ISTORIALITERATURII ROMÁNESTI

DE

N. IORGA

IIDE LA 1688 LA 1780

EDITIA a II-aREVAZUTA SI LARG INTREGITÀ.

BUCCRESTI

Editura librgriei PAVEL SURU, Calea Victoriei 731926

ISTORIA

LITER/ARAI IWMAPE1-1

II.

INTRODUCERE.

INTRODUCERE

Istoria literaturii unei epoce inseamnd istoria celor serse inacea epoca, putinului din viata oamenilor de atunci care ni s'apdstrat in aceasta forma trainicd. E una din cele mai insemnatesi mai delicate opere, de stiintd si de arta in aceiasi vreme, deinformatie, de intelegere si de expresie, pe care le poate intre-prinde cineva. Pentru ca o astfel de lucrare sä raspunda intr'a-devar numelui i menirii sale I se cer foarte multe conditii. Dartrei mai ales mi se par indispensabile.

Intaiu sd fie o opera de istorie, in eel mai larg i mai bun in-teles al cuväntului. Precum istoria politicd nu trebuie sa semultameascd a da adevarul gol, materialul brut, datele, fie acestedate desbdtute si fixate printr'o critica fail gres, precum dinaceste elemente istoricul trebuie sä. alcdtueasca in lumea ideilorun intreg, bine organisat, armonios, care sd corespunda cit sepoate mai deplin cu ce a fost, odinioara, in lumea faptelor, asasi istoria literard trebuie sa-si propuie un scop superior unuisimplu indicator biografic i bibliografic. Viata trebuie intrevd-zuta din elementele moarte, spiritul trebuie trezit prin intelege-rea operelor, accidentele vietii acelor cari au produs operele lite-rare trebuie intrebuintate si ele, mai ales pentru a ajunge la reali-sarea priceperii depline. A desface ideile i sentimentele ce sta.-pinesc o carte, a le pune in legdturd cu acelea care resulta dinactivitatea omeneascd, neliterard, a scriitorului, a suplini prinimaginatia intregitoare, prin intuitie cit mai trebuie, multele lu-crud care mai trebuie spre a desävirsi, pentru sine si pentrualtii, o personalitate omeneasca, aceasta e una din cele maiinsemnate i, evident, mai grele sarcini ale istoriei literare. Eru-ditul care descrie un manuscript, care stabileste editiile unei o-pere, care urmarqte vicisitudinile unei vieti, ii face, cercetind si

8 lstoria litcraturii rontrinc*ti

criticind, intreaga datorie. Datoria biografului literar e mai maresi mai malta : lui i se cera sà inteleagd suflele omam.s.sti

care nu saincind eu al sdu, care nu samdnä cu niciunul dintralea 133 ca:e le cunoaste din experienta vietii sau le-ar putea

intimpina in jurul sdu, in calea sa, in mediul si 'n epoca in caretrdieste. Sä inteleagd acele suflete, sa le fixeze in hotarele uncivieti pe care o cunoaste in parte, pe care trebuia sä si-o in-tätipze insä in diversitatea i intregimea ei i, pe liogä toateacestea, sa poseadd destuld putere de comunicatie a imaginilordin mintea sa ceia ce se numeste talent literar pantru aputea da si altora notiunaa pa care si-a fäcut-o despre acei oa-meni.

Sint naturi artistice sau stiintifice cu un caracter individualfoarte pronuntat, care sint in stare sd infdti4aze cu cea mai mareputere individualitatea lor in forma unei teorii stiintifice, sau aunei opere literare, sä. faca din acestea niste lucrdri cu puternicrdsunet si Cu o viatd lungd. Aceste naturi rare ori intelag alte fe-luri de cugetare sau de simtire, chiar cind nu le despretuesc, insimtul superioritätii lor. Asemenea fin i nu sint potrivite pen-tru a serie istorie sau istorie lite.rard, genuri care reclamd'inaintede toate uitarea de sine, atita cit tre.baie pentru a intalege pe altii.A-i intelege, nu cu intelegarea rece cu care un matematica inteles o problemd, un fisic fenomenut pa care-1 studiazd sauun jurisconsult casul care-1 preocupd, ci o intetegere simpatica.in care in aceiasi vreme, intelegerea provoacd iubirea pentru sufletele cercetate i iubirea complecteazd, prin intuitia sentimen-tului, opera de intelegere pe care a inceput-o spiritul psichologului.Aceasta si face ca istoricul literar, ca si istorical politic, sa nuaibd in judecAtile sale asupra faptelor pe.trecute in lumea realu-lui sau in lumea ideilor nici asprime, nici intolerantd, nici dus-manie. Aceasta-1 face sd se despartd de acel tovards cu sufle-tul cdruia a trdit un timp in lumile senine ale cuge'ärii cuun zimbet de duioasä intelegere sau de intelogAtoare iertare.

Dar a pdtrunde in sufletele celor ce nu mai sint decit in amin-tirea pe care au lasat-o si in partea superioard i intiniä asufletului lor cara s'a sculptat in marmura artei saa in stincadurabilä a stiintzi, a fi fericit i neloroo:t cu dinsl, a se luptapentru idealele lor 0 a li plinge infringerile, n'ajunge. Unbiograf are singura aceasta misiune. O istorie literara nu e

Introducere 9

banala galerie, o salä de expositie sau de mezat, pe paretii Lardinsemnare ai careia se atirn constiincios pinze razIate, in carebatrinul cleric e pus linga vioaia pastorita si eroul imbracat inzale ling& functionarul la pensie care tine in mind tabachereaanilor sal din urma. O istorie literara trebue sa fixeze biografiilein miscarea de idei a epooei, sa puie in legatura cugetarea unuiaOu gindirea generala a timpului. Istoria literarä nu se poatetelege fdrä istoria culturii, ale cdrii culmi le studiaza cu deose-bire in operele i viata scriitorilor.

Dar a serie istorie literara i istorie culturala nu e acelailucru. Cea din urmd se ocupa de ceia ce a realisat in civilisatieumanitatea dintenn timp, intr'o tara; cea d'intaiu cerceteazacele mai inalte manifestari ale acestui proces de civilisafie. Is-toria cultural& cauta in istoria literara elemente pentru a intelegespiritul unei epoce, sfarimind stralucitoarea forma personal& incare 'nest spirit se imbracal la alesii minfii dinteacea epockPe cind istoria literara se ajuta pentru a intelege sufletul deose-bit al acestor aleA observind directiile i curentele care std-pinesc epoca intreaga.

Pentru a veni la subie.ctul nostru, el nu poate fi tratat far&a se vorbi destul de pe larg de socie,tatea timpului, de educatiatimpului si de acea parte din scrisul timpului care nu e Monapentru a manifesta o personalitate literara si stiintifica si caree chemata la lumina numai pentru a satisface o nevois. prac-tica. Nu se poate intelege firea unui Cantemir, unui Nicolae Cos-tin, unui Neculce, unui incai, lanai Clain, unui Conachi, nuui Bu-dai Deleanu, fara a avea notiunea vietii la Curta Domnilor rominidin secolul al XVIII-lea, fail a sti cum era manastirea pe a-ceasta vreme, cita lumina si ce lumina se pä.stra aici si seraspindia in lume, fara a se arata situatia Rominilor de dincolode munti, fära a se explica marea revolutie culturaia pretre-cuta de acolo, noua orientare produsa prin schimbarea rituald.O is'or:e li!erarI cuviineioasd, intr'o epo:1 de creatiune cum eace'a pe car: o analislm, nu va analisa bu-2oavne, nu va scoa estrigate naive de admirafie inaintea traduedtori/or de acaf-tistc, molitvenice, octoihuri, trioade, eatavasiere i penticostare,alit de cea mai mare utilitate sufleteasca, far& indoialä, darcare n'au a face Cu sufletuI ronanesc din secolul al XVIII-lea

10 lstoria literaturii romluoti

Cu cugetarea i simtirea acelor cari l-au represintat mai bine.Inteo asemenea lucrare se va cauta in zadar inventariarea ti-oariturilor unui timp sau liste de manuscripte, si, de sigur,diseursurile pentru instalarea unui Vlädicä, apelurile catre sub-scriitorii la calendare sau la novele" si gazete", cartile descoala pentru Rominii din Ardeal, de supt Coroana Ungarieidin Principate, versurile ocasionale a'.e celor ce n'au fost niciodatapoeti, dar cari sirntiau nevoia de a imbráca haina poetica intoc-mai ca un frac la zile mari, toate aceste produse, care sint lite-ratura de bibliograf, de istoric cultural, si nu de istoric literar,nu vor da nastere la lungi capitole de aprecien necumpatate

nemeritate. Totusi, acestea bate nu se pot lasa la o parte.Prin abecedarele si acaftisturi/e cu litere latine s'a ajuns la teo-Hile filologice ale marilor Ardeleni din epoca regenerarii, prtntraducerile din slavoneste si greeeste ale umililor calugari dinTara-Romaneasca si Moldova s'a ajuns la frumoasa limba Merara'pe care au gasit-o, in pragul secolului ce s'a mintuit, Eliad si A-lexandrescu, Asachi i Alecsandri, Bilcescu si Kogalniceanu. Prininstructiiile pentru cultura pomilor, pentru economia casnica, pen-tru prevenirea i ingriijrea bolilor s'a introdus gustul de cetirein satele de dincolo si s'a facut posibila literatura pentru poporpe care au scris-o, spre binele neamului, daca nu totdeauna sprevadirea talentului lor, unii carturari ardeleni, translatori i asesori.inainte i dupa 1821.

Mai ramine sA vorbim, pentru a schità liniile generala ale a-cestei carti, de legaturile pa care le vedam intre literatura o-inaneasca si literatura greacä de pe pamint romanesc, intre li-teratura carturarilor ramasd intre carturari si literatura poporuluisau literatura carturarilor pierduta intra terani, adoptata i ras-pindita de acum inainte de dinsii.

De la Brincoveanu pina la Grigore Dimitrie Ghica, de la Cantemi-resti pina la loan Sandu Sturdza, timp de cal putin un secoljumatate, forma superioard a culturii románesti a fost greaca, e-fina'. Ca si timba latina in veacul de mijloc pentru Apuseni, o limbaclasica a fost limba stlintifica prin excelenta pentru Rominii de lasfirsitul unei epoci care e. in istoria universala cea moderna. Ro-~este i slavoneste invata popa, une ori romaneste invatateranul, unde era indemnat s3/4" invete; dar boierul iqi desävirqia

Introducere 11

cuno§tintile urmind la §coala domneasca inalte cursuri de epistimiipe grece§te. Deei in aceastA limba trebuia sia se serie, trebuia sase serie mult i sa se tipdreasca, pentru nevoile Rominilor din§colile superioare, pentru lectura acelor cari trecuserA prin aceste§coli i intelegeau §tiinta numai in aceasta forma. A existat grinurmare o literatura, relativ bogata, romino-elineascA sau romino-greceasca, corespunzdtoare, in privinta cuprinsului §i publicu-lui la care se adresà, literaturii latino-barbare, care a pregatit pen-tru o viata culturala proprie popoarele Europei oentrale §i apu-sene. Nu numai atit. Curtea adapostia rude §i prieteni ai Dom-nului grec sau grecisat, i aceste persoane, de multe ori culte,totdeauna foarte influente, nu §tiau bine romane0e, i n'aveauniciun motiv sA iubeascA deci cartea romaneasca. Limba terii a-jungeau s'o inteleagd, s'o vorbeasca' fill aoelor cari se desfä-ceau din clientela principelui efemer, se stabiliau in tara i seimpäminteniau prin asatoria cu o paminteancä; ei erau in deob§te Romini. Dar erau totdeauna un mare numar de persoanein buna societate a timpului, in clasele superioare, care aveaunevoie de o cultura, de o literatura, de o 4tiinta greceascd, nunumai pentru caracterul superior al acestei limbi, ci fiindca eralimba lor 'maternA.

De aici, cronici grece#i, pravile grece§ti, versuri de lauda,gudurdri poetice §i colachii rimate, greoe§ti; de aici iar4i sa-tire grece§ti, pamflete in aceia0 limba, serse de Greci contraGrecilor.

Caci a fost un timp cind ideia nationald greceasca n'aveanimic a face cu cultura greceased, pentru ca aoeasta era culturagenerala a Orientului, in care popoarele nu ajunseserd ¡nod-n',ajunsese nici luminatd Europa' l la con§tiinta nationald, laparen de rail pentra trecut, la avinturi entusiasta catre un maibun viitor al neamului. Grecii primiau fard ginduri ascunse i re-serve dominatia turceasca, pe care erau bucuro§i s'o serveascäboierii romini, cari se simtiau mai mult membri ai unei clasedecit fil ai unui popor, nu se socotiau jigniti de Greci in interesielelor materiale.

Boierul se simtia mai aproapa de i4licarul grec decit de opin-carul romin; ii era mild de cel d'intaiu mai mult decit de cal dinurma: se intelegea mai bine cu dinsul decit cu fratele sau sarac

nenorocit. Pe de alta parte, teranul confunda in acelaqi senti-

12 Istoria literaturii rontgne01

ment de ura motivafa pe apasatorul de acelai neam §i pe apa-satorul strain.

Casaior:i dzse apropiau inca vechea aristocratie de tara, eare-§iptistra loeurile, de noua aristocratie strain& parvenita in eramai mare parte, care se sfia sa ¡eje totul pentru sine, temindu-sede Imparatul, care avea nevoie de banul raielei i deci de mul-tämirea, de liniVea ei.

Coala arlstocraAca se deosebia d3 taranime nu numai. Orinavere, prin situatia sociala i politicii, ci i prin limba intre-buintata de obiceiu. Amestecatura de neamuri din Divan, de laCurte din ispravnicii vorbia atunci .greceVe, reeum astazi vor-be.;.te frantuzeVe. Evident cä mai toata literatura de societate erain aceasta limba: se adresit atunei unei cocoane un rotv..ittov decomplimente, precum s'ar trimite astazi, cu aoeleqi scopuri, uneidame franco-romine un billet doux" in versuri.

Din cele ce s'au spus se vede cà aceasta literatura greceasaera facuta in acelasi mediu, de acelea§i persoane, catrepersoane. E un fel de literatura sor* de literatura complemen-tarä. Legaturile dintre cele serse in romaneste i in grece5tesint din cele mai strinse, i tratarea isolata a amindurora e totasa de grea, ba mai grela Inca decit tratarea separata a *life-raturii europene in latineste de literatura in limba vulgar& petimpul evului mediu. Daca despartirea se face, ea nu poate fidecit silita i gaunatoare.

Cela ce inseamnd ca in pagini/e ce urmeaza va fi adese ori vorbade opere literare grecesti. Dar ele vor fi aduse neaparat numaipentru a intregi, pentru a pune inteo lumina mai clara cele cese vor spune despre literatura romaneasca, sau mai bine despreliteratura romaneasca in romaneste.

Venim acum la locul pe care am crezut çà trebuie sA-I dam li-teraturii populare in aceasta carte.

