Frumusețea a Devenit Pentru Femeie

4
Este vorba despre cortexul orbitofrontal, care este activat de feţele atrăgătoare şi de zâmbetele celor din jur şi de striatum ventral, zona care devine activă atunci când primim complimente. În cazul persoanelor solitare, aceste zone din creier nu sunt dezvoltate, arată cercetătorii. Frumuseţea a devenit pentru femeie, un imperativ absolut, religios. Frumuseţea este semnul elecţiunii la nivelul trupului, ca reuşita la nivelul afacerilor. Aşa cum erotismul rezidă în semne şi niciodată în dorinţă, frumuseţea funcţională a manechinelor rezidă în siluetă, niciodată în expresie: este înainte de toate absenţă a expresiei. De la igienă la machiaj, trecând prin bronzare, sport şi nenumăratele “eliberări” ale modei, redescoperirea corpului trece în primul rând prin obiecte. Corpul vinde. Frumuseţea vinde. Erotismul vinde. Trebuie ca individual să se considere pe sine obiect, cel mai frumos dintre obiecte, cel mai preţios material de schimb, pentru ca un proces economic de rentabilizare să se poată institui la nivelul corpului de construit, al sexualităţii deconstruite. Corpul a devenit ceea ce era sufletul pe vremuri. Femeia a fost asmilitată sexualităţii malefice şi condamnată ca atare. Atribuindu-li-se tinerilor revolta, sunt împuşcaţi doi iepuri dintr-o dată: este evitată revolta difuză din întreaga societate prin raportarea ei la o anumită categorie şi este neutralizată aceasta categorie prin atribuirea unui anumit rol: revolta. Femeia se “consumă” prin eliberarea sexual, eliberarea sexuală se “consumă” prin femeie. Mediată de o reprezentare a corpului ca bun prestigios, relaţia cu sănătatea devine o exigenţă funcţională de statut.

description

baudrillard

Transcript of Frumusețea a Devenit Pentru Femeie

Este vorba despre cortexul orbitofrontal, care este activat de feele atrgtoare i de zmbetele celor din jur i de striatum ventral, zona care devine activ atunci cnd primim complimente. n cazul persoanelor solitare, aceste zone din creier nu sunt dezvoltate, arat cercettorii.

Frumuseea a devenit pentru femeie, un imperativ absolut, religios.Frumuseea este semnul eleciunii la nivelul trupului, ca reuita la nivelul afacerilor. Aa cum erotismul rezid n semne i niciodat n dorin, frumuseea funcional a manechinelor rezid n siluet, niciodat n expresie: este nainte de toate absen a expresiei.De la igien la machiaj, trecnd prin bronzare, sport i nenumratele eliberri ale modei, redescoperirea corpului trece n primul rnd prin obiecte.Corpul vinde. Frumuseea vinde. Erotismul vinde.Trebuie ca individual s se considere pe sine obiect, cel mai frumos dintre obiecte, cel mai preios material de schimb, pentru ca un proces economic de rentabilizare s se poat institui la nivelul corpului de construit, al sexualitii deconstruite.Corpul a devenit ceea ce era sufletul pe vremuri.Femeia a fost asmilitat sexualitii malefice i condamnat ca atare.Atribuindu-li-se tinerilor revolta, sunt mpucai doi iepuri dintr-o dat: este evitat revolta difuz din ntreaga societate prin raportarea ei la o anumit categorie i este neutralizat aceasta categorie prin atribuirea unui anumit rol: revolta. Femeia se consum prin eliberarea sexual, eliberarea sexual se consum prin femeie.Mediat de o reprezentare a corpului ca bun prestigios, relaia cu sntatea devine o exigen funcional de statut.Sntatea este astzi un imperativ mai puin biologic legat de supravieuire ct un imperativ social al statului.Medicul devine duhovnic, iertator, oficiant i corpul medical este nvestit cu supra-privilegiul. Trebuie s te ngrijeti aa cum trebuie s te cultivi.Femeia modern e n acelai timp vestala i managerul propriului corp, vegheaz la a-l pstra frumos i competitiv.Iar asupra persoanei medicului se rsfrnge stima datorat expertului.Grsimea i obezitatea au fost i ele frumoase, n alte pri i n alte vremuri.Moda poate absorbi absolut orice, chiar i termenii opui, att vechiul ct i noul, frumosul i urtul, moralul i imoralul.Societatea noastr de consum nu mai suport nimic, exclude din principiu orice norm restrictiv. Dar, elibernd corpul n toate virtualitile lui de satisfacere, societatea crede c a scos la lumin un raport armonios, preexistent n mod natural, ntre om i corpul su.Mistica siluetei, fascinaia subirimii nu au att de mare importan pentru c sunt nite forme ale violenei, pentru c trupul este pur i simplu sacrificat, n acelai timp mpietrit n propria perfeciune.30 de milioane de americani sunt obezi sau se consider astfel.Erotismul pentru elit, pornografia pentru marele public.Tot ceea ce este oferit vederii i ascultrii primete o conotaie evident sexual. Tot ceea ce este oferit spre consum este afectat de conotaii sexuale.Sexualitatea (...) devine o frenezie individual a profitului.Obsedant i culpabilizant, publicitatea erotic provoac n noi reacii profunde.Arai o blond absolut goal, purtnd nite bretele negre i ai dat lovitura, partida este catigat, vnzatorul de bretele s-a mbogit.Oare ndemnul erotic are o valoare i o eficacitate simbolic mai mare dect eficacitatea comercial a ndemnului comercial direct?A acuza publicitatea de manipulare afectiv nseamn a-i acorda o onoare nemeritat.Sexualitatea se golete de substan i devine simplu material de consum.n abundena real sau imaginat a societii de consum, timpul ocup un loc privilegiat.Timpul liber nseamn domnia libertii.Timpul este un dat rar, preios, supus legilor valorii de schimb, fapt evident n cazul timpului de lucru, de vreme ce el e cumprat i vndut.Timpul segmentabil, abstract, cronometrat devine astfel omogen cu sistemul valorii de schimb: face parte din el la fel ca oricare alt obiect.Valoare reversibil: aa cum timpul devine obiect, toate obiectele produse pot fi considerate timp cristalizat nu numai timp de lucru n calculul valorii lor comerciale, dar chiar i timp liber n msura n care obiectele tehnice economisesc din timpul celor care se servesc de ele.Legile sistemului nu iau niciodat vacan.Marea, nisipul, soarele i prezena mulimii sunt mai necesare turitilor situai la baza ierarhiei sociale dect celor din clasele nstrite.Divertismentul (loisir) consum de tip neproductiv.A nu face nimic posed o valoare social distinctiv.Timpul liber nu este autonom, ci se definete prin absena timpului de lucru.Pierderea relaiei umane este adevratul fundament al societii noastre.Vedem pretutindeni cum publicitatea mimeaz modurile de comunicare apropriate, intimiste, personale.Acest sistem, n ciuda aparenelor, este el nsui un siste de producie: producie de comunicare, de relaii umane, de servicii. Produce sociabilitate.