BUN VENIT - ABM SECURITYsrbip.ro/wp-content/uploads/2019/02/srbip_2019_mare.pdf · Cea mai...

2

ŞCOALA DE IARNĂ A SOCIETĂŢII NAŢIONALE ROMÂNEDE BOLI INFECŢIOASE PEDIATRICE

BUN VENIT

Dragi colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să vă invit, în numele Comitetului de organizare, la Şcoala de Iarnă a Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase Pediatrice, ediția a III-a care se va desfăşura la Braşov, în perioada 28 februarie – 2 martie 2019. Manifestarea se va desfăşura sub egida Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase Pediatrice, Fundaţia Spitalul de Copii Braşov, Universitatea Transilvania Braşov.

Vă aşteptăm la Braşov pentru 3 zile intense şi interesante cu prezentări şi sesiuni interac-tive susţinute de distinşi vorbitori.

Cu drag,Conf.Dr. Oana Falup-PecurariuPreşedintele Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase Pediatrice

3

28 FEBRUARIE – 2 MARTIE 2019 BRAŞOV, ROMÂNIA

DIRECTOR DE CURS:

Oana Falup-Pecurariu

COMITET LOCAL DE ORGANIZARE:

Bettina Boeriu

Emanuela Cojocaru

Oana Falup-Pecurariu

Elena Maria Georgescu

Raluca Lixandru

Andreea Pândaru

Doru Suciu

SECRETARIAT ŞTIINŢIFIC:Societatea Naţională Română de Boli Infecţioase Pediatrice

www.srbip.roSpitalul Clinic de Copii Braşov

Email: [email protected]: 0721.243.768

4


Cuprins

PROGRAM.......................................................

REZUMATE......................................................

BIOGRAFII ...................................................

pag. 6

pag. 11

pag. 34

>

>

>

BRAŞOV, ROMÂNIA28 FEBRUARIE – 2 MARTIE 2019

6


Ziua 1 – 28 Februarie 201912:30-14:00

Inregistrare si informatii generale

14:00-14:30

Vlad Monescu (Universitatea Transilvania Brașov) Mitul statisticii

14:30-15:00

Ioana Bejan(Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, București)Afectarea miocardică în contextual bolilor infecțioase

15:00-16:00

Monica Ioana Boțocan De ce comunicarea este importantă? (1)

16:00-16.30

Pauză de cafea

16:30-18:30

Monica Ioana Boțocan De ce comunicarea este importantă? (2)

Ziua 2 – 1 Martie 201909:00-09:30

Evelina Moraru, Daniel Moraru, Laura Bozomitu, Bogdan Stana (UMF Iași)Tulburarile gastro-intestinale funcționale la copii-postinfecțioase

09:30-10:00

Doina Azoicăi, Alice Nicoleta Azoicăi (UMF Iași) Vaccinologia în era medicinei bazate pe dovezi - cum să combatem miturile

10:00-10:30

Cristian Gheonea (UMF Craiova) Probioticele - intervenție necesară, sigură și eficientă… într-adevăr?

10:30-11:00

Liviu Pop (UMF Timișoara) Infecția cu Aspergillus în mucoviscidoză

11.00 - 11.30

Pauză de cafea

11:30-12:00

Oana Mărginean (UMF Tîrgu-Mureș)Hepatita A un potential trigger pentru debutul bolii Wilson la copil

PROGRAM

7


12:00-12:30

Ioana Ciucă (UMF Timișoara)Managementul infectiei pulmonare la pacienții cu mucoviscidoză

12:30-13:00

Anca Drăgănescu (Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, București) Complicațiile severe în bolile prevenibile prin vaccinare-aspecte practice

13.00- 14.00

Pauză de prânz

14:00-14:30

Carmen Niculescu (UMF CraiovaMeningita tuberculoasă

14:30-15:00

Ligia Stanescu (UMF Craiova) Considerații asupra gastroenterocolitelor virale la copil

15.00 - 15.30

Pauză de cafea

15:30-16:00

Mihaela Bălgrădean (UMF București)Anomaliile renourinare și boala cronică de rinicihi

16:00-16:30

Alina Stănescu-Popp (UMF București) Triggeri infecțiilor în patogenia bolilor multifactoriale, cu referire la Boala celiacă și diabetul zaharat

16:30-17:00

Aurica Rugină (UMF Iași) Dificultăți de diagnostic și de stadializare în șocul septic pediatric disfuncța hematologică în șoc particularități ale acestuia în neutropeniile copilului

17:00-17:30

Discuții libere interactive

8


Ziua 3 – 2 Martie 201809.00-09.30

Tudor Pop (UMF Cluj-Napoca) Perionita bacteriană și colangita la copiii cu ciroză hepatică

09.30-10.00

Alina Murgu (UMF Iași) Infecția la copilul cu artrită juvenilă idiopatică (AJI) de la teorie la practică

10.00–10.30

Mihaela Ștefănescu (“Regina Maria”, Bucureşti)Recomandari actuale privind abordarea terapeutică a infecțiilor de căi respira-torii superioare la copil

10.30-11.00

Aurica Rugină (UMF Iași) Alergia medicamentoasă la copil

11.00-11.30

Pauză de cafea

11.30-12.30

David Greenberg (Beer-Sheva University, Israel)Community acquired pneumonia in children – from diagnosis to prevention

12.30-13.00

Adriana Slavcovici (UMF Cluj-Napoca)Antimicrobial stewardship în pediatrie

13.00– 14.00

Pauză de prânz

14.00-15.00

Eugen Leibovitz (Beer-Sheva University, Israel) The epidemiological microbiological and clinical picture of bacteremia among febrile infants and young children managed as outpatients at emergency room before and after initiation of routine anti pneumococcal immunization

15.00 – 16.00

David Greenberg (Beer-Sheva University, Israel)

16.00-16.30

Pauză de cafea

16.30-17.00

Alexandru Rafila (UMF București)

17.00-17.30

Oana Falup Pecurariu (Universitatea Transilvania Brașov)Meningococul și vaccinarea antimeningococică

17.30-18.00

Discuții de încheiere a cursului

9


REZUMATE →

10


MITUL STATISTICII

Vlad MonescuUniversitatea Transilvania Brașov, Facultatea de Matematica – Informatică

În general studiul statisticii este foarte greu de asimilat pentru studenţi şi pentru cei care au auzit că “e bine să cunoşti statistică”, deoarece este prezentat în afara unui context aplicabil direct. Cu certitudine cea mai pragmatică soluţie pentru introducerea statisticii în viaţa noastră este folosirea de tool-uri şi aplicaţii de calcul tabelar care ne oferă ca prin minune anumite valori numerice reprezentative pentru întreg efortul nostru depus în procesul de colectare a datelor. Sperăm astfel ca rezultatele noastre să fie “bune” sau chiar să “vorbească de la sine”.

Ne propunem să lămurim anumite concepte poate prea uzitate şi nu pe deplin înţelese astfel încât goana noastră după valori p<0.05 să se transforme în înţelegerea corelaţiilor ce pot exista la nivelul seturilor de date pe care le prelucrăm. Astfel, concepte precum: ipoteza de nul, corelaţie statistică, intervale încredere, teste aplicate diverselor seturi de date, dar şi interpretarea numerică vor deveni mai interesante şi poate mai abordabile.

11


AFECTAREA MIOCARDICA IN CONTEXTUL BOLILOR INFECTIOASE

Ioana BEJANSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”

Miocardita reprezinta un proces inflamator la nivelul miocardului, cu o prezentare clinica foarte variata: de la forme fruste, pauci-simptomatice, pana la forme severe de insuficienta cardiaca, tulburari de ritm, moarte subita.

Este o patologie subdiagnosticata, in care adesea agentul etiologic nu poate fi identificat. Cea mai frecventa cauza este reprezentata de infectiile virale si raspunsul post-viral mediat imun. Agentul patogen identificat cel mai frecvent este: enterovirus (Coxsackie A, B) si adenovirus, HHV6, parvovirus B19, CMV, EBV, HVC, influenza virus A, HIV. Intre cauzele infectioase de miocardita pot exista si agenti bacterieni sau parazitari, dar mult mai rar.

Diagnosticul miocarditei este bazat pe date clinice si paraclinice: analize de laborator, ECG, ecocardiografie, iRM, biopsie endomiocardica, dar adesea este dificil si necesita un grad inalt de suspiciune. Este importanta identificarea cauzei si implicit tratamentul specific, deoarece persistenta virala la nivelul miocardului poate determina o evolutie nefavorabila catre cardiomiopatie dilatativa, cu un prognostic negativ.

12


TULBURARILE GASTRO-INTESTINALE FUNCTIONALE LA COPIL- POST-INFECTIOASE

Evelina MORARU1,2, Dan MORAR1,3, Laura BOZOMITU,14, Bogdan A. STANA1,2

1 Universitatea de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” Iași2 Clinica II Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Sf. Maria” Iași3 Arcadia Hospital Iași4 Clinica V Pediatrie - Gastroenterologie, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Sf. Maria” Iași

După gastroenteritele acute bacteriene, până la 1/3 din cazuri vor avea tulburări gastrointestinale prelungite. Spectrul tulburărilor gastrointestinale postinfecțioase includ gastropareza, dispepsia funcțională, balonarea și sindromul de intestin iritabil postinfecțios (PI-IBS). Studii prospective au arătat că 3-36% dintre bolnavii cu infecții enterice fac PI-IBS; prevalența medie este de aproximativ 10%.

Gastroenterita bacteriană este cel mai frecvent eveniment care provoacă PI-IBS, pe lângă infecția virală sau parazitară. Durerea abdominală și diareea sunt cele mai frecvente simptome pentru PI-IBS. Diagnosticul se stabilește pe baza simptomatologiei, dar necesită excluderea bolilor organice sau alte situații care mimează IBS. Factori legați de gazdă cât și de agentul patogen sunt asociați cu un risc crescut pentru dezvoltarea PI-IBS. După rezoluția infecției acute, pacienții cu PI-IBS au dereglări imunologice cronice de mucoasă, cu permeabilitatea intestinală crescută și motilitate alterată, care pot duce la simptome intestinale persistente. Prognosticul este în general bun, cu vindecare treptată, dar simptomele pot persista ani (8-10 ani) la unii pacienți. Tratamentul vizează simptomele dominante: antispastice, prokinetice, regim dietetic, probiotice, agenți antiinflamatori și agenți antiserotoninergici.