Literatura populara o face poporul, dar cuvintul acesta depopor e foarie vag §i elastic. Din popor face parte mal alesteranul, aparatorul si muncitorul acestui pämint romänesc, supttoate stäpinirile intimplatoare §i supt toate. exploatarile nedrepte.E eel mai cinstit, mai moral si mai harnic din locuitorii terii,asa a fost totdeauna. Cind boierimea pastrase numai putin dinbunul spirit al timpurilor vechi, cind moleOrea inçepea S'Q CU.

Introducere

prindk cind nu mai stia sá se lupte, cind nu prea stia sit lu-creze, sapa n'a cazut din mina teranului, toporul i-a Minas la in-deminä: tara a Minas bogatd, fiindcd pämintul a fost lucrat,

dadi ar fi fost cine sa porunceascd, sä spuie cuvintul ce seastepta, din aceiasi multime rAbridtoare si harnicd s'ar fi ivit§i cine s'o apere.

Nu nurnai atit. Pe cind boierul se infunda in umbra räcoroasä aietacelor, potrivitd pentru somnul lung de ziuä, pa cind, dus desubtiori, de Tigan sau de ciocoiu, era inchis, pentru primblare,in butca lui cu ferestruici rotunde, märunte, teranul isi duceaviata supt cerul liber al lui Dumnezeu, in fata muntilor indltdtoride suflet sau a cimpiilor mdnoase, de care se legau amintiri demined si de luptd. Spectacolul boierului erau alaiurile de o pom-pd burleasa, obscenele jocuri de päpusi, caraghiozlicurilelor domnesti; speetacolul teranului era marele,,eternul specta-col divin al trandafiriilor rdsärituri, al apusurilor rosii, al li-nistitelor amieze de yard', al senior misterioase si al clarelornopti de iarnii cu pdmintul de ghiatd i cerurile de diamant,Boierul auzia muzica pestrefurilor tureesti cintate de mesteri cupapuci i anterie; teranul era mingiiat in aspra lui munedLira rdsplatd de glasul ciocirliei salutind ivirea soarelui, de frearnd-tul frunzelor agitate de vintul de sana, de tiriitul ritmat, derasuflarea prelungd i tristA a cimpiilor, de noptile limpezi aleverii, de puternica orchestra a furtunei, dominatd de glasul tu-netului. Supt cerurile dumnezeesti se desteptau in sufletul curetal celui fArd de pAcate, al celui fárd, de rdsplatä, al celui MIAde sperantd, simtiri pe care ghiftuitul locuitor al curtilor dinorase ,nu putea, mdcar sä le inteleagd. Simtiri triste, clan aufost acelea care au stApinit totdeauna sufletul poporului nostrunenorocit; simtiri de o tristeta' duioasd, resemnatd, rare orisimtiri de räsbunare, de urA rdspicatä, Si, cind valulcrestea, cind nu-1 mai putea cuprinde pieptul in de lung nab-dator, ochii se pierdeau in zarea de argint a noptii, fluierul simain täcerea ei, si in sufletul naiv se savirsia, fArà vointd i frdscop, misterioasa pref acere a gindului trecator in cuvint carerdmine. Se fäcea astfel poesia, precum se rdeus2 inainte si pre-turn se va face eità vreme va mai fi sdlbätäcie" märeatidsi curatd in aceastA

Dar poesia populard o fac si altii. LAutarul iea versul si-1 face

14 istoria literaturil rordnegt1

di circule, gi elemente de scurilitate coml.* de vulgäritatesimtire, de prolixitate pretentioasd in forma, oftAturi, interjectii,adausuri cresc poesia, gi o diformeazd. Apa ciará a munteluicrescind se tulburd de lutul pdminturilor miloase, gi cu greu ni-oputem inchipui in puritatea ei primitivä.

Dar mai e cineva care fAuregte poesii populare: mahalaua. Ma-halaua hibridä, care are toate trivialitátile, toate sedderile i ru-ginile' vietii ordgenegti, far& sä aibd foloasele. Mahalaua, incare s'a faut totdeauna politicd, in care s'au tesut totdeaunaintrigi, in care s'au fiert totde,auna elementele rdutlitii cu ale pros-tiei. Si aici se face poesie populard", poesie de cirtituri i deinsulte. Ea stA fatä de adevdrata poesie populard, pre.cum stäastäzi fait.' de dinsa literatura calendarelor, a gazetelor ieftene

a nuvelelor i cantonetelor pornografice.In fine, producAtori de literaturd popularä erau oaspetii curti-

lor boieregti, ingrijitorii de ciubuce, megterii de cafele, aspirantiipe eäi piezige la viata politicA, convietuitorii, comensalii i cole-gii Tiganilor, ciocoii. lnvidioi, nerecunoscAtori, cinici, acegticorumpdtori nu uitau niciodatá sd satiriseze in bucAti poetice"de o josnicie lArd pdreche neajunsurile gi. nenorocirile patronului.

E regretabil cii poesia popular& care se poate mai bine datde poesia rdzbundtoare, concretd, bogatä in nume i alusii amahalalei gi a ciocoilor. Aici recunoagterea timpului e ugoard,pe cind in adeviirata poesie populard putine lucruri se pot lo-calise, statornici in timp, fArà putintd de gregald. Caracterulinferior al poesiei de ora g caracterul general, nedatabil alpoesiei de teal vor face ca poesia popular:A sA aibd de .acuminainte in aceastd istorie un loe mai mic decit acel ce i s'ar cu-vent i pe care dorisem a i-1 da.

Ce metodd se impune in studiile noaStre?Vechiul sistem, i cel mai obignuit Inca, in istoria literard std

in a ingira analisa operelor literare dupd vremea cind au traitautorii lor gi fArd sA se tie in mind genul cdruia-i apartin scrie-rile. E in aparentd felul cel mai natural de a orindui materia gie de sigur eel mai comod, pentru ed ordinea nu resultd din cerce-tarea spiritului operelor, din legAturile intime ce existä intreele, ci curat numai din cronologia datd de-a gata.

Dar nu e gi cel mai folositor, acel care faoe mai multd luminddeSchide perspective mai frumoase gi mai largi. Trei scriitori

Introducere i5

pbt trdi in aceia$i vreme, dintre cari unul represinta spiritulpublic, estetica adoptatd, forma curentä a epocei sale, un altulse leagd de traditiile de forma, de capitalul de idei $i de nuantade sentiment ale unui timp dispArut, un al treilea intrece pe con-temporanii sai, II precede $i-i cdIduze$te catre idealuri, formulede arta i conceptii noud

Totusi, dupä sistemul acesta, se vor alatura in expunere,sfdrimindu-se armonia $i impiedicindu-se intelegerea, fanaticu!trecutului, credinciosul presentului i profetul viitorului. Pe cind,in adevdrata ordine fireascä, locul cal d'intaiu era in t'una $i alultimului, intre apostolli $i convertitii sdi de mai tirziu.

In amanuntele sale, o istorie 'iterara scrisa (lupa aceastd nor-ma poate fi frumoasä. Un frumos tablou nuli va pierde toateinsu$irile sale intr'o sala nepotrivitä, intre pinze care nu searmoniseeza cu dinsul, ci le va pästra in cea mai mare parteDar, precum, a$ezata filtre luerdrile concepute in acela$i spirit

executate cu aceia$i tehnica, opera pictorului îi va vadi toatdputerea-i de impresie, a$a $i analisa unui producator de lite-ratura sau $tiinta va aparea mai inteligibild in lumea sa speciald,in tovard$ia sa deosebita.

Clain, propagatorul unei invdtAturi noua, evanghelistul aprinsal credintii !atine, a propoveduit prin graiu,. scris i fapta inacela$i timp cind, peste muntii Terii-RomAne$ti, ucenicii epis-copilor de Rimnic, depositari ai vechii culturi monahale, tal-maciau rara ¡del conducdtoare, fara con$tiinta insemndtdtii $i no-bletei neamului lor, cAlduziti mai mult de rivna catre Dumnezeu$1. de un instinct patriotic neldmurit, tälmaciau vechile cartiale Bisericii. In aceia$i vreme, mai sträini inca de ideile noud,mai InrädAcinati In trecut, in Moldova invätäceii lui Paisie pre-faceau din grece$te in limba romdneasca $i slavond, fiecarz dupdcum se pricepea mai bine, operele Sfintilor Parinti. Gherontie$.1 Grigore, Filaret Dionisie Lupu au fost contemporanii lui Pe-tru Maior, Sincai, Clain, $i totu$i cit de mult se deosebesc ei de- .ace$tia $1 cit de absurd ar fi sA-i apropie cineva unii de altii,

intr'o expunere istoricd basatä numai pe cronologie!Un alt sistem, urmat mai mult in Germania, consista in stu-

diarea evolutiei genurilor. Nu e o singura impartire cronologicd.ci sint mai multe. Cronologia se repetä pentru poesie, pentru

6 istoria literaturii roinAne0

istorie, pentru §flinta, pentru literatura religioasii. Desvoltareaacestora se urmaregte mai ales, §i. personalitätile literare se stu-diazd in mdsura in care contribuie la progresul genului sau ge-nurilor in care au scris. Si activitatea lor se sfarmA, cind a im-brAti§at mai multe cimpuri de activitate, pentru a fi studiatd insfArimAturi, in margenile fiecdrii categorii literare. Poetul carea scris filologie §i filosofal cari a fAcut istorie devin persorna-MO indoite, cu individualitatea risipitd.

Cine ar putea tAgAdui CA astfel o intelegere deplind a scrii-torilor e inlAturatd? De hatirul formelor se neglijeazd sufletele.de hatirul metodei sa sacrificd unitatea. E bine, färd indoiald, sdvedem cum se desfdprd inteo epocd din viata literard a unuipopor filosofia sau poesia, dar nu e indiferent sA tirn cdror oa-meni alei li se datore§te aceastd qsvoltare, sd li descoperimscopurile §i sd li pdtrundem sufletele. Acel erudit care se o-cupd numai cu etichetarea cdrtilor §1 enumerarea editiilor, poatefi multdmit cind le-a a4ezat eu strAduintd 4i rdbdare in multi-plele sale sdltdraw, dar nu tot ap §i. istoricul literar, care areinainte de toate sarcina de a descoperi, intelege ai. interpretaviata raspinditorilor de idei *1 mingiietorilor prin poesie.

Dar, dacd inteun gen literar este o viatd, Cu atit mai mult esteuna in spiritul de care intr'o anumitd epocd e insufletit un popor.Evelnimente politice 4i sociale, prefaceri religioase, influentestrdine lucreazd asupra acestui spirit, it intdresc in directia pecare o apucase, il sldbesc sau il indreaptd aiurea. Si, fiindcd nestspirit se manifestd mai deplin decit oriunde in literaturd, se vormanifesta in aceasta, pentru cine observä Cu ingrijire, curente.determinate de acela influente. Studiind aceste curente, formarenlor, cursul lor, lupta lor pentru intaietate, absorbirea lor de al-tele mai puternice sau victoria lor asupra altora mai slabe, stu-diazd cineva viata sufleteascd a unui popor, cugetarea §I simtirealui in persoanele care le resumd mai bine i le exprimd in formdlard de moarte a literaturii.

A§a se presintd unitatea, a4a nu se distruge armonia, a4a sedd. intreaga intelegere. Acesta e chipul firesc de a studia ci-neva o literaturd, precum e firesc a studia sistemul idrografic alunui continent altfel decit dupd gradele de longitudine §i. latitu-dine sau dupd coloarea prundiplui din fundul riului.

introdudete

Cercetind asa literatura rornAneascA din secolul al XVIII-lea, eaapare altfel decit in cataloagele de titluri, decit in pomelnicelede cArti religioase pe care unii invAtati, d. Gaster, mai ales', nile dau supt titlul de istorie literarä", pe cind ele nu se pOtridica decit pana la modestul titlu de inventariu. O viga' destulde puternicd si interesantd se descopere atunci in spiritul romA-nesc al acelui secol, s't aceastä viatd meritA sit fie studiatd, cuingrijire i simpatie.

Dupä curente deci, vom studia ace.asta literaturA. Vom urmArieurentul greco-latin, care dominA in intdia parte, determinindscrierea de memorii cu forma ingrijitd, de disertatii erudite, depredici morale : un fel de tärzie Renastere provocatA de cu-noasterea elenismului pentru curtenii orientali ai Domnilor dinsecolul al XVII-lea, din a doua jumätate mai ales, de cunoasterealatinismului prin eleva scolilor polone, fa de pribegiIn regatul vecin.

Curentul acesta dá poporului romänesc, prin studiarea indepArta-telor si strälucitelor lui origini, prin povestirea trecutului de bi-ruintä o mindrie nationaLá pe care n'o mai putea dobindi pe cim-pli de luptA. El stabileste ideia unitatii i romanitätii neamului,ideie care a luminat, inaltind i mingiind pe oel cufundatitnjosire i durere, pana in zilele noastre.

Apoi, cind el dispare, cind rasa istoricilor eruditi se stinge, cindcronicarii bogati, ca forma mdiestritä si pana", fac loc analistilorl'ara idei i fArà forma, gingAvitorilor de accidente zilniee,L-atunciun alt. curent il inlocuieste. E curentul cultura ,religioase, izvoritIn Tara-Romäneasca din activitatea atit de imbielsugatä si derodnicA 4 unui Antim, produs in Moldova de rivna pentru cul-tura a lui Iacob Mitropolitul, din Putna. Dota mari focare reli-&ase se aprind in vremea cind focarul strälucitor al culturiilaice, inspirate de imitarea 4nticitätii, se stinge: focarul munteandin Rimnic i acel din Putna, in Moldova.

Toate cArtile de slujbd, toate cartile de dogma, toate cärtile deexegesä 1.1 de sfatuire moralA: ritualul, doctrina, cr:tica, znorala,

istoria religioasA, se prefac in limba noasträ, inteo jimbá

Geschichte der rumdnischen Litteratur, in Gröber, Grudriss de r ro-mbnischen Philologie, II. Band, 3-4 Abteilung ; Strassburg, Trtibner, 1898-900,in 8.Istoria ljteraturii 1I. 2

1g istoria literaturii roniSne01

din rce in ce mai bogatd,. mai limpede, mai sigurd. Vom vedea citde folositoare; cit de binecuvintatä a fost opera, despretuiti demai toatA lumea, a acestor activi, luminati i patrioti frunta§iai edlugärimii muntene mai ales. Multämità lor, atunci cind in Ar-deal se revarsa abia de zori, cultui graiului romdnesc, n'a ince-tat o clipeald §i activitatea 'iterar& a poporului nostru n'aamortit.

