Lisa See

ti.cere

:: sunt ceea ce in satul nostru se numeEte ,,cineva care nu a murit

rr:r' - o viduv[, in vArsti de optzeci de ani. F[ri solul meu, zilele

ri.-:: -::ngi. Nu-mi mai pas[ de mAnclrurile speciale pe care Bujor 9i

-::::: te le pregitesc pentru mine. Nu mai aEtept cu nerlbdare eveni-

md:.:eIe fericite care se aduni cu ugurinld sub acoperigul nostru.

.r^..;-:t numai trecutul m[ mai intereseaz[. Dupi tot acest timp, pot s[

ic,---- in sfArEit lucrurile pe care nu le puteam spune atunci cAnd

ic:-::deam de familia in care m-am niscut, ca s[ m[ creasci, sau de

h-:-ia solului meu, ca s[ m[ intrefini. Am o via![ intreag[ de poves-

:r :l mai am nimic de pierdut gi cred cd prea pufine Persoane ar

:,-::a ti rlnite de relatdrile mele.

iunt suficient de bitrAnl ca s[-mi cunosc prea bine plrlile bune

s :.-e. Toat6 viafa am tAnjit dupl dragoste. $tiam c[ nu se cuvenea -r -ta gi mai tArziu ca femeie - sI o doresc sau si o aqtept, dar asta

*c;am, iar aceastd nejustificati dorinld a fost izvorul fiecdrei probleme

:t :are am avut-o in viala mea. Visam ca mama si mi observe qi ca ea

ir ::shrl familiei s[ ajungi si mi iubeasci. Pentru a le cigtiga

i:.::unea, eram ascultltoare, caracteristica ideal5 pentru cineva de

i* r:1 meu, dar eram prea dornici si fac ce mi se spunea. SperAnd si:- :e arate chiar gi cea mai simpl[ bun[voin![, incercam si corespund

g"O,/u

lao S"e

agteptirilor lor ln ceea ce m[ privea - s[ ajung s[ am cele mai mic

picioare legate din intreaga provincie -, aga incAt i-am lisat s5-m

rup[ oasele s,i sd mi le modeleze intr-o formi mai bun[.

Atunci cdnd simfeam ci nu mai puteam suporta niciun momen

in plus de durere qi cAnd lacrimile imi curgeau pe legdturile insAn

rate, mama imi vorbea cu bllndele la ureche, incurajdndu-ml

rezist inci o ori, inci o siptlmAni, aducAndu-mi aminte de rispla

care mi agtepta daci mai rlbdam pufin. in acest fel m-a inv[lat

indur - nu doar incercirile fizicea\e legirii picioarelor 9i ale naEteri

ci gi chinurile inci mai aprige ale inimii, ale minfii, ale sufletului. iacelaqi timp, imi sublinia defectele qi mi invila sd le folosesc in avan

tajul meu. in lara noastrl, acest tip de dragoste materni se nu

teng ai. Fiul meu mi-a spus ci in limbajul birbafilor se compune di

doui caractere. Primul inseamni durere; al doilea - dragoste.

este dragostea unei mame.

Legarea nu mi-a deformat numai picioarele, ci qi caracterul, i

intr-un mod straniu am simlit c[ procesul a continuat pe parcu

intregii mele vieli, transformdndu-mi dintr-un copil supus intr

fati hot[rAtl, apoi dintr-o tAnlri care fecea fbrd qovdire orice

cereau rudele in femeia cu rangul cel mai inalt din provincie, ca

punea in aplicare reguli gi obiceiuri stricte' P Ani la patruzeci de an

rigiditatea legirii picioarelor se mutase de la crinii mei aurii in in

mea, care se ag[[a de nedreptili qi de nemulfumiri at6t de tare, i

nu-i mai puteam ierta nici pe cei pe care-i iubeam 9i care mi iubea

Singura mea revolti s-a exprimat in Nu Shu, scrierca secreti

femeilor noastre. Prima oar[ cAnd am incilcat traditia a fost atu

cAnd Floare -de-Ziryadd, care era pentru mine laotong ,,suflet-pe

reche", partenera mea secreti de scris, mi-a trimis evantaiul care

odihneqte aici, pe masa mea, 9i apoi din nou dupi ce am cunoscut-

Dar, pe lAngi relalia mea cu Floare-de-Zipadi, eram decisi si fiu

sofie onorabili, o nori demni de laudi 9i o mam[ conqtiincioasi. ivremurile grele inima mi-a fost tare ca jadul- Am avut tiriade a fine piept tragediilor qi necazurilor. Dar iat6-m[ acum viduvd

FAor, [ 2tu6 ti evod,tztt/se-ct'et 9/err,rlrrl in tlcere a$a cum dicteazd tradilia, gi inlelegdnd ci am fost

rr,rrlrri prea mulli ani.