13


VACCINOLOGIA IN ETAPA MEDICINEI BAZATE PE DOVEZI. CUM SA COMBATEM MITURILE.

Doina Azoicai1, Alice Nicoleta Azoicai2

Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi1. Disciplina de Asistenta Primara a Starii de Sanatate si Epidemiologie2. Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Sf.Maria” Iasi, Clinica a II-a Pediatrie

Medicina Bazata pe Dovezi este o concepție medicală apărută in deceniul sapte al secolului trecut,care subliniaza necesitatea ca argumentele medicale trebuie sa releve adevarul stiintific prin obiectivitate si metodologii riguroase. Aceasta reprezinta defapt si solutia optima in intelegerea unor fenomene care pot genera opinii sau concluzii diferite, adesea, contradictorii. Tendinta de crestere a neincrederii in vaccin si vaccinare din partea populatiei in general si a parintilor, in mod special, care trebuie sa consimta pentru vaccinarea copiilor, a determinat o adevarata schimbare de paradigma in privinta controlui eficient al bolilor infectioase. Prin cresterea neincredere, in contextul lansarii unor „mituri” privind efectele negative pe care le poate determina vaccinarea, suntem confruntati cu o emergenta a unor boli pe care le consideram tinute sub control ca urmare a politicilor de vaccinare. Spre deosebire de medicina „clasică”, deductivă (Opinion-Based Medicine – OBM), Medicina Bazata pe Dovezi ofera prin rezultatele studiilor clinice, care au la baza metodologiile epidemiologice, argumentul cel mai puternic si convingator in cresterea compliantei la vaccinare. Singura cale pentru combaterea cu eficienta a „miturilor” lansate si intretinute pentru a induce in mod fals convingerile de renuntare la vaccinare este argumentului stiintific oferit de rezultatele studiilor din piramida EBD (studiile de cohorta, trialurile clinice randomizate, sistematic review , meta-analize etc). Estimarea elementelor care releva povoara bolii si cost-eficienta sau cost eficacitatea vaccinarii pot fundamenta o corecta decizie a practicianului pediatru si recomandarea privind vaccinopreventia.

14


PROBIOTICELE, INTERVENȚIE IDEALĂ: NECESARĂ, SIGURĂ ȘI EFICIENTĂ… ÎNTRA-DEVĂR?!

Cristian Gheonea Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova

Utilizarea empirică a probioticelor reprezintă una dintre cele mai moderne (sau, mai corect, “la modă”) intervenții a practicianului. De departe, cea mai populară/răspândită “indicație” pentru prescrierea lor este prevenirea disbiozei asociată antibioticoterapiei. Accesul liber al pacienților la probiotice fără a fi necesară o prescripție medicală întărește această practică. Din păcate, până în prezent, nu există aprobări pentru diverse indicații ale probioticelor din partea agențiilor de reglementare (FDA, EMA, etc.).

Probioticele sunt considerate suplimente, nu medicamente (cu puține excepții, de exemplu în cazul transplantului fecal). Din această cauză există foarte puține date despre siguranța sau chiar eficacitatea intervențiilor de modificare a microbiotei. În realitate, doar 2% dintre studiile publicate au raportat parametrii recomandați de ghiduri (de exemplu: numărul de participanți care se retrag din studio, definirea efectelor adverse și a efectelor adverse serioase, număr de evenimente adverse pe grupuri de studio, gradul, tipul și severitatea evenimentelor cu denominări). Studii recente au demonstrat existența unor răspunsuri terapeutice contradictorii sau, mai grav, chiar implicații potențial alarmante pe termen lung. Prezentarea nu reprezintă o pledoarie împotriva importanței probioticelor, ci doar o precizare a stadiului actual al cunoașterii. Este nevoie, cu siguranță, de studii multicentrice de calitate, nefinanțate de către industrie (încă inexistente), pentru ca practicianul să își poată lua deciziile în paradigma “medicinei bazate pe dovezi”.

15


INFECTIA CU ASPERGILLUS IN MUCOVISCIDOZA (FIBROZA CHISTICA)

Liviu Laurenţiu PopDepartamentul de Pediatrie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” TimisoaraCentrul Naţional de Mucoviscidoza (Fibroza Chistica) Timisoara

Evolutia pacientiloe cu mucoviscidoza (fibroza chistica-FC) este grevata de infectii repetate, cu germeni redutabili. Uneori, asocierea infectiei cu fungi ca Aspergillus , poate imbraca aspectul de aspergiloza bronho-pulmonara alergica, aspergilom sau mimeaza criza de astm bronsic ori exacerbarea infectioasa. Polimorfismul expresiilor clinice si dificultatea stabilirii diagnosticului cert de infectie fungica face ca managementul terapeutic sa fie uneori complicat. Lucrarea este un up-to-date in diagnosticul si terapia redutabilei infectii cu Aspergillus.

16


HEPATITA VIRALĂ A – UN POTENŢIAL TRIGGER PENTRU DEBUTUL BOLII WILSON LA COPIL

Cristina Oana Mărginean, Lorena Elena Meliţ, Maria Oana MărgineanUniversitatea de Medicină și Farmacie Tg.Mures

IntroducereHepatita A este cea mai frecventă hepatită virală la nivel global, fiind în acelaşi timp o problemă de sănătate publică ce determină morbiditate şi mortalitate crescute. Boala Wilson este o patologie ereditară, rară, care duce la acumularea cuprului în ficat, creier sau alte organe vitale. Cu toate că este prezentă încă de la naştere, diagnosticul este frecvent stabilit între vârsta de 5-35 de ani. Hepatita A a fost raportată ca şi trigger al debutului bolii Wilson sau hepatitei autoimune.

Prezentare de cazPrezentăm cazul unei paciente în vârstă de 6 ani, fără antecedente heredo-colaterale sau personale patologice semnificative, internată în clinica noastră cu hemoragie digestivă superioară şi icter. Boala a debutat în urma cu aproximativ 1 lună anterior internării în clinica noastră cu vărsături şi icter fiind internată în Clinica de Boli Infecţioase cu diagnosticul de Hepatită virală A. Evoluţia pacientei este nefavorabilă după o lună de la debut, cu persistenţa icterului şi apariţia hemoragiei digestive superioare. Examenul clinic la internare a evidenţiat tegumente şi sclere intens icterice, edeme palpebrale, abdomen destins, dureros difuz la palpare. Analizele de laborator au arătat anemie hipocromă microcitară (Hb 7.6 mg/dl), hipoalbuminemie (2.3 mg/dl), nivele crescute ale transaminazelor, hiperbilirubinemie (BiT 15 mg/dl), modificări ale paramatrilor de coagulare (INR 4.13) şi markeri inflamatori uşor crescuţi. Ecografia abdominală a pus în evidenţă ficat cu ecostructură micronodulară, ascită în cantitate moderată şi hipertensiune portală, iar endoscopia digestivă superioară a arătat varice esofagiene grad II şi gastropatie portală. Am iniţiat tratament substitutiv cu albumină umană, vitamina K, diuretice, hepatoprotectoare, betablocant neselectiv şi antibiotic datorită prezenţei ascitei. Datorită semnelor de ciroză hepatică decelate, am ridicat suspiciunea unei hepatopatii de bază, nediagnosticate anterior. Astfel, am exclus celelalte hepatite virale, hepatita autoimună, însă am decelat valori scăzute ale ceruloplasminei şi a cuprului seric, stabilind astfel diagnosticul de boală Wilson. Evoluţia a fost lent favorabilă, necesitând şi masă eritrocitară datorită valorilor în scădere ale hemoglobinei, însă cu normalizarea albuminei, scăderea valorilor transaminazelor, a valorilor INR-ului şi transaminazelor.

ConcluziiAsocierea dintre Hepatita virală A şi boala Wilson, 2 patologii aflate la cele 2 extreme în ceea ce priveşte frecvenţa, poate duce la insuficienţă hepatică acută şi instalarea precoce a cirozei hepatice.

17


MANAGEMENTUL INFECŢIEI PULMONARE LA PACIENŢII CU MUCOVISCIDOZA (FIBROZA CHISTICA)

Ioana Mihaiela Ciucă, Liviu Laurenţiu PopDepartamaentul de Pediatrie, Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” TimisoaraCentrul Naţional de Mucoviscidoza (Fibroza Chistica) Timisoara

Mucoviscidoza (fibroza chistica-FC) este cea mai frecventa boala monogenica potenţial letala, a populaţiei de origine caucaziana, cu transmitere recesiv autosomala. Desi manifestarile sunt extrem de variate, afectarea pulmonara este cea care dicteaza prognosticul vital al bolii. Suferinţa respiratorie constituie elementul determinant în evoluţia bolnavului cu MV, infecţiile pulmonare fiind principala cauza de morbiditate si mortalitate. Germeni ca Pseudomonas aeruginosa , Staphylococcus aureus , reprezinta o problema deosebita in managementul bolii. Ghidurile actuale recomanda strategii terapeutice menite sa prelungeasca viaţa pacienţilor cu fibroza chistica. Lucrarea de faţa este o trecere în revista a infectiilor respiratorii si a posibilitaţilor terapeutice antiinfectioase in aceasta maladie.