O mare parte dintre Ardeleni se une0e, din dorinta unuitraiu mai omenesc, cu religia patronati de noii,principi, din Casade Austria. Cei ce aduse.rd i iscdlird actele de unire nu se gin-diau decit la realisarea prin acast mijloc a marelui ideal de in-dreptätire, de egalisare, politicd, sociald i nationald a popo-rului lor. Prin neapdrata frecventare a centrelor de culturd, prin e-ducatia latirá, prin relatiile cu o Bisericd d3 Jumind, o puter-nied invasie de cunoginti, de idei se produse insd, i cugetareaRomlnilor de peste munti fu ravolutionatd de dinsa. Din nou, cumai multa cutmtint& de causä, intr'un timp mai frdmintat deidei, inteo epoca de neastimpär, de prefacere total& a lumiimai vechi, de redeOeptare a conVtintei nationale la ,toate po-roarel'e europene, vechile afirmatiii d romanitate se infdti-arä. Data aceasta, cärturarii de coallí noud, elevil institutiilor vie-

nese i romane, cari scriau curent bimba internationald a §tiintii,nu se multdmird a spune in romänete cuvintele invietoare, apredial evanghelia de mindrie §i de sperantd tovaräsilor delimbd, ei strigard Cu energie alevdrul inaintea apdatorilor,inaintea publicului lumii eivilisate.

Cuvintele acestea rdsbdturd, intre colarii doritori de cultura,intre preotii rdsplinditi in toatä tara, intre top aceia care puteauceti i intelege o carte. Fiji de iobagi aflard cd stramosii lor austápinit lumea §i au luminat-o, pe un timp eind popoarele careacum detineau puterea i monopolisau cultura erau barbari rd-recitad in stepe: Plebea velaba" se simti la auzul acelor cu-vinte cea mai indreptdtitd la mindrie dintre aristocratilie etnice..

Curentul acesta, insufletit de idei mai luminoase decit oricare,indreptat spre ideale mai inalte, sustinut de strate mai adincidin poporul rornAnese, aceastd mi§care regeneratoare durft maimult decit toate eelelalte, fiinded, de la inceput, zguduise mai pu-ternic aecit abisele. Mult& vreme incd. influenta §colii nou& asu-pra Rominilor din Principate fu aproape nulá, cu toate cd exis-

introdutfete ig

tan legAturi intre cArturarii din Ardeal i boierii cu invAtAturii dinMoldova gi Tara-RomAneascO.

Aici lumina gcolii din Rimnic, geolii din Putna .nu se stin-sese IncA i cultura religoasd igi producea inainte roadele lite-rare, spre folosul limbii romdnegti, Dar un cAlugAr rus, dintreacei reformatori aspri ai vietii monastice cari, moralisind-o, oindreaptd in aceiagi vreme cdtre ocupatiile literare, se stabili,trecind prin Atos, in Moldova, :51. adund in jurul lui, la Dragomir-na, la Secul, la Neamt, un sobor de harnici lucrAtori pentru cul-turA. Elevii lui Paisie, apostolii lui, dadurA, prin lucrul lorMIA contenire, un nou avint culturii mAndstiregti.

Dup4 manuscripte necunoscute inainte, dupA numeroase editiiale originalelor, cdrtile religioase furA indreptate sau traduse dinnou gi tipArite, una dupd alta, in tipografia mAndatirii din carePaisie îi stdpinia adeptii, sau n tipografia, imbogAtitA, refor-mat& a Mitropoliei din Iagi. Aici la Mitropolie, aderenti ai cu-rentului nou ocupau scaunul arhipdstoresc, i Iacob Stamate,Veniamin Costachi, ucenici ai gcoalei din Neamt, luari loe printrecei d'intdiu i mai meritogi sprijinitori ai civilisatiet romAnegti.

Paisienii vedeau in scriitorii ardeleni nigte propagatori ai in-gelaciunii religioase, nigte aspinditori al Unfrll hibride i ipo-

cari umpleau de indignare gi de desgust pe acegtiortodocgi. Curentul religios din Principate, izvorit din pravos-lavie gi mergind. pe cai pravoslavnice pentru mArirea lui Dum-nezeu i mintuirea sufletului, nu putea sd se amestece cu acelcurent de cultural ardeleand, care, laic, national in scopurilesale, provenise din actul de Unire al Rominilor din Ardeal, dinvinzarea adevArulai dogmatic, traditiei sfinte a pArintilor pentrublidul de unte al egalitAtii cu natiunile dominante ale probvin-ciei. Curatii nu se puteau intelege cu impurii, credincio§ii, Cu

rAtAcitii, teranii" cu invOtatii d:n g collie latine.".

Dar un alt curent se manifestä inclatd, care rdspindi lumina in-tre mireni, o lumina de tolerant& de filosofie europeand, i ajutdpdtrunderea in Principate, cind veni momentul, a ideilor ardelene.Multiple influente, pe care le vom cerceta in amAnunte, aduseráimpartAgirea Rominilor de dincoace cu literatura, cu spiritulEuropei civilisate. Limba francesA deve.ni in secolul al XVIII-lealimba internationald a claselor superioare gi lurninate: ea pAtrunsèla noi prin Polonia, prin Rusia cuceritoare, prin Grecii din Con-

20 istoria fiteraturil romlnesti

stantinopol. Aventurieri stráini, Francesi sau influentati de cul-tura francesil, ruivalira in Principate, pantru a-si cauta norocul:ca doctori, ca secretad, ca desean, ca fabricanti, ea negustori,schimbind adese ori intr'un chip ca total neasteptat, dupd sortiide izbindá, ocupatiile. Pe altii, pe cei mai buni, ii goni maitirziu nevoia: emigratii. Relatii comerciale f ara stabilite, indatdce Turcii furä siliti prin tratate sd deschida tedie noastre mdr-furilor europene. Pentru a proteja comertul, pentru a-1 pregdti,sau supt pretextul protectiai i pregAtirii legdturilor comerciale,consulii venird: al Rusiei, al Austriei, al Franciei, al Prusie.i,aceiasi influent& europeand pe care o raspindia ofiterul rus,nobilul polon, negustorul italian sau sas, functionarul Dragomana-tului devenit Domn sau consilier al Domnului, o raspindi de acuminnainte I consulul. Se adausera pribegiile, calatoriile da pldeere,trimeteri:e la scoald peste hotare, in Franta, in Germania, inRusia, toate ten i stapinite atunci da spiritul raformator frances,

si nu, ea odinioara, in Italia; si in curind, eu giubeaua, cueu cataveica, boierii si cocoanela din Tara-Rom&neascä

Moldova animarä vechile datini, vechile moravuri, vechile sen-timente i vechile idei, pentru a se europenisa, pentru a se ci-vilisa dupa noua retetd facatoare de minuni pa care o dadeauFrahcesii. Era traducerilor incepu, si prin traducen noul curentse raspindi, se 'Mari, se generalisd. Crescuti de dasedli strdini, ce-titori ai eärtilor strdine, visatori ai strdindtAtii, strabunii nostriincepura in a doua jumätate a secolului al XVIII-lea opera deinstrainare care s'a des&virsit in zilele noastre.

Despdrtindu-se de trecut, Rominii din Principate se apropiaude simtirea i cugetarea Apusului. Ei se gAsira deci pe neas-teptate in continuitate de fire cu Ardeenii, cari fuseserd i ei in-fluentati in alcatuirea culturii lor de cultura catolicd din Viena

Roma. Unii si altii deci, dup& toate aceste schimbari, se ga-sird cu aceleasi norme de cugetare, cu aceiasi pregAtire a spi-ritului; se puteau intelege intre sine. Veni o vreme eind Rominulde la Dallare fu in stare sa pretuiasei nemargenitul folos al doc-trinei nationale care se formase intre fratii sdi mai luminati dedincolo de munti. Timpul fusiunii sosise. i astfel prin pogorirealui Lazar o Pogorire a Dahului Sfint pentru predacesorii.nostri de la 1821 unitatea cultural& a neamului romanesc fustabilita.

1ntroducere 21

Ea fu, mai bine zicind, restabilitd. Inainte de Unirea Ardelenilorcu Biserica Romei, cultura lor, cita o aveau, cultura lor legatdde Biserica §i. intretinua de dinsa, era luatA din cultura Romi-nilor munteni §i moldoveni. Se vede cum Moldova lumina .prinmandstirile sale Ardealul rasäritaan, cum intreg Ardealul su-die, cu Mitropolia din BaIgrad, cdzuse in sfera de influenta aTerii-Romdne0ii, de unde venia Vlddica, de unde veniau daniile,de unde veniau cartile, de unde se dadea sprijinul in timpurigrele. Schimbarea confesionald se puse la mijloc. Ea desbinAArdeleni intre dînii, grupinda-i in jurur a doud episcopii, acloud §coli; dar mai ales ea depArti Ardealul cult da. Tara-Roma-neascA, indusmani pentru multa vreme pe protectorii §i. ocro-titii de altd datä. Unii apucard o directie culturald, altii alta; uniise gindird mai mult la Dumnezeu ai la dra.apta cradinta; altii laparintele Traian §i la originea romand. Dar, cind spiritul reli-gios cedd, dupd un veac, inaintea spiritului profan, cind curentulnational, care resulta in Europa din marile zguduituri ai prefacedpolitice ale epocai de cotropire francesa, patrunse §I la Dundre,cind colaboratorii in guvernarea Principatelor §i exploatarea lorse simtirä unii Greci, altii Romini, atunci unitatea fu sAvir§itddin nou. Cu acea deosebire ins& foarte insemnatä, d. lumina ve-nia din Ardeal, ca Rominii din Principate era aceia cari seconvertiau la o credintd mai bund, mai cunt& mai inaltd,§i care trebuia sA li se mintuie sufletele. Oricara ar fi fost valoareaculturii nationale in Moldova §i in Tara-Romdneascd, cuvintul deapostol al umilului Lazar Men aceasta fericia minuna, poate mi-nunea cea mai mare din istoria noastrd contemporand, fiindaera vorba de invierea sufletelor noastre..

A§a incit am putea numi toatd aceastA perioadd din istorianoastrd culturald lupta pentru a reuni in idei si in limba totpoporul romAnesc §i pentru a gäsi legdtura dintre din§ii to §i

dintre marii strdbuni, pentru a o proclama din nou, cu strdlucire,§i, pentru a ne regenera pe aceastd cale. Pentru a se vedea im-portanta acestei lucrdri §i ihaltimea la care se gasesc in istorianoastrA acei cari au savir§it-o, trebuie sA spunem cA Istoria pen-tru inceputul Rominilor" n'a avut pentru noi o mai mica insem-ndtate decit lupta da la Podul Inalt i cd aldturi de marii Voevoziai timpurilor eroice i§i gäsesc locul vrednic descopteritoriiapArAtorii drepturilor noastre istorice, propovediuitorii datortilor

22 Istoria romAneti

pe care acele drepturi ni le impun. Daca cei d'intaiu ni-au pas-trat pAmintul, de la cei din lima ni-a venit ideia.

Scriitorii de cari vom vorbi, acei cari au creat, desvoltat §i re-presintat curentele schitate, aici, fac parte din trei generatii carenu se asamana intre ele §i. a cdror activitate ar patea formafiecare o perioada din istoria literaturii rornane§ti intre anii 1688

1821.Intaia generatie n'are represintantii sal dacit in Principate. Se

formeazA prin studii facute in Polonia, sau in Italia, la Padova. Eo generatie de oameni politici, de luptatori, cari ieau condeiul inmini, fie pentru a izvodi o leorie, fia pentru insemna celesaviqite de din0 sau in jurul lor. Totu0 aceVi scriitori dinintimplare nu skit numai superiori urma§ilor lor in ceia ca pH-ve§te puterea sentimehtelor §i indltimea ideilor; ei il intrec cumult §.1. in fecunditate. Atunci se scriu, nu numai cdrtila mari, ci

cArti. multe. La dreptul vorbind, ace§tia, pleiada care incun-jura pe D:mitrie Cant:. nir i pe Constantin Cantacuzino, fruntaiprin na0ere, prin rolul lor politic, prin cultura i talentul lor,aceV'a cre'azd literatura romaneasca originald. E eel mai fru-mos manunchiu de scriitori pe care 1-am avut pana la §coalamarilor Ardeleni.

AceastA generatie de scriitori se stinge infra 1720 i 1730. 0 adoira se rid'od atunci. Aceasta, vorbind numai de literaturalaca, nu mai e alcatuita din boierii mari, cari, daca nu despre-tuiesc cultura, nu se mai pricep s'o represinte cu strdlucire.mai sint oameni mindri, entusia0i, nu mai sint fanatici ai epoci-lor mari din trecut i prevAzatori ai viitorului: crescuti in u-milinti, in trnpuri de decAdere fara speranta, la o coala caredistrugea idealele, inlocuindu-le prin cuno,Vinti in bund parteinutile, la o §coald pedant& i cosmopolita, ei n'au energie, niciavinturi. Nu cred in ei, in tara lor, in neamul lor. Trecutuluita, sau, dac11-1 cunosc, nu scot din el nici indemnuri, nici min-

nici invAtaminte.Sint notatorii cu rabdare ai Domniilor fanariote, pe care nu le

judecA decit dupa micile interese ale micilor lor persoane; do-minatia strAinA prin strAini, stApinirea Turcului prin Grec, li separe indispensabita, naturalA, neinlaturabila. Sint foarte multinameni Wit Intre aceqtia, oameoi cinstii, milostivi,

Introducere 23

durere de mima pentru patrie; dar niciun spirit in adevär dis-tins nu se rAtdceste printre dinsii. Cel mai mare dintre ei, IenachiVdcArescu, un om harnic si o inteligentd vie, e un poet de sa-lon, un gramatic de forme, un istoric LIM cAldurd, Mil senti-ment, MCA idei care sA-1 alduzeascd, un compilator sau un urzi-tor al faptelor zilei. Generatia aceasta produce mai toate operelesale pAnd pe la 1780 sau 1790. In Ardeal in tot acest timp mica-rea literard se pregAteste numai.

In sfirsit, cea de-a treia generatie se ridicA. O cresc, in Princi-pate, dascdli strAini; credinciosi ai evangheliei de reforme a fi-losofilor giumei, satirici copii ai lui Voltaire, visAtori arhitectide societati din scoala lui Rousseau, critici teoretici ai societdtilordupA chipul lui Montesquieu. Unii se duc in sträindtate pentrua-si desdviirsi cultura si a se imbiba mai puternic de ideile domi-nante. Intorsi in Ord, ei asistA la lupta dintre crestini i Turcipentru stdpinirea terilor dundrene, ascultä chemdrile cdtre liber-tate ale Rusilor i Nemtilor, mai ales ale Rusilor, sint adusi sä segindeascà la schimbdri de organisatie i dominatie, la anexdrirevolutii. Acestia, oamenii noi, simt pAnä la se.ntimentalitate,dupd predecesorii adormiti in indiferentd; acestia ofteazA pentrufleacuri, pe cind pdrintii /or plinseserä pentru mari i reale du-ren; acestia adoptd i discutd idei pand la zapaceald, dupd o ge-neratie care nici nu simtise nevoia unor notiuni superioare, cArorasäji subordoneze viata i activitatea.

Acestia vor forma partide politice, acestia VOX' inaugura direc-tii literare, acestia vor crea.

