GAB ciaRIEL GARMARQTJE.Z

C[letorind PrinEuropa de Est€ 1f

Tladucere din limba sPanioli

Tuoone $eNnnu-MEHEDINTI

J

tfr

GABRIEL GARCIA MARqUEZ

De il@e por Europa del Estu

O Gabriel Garcia M6rquez, l9B3si mostenitorii lui Gabriel Garcia Milrquez

Toate drepturile rezervate

@ Editura RAO Distribulie, 20i6pentru versiunea in limba romani

Coperta @ Shutterstock

2016

ISBN 978-606-85 16-26-4

Editura RAO DistribugieStr. Birgiului nr. 9-11, Bucuresti, RomAnia

www.raobooks.comwwwrao.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiGARCIA MARqUEZ, CalnrEr

Cilitorind prin Europa de Est / Gabriel Garcia M6rquez ;

trad.: Tudora $andru-Mehedinri. - Bucuresti: RAO Distribufe, 2016ISBN 978-606-85 16-26-4

I. $andru-fuehedin$, Tudora (trad.)

82 1.134.2(861)-3 1= 135.1

Cuprins

,,Cortina de Fier" este o scandur; vopsitiinrogugialb-. ..........7

Berlinul e o absurditate.. .. .. . ....18Expropriagii se adund ca sd-gi povesteasce

necazurile. ......29Pentru o cehoaic5, ciorapii de nailon sunt o

podoabi .......+3La Praga lumea reac,tior,eazd, ca in orice

laricapitalistd,.... .....55Cu ochii deschigi spre Polonia in efervescenli. . . . . 68

URSS: 22 400 000 de kilometri pitrali firiosingurireclam;laCoca-Cola .......9+

Moscova: satul cel mai mare din lume . . .106in mausoleul din Piap RoEie Stalin doarme

firiremuqciri.... ....120Omul sovietic incepe se se sature de contraste . . . .137EuamfostUngaria .......1+7

,,Cortina de Fier" este o scdndurd

uopsitd tn ro;u ;i alb

Cortina de Fier nu e o cortini gi nici nu e de fier.

E o barieri de lemn vopsiti in roqu ;i alb, ca fir-mele frizeriilor. Dupi ce am petrecut trei luni din-

colo de ea, imi dau seama ci e o lipsi de bun-sim!

si mi a;tept si fie realmente o cortini de fier. Dardoisprezece ani de propagandi tenace au mai multifor;i de convingere decit un intreg sistem fiozo-fic. Douizeci qi patru de ore de literaturi jurnalis-

ticl ajung si distrugi bunul-siml pAni intr-atAt,

incXt iei metaforele in sens literal.Eram trei care porneam in aventuri.Jacqueline,

fran,tuzoaica de origine indochinezi, graficiani la o

revisti din Paris. Franco, un italian riticitor, cores-

pondent ocazional la reviste din Milano, cu domi-

ciliul unde il apuci noaptea. Al treilea eram eu)

dupi cum stitea scris in paqaportul meu. Totul ainceput intr-o cafenea din Frankfurt, pe lB iunie,lazece dimineafa. Franco cumpirase pentru vari o

7--.."1F--

GABRIEL GencIe MARQ-UEZ

masini din Franta gi nu ;tia ce ar putea face cu ea,

aqa cd. ne-a propus ,,si mergem si vedem ce e din-colo de Cortina de Fier". Vremea - o diminealitArzie de primivari - era excelenti pentru c5litorii.

Poligia din Frankfurt habar n-avea care erauformalititile necesare pentru a lisa si treaci o

masini in Germania Democrati. Cele doui girinu au relafi diplomatice si nici comerciale. in fie-care sear5. pleaci un tren spre Berlin pe un culoarferoviar unde nu-i nevoie decit de un pa$aport inregulS. Dar culoarul acesta este un tunel nocturn,care incepe din Frankfurt si se termind in Berlinulde Vest, o minusculi insuli occidentali inconju-rati de Orient pe toate pirtile.

$oseaua e singura cale de a intra realmentedincolo de Cortina de Fier. Dar autorititile de lagranili sunt atAt de stricte incAt, dupi cAt se p5.rea,

nu merita riscul de a ne lansa in aventuri firi o

izd, oficiald si, mai mult, cu un automobil inmatri-culat in Franta. Consulul Columbiei din Frankfurte un om prudent. ,,Trebuie si avem griji - ne-aspus, in spaniola lui retinuti vorbiti in Popay6nl.+,Inchipuiti-vi, toate astea sunt in puterea rusilor".Nemlii au fost mai expliciti. Ne-au avertizat ci, incaz cd" vom putea trece, ne vor fi confiscate apa-ratele de fotografiat, ceasurile qi toate obiectelede valoare. Ne-au prevenit si ne luim mAncare ;iI Capitala departamentului columbian Cauca (n.tr.)