18


COMPLICAȚIILE SEVERE ÎN BOLILE PREVENIBILE PRIN VACCINARE-ASPECTE PRACTICE

Anca Draganescu 1, Anuta Bilasco 1, Camelia Kouris1, Magda Vasile 1,Cristina Negulescu1, Victor Miron3, Monica Luminos1,2 1. Institutul National de Boli Infectioase “ Prof. Dr Matei Bals”2. Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”3. Spitalul de Urgenta”Sf. Pantelimon”

Una din principalele cauze de adresabilitate la medic in practica pediatrica o reprezinta patologia infectioasa. Polimorfismul manifestarilor clinice ale anumitor boli infectioase la copil poate ingreuna diagnosticul, iar evolutia poate avea un potential sever, cu complicatii semnificative imediate sau pe termen indelungat.

Vaccinarea, cea mai eficienta metoda de preventie, a redus semnificativ incidenta bolilor prevenibile prin vaccinare, a complicatiilor si numarului de decese determinate de acestea.Un subiect de mare interes în cercetarea medicala il reprezinta sinergismul virusuri–bacterii si necesită studii suplimentare pentru definirea mecanismelor de interacțiune dintre microorganisme și găsirea unor metode de diagnostic și tratament corespunzătoare.De asemenea se știe că virusurile au capacitatea de a modifica răspunsul imun al organismului, scăzând capacitatea de apărare a gazdei, favorizand astfel aparitia complicatiilor bacteriene.Modificarea raspunsului imun declansata de un trigger infectios poate determina totodata complicatii severe mediate imun (complicatii neurologice, hematologice, respiratorii).

In lucrarea actuala va prezentam aspecte practice legate de cazurile clinice ale unor pacienti pediatrici, imunocompetenti, neimunizati anterior, ce au prezentat complicatii severe in contextul unor boli infectioase prevenibile prin vaccinare (varicela, rujeola, gripa, tuse convulsiva); cazurile au necesitat monitorizare atenta si conduita terapeutica prompta, cu o echipa multidisciplinara.

Conduita corecta pentru profilaxia, reducerea mortalitatii si a costurilor aferente ingrijirii pacientilor cu boli prevenibile prin vaccinare o reprezinta imunizarea activa prin vaccinare.

19


MENINGITA TUBERCULOASA LA COPIL

Carmen NiculescuUniversitatea de Medicina si Farmacie Craiova

Meningita tuberculoasă este cea mai severă formă de tuberculoză extrapulmonară, cu incidență redusă în prezent dar cu rată de mortalitate în medie de 32% (6-65%) în condițiile administrării tratamentului specific. Rezistența la medicație, în special la Rifampicină, constituie o problemă de actualitate. Estimările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) indică în anul 2016, la nivel mondial, un milion de copii cu tuberculoză, cu 160000 decese anual. Riscul de sechele neurologice pe termen lung este ridicat la pacienții cu meningită tuberculoasă.

În prezentare se subliniază necesitatea stabilirii rapide a diagnosticului, inișierea precoce a tratamentului specific precum și susținerea vaccinării BCG care ar reduce rata morbidității și mortalității.

20


CONSIDERATII ASUPRA GASTROENTEROCOLITELOR VIRALE LA COPIL

Ligia StanescuUniversitatea de Medicina si Farmacie Craiova

Gastroenterită virală, este caracterizata ca o inflamatie a mucoasei stomacului, intestinului subtire si intestinul gros. Este extrem de contagioasă si reprezintă un număr semnificativ de cazuri cu diaree si deshidratare. Gastroenterita virala este frecvent transmisa prin alimente contaminate sau apa, obiecte contaminate, sau o altă persoană infectată cu virus.

Desi multe virusuri pot provoca gastroenterita, cei mai comuni includ norovirusul si rotavirusul; alte cauze mai putin frecvente includ adenovirus, astrovirus si hepatita A.

Norovirusul este cea mai frecventa cauza de diaree la adulti si a doua cauza cea mai frecventa in populatia pediatrica. Norovirusurile determina mai mult de 90% din epidemii de gastroenterita virala, si focarele de gastroenterită prin norovirus apar de obicei, printre patronii de restaurante, pe navele de croazieră, în scoli, în rândul pacientilor spitalizati, si la patientii imunocompromisi.

În populatia pediatrică, rotavirusul determina 80% din cazurile de gastroenterite virale la copiii sub 5 ani.

Rotavirusul, de asemenea, tinde să apară sezonier, între lunile noiembrie si februarie, si este de obicei raspandit prin transmitere fecal-orală si este contagios.

Simptomele de gastroenterita virala, cel mai adesea manifestă în 4 până la 48 de ore după contactul cu virusul. Cele mai frecvente semne si simptome asociate cu gastroenterita virala poate varia de la pacient la pacient si poate fi de la usoară până la severă.

Infectia cu rotavirus se prezintă, de obicei, cu vărsături urmate de diaree, crampe abdominale, anorexie si febre de grad scăzut. Sugari si copii mici care dezvolta deshidratare severă sunt mai susceptibili de a avea o infectie cu rotavirus decat alti agenti patogeni ai unei gastroenterite virale.

Norovirusul determina cel mai frecvent crampe abdominale si greată urmate de vărsături si / sau diaree. Debutul poate fi brusc. Simptomele includ, de asemenea, mialgii, stare generală de rău, si febre grad scăzut de până la 39 C. Norovirusul este prezent pe tot parcursul anului.

21


Adenovirusurile apartin familiei Adenoviridae si genul Mastadenovirus. Până în prezent există peste 60 de tipuri de adenovirusuri identificate, grupate în sapte specii de la A la G, Adenovirusul F, tipurile 40 si 41, a fost găsit a fi asociat în mod regulat cu gastroenterita si acestea sunt denumite adenovirusuri enterice. Aceste două tipuri sunt responsabile de 1-20% cazuri de diaree, mai ales la copiii mici, atât în tările dezvoltate si în curs de dezvoltare. Adenovirusurile sunt, de asemenea, din ce în ce recunoscute ca fiind o cauza a infectiilor la gazde imunocompromise, inclusiv HIV. Aceste infectii au potentialul de a provoca boli fatale diseminate.

Tratamentul gastroenteritei virale se bazeaza pe suport simptomatic. Cel mai important obiectiv al tratamentului este de a mentine starea de hidratare si a pierderilor în mod eficient contra hidroelectrolitice. Terapia cu fluide este o parte fundamentală a tratamentului.Medicamente antiemetice, cum ar fi ondansetron sau metoclopramida pot fi folosite pentru a ajuta la controlul senzatiei de greată si al vărsăturilor. Pacientii care demonstrează deshidratare severă sau vărsături greu pot necesita internarea in spital pentru PEV si monitorizarea dezechilibrelor hidroelectrolitice. Atât solutiile saline si Ringer lactat par a fi eficace pentru tratarea starilor de deshidratare din gastroenteritele virale.

22


ANOMALIILE RENOURINARE SI BOALA CRONICA DE RINICHI LA COPIL

Mihaela BalgradeanUniversitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti

Pediatria este reprezentata, in a doua decada a anilor 2000, printr-o patologie complexa care inseamna “povestea pacientului”, gandire critica (ca atitudine si instrument de lucru), abordare multidisciplinara, imagistica si tehnologii omice. Evaluarea clinica a fiecarui copil bonav pleaca de la o anamneza minutioasa si completa si de la un examen obiectiv atent in contextul extrem de complex al procesului de crestere si dezvoltare. Indiferent de varsta pacientului si de particularitatile fiecarei patologii, un diagnostic corect si o abordare terapeutica adecvata vor reprezenta intotdeauna o urgenta in practica pediatrica.

Intre principalele probleme de nefrologie/urologie cu care se confrunta pediatrii care ingrijesc copii de toate varstele, in anii in care imagistica, abordarea interdisciplinara a diagnosticului si noile tehnologii omice fac parte din gandirea diagnostica si terapeutica, infectia de tract urinar si anomaliile renourinare subiacente reprezinta o continua provocare. Nefropatia congenitala obstructiva (nefropatia de staza urinara intrarenala) in relatie directa cu obstructiile anatomice (stenoza pieloureterala, vezicoureterala, valvele de uretra posterioara, ureterocelul, duplexurile pieloureterale, etc.) precum si anomaliile functionale (refluxul vexicoureteral, sindromul prune belly, vezica neurogena - non neurogena, etc.) reprezinta o continua provocare. Nefropatia congenitala obstructiva este lider cauzal in boala cronica de rinichi ( BCR) si boala renala cronica terminala ( ESRD) la copil.

Sunt luate in discutie cele mai frecvente anomalii congenitale obstructive si functionale renourinare la copil, din punct de vedere etiologic, patogenic, clinic si terapeutic, din perspective cognitive actuale, scopul fiind preventia / incetinirea progresiei spre BCR in patologia reno-urinara malformativa.

23


ÎNTREBĂRI VECHI- RĂSPUNSURI NOI ÎN SEPSIS ȘI ȘOC SEPTIC PEDIATRIC

Aurica Rugină, Monica Alexoae, Ileana IoniucClinica II Pediatrie, UMF „Gr T Popa” Iași

La copil, sepsisul sever și șocul septic sunt cauze de morbiditate și motalitate, ultima atingând 15-25% în țările dezvoltate, în pofida progreselor terapeutice din ultimele decenii. De asemenea, diagnosticul și tratamentul sunt mult influențate de datele studiilor la adulți.

Acest referat își propune prezentarea particularităților pediatrice de definiție, epidemiologie, etiopatogenie, diagnostic precoce, tratament și răspunsuri noi la întrebări vechi în sepsis și șoc septic la copil. Trecem în revistă capacitatea sistemului imun de a răspunde la infecție la sugar, copil mic, copil mare și adolescent, în relație cu imunodeficiențele primare, care trebuie să preocupe medicul aflat în fața unor infecții recurente cu microorganisme specifice.

Tratamentul în sepsis și șoc septic la copil trebuie să fie prompt („time-sensitive”), iar în ultima decadă, în țările dezvoltate, are loc o trecere de la o îngrijire bazată pe protocoale la una individualizată, ținând cont de vârsta copilului și capacitatea imunologică, localizarea, severitatea și sursa infecției. Este important pentru clinician să observe sindromul de răspuns inflamator sistemic (SIRS) în relație cu o infecție, care poate fi semnalul precoce de evoluție spre sepsis, pe un organism imunocompetent. Mulți copii care au supraviețuit unui sepsis pot asocia comorbidități cronice ce necesită diagnostic și tratament profilactic.

