AÍEÜSilUaUUMImim - -* a »ttttşovu, plat ">«ra, Tlrgiill

IdiiImI Nr. 30. tfwrt ntfrancaU mm m frwMNii.

tmuehpU mm m r#fr»miW.Birturile de anuncluri :

topvl, piaţa mar», TIrouta Inwlai Mr. 30.mai primeaoü In Vlana

E<uutnst**n <* VogUr (Otto E. Sekaltk, Aiois StméUl, M. 4. Opptlik, J. Dannebery ; tfl Itta: 1 F. Q*ldb*rgtr, Mck-

itnuU : la Frankfurt : ff. L. In Hamburg : Á. Sísmer. iasorţiunilorâ : o seriă

__ad ee o colénft 8 or. aia. timbra pántra o publí-

Pablio&ri mai de«« dupft tarifă fi învoială.

IhIib « pa pagina a IH-a o M i 18 or. ▼. a. seu 80 bani.

A ■ţv'T "T"* f " *T T T T T 7" T«H M ■bSJ t J mU Í J bL*

„Oazeta“ ese în flă-caredi

Pa un an& 12 fl.. pe f éselunl 6 fl., pe trei luni 3 II.

N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană.Pentru Rosânia şi străinătate:

Pe unü anü 40 franci, pe ;ése Inni 20 fr.; pe trei Inni 10 ff. N-rii de Dumineci 8 franol.

Se prenomérá la tóté oficiele poştale din întru fi din afară

şi la dd. eoleotori.

Abonamentul! pentrn BrasoTla administraţi un o, piaţa mare, Törgulü Inului Nr. 90 etaglulü I.: pe and an& 10 fl., pe s6se luni 5 fl., pe trei luni 2II. 50 or. Cu dusulü în casă: Pe unü ană 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü esemplarü 6 or. V. a. séu 15 bani. Atfttü abonamen­tele ofttü fi inserţiunile suntă

se plăti înainte.

ft 239. Braşovt, Vineri, 29 Octomvre (10 Noemvre) 1893.

Stónetulíl Wekerle în strimtóre.BraşovD, 28 Ootomvre.

In Budapesta nu se vorbesoe de 4ile, decátö de crisa ministe­

rială, ce ameninţa a isbucni şi !n iria. Organulü lui Appcnyi con­

feră deja cabinetulü Wekerle ca pcăcjutu, pe când celelalte foi opo-

3 se pronunţă cu mai mare foservă, în aşteptarea declaraţiunei ce »crede că-o va face în şedinţa de iijl a dietei ministrulu - preşedinte Wekerle, după íntórcerea sa dela

t, unde a plecatu alaltăeri. Cumcă situaţiunea, creată gu-

fernului prin amânarea hotărîrei monarcbului în cestiunea delicată a căiătoriei civile, a devenitu critică, o mărturisesca mai multü séu mai

| paţinâ însă şi foile guvernamentale.„Pesti Hirlap“ o spune pe faţă,

ea afacerea căsătoriei civile a pro­vocata pe neaşteptate o crisă mi­nisterială. Spune că Wekerle, pe te- tmeiulă decisiunei luate de consiliulu

miniştri, a anunţatu monarcbului imisiunea cabinetului, deórece lipsin- da*i prealabila aprobare a Maiestăţii Sile, nu póte sé presenteze dietei ta terminulű, ce i l’a pusü in vedere,

[proiectulü de lege asupra căsătoriei 3. Monarchulü, cjice mai departe

,P. Hirlap“, a respunsü ministrului- preşedinte că va aduce la cunoscinţa guvernului hotărirea sa în scrisu.

Cumcă situaţiunea e critică o Novedesce şi împrejurarea, că d lu rfekerle n’a mai aşteptatu respun- IidIü în scrisu alu Majestăţii Sale, ci a plecatu la Viena sé urgiteze Ftn pprsonă hotărîrea prea înaltă, ca asfcfelu sé fiă în stare a se presenta înaintea dietei cu declarări positive asupra situaţi unei.

„Pester Lloyd“ se silesce a li­nişti pe guvernamentali, dér concede, că s’a ivitü o piedecă în cestiunea decisiunei corónei cu privire la pro- iectulu de lege asupra căsătoriei ci­vile. Nu scie nimicu „positivü“ în privinţa acésta, însă da cu socotela,

póte guvernulü a voitü să îndu­

plece pe monarchü de a face o „ma­nifestare hotărîtă“ în favórea refor­mei, ca astfelü să se p0tă din ca- pulö locului paralisa contra-acţiunea oposiţiunei conservative.

Fóia guvernului vorbesce de re- peţite-orî de luptele grele, ce aşteptă pe guvernü în camera magnaţilorQ, de grelele furtune faţă cu magnaţii şi este de părere, că guvernulü gre- şesce decă de pe acuma vrea să prevină acestoru furtune, ceréndü dela monarchü ca printr’o manifes- taţiune neíndoiósá să creeze garanţii pentru tote eventualităţile. Din causa acesta, (Jice „P. Lloyd“, guvernulü n’ar trebui să pericliteze garanţia propriei sale „posibilităţi de ac­ţiune“. Cu alte cuvinte, d-lü W e ­kerle să se mulţum0scă deocamdată şi cu mai puţinO.

Tóté dovedescü aşaderă, că în adevărfi esistă o piedecă destuiü de însemnată, ce se opune planurilotü de reformă ale guvernului, şi pănâ ce nu se va aduce lumină asupra acestui punctü gravu, nu se póte sci ce direcţiune vorü mai pute lua lu­crurile.

Caracteristicü este, ca în faţa crisei latente de ac|î ministeriale se amintesce ârăşi numele lui Coloman Szeli, care ar fi de rnultu predesti- natű a fi succesorulü ministrului-pre* şedinţe Wekerle. Se pare în adevărO, că Szeli este chiámatü a juca încă unü rolü însemnatu ca şefO alu ca­binetului, ce va urma după cabine­tulü Wekerle.

Cumcă cabinetulü de faţă nu-o va duce multü, s’a prevecjutu încă de astă primăvără. Chiar şi în ca- sulü, când va primi preaînalta apro­bare pentru presentarea proiectului căsătoriei civile, ministeriulü W e ­kerle n’are şanse de a se puté ţină la cârmă timpü mai índelungatü. Insă-şî desbaterea legei pentru căsă­toria civilă póte să i frângă gâtulO şi temerea cficioşilorfl de furtunele viitóre din camera magnaţilorfi este pe deplmü întemeiată.

Altă întrebare este, décá spe-

ranţele contelui Apponyi, că după căderea eventuală a cabinetului W e ­kerle şi după numirea unui minis- teriu Szell, va sosi timpulu său, se va împlini seu nu. P6te că Szell se nu fiă dispusă a figura numai ca lo- coţiitoru pentru d-lft Apponyi în- tr’unu ministeriu de transiţiune.

In ce privesce naţiunile nema­ghiare puţinu le imp6rtă cine va fi la cârmă, pănă când sistemulu de guvernare va rămâne acelaş. Nu­mai o schimbare radicală a acestui sistemu asupritorii ar pute să deş­tepte în sînulu loru speranţa într’o îmbunătăţire a tristei stări politice şi naţionale, la care suntQ reduse.

CRONICA P O L im á u— 28 Octomvre.

Situaţiunea îu Ungaria e câta se póte de nefavorabilă guvernului Wekerle. îm­prejurarea, că Maiestatea Sa a p&răsitO Budapesta, fără de-a se ű luatö o hotărîre definitivă în afacerea proiectului căsătoriei civile, a pricinuita mare mişoare în ta­băra op osiţionalilora din parlamentul un- guresoö, şi în urma acésta posiţiunea cabi­netului Wekerle este fórte oritică, mai alesft faţă cu parlamentula. Se cjio©, însă că mi- nistrula-preşedinte ar fi declarata înaintea mai multora membri din clubula liberalü, că în generala situaţia nu este íngrijitóre, şi nu sufere îndoială, că Corona îşi va da consimţămentula la presentarea proiectului, fără de a-se faoe schimbări de formă. „Egye­tértés“ spune, că în oonsil'ula ministeriala dela 6 Noemvre, monarchula a comunioata guvernului, oă n’are nimica contra proieo- tului, pe oare l’a studiata fundamentalei, dór în unele privinţe formale, înoă nu este în curata, şi că în scurta timpa va împăr­tăşi guvernului hotărîrea sa prea înaltă. Alaltăieri miniştrii unguri au ţinuta mai multe conferenţe în cestiunea proiectului; în cea din urmă s’a hotărîta, ca Wekerle să plece la Viena, ceea ce s’a şi întâm­plata. In cercurile guvernamentale se legă mari speranţe de acésta călătoriă şi se orede, în generala, că Wekerle se va reîn- tóroe dela Viena încărcatei de sucoese. — Uuele (Jiare au lăţită vestea, că d^ja alaltă

ieri ministrnla-preşedinte a raportata mo- narchului dimisia eventuală a cabinetului. Soirea acésta însă este lipsită de adevôrd, deşi de altmiutrelea însuşi monarchula soie, oă esisteuţa cabinetului actuala atărnă dela primirea séu respingerea căsătoriei civile.

