ACEASTA ESTE VIATA VESNICA.doc

8/19/2019 ACEASTA ESTE VIATA VESNICA.doc

1/97

Aceasta este viaţa veşnică!

“Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe IsusChristos, pe care Lai trimis Tu!" # Ioan $%:&!

'ceasta este viaţa veşnică(

)u*licată +n engleză +n $-.)u*licată +n /ranceză +n $-&

de către

0'TC1T2034 5I5L3 '6D T4'CT 72CI3T8, I6C!International 5i*le 7tudents 'ssociation

5roo9ln $, 6!8!, ;!7!'!

)rima ediţie engleză;6 rziu, această pro*lemă tre*uia rezolvată +n aşa /el +nc>t ei să *ene/icieze veşnicde acest privilegiu inestima*il! 7ăr*ătoarea care se des/ăşura +n acea seară la Ierusalim era ogaranţie sigură pentru aceasta! 7e comemora aniversarea unui $@ 6isan care mergea +n urmă cucincisprezece secole, dată la care, *rusc şi /ără ca cineva să o poată opri, moartea a lovit /iecare/amilie egipteană! 'ceastă mulţime de cadavre nu a /ost cauzată de un răz*oi *acteriologic, nici de

o ploaie de *om*e atomice sau de hidrogenul căz>nd din cerul egiptean! 3a a /ost lucrarea +ngeruluieAterminator trimis de către Dumnezeul evreilor oprimaţi! )arcurg>nd +n miezul nopţii ţara 6ilului,el ia lovit pe primii născuţi ai oamenilor şi ai animalelor, necruţ>ndui dec>t pe /iii Israelului carelocuiau +n ţara Bosen, +n delta 6ilului! La porunca pro/etului ngele lui pragul de sus şi cei doi uşiori ai uşilor de lalocuinţele lor, apoi au stat +n case pentru a m>nca mielul pascal, cu p>ine nedospită şi cu ier*uriamare! 7upunerea lor /aţă de poruncile primite cruţase viaţa tuturor +nt>ilor lor născuţi, iar a doua zidimineaţă, deveniţi un popor li*er, au plecat, părăsind 3giptul!

! )entru a comemora aceste evenimente, +n seara de $@ 6isan a anului && era noastră, ungrup de oameni, cu toţii evrei, sau +nt>lnit +ntro cameră din Ierusalim! 'colo, supun>nduse legii

primite de la Dumnezeu prin mi?locirea lui ncat mielul pascal cu p>ine nedospită şiau *ăut vin +n cupe de *inecuv>ntare!

&! 3i erau doisprezece! ;nul dintre ei, pe numele său Iuda Iscarioteanul, tocmai a ieşit elnuşi va mai relua locul printre ei! Căci sa gră*it să co*oare din cameră pentru a +ndeplini o

$


2/97

misiune ucigaşă care, +n dupămasa zilei următoare, va provoca moartea Envăţătorului lor şisinuciderea trădătorului prin sp>nzurare(

@! Ceilalţi au rămas +ntinşi pe divanele din ?urul mesei ?oase pe care era servită masa pascală!După ce ia avertizat şi ia liniştit, Envăţătorul şia +ncheiat discursul ast/el: “Fam spus aceasta

pentru ca voi să aveţi pacea +n nt el la slăvit pe Dumnezeu şi a /ăcut pu*lică măreţia lui printre oameni!3l a declarat: “Team slăvit pe )ăm>nt am +ncheiat lucrarea pe care Tu


3/97

ntul Tău! 'cum ei au recunoscut că tot ceea ce nd ispititorului: “3ste scris: H2mul nu va trăi numai cu p>ine, ci cuorice cuv>nt al lui IehovaN!" ' +nvinso pe a doua spun>nd: “7a scris: 7ă nu ispiteşti pe IehovaDumnezeul tău!" La urmă la respins pe corupător prin aceste cuvinte: “Enapoia ntul luiDumnezeu, inclusiv pe cel al lui Christos, lumea ia ur>t! Dar, departe de a se descura?a,

+mpotrivirea oamenilor nu a /ăcut altceva dec>t să le +ntărească credincioşia /aţă de Cuv>ntul divin!La /el ca Envăţătorul lor, ei erau străini +ntro lume care ar /i vrut săi vadă pierind! Dar ei tre*uia să+mplinească acolo o lucrare, ast/el că Isus nu a vrut ca ei să /ie ridicaţi!

&


4/97

$&! 3l a mai spus: “6u Te rog săi iei din lume, ci săi păzeşti de cel rău! 3i nu sunt dinlume, după cum nici 3u nu sunt din lume! 7/inţeştei prin adevărul Tău: cuv>ntul Tău este adevărul!Cum


5/97

@ Ce a +nvins Envăţătorul lor Cum Cine a /ost +ncura?at de acest lucru- De ce Tatăl lui ia dat puteri “asupra tuturor creaturilor"J După Giul lui Dumnezeu, ce tre*uie să /acem pentru a do*>ndi viaţa veşnică% Ce ia spus el Tatălui său şi ce a cerut elM )entru care /apt remarca*il este Isus comparat cu ţi De ce$& După rugăciunea lui Isus, prin ce urmau ei să /ie s/inţiţi$@ Ce condiţie dorea pentru ei Envăţătorul +n rugăciunea sa En ce sens$- Isus a venit pentru a le descoperi ce anume En care scop$J Ce cercetare vom urma noi cu perseverenţă, +n po/ida urii +nverşunate pe care nea arătat

o lumea

Capitolul II

Autorul vieţii

$!Fiaţa a eAistat din totdeauna +n univers, căci Dumnezeu a /ost din totdeauna! Trecutul său ela /el de etern ca viitorul său, ast/el că pentru el timpul măsurat de ceasurile noastre nu contează!)ro/etul ntul şi lumea, din veşnicie+n veşnicie Tu eşti Dumnezeu!" K)salmul .:$,! 'totputernicul na avut +nceput şi nu va aveas/>rşit! 3l contrazice pe oricine ar +ncerca să dovedească că a eAistat un Dumnezeu +naintea lui!Celor cărora li sa descoperit el le declară: “Foi sunteţi martorii ndune pe parteadin creaţie descoperită p>nă +n acea zi! 'stăzi dispunem de un telescop cu un diametru de - metri,instalat pe muntele )alomar, +n Cali/ornia! Datorită lui putem penetra spaţiul p>nă la o distanţădu*lă şi putem eAplora o porţiune din univers de opt ori mai vastă dec>t cea care a /ost descoperită

prin telescopul de pe muntele 0ilson! Dacă e să +i credem pe savanţii care pro/esează relativitatea,universul este +n curs de des/ăşurare, chiar de eAplozie! După această teorie admisă, universul pecare noi +l cunoaştem a +nceput să se dezvolte +n urmă cu un miliard opt sute de milioane de ani,

plec>nd de la o singură masă de materii /oarte dense care /useseră create! Chiar dacă acceptămaceastă teorie, adevăratul Dumnezeu veşnic eAista +n mod necesar +naintea acestui astronomicnumăr de ani! Şi acum, +ncotro se +ndreaptă universul +n eApansiunea sa, dacă e adevărat că se

-


6/97

eAtinde Desigur către alte regiuni ale spaţiului, a cărui imensitate este +n +ntregime supusă puteriicreatoare a lui Iehova!

&! 4idicaţi ochii +n sus, spune 'totputernicul, şi priviţi, cu sau /ără telescop, toate acesteminuni cereşti! 6u sunt ele dovezi vizi*ile ale eAistenţei unui Creator invizi*il care este Dumnezeu,din veşnicie 'st/el, oamenii nu au nici o scuză pentru a pune la +ndoială eAistenţa şi divinitatea sa!“Giindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu este descoperit printre ei, căci lea /ost arătat deDumnezeu! Ensuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi divinitatea Lui se văd lămurit, de la

crearea lumii, /iind +nţelese de minte, prin lucrurile /ăcute de 3l, aşa că nu se pot dezvinovăţi!"K4omani $:$,. En /aţa acestor dovezi vizi*ile, doar un +ng>m/at va spune +n sinea sa: “6u eAistăDumnezeu!" Toate aceste minunăţii revelează eAistenţa unui Creator, al cărui nume este Iehova!Ensuşi acest nume a/irmă calitatea sa de Creator, căci el +nseamnă “Cel care dă /iinţă"! )rin pro/etulsău, adevăratul Dumnezeu viu le vor*eşte ast/el celor care se +nchină icoanelor, care +şi /acreprezentări ale creaţiilor sale sau ale imaginaţiei lor şi care +ngenunchează +n /aţa lor pentru a le/ace un cult sau pentru a adora ceea ce consideră ei că reprezintă ele:

@! "6u ştiţi 6aţi auzit 6u vi sa /ăcut cunoscut de la +nceput 6u vaţi g>ndit niciodată la+ntemeierea păm>ntului 3l şade deasupra cercului păm>ntului şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste+naintea Lui 3l +ntinde cerurile ca un văl su*ţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască +n el! Cucine mă veţi asemăna, ca să /iu deopotrivă cu 3l, zice Cel 7/>nt! 4idicaţivă ochii şi priviţi( Cine a

creat aceste lucruri Cine a /ăcut să meargă după număr, +n şir, oştirea lor 3l le cheamă pe toate penume aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte! 6u ştii 6ai auzit Dumnezeul CelFeşnic, Domnul, Creatorul marginilor păm>ntului, 3l nu o*oseşte, nici nu osteneşte priceperea Luinu poate /i pătrunsă! 3l dă tărie celui o*osit şi măreşte puterea celui ce cade +n leşin!" Isaia@.:$,,-,J,M,!

-! Din totdeauna Iehova, Creatorul viu, este unica sursă de viaţă! Fiaţa na ţ>şnit spontan dinmateria *rută! 3ste scris: “Cu Tine este izvorul vieţii!" K)salmi &J:$. )entru că Dumnezeu are untrecut veşnic şi pentru că nenumăratele astre pe care lea răsp>ndit +n imensitate nu şiau +ncetatniciodată /uncţiunile de la crearea lor, putem +nţelege cum 'totputernicul a putut crea omul şi cumla putut menţine mereu +n viaţă, +n per/ecţiune, re+nnoindui continuu /orţele!

J! Locuinţa care se potriveşte omului este păm>ntul din care el a ieşit! 5i*lia spune: “2muldint>i este din păm>nt, /ăcut din ţăr>nă!" K$Corinteni $-:@% )laneta noastră a /ost creată pentru aeAista la in/init! 'răt>nd di/erenţa dintre generaţiile omeneşti şi păm>ntul care +şi urmează invaria*ilcursa lui +n ?urul soarelui, pro/etul inspirat a scris: “2 generaţie trece, alta vine şi păm>ntul răm>neveşnic +n picioare! 7oarele răsare, soarele apune şi aleargă spre locul de unde răsare din nou!"K3clesiastul $:@,- Iehova a creat păm>ntul veşnic pentru ca el să /ie locuit pentru totdeauna despecia umană! 3l a spus: “3u sunt Cel care am /ăcut păm>ntul şi am creat pe om pe el 3u, cum>inile mele, am +ntins cerurile şi am aşezat toată oştirea lor! Căci aşa vor*eşte Domnul, care acreat cerurile, Ensuşi Dumnezeu, care a +ntocmit păm>ntul, la /ăcut şi la +ntărit, la creat nu ca să/ie pustiu, ci la +ntocmit ca să /ie locuit: H3u sunt Domnul, şi nu este altul(N" KIsaia @-:$,$M De laalcătuirea primului om, păm>ntul nu a /ost depopulat şi nu va /i niciodată!

%! 2menirea are nevoie de viaţă veşnică per/ectă! Giecare ştie că de aproAimativ şase mii deani toate generaţiile mor +n mod succesiv! Ştiind că Dumnezeu promite oamenilor viaţa veşnică +n/ericire, nu putem dec>t z>m*i atunci c>nd citim următoarea declaraţie /ăcută la 0ashington decătre 2/iciul 6aţional al 7tatisticilor Demogra/ice: “Durata medie de viaţă +n această ţară K7;' acrescut de la JJ,M ani +n $@% la J%, ani +n $@M!!! 3a era +n $.. de @, ani! Longevitatea medie acrescut, deci, cu optsprezece ani +ntro ?umătate de secol! Din $@., scăderea mortalităţii in/antile sa accentuat mai ales printre copiii de la $ la @ ani!" KDupă New York Times din $J /e*ruarie $-.Iată ce se spune că au realizat medicina şi economia socială pentru 7tatele ;nite, una din ţările celemai progresiste din lume, +n timp ce, /ără a?utorul terapeuticii actuale, 6oe, constructorul arcei, carea trăit +nainte şi după potop, sa stins la v>rsta de -. de ani! rstade J de ani, +n anul potopului Beneza : -:%!