24


PERITONITA BACTERIANĂ SPONTANĂ ȘI COLANGITA BACTERIANĂ LA COPILUL CU CIROZĂ HEPATICĂ

Tudor Lucian PopClinica Pediatrie 2, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, Romania

Ciroza hepatică este complicația cea mai de temut a bolilor hepatice cronice. Copiii cu ciroză hepatică prezintă frecvent infecții bacteriene, care duc la un prognostic nefavorabil.

Hipertensiunea portală, în contextul cirozei hepatice, dar și de cauze non-cirotice, este frecvent caracterizată de prezența ascitei. Peritonita bacteriană spontană (PBS) este recunoscută la adulți drept o cauza importanta de mortalitate crescuta la cei cu ciroză. Circa o treime din copiii cu boală hepatică severă cu ascită prezintă PBS, iar un sfert din aceștia vor deceda într-un an de evoluție. Majoritatea ghidurilor existente pentru PBS se referă la adulți, fiind foarte puține studiile privind această patologie la copii. În cazul copiilor sunt adaptate recomandările din ghidurile adulților. Prezența febrei, scaunelor modificate, durerii abdominale sunt frecvente în cazul PBS, deși unele studii arată până la 50% din cazuri fără simptomatologie. Diagnosticul precoce (cu ajutorul paracentezei și analizelor microbiologice) și intervenția terapeutică corespunzătoare cu antibiotice va permite și în cazul copiilor asigurarea unei supraviețuiri mai bune în cazul acestei complicații importante. Colengita bacteriană este una din complicațiile cele mai des întâlnite în evoluția post-Kasai a copiilor cu atrezie de căi biliare. Până la 80% dintre aceștia au cel puțin un episod înaintea vârstei de 2 ani. Numărul acestor episoade infecțioase influențează supraviețuirea cu ficat nativ (fără transplant hepatic). În cazul în care aceste episoade infecțioase sunt recurente, în ciuda unui tratament antibiotic agresiv, transplantul hepatic trebuie să fie recomandat.

Colangita trebuie suspectată la orice copil cu febră, vărsături, durere abdominală, scaune decolorate, agravarea icterului și creșterea transaminazelor și a enzimelor de colestază. În mai puțin de o treime din cazuri cultura este pozitivă. Tratamentul antibiotic trebuie să acopere bacteriile Gram negative și anaerobe. Tratamentul profilactic este utilizat dar nu există dovezi că ar îmbunătăți evoluția acestor pacienți. Recunoașterea rapidă și tratamentul prompt poate asigura supraviețuirea și o evoluție ulterioară favorabilă.

25


INFECTIA LA COPILUL CU AJI DE LA TEORIE LA PRACTICA

Alina MurguSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii ” Sf.Maria” UMF ”GrTPopa” IASI

Artrita juvenila idiopatica (AJI) este cea mai frecventa boala reumatismala a copilului care afecteaza toate grupele de varsta. Infectia poate surveni in evolutia acestor bolnavi ca o consecinta a imunosupresiei induse de procesul inflamator imun cronic si/sau de tratamentul cronic cu medicamente remisive asociate sau nu cu agenti biologici, corticoterapie. Desi riscul infectios este mai mare vs adultul cu artrita reumatoida, nivelul de severitate a acestora este usor sau moderat sunt de etiologie afectand cu precadere tractul respirator superior, sistemul digestiv si cutanat. In formele severe infectioase etiologia este cu precadere bacteriana sau fungica exprimarea clinica fiind sub forma de sepsis, meningo-encefalita, infectii musculo-scheletale, infectii digestive sau respiratorii inferioare cu risc vital frecvent. Imunoprofilaxia se impune cu precadere la aceasta categorie de bolnavi ideal anterior initierii terapiei cronice sau ulterior cu precautii speciale legate de tipul si nivelul de imunosupresie indus de tratamentul de fond precum si de tipul vaccinului.

Imunogenicitatea vaccinala indusa desi are particularitati legate de categoria de vaccin nu declanseaza episoade de tip ”flare” in evolutia bolii. In concluzie vaccinarea copiilor cu boala reumatismala are beneficii multiple minimalizand riscul de deces prin infectie a acestora.

26


RECOMANDARI ACTUALE PRIVIND ABORDAREA TERAPEUTICA A INFECTIILOR DE CĂI RESPIRATORII SUPERIOARE LA COPIL

Mihaela StefanescuRețeaua Privata de Sanatate Regina Maria Bucuresti

În această prezentare sunt aduse în atenţia practicienilor reperele clinice şi paraclinice care au stat la baza recomandărilor şi ghidurilor pentru o antibioterapie judicioasă în tratamentul infecţiilor acute de căi respiratorii superioare la copil. Indicaţia de antibioterapie în infecţiile acute de căi respiratorii superioare trebuie să respecte trei principii: stabilirea riscului de infecţie bacteriană, evaluarea beneficiului vs. riscului şi implementarea unei strategii judicioase. Astfel, sunt propuse trei căi de abordare: lipsa indicaţiilor de antibioterapie, amânarea şi iniţierea imediată a antibioterapiei. Încercarea de a face unitară atitudinea terapeutică în infecţiile acute de căi respiratorii superioare la copil are drept scop reducerea antibioterapiei nejustificate pentru diminuarea comorbidităţilor secundare terapiei, prevenirea dezvoltării rezistenţei la antibiotice, reducerea costurilor dar şi identificarea cazurilor la care antibioterapia este obligatorie.

27


ALERGIA MEDICAMENTOASĂ LA COPIL

Aurica Rugina, Ileana Ioniiuc, Monica AlexoaeClinica II Pediatrie, UMF“Gr.T.Popa” Iași

Reacțiile adeverse medicamentoase (RAM) sunt frecvente, dar rare pentru fiecare drog, pot fi periculoase (a patra cauză de deces in SUA), asociază simptomatologie clinică diversă, uneori cu afectare multiorganică până la deces. Ele pot fi predictibile (tipA) strict legate de doză sau nepredictibile (tip B), obișnuit nelegate de doză, și includ: alergia medicamentoasă (AM) mediată imun, “pseudoalergia”, intoleranța medicamentoasă și idiosincrazia medicamentoasă. Acest referatta îsi propune prezentarea factorilor de risc în RAM, a mecanismelor imune a diferitelor fenotipuri de AM, a semnelor clinice ale RAM în relație cu mecanismele patogenice și a principiilor de diagnostic și tratament în AM la copil. Din multitudinea aspectelor clinice ale RAM medicul practician trebuie să recunoască prompt și precoce pe cele imediate, rapide și acute ce apar sub 1 oră de la expunere (maxim 6 ore) si pe cele tardive (după 3 – 5 zile) cu afectare sistemică care pot evolua spre deces. Diagnosticul de AM aparține serviciilor medicale non alergologice (triptaza seică care confirmă anafilaxia crește în primele 6 ore de la debutul clinic al AM și se normalizează dup 6-24 ore). Testarea cutanată prick și măsurarea IgE serice specifice nu se recomandă în practica medicală nonalergologică. Oprirea medicației incriminate și terapia cu medicamente alternative reprezintă principala recomandare. Se vor dirija la alergolog anafilaxia, reacțiile cutanate severe, alergia la un antibiotic βlactam dacă este unica recomandare terapeutică, alergia la alte antibiotice, alergia la AINS și alergia la anestezice locale și generale.

28


COMMUNITY ACQUIRED PNEUMONIA IN CHILDREN FROM DIAGNOSIS TO PREVENTIONDavid Greenberg The Pediatric Infectious Disease Unit, Soroka University Medical Center, and Faculty of Health Sciences, Ben-Gurion University of the Negev, Beer-Sheva, Israel

Pneumonia is a leading cause of mortality in children under five years of age worldwide. In industrialized countries community acquired pneumonia (CAP) is a common source of childhood morbidity and mortality, constitutes a significant economic burden and causes reduction in the quality of life of children and families. The microbial etiology for CAP ranges from viruses to bacteria, atypical bacteria with mixed etiologies (mixed virus and bacteria, mixed virus and mixed bacteria) not being uncommon. The different etiologies vary by different factors such as age. Streptococcus pneumoniae is considered the most common cause of bacterial etiology of community-acquired alveolar pneumonia (CAAP) across all age groups.

The diagnosis of pneumonia in the pediatric population is based upon clinical symptoms supported by radiographic findings. The etiological diagnosis in childhood pneumonia is particularly challenging because lungs are difficult to sample, blood cultures lack sensitivity and upper respiratory tracts are frequently colonized. Radiologically-confirmed alveolar pneumonia is most often considered a bacterial disease and was recommended as an end point for epidemiological and vaccine efficacy and effectiveness studies by The World Health Organization (WHO) expert group. This definition has served as an endpoint in pneumococcal conjugated vaccines (PCV) efficacy trials.

The introduction of the 7- valent and 13-valent pneumococcal conjugate vaccines (PCV7 and PCV13) to the National Immunization Plan (NIP) in many countries resulted in a major reduction in invasive pneumococcal disease (IPD) pneumonia, otitis media and pneumococcal carriage in children. Previous studies demonstrated an overall decrease of 60% in alveolar pneumonia following the introduction of PCV7 and PCV13. The dynamics in CAAP incidence post-vaccination differed between hospitalized children and outpatients with a greater decline in CAAP in outpatients. Patients with CAAP either hospitalized or seen at the hospital as outpatients not only differ in incidence after the vaccine introduction. Since in most CAAP the pathogen cannot be isolated, the introduction of PCVs gives us the opportunity to evaluate the proportion of pneumococcal disease while using the vaccines as a probe. Comparing demographical, clinical and laboratory characteristics of CAAP during two different periods, pre-PCV and post introduction of PVC13 periods, is a good way to characterize the disease while estimating that the 13 serotypes included in the vaccine are the etiological fraction that cause the decline in CAAP. By examining the fraction of disease characteristics that has declined in comparison to the disease characteristics that we

29


encounter today in the PCV13 era, we can evaluate the change in CAAP. Post PCVs antibiotic resistant Streptococcus pneumoniae serotypes declined significantly. Thus, treatment for vaccinated children can be modified to include in the first line treatment amoxicillin or in hospitalized children ampicillin. In non-vaccinated children more extended antibiotics should be used such as Amoxicillin/clavulovnate or third generation cephalosporins such as ceftriaxone.