In Ardeal, tovardsü de vristd ai oamenilor pe cari i-am des-cris mai sus, inaugureazd era noud a nationalismului. Ei dau astfelo dogmd diletantilor in materie de credintd, infdtiseazd un pro-gram desorientatIlor, insufla un ideal celor rdtdciti de luminide nesfirsitele focuri nebune" ale constructorilor de teorii si in-ventatorilor de societäti din Europa.

Aceste stilt Willie generale ale subiectului nostru, cadreIe luí. laractivitatea literani pe care o narginesc i o dominä, nu e, fdraindoiald, o activitate care sd se poatd despretui. Sint cdrti, sintidei, sint oameni. CArtile vorbesc, ideile strdlucesc incd unelesus de tot pe firmamentul idealelor noastre, iar oamenii intere-seazd spiritul si miscd mima.

CARTEA INTAIU

EPOCA LUI CANTEMIR

CAP. I.

Influenta polond I greceasa.

Cind, in secolul al XV-lea sau al XVII-lea, o partidA boie-reasci era nemultdmitA sau invinsä gi nemultämiti sau invingierau totdeauna in caleidoscopica schimbare a Domniilor, ' ea luadrumul ixilului. Muntenii treceau in Ardeal, la Bragov mai ales,dar gi la Sibtiu gi pind la Bistrita. Petreceau acolo intre strAiniidin orase, intre Sagi i Unguri, unii, cat mai insemnati i maipretuiti, la curtea magnatilor sau a principilor aniintregi de zile, gi erau printre gi dintre aceia cari nu semai puteau intoarce niciodatA, cari muriau u.tati, in vre-unardelean, al ciror neam se instrAina pentru totdeauna acolo.

Coplii erau crescuti in Ardeal: multi copii de pribegi, cari re-veniau in tar& cu pärintii lor sau dupl. moartea acestora. Copiiiacegtia erau V&A indoialA dati la gcoald, la gcoala uncle invAtauoameni de cinste", precum gtim aceasta de un fiu de Tyribeagmort in Tirol, Stefan-Vodd al lui Petra Schiopul 1 Din nenoro-cire, informatii in aceastä privintA avem putina, i nici nu preaputem agtepta altele. Dar e incontestabil cd trebuie sd fi fost inTara-RomAneascA multi boieri cArora aceastd cregtere ardeleandli va fi dat cunogtinti superioare acelor pe care le aveau com-patriotii gi colegii lor: intre allele, cunogtinta limbii latine.

Numai in acest fel se explicd cunogtintile neobignuit de intinse,pe care It aveau unii dintre cronicarii munteni din secolul al XVII-lea. Aga, Constantin CApitanul Filipescu nu gtia numai grecegte,intrebuintind in original pe Phrantzes, copiind versdrile lui Sta-vrinos, cintdreful lui Mihai Viteazul, ci avea idei bune despre

Viata till a fost schitatd de dottA ori de mine, in Vatra, (gi in brosuraO familie damneasca In exit, piblioteca pentru toti") i In Prefata l y.. XI¡tin Colectiall-furmuzaki.

26 Istoria literaturii rornane. ti

istoria Ardealului, caruia-i face o parte foarte larga in compila-tia sa, i cuno0ea faptele mari ale istoriei universale, pa carele citeazd naiv in compilatia sa. In fine acela0 baler muntean dina doua jurnAtate a secolului al XVII-lea trabuie sa fi tiut §i la-tine0e sau polone0e, de vreme ce citeazd intr'un loe unfs'oric le§Asc".

Un continuator al lui Constantin CapitanuI, Radu Logofatul Po-pescu, fiul lui Hrizea Vistierul, a petrecut in pribegie o partedin tinereta sa, poate copiLa."ria sa, fugind a doua oara din tara'atunci eind räzbunarea lui Serban Cantacuzino atinse pe tatalsal/ Hrizea, mort in chinuri. Intors poate la intronare.a lui Brin-coveanu, el era logofatul latinesc" al acestuia la 1689, 0 dinlucrarile lui, pe care le vom analisa mai departe, el apare caun om cu multe i variate cuno0inti 1.

Daca nemultamitii din Tara-Romaneasca treceau peste munti,cei din Moldova apucau in cele mai multe casuri drumul Polo-niei. Din Polonia a venit poate Petru Rare§; §tim sigur CA dinPolonia a venit Alexandru 1...apupeanu. Familia acestuia a pas-trat totdeauna legaturile cele mai strinse cu regatul vecin. Bog-dan, fiul batrinului Lapupeanu, era mai mull Leah decit Mol-dovean; placerea lui era sa steie la Hotin; ,cei mai buni prieteniii avea printre tinerii nobili de ipeste Nistru; ca i, inainte de,dinsul, Despot, el i0 cauta sotie in Polonia. loan-Vodä fusase intinereta sa curtean al unui nobil Raton. Petru Schiopul stateain continua. corespondenta cu Polonii, i in suita sa da Greci seaflau multi cari statuse in Liov, cari erau sa se intoarcä acolo,cari aveau rude in Statul vecin. OaspEtii poloni veniau das inMoldova, §i erau foarte bine primiti. Cind Iancu Sasul voi sä fugaprin Polonia §i fu decapitat din ordinul regalui, vdduva sa sea§eza. in Liov, in acel Liov, strabatut continuu da negustori,ciirau0, calatori, cureni §i ambasadori moldoveni. Aici, dupdPoloni sau Greci, se mdritara fetele Iankulowner, precumaicea locuia una din fatale lui Alexandru Lapu§neanu, Tofana,a.e earii surori fusesera cele m3i multe' maritate tot in Polonia.

Cind Petru chiopul pärdsi Scaunul Moldovei, ,multi dintretoierii lui: Stroice0ii, urmara in exilul lui german,ci ramasera intre Le0. Cind Aron-Vocla fu chemat la Constan-

1 Cf. deocamdata Magazinut istoric, V, p. 106 0 urm,

Influenta polonA i greceascg 27

tinopol, Petru Cazacul, fratele Tofanei, veni sd-1 inlocuiascddin Polonia. Cind Aron dobindi din nou tronul, cairnacamul säu,Logofätul Ureche, fugi in Polonia. Refugiatii tuturor partidelorisi gdsiau addpostul aici, i s'ar putea cita u5or si alte numede emigrati dintre boierii moldoveni ai timpului.

Zamoyski facu Domn dintre pribegi pe Ieremia Movilä, carejurd Polonilor, se sfätui cu Poonii, urrrid ordinee si instructillero!one i guvernd pentru stdpanul sdu Cralul Sigismund. Cind,dupd moartea fratelui shu Simion, chestia succesiei se deschise,MULElas, fiul acestuia, fu invins, de vdrul sdu, Constantin, fiullui Ieremia, si neamul lui Simion-Vodd emigra in Polonia, undecreseurd copiii la seoli latinesti si de =de mai tärziu se in-toarserd pe rind Gavr:1 i Moise pentru a domni, iar loan pentrua rAtdei o viatä intreagd in Ardeal, asteptind un Scaun pe carenu-i era dat sä-1 aibd. In Polonia trebui sa se ratragä peste pu-fin timp i Constantin-Vodd, si dupd moartea acestaia DoamnaElisaveta stdtu tot la ginerii säi lesi, cu ajutorul cdrora .organisdexpeditia in profitul fiului ei Alexandrut, Moise Movilä se retraseIn Polonia, precum tot in Polonia se reträsese predecesorul sduMiron Barnovschi, sotul unei Poione. Vasile Lupu mdritd dupäun cneaz litvan pe Rica sa mai mare, si Mariana, sotia lui Petri-ceicu, care träi si dupd moartea lui supt protactia regaid, parea fi fost tot o PoIonä 1

Relatiile acestea intre Moldova si Polonia au fost deci si maistrinse g mai dese decit aoelea dintre Tara-Roindneascd i Ar-deal. Multi dintre copiii boierilor i negustorilor moldoveni vorfi intrAtat in Polonia. Din chiar putinul material ce s'a tipdritcdpdtäm citeva indicatii. In 1582, invatd la scoala din LiovConstantin Vorsi, fiul lui Sima, vamesul moldovean 2, stind ingazdA la o familie germand din oras. Inainte de 31 Ianuar 1585,Grigore, consulul Sniatynului, primeste pentru educatie", la Lem-berg sau chiar la Sniatyn, de la Petra Rominul din Iasi pe copi-lul Taifan 3.

Luca Stroici, care seria bucuros poloneste, care era cetdteanpolon, care se iscälia de-o potrivd romäneste, ca cirilice, si le-

Arch. ist., III, pp. 272-3, an. 1703. Nu s'ar putea sA fie fata lui Petliceicu.2 Iorga, Relaple comerciale cu Lembergul, I, pp. 68-9; Studii i docu-

mente, XXII, tabla; lorga, Note polone, in An. Ac, R0111. pe 1924.a p, 83; Studii i documente, 1. c.

28 Istoria literaturii roranesti

seVe in josul documentelor pentru care dddea mArturie, Luca sauLupu Stroici invdtase, fär indoiald, In Polonia, pe vremea cind,dupd restabilirea lui Alexandru LApusneanu, tatAl sdu loan,trAddtor fArA scrupul, rAtAcia peste hotar, in Statele regelui 1N'ar fi imposibil ca i amindoi fratii movilesti cari domnia säfi primit o educatie polonA: in adevdr, tatal lor, loan, si unchiullor, VAscan, carl servirä pe Despot, usurpatorul, trebuie sd fipArAsit Moldova, poate chiar pentru totdeauna, In 1563 2 MironCostin avea numai c-teva luni cind tatAl sAu, Hatmanul Costin,iesi din Moldova impreunä cu protectorul sat', Moise Movilä,

nu mai revel," in tarA. El, Miran, isi fAcu toate studiile la Bar,in Podolia 3. Inainte de dinsul, Grigore Ureche petrecuse intrestrAini multi ani din viata sa de copil si de tindr si-si formaseaid spiritul 4.

In literatura secolului al XVII-lea aceasti influentd s'a resimtitputernic. hnpulsul la coordonarea, traducerea i amplificarea cro-nicilor slavone ale Moldovei Il dobindi Grigore Ureche, cetind ope-ree de is:or'e apArute in Po!onia si descoperind in e!e, o sume-denie de lucruri care interesau Moldova. Se stie s'a susIn volumul lucrarea lui Ure.213 nu e decit o fusiune avechilor letopisete mai ales cu cronica /es eascl a lui Ioach im e'ski.Simion DascAlul, singurul adevärat compilator al lui Ureche,a fost indemnat sd-1 amplifice pe acesta prin lectura unui nouizvor polon, Paszkowski. In fine, in alt domeniu, in poesia reli-gioasä, de la poetul polon Kochanowski a luat Dosoftei ideia siforma Psaltirii sale rimate.

Miron Costin si-a dat fiii la invätäturä in Polonia 5. Unii profi-tarä mai mult, alfii mai putin de aceastä crest ere deosebitä. Celmai invätat si mai capabil dintre dinsii, supt toate raporturile,Logaatul Nicolae, a prima o educatie pur polond. Fireasamänä cu a eruditilor poloni din vremea sa; aeelasi respecf .pen-tru cele serse, aceiasi lipsd de critica, aceiasi dorintd d;-..* a in-grämädi mult, fie de once calitate, ca si la modelele sale. lzvoa-

Hurmuzaki, XI. Cf. p. XLIV.2 Ibid., pp. L-LI.

V. vol. I, la analisa cronicii lui Miron.V. blografia lui Nestor Ureche cuprinsa in St. Ortlsanu, Cronicarii mol-

doveni din sec. al XVII-lea, Bucuresti 1899, p. 59 si min. Cf. si 1. Minea,in Viata Romdneascd pe 1925,

V. mai jos,

iniluenta polona ì greceaseA 29

rele de care s'a folosit in operele sale istorice au fost, iarAsi, inmajoritate polone. Din literatura poIoná contemporanA puteafi capatat e i ideia de a alcatui din buctiti luate de la toata lumea

de la scriltorii clasici bine inteles si din consideratii banaleacea voluminoasd si putin coprinzatoare predica pa cape a nu-mit-o Ceasornical Domnilor.

Literatura polona din secolul al XVII-lea era insa stapinita despiritul Renasterii, era o inflorire de toamna, in regiuni indepar-tate, a acestai sanatos curent de inoire. Italieni ea Buonaccorsi,bombasticul Callimachas, elevi poloni ai scolifor italiana., de cariau fost totdeauna foarte multi, au adus in Sarmatia" gustul pen-tru clasicitatea latino-greael pentru cea latina mai cu sama

si moda de a o imita pe cit se poate. Pana tarziu in seoolu!al XVI-lea dureaza exodal Polonilor spre Italia si venirea Italia-nilor, carturari si aventurieri, in Polonia. Muele Zamoyski, puter-nicul om politic i dibaciul general, era un birbat foarte cult, carefacuse studii serioase in Italia, care improvisa versuri latine si a-precia frumuseta operelor antioe: castelul sau polon samana cueleganta vila a vre unui principe italian din timpurile Renasterii.Biograful lui Zamoyski, Heidenstein, secretariu al regelui, e si elun humardst si imitl i el modèle antice in mntele §i une ori fru-moasele sale opere istorice. Gorecki, Lasicki sint niste impodo-bitori ai adevarului istoric, niste naratori retorici ca si dinsul.Si, inainte de dinsii, insufletit de acelasi spirit scrisese., traducind,intregind, armonisind pe latineste originale polone, emigratulitalian Alessandro Guagnini, care s'a bucurat de o mara f almasi a avut o mara influe.nta 1.

Acc:e asi d rectii fi apartin, in sezolul urmator, Kobierzycki, Was-senberg, autori pomposi de. biografii regale laudatoare,toa de medalioane istorice dupa norma Renasterii; de dinsatin Koialowicz, lesuitul, un mare compilator, Kochowski, si elimpletitor de cununi istorice p,entru patroni, Pastorius, un lin-gusitor de Curte, Rudawski chiar, cari toti intuneca prin ingrijitalor latineasca de imprumut operele serse in poloneste ale luiJerlicz i Passek, dintre cari acesta din urma descrise si Domnia

V. vol. 1.

2 Extracte din acesta si in Archiva ist, de B. P. Hasdeu, II, p. 12 i urm.Un fragment din Kochowski, In Hurmuzaki, XI, p. 59, No. LXXXVI.

33 Istoria fiteraturii rcmgne0

glorioasii a lui loan al Ill-lea, eroul Sobieski. Pe vremea Costi-nior, in fine, serie frumoasele sa!ie epistole latine e:egantul Za-luski.

Modelele erau .acestea, aceastd icoana cam panda a literaturiiitaliene din epoca Renasterii, care si ea imita de departe,a-i sPritul, corecta, de multe ori, recea literatura a Ro-mei; i instisi literatura Latina datoria aceste defecte de rigiditate,de stingacie imitatiei literaturii grecesti. Putea sa rarniie viatä,independent& de idei, spontaneitate in forma dupa atitea pre-paratii savante? i, pe de alth. parte, se putea stramuta infr'olimba greoaie, neinzestratd cu expresiile necesare, inteo limb& caren'avea o literaturd medieval:a, se putea striimuta singurulmarele merit al acestei literaturi de imitatie, corectitudinea, ele-ganta formei?

