FUNCTII / POZITII SINTACTICE OCUPATE DE CENTRUL VERBAL

1.CENTRUL VERBAL LA MOD PERSONAL

La mod personal(finit) verbul poate ocupa o unica pozitie: cea de centru/ nucleu al organizarii sintactice, toate celelalte componente gravitand in jurul lui si fiind ierarhizate in raport cu nucleul central. El atribuie functii sintactice complementelor, dar nu reprezinta, in raport cu acestea, decat centrul lor sintactic (guvernorul sau atribuitorul de functii).

In planul enuntarii, el indeplineste functia de predicat al enuntarii, functie ce se situeaza dincolo de sintaxa, in planul pragmatic si comunicativ. Aceasta functie este data de capacitatea verbului la mod finit de a-si atasa morfemele de predicativitate (MP- morfeme de mod, timp, nr, persoana ), care pot transforma o organizare sintactica intr-un grup cu autonomie enuntiativa. In functie de pozitia MP, predicatul poate fi de doua feluri:

a) predicat simplu, cand MP se ataseaza direct verbului(ca morfeme fixe sau mobile) Ex 1b) predicat complex, cand MP se ataseaza prin intermediul unui component verbal exterior

componentului semantic principal. Ex 2

Predicatul complex

Deoarece combina trasaturi ce apartin ambelor componente, predicatul complex impune interpretatarea pe mai multe niveluri. La nivel strict sintactic, cele doua componente isi pastreaza autonomia, cel de-al doilea ocupand o pozitie sintactica distincta: ♥ NP(nume predicativ), in raport cu verbul copulativ; Ex. 3 ♥OD, OI, Oprep, in raport cu operatorii modali si aspectuali. Ex.4

La nivel semantico-sintactic, grupul functioneaza ca bloc, indeplinind functia de predicat al enuntarii cu reflexe si la nivelul sintactic si la cel semantic. La nivel sintactic, grupul manifesta, in functie de operator, un grad mai mare sau mai mic de coeziune; la nivel semantic componentele isi transfera unul altuia semnificatii.

Semnele coeziunii sintactice se manifesta prin:♦ subiectul componentului sintactic este subordonat subiectului agentului; Ex.5♦ perturbari de valente, cu pierdera totala sau partiala a valentelor originare ale primului component; Ex. 6♦ limitari ale posibilitatilor de disociere; Ex. 7♦ deplasari de componente(cliticele pronominale si adverbiale ale celui de-al doilea component ajung sa „cliticizez” pe primul; Ex. 8♦ participarea blocului in ansamblu la opozitiile de diateza si la constructiile reflexiv reciproce; Ex.9♦ pierderea posibilitatii de nominalizare pentru primul component al grupului. Ex. 10

Sub aspect semantic, se constata urmatoarele:

1

♦ fiecare component participa la predicatie cu propriile semnificatii, cu observatia ca informatia data de MP este obligatoriu purtata de primul component; Ex.11♦ numai ultimul component, cel semantic, are capacitatea de a atribui roluri sintactice Ex.12Observatie: Daca sub aspect sintactic, ficare component isi impune, cu unele limitari, restrictiile proprii de constructie, sub aspect tematic, numai ultimul component atribuie rolul tematic. Concluzie: Semnele de coeziune sintactica si de amalgam semantic sunt diferite de la un bloc semantic la altul, depinzand de prezenta unui tip de operator si de gradul de gramaticalizare. Ex.13

2. CENTRUL VERBAL LA O FORMA NEPERSONALA

Daca centrul verbal este la o forma nepersonala, forma inapta de a primi MP, grupul verbal, desi are autonomie sintactica, este inapt de a indeplini functia de predicat al enuntarii. Pentru aputea capata aceasta autonomie comunicativa, are nevoie de un suport sintactic la un mod personal, suport ce poate sta in doua pozitii:

a) exterior grupului; Ex.14b) incorporat in grup, prin legarea lui de un operator verbal; Ex15

In functie de forma verbala nepersonala din centrul grupului, exista deosebiri in ceea ce priveste disponibilitatile de asociere cu operatori de predicativitate:♦ grupul gerunzial nu se poate asocia operatorilor;♦ grupul participial nu se poate asocia decat operatorului pasiv( Este cunoscuta astazi de toti) sau celui copulativ (Devine cunoscuta astazi de toti)♦ grupurile infinitival si cu centru-supin se pot atasa, cu exceptia operatorului pasiv, oricarui tip de operator(copulativ, aspectual, modal).