The etiology of CAAP has been changed in the clinical and laboratory characteristic of CAAP in the post PCV7/13 era. The etiological distribution was not identical in ambulatory patients vs. hospitalized patients prior to the PCV implantation. In the pre-PCV era, a higher proportion of viral-bacterial co-infection was noted in hospitalized patients than in ambulatory ones. Post PCV7/PCV13 implementation, this proportion increased in both ambulatory and hospitalized patients. Hospitalized patients, have the highest likelihood of having viral-bacterial co-infection, an increase in non-PCV13 pneumococcal serotype involvement, together with the viral effect on both the host and the pneumococcal pathogens, contributed to reduced PCV13 impact compared to that on ambulatory children with CAAP.

30


ANTIMICROBIAL STEWARDSHIP ÎN PEDIATRIE

Adriana SlavcoviciUMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Deși utilizarea antimicrobienelor a redus substanţial mortalitatea cauzată de bolile infecţioase, la nivel global ne confruntăm cu creşterea incidenţei infecţiilor atribuite bacteriilor multi-rezistente. Utilizarea excesivă, inadecvata, a antibioticelor a realizat circumstanţe favorabile atât în selectarea şi răspândirea tulpinilor rezistente, cât şi în creşterea incidenţei infecţiilor cu C. difficile. Pentru a minimaliza consecinţele negative ale terapiei antibiotice se impune implementarea unui program de optimizare a utilizării antibacterienelor în toate departamentele medicale şi cu precădere în pediatrie. Este un program bazat pe intervenţii bine definite şi coordonate, termenul consacrat fiind “Antimicrobial Stewardship”. Principiile programului constau în iniţierea promptă a terapiei în infecţii bacteriene certe sau probabile, alegerea raţională a antibacterienelor, a dozelor şi a duratei terapiei pe baza PK/PD, supravegherea rezistenţei şi a consumului de antibiotice. Programul este aplicat şi coordonat de o echipa multidisciplinară cu competenţe în utilizarea antibacterienelor, în controlul şi prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi cunoştinţe aprofundate în rezistenţa antibacteriană. Cele mai importante măsuri intervenţionale ale echipei constau în restricţionarea prescrierii unor grupe de antibacteriene considerate cu potenţial crescut în dezvoltarea rezistenţei, ajustarea raţională a dozelor şi duratei terapeutice, monitorizarea consumului de antibacterie prin măsurarea DDD sau DOT. Utilizarea frecventă a antibacterienelor în serviciile de pediatrie şi patternul de rezistenţă diferit în patologia infecţioasa la copii justifică importanţa programului de optimizare a terapiei antimicrobiene.

31


THE EPIDEMIOLOGIC, MICROBIOLOGIC AND CLINICAL PICTURE OF BACTEREMIA AMONG FEBRILE INFANTS AND YOUNG CHILDREN MANAGED AS OUTPATIENTS AT THE EMERGENCY ROOM, BEFORE AND AFTER INITIATION OF THE ROUTINE ANTI-PNEUMOCOCCAL IMMUNIZATION

Eugen LeibovitzThe Pediatric Infectious Disease Unit, Soroka University Medical Center, and Faculty of Health Sciences, Ben-Gurion University of the Negev, Beer-Sheva, Israel

Children with bloodstream infections (BSI) managed at a pediatric emergency room (PER) visit can be divided into two groups: BSI associated with a diagnosed infectious focus (bacteremia with focus, BwF), and BSI without focus (including clinically suspected sepsis or occult bacteremia-OB). Of them, patients with OB and a considerable amount of those with BwF may be managed as outpatients. Obtaining blood cultures is a standard procedure for the diagnosis of bacteremia and blood cultures are performed frequently at PER. However, while the indication for obtaining blood cultures in patients with clinical suspicion of sepsis or meningitis is obvious, this indication in children who appear well and are suspected of being at risk for OB is less well defined and may be less well defined, being related particularly to specific age and temperature cut-offs. Furthermore, obtaining blood cultures may be common practice in certain focal infections (like pneumonia or urinary tract infections) and much less common in others (like acute otitis media, tonsillitis or cellulitis).

OB may be present under the syndrome of fever without source, particularly in infants/young children under the age of 3 years. It was shown that around 1.5-11% (mean 4.3% in patients with fever >390C) of children with fever without source may develop an infectious focus or sepsis as a result of OB. Children with fever >390C, leukocytosis>15,000 or<5,000/mm3, stabemia and high erythrocyte sedimentation rate or CRP are considered at high risk of OB. Furthermore, pneumonia may be diagnosed by X-Ray in 20-30% of the febrile children <5 years of age without any suggestive clinical findings, but with leukocytosis>20,000/ml. Traditional protocols (according to Baraff criteria) required that young children with fever and >15,000 leukocytes/mm3 should receive antibiotic treatment (oral amoxicillin or intramuscular/intravenous ceftriaxone) at their discharge for PER and continue the therapy till the results of the blood cultures are available.

32


Today, the use of the anti H. influenzae type b vaccine, together with the relatively new use of the vaccination against S. pneumoniae (PCVs, pneumococcal conjugate vaccines), have changed completely the picture of OB among 3-36 months-old children and made it a rare event. The introduction of PCVs was associated with a major decrease in the incidence of invasive pneumococcal infections in children. In Israel, PCV7 was introduced to the national immunization plan in 07/2009 and was replaced by PCV13 in 11/2010. We will present data on the pathogen rate and distribution, as well as the epidemiological and clinical picture of BSI/OB/BwF among febrile 3-36 months old children examined and diagnosed at the PER in southern Israel. Furthermore, we will describe the changes in the incidence of BSI/OB/BwF and in the microbiological picture of febrile infants/young children following the introduction of routine immunization with PVCs.

33


MENINGOCOCUL ȘI VACCINAREA ANTIMENINGOCOCICĂ

Oana Falup-Pecurariu Spitalul Clinic de Copii, Facultatea de Medicină, Universitatea Transilvania, Brașov

Neisseria meningitidis – meningococul este o bacterie Gram negativă, singurul rezervor cunoscut fiind omul. Neisseria meningitidis este cea care determină boala invazivă meningococică respectiv septicemia și meningita meningococică. Pornind de la o succesiune de cazuri clinice care reflectă afectarea la orice vârstă a meningococului vom face o trecere în revistă a celor mai noi date din literatura de specialitate legate de această afecțiune.

Portajul meningococic este între 2-10% în populația sănătoasă. Meningococul se întâlnește și la cei cu infecții acute de căi respiratorii superioare dar și inferioare. Portajul maxim este vârsta adolescenței iar riscul de transmitere este maxim în aglomerații umane.

Există vaccinuri contra afecțiunii meningococice. Vaccinul contra serogrupului B este introdus pe schema de imunizare a Marii Britanii. Lucrarea va prezenta aspectele particulare ale administrării sale precum și datele recente legate de impactul lui pe portajul meningococic.Se va prezenta creșterea incidenței afecțiunilor meningococice cu serotipurile care nu sunt cuprinse în vaccinul MenB.Vaccinul tertravalent (A,C,W-135, Y) este aprobat și utilizat în numeroase țări ale lumii și este reală necesitatea de a imuniza atât populația de vârstă mică cât și adolescenții și populațiile la risc, cu acesta împotriva serogrupurilor care nu sunt acoperite de către MenB.Înțelegând infecția meningococică vom putea utiliza mai bine instrumentele de prevenție respectiv vaccinurile meningococice.

34


BIOGRAFII →

35


VLAD MONESCUVlad Monescu este Lector universitar la Facultatea de Matematică și Informatică din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

A absolvit Facultatea de Științe în anul 2001 la Universitatea Transilvania din Brașov, specializarea Matematică-Informatică, iar în anul 2010 a obținut titlul de doctor în Inginerie.

Domeniile de interes sunt legate domeniul IT, de modelarea matematică a diverselor fenomene cu aplicații directe în domeniul ingineriei, fizicii sau medicinei precum și de statistica aplicată în medicină.

36


IOANA BEJAN Medic specialist cardiolog la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu”, Bucuresti. In activitatea zilnica realizeaza evaluarea si tratamentul copiilor cu boli cardiovasculare. A absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti, si a devenit medic specialist Cardiologie. In cursul formarii in aceasta specialitate a manifestat un interes pentru patologia cardiologica pediatrica si congenitala, efectuand stagii de pregatire in acest domeniu in Franta: Clinica de Chirurgie Cardiaca Pediatrica, Spitalul Necker -Enfants Malades, Paris si ulterior in Israel: Wolfson Medical Center, Israel.

