JtAf'l n'ilRr,Essilfi

FRuHoAsA A FosT AcrAsTA vrrTA. ToTrr$t.

traducere din limba francezd de

EDUARD FLORIN TUDOR

' Cuprins

Inculpat, vd rog sd vd ridicaifil ...........,..........................................9

Pe aripile timpu1ui.,..........,..... .................,...........65

Deasupra noastrd existd ceva ca o putere hecunoscutd...,...337

Calea, adevirul pi viafa,............ .........,.:......,....393

Indice selectiv al numelor de persoane..............,.............,......401

Indice selectiv al numelor de locuri ............................,......,.... 414

PERSONAJE

EU: Magistrat integru, sever, binevoitor, ironic. in mediile

intelectuale gi la mod5, n:omiL Supra-Ez, deseori cu o tugd de

deriziune, date fiind inaltele sale functii si ideea pe care el o are

despre acestea.

EU: Sunt eu. Pldceri, munc5, ambifii gi multe nimicuri.

PRINTRE ALIII: politicieni, artiqti, scriitori, jurnaliqti, femei de

lume, femei ugoare/ func{ionari nafionali sau intemafionali,

goferi, medici, bancheri, editori, marinari, manechine, factori

pogtali, soldafi, gomeri, stewardese, escroci, genii etc.

( Cumulul e st e aut or izat. )

INCULPAT, VA ROG SA VA RIDICATIT

EU: Inculpat, vX rog si vd ridicafi!EU: Chiar dacd stau jos, md clatin.EU; Atunci rdmAneli agezat.

EU: Mulfumesc.EU:Dar nu v[ liudafi.EU: Voi incerca sd stau cAt mai drept.EU; Nu intrecefi mdsura.EU: Doar ce e necesar.

EUj $titi de ce sunteli aici?

EU; Nu am habar.EU; Chiar nu aveli habar?

EU: Deloc.

EU: Deloc, deloc?

EU: Deloc, deloc. Sunt aici, asta e tot.EU; Nicio neliniqte? Nicio bdnuiald?EU: Doamne...EII: Y-ali,ndscut...EU: Da.

EU; Dupd cum vedefi!EU: AIU da! Sigur...EU. CAnd?

rnuvonsA A Fosr AcEASTA vtAfA. ToruSt.

EU: Pdrinlii mei m-au asigurat deseori cd m-am ndscut

pe 16 iunie 1925, cu cAteva zile inainte de sosirea verii,intre sfArgitul Primului Rdzboi Mondial gi marea crizd.,la

fel de mondiald. Dar, sincer, chiar nu gtiu nimic despre

toate acestea. Nu e mai mult decAt un zvon ce se rispAn-

degte, fondat fiind, cred, pe figicul de acte ce atestd acelaqi

lucru. Fdrd nicio garan{ie. Deseori, propria mea identitate

mi se pare foarte vagd gi mai apropiati de o ficfiune juri-dicd decAt de o evidentd stiintificd.

EU; Unde?EU: Mult timp am incercat si las sd se infeleagd ci m-am

ndscut in Orient Express sau la Rumeli Hisar, pe coasta

europeani a Turciei. Adicd nicdieri. Sau peste tot. Cetifeanal lumii. Cosmopolit. in realitate, cred cd m-am niscut la

Parig pe strada Grenelle, in arondismentul 7. Toli trebuie sd

aparf,nem unui loc. Dar,la cAteva sdptdmAni dupi nagtere,

am furceput sd cdl5toresc. Am plecat in Bavaria. Am invdlatsd vorbesc germana inainte de a vorbi franceza.$u dacd

fredonam ceva pe la patru sau cinci ani, nu era

Ainsi, font, font, fontLes petites marionnettes...l

Hiinschen klein

Ging allein

In die weite Welt hinein...2

1 CAntec pentru copii: ,,Aga fac, fac, facMicile marionete". L-ampdstrat in limb a francezd pentru efectul de opozifie cu cel care urmeazd,in limba germand (n. tr.).