Miron Costin nu presinta inca tipul perfectului savant; firealui vioaie de Moldovean n'a fost desfiintata de cultura straina.Daca-1 s mtim impiedecat in desbaterea problemelor de antichitatiistorice, el scapa in curind la largul lui in povestirea eve.ni -mentelor contemporane, in desfdsurarea natural& si colorata acarora cl face sa se preyed& naratiunea lui Neculce. Dar fiul,Nicolae Costin, acesta s'a transformat cu totul: a devenit omulscolii, omul lecturilor sale, omul formulelor.

Totusi at:east& influent& ni-a fost de un nepretuit folos. Oricumera si. ori grin cite repetdri s'ar fi auzit, era glasul armonios alantichitatii pe care-1 auziau scolarii romini din Polonia. Scriitoriicomentati in scoli erau scriitorii antici, i povestitorii la moda,poeti raspinditi cautau £A-si apropie spusele ale acelor mariindepArtati maestri. De aici resultä pentru ai nostri gustul catirii,indemnul la scris, intrevederea de orizonturi nota, setea deadevar i presimtirea fnimosului, lucruri care nu puteau resultadin studiarea literaturii religioase in slavoneste: literatura seaca,moartii, de tile si de exegesä. Parasind-o pe aceasta pentrua admira i imita pe aceialaltä, spiritul romane.se trecea de-adreptul din intunerec la lumina, din negura medieval& slavondla claritatea moderna latina a Renasterii. Durerile pribegilor, su-feritztEe invinsilor In lupte:e politice servise:1 deci la ceva pentruurmasi; e'e li rascumparasera sufletul din nesdinta i amortealä.

Cel d'intaiu impuls catre istoriografie, genul in care a trebuitsil se manifeste mai mult din sufletul neamului, a venit din scoala

influenta polonl i grectaid 31

polona. Dar dup.& Costinesti Polonia decazuta, paste citva timpindepartata de la hotarele noastre, n'a mai exercitat nicio influ-ehta asupra noastra, nicio influent& directa, caci ideile Costi-nilor au lucrat necurmat asupra carturarilor din generatiile ur-mätoare. Din potriva, mult mai durabila, mult mai general& simai intensa a fost alta inriurire, care, a atins Tara-Romaneasca

Moldova in acelasi timp, care a amestecat binele ca a facut cumai inult fan &Tit inriurirea polona. Vreau sa vorbesc de in-fluenta greaca asupra eulturii noastre in prima din perioacIplece am statornicit.

Cucerirea otomana a intrerupt pentru mutt& vreme desvolta-rea culturii bizantine. Cu cdderea orasului in care se resumaviata politic& i eivilisatia Imperiului, elenismul primi o lovituradin cele mai grele. Invätatii se imprästiara, carfile se risipira;gus tul de lucru peri, O amortealä de aproape un secol cuprinsepe Greci, cari abia in a doua jumatate a secolului al XVI-lea re-luara traditiile parasite, in acelasi timp chid influenta lor incepeasä se siznta in Statul firnens al cuceritorilor i farnilii bogate, pu-ternice, purt:nd frumoasa name vechi, reapäreau la suprafata, in-tervenind i inriurind in fluctuatlile politice. Abia atunci, cu am-bitia politic& se redeSteapta cultura lack pe cind inainte intreai,avtatä a Grecitor invinV se resuma in religia lor, a carii ierarhiedadea o zadamica ilusie de persistent& a trecutului.

Gerlach, cunoscutul predicator al internuntiului german, gasi ia-I-4i la Constantinopol manuscripte, scriitori i intriganti gre-ce.sti. Ce'a ce ni spune el si Crusius despre marele Mihail Cantacu-zino, mindrul capitalist si dibaciul agent palitic, despra TeodosiuZygomala, omul Patriarhului, ni arata a in Constantinopol se ivi-sera din nou compilatorii literari i patronii, temeliile culturii bi-zantine din secolul al XV-lea 1 Probabil din acelasi secol alXVI-Iea e si interesanta jdlanie in versuri asupra pierderii Con-stantinopolei, pe care oredactA, cu ochii asupra trecutului dispa-rut, Hierax 2.

Cu peirea luí Mihail Cantacuzino disparu insä principele Ore-

V. St. Gerlach, Tagbuch einer in die Tiirkey 6-jdrigen Mat. keyserl.Gesandtchafft, 1674, in fol.; Crusius, Turca-Graecia, Basel, 1584, in 4°.

2 PubBeata In Sathas, Bibl. graeca medii aevi, I, Venetia, 1872 AiiTEW TOtípMV fkaCX612V.

32 istoria literaturii romline§ti

cilor" 5i speranta lor"1. Un altul mi se gisi sä-1in marele rol de protector al neamului sdu 5i al culturii acestuia.In Constantinopol nu se mai constata o viga intelectual gre-ceascá, i niel in restul Turciei europene.

Dupa indemnul unui Domn romin, al lui Petru Schiopul,teiu sau DoroteU da Morembasia redactl catre sfir5ilulpt13Mov iltopixbv, care se tipari mai tärzia numai.Doamna lui Petruera .o Greaca; fratela lui, Alexandru, tinuse pe hice unui Salva-reso din Chios cu o Perol catolica; fiul acestuia, Mihn3a, Dom-nul Terii-Romane5ti, era mai mult Grec decit Romin, 5i. el seriamembrilor familiei sale scrisori in aceastä limbä, care era pantrudinsul timba materrd 2. Totdeauna familia lui Mireea Ciobanul,tatäl lui Petru 5i Alexandru, fuse.se incunjurata i servita deGreci, cari formará Curtea lui 5i, mai tárziu, a energicei lui vi-duve, Chiajna. Multamita Mirce5tilor, tenle romine, cutreierate

exploatate inca din secolul al XIV-lea de negustori greci, visi-tate de timpuriu de prelati greci, deventra addpostul iubit 5i

manos al acestui neam.Turcii priviau cu multämire formarea in Impe.riu a un3i clase

amestecate de speculanti politici, dominati numai de interesullor personal, tara piren i de rau pentru trecut, fina sperantepentru viitor, credincioase instrumente de dominatie ale Impára-tului pigin. Erau in ~asta clasa, care dadea inaltul cler cre5tin,Voevoz.ii principatelor, boierii acestora, oamenii de afaceri con-stantinopolitani, bursierii Capitalei, erau Greci, dar erauArmeni, Slavi, Romini, cari, vorbind grece5te 5i turce5te,mai aduceau aminte de lobul unde se nas:;usera 5i de singele ce licurgea in vine. Politice5te Turci, ei se simtiau mai ales Greci princ:vilisatia carda in chip natural i se robisera.

Influenta lor politica se gasia oriunde, dar li trebuia un cen-tru pentru cultura lor eleniea.

Multa vreme nu si-1 gasira. In Venetia, unde colonia greceascaera foarte numeroasa 5i bogará, in Venetia, unde rasIda,. ca 5efal Grecilor locali, un arhiepiscop de Filadelfia, a fost, incA"din

An. Ac. Rom., XVIII, p. 18 i nota 3.!bid., p. 7 i urm. Am mai aflat, in Venetia, o scrisoare a fui Mihnea,

care s'a publicat in prefata la Studii i documente, 111.

Influenta poton i greceascA

secolul al XVI-lea, un mic centru cultural al natiunii. Dar aceastan'avea si nu putea sA albä stralucirea trebuitoare.

Nu in jurul unui tron arhieuyiscopal si pe pdmint latin,pe pamint de ortodoxie, supt aripile unui principe drept-credin-cios, aceastä cultura putea sa se intemeteze si sa prospere. Tipa-rind la 1622 un Catehism crestinese la Wittenberg, Grecul Zaha-ria Gerganos din Teaki se adreseaza in prefata sa latina catretoti patronii posibili ai elenismului, prea-puternicii regi ai Mos-coviei i Iberiei, sfintii pa,triarhi, prea-Stralucitii Domni aiMolciovei, Terii-Romänesti i Rusiei (sic)", etc. 1.

Nu in Iberia de sigur, la micul dinast caucasian de acolo, seputea oplosi cultura ce emigrase din Bizant. Rusa Muscaliiadeca inspirara de timpuriu mari sperante fratilor intruHristos" de natie greceascä, supt raportul cultural ca si suptcel politic. Pe cind Tarul n'avea mijloace sa se amesteee InOrient, un staret grec, in acelasi timp profesor de filosofie siteologie, Gherasim Blachos Cretanul, adresa lui Alexie, in 1656,un 0'1)1/21113n Mtei. Trir) pzitXs:aq, in care-I asamana CUFitip al Macedoniei, 11 impodobia cu epitete laudatoare, il asigurade recunostinta poporului grecesc si de biruinta asupra Turcilor2.Pana la luarea Azovului irisa. de Petru-cel-Mare, pe case-I sa-luid cu acest prilej un alt Gre.c cu un alt ep6p.eoç 3, pana atuncisperantele acestea erau premature, si in once cas nu in sal-bateca Moscovä se putea cauta un adäpost pentru Musele eleniceritacitoare.

Acest adapost se putea cauta mai firege la not. E adevaratca Mihai Viteazul, de si servit de multi Greci, intre cari invii-tatul Cipriot Luca, episcop de Buzati, apoi Mitropolit 4, nu maiera pentru acest popor ce fuseserd Domnii munteni de mai ina-inte, e adevärat eA In Moldova grecismul pieTduse mult temaprin instalarea Movilestilor infeodati politicei si culturii polone,dar aceastä perioada de intrerupere fu scurta. Clientii turcesti ve-

Legrand, Bibliographie hellenique du XVII-e siecle, I, Paris,1894, p.161urm.

Erbiceanu, Cronicarii greci, pp. 146-7.3 Opfcc:ifiog tiltot X6rg dIxoNiocctscx6; isp; Tòv sacteßdluccov... dt& Tiro

'ACcoecmG aXwatv, .npocriti xat potporcil Tcpb; .s6v cdyrbv stxt 7tp24 Tcciwtoq To5g

cipxowmg xcci crspamoin, Gttlito5 arao; d7sEpum nóXsisov xcet 'A-rapv@v. Ibid.Papadopulos Kerameus, Iap. Bi5X., III, p. 199 (4); IV, p. 21.

3

34 Istoria literaturii rombesti

nira de pe la 1610 inainte in Scaunele ambelor principate,. sicel mai strAlucitor dintre dinsii, un om cu trecere la Turci, unDoi= respectat, Radu Mihnea, era crescut la Ivirul din Atos,ni spune un cronicar, si buna lui educatie, primita aici i laVenetia, era o educatie curat greceascii, demna de traditiile f a-miliei sale 1. Ramanind orfan..., a fost trimes in Italia", spuneun panegirist grec, si a fost dat acolo la scoala, invatind pedepart carte elineascd i greceasca... Pe linga aoestea, a maiinvatat i carte si limba arabeasca, incit cei ce-1 ascultau nu ere-deau cd e de alt neam, pentru frumuseta graiului sau. Firea4Mouse in toate pe acesta foarte priceput, asa ca, (lac& nu s'arfi indeletnicit cu griijle lumesti, ci s'ar fi dat culturii literelor,ar fi ajuns un mare filosof, pentru multa cucernicie ce o avea2.".

Acest Romin elenisat of eri pensil si locuri la Curtea si in clerul&Au Grecilor luminati. Autorul laudei de mai sus, Matei de Po-goniana, Mitropolit al Mirelor, venisa in Moldova prin 1599, larin Tara-Roma neascasupt Radu Serban i fusese pritnit binesdindu-i-se egumenia manastirii domnesti a Deamlui. Supt Radu,Mihnea el ramase in fruntea soborului sau i serse pentru Domn,ca un pTinos de recunostinta, o acolutie si o cronica in _pros&Iar supt Alexandru I1ia, succesorul lui Radu, el alcdtui o in-tinsa cronicA versificatd, intovdräsita de sfaturi catre Doinhulpentru care o scrisese. In fine, el o continua si supt urmasullui Alexandru, supt Gavrilas Movild3.

Pe atunci la Curtea munteanA se gAsia si autorul .CArtii istorice",Ieroteiu sau Doroteiu de Monembasia, care fu ucis in miscarea luiLupu Mehedinteanul, la 1618 4. Cartea lui, scrisa in 1580, incepuin sfirsit sa se tipareascd la Venetia pe timpul Domniei luiAlexandru Coconul, fiul lui Rada Mihnea, deci inainte de 1630,cind acesta îi pierdu Domn:a moldovemasca. Cheltuiala o purta

V. Constantin CApitanul, in Magazin, 1, pp. 280-1.An. Ac. Rom., XXI, pp. 22-3.

3 V. si voluinul I. Pentru lucrArile sale, versuri i cdpii de evanghelii, V. Pa-padopulos Kerameus, Ip. 116X., I, p. 257 si urm. (161); Ill, pp. 196-7 (2);204 (6), 208-9 (10); IV, pp. 147-8 (175), 412 (435); 'hp. l'uext.oXerfix, h p.438

urm.; Lambros, °Altov apo;, p. 306.Cronica In versuri a lui Matei, ed. Papiu, 1, p. 347: Au cAzut multi boieri,

al Monembasiei, arhiereu cinstit, cu frumoasA viatA sfintA. I-au tAiat capul,i-au smuls vesmintele, Il aruncarA gol la pAntint, numai cu pielea...".

InfItienta poloni i greceascd 35

Apostol Tigarit, al cdrui frate, Zotu, tinuse pe fiica lui Petri*$chiopul. Opera se mintui de tipdrit la 1631, si in Prefatä Apostoladucea mari laude lui Alexandru, Doran al UngrovlahieiBogdaniei, al Craiovei i celelalte": Fusese crescut bine de rniccopil". Nu stim noi citd grijd si-a dat rdposatul ac,elarintele tfru Domnul Radu Voevod, Domnul acela prea cuminte,ca si te creased bine, ca pe un fiu de Domn ce esti? Nu stimnoi cum cduta pretutindeni fete cinstite, sd le aibd pentru creste-rea ta?" Natural ed, recomandindu-se cartea pentru pldcere-vocyclv.631 folos, nu se uita tnici persoana lui Skarlatos,puter -nicul saegiu, socrul tindrului Domn1.

In aceiasi epocd a lui Radu-Vodd, in sfirsit, Tara-RomäneascAsi Moldova avurä cinstea de a addposti pe acel cugetátor al Bi-sericii ortodoxe care fu Chiril Lukaris. Patriarhul de Alexandria.predicd la Iasi si Bucuresti intre 1613 si 1615 si se intoarse inprincipate la 1620 2. Iar un alt autor de Didachii, Neofit Rodia-nul, traduce in Iasi la 1619 din clasicd in aplA Viata Sf. Sava3.

Cultura slavond mai durd Inca, dar era in decddere. O ultimasfortare pentru a o ajuta se facu supt Matei Basarab printurno lui in aceastä Ihnha. Acelasi Domn i vecinul lui dinMoldova &dual atentie, de si cel de-al doilea era strAin de ori-gine, tinerei culturi rominesti, care incoltia la umbra putredu-lui arbore bAtrin al slavonismului 4.