*Era de prevă4uta, oă adresa Ungnri-

loru dela Cluşiu va produoe una puternioa eoou, mai alesă în pressa popôrelor8 nema­ghiare din patriă, oarl deşi obicinuite ou monstruoaităţile fanatioilora dela Cluşiu, totuşi n’au putută rămâne neimpresionate de acesta nou făta ala celei mai spurcate netoleranţe naţionale. Pressa slovacă şi boemă de-o potrivă admiră răutatea şovi- niştilora dela Cluşiu şi condamnă ou totă asprimea pe fanatioula Bartha Miklos, ca autora ala adresei. Asttela foia slovaoă „Narodnie Novinyut după oe-i spuae Săou- iului Bartha oâteva bune, 4ioe_că în adresa presentată de ela numai. una lucru afiă de aprobata : anume ştergerea legei de naţio­nalitate, care şi *şa nu se eseoută ; décâ vora şterge aoéstâ lege, 4>ce foia slovaoă, atunci cela puţina va înceta şi apahţiunea liberalismului, oe o presentă aoéstà lege.— nHlas Naroda11 din Praga, 4ioe, că îutr’o ţeră în oare proieotele lui Bartha au pu­tută fi primite ou aprobări, nu mai are locă stăpânirea dreptului, oi aoolo este o vecînică revoluţia. — „Narodny Listyut fôia Cehilora tineri din Praga, numesce „oaracteristioe“ proiectele lui Bartha, le găsesoe însă multa mai josnioe şi mai murdare, deoâta să se dimită a-le mai lua în disouţiă.

*

Cu data de 7 Noemvre se telegrafiază din Viena, oă în oerourile parlamentare a făcuta mare sensaţiă împrejurarea, oă mo- narchulu a primita într’o audienţă de două 6re pe contele Taaffe. După acăstă au­dienţă este generală convingerea, că sfat îla lui Taaffe este înoă hotărîtora înaintea co- rônei. — Séra târ4iu s’a lăţită faima, c& prinţula Windischgrătz a renunţată la for­marea noului cabineta şi că monarohula ar fi data aoéstà misiune contelui Francisca Fulkehnayn, fratele actualului ministru de agricultură. O altă versiune 4ioe, că mo­narohula va însărcina din nou pe Taaffe cu formarea ministerului. După „Fremden- blattu îşi dau cu toţii multă silinţă, ca să

FOILETONULÜ „GAZ TRANS.“

Catîrulu Papei«De Alfons Daudet.

in Provence ţăranii se ferescö de émenil răsbunătorl cu observarea: „Păzes- oe-te de elő, oăcl este ca şi catîruJa Papei, lo&rui lovitură o simţescl doi anlu. Multa li&m síarimatü capulü şi ama întrebate, de unde vine proverbula acesta.

In fine ama afiatO, că ela datâză din timpuld, câud Papii erau nevoiţi să resideze

!d Avigaon. Istoria oatirului Papei este des­tula de interesantă, fiind-că reiese din ea

In oe chipö póte ajunge omula la demni­tate şi, printr’una Cetiră, cum şi-o póte

Pe atunci nu era oraşa, oare să fi potutâ rivalisa cu Aviguon în privinţa vioi- ciunei, mişcării, a petrecerilorG sărbătorescl. Din (jo-i de 4i până sera târ4iu stradele gemeau de prooes;uvI şi de peregrini îm­brăcaţi in hame pornise, de cardinali şi

gardişti papali oântăreţl. Din oasele, oarl înoungiurau palatula Papei, se au4iau bătăi de ciocane, musică şi cântecile fetelora, cari toroeau. Sunau olopotele, sunau şi to­bele. Căci décá poporula nostru este sa- tisfâouta, trebue să jóoe, dér fiindcă pe timpulö acesta uliţele erau înguste, tobo­şarii şi musioanţii stăteau pe poduri. Aoi apoi continuau jooula 4i°a şi nóptea. Tim­puri ferioite, oraşa ferioita! Pe atunci în închisori se ţineau vinuri. Scumpetea şi răs* boiula erau cunoscute numai ca din po­veste. Papii au domnita aiol aşa de paci nica, încâta poporula a plânsă şi jelită de­părtarea lord.

Mai alesă la cosoiugula unuia cădeau părae de laoriml, adecă la morméntula bu­nului şi bătrânului Bonifaciu. Acesta oapa bisericesoö rarO şi venerabila, sciia să privâscă de pe oatîrula său cu surisa sşa de marinimosft, ca nici una antecesora ala său. Ori şi cine treoea pe lângă ela, omula cela mai săraca séu însuşi locţiitornla ce­tăţii, élű îi da binecuvântarea ou aceeaşi urbanitate. Eia nu distingea o’o doosebită

iubire pe nici una omü, şi în privinţa a- césta făcea escepţiune numai faţă de pâ rinţii săi, şi de-o viiă, depărtare de trei ohilometri de Avignon. Ela o cultiva ou mâna propriă, în fiă-oare Dumineoă făcea câte-o esoursiune aoolo călare pe catîrulâ său şi însoţita de corporaţia cardinalilora.

Uneori oatîrula său agitata de musică, mai oă juoa, pe când ela dimpreună ou oardinalula său, bătea tactula — ceea ce fórte multa plăoea poporului. Afară de viiă, Papa mai avea dragâ şi pe catîra. înainte de culoare se uita mereu după ela« că óre grajdula este închisa bine, oă óre oeolula nu este gola, la prân4a îla îmbia totdeuna o’una pahară de vina mestecată ou multa zanarő şi alte dulceţuri, ou tóté oă cardi­nalii rîdeau de aşa ceva.

Dér animalula şi era vrednica de a* cestă tratare. Ela era una animala ou oo- lórea părului négrá şi luoitóre, ici colo îm­podobită de pete albe, o’una mersö sigura şi-şi purta cu superbiă capula îmfrumseţata cu clopoţei Pe lângă acésta era de o blân­deţe uimitóre, ou privire blândă şi urechile

lungi şi-le mişoa mereu. Avignon-ula în- trega aprópe îla stima, şi când mergea prin oraşa, i dădeau de tót@ cele, fiind-oă soiea totă lumea, oă aoésta este calea cea mai bună de a oadea în graţia Papei şi oă nu o lată oatîrula cu privire blândă a aju­tata norooula ouiva.

Aoolo era oasula lui Védéne Tirtet, pe oare tatăla său l’a alungata dela oasă, oa să nu i strice uoeaioii. El a umblat o jumătate de ana întrega prin tóté ungheţele Avig- non-ului şi mui alesă în vecinătatea pala­tului papale, căci fiăcăula ţesea deja de multa unu plana veohiu faţă de catîra. In- tr’o 41 frumosă, când Sfinţia Sa se plimba de tota singura, etă oă apare lângă ela Tirtet, oare încruoisându-şl mânile, esolamâ în tona de adâncă mirare: „Oh. atotputer­nice Creatora, oe oatira frumosă! Iertata este să-la privesca puţina? Iubite Papă, una asifeia de oatîra n’are nici împăratula germana“. Apoi luoiânda ou gingăşiă ani­malula, îi 4ise, oa şi oând ara vorbi unei fetö: „Vino ’noóoe oomóra mea, mărgări- tarula meu strălucitora“.

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 239-1893,

se stabileaoă o învoire faţă ou formarea noului cabinetü. Cercurile bine informate credQ, că acésta va şi succede.