M! 2mul nu poate cere ştiinţei săl pregătească să trăiască veşnic! 2*servaţi s/>rşitulinevita*il al celor care, mulţumită ei, au atins o v>rstă net superioară mediei( Ştiinţa modernă nuconduce la viaţa veşnică! 3a duce mai degra*ă la moarte! Ce altceva să credem despre progresulrăz*oiului *acteriologic, despre inventarea *om*elor atomice, despre /aimoasa *om*ă “1" şi despre

J


7/97

alte maşini distrugătoare( Ştiinţa, c>nd apără puritatea scopurilor sale, se contrazice, deoarece ea/avorizează proiectele acestei lumi! 3a nu este, deci, izvorul +n care tre*uie căutat pentru a do*>ndiviaţa veşnică! 'vertismentul de mai ?os, dat unui credincios slu?itor al Domnului din secolul unu, nuşia pierdut nimic din valoare: “Timotei( păzeşte ce ţi sa +ncredinţat /ereştete de vor*ele goale şilumeşti şi de +mpotrivirile ştiinţei pe nedrept numită ast/el, pe care unii, mărturisindo, nau nimeritţinta cu privire la credinţă!" $Timotei J:.,$!

! Toate descoperirile /ăcute de către ştiinţa modernă, at>t +n +ntinderea cerească, c>t şi pe

păm>nt sau +n domeniul atomic, dovedesc că universul a /ost creat de către un savant a cărui ştiinţăeste de necuprins! Iehova este acest mare Creator! 'devărul eAprimat de Giul său Isus Christos, acărui +nţelepciune era desăv>rşită, răm>ne: cunoaşterea Tatălui ceresc, “singurul Dumnezeuadevărat", va aduce viaţa veşnică oamenilor muritori! En calitate de Tată, Iehova este Dătătorul deviaţă! Ştiinţa acestui arhitect al universului este in/inită! 3l are ştiinţa şi puterea de a crea şi de arecrea viaţa prin +nviere, de a o +nnoi şi de a o păstra pentru totdeauna! ;nica noastră speranţă este+n Dumnezeu, care o/eră oamenilor viaţa eternă! 'ceastă viaţă /ără s/>rşit ne este acordată prin IsusChristos, cel pe care el la trimis aici şi pe care şi noi tre*uie săl cunoaştem!

$.! 'veţi ocazia să o*ţineţi viaţa veşnică +n lumea nouă şi dreaptă a păcii şi a /ericirii! Dar un duşman vrea să vă interzică accesul +n ea! Tre*uie să /iţi avertizaţi +n privinţa lui!

$ De ce viaţa a eAistat din totdeauna +n univers Ce ne a?ută să +nţelegem că Dumnezeu nu are +nceput& Care sunt dovezile vizi*ile ale eAistenţei unui Creator şi ale divinităţii sale@ Ce cuvinte a adresat Dumnezeu adoratorilor de icoane sau de imagini- Cine este izvorul vieţii omeneşti C>t timp poate dura aceastaJ ;nde a /ost creat omul pentru a trăi veşnic De ce +n acel loc% Cum promisiunile de viaţă /ăcute de către Dumnezeu arată +n adevărata lor lumină

posi*ilităţile ştiinţei moderneM De ce nu tre*uie să cucerim +n primul r>nd ştiinţa modernă Ce adevăr răm>ne neschim*at privitor la cea mai preţioasă dintre cunoaşteri$. Ce ocazie aveţi voi Empotriva cui tre*uie să /iţi puşi +n gardă

Capitolul III

Apare duşmanul vieţii

$! 2mul a /ost creat pentru a trăi veşnic pe păm>nt! De aceea Iehova a dat primului om per/ecţiunea şi la pus +ntro grădină terestră de asemenea per/ectă! 'ceastă grădină sau paradis erasituată +n “3den"! 5i*lia spune: “Şi Domnul Dumnezeu a /ăcut pe om din ţăr>na păm>ntului, iasu/lat +n nări su/lare de viaţă şi omul a devenit un su/let viu! 'poi Domnul Dumnezeu a sădit ogrădină +n 3den, spre răsărit şi a pus acolo pe omul pe carel +ntocmise! Domnul Dumnezeu a /ăcutsă crească din păm>nt tot /elul de pomi, plăcuţi la vedere şi *uni de m>ncare, şi pomul vieţii +nmi?locul grădinii, şi pomul cunoştinţei *inelui şi răului! ;n /luviu ieşea din 3den şi uda grădina şide acolo se +mpărţea şi se /ăcea patru r>uri!" Beneza :%$.!

! C>nd Dumnezeu a creat primul om, din care ne tragem cu toţii, el la /ăcut per/ect, adicănici unul din organele şi nici una din calităţile proprii omului nui lipsea! )entru a arăta c>t de multse depărtase de Creatorul desăv>rşit omenirea după douăzeci şi cinci de secole de la crearea lui'dam, pro/etul ntul pentru ca el să /ie locuinţa

%


8/97

veşnică a omului şi după ce la pus acolo pe om, el nu a spus că păm>ntul era rău! Dimpotrivă,5i*lia spune: “Şi Dumnezeu a văzut tot ceea ce /ăcuse şi iată că erau /oarte *une!" KBeneza $:&$Doar o operă per/ectă era demnă de un Dumnezeu per/ect a cărui ştiinţă este de necuprins!

&! )eştii, păsările şi animalele au /ost create +naintea omului! Iehova lea /ăcut su/leteanimale! 3ste scris: “Şi Dumnezeu a zis: H7ă mişune apele de vieţuitoare şi să z*oare păsărideasupra păm>ntului, pe +ntinderea ceruluiN! Şi Dumnezeu a creat animalele cele mari şi toatevieţuitoarele care se mişcă şi de care mişună apele, după speciile lor a /ăcut şi orice pasăre +naripată

după specia ei! Dumnezeu a văzut că erau *une! Şi Dumnezeu a zis: H7ă dea păm>ntul vieţuitoaredupă specia lor, vite, reptile şi animale săl*atice ale păm>ntului, după specia lorN! Şi aşa a /ost! ŞiDumnezeu a creat pe om după chipul 7ău, la creat după chipul lui Dumnezeu ia creat de seAmasculin şi de seA /eminin! Şi Dumnezeu a zis: HIată că vam dat orice plantă care produce săm>nţăşi care este pe /aţa +ntregului păm>nt şi orice pom care are +n el rod cu săm>nţă: aceasta să /ie hranavoastră! Şi tuturor animalelor păm>ntului, tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor care se mişcă

pe păm>nt, care au un su/let viu, leam dat ca hrană toată iar*a verde!N Şi aşa a /ost!" Beneza$:.,$,@,%,,&.O!

O Fedeţi şi traducerea 7eptuaginta Knotele marginale pu*licată de 7! 5agster and 7ons Ltd!, Londra!TeAtul din The Emphasised Bible de P!5! 4otherdam este de asemenea redat ca mai sus! Fedeţi şi +n

versiunea Qing Pames a 5i*liei variantele marginale ale Benezei $:.,&., care aplică de asemeneaeApresia de “su/let viu" animalelor, eAact ca +n teAtul original e*raic!

@! Iehova Dumnezeu nu a dat primului om su/letul transmigrat al unui peşte, al unei păsăriori al unui patruped mort! Gaptul că Dumnezeu a /ăcut /iecare creatură “după specia sa" eAcludeorice transmigrare a su/letelor! 'cestea nu se amestecă, ci specia lor răm>ne neschim*ată! 2mulcare domină peste animale nu se va co*or+ p>nă la ele, iar ele nu se vor ridica p>nă la el! Giecarespecie este /iAată prin legi divine de neclintit! Dumnezeu nu a pus +n om un su/let invizi*il care

p>nă atunci z*ura +n spaţiu ca un /luture! K)entru păg>nii greci, această insectă sim*oliza su/letuluman! 'devărul este că 'dam era su/letul! Iată ce spun 7cripturile: “Şi Domnul Dumnezeu a /ăcut

pe om din ţăr>na păm>ntului, ia su/lat +n nări su/lare de viaţă, şi omul ' D3F36IT un su/let viu!"KBeneza :% 2mul care eAistă, care are conştiinţă de sine, este un su/let! 3l nu are un su/let separatşi distinct de corpul său! La /el ca animalele, omul viu este un su/let viu!

-! En loc de al sorti de la +nceput pe 'dam unei eAistenţe pline de mizerii şi de su/erinţeinevita*ile, ca aceea pe care o trăieşte omenirea astăzi, Dumnezeu la pus +n paradis, +n “3den"!'cest cuv>nt +nseamnă “plăcere" sau “des/ătare"! Dintro parte a corpului omului, Iehova a modelato /emeie! 'cest su/let uman per/ect avea privilegiul de a +mpărţi cu 'dam des/ătările şi plăcerile din3den! En acest loc plăcut, primii doi oameni ar /i putut trăi pentru totdeauna +ntro /ericire a*solută,+ncon?uraţi de toţi copiii lor! Şi, departe de ai ameninţa cu o pedeapsă dacă se vor +nmulţi, Creatorullea dat *inecuv>ntarea sa părintească, pe care 5i*lia o redă +n aceşti termeni: “Dumnezeu ia

*inecuv>ntat şi Dumnezeu lea zis: Giţi roditori, +nmulţiţivă, umpleţi păm>ntul şi supuneţil şi

stăp>niţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe păm>nt!" Beneza $:M!J! Ceea ce este spus mai sus respinge minciuna religioasă după care Dumnezeu nu a /ost

capa*il să pună pe păm>nt dec>t creaturi mizera*ile şi imper/ecte, că lumea /izică este un simplurezultat al evoluţiei ne/ericite, că cel mai *un lucru de /ăcut este de a +ncerca să evadăm din ea

pentru totdeauna şi că ar /i peni*il să +nviem +n lumea nouă pentru a trăi pe planeta noastră! Iehovacondamnă imper/ecţiunea cărnii! De aceea el va popula noul păm>nt cu oameni inocenţi şidesăv>rşiţi şi va izgoni păcătoşii şi răul! Fom vedea cum!

%! Fiaţa veşnică nu depinde de pretinsa nemurire a su/letului! 3a depinde de supunereadesăv>rşită /aţă de Dumnezeu care singur poate da tot ce tre*uie pentru a +ntreţine la in/init, pe

păm>nt, viaţa omului! 'cesta este un su/let muritor! 'cest adevăr a /ost descoperit lui 'dam, de

către Creator, care ia dat avertismentul următor: “)oţi să măn>nci după plăcere din orice pom dingrădină dar din pomul cunoştinţei *inelui şi răului să nu măn>nci, căci +n ziua +n care vei m>nca dinel vei muri negreşit!" KBeneza :$J,$% Cel )rea Enalt nu la sortit morţii pe omul desăv>rşit, ci iadat ocazia să trăiască pentru totdeauna, +n starea de om per/ect, +n paradisul 3denului! Doar +n caz

M


9/97

de nesupunere omul va /i pedepsit cu moarte şi, odată sentinţa eAecutată, va +nceta să mai /ie unsu/let viu! ;rmătoarea lege divină, promulgată treizeci şi patru de secole mai t>rziu, con/irmă acestadevăr: “7u/letul care păcătuieşte, acela va muri!" K3zechiel $M:@,. 'totputernicul nu a promis căomul va merge +n cer după ce şia dovedit supunerea! Legile ştiinţi/ice ale lui Iehova interzic oasemenea g>ndire! 3le spun: “2mul dint>i, 'dam, a /ost /ăcut un su/let viu!!! 2mul dint>i este din

păm>nt, /ăcut din ţăr>nă!!! 6u pot s>ngele şi carnea să moştenească +mpărăţia lui Dumnezeu, nici putrezirea să moştenească neputrezirea!" K$Corinteni $-:@-,@%,-. nd condamnarea pentru nesupunere +n cea mai slăvită dintre *inecuv>ntări! 7u/letul omenesc nu va supravieţui morţii corpului şi nu se va putea duce +ntrun local chinurilor invizi*il! rşitul eAistenţei ca su/let! )salmul .:&!

M! )revăz>nd tot ceea ce era necesar vieţii veşnice a omului +n paradisul 3denului şiavertiz>ndul de gravele urmări ale nesupunerii, Iehova şia arătat dorinţa sa de a vedea omenireatrăind! 'tunci cine a incitat, +n 3den, cuplul per/ect să se răzvrătească +mpotriva )rietenului ceresccare ia dat viaţă, atrăg>nd ast/el pedeapsa cu moartea ;n duşman al vieţii apăruse +n paradis!'cesta nu a /ost un şarpe, umila creatură care a +mpinso pe 3va să măn>nce /ructul oprit dinar*orele cunoştinţei *inelui şi răului, ci un heruvim care, servinduse de şarpe, la /ăcut pe acesta sărostească cuvinte seducătoare! )rezent>nduse ca un +nger de lumină, el a promis lui 'dam şi 3vei+nţelepciunea şi nemurirea dumnezeilor, cu condiţia de a urma calea pe care leo sugera! En realitate

el +i ducea la moarte, /ăc>ndui săşi atragă condamnarea divină! Iată ce spun 7cripturile: “'tuncişarpele a zis /emeii: H1otăr>t că nu veţi muri dar Dumnezeu ştie că, +n ziua +n care veţi m>nca dinel, vi se vor deschide ochii şi veţi /i ca Dumnezeu, cunosc>nd *inele şi răul!N" KBeneza &:@,- 3l anegat, deci, că ei erau su/lete muritoare şi lea o/erit viaţa divină! Emping>ndui pe 'dam şi 3va pecalea răzvrătirii, al cărui capăt era moartea, el ia ucis, de /apt, pe ei şi pe toţi urmaşii lor!Contrazic>nd legea strictă şi clară a lui Dumnezeu, el sa dovedit a /i un mincinos!