Grupurile cu centru verbal la forma nepersonala sunt lipsite de predicativitate si pot aparea in pozitii de subordonare, in interiorul altor grupuri sintactice:♠ in componenta unui grup verbal;Ex.16♠ in componenta unui grup adjectival; Ex.17♠ in organizarea unui grup nominal cu centru substantival si, izolat, cu centrul pronominal; Ex.18♠ in componenta unui grup prepozitional; Ex.19♠ in componenta unui grup adverbial; Ex.20 Posibilitatile de integrare in structura altor grupuri sintactice difera: a) dupa tipul de grup in care se integreaza; b) dupa pozitiile in care se produce integrarea(in pozitii actantiale cu functii sintactice de S sau de O, in pozitii nonactantiale cu functii de NM sau Circ); c) dupa tipul de forma nepersonala a verbului. Un grup nominal accepta integrarea unui grup gerunzial sau participial. Grupul adjectival, insa, nu permite integrarea acelorasi grupuri, cu exceptia circumstantialelor facultative. Cele mai mari posibilitati de integrare le are grupul verbal in pozitii actantiale, el putand incorpora toate celelalte grupuri. Grupul participial, care nu apare in pozitii actantiale poate fi integrat dupa verbe copulative, in pozitia de NM, sau dupa operatorul pasiv, impreuna cu care formeaza un grup sintactico-enuntiativ. In pozitii circumstantiale, posibilitatile de inserare sunt mai largi datorita izolarii fonetice a acestora, ce permite libertati mai mari de inserare.

2

Ex.1 Ion lucreaza.,/ a lucrat., /va lucra.,/ ar lucra., /va fi lucrand. Ex.2 Ion este / devine / ramane / singur. Ion da sa plece /apuca sa plece /urmeaza sa vina. Ex.3 Ion devine / ramane inginer (NP)Ex.4 Ion continua a lucra.(OD) Ion se apuca de lucrat. (OPrep) Incepe a ploua. (S)Ex.5 Ion incepe sa manace, dar imposibil ٭Ion incepe sa mananci tu.Ex. 6 El da / sta sa cada.Ex. 7 El da / ٭azi / ٭in graba sa plece.Ex.8 Il poate vedea. Ii poate spune. Se poate apara.Ex.9 Cartea poate fi citita de catre studenti. Ion se poate cruta pe sineEx.10 inceperea scolii de catre copii, dar٭ inceperea de catre copii sa munceasca

Ex 11 In blocul [copulativ+NP], copulativul adauga:-informatii temporale si modale( afost / va fi profesor)-distinctia aspectuala static/ durativ/ dinamic (este/ ramane/ devine/ profesor)-distinctia modalizanta factiv/ nonfactiv/ contrafactiv (este/ pare/ se da important)-unele informatii aduse de primul component sunt actualizate numai contextual (El da o carte .vs El da sa iasa).

Ex.12 Profesorul [poate invata] pe ceilalti limba franceza.

Ex. 13 Nota : Se prefera, cu exceptia constructiilor pasive, analiza sintactica diferentiata a celor doua componente. Exista insa si constructii caracterizate prin pierderea totalea a transparentei sintactice ( Da sa plece. Sta sa cada. Ei erau sa plece) ,imposibil de descompus sintactic , singura solutie fiind cea a unui bloc sintactic enuntiativ.Ex.14 Incepand ploaia devreme→s-a renuntat la excursie.Ex.15 Este apreciat astazi de toti.(operator pasiv).Ex.16 Ion se satura de imprumutat tuturor bani.Ex.17 Este vrednica de a fi aleasa deputat.Ex.18 dorinta de a trimite ajutoare sinistratilorEx.19 pentru a fi aleasa deputatEx.20 departe de a obtine banii

3