*Censura turoéscft a datü voiă tuturorö

(Jiarelorü, ce aparü în orl-ce limbă. în Tur- oia, de a publica raporturile despre festi­vităţile franceso-rusesci. Precum se spuue, oercurile curţii Sultanului se buoură de fră­ţietatea íranoesá-ruséscá, oăcl altfelü ar tácé. Turcii aşteptă mari avantagii dela acésta irătietate, căol Porta îşi jgândesce, că deoă s’a creatü unü contrapondü faţă ou tripla alianţă, ei îi va fi mai uşortt a continua politica sa predilectă, oare oulmi- nézá tn a amâna tóté cestiunile, oe reclamă soluţiunea lorü. SultanulO în persóná s’a interesată aşa de múltú de cele ce s’au petrecuta la Toulon şi la Párisii, încâtO a însărcinaţii pe ambasadorulü séu din Parisü a-i raporta c ilnioö despre totü decursulü festivităţilorfi escadrei rusesc!*

Adresa Ungurilorű Cluşeni.(Urmare).

b) Acésta ar fi una dintre problemele operei de întărire a ideei de statü ma­ghiaro. Dér numai una dintre ele. Nu ne póte scăpa din vedere la aoestü looü arti- cululü de lege IX. din 1868, ín cestiunea re- ligiunilorü greco-orientale. Legea acésta îm­parte biserica gr. or. In doué părţi de sine statátóre şi pe améndoué le proveda cu drepturi de autonomiă. In oontra autono­miei nu se póte 4*°® Ş‘ Pe aoestü terenü celü multü se póte da espresiune dorinţei, ca dreptulü de inspecţiune asigu- ratü guvernului sé se eseroite ou atenţiune potenţată. Niol despărţirea ín doué a bise- rioelorü n’ar avé o influinţă mai de ínsöm- nătate asupra vieţei statului, deoă despăr­ţirea acésta şi-ar afla motivarea în situa- ţiuuea geogranoă şi în avantagii adminis­trative dependente de acésta. Ei, dér pe una dintre bisericele despărţite legea a nu- mit’o biserioă naţională sérbésoá, ér pe oealaltă biserioă naţională románésoá. Şi pentru ca niol măcarO índoélá sö nu se nască în privinţa spiritului, oe se cuprinde în acestă numire, şi a conseoenţelorO lui: legea consacră unü artioulü deosebitü reli- giunei greco-orientale, lăsândfl pe credin­cioşi în libera folosinţă a limbei lorö rituale.

Naţiunea e conoeptü politicü, rassa e conoeptü etnografioü. Naţiune oon^titue co­munitatea instituţiunilora, comunitatea is­toriei, oomunitatea vieţei de statü. La for­marea rassei e de lipsă numai comunitatea limbei. Naţiunea este o organisaţiă viuă, oare dă vi0ţă instituţiunilodi, oonţine uuü teritoriu deosebitü şi statulü însu-şl prin ea, în ea şi pentru ea trâesce. Tocmai de aoeea, într’o ţâră cu organisaţiă politică unitară potü sö fiă mai multe rasse seu naţionali­tăţi, naţiuni ínső mai multü oa una nu potű fi. Nu potü fî, pentru-că de atributele vieţei naţional^se ţine, oa—afară de terenulü culturalü şi sooialü — sö ocupe tóté func-

Cuvintele acestea întru atâta mişcară pe bunulü Papă, înoâtü gândi astfelü: „A- oesta într’adevërü e sdravënü băiatO ; oum traotézà de frumosü ou catîrulü meu!“

Tirtet deja în 4*ua urmátóre îşi lă- pëdà surtuoulü învecMtÜ, îmbrăcă o haină vïnëtà de oatifea şi întră în scóla de cantü a Papei, unde se primiau păna atunci nu­mai fii de nobili şi nepoţii oardinalilorO.

Asta e violeniă! Trirtet însë nu se mulţumi cu atâta.

Elü fâcù aoestü jooü într’adevërü în serviţiulO Papei. Papa ou totă lumea se purta durü, afară de oatîrü, faţă de care ramase şi mai departe prevenitorö. Când a observatO, oă Papa îlü urmăresce cu aten­ţiune, elú se apropia de animalû totdéuna cu ovësü, ori ou altă mănoare favorită oa- tîrului. Elü practioâ acésta, pănă când Papa îlü încredinţa cu supraveghiarea grajduri- rilorü şi cu îngrijirea de pivniţă. Acésta ârăşl uu plăou oardinalilorù şi ou atâtü mai puţinO fù folositorü pentru oatîrü. In za- darü aştepta acum bietulü aniiualo, ca së

ţiunile din legislaţiune, delà guvernü, dela justiţiă şi dela administraţiă, — şi îndată ce într'o ţâră reounôsoemü douë séu mai multe naţiuni, trebue së reounôsoemü pen­tru acea ţ0ră şi posibilitatea unei séu mai multorO legislaţiunl, guverne şi justiţii. Acestui cursü de Hei îi dă espresiune art. de lege 54 din 1868 când deoretézâ, că toţi cetăţenii, fără deosebire de limbă şi de religiune, oonstitue împreună naţiunea maghiară unitară. Aşa-dâră fără deosebire de religiune! Şi e oaraoteristioü, că împreună cu acestă méduósá euunoiaţiune prinoipiară, oe dovedesoe o deosebită înţelepciune de statü, apare în acelaşi anü şi legea oreată pentru gr. or., care îi dă biserioeigr. or. oa- raoterü naţionalei parte sêrbesoü, parte ro- mâuesoü. Prin aoésta legislaţJuuea maghiară a fàcutü unü puternicü pasü în direoţiunea, oa în aoéstà patriă së se ridice pe lângă nt punea maghiară şi alte naţiuni.

De unü timpû anumitü, Românii óon- 8eouent0 se numesoü pe sine naţiuue. După ce însë niol teritorii deosebite, nici vre-o organisaţiă administrativă pentru de-a se puté constitui oa naţiune n’au avutO, din asta oausă împregiurărei, că ei s’au nu­mita pe sine naţiune, numai o însemnătate stilistica ’i s’a pututü atribui. Articululö de lege 9 diu 1868 însë a schimbatü situa- ţiunea. Dela aducerea acestei legi, naţiunea română nu este unü oonceptü golü, oăol în biserica gr. or. ea a dobênditü încorpo­rare. Pentru tendinţele ultraiştilorO români legislaţiunea maghiară a nete4itù drumulü. Viâţa naţională pornită Bpre constituire şi-a primitü primulü organismü, şi apoi, oă oe bastiouö de apörare este aoestü orga­nismü pentru aspiraţiunile naţionale române, acésta dela 1868 ínoóce o vedemü în fiă- oare 4» în agitaţiile din anü în anü mai potenţate, alü oârocü ourentü stă în astfelü de raportú cu biserica naţională română, ca şi oirculaţiunea sângelui cu cavităţile inimei: íntotdéuna de auolo píéoá şi întot- déuna aoolo se re’ntóroe.

Aşa-dâră celü noai puţinO lucru, oe este de doritü în interesulO unităţii naţio­nale maghiare este modificarea articulului de lege 9 din 1868 astfelü, ca së se sterga ca- racterulű naţional u alű bisericelorú gr. or. Nimënui ucéstà modificare nu i póte prioinui o adevëratâ vátömare, de-óre-oe prin ea na se atinge nid scopulü diviuü, niol oerculü de dreptü autonomü aiü bisericei ; prin aoéstá modificare însë ar înoeta unü privilegiu atâtü de nemo- tivatü, asemenea oăruia nu mai «re niol o biserică din aoéstí patriă şi de bună voia s’ar elibera Rutenii şi Maghiariigr. or. de sub jugulú unei liturgii cu limbă străină.

o) Abia decă s’ar puté trage la îu- doélá, oă una diutre garanţiile libertăţii publice şi unulü dintra punctele oardinsle ale puterei naţionale îla formézá desvcl- tarea individuală a oetăţenilorO. Naţiunea umformisată este deb lă în luorare şi nesi­gură ia periculo. Esploat^rea uuuia atrage după sine lânce4irea întregului, şi căderea

primescă la óra obicinuită paharulü cu vinü índulcitü. Nu numai, că nu oápöta scéstá porţiune, dér ílü chinuia Yédéne Tirtet şi ou aoeea, că aduoéndü vinulü în grajdü ílü punea pe spatele animalului, ca miro- sulü bunO ső-lü iriteze şi mai multü. N’a fostü destulü niol asta. Dimpreună ou câţi­va prietini bătu straşnioO pe animalü.Lorü ínsö nu le-a treoutO prin minte, oă printr’o svîrlitură bine, îndreptată din pioiorü, oatî- rulü póte 80-şI rösbune. Dér totuşi nu, oăol dór elü era oatírulü Papei, catírulü bine- ouvântărei şi al penitenţiei. CupiiI ílü lu- ciau liaiştiţl, şi elü nu era furioso. Numai ou Yédéne Tirtet făcu elü deosebire; d0oăd. e. băga de séirá, oă stă lângă elü, catî- rulü se neastímpöra şi şl mişca neliniştitO pi- ciórele. MişelulO Tirtet l’a bătută oobză într’o stare de beţiă, ba a devenit^ atâtO de orbü cufcezâtorO, íncatü l’a oondusü în clopotniţa bisericei.