2 CAntec pentru copii in limba germand: ,,Singur, Hans/A plecatfinlumea largd..." (n. tr.).

cl:

t2 Jean d'ormesson

EU; Nume si prenume?

EU: Jean. Bruno, \Madimir, Frangois de Paule Lefdvred'Ormesson.

EU: Jeary mai merge. Botezdtorul sau Evangelistul?EU: Cel mult iubit. Evanghelistul.EU: Dar de ce Bruno, de ce \Madimir gi de ce Frangois

de Paule?

EU: Bruno era un nume obignuit in familia mameimele. \Madimir era prenumele fratelui mai mic al tatdluimeu. Tatil meu se numea Andr6. Unchiul meu, Wladimir,s-a niscut in Rusia, unde bunicul se afla la post. Iar tofisuntem descendenfi ai SfAntului Frangois de Paule. Toficei din familia d'Ormesson se numesc, de patru sau cincisecole, Frangois sau Frangoise de Paule.

EU (consukindu-gi notilele): Dupd mai multe mdrturii,afi fi avut dreptul la un titlu?

EU: Fac parte dintr-o familie, probabil de meqtegugari,care a dobAndit o oarecare notorietate in secolul al XVI-lea.Printre nenumdrafi grefieri, notari, jurigti gi intendenficare au alcdtuit casta moderni gi orgolioasd a parlamen-tarilor, ea s-a pus in slujba regelui. Istoria a inceput lasfArgitul secolului al XIV-lea, lAngd Enghier! cu un PierreLefbvre. A continuat prin Olivier I, consilier al lui Michelde l'Hospital Ei pregedinte al Camerei de Conturi. Carol alIX-lea a vrut sd-l insdrcineze sd conducd Finanfele, darOlivier d'Ormesson a refuzat postul.

- Am o pdrere proastd despre afacerile mele, ar fi spusregele, deoarece oamenii cinstifi nu vor deloc si aibd de-a

face cu ele.

Dupd mai mulli Adam (?), Jean, Nicolas, Andrd, glo-ria familiei a fost Olivier, al treilea dintre nume, care al6sat un lurnal bine cunoscut de istorici gi a jucat un rolimportant in a doua jumdtate a secolului al XVII-lea. Sine lduddm pufin. La acea vreme, circula un dicton:

FRUMoASA A Fosr ACEASTA vrn1A. rorugt. 13

,,Curajos ca un Guise, spiritual ca un Mortemart, cinstitca un Ormesson." ln lupta lor contra lui Fouquet, ministrude finanfe, protector al artelor gi al literelor, senior al

Belle-Isle, pe care a fortificat-o intr-o oarecare misuri, gi

al Vaux-le-Vicomte, cel mai frumos castel din Franfa, pe

cAnd cel de la Versailles nu exista, Ludovic al XIV-lea gi

Colbert au ajuns sd creadd cd severul Olivier d'Ormessonera cel mai bun mijloc pentru a-l indepdrta pe opulentulsupraintendent care incepea sd le creeze probleme.

O loviturd de teatru, indelung comentatd in scriso-

rile trimise fiicei sale de dna de S6vignd, apropiatd de

familia Ormesson gi prietend devotatd a mecenei de laVaux-le-Vicomte: Olivier d'Ormesson a considerat, foafte

sincer, cd Fouquef sigur vinovat, nu era rnai mult sau maipulin culpabil decAt atAfia alfii - mai ales decAt Mazarinsau chiar Colbert, dugman declarat al acuzatului. El numerita pedeapsa cu moartea. Olivier d'Ormesson a ales

exilul. Nemulpmit de atAta neobrizare, regele,,a comu-tat" decizia exilului in cea a inchisorii pe viald gi l-a trimispe Fouquet, sub paza lui d'ArtagnarL devenit, de altmin-teri, prietenul siu, in sinistra inchisoare din Pignerol.