! Cartea Benezei nu +l identi/ică pe acest criminal, dar Isus +l /ace cunoscut! 'dres>nduseadversarilor săi religioşi care +i doreau moartea, el spune: “Foi aveţi de tată pe Diavolul şi vreţi să+mpliniţi po/tele tatălui vostru! 3l de la +nceput a /ost ucigaş şi na stat +n adevăr, pentru că +n el nueste adevăr! 2ri de c>te ori spune o minciună, vor*eşte din ale sale, căci este mincinos şi tatălminciunii!" KIoan M:@@ “Diavol" +nseamnă eAact “calomniator, /als acuzator" această de/iniţie se

potriveşte cu numele de mincinos şi de inventator de minciuni pe care i la dat Isus! Diavolul la/ăcut mincinos pe Dumnezeu, pentru a o +nşela pe /emeie şi pentru a +ncălca dreapta lege divină!'ceeaşi creatură nedreaptă care la ispitit pe Isus +n pustie, unde Envăţătorul la numit prin unul dinnumele lui spun>nd: “)leacă 7atan( Căci este scris: Domnului Dumnezeului tău să te +nchini!"Knduse Diavolului prin mi?locirea acestui suveran, Dumnezeuarată cum acest heruvim a pornit pe calea răului: “'şa vor*eşte 7tăp>nul Iehova: HTu aveai pecetea

per/ecţiunii, plin de +nţelepciune şi per/ect +n /rumuseţe! 7tăteai +n 3den, grădina lui Dumnezeu, şierai acoperit cu tot /elul de pietre scumpe: cu sardiu, cu topaz, cu diamant, cu crisolit, cu oniA, cuiaspis, cu sa/ir, cu ru*in, cu smarald şi cu aur tam*urele şi /lautele erau +n slu?*a ta, pregătite pentruziua c>nd ai /ost creat! 3rai un heruvim ocrotitor, te pusesem pe muntele cel s/>nt al lui Dumnezeuşi um*lai prin mi?locul pietrelor sc>nteietoare! 'i /ost un desăv>rşit +n căile tale, din ziua c>nd ai/ost creat, p>nă +n ziua c>nd sa găsit nedreptatea +n tine! Ri sa +ng>m/at inima din cauza /rumuseţii

tale, ţiai stricat +nţelepciunea din pricina splendorii tale!" K3zechiel M:$$-,$%$$! Iată cine eAplică cum păcatul, sau nedreptatea, şia /ăcut apariţia +n univers! 'cestheruvim era per/ect de la crearea sa! Enaintea lui nu eAistau răul şi atracţia răului! En acest caz, cum a

putut lua naştere ideea de a /ace rău +ntro creatură per/ectă, +n s>nul unui univers pur de orice


10/97

păcat Ispita de a deveni 7atan Diavolul nu a venit din a/ară, ci din stră/undul său! Iacov, unuldintre cei care au scris 5i*lia, descrie acest lucru +n termenii următori: “6imeni, c>nd este ispitit, sănu zică: H7unt ispitit de DumnezeuN, căci Dumnezeu nu poate /i ispitit de rele şi 3l Ensuşi nuispiteşte pe nimeni! Ci /iecare este ispitit c>nd este atras şi ademenit de po/ta lui +nsuşi! 'poi po/ta,c>nd a conceput, dă naştere păcatului şi păcatul, odată /ăptuit, aduce moartea!" Iacov $:$&$-!

$! 1eruvimul uns pentru a /i protectorul 3denului primise o misiune pură: cu privire la om,el tre*uia să servească suveranitatea divină pe păm>nt! Deci nu era deloc vor*a de o ispitire +n a

/ace rău, ci de o ocazie de a /ace dovada iu*irii /aţă de Dumnezeu şi /aţă de om şi de a /ace casuveranitatea lui Iehova să /ie respectată pe planeta noastră! Dar lui i se prezenta şi o altă ocazie,aceea de a a*uza de /avoarea divină care +i dădea putere şi in/luenţă! 3l a văzut că, dacă ar acaparao, ar atrage asupra sa slăvirea rasei umane cu care 'dam şi 3va urmau să umple păm>ntul, după

porunca lui Iehova! 3l putea lua Celui )rea Enalt chiar locul de suveran şi de Dumnezeu al omenirii!2 asemenea dorinţă a luat naştere +n inima lui! ' cunoscut ispita c>nd, +mpins de egoism, a /ostatras şi ademenit de propria sa po/tă! 3l a hrănit această po/tă, ia cedat, aceasta a conceput şi anăscut păcatul, cel al răzvrătirii contra divinităţii şi suveranităţii lui Iehova! )rin acest păcat adevenit “7atan"! 'postolul )avel ne dă o idee despre /elul +n care orgoliul la /ăcut să cadă peheruvim, c>nd ne pune +n gardă +mpotriva numirii unor noi veniţi +n /uncţii importante din adunare!3l spune: “7ă nu /ie +ntors la Dumnezeu de cur>nd, ca nu cumva, um/lat de m>ndrie, să cadă +n vina

Diavolului!" $Timotei &:J!$&! Giind per/ecţi, 'dam şi 3va ar /i putut rezista ispitei pe care 7atan a puso +n calea lor!

Isus, om desăv>rşit, a dovedit că o asemenea rezistenţă este posi*ilă! )entru aceasta ar /i tre*uit săse supună cu credinţă lui Iehova, 7tăp>nul universului, şi să se opună celui care +i +mpingea larăzvrătire! 3ste scris: “7upuneţivă deci lui Dumnezeu! Empotriviţivă Diavolului şi el va /ugi de lavoi!" KIacov @:% Ced>nd cu *ună ştiinţă ispitei lui 7atan, primul cuplu a trecut de partea acestuia! 'luat parte la revolta acestuia +mpotriva suveranităţii lui Dumnezeu şi a /ost aservit lui! 5i*lia spune:“Cine practică păcatul este de la Diavolul, căci Diavolul păcătuieşte de la +nceput! Giul luiDumnezeu 7a arătat ca să nimicească lucrările Diavolului!" K$ Ioan &:M 7atan /iind primul care a

păcătuit, toţi cei ce comit păcat +l imită, după eAemplul copilului care se modelează după tatăl său! 6u Dumnezeu +i creează pe păcătoşi, ci Diavolul!

$@! “)ăcatul, /iind +n/ăptuit, produce moartea!" Introduc>nd păcatul şi incit>nd alte /ăpturidesăv>rşite ale lui Dumnezeu să păcătuiască, 7atan a răsp>ndit moartea +n univers! Duşmanul vieţii+şi /ăcuse apariţia! )rimele sale victime au /ost oamenii!

$ 2mul a /ost creat pentru a trăi c>t timp Ce a primit el la +nceput Cum dovedim că este /als să spui că orice viaţă, +ntrun corp /izic, este rea +n ea +nsăşi& Ce spune Dumnezeu despre animalele care au /ost create +naintea omului@ De ce nu are omul un su/let transmigrat- Cum se dovedeşte că omul nu a /ost sortit unei eAistenţe mizera*ileJ Ce minciună religioasă este respinsă şi ce condiţii de viaţă păm>ntească va crea Dumnezeu

+n lumea cea nouă% De ce viaţa veşnică a omului nu depinde de pretinsul său su/let nemuritorM Cine ia incitat pe *ăr*at şi pe /emeie să se eApună pedepsei cu moartea )e cine a denunţat Isus ca ucigaş al omenirii$. Cine la /ăcut pe 7atan Diavolul Ce pro/eţie descoperă aceasta$$ Cum a putut lua naştere ideea răului +ntro /iinţă per/ectă, +n s>nul unui univers pur, lipsit

de orice păcat$ Cum sa petrecut aceasta +n cazul heruvimului uns pentru a păzi$&, $@ Ka Cum ar /i putut 'dam şi 3va să reziste ispitei K* Ce a produs 7atan Ce a

răsp>ndit el +n univers

Capitolul IV

$.


11/97

Făgăduinţele divine de binecuvântare

$!'tentatul lui 7atan +mpotriva suveranităţii lui Iehova a atras *lesteme asupra sa şi asupraomenirii! 'totputernicul nu la alungat din ceruri, şi nici nu a creat, su* conducerea lui 7atan, un locsu*teran sau “iad" pentru a tortura +n el su/letele prin /oc! 'cest /apt eAplică cum marele adversar allui Dumnezeu a putut să corupă mulţi +ngeri, săi trans/orme +n demoni şi să devină şe/ul lor! ntului! Entradevăr, aceastălucrare inspirată, alcătuită /ără +ndoială de către ngă s/inţii +ngeri! 3a relatează următorul /apt, care respingenoţiunea unui 7pirit re*el izgonit +ntrun iad su*teran: “Giii lui Dumnezeu au venit +ntro zi să se

prezinte +naintea lui Iehova! Şi a venit şi 7atan printre ei! Şi Iehova a zis 7atanei: De unde vii Dela cutreierarea păm>ntului şi de la plim*area pe care am /ăcuto pe el! Iehova a zis 7atanei: 'i văzut

pe slu?itorul nt! 3ste un om integru şi drept, care se teme deDumnezeu şi se a*ate de la rău!" 'nticul Şarpe, amintinduşi de succesul său +n 3den, a răspuns

printro provocare! 7ă i se permită săl ispitească pe Iov! 7punea că e at>t de puternic, +nc>t +l va putea +ntoarce +mpotriva Celui )rea Enalt, dovedind ast/el că acest om +l slu?ea pe Dumnezeu din

interes!&! 7atan la lipsit pe Iov de copiii săi şi la adus la o sărăcie totală, dar nu la putut /ace să

atenteze la suveranitatea divină! Departe de a recunoaşte că este +nvins, el a apărut din nou +naintea'totputernicului pentru ai cere puteri mai mari asupra lui Iov! K3l nu era deci izgonit din cer!“)iele pentru piele( 2mul dă tot ce are pentru viaţa lui! Dar ia +ntindeRi m>na şi atingeTe de oaselelui şi de carnea lui, şi sunt +ncredinţat că Te va *lestema +n /aţă!" Domnul a zis 7atanei: HIată, este +nm>na ta: numai cruţăi viaţaN!" KIov $:$ la :J 'ceastă restricţie adusă li*ertăţii de acţiune aDiavolului arată că el deţine puterea morţii! 6u a ucis el pe cei zece copii ai lui Iov Cu multăvreme +nainte, el la aţ>ţat pe Cain săl omoare pe '*el! 5i*lia spune: “6u cum a /ost Cain, care erade la Cel 4ău şi a ucis pe /ratele său! Şi pentru ce la ucis )entru că /aptele lui erau rele, iar ale/ratelui său erau drepte!" K$ Ioan &:$ Iov a /ost +ncercat +n privinţa suveranităţii pe care Iehova oeAercită +n univers! 7atan nu a putut clinti credincioşia acestui om drept!

@! ;ltima carte a 5i*liei, Descoperirea sau 'pocalipsa, a /ost scrisă după şaizeci şi doi de anide la moartea, +nvierea şi urcarea la cer a lui Isus! 'ceastă lucrare arată că 7atana nu va /i alungatdin cer şi marginalizat +n vecinătatea păm>ntului dec>t după ce +n ceruri va /i sta*ilită +mpărăţiacondusă de Giul lui Dumnezeu! Descriind naşterea acestui guvern ceresc, 'pocalipsa prezice ceeace se va +nt>mpla +n acel moment +n s/erele cereşti după cum urmează: “Şi +n cer sa /ăcut unrăz*oi nt şi +mpreună cu el au/ost aruncaţi şi +ngerii lui! Şi am auzit +n cer un glas puternic, care zicea: H'cum a venit m>ntuirea,

puterea şi +mpărăţia Dumnezeului nostru şi stăp>nirea 1ristosului 7ău, pentru că acuzatorul /raţilor noştri, care zi şi noapte +i acuza +naintea Dumnezeului nostru, a /ost aruncat ?os! De aceea, *ucuraţivă, ceruri şi voi care locuiţi +n ele( Fai de voi, păm>nt şi mare( Căci Diavolul sa co*or>t la voicuprins de o m>nie mare, /iindcă ştie că are puţin timp!N" 'pocalipsa $:%$&!