(Va urma.)

unuia atrage după sine înspăimântară ce­lorlalţi. Cu oâtü mai multe suntü aşa-dâră individualităţile, cu atâtü mai mulţi stâlpi are ediíioiulü vieţei naţionale. Toomai din acestü punotO de vedere numai aproba se póte acelü principiu alü sistemului nostru de instrucţiune, după care nu numai sta­tul ö, oi şi confesiunile, sooietăţile, comu­nele şi privaţii înoă sö aibă dreptulü de-a întemeia şi de-a susţinâ scôle. Aoéstà va- riaţiune a basei de asistenţă a scólelorü face posibilă variaţiunea sistemelorü de instrucţiune şi împreună cu aoésta desvol- tarea individualităţii învâţătorilorO în deo­sebite direoţiunl.

Esistă însë unö punctü, unde nu se potü permite abaterile, şi acestü punctü este punctulü de vedere alü patriotismului. La alegerea oărţilorO didaotioe, la statori- rea ordinei de învăţământO, Ja împărţirea profesorilorö, Ia aplioarea sistemului de în- vë$âmêutü, la sistemulù de disoiplină în- têmpJe se abateri, oăol potü sö se întêmple; este însë generală şi neoondiţionată dorinţa, oa sfântulü ooncaptü alü patriei së ’i se inspire fiă-oărui şcolarO ; oa în inimele lorü së se desvólte sentimentulü iubirei de pa­triă în deplină mésurà, oa glorificarea vir- tuţilorO patriotioe së străbată în sângele lorü, şi oa fiă-oare soolarü, în fiăoare şo0lă, së fiă de opotrivă pëtrunsù de aoelü senti- mentü alü datorinţei. că a părăsi acâstă patriă e crimă, a-o apëra e oea mai de frunte gloriă, şi că sublimului conoeptü alü patriei îi este subordonatü ori ce interesü oonfesionalü, de rassă, oomunalü şi indivi­duala.

Durere, acestă uniformitate a senti­mentului şi a oonsoiiuţei de datorinţă lip- sesoe. Din tőte semnele se vede, oă în şoo- lele de rassă nemaghiară se negligézâ iu- tréga esistenţă etică a aoestei cestiunl de mare ponderositate. Da aoi provine apoi acelü faptü regretabilO, că între con cetă ­

ţenii noştri de rassă română adese-orl se gà8e8Cü iudivi4l, de-altminterl ou totulű de bună oredinfcă, cari îuţelega datorinţa de patriota cu totulű altfelü de oum o inţele- gemü noi. De aoi isvoresce acea diformi­tate a oonsoiinţei de datoriuţă, oă ei află de oompatibiiă ou situaţiunea lorü de oetă- ţenl ai patriei, glonfioarea acelorü fapte istorice, oând rassa română a datü mâna ou puteri strëine şi a ridioatü arma pen­tru uimicirea libertăţii constituţionale şi a independenţei de statü a propriei gale patrii. Pentru o aberaţiune atâtü da mare a sentimentului de datorinţă se póte faoe rësponsabilü mai întâi spirituiü instruc- ţiunei.

Din asta causă ţinemO neapëratü de lipsă a se lua in privinţa aoésta doué dis- posiţiuul. Una este, oa şoolele medii sin- gurü numai despre absolvarea olasselorû ooröspun4ötóre së fiă îndreptăţite a da tes­timonii, ér testimonii de maturitate së potă da numai comisiunl esaminatóre, ce se vorü constitui syre scopulü acesta din partea statu­lui. Cu ocasiunea acestorU esamene, pe lângă cualificaţiunea dobênditâ în sciinţe, ar fl de a se pune deosebiţii pondu pe moduln, cum sciu şcolarii së judece puuctele de yedere patriotice.

E^te aprópe necalculabilă ponderosi- tatea acestei inoirl, nu numai pentru-oă statulü maghiaro la ocuparea tuturorO ace­lora funcţiuni, cari sunta oondiţionate de absolvarea universităţii, ar afia elemente de îuoredere şi în ceea ca pnvesce sentimentulü da cetăţânâ, şi pentru-că oualiticaţiunea scientifică, fiindù judeoată în módú dreptü şi cu stricteţă, nivouiü oulturei generale s’ar ridioa îu inteligenţa nostră şi de-ooam- dată ar înceta acea frivolitate a unt rü óle basate pe speculaţiunl, oarl din oonsidera- ţiunl de-a dóua mână împartO testimonii de maturitate. Inovaţiunea aoésta n’ar ştirbi nici autonomia şc0lelorO medii, deóreoe scopulü şcolei este a se oăuta esclusiva in orescere şi învăţătură, — şi deórece rece- rinţa de oăpeteniă a autonomiei este iude- pendinţa pedagogica şi administrativă, ér nu estradarea cestimoniilorO.

(Y a urma).

Prinţulil Alired Windischgrâtz,oare este însărciuatO ou formarea noului ci- binetü austriaoü, se trage dintr’un» din eé mai vechi familii nobile germane. Mopli lui a fostü cunosoutulü beliduce, ér’ tat&lH lu* a fostü şi elú generáló şi s’a distiuafi cu deosebire în bătălia dela Köuiggreti, unde a fostü şi rănit'"'.

PriuţulO Alfréd Wiudisohgrătz e d&s< cutO în Pr«ga îu 31 Octomvre 1851, este dér numai de 42 de ani, dér arată inaibé- trânO. Mama lui, sora feldmareşalului prinţi George Lobkowitz, a muritü când elü er» încă numai de 1 anü. In anulfl 1857 ’i s'i datü oa oresoötorö Wenzl Sohaiied, duo« torü alü facultăţii teologioe din Praga, cart a contribuita mai multft la desvoltarea spi­ritului şi la educarea iui.

După ce prinţulO a absolvatü stadii) gimnasiale, s’a inserisü in 1869 la faonltt< tea de dreptü îu Bonn. După doi ftnlttí- cű la faoultatea de dreptü îu Praga 91 Io anulü 1877 fű promovata oa dootorü li universitatea din Praga. C’uuü auö înaioto muri tatáiü lui şi elü daveni mo tenitorÉ moşiiiorO sale şi membru prin succen alü camerei domnilorü. In an. 188B fu DU- mito membru alo tribunalului ţării (Reiohi* gericht), er în acelaşO anü fu alesö, ia Curia marilorö proprietari, deputatü penta dieta boemă, unde a statü pe partea fen* dalilorü.

Etă cum apreţi0ză organulü de frunU alü stângei germane, „N. fr. Presse“, treou- tul şi calităţile viitorului ministru-preşedinte:

PrinţulO Alfréd 'Windisohgrătz este unO membru alü celei mai înalte uobilial austriaoe: sentimentele sale suntö prin ui- mare conservatóre şi nu lipsite chiar dt prejudeoăţile olassei sale. Dór prinţulO po* «ede în mare măsură şi tóté acele virtual cavalereşti, cu oarl classa sa se mâudresoe: sinoeritatea oaraoterului, o onorabilitate ne­clintită şi mai alesü o privire întinsă pe oare cei ce stau în sferele mai îualte alt vieţei o dobándesoü mai uşorO de câtO oei oarl se chinuesoü în păturile de josO şi oi- rora adesea lucrurile miol li-se pară iu- portante numai fiind-că suntü mai j própe de denşii şi le simtü influenţi imediată.

Păuă aoum prinţulă Windisohgrătz i fáoutü parte din gruparea conservatóre 1 marilorü proprietari din Boemia, dór chiar înălăuntrulO acestei p«rtide etrínsú închise elő a sciutü sö păatreza o independenţi» judeoâţii şi a acţiunii, care de multü a ii> dreptatü atenţiunea publică asupra lui,» £ cunosoutü, oă în anulü 1892 s’a despărţiţi în sínulü partidului marilorü propriotarl din Boemia unü micü g^upü, care nu ee învoia cu atitudinea partidului in cestiuuei împăcărei Boemiei şi a oouiveuţei sale cu tinerii C*jhl, duşmanii proieotului de împăcare. In fruutea acestui gruoü, na- mai de 11 membri, era prinţulă Windisoh» grătz.

Şi în alte privinţe, prinţulu Wiudiscli- grătz nu făcea parte deoâtfi de furmă din partidulü Lobkowitzilorü şi Sohwarzenber* gilorO. In realitate elü nu s’a pleoatO niol spre federalismü, nici spre simpatiile cehe ale acestorü oonduoetorl ai nobilimei fen* dale... Numai repulsiunea sa pentru orl-oe ostentaţiune l’a împiedecată de a â eli simburele de oristalisaţiune alü unui nou grupü politicü alü nobililorö, despărţita de veohia partidă feudală şi rupéndü 00 tradiţiumle învechite ale acesteia.