r )U exceplia celor trei luni ingrozitoare din cel de-al cincilea an al

rlorrrrriei impiratului xianfeng, mi-am petrecut via[a in iatacurile de

l,r r'tirj ale femeilor. Da, m-am dus la templu, am betut drumul inapoi

1r,11;i la casa in care m-am niscut, ba chiar am vizitat-o pe Floare- de-Zi-

patl;r, clar gtiu prea puline despre lumea exterioari. Am auzit oameni

v,illrirrd despre impozite, seceti 9i riscoale, dar subiectele acestea

qilill l)rea strline vielii mele. Lucrurile pe care le qtiu eu sunt broderia,

1r',,rrlul, gltitul, familia solului meu, copiii mei, nepolii mei'

tlr,incpotii mei gi Nu Shu. Viafa mea a avut un curs normal: zile de

Itt, ,r, zile ale stringerii pdrului, zrle de orez 9i sare, iar acum - gederea

lrr l,iccre.

l)eci iat[-m[ aici, singurl cu gandurile mele 9i cu evantaiul acesta

Iu lrr(a mea. Cind il ridic de pe mase, e ciudat cAt de uEor pare in mii-

rrlh. nrele, degi a fost martor la atata bucurie Ei la atita mahnire. il des-

t lrid fhri zgomot, iar sunetul cu care se desface fiecare pliu imi

r|lrrirrtegte de o iniml fremdtanda. Amintirile imi umplu ochii de

l,rr r irrri. in acegti ultimi patr:uzeci de ani l-am citit de atatea ori, incit

I iilll rrr€rrrofat ca pe un cantec de copii.

irni amintesc de zitnin care mi l-a dat intermediara. Degetele imi

irt.rrrurau in timp ce desftceam pliurile. Pe atunci o cunund simpl[ de

Irrrrrze impodobea marginea de sus gi un singur mesaj s-a prelins din

1rr rrrrul pliu. Pe vremea aceea nu cunogteam multe caractere Nu Shu,

a,1;r incAt mltuEa mea mi-a citit primele cuvinte. ,,infeleg cd existi o

lrrtri cu caracter bun gi cu invlliturl femeiascl in casa ta. Tu Ei cu

rrrirrc suntem n[scute in acelaqi an 9i in aceeaqi zi. N-am putea fi sufle-

lr Pereche?" Privesc acum mlnunchiurile fine care compun rdndurile

nr clca gi o vid nu doar pe fata care era Floare-de -Zipadd, ci 9i pe femeia

( irrc avea si devini - perseverentl, sincer6, deschisl citre lume'

privirea mi se plimbi peste celelalte pliuri gi v6d acolo optimismul

nostru, bucuria, admiralia reciproca, promisiunile fbcute una alteia.

f.,"a, S*

Vld cum cununa aceea simple s-a dezyoltat intr-un model

cu flori de ziryadd, gi crini impletifi, simbolizind viefile noast

impreuni calaotong, suflete-pereche. Vnd luna din colpl din

sus strdlucind deasupra noastrd. Aveam si fim ca niqte vife lungi

ridicini incoldcite, ca niEte copaci care stau in picioare o sutl de ani

ca doui rale mandarine imperecheate pe via![. Pe unul dintre pliuri

Floare-de-Zirpadi a scris: ,,Dragostea nu va lipsi niciodat[ dintre noi"

Dar pe un alt pliu vid neinlelegerile, increderea pierdut[ gi inchide

definitivl a ugii. Pentru mine, dragostea era un bun atit de preli

incit n-o puteam impirli cu nimeni altcineva, iar in cele din

asta m-a rupt de singura persoani care-mi era pereche.

inci mai invi! despre dragoste. Am crezut ci am inleles-o -doar dragostea de mam5, ci gi dragostea pentru pirinfi, pentru so! g

pentru sufletul-pereche. Am incercat gi celelalte tipuri de dragoste

dragostea din mili, dragostea din respect gi dragostea din gratitudi

Dar, uitAndu-mi la evantaiul nostru secret cu mesajele noastre scri

pe el timp de mul1i ani, imi dau seama ci n-am prefuit cea

important[ dragoste, dragostea din addncul inimii.

[n aceqti ultimi ani am transcris multe autobiografii pentru

care n-au invifat vreodati Nu Shu. Am ascultat fiecare intristare

nemullumire, fiecare nedreptate gi tragedie. Am consemnat vieli

mizere ale celor bitute de soarti. Am ascultat pAnI la caplt qi

agternut totul pe hirtie. Dar, dacl gtiu multe despre povegtile feme

lor, in schimb nu gtiu aproape nimic despre ale birbafilor, in afari

faptul cd de obicei ele vorbesc despre un liran care lupti i

elementelor, un soldat intr-o bitilie sau un birbat singuratic

intr-o ciutare l6untric6. Daci m[ uit la propria viali, imi dau sea

ci se bazeazl pe povegtile femeilor gi ale birbalilor. Sunt o femeie

modestd cu nemullumirile ei obignuite, dar inliuntrul meu port un

fel de bitilie birbiteascd intre adev[rata mea fire si felul cum ar fitrebuit slfiu.

F4""" I Zfr6 si ertatta"ay'secret

&riu aceste pagini pentru cei care siliqluiesc in lumea de dincolo.

, sotia nepotului meu, a promis ci va avea gtiid ca ele si fie arse

mea, aga incdt povestea si ajungi la ei inaintea spiritului

Las cuvintele si-mi explice faptele fa$ de stribunii mei, fa[6 de

meu, dar mai presus de orice fa[[ de Floare-de-Zipadi, inainte

revedea.