-! 'cest pasa? şi povestea lui Iov +l dezvăluie pe cel care este la originea tuturor acestor relede care su/eră omenirea şi care se +nmulţesc de la )rimul 4ăz*oi mondial! Devine de asemenea/oarte simplu motivul pentru care Dumnezeu lasă să prospere neliniştea pe păm>nt de la răzvrătirealui 7atan! Copleşindui pe oameni cu nenorociri, Diavolul vrea, ca +n cazul lui Iov, săi umple deamărăciune, chiar pe aceia cu inima dreaptă şi care se tem de Dumnezeu, şi săi +ndemne la revoltă+mpotriva Creatorului şi dreptului 7uveran! De la inaugurarea guvernării răului, pro*lema care se

pune este suveranitatea pe care Cel )rea Enalt o eAercită +n univers! De aceea Dumnezeu dă destule

prile?uri Diavolului pe păm>nt, şi chiar ia permis accesul +n ceruri, pentru ca această creaturărău/ăcătoare săşi dovedească, aşa cum pretinde, capacitatea de a ridica tot ceea ce trăieşte+mpotriva 7uveranului universului! Doar acord>ndui lui 7atan mult timp şi un c>mp de acţiune at>tde larg această pro*lemă poate /i tranşată pentru eternitate!

$$


12/97

J! 3Aperienţa pe care o /ace omenirea este dură! Dar rigoarea este imputa*ilă lui 7atan!Iehova a /ost /oarte milostiv, căci, lăs>ndui să trăiască pe păcătoşi, el a?ută la +ndeplinirea mareluisău ţel const>nd +n salvarea celor care vor do*>ndi viaţa veşnică +n lumea nouă şi dreaptă! Din cauza

păcatului lor, el ar /i putut, răm>n>nd drept, săi nimicească pe loc pe 'dam şi 3va, /ără ai lăsa săaducă pe lume copii! En acest caz, noi nu neam /i născut şi nam /i avut niciodată ocazia să auzimvor*induse despre singurul Dumnezeu adevărat şi despre Isus Christos! Cunoaşterea lor aduceviaţa veşnică! Dar 7atan ridicase o pro*lemă carel privea pe Dumnezeu şi a/ecta universul!

6imicirea imediată a acestui re*el nu ar /i rezolvat această pro*lemă +n aşa /el +nc>t să mulţumeascătoate /iinţele! En timpul c>nd Dumnezeu rosti sentinţa +mpotriva lui 7atan, a lui 'dam şi a 3vei,Iehova a promis că o va rezolva la vremea /iAată de el!

%! Iehova, Pudecătorul suprem, adres>nduse lui 7atan, care se servise de şarpe pentru a o+nşela pe 3va şi pentru a o /ace să comită un păcat care va atrage moartea, +i spune: “Giindcă ai/ăcut lucrul acesta, *lestemat eşti +ntre toate vitele şi +ntre toate /iarele de pe c>mp +n toate zilelevieţii tale să te t>răşti pe p>ntece şi să măn>nci ţăr>nă! Fră?măşie voi pune +ntre tine şi /emeie, +ntresăm>nţa ta şi săm>nţa ei! 'ceasta +ţi va zdro*i capul şi tu +i vei zdro*i călc>iul!" KBeneza &:$@, $-'cest lim*a? era, desigur, sim*olic şi ascundea un mister pe care 'totputernicul la revelat după

patru mii de ani! Gemeia +n chestiune nu era 3va, nici vreuna dintre /iicele sale, ci s/>nta organizaţieuniversală a lui Dumnezeu, de care Iehova sa servit ca de o mamă pentru a da naştere 7ăm>nţei

promise KBalateni @:J&$ 7ăm>nţa a /ost +n primul r>nd Giul pe care Dumnezeu la trimis dinorganizaţia sa cerească pe păm>nt pentru a deveni om şi pentru a se supune, +n lumea lui 7atan,marii +ncercări la care va /i supusă credincioşia sa /aţă de organizaţia universală a lui Iehova! Enaceastă +ncercare, care va consta +n tot ceea ce 7atan +l va /ace să su/ere, 7ăm>nţa tre*uie sădovedească /aptul că 'totputernicul este 7uveranul universului, răm>n>nd credincioasă chiar şic>nd va /i rănită la călc>i, adică p>nă la moarte! Emplinirea sentinţei divine privitoare la 7atan,“vechiul şarpe", se eAprimă prin nimicirea sa, precum şi a seminţei lui rele, +n ceruri şi pe păm>nt!Capul său, asemănător celui al şarpelui, va /i strivit de către călc>iul 7ăm>nţei “/emeii" luiDumnezeu!

M! )>nă atunci, păcatul va /i tolerat! Credincioşii care timp de @!... de ani au aşteptat7ăm>nţa şi cei care au devenit ucenicii ei tre*uia şi tre*uie +ncă să /ie +ncercaţi de rău, pentru adovedi personal, +ntro anumită măsură, că Iehova este 7tăp>nul creaţiei +ntregi, inclusiv a planeteinoastre! Dar un lucru este sigur: universul va /i puri/icat de orice păcat! nţa garantează această puri/icare, care se va +ndeplini +n cur>nd! 3le asigură deasemenea eli*erarea tuturor celor care devin copii ai lui Dumnezeu şi /raţi ai lui Christos! 3ste scris:“'st/el, deoarece copiii sunt părtaşi s>ngelui şi cărnii, tot aşa şi 3l a luat parte la ele, pentru ca, prinmoarte, să nimicească pe cel care are puterea morţii, adică pe Diavolul, şi să eli*ereze pe toţi aceiacare, prin /rica morţii, erau supuşi ro*iei toată viaţa lor!" K3vrei, :$@,$- “Giul lui Dumnezeu 7aarătat ca să nimicească lucrările Diavolului!" K$ Ioan &:M Dumnezeu are o mare ră*dare permiţ>ndrăul, +n scopul de a rezolva pro*lema pentru totdeauna, şi noi suntem asiguraţi că ră*darea luicontri*uie la salvarea noastră veşnică!

! Condamn>ndui pe 'dam şi 3va, Dumnezeu a promis /emeii că nu va /i dată morţiiimediat, ci că, su* dominaţia soţului ei, va da naştere la numeroşi copii! Din cauza greşelii lui'dam, Iehova a *lestemat păm>ntul care se +ntindea +n a/ara 3denului şi a adăugat: “En sudoarea/eţei tale săţi măn>nci p>inea, p>nă te vei +ntoarce +n păm>nt, căci din el ai /ost luat căci ţăr>nă eştişi +n ţăr>nă te vei +ntoarce!" KBeneza &:$J$ Condamnarea divină nu menţiona chinuri veşnice+ntrun iad de /oc şi de pucioasă! 2 asemenea sentinţă ar /i sugerat implicit că condamnaţii ar aveaviaţă veşnică! 2r, neschim*ătoarea lege divină tre*uia să se aplice: “En ziua +n care vei m>nca dinel, vei muri negreşit!" KBeneza :$% De alt/el tocmai pentru a +mpiedica cuplul re*el să trăiascăveşnic la alungat Dumnezeu din rai! 3ste scris: “Domnul Dumnezeu a zis: HIată că omul a a?uns caunul din 6oi, cunosc>nd *inele şi răul! Şi acum, nu cumva săşi +ntindă m>na, să ia şi din pomulvieţii, să măn>nce din el şi să trăiască +n veciN!!! De aceea Domnul Dumnezeu la scos a/ară din

grădina 3denului, ca să lucreze păm>ntul din care /usese luat! 'st/el 3l a izgonit pe 'dam şi larăsăritul grădinii 3denului a pus heruvimii şi sa*ia +nvăpăiată care se +ndrepta +n toate direcţiile, casă păzească drumul spre pomul vieţii!" Beneza &:@!

$


13/97

$.! Trădarea care la trans/ormat +n 7atan Diavolul la costat pe “heruvimul uns pentru a păzi" poziţia sa de paznic al intereselor păm>nteşti ale lui Dumnezeu! Dacă omului i sar /i permissă răm>nă +n rai, +ngerul re*el lar /i condus spre “pomul vieţii" pentru ca 'dam să măn>nce dinacesta şi să trăiască, +n po/ida poruncii divine! Dar alţi heruvimi se a/lau la intrarea grădinii3denului pentru al +mpiedica pe om să intre din nou +n ea! ;n s/>rşit +ngrozitor +l aşteaptă petrădător: el va /i strivit de călc>iul 7ăm>nţei “/emeii" lui Dumnezeu! For*ind pro/etic de aceastămoarte ca de un /apt +mplinit, Dumnezeu ia spus: “)rin mărimea negoţului tău teai umplut de

violenţă şi ai păcătuit de aceea, team aruncat de pe muntele lui Dumnezeu ca pe un +n?osit şi teamnăruit, heruvim ocrotitor, din mi?locul pietrelor sc>nteietoare! Toţi cei care te cunosc +ntre popoarerăm>n uimiţi din cauza ta ai a?uns o groază şi nu vei mai /i niciodată(" 3zechiel M:$J,$!

$$! 6u viaţa veşnică +ntrun iad de /oc şi de pucioasă o aşteaptă pe omenirea păcătoasă, cimoartea, care şia /ăcut atunci intrarea +n lume! 3ste scris: “De aceea, după cum printrun singur oma intrat păcatul +n lume şi prin păcat moartea, şi ast/el moartea a trecut asupra tuturor oamenilor,căci toţi au păcătuit!!!" K4omani -:$ Iată cum se eAplică /aptul că păcatul este comun tuturor oamenilor! 7atan, duşmanul vieţii, este principalul responsa*il pentru această stare de /apt! )ăcatulnu este doar o stricăciune cauzată asupra sieşi sau asupra altora, ci el este de asemenea o +ncălcare alegii marelui Creator şi Legiuitor! ' păcătui +nseamnă a rata ţelul, a nu atinge gradul de desăv>rşire

pe care Dumnezeu la sta*ilit pentru creaturile sale! )lata pe care păcatul o aduce păcătosului este

moartea! 7atan Diavolul, cel care deţine puterea morţii, ia convins pe anumiţi religionişti cămoartea este o *inecuv>ntare! 3l ia /ăcut chiar pe unii să creadă că moartea este o*iectivul supremal omului, starea ideală a /ericirii, pentru că ea +l eli*erează de gri?ile, de greutăţile şi de poverileinerente vieţii +n s>nul ordinii actuale a lucrurilor! 'ceşti religionişti numesc “nirvana" stareasu/letului după trecerea sa +ntro stare universală de inconştienţă! Dar +ncetarea oricărei eAistenţe,departe de a /i o *inecuv>ntare, este un *lestem! Iehova nu este un Dumnezeu imo*il şi inconştient!3l este “Dumnezeul viu", iar darul pe carel /ace oamenilor dornici să evadeze din condiţiile deeAistenţă puţin plăcute ce caracterizează păcătoasa lume actuală este viaţa veşnică şi desăv>rşită+ntro lume nouă *azată pe dreptate!

$! 7trivirea capului Şarpelui de către 7ăm>nţei “/emeii" lui Dumnezeu +i va eli*era peoameni de dominaţia marelui duşman al vieţii şi le va da ocazia să o*ţină viaţa veşnică +ntro lumenouă! 'ceastă victorie le va garanta de asemenea *inecuv>ntarea dura*ilă pe care Dumnezeu o vada prin 7ăm>nţa sa promisă! )romisiunea pe care Dumnezeu a /ăcuto +n 3den privitor la această7ăm>nţă se leagă de promisiunea pe care a /ăcuto două mii de ani mai t>rziu prietenului său'vraam 3vreul! 'răt>nd că 7ăm>nţa care urmează să aducă omenirii *inecuv>ntarea va veni prinacest slu?itor credincios, Iehova ia spus: “Te voi /ace să devii un neam mare şi te voi *inecuv>nta+ţi voi /ace un nume mare şi vei /i o *inecuv>ntare! Foi *inecuv>nta pe cei ce te vor *inecuv>nta şivoi *lestema pe cei ce te vor *lestema şi toate /amiliile păm>ntului vor /i *inecuv>ntate +n tine!"KBeneza $:,& 'ceste două promisiuni arată ţelul irevoca*il al Creatorului, hotăr>t +n a a*oli

păcatul şi consecinţele sale /uneste şi +n a *inecuv>nta toate /amiliile păm>ntului!