PrinţulO Windiscjhgratz nu este dér tradiţionistO, nici federalistO: dér elú ns este nici olerioalü. Când în delegaţia anului 1891 s’a propusü de cătră d-lo de Zallin* ger o resoluţiă prin oare se oerea restabi­lirea puterei papale, prinţulO "Windisoh- grătz a vorbitü în oontra acestei propu* nerl, 4lüéndü că resolvarea oestiunei ro­mane nu se póte face decátü pe calepaol* nică, în înţelegere ou aliata Italie, ba ohiai numai prin Italia însăşi.

In resumatO, după „N. fr. Presse*, noulü ministru-preşedinte ale Austriei este unü ornü de convingeri cu desăvîrşire oon* servatóre, dér uuü oonservatorü, oare nu-ţl închidă ochii îu faţa faptelorü împlinite unü oonoervatorü de véoula alü 19-iea,oare

Nr. 289 -1893. GAZETA TRANSILVAN] EI. Pagina 3.

nrăsoe ori oe radicalisnaö, dór nu e con­trară unei progresări organice pe temeiula oelorö existente. E mai înainte de tóté onfi omü, care ţine la unitatea Austriei $1 m«i alesü acésta ílö îudreptăţesce a lua conducerea unui ministerä.

SOIRILE DILEI.— ^28j O Ktnvre.

„Regele şi naţionalităţile“ . Sub titlula acesta eetima în „Budapesti Hírlap* dela ÍNoem re n. „Corespondentul!! nostru din Oradea-tnare ne telegrafiez^, oă la audienţa comună oe-au avut’o la palatulü din Buda eudinalulü Schlauch şi miuistrulű de iu- ierne Hieronymi, s’a vorbita şi asupra dis- posiţiunilorO, oe are sé le ia guvernulü în oestiunea naţionalităţilorO, în oare Gestiune

a oerutö şi părerea oardinalului“.—

Szappanit eete uuQ săpuuft pulverisatfi de calitate fort* puternică, iără alte ingre dienţe, şi curăţă albiturile mai bine ca «ă punula obicinuita. In 20 litre apă caldă se disâlvă o mică cantitate de săpuna, se în m<5ie rutele şi se lasă in apa acesta mai multe ore, apoi se fierba în o altă apă cu szappanit. După oe rufele s’au olătita în apă curată, «untii gata pentru uscata. Cu modula acesta nu mai e trebuinţă de fre catu rufele şi se economisesoe şi săpuua in America, de unde s’a importata acestă invenţiă, ea este forte usitată. Acolo sespală rufele fără ejutoru)a servitórelora A se vedé şi anuoţula de pe pag. 4.

0«i dela „Bui. Hirlap“ se vede sunta forte nerăbdători sé védá odată tranşată „oes tianeanaţionalităţiloră“ . In nerăbdarea lorö «i colporteză so'rl absurde ca cea de susö. Déoi Coróna vró íntr’adevérü sé ounósoa aitoaţia reală în cestiunea naţionalităţilor«!, trebue sé se oonsulte ou bărbaţi din sínulö lorö, cari cunosoü durerile popórelorö. érá no oa cardinalulö dela Oradea-mare.

—-x—

Pentru, maghiarisarea Siovacilorü. ţ>i- lele aoestea şi a ţinute adunarea generală de tómná oraşulft Neuhăusel (Érsekújvár) din oomitatulü Nyitra, stabilindu-se ou •eé8t& ocasiune bugetulü cheltuelilorü pen­tru anulü viitorü. Venitele s’au fixata ou 101.807 fl., pe când oheltuelile treoü peste 114490 fl. Deficitulü este a?a-dérá 12,683 fl.

cr., pentru a oăruia acoperire s’a votatü unü arancú de dare asupra loouitorilorü ín nm& de 17 °/0. E de însemnata, că popo- raţiunea oraşului oonstă in mire parte din SLvad, ér causa deficitului este înfiinţarea mai multora instituţiunl oulturale unguresol menite pentru maghiarisarea Slovacilorü. In bagetulú anului viitorü se cuprindö nu mai poţinâ cu 18,873 fl. pentru scopuri de ma- (itiarisare, a căror a sprijinire, 4*oeau °°* rifeii adunărei, „este cu atâta mai necesară, <u câta mai mari dimensiuni iau mişcările de naţionalitate“. Iu faţa acestei revoltă­tor® pncederl, protopopula locala Ioana Fabianii, care tota-odată este şi canonica titalarü, într’o vorbire plină de fooü arăta ilegalităţile celora ce stau în fruntea co manei, oarl se vede, oă suntü nisce lipitori, eirl sugü în contuhl „patriotismului“. Foile «Dguresol ţipă acum oa turbate în contra rodnicului preoţi Fabiau pe care-lü nu- mesoö, după obioeiu, antipatriotü peri

—x—

Rentele române la Berlintl. „Capitalis- iii11 scrie: Rentele române la Berlina au »»(jatfi în dacursula lunei din urmă In

f6rte simţitorii, şi anume, renta de 5 amortisabilâ dela 95.50 la 94, 6r

1« de 4 la sută dela 81 la 80 de franci.aoestei scăderi neaşteptata de repede

tvalonlora ndstre nu e a se atribui nici i« cum uoei stări financiare nefavorabile »României, care di w potrivă e din ce în «mai bună, ci referinţelora particulare ale tonei berlinese. „Înalta banoă“ din Berlina tlooă sub impresia manlora pierderi pe <vl le-au suterita capitaliştii germani în iui diu urmă. A?a de esemplu vaionle ita- liene, cu cari piaţa germană e inundată, se cotau aoum patru ani cu 98, er a4* aoe‘

valori sunta ootate abia cu 78. Pen- 14a reduce aceste pierderi la minimula

ifi, lumea financiară berline-ă îşi dă a sprijini hârtiile italieue din t6te

piterile şi apa*ă în schimba alte efeote între cari şi pe cele române. Aoestă

‘at& situară ne sugerâză fără voie pre­mierea, oă scăderea rent-lora române ar tâ continue şi chiar să prioinuâscă

‘derl ţârii. De aci însă resulti necesi- i pentru România de a se emaucipa ae «rea de până acum, esolusivă numai

piaţa germană, şi a eseouta viitorele aţiuul financiare şi ia Londra seu la 8&, la ceea-ce creditula României în

ftiinatate ar ii pe deplină îndreptăţită.

Doue rëspunsurï ale lui Csaky.

(Din dieta ungurésoà).Din causa lipsei de spaţiu n’amü pu

tutü té aduoemü pănă acuma rêspunsurile oe le-a data Sâmbăta treoută mini?trulű de instrucţiune Csáky la interpelările lui M a­darász.

Mai întâiu a rëspunsü Csáky la inter pelarea privitóre la şc01a şi la preotulü gr cat. din oomuna Tartolţo. Ministrulü, pe basa oercetărilora făoute, constată, oă este adevëratü, că, deşi nu de trei ani, dér d* doi aul în şcola gr. rat. din numita co mună nu se mai propune de looü. Salarulü îuveţătorului nu l’a încassatü preotulü, ci preşedintele comitetului parochialü şi l?a depusa în oassa bisericei, spre a-lü reserva séu pentru învăţătorulO, care era în cerce­tare disciplinară, séu pentru altü învăţătorii. Instrucţiunea în şc01ă a încetată, pentru-oă învăţă torulü, fiindü trasü în ceroetare discipli nare, nu s’a «simţită chiămata de-a mai func­ţiona. Cercetarea disciplinară a duratü unü ana şi după aceea înv0ţâtorultt a fosta stră­mutată. S’au publicata de doué ori oon* oursurl pentru acela locC, dér nu s’a aflata nici una concurenta, deóreoe leafa era nu­mai de 280 fi. Csáky 4ioe> că a luatü cele mai energioe disposiţiunl, a ordouatù oer- oetare disciplinară în contra preşedintelui comitetului parocüialü prin comisiunea ad­ministrativă, şi în contra preotului gr. oat. ca preşedinte ela senatului şcolara, precum şi în contra îutregului senatü şcolara prin autoritatea bisericésoà competentă. In Oo- tomvre era pentru a treia oră stabilită ale gerea de învăţătora, dér ministrula înoă nu ounósoe resultatulü ei ; aoum însé crede, că va fi avuta succesa mai bunü, deóreoe leafa învăţătorului a fostü împreunată ou leafa oantorală.

Madarász şi dieta iau la ounoscinţă acesta rêspunsa alü ministrului.

Contele Albin Csáky a rèspunsü apoi la interpelaţiunea lui Madarász ín aíaoerea- Pavelü. Madarász, adecă întrebase in 14 Octomvre, décâ e adevëratü, oă episcopulü Pavela a sorisü circulara, ce 4iarele i-o atribuescû lui, mai departe este aplecata ministrula de-a comunica dietei acesta oir cularü în traducere autentică?