Dar acesti Domni bogati, strälucitori, aproape independienti,nu ultarA limba de culturd superioarä a Rdsäritului, limba elinä,

Grecii avurd sä se laude de purtarea Voevozilor romini cudîniIsi cultura Ion.

Pe vremea lor principii Terii-RomAnesti si ai Moldovei ince-put* a fi considerati in lumea greacd, in lumea de limbd greacd.

Legrand, o c., I, p. 291. Cf. Papadopulos Kerameus, 'lap. MX., I, p. 194urm. (111); III, p. 65 (28).Cf. Pdpadopulos Kerameus, o. c., Ill, p. 415 (439); IV, pp. 59 (39), 237

si drm. (263). 0 scrisoare .a lui din 1620 In Arch. din Haga. Altele multe In

Bibk din Geneva. Cf. Xenopol i Erbiceanu, Serb. fcolara, p. 374; Legrand,IV, p. 269 si urm.

5 Cf. Papadopulos Kerameus, o c. III, pp. 140 90), 235-6 (5); IV,147 (175);Lambros, 69., p. 381.

V., asupra Inlocuirii Culturii slavone, privirile generale pe care le di A. D.Xenopol in vol. IV din Isforia Rominilor.

36 tstoria literaturii rominesti

drept succesorii legitimi al ImpAratilor consntantinopolitarii,gAsim pomeniti lingd Patriarhul bizantin, la load reservat dinvechime ImpAratului, in notitele unui arhiereu contempoma__1.Supt dinsii intdiu Bucurestii i Iasii ajunserd luminile RAsdri-tului, cae-si afta aici conducAtorii i binefacAtorii.

Vasile era, ni se spune, un om invdtat, familiarisat adinc cuautorii vechi i noi ai Grecilor. A ajuns", strigA un visAtoral Curtii sale, pe Impdratii mai de demult ai Bizantului, ba i-a

intrecut 2" Mai putin cult, oin simplu de tara, otean bA'-trin, Matei iubia insi tot atit d mult invAtdturile, si stimintre rudele nevestei sale se afla un om Cu multe cunostinti :Udrisie NAsturel 3.

Pe vremea aceasta petrecu in principate, ajutind la alcAtui-rea pravilelor, invAtatul grec Paisie sau in mirenie Pantelimon Li-garidis, care fu duhovnicul, predicatorul i teologur lui Matei-Vodd. Vasile aduna in capitala sa pe trimisii prelatilor Rdsdri-tului pentru a-i face si lea o hotdrire in chestia inovatiilor cal-vine in ortodoxism, si PArintii adunati la Iasi il numiau, cerin-du-i tipArirea lucrdrilor micului sinod, singurul luptAtor pentruBisericA" 4.

In curind terile romine produserd, cum am vAzut, un distins !uva-tat, a cdrui reputatie se intinse Cu mult peste hotarele patriei sale,Moldova. Nicolae Milescu, acel aventuros altor i teolog, a cAruiviatá cuprinde clemente fabuloase, pretindea cd studiile sale

Publicate In An. Ac. Rom., XX, p. 217. Cf. tot In Anale" comunicatia meadespre Fundafille Domnilor romtni.

2 Cilidtoriile lui Macarie, trad. rom. din 1900, pp. 21-2. intila traduCeré afost tipAritA In Archiva lstoricd de d. B. P. Hasdeu. Cf. Papadopulos Kera-meus, lp. Bc6k., IV, p. 373 l urm.

s Evanghelii grece§ti scrise supt el, Papadopulos Kerameus, 'Isp. B1., III,p. 193 §i urm. (1), 223-4 (19). in 1639 moare la Curtea lui, Mitrofan, patriarhde Alexandria (ibid., I, p. 349).

4 Legrand, o. c., IV, pp. 8 i urm., 18, 21. Cf. t. II, pp. 250, 472-3; Rev.teoL, II, p. 202 §i urrn.; III, p. 262-3. Medicul Domnului, Scogard, un Danes,nume0e sinodul synodastro", Hurmuzaki, IV', p.68. Cf. Xenopol, o. c. IV, p. 67

urm. V. 11 Papadopulos Kerameus. o. c., IV, p. 334. Manuscrise plAtite deibid., IV, pp. 40 (26), 171 (196), 338 .(365); III, p. 199 (3); I, p. 438 (480);Lambros, o. c., pp. 217, 363. Patriarhi la el, ibid., IV, p. 145 (164); ComnenIpsilanti, la anul 1647. V. mal ales lorga, Vasile Lupu ca ocrotitor al Bise-ricii Rdsdritului, In An. Ac. Rom. pe 1915.

Influenta polonl i greceascl 37

principale le-a facut asupra limbii grecesti", in care compuseal &l'u Enchiriclion 1 Noua cultura incepea sa-si produca roadele.In, scoala' de la Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu trebuie sa se fiinvatat, oricum, si ceva greceste 2.

In 1661, domnind in Moldova Istratie Dabija, un simplu boierde tara, se dedica Domnului aeestei prea-stralucituluiprincipe i Domn al Moldovlahiei", un Proschinetariu al locu-rilor sfinte ce se afla in sfintul oras Ierusalim.", de calugarul cre-tan Arsenie Kaludis, care era profesor al scoa!ei cottuniane"din Padova si-si Upada lucrarea in Venetia3. O scoala greceascaexista atunci in Moldova, la Sf. Saya, si, dupa Nicolae Kera-meus, o conducea un Teodor din Trapezunt, din cartile caruia,mort in 1655, ni s'a pastrat un manual de filosofie 4. Supt a-celasi Dabija, la 1664, trecu prin Moldova patriarhul Nectariede lerusalim, care visita manastirea Sf. Mormint, adeca Sf. Saya,fu bine primit de toata lumea 4i trecu apoi in Tara-Romanteasca,unde Domnul local, Grigore Ghica, fu mai pulir' ospitalierdarnic 5.

Printre cei ce s?. aratara mai curtenitori fata de sfintitul oaspese pomeneste Vistierul Duca, un Rumeliot sau un Albanes, gi-nerele nevestei Domnului 6 Ar fi inceput cariera sa la o du-gheana de abagerie, unde, de sigur, nu invata nici elinica, niciepistimii. Totusi, fiind un om foarte ager tmul din cei maidestepti- urzitori de intrigi din tara si secolul säu, el isi

oare care cultura i ambitiona rolul de sprijinitor al inva-tatilor greci.

manästirea Cetatuia, linga Iai, intr'o admirabila si-tuatie, impodobind-o i inzestrind-o din bielsug, Duca asezatiPografie inteinsa, o tipografie care fu cea d'intaiu pentru cärtile

V. Legrand, o. c., II, p. 248 si urm. Cf. vol. I, p. 365 si urtn.V. si Xenopol, o. c., IV, pp. 80-2.

8 Legrand, o. c., II, p. 139; cf. si p. 356, No. 548.An. Ac. Rom., XX, pp. 217-9. Pentru Kerameus, v. Papadopulos o. c., IV,

p. 303 (331). Cf. Sathas, Naos»... la., pp. 322-3.11 :/) 11...%26') etn.ovi:levo; Ti¿;' exem 1b7101i2."; Legrand, o. c., II, pp.

401-7.6 V., pentru acestea, observatiile la cronica lui Nicolae Costin.

38 1storia literaturli romAnesti

grecesti in Orient 1. Aoel eare &ido sfatul, supraveghiä instalarengasi de lucru tipografiei elinesti din CetÉltuia fu cel mal

minat si mai activ pe terenul cultural dintre prelatii greci ai se-colului al kV1I-lea, marele patriarh Dosoftei de Ierusalim, de opotrilla de iMpunator prin cunostintlle, vrista i maiestatea ce-iera intimada in figura. Pe acesta-I putem considera ca pe celd'intaiu statornicitor al Renasterii grecesti in principate.

Inca la 1677, Prescurtarea de istorie sacra a lui Nectarie dinCreta, dedicata lui Antonie-Voda Roset, in care, ca Domn alMoldovei, Grecii vedeau 'si pe luptatorul pentru neamul lor2,apare totusi la eunoscutii tipografi fratii Glykys, la Venetia 3.Trei ani dupa aceasta, Dosoftei funda cu banii säi tipografiagreceascii din Cetätuia. Tot acest prelat zelos da.du Rominului"Mitrofan ieromonahul sese sute de lei pentru a ampara literanoua si-i incredinta spre tiparire manuscriptul lui Nectarie deIerusalim despre suprematia Papel" 4.. Aceastá carte deschise seria tipariturilor grecesti din Moldova;ea apartt la 1682, cu o prefatil de laude catre Duca 5.

Mitrofan vorbeste inteuna din prefetele sale de multele oste-neu i departatela calatorii ce trebuise sa faca pentru In-väta mestesugul, mestesugul acesta al tipografiei meale, care,den tinereatele meale, multe locuri umblind i cu multa ostenealiicistigindu-1" 6.

Daca nu stim nimic amänuntit despre anii de ucenicie, ca-riera lui ulterioara i-o putem urmári bine in operele lui. Mär-,genindu-ne deocamdista la rolull de raspinditor al culturillenice, dupa ce se tipari cartea lui Nectarie, i se trime-se, im-preunä cu hirtia trebuitoare, opera arhiepiscopului Simion de Tesa-

Cf. aprecierea lui Nointel. in La perpétuité de la by de l'Église eatho-Iique touchant l'Eucharistie, Paris, Savreux, 1674, 111,4', pp. 490-2 :'Nuexistà o tipografie greceascA la Constantinopol. Cele ce s'ar putea gAsi in Tara-Romlneascl fi Moldova nu sint destul de corecte. Ar fi periculos sA se cautein Moscovia." Citat dupl. Legrand, o. c., II, p. 206.

2 Kat 8:6TL, chg eeptatipm =Long MoX8o6Àaxta;, as66p.svot as a nivtaG xalOnipliaxov Tog litvon tOV `Pco[taton.

Legrand, o. c., 11, pp. 337-8; Rev. teol., 111, p. 247-8. Cf. PapadopulosKerameus, Isp. Bt6X., I, p. 254 (157); IV, p. 237 (262).

4 Cf. Papadopulos Kerameus, 'Isp. Bta., p. 304; Hl, p. 271.5 Legrand, I. c., pp. 401-2.6 Prefata la Octoihul din 7208,

Influenta po1on i greceascA 39

lonic, Contra eresurilor". Ea fu publicati de Mitrofan in 0c,tombre 1683, cu chetuiala lui Duca-Voddi, care primi, in schimb,o nowl lana din partea patriarhului de Ierusalim.

Pe timpul eind Duca 1i fui rolul de patron al culturii elenice,pe timpul cind punea pe fiul ski mai mare sä urmeze lectiilelui loan Papa Comnen, lui Spandonidi, calugarului Agala, adu§iJanume pentru aceasta in Moldova 2, succesorul lui in Tara-RomAneascA, erban-Voda, care purta frumosul, impArAtescul nu-me grec al Cantacuzinilor, nu renuntà." la lupta pe acest teren.In prefata Acolutiet martirilor Sirghie I Bazt, tiparitä de ace-/agi Mitrofan, la 14i, in 1685, se vorbege Lluditor $1 de Dom-nul muntean, coboritor al vechilor ImpArati incununati de Dum-nezeu" 3. loan Cariofil, Logofdtul Patriarhiei, il visiteaza la 1679'nca" 4, iar in 1681-2 patriarhul constantinopolitan, DioRisie Se-roglanul, venit pentru a impäca pe cei doi Domni vecini

Un fost episcop de Lacedemona era gAzduit la dinsul in 1680G,iar, la 1682, Mitropolitul Ungrovlahiel era incunjurat de epis-copul fost de Sofia Auxentie, de Ghenadie de Silistra i deGherman de Nissa, care stAtu mult timp in tara §i. aduse ser-vicii Merare 7. Ni se spune cA Serhan a tipArit, chiar la Buen-resti, unde acum lucra tipografia, o editie a Istoriei EvreiceiMarcada", roman ce se petrece in Tara-Romaneasca 5.. Noul Tes-tament, imprimat de fratii Glykys, la Venetia, ji este dedicat, i in

Legrand, o. c., II, pp. 414-6. Corectura o Mal loan Molibdos din Heracleasau Perint, notariu al Mari Biserici din Constantinopol. Acesta era altul de-cit loan Cariofil, Marele-LogofAt al Bisericii, ale cArui Efemeride au fost pu-blicate la Atena In 1890 de Pericle Gh. Zerlenti i traduse in romAneste, inparte, de C. Erbiceanu, In 1892. loan scrise s't epigrama" de rigoare cAtreDomn. Cf. Daponte, in Cron. greci, p. 37; Papadopulos Kerameus, B:6X.,IV, p. 400.

2 V. Dim. Cantemir,Descr. Moldaviae, p. 154; 1st. imp. otoman, I, p. 135,nota 11, i scrisoarea greacA a lui Constantin, cu data de 1697, cAtre Alexan-dru Mavrocordat Exaporitul ; Erbiceanu, Cron. greci, p. 165 si iirm.

3 'A1%610100; Te,» viXca. OsocniTunov PceatXiori ; Legrand, o. C., II, pp. 425-6.Efemeridele, trad. Erbiceanu, p. 12.

5 ¡bid., pp. 15-6.Popea, Mitropolia romtnä, p. 8; Condica sfintd, pp. 55-6. Unul de Adria-

nopol c. 1682 (Papadopulos-Karameus, o. c., 1, p. 352).- 7 Cf. Popea 1. c., p. 10; Condica Sf., p. 59 si Prefata Bibliei din 1688 cuDel Chiaro, Revoluzioni della Valachia, ed. 1, p. 43.

Legrand, o. c.; II, pp. 246-7: Cf. reeditarea in Studii i documente, XXI,p. 95 si urm.

40 Istoria literaturii romlinesti

precuvintare se lace elogiul mladitei irnperiale, binefacatoruluiGrecilor, gloriei Bizantului" 1

Domnul insusi stia greceste, i probabil de mina lui sint scriseepistolele, ce ni s'au pastrat, catre Hrisant Notara, nepotulpatriarhului Dosoftei 2. Ina din 1684 se gdsia la Curtea saviitorul mare dascal grec din Bucuresti Sebastos Kymenites, dinTrapezunt, proDabil ca preceptor al beizadelei Gheorghe 3. IeremiaCacavela, de care vom vorbi indatd, traduse pentru Vodd o istoriea asediului Vienei4. Simtindu-se unul din sefii politici ai greci-

ispitit de visuri imperiale, il vedem intervenind in darave-rele ortodocsilor cu latinii la Sf. Mormint 5, precum in Ardeal ellua cu energie apararea pravoslaviei prigonite in persoanatropolitului Saya 6.

Cdrturari earl posedau desdvirsit limba greeeascd, elenisti caMileseu din Moldova se formasera si in Tara-Romaneasca. Asa,fratele Domnului, Constantin Stolnicul, care profitase de fru-moasa biblioteca greacd a tatalui salt'? si Meuse studii inalte laPadova, noua Mead a natiunii grecesti, e timpul nenoroei-rilor politice ale familiei sale. Asa Serban logofatul Greceann

fratele sau Radu, cari tradusera, totdeauna impreund, Biblia dela 1688, o minunatil carte supt toate raporturile, MArgaritareledin 1691, Pravoslavnica mdrturisire a lui Petru Movild8, tipdritatot la 1691, in BuzAu, i probabil i Aptostolul din 1704, al ca.rui manuscript data fuel din zilele lui erban" 9. Sa pomenim,

Ibid., pp. 439-43.2 Legrand,..gpistolaire grec, Paris, 1888, pp. 2-4. Scrisorile le-am reprodus in

Hurmuzaki, XV.8 Legrand, o. c., pp. 1-2.

Papadopulos Kerameus, Isp. 136X., IV, p. 35 (21). S'a tiplirit de F. A.Marshall (The siega of Vienna) in 1925.

5 An. Ac. Rom., XXI, pp. 296-9.6 Popea, I. c., p. 28.7 Despre aceastA bibliotecli vorbeste Del Chiaro, o. e., p.124. Ni s'au plistrat

unele clirti dintr'insa. V. An. Ac. Rom., XX, p. 239.Mai sintu Inca pre miini-ne acum de sà mai scot de pre greceste rumli-

neaste Mlirturiia Pravoslavnicl, ce-i zicu, de Nectarie al lerusalimului patriarhufAcutA, i altele, care cu dumnezeescul ajutoriu nevoim a le isprAvi." PrefataMärgaritarelor.

Prefata la aceasta carte. La toate ajutase cu sfatul, talmdcind greutatilemal marl, Constantin Cantacuzino. V. mal departe.

Influenia polond i greceascd 41

pentru a termina aceastd enumeratie, i traducerea, citará deCantemir, a cronicii oficiale a terii in greoeste, fdcutd tot de

erban Logofdtul 1, Evanghelia greco-romind din 1693, pe careo impodobesc versuri si o préfald de aceSt 5erban:In fine, n'ar tre-bui uitati, in aceastd lisa de carturari, doi Cantacuzini incd: unullordachi, care traduse, din greceste, Evanghelia din 1682 2, 0. ce-lalt!un nepot de frate al acestuia, $erban, fiul lui DrAghici, carecheltui pentru Liturghia din 1702, aptirutä la Buzdu, si la caieadause o Prefatd plind de cuvinte noud, luate din greceste si la-tineste, ca Providentie", pelag", suctesive" 3 (sic).

Suecesorii lui Duca in tronul Moldovei de la 1683 inaintenavurd niel gusturile alese ale acestuia, nici timpul trebui-tor pentru a sustinea ca folos o miscare de culturd. Cel ce domnimai mult fu Constantin Cantemir, care nu invAtd niciodatd saserie mai mult decit numele sdu. Acest vechiu soldat insd, canijai se arunca in obraz de invätatii timpului lipsa lui de invd-talurd, nu despretuia cunostintile pe care el n'avuse prilejul sd lecapete. Fiii lui primird o deosebitä crestere, prin Ieremia Caca-vela, un doctor cretan 4, si rodul acestei educatii fu neobisnuitainvAtäturd a beizadelei Dimitrie, un fenomen pentru Orientuldin secolul al XVIII-lea. Ed'ucatia aceasta fu, bine irteles, gre-ceascd mai ales, si in amindoud limbEle, a terii si. a iscolii'malle, publica eruditul principe Divanal sdu, pe care-1 cita f atade Europeni mai bucuros sub titlul elinesc 5.

Tipografia lui Mitrofan, pt care meritele sale II ridicard la e-piscopia de Hui i pdcatele sale politice IL silird sA pardseaseätara dupd 1686 6, nu-si incetA activitatea supt incultul patronde cu/turd. Fireste cA Vodd nu stia un cuvint greeete, dar el setinu i aici de traditia predeoesorului sdu. De altfel grecismulapucase a prinde räddcini adinci pe vremea lui: in biserica Curtii,

V., pentru toate acestea, mal departe, la capitolele respective i 1. Minea, inCercetiíri istorice, I, cronica.

2 Dar d. Gaster susiine cd ediiia aceasta este ganz Ahnlich" celei din1648 (p. 269), i in acest cas firqte nu i-ar rdminea lui Iordachi decit meritulde a fi plAtit pentru ediiia cea noud.

E tipdrita In Gaster, Crestomatie, I, p. 343 .51 urm.El traduse Vieille Papilor, de Platina ; An. Ac. Rom., XX, p. 212 i urm.;

Rev., teol., 111, pp. 268-9, 404; Papadopulos Kerameus, o. c., IV, p. 415 (440).Cf. Bis. ort., XIII, p. 152 i urm. Szab6, R. k. könyvtár, 11, p. 396.

5 V. mal departe.° Melhisedec," Cronica Hufilor, 1, p. 145.

42 Istoria literaturii romAne§ti

chid Domnul era de fat& se cinta romAneste la strana dindreapta, dar la cea din stinga grecestel. Si din Moldova patriar-hii, din ce in ce mai despoiati de veniturile lor, îi fAcused oresidentA obisnuitA, i trei dintre dîn.ii de toti erau patru! seafiau la Iasi, cind cu moartea lui Constantin Cantemir 2.

In 1697, se tipAri deci, tot la Iasi, tradusi din greeeste in ro-mineste, Tilealrea Liturghiei, in tipernita domneasd" i suptsupravegherea cumnatului lui VodA, Lupu Bogdan, care serse

interesantA prefatA eätre iubitorul de carte Voevod 3. Tradu-cAtorul era Cacavela, care scrise si prefata Divanului, redactatde domnescul sAu elev si care fäcu i corecturile pentru singuraparte numai in elineste tipAritA in Iai supt Antioh Cantemir,T6tioc â.yeurir xsvrei. Xx-c;.vouc4.Acest r6p,oc era una din operele lui Do-softei de Ierusalim, care trAia Ind i urmAria cu aceiasi iubireriVnA desvoltarea civilisatiei Orientului, in singura formä ce ise pdrea posibilä: cea greceasea5.

Dar scoala nu mai exista in Moldova, afar& poate de scoaleromaneaseli, dad era ulteeva decit un profesor particular aceldiac PAtraseu dasctilul", pe care-I gAsim supt un document allui Constantin Cantemir 6. DascAlia" lui Cacavela aceasta ostim cu sigurantA era o dAscAlie de Curte. Necontestat era

civilisatie greed* in Moldova la sfirsitul secolului al XVII-lea,dar putini profitau de dinsa. Cu toatd tipAritura, pentru folosulintregului Räsärit, a voluminoaselor tratate teologice grecesti,tara dminea Inca. aspd. Erau epoiscopi cari nu .stiau carte 7,,iar pe boierii mari ji ridicau une ori pe sus, beti, de la masaDomnuluis. Educatia slavonA va fi persistat deci inca un timp,chiar in familiile nobililor, acea educatie care incepea prin in-vAtarea pe de rost a Orologhiului, Octoihului, Psaltirii, urma

D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 93.2 V. mai departe.8 Cartea a fost descrisl §i de episcopul Melhisedec, in Biblioteca de la

Miclaufani, Rev. p. ist., arch. fi fil., III, pp. 150-1.4 Un mare in folio. Despre el vorbe0e, afarA de Legrand §*i de Bibliografia

romhui a d-lor Bianu §*i Hodo, Erbiceanu, in Cron. greci, p. VI, nota 1. Altec5rti grece0 din Moldova, in Bibl. rom., I, pp. 337-9.

Cf. si Erbiceanu, Cr. greci, p. 103.V. A. UrechiA, Despre Slobozii, in An. Ac. Rom., IX, p. 157.

7 Rude's spune Dim. Cantemir, in Descr. Moldaviae.Mid., p. 96.

Influenta poIon i greceascA 43

cu tilcul Evangheliei, Apostolului i Pentateuhului, rare oricu a Paliei sau Vechiului Testament §i. se opria aici, pentrubdieji. ca §i. pentru fete 1

DacA ar fi domnit mai mult Dimitrie Cantemir, un adinc cu-noscAtor al limbii greceVi §i un iubitor al cultual eline, carepusese sA i se invete fiii de cAtre Corciriotul Anastasiu Kon-doides 2, unul dintre cei mai buni elevi ai colli, ai uniceiinane grece§ti: cea din Fanar, dacA nenorocul n'ar fi Watscurt toate marile lui visuri de /stApinire luminatA i indepen-dentA, supt aripile vulturilor Tarului, Moldova ar fi strAlucitde o puternicA mipare culturalä in limba ce domina desvoltareaintelectual a RAsAritului. Fratele lui Dimitrie, Antioh, care nuprinse niciodal un mare gust pentru carte, nu lucrà inaceastA directie nici cit simplul sAu tal, dar i el dadu crq-tarea copiilor sAi in mina unui Grec, alugärul Azarie Tzigalasau Cigala, din Santorin, care serse i o gramaticA greceascdpentru e:evul sAu, principele 'loan 3.

Dar cel mai mare sprijin trebuia sA-1 afle elenismul inviat,statornicit in jurul supremei puteri politice a Grecilor" dinImpArAjle, Domnia principatelor, pe lingd Constantin Brin-coveanu, cAruia cu drept i s'ar putea da titlul de luminAtor alneamurilor RAsAritului.

Logoltul Constantin era fiul Stancei Cantacuaino, i cevadin tradijiile de familie ale Cantacuzinegilor trecuse deci asupralui, care in intdiele timpuri si-ar fi luat §i titlul acesta, pe 'fuga'ce! de 'Basarab, ce-i revehia mai pujin 4. De §i n'a fost ceia cese oate numi un om invAlat, el Via greceVe bine §i aveamultA dragoste pentru cärtile care-i s'Aviau numele, pentru in-vAlajii cari-i adresau prefeje §i epigrame", pentru cultura

care aducea tuturor folos, lar lui §i. reputajie. Biblialui Serban-VodA incepu a se tipdri supt acesta in Novembre

1 Ibid., p. 153. Dimitrie Cantemir dá i explicatia acettei cresteri stiintifice"in slavoneste: cum aliae scientiae tradi non possent".

Apoi Anastasiu Condoidi, nAscut In Corcira, a fost dascAl al copiilor miel";1st. imp. otoman, I, p. 135, nota 11. In Rusia a ajuns episcop. V. Procès-verbaux des seances de l'Académie inzpériale des sciences, 1, Petersburg,1897, pp. 172, 730.

Cariofil, p. 6. Cf., pentru el, si Serb. col. de Xenopol i Erbiceanu, pp.407-8; Papailopulos Kerameus,.*Isp; IV, p.-431.

V. mai departe.

44 lstoria literaturii romane0

1687, dar ea se termind numai dupd un an, si, inainte de a firdspinditd, Domnul care o comandase muri. In titlu se po-meneste prin urmare noul principe, fdcindu-i-se partea in tra-ducerea j publicarea lucrara : Cu indemnarea dumnealui Cos-tandin Brincoveanului, Marele-Logofät, nepot de Lord al Md-riei Sale; carele dupd prestdvirea acestui mai sus pomenitDomn putearnicul Du,mneziu, den aleagerea a toatei Tard-Ru-mAnesti, pre Dumnealui 1-au coronat cu Domniia si stdpinireaa toatd tara Ungro-Vlahiei, si intru zilele Mdriei Sale s'auvirsit acest dumnezdesc lucru"

Domnia lui fu foarte lungd i foarte prospera; Mil a des-poia prea mult tara, el izbuti a-si face o avere ne.mirgetnitdstiu s'o intrebuinteze bine, pentru mai marea glorie a neamuluisi a numelui sdu2. FAcu tipografie pentru toate limbile, orientale,cherna' invAtati de pretutindeni, rdspindi Cu ddrnicie, cu o im-päräteascd ddrnicie, pensii i ajntoare.

De sigur CA luminatul Voevod al Terii-Romdnesti nu uitä cul-tura nationald in preocupatiile sale. Cu slavona se mintuiseacuma, si numai amintirea trecutului i nevoia da a se gdsi tal-racitori pentru documente:e t'amasa din acel trecut fäceau peDomn sA pdstrez3 pe dascAlul de slovenie; intre tipdriturile luiBrincoveanu intilnim de aceia o singurd carte slavonA, o gra:maticA". Secretariul romdnen, logofdtul de ruminia al lui Brin-coveanu, Constantin Strimbeanu, era un om Cu carte; ..escelain literatura", ni se spune un raport german din Oltenia, unde

Avem un Xo/Eaptov 17xtop.taattxbv catre el de Hrisant Notara (PapadopulosKerameus, o. C, IV, p. 395). Pentrti casa lui cea nota facu versuri un loanichleHagiul (ibid., p. 402). Catre el se adreseazA l Gherasim Palada (PapadopulosKerameus, o. c., I, p. 441; Cron. greci, pp. 99-101). Prin 1692, el tipare§te oopera a lui Samuil Capasuli (Papadopulos, 1, pp. 440-1). leroteiu Sidis scrie in1705 o epigrama" din ordinul lui (ibid., I, p. 435, no. 468). Afenduli, capuche-haiaua lui la Bender, ii dedica o lucrare istorica de care vom mai vorbi.

2 Si Daponte sustine ca veniturile mari ale Domnului proveniau din averealui proprie; Erbiceanu, Cron. greci, pp. 172-3. 11 vedem pe Brincoveanunindu-se catre vecinii sai pentru darile pe care Turcii II silesc sa le pule. An.Ac. Rom., XXI, pp. 250, 253.

3 Un exemplar la Bibl. Ac. Rom. Cf. Bibliogr., p. 351. Pentru gramaticaslavona a lui Maxim, ti:di-1M la Moscova, din care cu greu se mai gasiau exem-piare §i care servia dascalilor romini din secolul al XV1f-lea, v. D. Cantemir,Descriptio Moldaviae, p. 153.

influenta polora i greceascl 45

trdia supt stdpinirea Nemtilor, la 1731 incd 1 Pentru a aveabuni logofeti, buni caligrafi i rävasele lui Brincoveanuale boiertor si 2 sint modele de scripturä frumoasd, de cali-grafie si de ortografie, pentru a avea preoti destoinici sicärturari, trebula reformatd vechea scoald de mdridstire de laSf. Saya. Il veciam pe Brincoveanu ocupindu-se de dinsa la1-iu Septembre 1707 3, si inscriptia din 20 Lillie 1709 comemoreazdsfirsitul lucrdrii de intregire i reparatie, supt supraveghereaboierului Radu Dudescu si pe timpul egumeniei lui Daniil Ara-pul. De acolo afldm cd Vodd Meuse. i alte case si tocmele, casd fie sco,ald de invAtat carte, intru pomenirea vecinicd aneamului sail" 4.