8

Cdldtorind prin Europa de Est

benzind. de rezervS, ca si nu ne oprim in cei 600

de kilometri cAgi sunt de la frontierd"pdnd,la Berlin,

;i ci, oricum, riscdm si fim mitraliagi de ru;i.N-aveam alti solulie decit si ne lisim in voia

sortii. AvAnd in vedere ameninfarea de a mai petrece

o noapte la Frankfurt,vdzdndinci un {ilm german ingermani, Franco a dat cu banul. A iegit pajura.

- OK, a spus. La granili f,acem pe nebunii.

Cele doui Germanii sunt impirlite in petrate

de magnificareea de autostrizi construite de Hitlerpentru a-gi mobiliza puternica maqinirie de rizboi.A fost o armi cu doui tiiquri, fiindci a flacilitat in-vazia Nia,tllor. Dar a fost qi o formidabili mo;te-

nire pentru pace. O maqini ca a noastri poate

merge pe acolo cu o vitezi medie de B0 de kilome-

tri. Noi am mers cu 100, ca si ajungem la Cortinade Fier inainte de a se innopta.

La opt stribiteam ultimul sat din lumea occi-

dentald, ai cirui locuitori, mai cu seaml copiii, ne

salutau in trecere, cordiali qi descumpinigi. Uniidintre ei nu vizuseri in viala lor un automobil din

Franfa. Dupi zece minute, un militar german,

exact ca nazigtii de prin filme, nu numai dtn cauza

birbiei p;trate qi a uniformei pline de insigne, ci qi

prin accentul englezei lui, ne-a examinat pa;a-

poartele cu mare atengie. Apoi ne-a salutat militS,-

re;te ;i ne-a autorizat sI traversdm zona niminui,acei 800 de metri pustii care despart cele douilumi. Nu se vedeau nici lagire de torturi, nici

9

GABRIEL GencIe MAnQ*UEZ

faimosii kilometri si kilometri si kilometri de sArmdghimpatd electrificati. Soarele asfintitului se revdrsapeste un pdmAnt necultivat, inci s{hrtecat de cizmesi de arme ca in a doua zi dupi rizboi. Aceasta eraCortina de Fier.

Li granigi, oamenii m6.ncau. Soldatul de gardd,un adolescent intr-o.uniformi ponositi si mur_Qar5, caqr prea'mare pentru el, ca gi cizmele qipu;ca-mitralierd, ne-a {icut semn si stim pAnicAnd cei de la vami terminL de mAncat.

Am asteptat mai bine de o ori. Se intunecase,dar luminile erau tot stinse. De partea cealaltd agoselei se afla gara, o clidire prifuiti de lemn, cu fb_restrele si usile inchise. Beznafiri zgomote impris_tia un abur de mAncare caldi.

- Comunigtii minAnci si ei - am spus, ca si nu_mipierd simgul umorului. Franco dormita pe volan.

- Da, a zis.ln cruda spuselor propagandei occidentale.Putin inainte de zece s-au aprins luminile si sol_

datul de gardi ne-a pus sd ne apropiem de felinar,ca si examineze pasapoartele. A cercetat fiecarepagini cu atentia vicleani si totodati buimaci acuiva care nu ;tie si citeasci si nici si scrie. Apoia ridicat bariera si ne-a ardtat si stationim zecemetri mai departe, in fata unei clidiri de lemn cuacoperis de tabli, seminAnd cu saloanele de dansdin westernuri. Un gardian neinarmat, de aceeasivArsti. cu aceea a soldatului, ne-a dus la un ghiqeu

10

Cdldtorind prin EuroPa de Est

unde ne aqteptau alli doi flicii in uniformi, cu un

aer mai degrabi niuc decAt sever, insd frrd cea

mai mici urmi de amabilitate. Eu eram surprins

cd, marea poarti a lumii orientale este piziti de

adolescenli nepricepugi gi pe jumitate analfabefi.