Cursuri si atestate profesionale : 2018 -Atestat Cardiologie pediatrica - Ministerul Sanatatii2015 - Curs de formare “Competitivitate pentru inima copiilor: cardiologie şi chirurgie cardiovasculară pediatrică – CORDISPED” - Targu Mures2013 - Diploma Interuniversitara de Cardiologie Pediatrica si Congenitala- Universitatea Descartes Paris V - Franta2016 - Atestat ecocardiografie transesofagiana (speciala) - Ministerul Sanatatii2016 - Atestat European de Ecocardiografie in Boli Cardiace Congenitale - European Association of Cardiovascular Imaging 2014 - Atestat European de Ecocardiografie Transtoracica Adulti - European Association of Cardiovascular ImagingMembru in Societati profesionale: - Societatea Romana de Cardiologie - Asociatia Europeana de Imagistica Cardiovasculara

37


MONICA IOANA BOȚOCANMonica Botocan are o experienta de 23 de ani in industria farmaceutica. A avut diferite functii precum HR Director, Finance & Compliance Manager dar si experienta in vinzari. Este specializata in Dezvoltari Organizationale. A lucrat in Pharmacia, MSD, SANDOZ (part of Novartis) si ROCHE. A terminat EMBA Asebuss si are experienta a trei fuziuni si achizitii. In prezent este angajata a companiei de avocatura Stratulat-Albulescu avand functia de Business Development si HR Director. Face consultanta in dezvoltare organizationala si voluntariat pentru proiecte din domenii diferite, dar si voluntariat pentru dezvoltarea personala a managementului din diferite organizatii si a adolescentilor.

38


EVELINA MORARUEovelina MORARU este Profesor Asociat de Pediatrie la Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa “din Iași, România și Șef Clinica II Pediatrie – Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Sf. Maria” din Iași.A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. T. Popa “din Iași în 1972, iar în 1993 a obtinut titlul de Doctor în Medicină la Universitatea de Medicina si Farmacie” Carol Davila “din Bucuresti, sub îndrumarea Prof. Dr. Valeriu Popescu.

Ca și specializări clinice, este medic primar pediatrie, alergologie și imunologie clinică și specialist gastroenterologie, cu specializare în hepatologie. Printre interesele sale ca și clinician se numără implicațiile complexe ale sistemului imunitar al copilului în patogeneza diferitelor boli: hepatite virale, boli metabolice, patologie respiratorie, imunologică, digestivă și nutrițională. Temele de cercetare includ modulările imune în aceste condiții, precum și particularitățile evolutive ale anumitor patologii la copii (ciroză hepatică, steatoză, obezitate, malnutriție, malabsorbție).

Prof. Dr. Eovelina MORARU este membră a Academiei Române de Științe Medicale. Ea este autor și coautor al mai multor cărți din domeniul pediatriei și hepatologiei și are peste 200 de lucrări științifice publicate în România și în reviste științifice internaționale. Este redactor-șef al Pediatru.ro, publicație bine cunoscută în România, indexată în mai multe baze de date internaționale și care acoperă toate subspecialitățile din domeniul pediatriei.

Ca o recunoastere a activitatii sale stiintifice si de cercetare a primit cateva premii nationale si internationale printre care si Premiul Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului pentru Contributia la Dezvoltarea Literaturii Stiintifice (2006). Este membră a mai mult de 20 de societăți științifice atât din țară cât și din străinătate

39


DOINA AZOICĂIProfesor universitar dr. in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Grigore T.Popa” Iasi Sef al Disciplinei de Asistenta Primara a Starii de Sanatate si Epidemiologie Coordonator al Unitatii de Epidemiologie Clinica – membru al RECIF ( Réseau d’Epidémiologie Clinique International Francophone) – Franta Coordonator al departamentului de Oncogenetica, Universitatea de Medicina si Farmacie “Grigore T.Popa” IasiPresedinte al Comisiei Nationale de Epidemiologie din cadrul Ministerului Sanatatii, Romania Presedinte al Societatii Romane de Epidemiologie β 28 ani de experienta in domeniul academic si management de spital β Director sau membru in 29 cercetari/contracte/proiecte β 11 ani coordonator al programului de Master in Epidemiologie Clinica, UMF Iasi • Co-autor la Tratatul de Epidemiologie a Bolilor Transmisbile” Editura Polirom Iasi, 2002βCo-autor al monografiei “Vaccinologie” publicata la Editura Polirom Iasi, 1995 si autor al capitolului “Vaccin, Vaccinare, Vaccinologie” In: Tratat de Boli infectioase, editat de Prof.univ.dr. E.Ceausu, Editura Medicala Bucuresti, 2018 β Preocupari constante in activitatile de management al Infectiilor Asociate Asistentei Medicale si autor al unor ghiduri de practica pentru monitorizarea strategiei de antibioticoterapie si antibioticorezistenta. β Contributii la actualizarea cunoastintelor privitoare la conceptele epidemiologice de emergenta si reemergenta a bolilor transmisibile si a notiunilor privind procesul epidemiologic al bolilor infectioase. collaborator to the Treaty of the Epidemiology of Transmissible Diseases, published at Polirom in Iasi, in 2002.β Coordonarea unor cercetari extinse in domeniul Epidemiologiei Moleculare prin infiintarea si dezvoltarea Departamentului de Oncogenetica in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Grigore T.Popa” Iasit

40


CRISTIAN GHEONEADr. Cristian Gheonea a absolvit şi apoi şi-a început cariera academică la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, unde activează şi acum ca profesor universitar la disciplina Pediatrie şi decan al Facultăţii de Medicină. Domeniile majore de cercetare includ imunologia, alergologia şi pneumologia pediatrică. Este vicepreşedinte pentru știință și cercetare al Societăţii Române de Pediatrie şi membru în Comitetul director al Secţiunii de Pediatrie a Societăţii Române de Pneumologie.

41


LIVIU POPMedic primar pediatrie, supraspecializare gastroenterologie pediatricăProfesor universitar, Universitatea de Medicină și Farmacie βVictor Babeșβ din Timișoara, șeful Disciplinei Pediatrie II și director al deparatamentului XI - Pediatrie și chirurgie pediatrică din cadrul UMF TimișoaraCoordonator Tehnic al Programului Național de MucoviscidozăActivitate de cercetare:Director al Centrului de Cercetare de pe lângă Disciplina Pediatrie II - β Centrul de Boli genetice, metabolice și Nutriționale la CopilβCerceări prioritare: mucoviscidoză, gastroenterologie pediatricăParticipare regulată la congresele Societății Europene de Fibroză Chistică (ECFS) și ale Societății Europene de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică (ESPGHAN) cu lucrări publicate în suplimentele revistelor de specialitateAutor / coautor: 10 cărți și monografii, numeroase lucrări publicate în reviste ISI/BDIDirector de proiect national și internațional, membru în colective de cercetare naționale

42


CRISTINA OANA MĂRGINEAN

CONTACT Tg. Mureș, str Gh. Marinescu, nr 38, 504136, RomaniaTel: +40-723-278543; +40-265-218258, [email protected]

NAȚIONALITATE: RomânăVÂRSTĂ: 48SEX: Feminin

A. EDUCAȚIE / INSTRUIRE

INSTITUȚIE ȘI LOCAȚIE GRAD AN(i) DOMENIU DE STUDIUColegiul Național “Papiu Ilarian” și “Unirea”, Tg.-Mureș, România Bacalaureat 1983 - 19851985 - 1987 Matematică-fizicăUniversitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină, Tg.-Mureș, România MD 1987-1993 MedicinăUniversitatea de Medicină și Farmacie, Facultatea de Medicină, Tg.-Mureș, România PhD 1995- 1998 PediatrieȘtiințe Economice, Juridice și Administrative, Universitatea Petru Maior Tg.-Mureș Master 2005 - 2006 Management SanitarUniversitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca, România Competență 2001-2002 Endoscopie digestivă diagnostică la copiiUniversitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca, România Competență 2001 Gastroenterologie pediatrică Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj-Napoca, România Competență 2000 Ecografie generală

B. EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

1994 - 1995 Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș, Clinica Pediatrie 1, Medic stagiar1995 - 2000 Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mureș, Clinica Pediatrie 1, Medic rezident pediatru 1994 - 1997 Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mures, Romania – Preparator universitar 2000 - 2003 Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mures, Clinica Pediatrie 1- Medic specialist pediatru2003 - prezent Spitalul Clinic Județean de Urgență Tg. Mures, Clinica Pediatrie 1, Medic primar pediatru1997 - 2005 Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mureș, România – Asistent universitar2005 - 2007 Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mureș, România – Șef de lucrări2007 - 2014 Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mureș, România – Conferențiar universitar2014 - prezent Universitatea de Medicină și Farmacie Tg.-Mureș, România - Profesor universitar

AFILIAȚIE INSTITUȚIONALĂFacultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie Targu-Mureș, RomâniaSocietatea Română de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție PediatricăSocietatea Europeană pentru Cercetare Pediatrică (ESPR)Societatea Română de Pediatrie (conducere)Societatea Română de Pediatrie Socială

43


Medic primar Pediatrie, specialist Pneumolog Sef de lucrări, Universitatea de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timisoara Medic Coordonator Compartiment Pneumologie Pediatrică, Clinica II Pediatrie Doctor în Medicină, Atestat in Medicina Respiratorie Pediatrică Competență în Ecografie generală, Competență Alergologie si Imunologie Pediatrică Dr Ioana Ciuca a absolvit Facultatea de Medicina a UMF Victor Babes din Timisoara in 1998. Ulterior a fost stagiar la Spitalul Clinic Judetean nr.1, doctorand al Clinicii Pediatrie II, asistent universitar in clinica din 2001, actual sef de lucrari. A participat cu lucrari la peste 30 de congrese si meetinguri internationale, a prezentat peste 70 de lucrari in tara si strainatate, publicand peste 80 de articole si rezumate in reviste de specialitate. Dr Ciuca a infiintat Compartimentul de Pneumologie Pediatrica al Clinicii II Pediatrie, Spital Clinic Judetean si a implementat procedeul de efectuare a indicelui de clearance pulmonar in patologia pediatrica, lucreaza la Centrul Nation-al de Mucoviscidoza (Fibroza Chistica) Timisoara. Este cadru de predare in Pediatrie al Sectiei de Medicina in Limba Franceza si coordonator de Pneumologie Pediatrica al UMF „Victor Babes” Timisoara Pregătire profesională: -specializare in Pediatrie, Pneumologie, Medicina Respiratorie Pediatrica -stagii de specializare in UK, Evelina Children Hospital London -expert in “ECORN-CF – centres of expertise in cystic fibrosis“ -cursuri de pregatire sustinute de European Respiratory Society: Advanced CF: best research, best care, Asth-ma in children, Pediatric Respiratory Pathology, Assesement and interpretation of lung function in children, Asthma-pathology and treatment, Noninvasive monitoring of asthma inflammation and treatment, Medical Aerosols , Interactive Course of Cystic fibrosis. Teza de doctorat: „Studiul implicării hepatobiliare în mucoviscidoza(fibroza chistică)” Arii de interes: ecografia pulmonară, pneumopatii cronice, fibroza chistica, evaluarea functiei pumonare la copil, wheezing recurent, infectiile pumonare cu germeni multirezistenti Teme de cercetare: pneumopatia din fibroza chistică( mucoviscidoza), ecografia pulmonara, indicele de clearance pulmonar, wheezing recurent, astmul copilului, hepatopatia asociata fibrozei chistice.

IOANA CIUCĂ

44


ANCA DRĂGĂNESCUDr. Anca Drăgănescu este, medic primar pediatru, specialist boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. “Matei Balș” din București. Absolventă a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” și-a început cariera ca medic rezident la Spitalul “Grigore Alexadrescu”, iar din 2004 lucrează în cadrul secției de terapie intensiva copii a Institutului National de Boli Infectioase Prof. Dr. “Matei Balș.’’

Membra a Societatii Europene de Microbiologie Clinica si Boli Infectioase, membra a Societatii de Europene de Boli Infectioase Pediatrice este implicată constant în acțiuni științifice dedicate bolilor pediatrice cu patologie infecțioasă. Dr. Anca Drăgănescu participă și susține lucrari în cadrul unor evenimente medicale recunoscute la nivel national si internațional si este dedicată cercetării clinice in domeniul bolilor infectioase pediatrice.

45


CARMEN ELENA NICULESCUDoctor Carmen Elena Niculescu a absolvit Facultatea de Medicină Craiova. A început activitatea academică în Universitatea de Medicină și Farmacie Craiova, în prezent activând ca profesor universitar la Disciplina Pediatrie. Este medic primar pediatru din anul 2001. Este șef clinică Pediatrie I – Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova.

46


LIGIA GEORGETA STĂNESCUDr Stanescu Ligia Georgeta a absolvit Facultatea de Medicina din Cluj-Napoca. A inceput activitatea academica la Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova din 1991. A urmat studii de master, specializari in ecografie generala si endoscopie pediatrica. In prezent activeaza ca profesor universitar la Disciplina Pediatrie UMF Craiova. Este medic primar din 1997. Este sef clinica sectia de Pediatrie – Spitalul Filantropia din Craiova.

Domenii de interes – pneumologie pediatrica, gastroenterologie pediatrica.

47


MIHAELA BĂLGRĂDEAN Am contribuit la dezvoltarea Pediatriei și Pediatriei Nefrologice - din perspectiva predării academice (predare și formare medicală), cercetării științifice, precum și a experienței medicale profesionale și din perspectiva pozițiilor mele academice, medicale și de management.

Itinerariul academic, științific și profesional (medical) în carieră s-a desfășurat după cum urmează:• Autor a 10 cărți în domeniul pediatric: coordonator în 5 tratate de pediatrie, am fost redactor și autor unic în două monografii în domeniul nefrologiei pediatrice. • Autor în 16 capitole în tratate și într-un capitol al unui tratat pediatric.• Autor principal sau autor unic în 297 publicații: 64 lucrări în reviste medicale ISI - IF indexate CNCSIS B + (BDI și PubMed indexate) CNCSIS B, D și rezumate ISSN conferințe / ISBN sau cărți de congres, 30 referințe bibliografice în reviste medicale BDI-CNCSIS, 75 de invitații ca lector în diferite reuniuni științifice naționale și internaționale medicale cu acreditare CME si am avut deja 140 de lucrări științifice și postere în conferințe, simpozioane și congrese medicale.• Președintele comisiei de evaluare ARACIS pentru modulul de limba engleza - Facultatea de Medicina UMF “Carol Davila” Bucuresti . • Membru in 3 proiecte naționale și internaționale (2 CEEX proiecte, într-unul dintre ele în calitate de director de proiect), membru proiect POSDRU, care a avut ca partener principal Universitatea de Medicina “Carol Davila” București, într-un proiect internațional prestigios de cercetare și formare medicală care a avut ca parteneri de directori, Ministrul Sănătății și al Ministrului Educației și Învățământului din România, precum și unele universități de prestigiu din Statele Unite ale Americii numite “American Baylor - Humana USA – University . Transformarea sistemului sanitar românesc “. • Am participat, de asemenea, la mai multe studii clinice: 4 studii naționale și internaționale.• Președinte al celei de a II-a Conferință Națională Interdisciplinară de Nefrologie si Urologie Pediatrică cu tem: “Actualități și interdisciplinaritate in boala cronică de rinichi la copil”, București, 2018. • Membru permanent in Comisia de Disciplina a Colegiului Medicilor Bucuresti, 2017• Coordonator în 2 proiecte de educație națională și de formare profesională( Programului Național în Programul de Formare Medicala in Pediatrie si Coordonator National in Programul de Formare Medicala in Nefrologie Pediatrica).

48


ALINA STANESCU POPPAlina Popp este gastroenterolog pediatru si doctor in medicina cu specializare in boala celiaca in cadrul Institutului National pentru Sanatatea Mamei si Copilului “Alessandrescu-Russescu” din Bucuresti. Activitatea ei include si rolul de cadru universitar (Sef de Lucrari) la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”.

Dna. Dr. Alina Popp a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti si apoi si-a continuat studiile si activitatea in domeniul gastroenterologiei pediatrice. In 2011, a fost acceptata ca cercetator colaborator la Universitatea din Tampere, Finlanda, unde a facut parte din Grupul de Studiu al Bolii Celiace si a dobandit expertiza in metode de laborator avansate (2011-2012). Ulterior, ea si-a continuat activitatea in cadul grupului mai sus-mentionat si a participat la mai multe proiecte de cercetare academica despre boala celiaca finantate de institutii romane de cercetare.Dna. Dr. Popp este membru ESPGHAN (Societatea Europeana de Gastroenterologie, Hepatologie si Nutritie Pediatrica) din 2014, unde colaboreaza in cadrul Grupului pentru Ghidul Diagnosticului in Boala Celiaca.

Dna. Dr. Popp a participat la recenzia mai multor articole din jurnalele academice si la organizarea mai multor intalniri stiintifice nationale si internationale. Ea a publicat lucrari stiintifice, indice Hirsch 6, precum si doua carti despre boala celiaca. Dna. dr. contribuie frecvent la programele educationale destinate profesionistilor din sanatate si asociatiilor de pacienti.

49


AURICA RUGINAConf. univ. Dr. Aurica Rugina, UMF Iasi, Clinica II Pediatrie, Medic primar Pediatrie din 1992 si medic specialist Imunologie si Alergologie Clinica din 1997, doctor din Medicina. Indrumator rezidenti pediatrie, neonatologie, imunologie clinica, medicina de familie si boli infectioase

50


TUDOR LUCIAN POPConferenţiar Universitar, Medic Primar PediatrieClinica Pediatrie 2, Departamentul Mama şi copilulUniversitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Româ[email protected] L. Pop este medic primar în Pediatrie, cu competenţă în Gastroenterologie Pediatrică şi Conferenţiar Universitar la Clinica Pediatrie 2 a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în 1995.

Activitatea clinică o desfăşoară în domeniul Gastroenterologiei Pediatrice, în special în Hepatologia Pediatrică. Patologia în care are expertiză este reprezentată de colestaza neonatală şi transplantul hepatic, hepatite acute şi cronice şi boli metabolice hepatice. Şi-a susţinut teza de doctorat în domeniul autoimunităţii asociate infecţiilor virale cronice la copil. Principalele domenii de cercetare sunt reprezentate de colestaza neonatală, bolile metabolice hepatice (boala Wilson), insuficienţă hepatica acută şi evaluarea non-invazivă a ficatului, fiind implicat ca director sau membru al echipei de cercetare în mai multe proiecte naţionale şi internaţionale. Este coordonatorul Centrului de Expertiză în Boli Rare în domeniul bolilor hepatice pediatrice din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii Cluj-Napoca.Tudor L. Pop este autorul unei monografii referitoare la colestaza la copil, a unui manual de pediatrie şi recuperare medicală şi a mai multor capitole în domeniul pediatriei. Este autor sau coautor a 55 articole publicate în reviste ştiinţifice naţionale sau internaţionale, a prezentat peste 270 de lucrări la congrese sau conferinţe naţionale sau internaţionale de pediatrie și este reviewer pentru 12 reviste internaționale și naționale. Este coordonatorul ediției în limba română a Ghidului de Pediatrie Washington.Este editorul programului de e-learning, membru in Education Task Force şi coordonatorul site-ului European Society of Pediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN). Tudor L. Pop este preşedintele Societăţii Române de Pediatrie Sociale şi secretarul Societăţii Române de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică şi al Pediatric Associations of the Balkan.

51


ALINA MURGUȘef lucrări -Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr. T. Popa”, Iasi, România• Director medical la Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii “Sf. Maria” Iași• Doctor in Stiinte Medicale• Medic primar pediatrie• Medic primar pneumologie pediatrica• Coordonator al Secțiunii de Pediatrie Iași- a Asociatiei Române de Algeziologie (AAR)• Redactor șef adjunct Revista Pediatru.ro• Competențe: alergologie si imunologie pediatrică; ecografie generală; osteodensitometrie; managementul serviciilor de sănătate

52


MIHAELA DORINA ȘTEFĂNESCUAbsolventă a Facultăţii de Pediatrie a Institutului de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca în 1989, a devenit medic specialist în 1994 şi medic primar în 1999. A obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale în 2007, prezentând teza cu titlul „Convulsiile neonatale”.

Dr. Mihaela Dorina Ştefănescu este medic primar, specialitatea pediatrie, doctor în ştiinţe medicale, în prezent făcând parte din echipa de medici ai Reţelei Private de Sănătate „Regina Maria”, Bucureşti. În perioada 1995 -2018 a fost cadru didactic - asistent universitar, ulterior şef de lucrări la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti, cu integrare clinică la Spitalul Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, Bucureşti.

Are ca domeniu de interes – patologia acută a copilului. A participat la mai multe cursuri postuniversitare, având această tematică (ex. „Diagnosticul şi tratamentul bolilor diareice acute la copil”, „Actualităţi în pediatrie”, „Infecţia HIV la copil”, „Diagnosticul şi tratamentul afecţiunilor respiratorii acute la copil”, „Hepatologie pediatrică”). Din 2012 este o prezenţă constantă la cursurile desfăşurate sub egida ESPID şi a Societăţii Naționale Române de Boli Infecțioase Pediatrice în calitate de participant sau lector.A particicpat în calitate de co-investigator la studii clinice observaţionale sau retrospective. A fost îndrumător a numeroase lucrări de licenţă bazate pe studii clinice, îndrumător al unor studii realizate de studenţi şi prezentate la diferite manifestări ştiinţifice, unele dintre acestea premiate.

A fost co-autor şi autor ale unor capitole din tratate de pediatrie şi dintr-un curs editat pentru studenţi; co-autor şi autor al unor articole publicate în reviste de specialitate cunoscute.

Este membru al Societăţii Române de PediatrieA fost secretar de redacţie la Revista Română de Pediatrie, publicaţia Societăţii Române de Pediatrie.

53


DAVID GREENBERGDavid Greenberg is the Chairman of Pediatrics and the director of the Pediatric Infectious Disease Unit of the Soroka University Medical Center, Beer-Sheva, Israel. He is a Professor of Pediatrics and Infectious Diseases at the Ben-Gurion University of the Negev, Israel. Prof. Greenberg obtained his MD degree in 1991 from the Ben-Gurion University of the Negev. He was boarded in Pediatrics in 1996. From 1997 to 1999 he performed a fellowship in Pediatric Infectious Diseases at the British Columbia Children’s Hospital and University of British Columbia, Vancouver B.C. Canada. Upon his return he joined the department of Pediatrics and Pediatric Infectious Disease Unit at the Soroka University Medical Center as a pediatrician and consultant in Pediatrics ID. He is also a senior attending pediatrics at the Pediatric Department. Prof. Greenberg acts as a pediatric infectious diseases consultant for the southern district of the Israel General Health Insurance.

Prof. Greenberg is a member of the Israel National Vaccine and Infectious Disease Advisory Board for the Israeli ministry of health office. Prof. Greenberg was the chairman of the Israeli Pediatric Infectious Disease Society 2014-2017. He served as the chairman of the Israel Clinical Pediatrics Society from 2007 to 2011. Between 2007-2009, he served as the medical manager of the renowned center for severely disabled young adults “ALEH Negev”.

Prof. Greenberg is the founder and serves as the medical director of several companies, such as Advanced Inhalation Therapies-AIT LTd. and ENOX Biopharma and holds several patents in the field of diagnostics and treatment of infectious diseases. On the international level, Prof. Greenberg is a member of the WHO’s Pneumonia Vaccine Trial Investigators Group. He was a board member of ESPID’s educational committee 2012-2016. Together with European researchers he is a member of the community-acquired pneumonia pediatric research initiative consortium (CAP-PRI). He is a “Professor Onorific” of Transylvania university of Brasov, Romania. In the last 10 years, Prof. Greenberg has received research grants from, acts as a consultant for, and served on scientific boards of several large pharmaceutical companies such as MSD, GSK, Pfizer, Astra Zeneca and Abbvie as well as with the American Center of Disease Control and Prevention (CDC).He has contributed over 200 peer-reviewed articles, review articles and book chapters both in local and international scientific publications.

Dr. Greenberg’s research activities focus on the epidemiology, diagnosis, prevention and treatment of respiratory infections and in particular of community-acquired pneumonia; pneumococcal vaccines and the spread of antibiotic-resistant pneumococci in the community; invasive infections including bacteremia and meningitis; viral respiratory infections and their interaction with bacterial infection in community-acquired pneumonia.

54


ADRIANA SLAVCOVICIÎn prezent medic pensionar. A coordonat secția de boli infecțioase copii la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase si a fost cadru didactic la UMF Iuliu Hațieganu, Cluj-Napoca.

În urma absolvirii masteratului în Farmacologie Clinică, rezistența microbiana la antibacteriene și consumul de antibiotice au devenit obiective prioritare în activitatea profesionala și științifică. Alte domenii de interes științific au fost infecțiile cardiovasculare, biomarkeri ai răspunsului inflamator în infecțiile virale și bacteriene. A susținut conferințe din domeniul patologiei infecțioase în cadrul a numeroase congrese naționale. A participat in calitate de autor sau co-autor la elaborarea a 4 cărți și 12 capitole de carte, la elaborare a 78 lucrări științifice publicate în extenso sau în rezumat în reviste nationale și internaționale. Este membru în European Society of Clinical Microbiology and Infectious Diseases, în Societatea Româna de Boli Infecțioase și HIV/SIDA, în Societatea Romana de Cardiologie.

55


EUGEN LEIBOVITZDr. Eugene Leibovitz was born in Iasi, Romania and completed the first 3 years of his medical education at the “G. T. Popa” Faculty of Medicine from Iasi. He immigrated to Israel in 1973 and received his medical degree from the Sackler School of Medicine, Tel Aviv, Israel, in 1978. After serving as a military physician in the Israeli Army during 1978-1982, Dr. Leibovitz completed in 1989 his medicine residency in pediatrics at the Kaplan Hospital in Rehovot (affiliated with the Hadassah Medical School in Jerusalem). During 1996-1997 he completed a 6-month research fellowship in pediatric infectious diseases at SUNY at Buffalo Children’s Hospital. This was followed by a three-year fellowship in Pediatric Infectious Diseases at New York University, New York, NY (1989-1992). Since 1994 Dr. Leibovitz works as senior physician at the Pediatric Infectious Disease Unit and the Pediatric Division of the Soroka University Medical Center of the Ben-Gurion University of the Negev, Beer-Sheva, Israel. In 2005, Dr. Leibovitz spent six months as a Visiting Professor at Boston University Medical Center in the Pediatric Infectious Disease Unit and in 2017 was Visiting Professor at Transylvania University, Brasov, for 2 months.

Dr. Leibovitz has published more than 190 research papers in well known and highly rated medical journals. Dr. Leibovitz’s work is primarily in the area of acute otitis media and other respiratory infections, the pathogens responsible for these disease states and their resistance to antibiotics, as well as their prevention by vaccines. His research includes various topics related the etiology and diagnosis of acute otitis media, as well as its appropriate antibiotic treatment, particularly in complicated and nonresponsive to treatment cases. In addition, Dr. Leibovitz has published a considerable number of research papers and reviews on the topic of neonatal sepsis, with special emphasis on fungal colonization and invasive fungal infections in premature neonates, their prevention and treatment with new antifungal agents. Dr. Leibovitz has a special interest in infections at the pediatric emergency room, with special emphasis on occult bacteremia, pneumonia and urinary tract infections.

Dr. Leibovitz has served as principal investigator on several of his research projects. Dr. Leibovitz is a member of several professional societies, including ESPID and IDSA and since 2008 is full Professor of Pediatrics and Pediatric Infectious Diseases at the Ben-Gurion University of the Negev. Since 2010, he is Professor Honorificus at the Faculty of Medicine of the Transylvania University, Brasov, Romania. During 2008-2016 he worked as Director of the Pediatric Emergency Medicine and since July 2016 he is the director of the pediatric research unit at Soroka University Medical Center of the Ben-Gurion University of the Negev.

56


OANA FALUP-PECURARIUOana Falup-Pecurariu este Conferenţiar universitar Pediatrie în cadrul Facultății de Medicină, Universitatea Transilvania, Brașov.

A obținut titlul de medic în anul 1995 în cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, iar în anul 2006 titlul de Doctor în Științe Medicale în cadrul aceleiași Universități. Preocupările ştiinţifice sunt în domeniul infecțiilor respiratorii și digestive, în mod particular infecțiile pneumococice la copil, alături de infecțiile determinate de haemophilus influenza. Este interesată și de infecțiile virale - patogeneza lor, implicațiile clinice, terapeutice dar și prevenția prin vaccinare a acestora.

A fost Director de Curs la 10 evenimente educaţionale sub egida European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID) desfășurate la Brașov, cursuri care s-au bucurat de participarea unor cercetători de referință în domeniul bolilor infecțioase pediatrice. În prezent este Şef Secție Clinică I în cadrul Spitalului Clinic de Copii Brașov.

Oana Falup-Pecurariu este membru fondator şi Preşedintele Societăţii Naţionale Române de Boli Infecţioase Pediatrice. Falup-Pecurariu a fost membru în Comitetul Științific Internațional al Congresului World Society of Paediatric Infectious Diseases (WSPID) în Melbourne/Australia (2011) şi Cape Town/Africa de Sud (2013). A fost membru în Board-ul ESPID, în cadrul Comitetului de Educație al ESPID, membru în Comitetului Ştiinţific Internaţional al Congresului ESPID 2017 (Madrid). A beneficiat de burse şi schimburi de experiență în Israel, Olanda, Japonia, Marea Britanie. La ora actuală este candidat la funcția de Secretar al European Society of Pediatric Infectious Diseases (ESPID).

57


58


59


BUN VENIT - ABM SECURITYsrbip.ro/wp-content/uploads/2019/02/srbip_2019_mare.pdf · Cea mai...

Documents

Transcript of BUN VENIT - ABM SECURITYsrbip.ro/wp-content/uploads/2019/02/srbip_2019_mare.pdf · Cea mai...