Csáky a rêspunsa lui Madarász, că din afacerea poreolită Pituk-Pavdü scie, că cir­culara din oestiune esistă întru adevërù. Acesta circulara sună, în traducere, ast- felü î

„Iubiţi fraţi şi credincioşi în Christosü;! Am aflatü de bine sô dispunemü, ca în acele parochii, în cari pooorulü póte nu-şl mai vorbesoe limba bisericei sale, în şo01ă totuşi cetirea şi scrierea, sântele rugăciuni, oantulü biserioesoa, oatechisarea elementară şi introducerea şcolarilora în împărtăşirea ou s. taine ale mărturisirei şi cuminecăturei sé se faoă în limba bisericei, in limba ma­ternă. (Mişoare în stânga); pentru-oă unde aoésta se treoe ou vederea, ni-se ruinézà înseşi biserica, ritulü şi religiunea părin- ţilorfi- .

Acesta, continua Csáky, este textulö oircularei în traducere autentioă. Dér pen­tru ilustrarea şi olarificarea faptului, trebue së observam^, oă acesta texta sună ou to- tuia altfela deoâta acela, pe care şi-a ba- eata aousaţiumle preotula Pituk şi oare s’a publicata în „Nagy Várad“ . Etă acestü textü: „Preoţii trebue së luoreze cu t0tă puterea şi sub pedépsà grea, oa aoolo, unde poporuia vorbesoe încă unguresce, së se vorbésoà numai în limba română în bi-

seriol, şc01e şi la orl'ce ooasiune-*. (Mişoare în stânga estremă).

Deputatula Madarász şi dieta au luata la ounoscinţă rëspunsula ministrului Csáky.

„Dacoromlmsmulil şi politica culturală maghiară“.

(Urmare).

După oâta cunosca eu instituţiile n<5s- tre de inspecţiune şcolară, potü spune ou inimă liniştită, că în urma spiritului lorü, acestea suntü de natură a produoe numai antipatiă faţă ou tendinţele oulturale ma­ghiare ; administraţia maghiară, afară de formalităţi, se ridioă în sfere Ipolitioe, este o oontrolă meoanioă, poliţie&âsoă, şi naţio­nalităţile nóstre nici nu véda alta în ea, decatü instrumentele simple ale maghia risării.

„Telegrafulü Româna“ , într’o seriă de artiooll asupra înv0ţămentului, cjioe, că a4l e lucru notorioü, oă déoá inspectorii regesol oeroeteză şc0lele confesionale române, ei nu facă alta, deoátü cerceteză, decă se în­vaţă în de ajunsü limba maghiară? Aoésta este singura şi prima pretensiune a inspeo torilorö şcolari. iJe sine se înţelege, că din punotü de vedere pedagogica, o ast-fela de inspeoţiune nu aduce nici unü folosü.

Póte sé se esagereze multü ín acésta, dér este o nespusü de mare gre^élá, când inspectorii şcolari se interesézá în şo61e!e române numai de limba maghiară, căci prin aoésta dovedindü nepăsare séu chiar réoélá nemotivată faţă cu oultivarea în limba na ţională română, — ceea ce Románilorü este unü tesaura tota aşa de soumpa, ca şi noué Maghiariiorü limba nostră — apa re luorulü, ca şi când inspeotorii ar fi nis- oe simpli samsari ai maghiarisării ou forţa, şi în locü sé folosesoă, strioă şi prodncü re- acţiune contra réspándirei firescl a { cultu- rei maghiare.

Este o mare greşâlă a administraţiei nóstre şcolare, că dela ínceputü a imitatü procedura guvernului austriacü absolutis- ticü, deşi ar fi trebuitü sé scie, că preoum aoela sistemü austriaca forţată nu şi-a a junsa la noi soopulü, ast-fela nici oopia pa- idă şi neindémánatioá a aoestuia nu va du­

ce la scopu faţă cu naţionalităţile nóstre.... Eu ;ina de prima şi oea mai ínsémnatá dato- rinţă a administraţiei nóstre şcolare, oa sé se sohimbe conforma politicei conscii şi lo gioe. Dér oa sé putema face acésta, trebue mai întâiu sé studiámü seriosü românis mulü, oa pe una factorü naţionala şi oul turalü-politicü.... Cine íuarmatü pe base soienţifice ou deplină ounoscinţă a limbei române a pétrunsü în istoria românismului, In literatura şi oaraoterulü lui, acela nu nu­mai înţelege aspiraţiunile politioe şi naţio­nale ale acestui poporü, ci are $i facultatea de a-le oumpéui, cuprinderea grabnică a spi­ritului séu va observa la momentü şi nuan­ţele, cari din cânda in cándü aparü în miş­cările lorü culturale....

Dâcă află d la ministru de culte şi in­strucţiune unü ast-felü de omü, atunci sé-lü jună oonducétorü în fruntea statului ma

jorü, oe va înfiinţa, căci fără unü ast-felü de stata majora niol-odată nu voma puté ounósoe din fundamentü şi limpede mişcările oulturale ale Románilorü, nioî nu vomü puté sci, nici cânda, că mijlócele de apérare, ce va aplica, nu sunta mai multa strică- oióse, deoátü folositóre. Sciu, că acéstá pro­punere stă în oontrac icere cu modulü ierar ohicü de cugetare alü administraţiunei şco lare, că biurooraţii o consideră de absur­ditate şi imposibilitate, dér sciu şi aoeea, oă nici unü stata şi nioî o naţiune n’a fosta «salvată, între împrejurări estra-erdinare, prin modulü de gândire biurocratica, prin preooupare şi miopiă de funcţionari.

conţine în partea literară urmftt6rele ma­terii : Cuoerirea Ardeiului (1599), de A. D. Xenopola; Moştenitorula tronului româna şi soţia sa (cu ilustraţiuni); George Bari- ţiu; Al. Lahovari; Regele României Ca- rola I; Al. Papiu IlarianQ, (pentru fiă-oare schiţe biografice şi portreta). Electricitatea, Statua lai Mihai Vodă Viteazula în Buou- re8oI (ou ilustraţiuni); DesoâoteoO de mă­rita, de Gr. Sima ala lui I6na; Din Italia (Ilustraţiuni); Lauda ţigănesoă; D’ale Iui Păcală (anecdote), Lăcomia mSnoă omenia (sn6vă). de Gr. Sima; Vorbe. Urm^ză poe- sii: Cânteoa din Basarabia, de Tr. H. Popă; N6pte de vară şi Calula dracului, de Coş- buoa; In veci, de G. B. Vasile. Mai multe poveţe şi anecdote.

Tota în editura liarăriei W. Krafft din Sibiiu au apăruta:

Călindaruln Calicului, an. 9, care afară de anunţuri, oonţine 72 pag. In texta mai multe ilustraţiuni comice, diferite glume şi scirerl satirice şi umoristice. Costă una esemplara 36 cr., sâu 1 franoa.

Călindarulu Şatenului, ou una cuprinsa literara mai mioa (40 peg, afară de anun­ţuri), anume c snovă (Lăcomia mâncă ome­nia); Statua lui Mihaiu Vodă Vitâzula, din BucurescI; O piaţă din Bordeaux (ou ’ lus- traţiunl), mai multe poesii scurte, sentinţe şi anecdote.

In fine în editura aoeleeaşl librării a apăruta :

Calendariu pe anulu de obşte 1894. Anula CIL Acesta călindarQ, în formata mica, e tipărită cu litere oirilice şi e al­cătuita după sistemula călindarelorfi vechi. In partea din urmă, „Pentru învăţătură“ , conţine scrieri economice despre brânză, oţeta, puii do raţă eto. Apoi: Hagi-Tudose, Dela Vranoea; Moşnenii din PioeştI şi Mi­haiu Vodă, de V. A. Ureohiă; urmeză apoi o povaţă, două aueodote in poesii şi oâteva anecdote în prosfl.

C o n v o c a r e.Adunarea generală a despărţământului

II. altt Asooi&ţiunei transilvane pentru li­teratura română şi oultura poporului ro­mâna, se convocă pe 4'ua de 8 (20 ) Noem- vre 1893 la 2 6re d. a. în comuna Zer- neştl, la caro se ’nvită onoraţii membri şi toţi aceeia, oarl se interesăză de progre- sulQ poporului româna.

Ze r neş t I , 8 Noem vre 1893.

Nicolau Garoiu, directora.

loanu StrevoiUy secretara.