$, Ka La izgonit Dumnezeu imediat după revolta sa pe 7atan din cer K* Ce dovadădespre aceasta avem din zilele lui Iov& Ce dovadă avem că 7atan avea atunci puterea morţii@ După 'pocalipsă, c>nd va /i izgonit 7atan din cer- De ce a permis Dumnezeul răului să lovească de la revolta lui 7atanJ De ce permiterea răului este o mani/estare a milei divine pentru omenire% Cum a promis Dumnezeu +n 3den că va rezolva pro*lemaM Ce garantează acum moartea şi +nvierea lui Christos Cum ia ?udecat Dumnezeu pe 'dam şi 3va şi cum a eAecutat după aceea sentinţa$. Ce a pierdut heruvimul uns pentru a păzi Care va /i s/>rşitul său$$ De ce păcatul este comun tuturor oamenilor Ce este păcatul Care este plata sa

$ Cărei alte promisiuni /ăcute mai t>rziu i se adaugă promisiunea pronunţată +n 3den

$&


14/97

Capitolul V

Nu este salvare prin legea lui Moise

$! "' lui Iehova este m>ntuirea( 5inecuv>ntarea ta să /ie peste poporul Tău(" K)salmul &:)rin aceste cuvinte regele psalmist al Israelului ne arată că salvarea veşnică nu va veni niciodată din

partea omului! 'ceastă lecţie a tre*uit să /ie dată spre +nvăţare chiar şi celor pe care Dumnezeu iaales ca popor al său, datorită lui 'vraam! 'cest patriarh şia mani/estat prin lucrările sale credinţa deneclintit +n Cel )rea Enalt! După ce la condus +n )alestina, ţara /ăgăduinţei, Dumnezeu ia spus +ntro seară: “H;ităte spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri!N Şi ia zis: H'şa va /i săm>nţata!N" ' crezut patriarhul, care era atunci *ătr>n şi /ără copii, această promisiune Cuv>ntul divin nerăspunde a/irmativ: “'vram la crezut pe Iehova, şi 3l ia socotit lucrul acesta ca dreptate!" Beneza $-:-,J!

! Dreptatea ia /ost recunoscută lui 'vraam nu pentru că ar /i /ost desăv>rşit +n carne, ci pentru că a crezut şi pentru că i sa supus lui Dumnezeu! 3a ia /ost socotită cu multă vreme +naintede circumcizia sa, care a /ost tocmai semnul acestei recunoaşteri şi pe care 'totputernicul a impuso

patriarhului şi descendenţilor săi cincisprezece ani mai t>rziu, c>nd ia promis şi un /iu, pe Isaac!

'vraam avusese un prim /iu, pe Ismael, prin 'gar, sclava /emeii sale! Dar urmaşii săi tre*uia să iasădin Isaac, viitorul său /iu, şi nu din Ismael! Entradevăr, Dumnezeu ia spus: “Căci din Isaac va ieşi osăm>nţă care va purta numele tău!" Beneza $%:%, $:$!

&! Dreptatea este acum recunoscută oamenilor imper/ecţi mulţumită credinţei lor +n Iehova!'postolul eAplică acest lucru +n următorul pasa?: “Căci zicem că lui 'vraam credinţa ia /ostsocotită ca dreptate! Dar cum ia /ost socotită C>nd era circumcis sau c>nd era necircumcis 6uc>nd era circumcis, ci c>nd era necircumcis! 'poi a primit semnul circumciziei, ca o pecete adreptăţii credinţei, pe c>nd era necircumcis şi aceasta pentru ca să /ie tatăl tuturor celor care cred,/iind necircumcişi, pentru ca dreptatea să le /ie socotită şi lor!" K4omani @:$$ Entre altele, Iacovne arată că doar credinţa mani/estată prin lucrări ne poate /ace acum drepţi +n /aţa Dumnezeuluidesăv>rşit! 3l a scris prin inspiraţie: “'vraam, părintele nostru, na /ost el +ndreptăţit prin /apte,

c>nd a adus pe /iul său Isaac ?ert/ă pe altar Fezi că credinţa lucra +mpreună cu /aptele lui şi, prin/apte, credinţa a a?uns desăv>rşită! 'st/el sa +mplinit 7criptura, care zice: “'vraam a crezut peDumnezeu şi i sa socotit ca dreptate şi el a /ost numit Hprietenul lui DumnezeuN!" Iacov :$&!

@! )rietenilor săi, celor care +l iu*esc, şi nu duşmanilor le dă Dumnezeu privilegiul de a /i *ine/ăcătorii umanităţii! Din acest motiv, /ăgăduinţele divine au /ost /ăcute credinciosului patriarh şiurmaşilor săi! )entru a /ace ca /ăgăduinţa privitoare la *inecuv>ntările pe care le va da prin 'vraamşi urmaşii săi să /ie +ncă şi mai sigură pentru toţi cei care vor spera +n realizarea ei, 'totputernicul a+nsoţito de un ?urăm>nt! 3l a ?urat pe sine +nsuşi, +n calitate de 7uveran suprem al universului! Iată+n ce +mpre?urări! )entru a dovedi şi mai cu putere credinţa lui 'vraam, Dumnezeu ia cerut sălsacri/ice pe Isaac, /iul care i se născuse +n mod miraculos! Crez>nd cu /ermitate că 'totputernicul

putea, dacă dorea, săl +nvie pe Isaac pentru a răsp>ndi prin el *inecuv>ntările +n omenire, 'vraam

sa pregătit săl sacri/ice pe t>năr pe muntele nţa, ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării şisăm>nţa ta va stăp>ni poarta vră?maşilor ei! Toate popoarele păm>ntului vor /i *inecuv>ntate +nsăm>nţa ta, pentru că ai ascultat de glasul nta organizaţie de /iinţecereşti prin care Tatăl ceresc a dat naştere 7eminţei preaiu*ite, pentru *inecuv>ntarea tuturor naţiunilor! Dar această *inecuv>ntare nu vine /ără sacri/iciul, ca om desăv>rşit, al Giului unic al luiDumnezeu! 'cest adevăr a /ost anunţat de Iehova prin drama a cărei protagonişti au /ostcredinciosul 'vraam şi /iul său Isaac! 7e poate spune că patriarhul la redo*>ndit pe Isaac prin

$@


15/97

+nviere, căci, +n ochii săi, el /usese de?a sacri/icat, redo*>ndirea /iind necesară continuării linieiurmaşilor săi! La /el, cu secole mai t>rziu, Iehova la +nviat pe Giul său credincios pentru a acorda

*inecuv>ntările promise şi pentru a permite altor oameni să poată /i adoptaţi ca /ii ai lui Dumnezeuşi să /acă parte din 7eminţa sim*olică a lui 'vraam! 'cest privilegiu le este acordat, doar datorităcredinţei lor, oamenilor din toate naţiunile! 2 asemenea credinţă le permite să /ie declaraţi drepţi ca'vraam! Desigur, nu sar putea considera ca /ăc>nd parte din săm>nţa lui 'vraam persoanele carenu sunt, ca credinciosul patriarh, +ndreptăţite de credinţă! En rest, această +ndreptăţire le este

indispensa*ilă dacă ele vor să o*ţină viaţa veşnică, căci Dumnezeu nu va slăvi pe nimeni cu darulvieţii veşnice dec>t pe cei +ndreptăţiţi sau pe cei declaraţi drepţi, mulţumită credinţei lor +n 3l, prinChristos!

J! Cuvintele de mai sus nu reprezintă modul nostru de a eAplica această dispoziţie vitală, ciinterpretarea pe care io dă Dumnezeu! )rin apostolul său inspirat, Iehova a revelat /aptul că

*inecuv>ntările promise vor +ncepe să se realizeze +n acest /el, şi că 7eminţa lui 'vraam e +n primulr>nd Isus Christos! Dumnezeu a consemnat această interpretare +n s/intele 7cripturi, unde putemciti: “7ă ştiţi, deci că /ii ai lui 'vraam sunt cei care au credinţă! Şi 7criptura, prevăz>nd căDumnezeu va +ndreptăţi pe cei dintre neamuri prin credinţă, a spus mai dinainte lui 'vraam aceastăveste *ună: HToate neamurile vor /i *inecuv>ntate +n tine!N 'şa că cei care se +ntemeiază pe credinţăsunt *inecuv>ntaţi +mpreună cu 'vraam cel credincios! Dar /ăgăduinţele au /ost /ăcute Hlui 'vraam

şi seminţei luiN! 6u zice: Hşi seminţelorN, ca şi cum ar /i mai multe, ci ca /iind una singură: Hşiseminţei taleN, care este Christos! Şi dacă sunteţi ai lui Christos, sunteţi Hsăm>nţaN lui 'vraam,moştenitori potrivit /ăgăduinţei!" KBalateni &:%,$J, 3ste o *inecuv>ntare de nedescris aceea dea aparţine +mpreună cu Isus Christos seminţei lui 'vraam! i tre*uie ca aceasta să /iecompletă pentru ca omenirea să primească *inecuv>ntările promise!

%! Timp de peste cincisprezece secole, Iehova ia +nvăţat pe descendenţii lui 'vraam dupăcarne că nu vor a?unge să ocupe poziţia de drepţi +naintea lui Dumnezeu dec>t urm>nd eAemplul

părintelui lor, adică av>nd credinţa +n Dumnezeu! ;n guvern imper/ect nu poate, prin mi?locirealegilor, să declare drepţi pe unii oameni! 2amenii nu se pot ?usti/ica ei +nşişi, nici să dovedească/aptul că sunt drepţi prin lucrări care le arată dreptatea lor proprie! )entru a propovădui acesteadevăruri, Iehova a +ncheiat o alianţă cu israeliţii, la patru sute treizeci de ani după ce ia promis lui'vraam că prin el va *inecuv>nta toate naţiunile păm>ntului! 'cest pact solemn a /ost pecetluit atreia lună după cele*rarea, de către israeliţi, a primelor paşti +n 3gipt şi după eli*erarea lor dinaceastă ţară, de către Dumnezeu! Israeliţii erau copiii lui 'vraam prin /iul său Isaac şi prin nepotulsău Iacov, căruia Cel )rea Enalt ia schim*at numele +n Israel! Cele douăsprezece seminţii ale luiIsrael staţionau pe atunci la *aza muntelui 7inai, iul legăm>nt na /ost s/inţit /ără s>nge! Şi +ntradevăr nge de viţei şi de ţapi, cu apă, l>năstaco?ie şi isop, a stropit cartea şi tot norodul! şi a zis: H'cesta este s>ngele legăm>ntului, care a

poruncit Dumnezeu să /ie /ăcut cu voi!N De asemenea, a stropit cu s>nge cortul şi toate vasele

pentru slu?*ă! Şi, după Lege, aproape totul este curăţit cu s>nge şi /ără vărsare de s>nge nu esteiertare!" 3vrei :$M!$.! )entru a /i poporul s/>nt al lui Iehova şi pentru a +ndeplini ceea ce legăm>ntul cerea de la

ei, israeliţilor lea /ost poruncit să se păstreze curaţi de lume şi de murdăriile ei! 'sta se cerea pentru

$-


16/97

a găsi viaţa pe calea trasată de Dumnezeu! 3ste scris: “7ă păziţi legile şi poruncile t ei 6icidecum! Giindcă am dovedit că

toţi, /ie iudei, /ie greci, sunt su* păcat, după cum este scris: H6u este nici un om neprihănit, niciunul măcar! 6u este nici unul care să ai*ă pricepere! 6u este nici unul care să caute cu totdinadinsul pe Dumnezeu! Toţi sau a*ătut şi au a?uns nişte netre*nici! 6u este nici unul care să /acă

*inele, nici unul măcar! Ştim +nsă că tot ce spune Legea spune celor ce sunt su* Lege, pentru caorice gură să /ie astupată şi toată lumea să /ie găsită vinovată +naintea lui Dumnezeu! Căci nimeninu va /i socotit neprihănit +naintea Lui, prin /aptele Legii, deoarece prin lege vine cunoaştereadeplină a păcatului! Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu!" 4omani &:$,$,.,&!

$! Deoarece legăm>ntul Legii a /ost /ăcut cu urmaşii lui 'vraam, a anulat ea oarelegăm>ntul +ncheiat cu acest patriarh cu patru sute de ani mai devreme 6u, slăvit /ie pentru aceastaDumnezeu( 3a nu a anulat nici promisiunea necondiţionată pe care Dumnezeu a /ăcuto, +ncă şimai devreme, +n 3den, privind 7ăm>nţa /emeii, săm>nţă care tre*uia să strivească capul Şarpelui!De la promulgarea Legii lui nă la venirea acestei 7eminţe sau scurs peste cincisprezecesecole! En ce scop a /ost atunci Legea adăugată legăm>ntului pe care Dumnezeu la /ăcut cu 'vraam+n privinţa 7eminţei de *inecuv>ntare Iată interpretarea pe care o dă apostolul inspirat:

$&! "Iată ce vreau să zic: ;n testament pe care la +ntărit Dumnezeu mai +nainte nu poate /ides/iinţat, aşa ca /ăgăduinţa să /ie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani! Căcidacă moştenirea ar veni din lege, nu mai vine din /ăgăduinţă şi Dumnezeu printro /ăgăduinţă adato lui 'vraam! 'tunci pentru ce este Legea 3a a /ost adăugată din pricina călcărilor de lege,

p>nă c>nd avea să vină H7ăm>nţaN căruia +i /usese /ăcută /ăgăduinţa şi a /ost dată prin +ngeri, prinm>na unui mi?locitor! 'st/el, Legea nea /ost un +ndrumător spre Christos, ca să /im socotiţineprihăniţi prin credinţă! După ce a venit credinţa, nu mai suntem su* +ndrumătorul acesta! Căci toţisunteţi /ii ai lui Dumnezeu, prin credinţa +n Christos Isus!" Balateni &:$%$,@J!