Dezavuat, ruinat, indepdrtat din toate funcfiile sale

de cdtre un Ludovic al XIV-lea ranchiunos, Olivierd'Ormesson a devenit un proscris al societilii. in seco-

lul urmdtor, familia Ormesson a oblinut chiar din par-tea regelui, probabil cuprins de o remuqcare din trecut,un titlu ereditar: fiul cel mai mare al clanului a devenitmarchiz. tn teorie, cel pufin. Mai apoi, Republica nu a

recunoscut, din vArful buzelor, decAt titlurile de prin! gi

de duce.Fiii cei mici ai familiei, dintre acegtia fdcAnd parte gi eu,

nu au dreptul decAt la titluri de curtoazie, adici la nimic.

Chateaubriand a solufionat pentru totdeauna aceastichestiune, distingAnd in istoria celor care igi spun sau care

Jean d'Ormesson

$unt numifi nristocrali trei etape succesive: epoca serviciilor,cpoca privilegiilor si epoca vanitifilor.

EU. Profesie?

EU: Ce vd mai grebif! Toatd viala mi-am pus aceastdintrebare.

Suficienfi poate, orgoliu, aroganfi cred cd pot spune:scriitor. Sunt un scriitor francez intr-un moment in carescriitorii francezi, nu demult triumfdtori in vasta lume,sunt pe calea, daci nu a disparifiei * mai sunt mulfi, qi

probabil din ce in ce mai mulli -, cel pulin a declinului:sunt mai pufin importanli in zilele noastre decAt acumunul sau doud secole. Sirnt ultimul dintre mohicani. Ocapodoperd in pericol. .Un sfArgit de dinastie. O specie dedinozaur ameninfat de extincfie. As avea nevoie de preamulte pagini ca sd-mi explic rbspunsul.

EU: Nu vd faceli iluzii. SX incepem cu inceputul. Aliajuns in Bavaria. De ce?

EU: Tatdl meu era diplomat. Aparlinea unui trib auto-rizatinci"in acele vremurii si circule, cu panag, in trdsuritrase de opt cai albi pi inconjurate de cXl5refi in uniformXde paradd. La gapte ani dupd sfArgitul Primului RizboiMondial, Republica spera sd separe buna Bavarie dereaua Prusie. O puri iluzie. DacX o umbrd de rezistenfdse va manifesta impotriva lui Hitler, aceasta va fi, maidegrabd,, in vechile familii aristocratice ale Prusiei. Unambasador reprezinti Franfa la Berlin. La Miinchen nutrebuie sd fie decAt un consul. Cel mult, un consulgeneral. Dar, pentru a servi visurile, repede zdddrnicite,ale guvernului francez, tatdl meu a devenit ministruplenipotenfiar in Bavaria.

EU: Care este rolul tatdlui dumneavoastrd?EU: Tatil meu, despre care am vorbit indelung in mai

multe dintre cdrfile mele, era un conservator sau un ultra-conservator, in privinfa moravurilor, si un creqtin de

FRUMoASA A Fosr AcEAsrA vre1A. rorugr.

stanga, in politici. Un discipol al migcdrii Sillonl gi al luiMarc Sangnier. Un republican infldcirat qi un democrat

entuziast. Cu o nuanfi de jansenism. Combina un conser-

vatorism social, un idealism politic Ei o rigoare moraliextrem5. Dupd modelul maegtrilor sii, Aristide Briand,Louis Barthou, Philippe Berthelot, era partizanul apro-

pierii franco-germanice. Admira cultura germani. Foarte

potrivnic rizboiului, uneori chiar apropiat de antimili-tarism, credea cu putere in reconcilierea dintre adversariimasacrului deIa191.4.

Misiunea lui in Bavaria e deosebit de lungd: opt ani.

CAnd ajunge la Miinchery in 1.925, Hitler, care ratase

puciul, este ininchisoare. CAnd pirdsegte Bavaria, in1933,Hitler este Reichsk anzler.