DIVERSE.Cele mai mari oraşe diu lume. După

oea mai nouă numărare a poporului, nu­mai 36 de oraşe se află pe rotogolulă pă­mântului cu o poporaţiuue mai mare d© o jumătate de miliona. Dintre acestea numai12 suntQ, a cărora poporaţiuue să treoă peste una miliona, şi anume în Europa : Londra, Parisula, Berlinula şi Viena; în Asia: Kantoo, Hongkong-Hanyaug, Nut- sang, Tokio, Siangtan şi Lingău; în Arne- rika: New-York, Brooklyn, Filadelfia şi Chicago. Cu o poporaţiune mai mică de una miliona, der peste o jumătate de mi­liona sunta următ6rele oraşe: Iu Europa: St.-Petersburg, Constantinopolâ, Moscva, Glasgow, Hamburg-Altona şi Mauchester, Salford, Liverpool, Birmingham şi Buda­pesta. In Asi* : Sieutsin, Bombay, Caloutta, Hangtson, Tsingtu, Futson, Peking, Sutson, Tsantson, Savhing, Landschon şi Tatsau. In America: Rio de Janeiro, Boston Buenos-Ayres.

Literatură.Dintre oălindarele pe anula 1894, apă­

rute până aoum, ama mai primita urmă- fctirele:

Amicul» Poporului, anula 34, întoc­mită de Gr. Stma alu lui Idnu. Tiparula şi editura librăriei W. Krafft diu Sibiiu. Afară de anunţuri, acesta căiindaru oonţine 96 peg., are în texta mai multe ilustraţiuni şi, afară de obicinuitele p&rţl calendaristice,

Scirl telegrafice.Viena, 8 Noemvre. Majestatea

Sa a primitu pe ministrulu Wekerle într’o audienţă lungă. Majestatea Saa primitu proiectulu căsetoriei civile aşa cum l’a codificaţii ministrulu de justiţia.

Proprietarii: Dl*. Aurel Mureşianu.Redactorii responsabilii: GregoHu fftaiorâ.

Pagina 8 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 289—1893,

Cursul la bursa din Viena.Din 8 Noemvre 1893.

'.Renta ung. de aura 4% . • • 114.90 Renta de cortine ung. 4% • • • 93.20 impr. oăil. fer. ung. în aur 4Y20/e 126.20

_ „ „ „ argint 4l/2% 100.—Oblig. „ „ „ de ost. I. emis. 122.25Bonuri rurale ungare.................... 94.10

„ „ oroate-slavone. . . 98.—Imprum. ung. ou premii................ 1B0.75LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin. 141.—Renta de hârtie austr................... 96.B5

_ _ argint - . . . . 96.45„ ” aura „ . . . . 11890

’ LosurI din 1860 ...................... 144.50Aoţii de-ale Bănoei austro-ungară. 993.—

„ „ „ °ng. de oredit. 407.25n „ „ austr. de credit. 331.75

NapoleondorI............................... 10.14M&rol imp. germ.......................... 62.70London (lire sterlinge)..................127.55Rente de cortine austr. • . . . 95.95

X X X X X X X * * * *

In editura lui W . Krafft.in Sibiiu,

au apărutu şi se află de vendare în t6te librăriile :

CALENDARE PE ANULtJ 1894.Amiculti poporului. Anula 34. Cu mul­

te ilustraţiunl. Cuprmsala este ou cea mai mare îngrijire bine Blesa. Preţuia 40 or.

Ca!endarulrft Calicului. Auula 9. £6u oa- lendara humoristica şi satirioa ou multe ilustraţiunl. Preţuia 36 cr.

Calendarti. Anula 102. Calenda^a cu litere vechi (cyrilice), mai ’nainte editura lui Ciosius. Preţuia 22 cr.

Caiendarulii Săteanului. Anula 3. Acest oalendara e cela mai ieftina dintre ttite oa- lendarele românesol. Preţuia 16 cr.

Cursul pieţei Braşov.Din 9 Noemvre 1893.

Banonote rom. Cump. 10.05 Vend. 10.09 Arginta român.Napoleon-d’orI Galbeni Ruble rusesol Mărci germane Lire turoesol

9.9910.06

61.90

5% 101.50

10.0410.10

102.50

F6rte importantupentru găzdoe bune !!!

Cine voesce sg cruţe bani, lucru, timpii şi sănătate, acela spele numai ou

„ S Z A P P A N I T “(o. şi r. priv.)

ţţS za p p S IIlit^ este s&puna pulve- risata de calitate ftirte puternică la spâlatrt şi cu laudă reounos.nta, ca cela mai buna prafa de spălata. Cruţă atâta albiturile, câta şi manile şi sănătatea. îu Anglia, Franoia, Germania şi America, oele roai nobile Lad’ys se spală ou „ 8 z a p p a i l i t ;; de 20 de ani şi sunta itirte mulţumite. Pe fiă-oare pacheta este o descriere şi marcft. Una paohetQ mare costă 10 or. Ce­reţi numai „ S z a p p a i l i t “ .

^ S z a p p a n it^ se nflă îu t6te pră văliile ou mărfuri coloniale, şi la fabrica lui K rx is t J f le y e r în Budapes t a , strada Lujza 20. Se trimete cu rambursă. Representanta se accepteză în ori şi ce oraşa ala monarohiei. 280,1—10.

Nr. 13645—893.

PUBLICAŢIUNE.Yecturarea a 4970 metri lemne de

faga şi a 423 metri noduri de lemne de faga din tăierea în Szâraz-Timiş pro 1893 e- ventualminte şi vecturarea a 2000—3000 me* tri de lemne de faga aflate sub t&iere în mapastinula orăşenesca de lemne în Bra- şova, se va da în biroula orăşenesca fores- tierala în 24 Noemvre a. o. la 9 tire înain­te de prânza pe cale de lioitaţiune şi sorip- turistioă de oferte.

Reflectanţii au de a depune înainte de licitaţiune una vadiu de 50 â. v. a. peotive de a-şl aşterne jofertula provitjatt cu una timbru de 50 cr. Condiţiunile îi

pota esamina la oficiuia orăşeuesofi for» tierala observându-se tot-deodată, cumcl looula de tăiere până la şoseaua T Predeala este provf(|uta cu una drumQ so­lida.

B r a ş o v a , 4 Noemvre 1893.

281,1—2 Magistratulu orăşenesc!

o o o o o o o o o o o o o o o or«yâ^^^*;x;3t,a'«;*;accx»jit3 rx'x'x'3^^x,x;»^x:xx:x>»x'x;x'x5

[HIm

fmMMmiIMJm

M1m

M

$

M - o o P i c ă t u r i l e de s t o m a c h ü

A E I Ü Z E L L E K , oo -.

cari au efectd escelentu în contra tuturorâ bdleloru de stomachu,suntU nni medicamenta neapărata ie lipsa pentru orl-ce cas8,

Semnele din care se cunosca bolele de stomachu sunta: lipsa de apetitu, slăbiciunea stomachului, respiraţiune cu mirosi, greu, umflare (venturi), râgăiatu acru, colică, cataru de stomacu, producere escesivâ de flegmă, gălbin re, greaţă şi vomare, cârcei la stomachu, constipaţiune seu incuiare

Şi la durere de capu, încărcarea stomachului cu mâncări şi beuturî, limbrici, suierinţe de splina, ficaţii şi hemoroide, aprobata ca medica­menta sigurii de vindicare.

-sci,utxm.rkfc bolele indicate s’a constatata picăturile M a r i a z e l l e r ,ca ce^ ma* ^una leaca, care confirmă, sute de testimonii. Preţuia vinei sticle înpreună cu prescrierea de întrebuinţare 4 0 cr. sticla, în­

doita de mare 7 0 cr. Espediţia centrală prin f a r m a c i stn la C ari ISrady, H rc in s ie r (Moravia.) Să se observe marca de contrafacere şi subscrierea.

Picături veritabile sunta Dumni acelea pe acăror embalage este lipită o fă- şiă ve1 de cu cuvintele „Bejeuge bte <£cfytljeit.u Acesta făşiâ portă şi subscrierea mea.

Veritabile se află în Bra;ovd: la farmacia Jekelius W'we, farm. Victor Roth, farm. Jul. Hornung, farm. Franz Kelemen la „Biserica albă,“ farm. Eduard Kugler la „Hygiea,u farm. Gust. Jekelius în Husszufalu, farm. H. G. Obert Braşov. g l__*

Z b v £ e r s " C L l u . t r e n , - u . r i l o r - u .p e l i n i i l e o r i e n t a l e a l e c ă i i f e r a t e d e s t a t t t r . u . v a l a b i l i i d in I O c t . 1 8 9 3 .

B udapestn -P redca lu Predea lii—Budapesta B .-Pe§ta-A radu - •V eins Teiuş-AradM -B .-Pesta Copşa-mlcă—Sibiiu

Trenădo

persón.