$@! 'st/el se +nşeală pe sine +nsuşi oricine se crede drept pentru că se străduieşte să respectecele zece porunci! 2 asemenea persoană nu poate a?unge la dreptate prin propriile sale e/orturi, şinici să se declare dreaptă, aşa cum nu au putut să o /acă nici israeliţii dea lungul celor cincisprezece secole +n care au /ost supuşi Legii! 3vreii de astăzi, careşi spun o*servatori ai legiilui nţa promisă, sunt tot su* *lestemul Legii!“Căci, ne spun 7cripturile, toţi cei ce se *izuiesc pe /aptele Legii sunt su* *lestem pentru că este

scris: H5lestemat este oricine nu stăruieşte +n toate lucrurile scrise +n cartea Legii, ca să le /acă!N Şică nimeni nu este socotit neprihănit +naintea lui Dumnezeu, prin Lege, este +nvederat, căci Hcelneprihănit prin credinţă va trăiN! Ensă Legea nu se +ntemeiază pe credinţă ci ea zice: HCine va /aceaceste lucruri va trăi prin ele!N Christos nea răscumpărat din *lestemul legii, /ăc>ndu7e *lestem

pentru noi, /iindcă este scris: H5lestemat e oricine este at>rnat pe lemnN pentru ca *inecuv>ntareavestită lui 'vraam să vină peste neamuri, +n Christos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primimDuhul /ăgăduit!" Balateni &:$.$@!

$-! 3vreii şi prozeliţii legăm>ntului Legii mozaice nu pot spera să a?ungă demni de a primidreptul la viaţă veşnică respect>nd acest legăm>nt! Căci “pe păm>nt nu este nici un om /ără prihană,care să /acă *inele /ără să păcătuiască!" K3clesiastul %:. Dumnezeu a prevăzut aceasta, tocmai deaceea a promis că va trimite 7ăm>nţa eli*erării! 7peranţa +ntregii omeniri, evrei şi păg>ni, se

*azează pe această 7ăm>nţă şi pe Empărăţia lui Iehova!

$ 7alvarea poate veni doar din partea cui Cine au /ost cei cărora li sa spus acest lucru

$J


17/97

Ka Ce raport eAistă +ntre tăierea +mpre?ur şi dreptatea lui 'vraam K* )rin cine tre*uia săvină săm>nţa lui

& Cum este acum dreptatea recunoscută oamenilor Ce eAemplu ne arată acest lucru@ Cum a /ăcut Dumnezeu +ncă şi mai sigură pentru moştenitori promisiunea de

*inecuv>ntare- Cine este 7ăm>nţa lui 'vraam Cum devin anumiţi oameni o parte a 7eminţeiJ Cine sunt cei care *ene/iciază primii de *inecuv>ntarea promisă De ce

% Ce legăm>nt a +ncheiat Dumnezeu pentru a arăta că dreptatea nu poate veni din propriilenoastre lucrări Cu cine la +ncheiat şi c>ndM, Cum a su*liniat Dumnezeu /ără +ncetare nevoia unui sacri/iciu$., $$ Ka Legea a /ost pentru evrei un mi?loc de a o*ţine viaţa K* Ce lea dat lor Legea

Cum a avut loc acest lucru$ Legea va anula legăm>ntul +ncheiat cu 'vraam$& De ce a /ost adăugată Legea legăm>ntului +ncheiat cu 'vraam$@ Cum tre*uie să vină dreptatea pentru evrei şi pentru ceilalţi$- En consecinţă, pe ce se *azează speranţa tuturor celor ce vor să o*ţină viaţa veşnică

Capitolul VI

“impurile păgânilor

$! După potopul universal, neamurile au /ost constituite din descendenţii lui 7em, 1am şiIa/et, cei trei /ii ai lui 6oe! 5i*lia spune: “'cestea sunt /amiliile /iilor lui 6oe, după spiţa neamuluilor, după neamurile lor! Şi din ei au ieşit neamurile care sau răsp>ndit pe păm>nt după potop!"KBeneza $.:& )rimul rege despre care se /ace o menţiune a /ost 6imrod, /iul lui Cuş, /iul lui 1am,/iul lui 6oe! 2raşul asupra căruia acesta a +nceput să guverneze +n c>mpiile Şinearului a /ost primul

centru +n care a /ost +n/runtată dominaţia terestră a lui Iehova! 3l a devenit mai t>rziu sim*olulorganizaţiei Diavolului, numit 5a*ilon! 7cripturile spun că 6imrod a /ost un puternic v>nător +naintea Celui Feşnic! De aceea sa spus: “HCa 6imrod, viteaz v>nător +naintea Domnului!N 3l adomnit la +nceput peste 5a*el, 3rec, 'cad şi Calne, +n ţara Şinear!" KBeneza, $.:M$. De atunci,toate +mpărăţiile din lume sau inspirat din 5a*ilon şi din prinţul său, care +l conducea invizi*il şicare este “dumnezeul acestei lumi" şi duşmanul lui Iehova!

! Istoria *i*lică a +mpărăţiilor vor*eşte despre apariţia *ruscă a unui suveran +n Canaan, ţara/ăgăduită lui 'vraam şi descendenţilor săi! 3ste vor*a despre regele 7alemului, oraş care mai t>rziua devenit Ierusalim, capitala vechiului regat al Israelului! Gără a ne da cel mai mic detaliu asuprastrămoşilor ori asupra descendenţilor acestui monarh, 7cripturile ne spun că el se numeantului( 5inecuv>ntat să /ie Dumnezeul cel)rea Enalt, care a dat pe vră?maşii tăi +n m>inile tale(N" 4ecunosc>nd +n


18/97

apostolul inspirat acest episod *i*lic: “En adevăr, mpinat pe 'vraam c>nd acesta se +ntorcea de la măcelul+mpăraţilor, care la *inecuv>ntat, care a primit de la 'vraam zeciuială din tot , care, după+nsemnarea numelui său, este +nt>i HEmpărat al neprihăniriiN, apoi şi HEmpărat al 7alemuluiN, adicăHEmpărat al păciiN /ără tată, /ără mamă, /ără spiţă de neam, neav>nd nici +nceput al zilelor, nicis/>rşit al vieţii dar care a /ost asemănat cu Giul lui Dumnezeu , răm>ne preot +n veac! Fedeţi *inedar c>t de mare a /ost el, dacă p>nă şi patriarhul 'vraam ia dat zeciuială din prada de răz*oi("

3vrei %:$@!@! 7u* conducerea lui Iosua, succesor al lui ni şi, de mai multe ori, au +ncetat săl slăvească pesingurul Dumnezeu adevărat, pentru a se prosterna +naintea idolilor şi a dumnezeilordemoni aineamurilor care +i +ncon?urau! Incapa*ili de a rezista mai multă vreme dorinţei de aşi imita veciniineteocratici, ei iau cerut pro/etului 7amuel să sta*ilească deasupra lor un rege vizi*il! Iehova

Dumnezeu a ordonat lui 7amuel să se con/ormeze dorinţei lor şi a adăugat: “Căci nu pe tine teleapădă, ci pe nt pentru +mpărăţia veşnică se va +mplini atunci c>nd 7ăm>nţa“/emeii" lui Dumnezeu va devină moştenitorul lui permanent!

%! 'st/el, 7ăm>nţa Empărăţiei tre*uia să /ie urmaşul lui David, adică /iul său! Isus a+ndeplinit această condiţie! Christosul, moştenitorul legăm>ntului, a murit /ără urmaşi, nelăs>nd decinici un moştenitor uman! Dar Dumnezeu la +nviat dintre cei morţi, nemuritor, ast/el că IsusChristos, /iind viu pentru totdeauna, nu are nevoie de succesor şi răm>ne


19/97

M! David /iind din seminţia lui Iuda, +ncheierea cu el a legăm>ntului pentru Empărăţie se potriveşte cu *inecuv>ntarea următoare, pe care Iaco* a pronunţato asupra /iului său Iuda: “Toiagulde domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de c>rmuire dintre picioarele lui, p>nă va veniŞilo, şi de el vor asculta popoarele!" KBeneza @:$. ntului pentruEmpărăţie va /i deci “/iu al lui David", dar mai mare dec>t el! 3l tre*uia să /ie un +mpărat ceresc,aşezat chiar la dreapta lui Dumnezeu! David nu /usese +mpărat dec>t asupra muntelui 7ion şi, după

patruzeci de ani de domnie, a murit ca toţi urmaşii lui 'dam! Dar ntului pentru +mpărăţie tre*uia, ca ntul lui Iehova prin care moştenitorul tre*uia să /ie /ăcut preot şi +mpărat pentru totdeauna! Iată o parte a c>ntării pe care +mpăratul psalmist a compuso: “Iehova a zisDomnului meu: HŞezi la dreapta nă voi pune pe vră?maşii Tăi su* picioarele Tale!N Iehovava +ntinde din 7ion toiagul de c>rmuire al puterii Tale, zic>nd: H7tăp>neşte +n mi?locul vră?maşilor Tăi(N Iehova a ?urat şi nuI va părea rău: HTu eşti preot +n veac, +n /elul lui ta timp c>t la servit pe Dumnezeu cucredincioşie, poporul lui a avut parte de o pace desăv>rşită şi a cunoscut o prosperitate /ără

precedent! 7u* domnia sa, care pre/igura dominaţia +mpărăţiei lui Dumnezeu, israeliţii eraunumeroşi ca nisipul de la marginea mării ei m>ncau, *eau, se *ucurau şi locuiau Jn siguranţă,/iecare su* via sa şi su* smochinul său! De aceea 7olomon, /iul lui David, a rămas ca nţa +mpărătească a “/emeii" lui Dumnezeu, ntul Legii, Iehova le dăduse israeliţilor, de multă vreme, următorulavertisment: “Dacă, cu toate acestea, nu ndo! Fă voi +mprăştia printre neamuri şi voi scoate sa*ia după voi! ara voastră va /i pustiită, şi cetăţile voastre vor răm>ne pustii! 'tunci ţara se va *ucura de 7a*atele ei, tot timpul c>t va /i pustiită şi c>t veţi /i +nţara vră?maşilor voştri atunci ţara se va odihni şi se va *ucura de 7a*atele ei!" KLeviticulJ:%,M,&&@ “Domnul te va duce, pe tine şi +mpăratul pe carel vei pune peste tine, la un neam

pe care nu lai cunoscut, nici tu, nici părinţii tăi! Şi acolo vei slu?i altor dumnezei, de lemn şi de piatră!" KDeuteronom M:&J ;n asemenea dezastru naţional sa produs după ce +mpărăţia liniei luiDavid, av>nd capitala la Ierusalim, a eAistat timp de aproAimativ cinci sute de ani! ;ltimul +mpărat

Kal douăzecişicincilea de la David care a urcat pe tronul teocratic la Ierusalim a /ost Sedechia!$$! Cu puţin timp +nainte de a /i detronat şi dus +n captivitate la 5a*ilon, Sedechia a primiturmătorul mesa?: “Şi tu, domn nelegiuit, gata să /ii ucis, domn al lui Israel, a cărui zi vine tocmaic>nd nelegiuirea este la culme( 'şa vor*eşte Domnul Iehova: HLa o parte cu mitra, ?os cununa+mpărătească( 6u mai este cum a /ost! Ce este plecat va /i +nălţat şi ce este +nălţat va /i plecat( Foida ?os cununa, o voi da ?os, o voi da ?os! Dar lucrul acesta nu va avea loc dec>t la venirea 'celuiacare are drept la ea, şi +n m>na căruia o voi +ncredinţa!N" K3zechiel -% 'cest pasa? *i*lic arată căIehova, c>nd va realiza această pro/eţie pun>nd capăt prin ruină domniei +mpăraţilor Ierusalimului,nu va anula legăm>ntul veşnic pentru Empărăţie +ncheiat cu David! nt va veni la vremea potrivită! Iehova +l va unge atunci pe acest Giu al lui David,


20/97

Lunile următoare, mai eAact +n $. '*, care după calendarul gregorian corespunde cu şi & august,de la un apus la altul, *a*ilonienii au incendiat templul, palatul +mpărătesc şi alte edi/icii, audevastat oraşul şi iau deportat pe cei mai mulţi dintre supravieţuitorii evrei +n 5a*ilon, situat la sutede 9ilometri distanţă! rziu, israeliţii săraci lăsaţi +n ţară sau speriat şi sau re/ugiat +n 3gipt +ntimpul celei dea doua ?umătăţi a celei dea şaptea luni evreieşti a anului J.%! En consecinţă, doar +nluna octom*rie a anului J.% +nainte de Christos au /ost ţările Iuda şi Ierusalim pustiite, lipsite delocuitori, pentru a cunoaşte şaptezeci de ani de repaos sa*atic!

$&! 'tunci a +nceput o perioadă +n care nu tre*uia să eAiste nici o +mpărăţie teocratică pe păm>nt şi +n care nici un +mpărat din linia lui David nu tre*uia să urce pe “tronul lui Iehova" pentrua reprezenta 7uveranitatea sa +n vreun loc oarecare de pe glo*! En acest moment 7atan a devenit, +ndeplina accepţiune a termenului, “dumnezeul veacului acestuia", după Corinteni @:@! DeoareceCel )rea Enalt sa servit de 6e*ucadneţar pentru a distruge Ierusalimul, tocmai lui ia /ăcutcunoscută durata acestei perioade de dominaţie a +ntregului păm>nt +n care nu va eAista nici ointervenţie divină! )rintrun vis pe care i la trimis lui 6e*ucadneţar, interpretat de către pro/etulDaniel, Dumnezeu a revelat că această perioadă va /i de “şapte vremuri"! KDaniel @:$J,&,-,&Giecare din aceste “vremuri" corespunde unui an, de aceea unele versiuni *i*lice redau aceastăeApresie prin “şapte ani"! 'cest vis pro/etic sa +ndeplinit la o scară mai mică atunci c>nd monarhul

*a*ilonian şia pierdut raţiunea timp de şapte ani! Dar dominaţia neraţională a păg>nilor, care este

+mplinirea acestei pro/eţii la scară mare, a /ost o perioadă mult mai lungă!$@! Cele “şapte vremuri" care indică durata ne*uniei lui 6e*ucadneţar au /ost şapte ani de

c>te douăsprezece luni sau de c>te &J. de zile /iecare! 3i reprezintă deci -. de zile K% = &J.!'ceste -. de zile, sau cele “şapte vremuri" ale demenţei suveranului 5a*ilonului, sim*olizează

perioada dominării lumii de către păg>ni, +n timpul căreia Ierusalimul, sau ceea ce reprezenta el, a/ost călcat +n picioare de popoarele neevreieşti! Iehova ne dă el +nsuşi regula pentru interpretareaacestor vremuri sim*olice spun>nd următoarele privitor la pedepsirea Israelului: “C>te un an pentru/iecare zi!" K6umeri $@:&@, “Eţi pun c>te o zi pentru /iecare an" K3zechiel @:J! Calculate ast/el, cele-. de zile ale ne*uniei cuceritorului Ierusalimului reprezintă -. de ani, a căror numărătoare+ncepe din anul J.% +nainte de Christos! Comparaţi versetele J şi $@ din capitolul $ al 'pocalipsei!

$-! Cele “şapte vremuri" nu sau terminat deci +n anul -&% +nainte de Christos! 'ceastă datămarca doar s/>rşitul celor şaptezeci de ani de sa*at, dea lungul cărora ţara lui Iuda şi capitala sa au/ost lipsite de oameni şi de animale domestice, şi +ntoarcerea din 5a*ilon a israeliţilor, care au+nceput să reconstruiască Ierusalimul şi templul lui Iehova! 7ute de ani mai t>rziu, Isus, anunţ>nd adoua ruină a Ierusalimului Kel a /ost distrus +n anul %. al erei noastre de către armatele 4omeiImperiale, a /ăcut menţiune despre cele şapte vremuri ale dominării lumii de către păg>ni! 3l aarătat ast/el că această perioadă, pe care a numito “vremurile neamurilor", urma să continue +ncămultă vreme! Iată un pasa? din pro/eţia sa: “Fa /i o str>mtorare mare +n ţară şi m>nie +mpotrivanorodului acestuia! For cădea su* ascuţişul să*iei, vor /i luaţi ro*i printre toate neamurile şiIerusalimul va /i călcat +n picioare de neamuri, p>nă se vor +mplini vremurile neamurilor" Luca$:&,@!

$J! Deoarece “vremurile neamurilor" au +nceput +n octom*rie J.% +nainte de Christos, c>ndIuda şi Ierusalimul au /ost pustiite de către păg>ni, ele sau s/>rşit cu -. de ani mai t>rziu, +noctom*rie $$@ după Christos! ;n capitol următor ne va spune care au /ost evenimentele cuconsecinţe universale care urmau să se producă +n acel an!

$ )rin cine au /ost constituite naţiunile Care a /ost primul lor +mpărat Cine era


21/97

$. Cum a avertizat Dumnezeu că va pedepsi +mpărăţia pentru nelegiuirile ei repetate C>ndsa produs acest dezastru naţional

$$ Cum este arătat că Dumnezeu nu a anulat legăm>ntul +ncheiat cu David$ C>nd şi cum au /ost pustiite Ierusalimul şi Iuda$&, $@ Ka Ce perioadă de dominaţie sa deschis atunci K* După regula sta*ilită de Iehova,

c>t timp tre*uia să dureze această perioadă$- Cum a arătat Isus că aceste vremuri nu se s/>rşiseră +n anul -&% +nainte de Christos

$J Cum determinăm data s/>rşitului vremurilor neamurilor

Capitolul VII

Cartea care "ace vie cunoaşterea

$! Distrugerea Ierusalimului +n anul J.% +nainte de Christos, +n cursul căreia au pierit unnumăr at>t de mare din locuitorii săi, poate /i pusă, +n mare măsură, pe seama negli?enţei+mpăratului, care nu citea şi nu respecta cuvintele 5i*liei, cartea care /ace vie cunoaşterea! Cu

secole +nainte de a sta*ili un suveran omenesc asupra poporului pe care şi la ales, Iehova, care prevede totul, a scris, prin pro/etul nt cărţile ce constituiau 7cripturile Da, el avea la dispoziţie ceamai mare parte dintre ele, adică treizeci şi nouă din cele şaptezeci de cărţi inspirate ale 5i*liei! Laacea vreme Cartea s/>ntă era e*raică, scrisă +n acea lim*ă şi +n aramaică, lim*ă +nrudită! Lucrărilecare o alcătuiau atunci /useseră adunate de evrei devotaţi! 4edactarea cărţii lui


22/97

După ce a schiţat istoria generală a zilelor creaţiei, ntului, c>nd au /ost /ăcute, +n ziua c>nd a/ăcut Iehova Dumnezeu un păm>nt şi ceruri!" 'poi, indic>nd al doilea document de unde a preluatin/ormaţii, el a scris: “Iată cartea neamurilor lui 'dam!" KBeneza :@ şi -:$ 'cţion>nd ast/el, nd a deschiso a dat peste locul unde era scris: HDuhul Domnuluieste peste nă +n ultimasa oră, chiar şi după +nvierea sa ia trimis pe ucenicii săi la Cuv>ntul divin! Iată ce spune 5i*lia: “Şi

a +nceput de la lcuit, +n toate 7cripturile, ce era cu privire la3l!" “'poi lea zis: HIată ce vă spuneam c>nd +ncă eram cu voi, că tre*uie să se +mplinească tot ceeste scris despre


23/97

& de cărţi care merg de la Beneză p>nă la nd )roorocii, a spus: “Căci +ncă dinvechime ntările rezervate creştinului ce pre/eră studiul 5i*liei +n locul tradiţiilor religioase ale/alşilor păstori! 3l citează din )salmii apăruţi +nainte de era creştină, spun>nd: “!!! după cum estescris: «Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut peste Mine.» Şi tot ce a /ost scris mai +nainte a/ost scris pentru +nvăţătura noastră, pentru ca, prin ră*darea şi prin m>ng>ierea pe care o dau7cripturile, să avem năde?de!" K4omani $-:&,@ Freţi să /iţi luminaţi, consolaţi şi să aveţi oasigurare /ermă Citiţi vechile scrieri inspirate! Freţi să deveniţi +nţelepţi pentru a /i salvaţi Citiţi şirespectaţi 7cripturile! Cuvintele următoare pe care )avel lea adresat t>nărului Timotei sunt scrise

pentru instruirea noastră, pentru ca noi să /im asiguraţi: “Din pruncie cunoşti 7/intele 7cripturi, care pot săţi dea +nţelepciunea care duce la m>ntuire, prin credinţa +n Christos Isus! Toată scriptura este

insu/lată de Dumnezeu şi de /olos ca să +nveţe, să mustre, să +ndrepte, să dea +nţelepciune +nneprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să /ie desăv>rşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare *ună!" Timotei &:$-$%!

&


24/97

$&! Citind 5i*lia, veţi o*ţine dovada adevărului 7cripturilor e*raice precreştinecompar>ndule cu /aptele şi cu interpretările inspirate consemnate +n scripturile greceşti creştine! )ede altă parte, veţi o*ţine con/irmarea a ceea ce spun acestea din urmă consult>ndule pe primele, şiveţi constata ast/el armonia eAistentă +n 5i*lia +ntreagă, care /ormează 2 7ingură Carte av>nd ;n7ingur 'utor: Iehova Dumnezeu! Cercetaţi 7cripturile cu un spirit lipsit de pre?udecăţi şi lăsaţivăconvinşi de ele! 6u vă asemănaţi cu evreii care aveau 5i*lia e*raică şi cărora Isus lea spus:“Cercetaţi 7cripturile, pentru că socotiţi că +n ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc

despre nd a venit +mplinirea vremii, Dumnezeu a trimis peGiul 7ău, născut din /emeie, născut su* Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau su* lege, pentru ca săcăpătăm +n/ierea!" Balateni @:@,-!

! Datorită unei pro/eţii divine ce cuprindea o anumită perioadă de timp, poporul lui Iehovaa putut să numere săptăm>nile care +l despărţeau de apariţia principalului reprezentant al luiDumnezeu, de cel care tre*uia să dea viaţă şi o conducere desăv>rşită omenirii! En % octom*rie -&+nainte de Christos, 5a*ilonul, a/lat su* domnia lui 5elşaţar, nepotul lui 6e*ucadneţar, a căzut +nm>inile mezilor şi perşilor conduşi de către Darius şi Crus! După aproAimativ doi ani tre*uia să ia

@


25/97

s/>rşit cei şaptezeci de ani /iAaţi de către Dumnezeu, +n timpul cărora Ierusalimul şi Iuda au /ost pustii! )ro/etul Daniel, pro/und interesat despre aceste timpuri, a scris: “En anul dint>i al lui Darius,/iul lui 'haşveros, din neamul mezilor, care a?unsese +mpărat peste +mpărăţia haldeilor, +n anuldint>i al domniei lui, eu, Daniel, am văzut din cărţi că tre*uia să treacă şaptezeci de ani pentrudăr>măturile Ierusalimului, după numărul anilor despre care vor*ise Domnul către prooroculIeremia! Şi miam +ntors /aţa spre Domnul Dumnezeu!" KDaniel :$& En timp ce Daniel se ruga şi

postea, Iehova i la trimis pe +ngerul Ba*riel, purtătorul unui mesa? privitor la o perioadă care se

+ntindea dincolo de reconstruirea Ierusalimului!&! Engerul ia spus lui Daniel: “Ia aminte dar la cuv>ntul acesta şi +nţelege vedenia( Şaptezecide săptăm>ni au /ost hotăr>te asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei s/inte p>nă la +ncetarea/ărădelegilor, p>nă la ispăşirea nelegiuirii, p>nă la aducerea neprihănirii veşnice, p>nă la pecetluireavedeniei şi proorociei şi p>nă la ungerea 7/>ntului s/inţilor!" KDaniel :&,@ Ba*riel nu a /ăcutre/erire la zile, şi nici nu a dat de +nţeles că aceste săptăm>ni se compun din zile şi că ele totalizează@. de zile de c>te douăzeci şi patru de ore! 3le se compun din c>te şapte ani /iecare! De aceeatraducătorii moderni redau acest pasa? ast/el: “Şaptezeci de săptăm>ni de ani sunt destinate

poporului tău" etc! “şaptezeci de săptăm>ni de ani sunt /iAate pentru poporul tău şi pentru oraşultău s/>nt" etc! En consecinţă, şaptezeci de săptăm>ni reprezintă @. de ani! 3le sunt +mpărţite +n trei

perioade: K$ şapte săptăm>ni, K şaizeci şi două de săptăm>ni şi K& o săptăm>nă adică Ka @ de

ani, K* @&@ de ani şi Kc % ani +n total, @. de ani! Care este punctul lor de plecare@! Ba*riel a urmat: “7ă ştii dar şi să +nţelegi că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a

Ierusalimului p>nă la ;nsul Krmuitorul, vor trece şapte săptăm>ni apoi timp de şaizecişi două de săptăm>ni pieţele şi gropile vor /i zidite din nou, şi anume +n vremuri de str>mtorare!"KDaniel :- )unctul de plecare al celor şaptezeci de săptăm>ni este ieşirea cuv>ntului sauordinului “pentru zidirea din nou a Ierusalimului"! C>nd a ieşit acest cuv>nt 3l nu a /ost proclamat+n -&% +nainte de Christos, adică doi ani după mesa?ul lui Ba*riel, căci edictul lui Crus pu*licat +nacel an avea ca o*iect doar reconstruirea templului lui Iehova, pe vechiul amplasament! Cam*se,uzurpatorul 7merdis şi Darius II au urcat succesiv pe tron +n vremea domniei lui Darius templul a/ost terminat K3zra J:$-! Giul său =erAes I ia urmat şi a domnit nu $ de ani, ci numai $! 3l laavut ca urmaş pe 'rtaAerAes II K3stera &:%! Istoricul Tucidide a trăit +n timpul domniei acestuia dinurmă! 7crierile sale, precum şi un ta*el cronologic sta*ilit ulterior de către Diodor, care a trăit +n

primul secol +nainte de Christos, /iAează pentru anul @%@ +nainte de Christos s/>rşitul contestat aldomniei lui =erAes şi +nceputul domniei lui 'rtaAerAes!

-! )urtător al unei scrisori speciale a regelui )ersiei, 3zra, scri*ul evreu, a mers la Ierusalim+n al şaptelea an al lui 'rtaAerAes! na cea

*ună a Dumnezeului meu era peste mine"! 6eemia :$M!%! 3dictul +mpărătesc a intrat cu adevărat +n vigoare c>nd 6eemia a ridicat zidul

Ierusalimului! După o călătorie care a durat c>teva luni, el a a?uns +n acest oraş către +nceputul celei

dea cincea luni evreieşti K'*!


26/97

se +nt>mpla +n $M septem*rie @-- +nainte de ChristosOO, dacă totuşi acest an ar /i /ost un an lunar normal, căruia nu i sar /i adăugat o lună intercalată, către +nceputul primăveriiOOO!

O & august, după calendarul iulian!OO & septem*rie @-- +nainte de Christos, după calendarul iulian!OOO Fezi 4ichard '! )ar9er şi 0aldo 1! Du**erstein Bablonian !hronolo" #$# B.!.%&.'. (),ediţia a doua, iunie $@J, pagina &., su* titlul &rta*er*es!

M! 6umărate +ncep>nd din @-- +nainte de Christos, şaizeci şi nouă de săptăm>ni sau @M& deani ne duc la anul după Christos! Ce tre*uia să se +nt>mple +n anul acela Iată ce ne răspundecartea lui Daniel K:-: “De la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului p>nă la ;nsulKrmuitorul, vor trece şapte săptăm>ni apoi timp de şaizeci şi două de săptăm>ni!!!"Istoria arată că al cincisprezecelea an al domniei +mpăratului roman Ti*eriu Cezar a luat s/>rşit +nanul al erei noastre! 3l a domnit la 4oma după moartea lui 'ugustus, care a survenit +n data de$ august a anului $@ după Isus Christos! En consecinţă, +n al cincisprezecelea an al domniei luiTi*eriu Cezar a apărut Ioan 5otezătorul care a +nceput să *oteze şi să anunţe +mpărăţia luiDumnezeu! Ioan era mai v>rstnic cu şase luni dec>t Isus, vărul său după s>nge! Giul unui preot altemplului, el şia +nceput, cum era scris, misiunea pu*lică la v>rsta de treizeci de ani K6umeri @:$

@%! Isus, urm>nd aceeaşi regulă, a venit la Ioan aproAimativ şase luni mai t>rziu pentru a /i *otezat+n apă el avea deci treizeci de ani c>nd a /ost *otezat! După pro/eţia lui Daniel, el tre*uia să devinăChristosul sau ;nsul +n acel an, adică +n anul ! 3l a devenit Christosul c>nd a /ost uns de duhullui Dumnezeu! Iată ce spune 5i*lia: “După ce a /ost *otezat tot norodul, a /ost *otezat şi Isus şi pec>nd 7e ruga, sa deschis cerul şi Duhul 7/>nt 7a pogor>t peste 3l +n chip trupesc, ca un porum*el!Şi din cer sa auzit un glas care zicea: HTu eşti Giul meu preaiu*it: +n Tine Emi găsesc toată plăcereamea(N Isus avea aproape treizeci de ani c>nd a +nceput să +nveţe pe norod!" KLuca &:$& ntul s/inţilor!" 7ăptăm>nile de ani sunt +mpărţite +n %, J şi $ săptăm>ni,+n total, %.! Cartea lui Daniel K:J ne arată apoi ceea ce tre*uia să se +nt>mple după ce vor trececele J de săptăm>ni K% U J! Iată ce spune el: “După aceste şaizeci şi două de săptăm>ni, unsul va/i st>rpit, şi nu va avea nimic! )oporul unui domn care va veni va nimici cetatea şi s/>ntul Locaş şis/>rşitul lui va /i ca printrun potop este hotăr>t că răz*oiul va ţine p>nă la s/>rşit şi +mpreună cu elşi pustiirile!"

$.! C>nd pro/eţia spune că după şaizeci şi două de săptăm>ni rpit, aceasta+nseamnă că moartea sa tre*uie aşteptată la un timp după +ncheierea celei dea doua perioade desăptăm>ni, adică după anul al erei noastre! ;ltimul verset al pro/eţiei precizează momentul!Christosul a /ost omor>t nu pentru că ar /i comis un păcat sau pentru că a /ăcut parte din această

lume! 6u spusese el că +mpărăţia sa nu era din această lume şi că Diavolul, dumnezeul acesteivremi, nu avea nimic +n comun cu el şi nici o putere asupra lui 4espins de poporul evreu şi deconducătorii săi religioşi, cu eAcepţia unui mic grup de credincioşi, şi dat pe m>na păg>nilor, el a/ost “st>rpit" ca “nă

atunci c>nd a spus: “3l va /ace un legăm>nt trainic cu mulţi, timp de o săptăm>nă, dar la ?umătatea

J


27/97

săptăm>nii va /ace să +nceteze ?ert/a şi darul de m>ncare şi pe aripa ur>ciunilor idoleşti va veni unulcare pustieşte, p>nă va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotăr>t!" KDaniel :% Legăm>ntultrainic este cel care a /ost +ncheiat cu 'vraam, privitor la 7ăm>nţa +n care toate /amiliile păm>ntuluitre*uie să /ie *inecuv>ntate! 3vreii, /iind săm>nţa naturală a lui 'vraam, tre*uia să /ie primii şi au/ost +ntradevăr primii care să primească *inecuv>ntările decurg>nd din acest legăm>nt KGapte&:-,J! Con/irmarea acestui legăm>nt sau aplicarea lui asupra unui “mare număr" de evrei dupăs>nge semni/ică deci că +n cursul ultimei “săptăm>ni", adică din anul p>nă +n anul &J, aceste

*inecuv>ntări le vor /i asigurate +n eAclusivitate! “nă la s/>rşitul ultimeisăptăm>ni, doar la evreii circumcişi! La s/>rşitul acestei săptăm>ni, credincioşii necircumcişi şi

păg>nii au putut primi şi ei ungerea! 'st/el, +n momentul /iAat de marele 7tăp>n al timpului, adică las/>rşitul celei dea şaptezecea săptăm>ni, +n toamna anului &J, a tre*uit să ai*ă loc convertirea

păg>nului Corneliu şi a +ntregii sale case, care au /ost imediat unşi cu duh s/>nt! Emplinirea +ntro

ordine desăv>rşită şi la timpul prevăzut a acestor evenimente anunţate dinainte a con/irmat viziuneaşi pro/eţia date lui Daniel şi dovedeşte că Dumnezeu este 7tăp>nul timpului!$J! )utem de asemenea să /im siguri că la timpul /iAat de Dumnezeu, adică după +ncheierea

celor şaptezeci de săptăm>ni, a survenit pustiirea adusă de legiunile romane şi s/>rşitul naţiuniievreieşti necredincioase! Ierusalimul şi templul său au /ost distruse +n anul %., iar


28/97

& Ce pro/eţie a dat +ngerul Ba*riel lui Daniel Ce perioadă acoperă ea@, - Ka De ce această perioadă nu a +nceput +n anul -&% +nainte de Christos K* De ce

punctul său de plecare nu este a şaptea aniversare a regelui 'rtaAerAesJ C>nd şi cum a primit 6eemia misiunea sa% C>nd a intrat +ntradevăr +n vigoare edictul +mpărătescM Ce tre*uia să se +nt>mple şi ce sa +nt>mplat la s/>rşitul celor J de săptăm>ni După pro/eţie, ce tre*uia să se +nt>mple după J de săptăm>ni

$. Cum urma rpit" şi să nu ai*ă nimic$$ C>nd sau produs celelalte evenimente anunţate de versetul J din capitolul din Danielşi cum

$ C>nd, cu cine şi pentru c>t timp a /ost +ncheiat un legăm>nt trainic$&, $@ Ce anume tre*uia să +nceteze la mi?locul săptăm>nii Cum$- )rin ce anume a /ost marcat s/>rşitul acestei săptăm>ni Ce a con/irmat el$J După această săptăm>nă, asupra cui şia dezlănţuit Dumnezeu /uria C>nd şi cum

Capitolul I$

Viaţa şi neputre#irea aduse la lumină

$! Cei ce acceptă tradiţiile religioase ale acestei lumi +şi *azează speranţa de viaţă veşnică şide neputrezire pe doctrina nemuririi su/letului! Cu ştiinţă sau /ără ştiinţă, ei acceptă minciuna

pro/erată +n 3den de 7atan Diavolul, tatăl minciunii! 7pun>nd 3vei: “Cu siguranţă că nu veţi muri"şi +ndemn>ndo să +ncalce porunca divină cei interzicea să măn>nce din pomul cunoştinţei *ineluişi răului, Şarpele, departe de a o conduce pe drumul vieţii şi al neputrezirii, a /ăcut să cadă asupra eisentinţa divină, care era moartea!

! nduit sămoară o singură dată, iar după aceea vine ?udecata, tot aşa Christos, după ce 7a adus ?ert/ă osingură dată, ca să poarte păcatele multora, 7e va arăta a doua oară, nu +n vederea păcatului, ca săaducă m>ntuirea celor ceL aşteaptă!" 6u este con/orm cu 7cripturile să tragem concluzia din acest

pasa? că 'dam şi 3va, creaturi per/ecte, erau destinate morţii, +nainte chiar de a /i păcătuit, că viaţalor nu tre*uia să dureze dec>t un timp şi că, după ce şiar /i dovedit credincioşia +n 3den şi după cear /i suportat acolo cu succes o perioadă de pro*ă, ar /i murit demni de a +nvia şi de a urca la ceruri,unde ar /i /ost /ăcuţi asemenea +ngerilor! En 3den, primul cuplu era su* legăm>nt, nu pentru a merge+n cer sau +ntrun loc de chinuri arzătoare, ci pentru a trăi veşnic pe păm>nt sau a su/eri pedeapsa cumoartea veşnică re+ntorc>nduse +n ţăr>na din care /useseră creaţi! Chiar credincios, acest cuplu nuera destinat vieţii cereşti! )atru mii de ani mai t>rziu, nici un om nu plecase +n ceruri, căci Isus, Giul

lui Dumnezeu, a spus: “6imeni nu sa suit +n cer, a/ară de cel ce 7a pogor>t din cer, adică Giulomului, care este +n cer!" Ioan &:$&!

&! 3ste imposi*il omului /ăcut din carne şi s>nge să urce +n ceruri! Creatorul, care a /ăcutcreaturile după specia lor şi pentru domeniul /iecăruia, a creat omul pentru a trăi veşnic pe păm>nt!5i*lia spune: “Cum este cel păm>ntesc, aşa sunt şi cei păm>nteşti!!! nu poate carnea şi s>ngele sămoştenească Empărăţia lui Dumnezeu şi!!! putrezirea nu poate moşteni neputrezirea!" K$Corinteni$-:&M,-.! Isus nu a urcat la ceruri dec>t după ce şia sacri/icat pentru totdeauna viaţa sa omeneascăşi a o*ţinut prin +nviere viaţa pe plan spiritual! 3ste scris că el “a /ost omor>t +n trup, dar a /ost+nviat +n duh!" K$ )etru &:$M! Cum a /ost schim*at el, “aşa vom /i şi noi schim*aţi", spuneapostolul )avel credincioşilor ucenici ai lui Isus! Enainte de a moşteni +mpărăţia cerească a luiDumnezeu, ucenicii tre*uie să su/ere +n natura lor o schim*are care /ace din ei, c&

ACEASTA ESTE VIATA VESNICA.doc

Documents

Transcript of ACEASTA ESTE VIATA VESNICA.doc