EU; Care erau relatiile tatdlui dumneavoastrd cu natio-nal-socialismul?

EU: Execrabile. Daci tatXl meu detesta ceva, aceasta era

dictatura. Evoluliile Germaniei gi Bavariei au fost pentruel o decepfie gi o amiriciune.

EU; Puteli sd-mi spunefi cAte ceva din viala cotidianddin Miincheru de la sfArgitul anilor 1920?

EU: Pdrinlii mei iqi ficuserd mulfi prieteni in Bavaria.

Germani gi strdini. Printre colegii tatdlui meu era gi unnume ilustru: nunfiul papal, viitorul cardinal Pacelli,

care va deveni Pius al XII-lea. Deseori, am redat istoriaprAnzului sau a cinei nunfiului la Legafia Franfei.

Aveam un frate, cu patru sau cinci ani mai mare decAt

mine. Era, mai degrab6" singuratic gi pufin sdlbatic. tl

1 Miqcare politici gi ideologicd francez6., fondatd in 1894 ce igi propu-

nea sd refacd relafiile cordiale dintre catolicism gi statul francez; avea in

vedere gi apropierea clasei muncitoare de mediile catolice, acestea fiindcAgtigate, mai ales, de migcirile de stAnga (n. tr.).

r6 Jean d'ormesson

iubeam gi-l admiram. CAnd il enervam prea mult, mdstriga ,,!An!arul". intr-o bun6, zi, pdrinlii mei au aflat c6.,

la zece sau doisprezece an| el cAgtiga bani de buzunarjucAnd rolul de copil de mingi pe terenurile de tenis dinMi.inchen. tmi amintesc de aceastd situalie ca de un seriosscandal, cu aspect de catastrofd.

in dimineala vizitei nunliului, pdrinlii mei ilmugtruluiesc pe Henry. Este rugat sd fie foarte politicos,foarte curat, cu mAinile spilate, cu pdrul aranjat cu grijd gi

sd nu spuni cuvinte urAte. in timpul mesei, totul esteperfect. Henry e foarte cuminte. Dupd ultima ?nghiliturd,fratele meu, trimis in camera lui, igi ia rdmas-bun de laEminenld ca un perfect gentlemen. lgi inclini capul curespecf sdrut5 inelul nunfiului qi pleacd. Dar, in pragulugii, se intoarce dintr-odatd si cu o voce de stentor spune:

- La revedere, bdtrAne!

Toatd lumea se preface cd nu a auzit nimic. Pdrinfii meisunt distrugi.

Dar mai sperd cd nunliul nu a perceput dezastrul.Dupd tradilie, tatdl meu il insofeste pe viitorul cardinalpAnd la maqinS, cu o fdclie aprinsi in mAni. Apoi i se

aldturd coplegit mamei, dar mai mult sau mai pulin linigtitde calmul aparent al ilustrului invitat, care n-a ldsat sitranspard nicio emotie.

Dupd patruzeci de ani, fratele metl inspector generalde finante, aflat in fruntea unei delegafii la Vatican, iiprezintd omagiile sale lui Pius al XII-lea intr-o alocufiune.Delega{ia este gata si se retragd, cAnd SfAntul Pdrinte iiface un semn din mAnd fratelui meu, il refine o clipd qi

il intreabi:* Nu-i mai spuneli papeibdtrkne?Pdrinfii mei, care citeau destul de pufin, din cAnd in

cAnd cirfi de istorie gi rareori romane, iubeau mult muzica.Oragul Miinchen ii coplegea. Ascultau muzicl. de Baclu

L7FRUMoASA A FosT AcEASTA vte1A. rorugt

Haendel, Haydn, Mozart, Richard Strauss si operete.