Trenüde

persón.

Trenăaccele­

rata

YienaBudapestaSsolnok P. Ladâny

Oradea-marej

Me*o-TelegdR6vBratoaBuciaCiuoiaHuedinStanaAghirişGârbăuNădSşel

Cluşiu j

ApahidaGhirişCuoerdeaUitiraYinţul de sus Aiuda

Teiuşu |CrăciunelaBlaşiuMioăsasa

Copşa mică j

MediaşaElisabetopoleSighişoraHaşfalăuHomorodfiAugustinfiAp aţaFeldiora

Braşovu |TimişăFredeala

Bucuresol

10.00 8.05

6.076.34 7.187.35 7.548.05 8.178.328.499.06

10.12 10.52 10.59 11.07 11.31 11.48 l!a.25 12.50 01.04

1.351.50 2.132.32 3.04 3.46 4.025.26

5.50

5.537.087.157.438.18

6.42

10.3711.1011.3212.501.351.481.522.182.40

5.556.116.277.27 7.52

8.17 ( 8.38 ( 8.33

9.09

6.086.407.168 .-

BucurescIPredealăTimişa

Braşovn

sus

8,45)12.20 9.15

FeldióraApaţaAugustinftHomorodaHaşfalguSighişoraElisabetopoleMediaşa

Copşa mică

MicăsasaBlaşiuCrăciunela

Teiuşu

AiudaVinţul deUitiraCucerdeaGhirişaApahida

Cluşiu

Nădăşela Ghîrbău Aghirişa StanaB. HuiedinCiuciaBuciaBratoaRevMezo-Telegd

Oradea mare^

P. Ladâny Szolnok Budapesta Viena

Trenăaccele­

rată

Trenăde

persón.

7.45 12.171.422.18.2.45 3.16 3.373.53 4.27 5.325.53

Trenăaccele­

rată

O.10

5.586.35

6.206.416 54 6.66

7.30

7.598.068.23

8.539.23

10.4511.01

12.17

1.261.522.182.253.465.23Ö.301.55

7.017.45 9.13 9.42

10.2110.6511.1411.2911.4812.2412.391.101.45 2.11 2.40 2.48 3.06 3.53 5.185.45

8.505.165.57

Trenăde

persón.

7.01

6.146.356.53 7.08 7.347.53 8.31 8.51 9.10 9.30

10.0710.4411.041.213.49

12.541.23 1.51 2.00 2.08 3 .-4.23 4.48 6.25 5.43

9.129.41

10.177.438.23 8.57 9.22|

IO.O2;11.1711.3912.1612.471.031.181.392.132.272.493.424.024.23 4.29 4.47 5.21

8.301.55

6.07

6.397.08

7.478.138.388.43

10.0511.461.507.20

6.296.477.30 7.50 8.05 8.19 8.43 9.02 9.41 9.56

10.1310.3211.0711.4111.592.244.47

Yiena Budapesta Szolnok

Aradfi

GlogovaţăGyorokPaulişiiRadnaLipovaConopBêrzovaSoborşiniiZamüGurasadaIliaBraniolcaDevaSimeria (PisM)OrăştiaŞibotaVinţ. de josaAlba-IuliaTeiuşu

Trenăde

persÓD.

10.008.10

11.043.504.304.425.035.145.325.56

Trenăaccele­

rată

Trenăde

persón

6.127.017.297.55 8.118.298.55 9.59

10.2510.4411.0811.2911.56

8.051.554.026.57

T. d. per.2.252.433.203.404.00

7.007.36

2.1510.00

1.376.106.366.487.ÜÎ-7.19 7.37 8.00 8.15 8.56 9.24 9.50

10.0610.2410.50 11.16 11.43 12.06 12.3Q12.511.20

Trenăde

persón.

Trenăaccele­

rată

Trenăde

oersón-

Teiuşu 3.04 1.35Alba lulia 3.40 2.14Vint* de josa 3.58 2.32Şibota 4.20 2.56Orăştia 4.42 3.18Simeria (Pisti) 5.52 3.59Deva 6.0S 4.16Branicloa 6.33 4.42Iiia 6.58 5.08Gurasada 7.09 5.19Zama 7.39 5.49Soborşina. 8.16 6.26Bêrzova 9.08 7.07Conopa 9.27

5.377.24

Radna Lipova 9.68 7.56PaulişaGyorok

10.12 5.55 8.0810.25 6.16 8.20

Glogovaţă 10.48 6.47 8.44

Aradfi |11.1011.25

7.008.20

8.559.45

Szolnok 4.20 11.22 3.00Budapesta 7.25 1.20 3.30

Viena 6.20 V .20 3 .-

Copşa mică 2.24 11.34 7,11Şeioa-mare 2.51 12.01 IMLoamnoş 3.27 12.37 8,21Ocna 3.53 1.03 8,1Sibiiu 4.16 1.26 9.23b

$ ib i iu —Cop»a-inic8|

Sibiiu 7.44 4.49 10.11Ocna 8.09 5.09 10JLoamneş 8.33 5.32 11,01Şeica-mare 905 6.59 11.401Copşa mică 9.34 6.20 12,ol

S im e r ia (Piski) J P e tro sen i || P e t r o ş e m - S im e r ia (Pisti)

10.256.20

91ure§u-lui4lfl>^—Bistriţa Bistriţa—M ureşu-Ludoşii

Mur6ştl-Ludoş0 Ţagu-Budatelecă Bistriţa . .

4.-6.489.59

Bistriţa . . .Ţagu-BudatelecaMurësü-Ludoçü

1.164.157.21

Simeria 6 .- 11.28 4.10 Petroşenî 5.56 11.25 6.16Streiu 6.35 12.04 4.49 Baniţa 6.45 12.06 6.51Haţega 7.21 12.48 5.39 Crivadia 7.29 12.44 7.21Pui 8.06 1.35 6.37 Pui 8.13 1.24 7.53Crivadia 8.47 2.23 7.28 Haţega 9.02 2.03 8.25Baniţa 9.21 3.08 8.16 Streiu 9.56 2.46 9.01Petroşenî 9.45 3,40 8.48 Simeria 10.32 3.26 9.35

A rad u —Tim işora Tim işora—AraditÂradu 6.25 11.30 5.58 Timişora 8 .- l . l l ! 8-15Vinga 7.32 12.47 6.46 Vinga 9.02 2.41 9.46Timişora 8.42 2.04 7.39 Aradii 9.44 3.45 10.56

< * l i ir is i i—T u r d a

GhirişuTurda

»7.3317.53

10.171 4.00lll.00| 10.37| 4.20| 11.20|

TurdaOhirişu

4.60|5.10|

8.529.12

3.103.30

10.1010.80

Sighişora —Odorlieiu | Odorlteiu--S igh işora

Sighiştira. . . 1 4.20| 11.08 Odorheiu. . 7.57 3.02Odorheiu. . . 1 7.07 1.50 Sighiştira. . • 10.32 5.32

C a r e i i - m a r i—iiKelàu K e lă u —C a re ii-n ta rk

Cucerdea - Qşcrbeiu-R. sâs,|

CucerdeaLudoş

Oşorheiu |

Regh.-săs.

2.86 3 26 5.07 5.507.25

8.158.56

10.2710.4212.15

0.B"Ol

Regh.-săs. -Qşorh.- CucerimRegh.-săs. 3 50 8.00 m

Oşorheiu [5 18 9.35 5.05|5.30 12.25 5,Bl

Ludoş 7 . - 1.6b 7.411Cucerdea 7.40 2.37 Sil

Simeria (Piski)—Hunedoraj

Simeria (Pisti)CernaHunedóra

9.50100810.32

4.20114.435.1812,

Hunedóra—Simeria (PiskiJ

Hunedóra 4.50 2.30i aCerna 5.14 2 54 8:#Simeria 5.30 3.10 8,1*

Braşov 8.35 9.10Zerneştî 10.28

110.30 4M

ffærn est ă—

Zêruescï 5 . - 7.20 12Ş

Braşov 6.29 8.81 iii

Braşov—Ch.-Oşorhela<l

Careii-marl. Zelău. . .

5.42|lO.bOjj

Zelău . . Careii-marl

2.25 1 7 Oo

Sioisa * Nn merii încnadraţl cn linii gróse msemnâr.ă örele de nópte.

Braşovu 8.Ö0 3.1(1 ■Uzona 9.57 4 j|S.-Georgiu 10.32 5.031C.-Oşorheiu 12.54 Wjl

CÎ1.-O şorhcIn-Br^oijCh.Oşorheiu 5.00S.-Georgiu 7.02 5,liUzona 7.23 BlBraşovu 8.18 T i

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovii.