FunctionalismulFunctionalismul, in arhitectura, este principiul conform caruia designul unei cladirii trebuie sa fie determinat de factori ce tin de functiune, materiale, structura. Volumetria cladirii trebuie sa fie sincera scopului sau, renuntandu-se la compromisurile facute in trecut, din considerente strict estetice. Pentru a completa aceasta definitie, preluam cateva exemple comentate de Bruno Zevi(1918-2000) in eseul "Codul anticlasic- limbajul modern al arhitecturii" : "Ferestrele. Pentru ferestrele unui palat renascentist, clasicismul selectioneaza un modul, apoi studiaza ritmul lor, raporturile intre plinuri si goluri, aliniamentele orizontale si verticale, altfel spus, suprapunerea ordinelor. Arhitectura moderna, depasind aceste preocupari formale, se angajeaza intr-o actiune de resemantizare cu mult mai complexa si mai profitabila. In primul rand, nici un modul nu se mai repeta. Fiecare fereastra, prin semnificatia si rolul sau, reprezinta o entitate in sine, cu o valoare intrinseca; ea nu trebuie sa se alinieze altora, nici sa raspunda unui sistem de proportii; ea poate avea indiferent ce forma: dreptunghiulara, patrata,rotunda, elipsoidala, triunghiulara, compusa,libera. In functie de incaperea pe care trebuie sa o lumineze, fereastra poate lua forma unei fante lungi si inguste, la nivelul plafonului sau al pardoselii, a unei fante pe toata inaltimea peretelui, a unei benzi care se desfasoara la inaltimea omului, oricum vrem sau socotim correct, dupa ce ii vom fi calculat functiunea, incapere cu incapere. Nu exista nici un motiv pentru a uniformiza ferestrele si a le elimina caracteristicile. Cand le vom fi sustras autoritatii clasicismului, ele vor fi cu atat mai eficiente cu cat vor fi mai diferite, si vor constitui suportul unor multiple mesaje. () Data fiind iregularitatea golurilor, fatada, eliberata de axe, nu mai este un obiect inchis, autonom, un scop in sine; ea stabileste un dialog cu spatiul inconjurator, incetand sa mai fie straina si ostila orasului sau peisajului."Despre eficacitatea si pragmatismul acestui nou tip de a construi, ne vorbeste tot Bruno Zevi, analizand ,in aceeasi lucrare, exemplul Palatului Regina Margherita, construit in secolul al XIX-lea la Roma, intr-o maniera clasica: "Mai mult, "cosmetica" moderna nu este scumpa si nu provoaca risipa, in timp ce "cosmetica" clasica, avand la baza simetrii, proportii, placari cu marmura, se ridica la costuri prohibitive. Sa observam palatul Regina Margherita. Conceput intr-o maniera clasica, avea nevoie de un "plin"majestuos, in partea superioara, prin care sa isi puna in evidenta cornisa. S-a construit deci, in acest unic scop, un intreg etaj de nelocuit, caci era lipsit de ferestre. Ce imprudenta! Mai tarziu, dupa cel de-al doilea razboi mondial, palatul a fost cumparat de americani,pentru a plasa acolo ambasada Statelor Unite. Ei au descoperit existenta etajului superior si, dorind sa-l utilizeze, au perforat o serie de mici ferestre in cornisa. Dubla extravaganta; o ambasada regala cu pretentii utilitare.() Codul modern, intemeiat pe necesitati sociale, psihologice si umane, are oroare de realizarile pompoase si de superstructuri. "Intelegem, deci, nevoia unui nou tip de arhitectura in societatea agitata, in continua dezvoltare, a inceputului de secol XX.Cu toate ca Functionalismul este in cele mai multe cazuri asociat arhitecturii moderniste, nu este un concept exclusiv modern. Ignorand faptul ca orice cladire, oricat de luxoasa si plina de fast ar fi, are totusi un rol practic de indeplinit, au fost cazuri, de-a lungul istoriei cand functionalul s-a impus partii estetice in diferite constructii. Mentionam aici constructiile cu rol de aparare ale Evului Mediu, cele cu caracter industrial sau comercial.Crezul Functionalist a fost adoptat si dezvoltat dupa inceputul secolului XX, ca rezultat al schimbarilor din tehnica si constructii, cerintei de noi tipuri de cladiri, si schimbari in idealurile culturale si estetice ale vremii. Arhitectii s-au aratat nemultumiti de incercarile de reinviere ale clasicismului , si o arhitectura in care forma este fidela functiei s-a format. Sloganul "form follows function" a fost urmat de arhitecti precum Louis Sullivan si Le Corbusier, pentru acesta din urma, casa fiind "o masina de locuit".