Cei doi solda,i s-au folosit de un toc de lemn si

de o cilimari cu dop de pluti pentru a copia da-

tele din paqapoartele noastre. A fost o operafiune

laborioasi. Unul din ei dicta. Celilalt copia sune-

tele din francezd, italiani, spaniold, cu niqte mingd-

lituri rudimentare de qcoali de gari. Avea degetele

pitate de cerneali. Ne treceau sudorile pe to!i. Pe

ei, din pricina efortului. Pe noi, din pricina efortu-

lui lor. Ribdarea noastri a suportat pAni ;i clipanefericiti a dictirii si scrierii locului meu de nas-

tere: ,,Aracataca".La ghi;eul urmitor ne-am declarat banii. Dar

schimbarea de ghi;eu a fost doar de form5: opera-

tiunea a fost executati de aceia;i gardieni de la

primul ghiqeu. In cele din urmi - la un al treilea

ghiseu - a trebuit si rispundem prin semne la un

chestionar in germani;i rusd cu toate aminuntelema;inii. Dupd o jumitate de ori de gesturi bizare,

de strigite Ei injurituri in cinci limbi, ne-am dat

seama ci ne incurcaserim intr-un sofism econo-

mic. Taxele masinii costau douizeci de mirci ori-

entale. Bincile din Germania de Vest dau patrumirci occidentale pentru un dolar. Bincile dinGermania de Est dau numai doui mXrci orientale

11

GnSRIEL GInciI MARQ-UEz

pentru un dolar. ins5. marca occidentali si marcaorientali sunt la paritate. Problema era cd, daci pli-team in dolari, taxele masinii costau zece dolari.Dar daci pliteam in mirci occidentale costaunumai douizeci de mlrci, adicl doar cinci dolari.

ln momentul acela - exasperati si morti defoame - am crezut ci trecuserim prin toate filtreleCortinei de Fier, cAnd a apirut qeful vimii. Era unbirbat cu infZtisare qi apucituri rustice, imbricatcu nigte pantaloni de dril murdari, cu patruzeci decentimetri mai sus de ghete, si cu o haini ale cireibuzunare deformate pireau pline de hArtii gi buci-lele de pAine. Ni s-a adresat in germani. Am in;elesci trebuie siJ urmim. Am ie;it in goseaua abialuminati de primele stele, am traversat calea ferati.,am ocolit prin spate gara ;i am aiuns intr-o sall demese mirosind a alimente de curAnd consumate, cuscaunele ingrimidite pe misule de patru persoane.in qi stS.tea un gardian inarmat cu o puqci-mitra-lieri, lAngi o masi unde erau expuse cirti de mar-xism si broquri de propagandi politici. Franco gi

cu mine mergeam lingi;ef Jacqueline ne urma lacAgiva petri, tArAndu-si tocurile pe scindurile so-

nore ale podelei. Seful s-a oprit si i-a ordonat cu ungest brutal si vind lAngi noi. Ea a ascultat si tolipatru am mers mai departe in ticere, printr-un labi-rint de coridoare pustii, pAni la ultima usi din spate.

Am intrat intr-o incipere pitrat5., cu un biroulAngd un seif, patru scaune in jurul unei misute

t2

Cdldtorind prin EuroPa de Est

cu broquri de propagandi politicl, un lighean ;iun pat Ia perete. Deasupra patului, un portret al

secretarului Partidului Comunist din Germaniade Est, decupat dintr-o revisti. $eful s-a aqezatla

birou cu pagapoartele in mXn[. Noi am luat loc pe

scaune. Eu imi aminteam de satele din Columbia,de judecitoriile rurale unde nu se face nimic toatizita, dar care peste noapte folosesc pentru intil-nirile amoroase stabilite la cinema. Jacquelinepirea impresionati.

Nu pot preciza cit timp am stat in camera

aceea. A trebuit si rispundem pe rAnd la acelea;i

intrebiri puse in germani de funclionarul cel mai

nepriceput de care mi-aduc aminte. La inceput a

fost brutal. I-am explicat in toate felurile ci nu eram

spioni capitaligti qi ci nu doream decAt si dIm o

raiti prin Germania de Est. Eu aveam impresia

cd el gAndea intr-o germani blindatd, de care se

loveau rico;And cuvintele in englezi, francezd', ita-liani, spanioli, gi chiar;i gesturile cele mai expre-

sive. S-a infuriat pe sine ;i pe propria-i ineficiengi

cAnd a fost nevoit si rupd de trei ori vizele pline de

pete ;i ;terslturi.CAnd a venit la rAnd Jacqueline, atmosfera a

devenit mai pulin apisitoare, fiindci geful s-a sim-

tit tardiv interesat de trisiturile ei indochineze.

Ne-a explicat prin semne ci ea putea intAlni pe

drum ,,un amor cu pirul blond gi ochi albaqtri" ;i,ca dovadi a admiragiei sale personale,i'a acordat

13