Numele lui Bruno Walter sau Richard Tauber imi revin inmemorie. $i, desigur, refrenele lui Franz Lehar qi aleoperetei La calul bdlan, de Ralph Benatzky - Im Weissen

Rij s sel am Wolfu an gs e e1 :

Das ist ein Traum, das ist zu schbn um wahr zu sein.. .2

La Mtinchery multi francezi veneau invizit6,1a pdrinliimei. Printre ei, un Rothschild, foarte apropiat de tatdlmeu, care-l tutuia - familiaritate foarte rari la el. BaronulRobert coborAse dintr-un taxi la uga Legafiei, iar tatdl meupl5tise cursa.

- Ce-fi datorcz? intrebase baronul Robert.

- Nimic, rdspunse, evident, tata.

Dar, la intAlnirile la care il lua pe prietenul sdq il pre-zenta ca pe ,,baronul Rothschild, al cirui creditor sunt".Ne distram, cu un soi de naivitate, pe seama unor nimicuri.

Legalia era situatd pe malurile Isarului, care traverseaze

Miinchenul. Existau, printre multe altele, doud locuri undese intAlneau cei din societatea elegantd din zond: un hotel,Bayericher Hof; un restaurant, Vierjahreszeiter; unde,pufin dupi aceea/ Joseph Goebbels gi sofia s4 Magda, igivor instala cartierul general gi igi vor primi prietenii - maiales pe doud dintre cele zece surori Mitford care aveauinclinafii national-socialiste, in timp ce Jessica se pretindeacomunistd si va merge sd lupte in Spani4 de partea repu-blicanilor: Diana, care avea sd se mdrite cu Oswald Mosley,geful fascigtilor englezi, avAndu-l pe insugi Goebbels ca

martor de cununie, gi Unity, cdreia ii pldcea sd i se spund

1 La calul bilan, l6ngi lacul lui Wolfgang (n. tr.).2 E un vis, e prea frumos ca sd fie adevdrat (n. tr.).

Jean d'Ormesson

Walkyrie, era indrdgostitd de Hitler si nu murea, degi aveaun glonf in cap. La reputafia orasului care se prezenta cuplicere drept un mic Paris bavarez contribuiau cele doudlocaluri, cu muzica, celebra Pinacotecd, buticurile demodd, sdrbdtorile berii 9i ale cArnafilor.

EU; Nu vi pierdeli in detalii. Vorbili-mi, mai degrabd,despre dumneavoastrd gi despre amintirile din copilirie.

EU: Contrar unei reputafii pulin fundamentate,memoria mea e mediocrd.

EU: Faceli un mic efort.EU: Tot asta fac. in realitate, nu-mi aduc aminte decAt

ceea ce am citit. Ceea ce am trdit bine sau mai pulin bine,am uitat cu o ugurinfd'deconcertantd. De cele mai multeori, mi se pare cd inventez ceea ce pretind c6-mi amintesc.Nu o datd romanele mele au fost acuzate cd sunt un fel deMemorii. Dacd mi-ag scrie Memoriile, ar iegi un roman.lmi amintesc de trecut cu dezinvolturd. Pregdtesc viitorulcu un fel de nonqalanfd. Nu trdiesc decAt in prezent.Mdrturia mea va fi suspectatd de parlialitate gi de invenlie.

EU: Nu exagerafi in ceea ce urmeazd.EU: in afara pdrinlilor gi a fratelui meu, strAns legali de

mine qi omniprezenfi, existenfa mea la Miinchen se desf6-gura in jurul a doi oameni, ambii germani: guvernantamea, Lala; un qofer de care-mi amintesc foarte bine, gi nuprea gtiu de ce, Mederer. Frduleinl Heller, pe care o strigamLala, mi bdtea la fund cu o perie de pdr -in cazurile grave,cu partea cu peri. Mederer md ducea la plimbare intr-opidure unde se lineau chefuri gi unde era o centrald elec-tric5, al cirei nume german avearn dificultdli frr a-l pro-nunfa. Aveam cinci sau gase ani. Vreo cincisprezece ani maitdrziu, cAnd ne deplasam micile drapeluri rogii pe harta

l Domniqoara (n. tr.).

rRuvoasA A Fosr AcEAsrA vtATA. Torusl