Principe al Imperiului, corespondent al Impdratului crestin,informator al generalilor acestuia din Ardeal, Brincoveanu nudespretuia nici cultura occidentald, latinA. .Europaii" aveamulti la Curtea lui: toti erau foarte bine ingrijiti, i nimeni n'apArdsit Tara-Romdneascd decit cu pdreri de räu. Medicul lui,primul medic sau protomedicul, fu intdiu Italianul lacob Pylarino,care se insurd in tara si al cdrui nume ni este cunoscutprin opuscule stiintif ice 5. Inca in 1704 baitul recomandA luiVodd pe acest supus venetian 6. In 1708, cind Pylarino ajunseseconsul venetian la Smirna7, acest loc era ocupat de alt Frinc,Bartolomeiu Ferrati, care purta titlul de conte8.

Un cdrátor care a vgaut Muntenia supt Nicolae Mavrocordat,gdsi :incd aici pe Bartolomeiu si ni-I descrie Imbrdcat in lungalui bland polond, incins cu o cingdtoare pestrità de mdtasa,purtind ciubote mici polone, roU, galbene sau negre, cu pot-

Der Constantinus Strimbanus gedunkhet ein bescheidener Mann zu seyn;redet zwar nicht besonders viel; ware aber bey Ftirsten Constantino Branco-vano wallachischer Secretarius, and will man dasz er in der Literatur excellire.Hurmuzaki, VI, pp. 307, 322, 427, 501-2, 505-7. Pentru grAmAticul Panaiot, v.Urechil, 1st. Romtnitor, 1, p. 836, n. 2; Rev. feo!., III, pp. 372, 382.

2 Unul, al Domnului, i la Bibl. Ac. Rom., VII/12. E adresat la 1709, 21 Iu-nie, lui Bartes Sauter, judetul Brasovului.

3 UrechiA, 1st. coalelor, I, p. 12.4 P. Poenaru, Gheorghe Lazár, In An. Ac. Rom., ser. I, IV, pp. 124-5.5 V. mai departe, si Eug. Schuyler, Peter the Great, Londra, 1884, I, p. 238.° Hurmuzaki, IX p. 404, No. 548.7 Bis. ort., XV, pp. 903-4. Cf. Legrand, II, p. 474; Sathas, N. pp. 428-30.8 Acta Slavoram maridionalium, XVIII, p. 330.

46 Istoria literaturii romAnesti

coave, i incununind acest costum cu o perticA si o pAlArie nem-teased* impOdobitA cu un galon de aur 1. Ferrati era un om bo-gat: el avea mosii In Ardeal 2, i stApinuL s'Au, ii daft., in Moldova.,mosia Cotofdnestl sau banii trebuitori ca s'o cumpere. Dupdmoartea bdtrinului conte, fiul ski rAmase in principate pAndla 1769, si vedem reclamindu-se mosia la 1790 da Elisabeta, fiicaacestui al doilea Ferrati i sotia lui Anton Horvath de Zsakod3,Ferrati era un om invAtat i in afard de meseria sa, si el co-munia -eruditului ungur Timon unele lAmuriri archeologice rElative la tulle unde se gtisia 4. El era intrebuintat si pen-tru corespondenta politicd a Imperialilor, cArora li dd §tiri in 1715,din Bucuresti5, dupd ce povestise, intr'o formil vie si inte-resantd, cAderea lui Brincoveanti, in anul precedent 6.

Del Chiaro spune cd a cunoscut la Bucuresti pe chirurgul sas,catolic, .Stefan Sisti" 7, i in adevAr acest personagiu, carese numia Sixtus, se intimpind la 17008. Secretariul latin al Dom-nului era un Nicolae Folos de Wolff, .din Polonia, care-si mdritAfata cu un Fieschi.8 i se asezd in Chntpulung10. Un alt secre-tariu pentru limbile Europei era Del Chiaro, cara servi §i pe $te-fan Cantacuzino si chiar, citva timp, pe Nicolae Mavrocordat;sfdtosul i bunul Del Chiaro, care inveselia pe boieri prin ro-

1 Begebenhéiten, pp. 239-40.Ibid.

' Hurmuzaki, 1X2, pp. 191-2, No. 251 si IX 1 pp. 6,,8-9: inscriptiile bisericiicatolice din Tirgoviste; Arch istoricii, P, p. ,50.

4 Timon, Imago Novae Hungariae ; Viena, 1754; in 80: Additamentum adimagines antiquae et novae Hurigariae, p. 28.

5 Hurmuzaki, VI, p. 147, No. 73.6 Succinta relazione dell'accidente sinistro ocorso al principe di Vallac-

chia Costantino Bassaraba di Brankovan nel di 4 Aprile 1714 in Buku-resto ; in Hurmuzaki, IX', pp. 533-4. E aceiasi cu povestirea latinA tipAritA inAn. Ac. Rom., XXI, pp. 29-31. CA apartine Ini Ferrati, se vede din raportutacestuia cAtre baronul de Tige, din 11 April 1714, tipArit In Hurmuzaki, I. c.,p. 535. No. DCLXXXI.

7 Pp. 18-9.8 Hurmuzaki, IX', p. 610, No. DtCXXX1V.° Ibid., pp. 608-9. Brfncoveanul fl 1uase de la predecesorul su Serban-

VodA. Cred cA Andrei" e o gresall pentru Nicolae".I° V. forga, Studii si Documente, 1, tabla.

Influenta polona i greceasca 47

srata neob4nuita a figurii luf, ce-I Meuse a fi poreclit Curcanull-.Lipsia numai o §coala de latinie", profesorii da aceasta

profesorii particulari, fiind curuti refugiati din Ungaria 2 0,de buna sat* calugarii cdrora li era incredinfat cultul catolicIn principate 3.

Voda se interesa de politica, pentru dinsul i pentru Turci,carom li transmitea 4tirile din avvisi", cum credea el mai bine.Nu numai ca trebuie sa fi avut o coresppondentä In Ardeal, lindeobserva pentru dinsul Ap-ostol Mano, un Grec cult 4, nu numaiea primia din Moscova rapoartele lui David Corbea Ceaupi,representa,ntul salt secret acolo, dar el trebiale sa fi avut oa,menii sAi la Viena, i mai ales la Venetia. Il vedem puind sa ise traduca imediat in greceste Prognosticul Muscalilor de Acxtel-meier, aparut la Augsburg In 1698 i dind lui loan Romanulsarcina de a-i talmaci in romane4te prognostice de pe calen-darele frince§ti" din 1695 i insqi aceste calendare, foletolenovele" foglietti novelli dintre anii 1693 O. 1703 6

El icorespuntlea in Italia ca invatatul grec Nicolae ComnenPapadopulo eran, cum se vede, din bielpg Comneni printreGrecii timpului de la dinsul primia el vegi romane7.Cele mai multe Viri, afar& de corespondenta oficiala, le va fiavut ins& de la... lucrul pare curiosde la bursierii säi. Sathass

1 El era furios de aceastA poreclA 0 se plinse In Divanul lui Stefan-VodA,cerind oprirea Injuriosului calificativ. Aceasta se fAcu, dar prigonitorii Italianuluiimitarl atunci neannoniosul cIntec al acestei zburAtoare. V. Sulzer, partea is-toricA, copie In manuscrisele Academiei Romine. ,,Revolutiile Valachiei" ale luiDel Chiaro apArurA, cum se tie, la Venetia In 1718. Anuntul aparitiei apro-piate a cArtii a fost gAsit de I. Bianu i tipArit In Archiva soc.st. i ¡iteraredin Jai, 11, p. 448. Cf. 0 Atanase Comnen Ipsilanti, la a. 1722.

2 pedagoghi eretici di razioni ungheri, e per lo piu ribelli rifugiatinella Valachia, ove si procacciano il vitto con insegnar la lingua latina a quellanobile gioventa". Del Chiaro, p. 93.

2 Ca martur intr'un act din 12 lanuar 1693, redactat la Galati, figureazA,pelingtt un vamq, un egumen 0 un grImAtic, 0 Ego pater 1oseph Sonantii,missionarius apostolicus utriusque Valachiae ". Bibl. Ac. Rom. I11/242.

V. deocamdatA Bis. ort., XV, pp. 422-4.3 An. Ac. Rom XX, pp. 221-2. Data de 1638, pe care o poartA titlul tradu-

cerii, e gre0tA, de oare ce e vorba In carte de Tarul Petru:Clteval au fost pAstrate, l Odobescu le-a descris In Revista Ronitnd, 1,

p. 657 0 urm.Hurmuzakl, IX pp. 366-7, No. 522; Bis. ort., XV, p. 674 0 urm.

a NaosXXImxt cpcXoXo^ficc, pp. 458-9. Cf. 0 Papadopol-Calimah, In An.Ac. Rom.,sectia ist XVIII, pp. 145-6; Bis. ort., XV, pp. 903-4.

Istoria literaturil rornAnesti

nurnärä printre acesti bursieri la Padova pa medicul GheorgheHypomenas, pe. Anton Stratigos si pa Paladia Damian. Pe de altdparte, si Del Chiaro citeazd pe Gheorghe, de loe din Trapezunt-acesta se ingrijia si da deposite!e bdnesti ale lui Brincoveanu laVenetia,, care merse, cu band Domnului, sd invete medicina laAnton Vallisnieri, in Padova 1. Q scrisoare a Pape,i, in fine, po-meneste pe un consohrinus al Domnului, care se afla ila Roma, pro-babil pentru studii 2. Dacd Brincoveanu isi mai aducea aminte decultura slavortd, clacd sprijinia puternic cultura notdi In limbaterii, dud' nu era sträin de cultura Europa, acea cultura' carei se pArea mai vrednicd de protectia sa, era cea elineascä, caretrebuia sti-i proclame cu cinste numele in Orientul grecisat.

Mai mult chiar decit Constantinopolul, Tara-Romäneasca eraatunci centrul ortodoxismului, residenta sigurd i iubità a pre-latilor ce stäteau in fruntea lui. Cu ceremonWe pompoase aleBizantului crestin, Constantin Brincoveanu, alesul tern. si amväzut cd el se mindria cu aceastä origine a Domniei sale,fusfintit de un patriarh de Constantinopole, Dionisie, care stAtumultà vreme in lard i muri in Bucuresti, anda i se odihnescoasele 3. Dosoftei din lerusalim avu, ca si mai inainte, rolul desupraveghetor al credintii, de organisator al silintilor pentrucultura', de sfetnic ascultat in cele religioase. Dupa T6p.oç xlvrca-Xalt:, tipArit in Jai, la 1692-4, apdru in Bucuresti T6(.1.oçIn 1705; aoeasta din urmä o minunatä editie a lui Antim Ivi-reanul, vrednicä de cele mai vechi si mai vestite ateliere aleApusului, cu chipul Patriarhului, versuri ale scolarilor Acade-miei grecesti din Bucuresti"4 cAtre Domnul, binefAcAtorul lor.Se pregAtise pentru tipar si ultima opera a lui Dosoftei, Istoriapatriarhilor din lerusalim", dar aceastA enormä lucrare nuapAru, intemasiv in folio, tot atit de frumoo ca i publicatiadin 1705, decit la 1715, supt Domnia lui Stefan CantacUzino 5.

1 P. 191. Am dat din aceastl carte o editie nou6, In 1914.2 Hurmuzaki, IX pp. 366-7, No. 522.

V. §i Lambroa, 1. c., p. 220.4 Of dv BouxoupsatCy OtiyXpOACtXrCt; CLÙOEVTL1* xtc cpcctrrml. Cf.

Rev. teol., 111, p. 401.Cf. Papadopulos Kerameus, o. c., I, p. 329 si urm.; IV, p. 196 (230) 206-7 (242).

Influenta polorìä i greceasca 49

Cum'am spus, rolul lui Dosoftei, un fel de hypermitropolil alBrincoveanului, in strAlucirea invdtatO, in mdretia patriarhalda cdruia se pierdea cu totul smerita figura de cdlugar bolnava lui Teodosie, Mitropolitul de Scaun, era acel de oracol alcredintii, de apdrator al ortodoxiei. Cind acel care trebuia §Arupd vechile legaturi de comunitate ritual& legatuile mai nouade supunere Bisericii din Alba-Iulia fata de Mitropolia Terii-Romdnegti 1, cind Atanasie din Ciugud fu ales Viddicd al Ro-minilor din principatul vecin, Dosoftei redacta pentru dinsul olungd i insemn.atá invdtaturd, in care-i recomandd slujba inslavonegte i greoegte numai, afarä de evanghelie, care, pentrufolosul credinciogilor, se poate ceti gi in romdnegte, i afard depropovedanii, care trebuie fdcute Dumineca gi la serbatorile cele-.lalte, la ingropfiri gi mai pre scurt in toatd vremea gi in totlocul cind va trebui", caCi preotul ce no va invAta s'O facacazania, nevrednic este gi lepddat de preotie". In general, sfa-tuia Dosoftei, sd recurgd pentru lámuriri de doctrind la Pra-voslavnica mArttu-isire" a lui Movilä2, indreptindu-se, in ca-suri de nedumerire, dupá originalul grecesc, de vreme ce limbaromind este Mina i ingusta e".

Pentru a-si indeplini misiunea de indreptator al legii, serseDosoftei, dupd. ce silintile pentru Unire ale Iesuitilor izbindiserd,prefata din Trktoc xxpic, promitind sA revie in alta carte asupraUnirii, legdtura vdditA cu diavolul", ce se impune ortodocgilorla Liov ca i in Statele Coroanei unguregti. La Beciu, a-dedo la Viena", spune el, unde este Scaunul Impdratului Ger-maniei, e cardinal unul Kolonics, care a scris din Viena oil

Sirbii, Romtnii OE BXixot L Grecii ce sint Ungariain Ardeal i in Serbia gi in Croatia sA ceteasa simbolul cu

' In timpurile din urml, Mitropolitli ardeleni erau ale0 la Bucure0 de so-borul episcopilor locali sau strAini, aflAtori In aceastA capitalA, supt presidentiaMitropolitului muntean, care decidea Intre candidati. Se propuneau i prelati dinTara-RomAneascA, precum, la alegerea lui Varlaam, egumenii de la Cotroceni

de la Sf. TroitA, iar, la a lui Teofil, Atanasie de Tismana, Popea, o. c., laInceput.

2 V. mai sus.3 Recomandatiile, datate din lanuar 1698, se aflA In Lesviodax, Istotia

sericeascd, §i de acolo In Popea, I. c., p. 91 §i urm. Cf. cele, analoge, aleLigaridis contra Rominilor ce lutero-calvinesc" in Ardeal (Papadopulos Kera-meus, o. c.., IV, p. 34, no. 20).laforia literaturii, II. 4

50 istoria Ilteraturil romAne01

addosag, s'A primeascd azima, sá reounoascd purgatoriul si sdproclame pa Papa Romei drept cap al intregii Biserici".

Aceluiasi zel al lui Dosoftei pentru curAtia credintii se dato-resc mai multa dintre tipAriturile bisericesti ale lui Brincoveanu,care au de scop a lumina Orientul asupra doctrinei si a-I feride propaganda catoticd sau calvind. Intre ace3tea gdsim in 1690opera lui Metete Sirigul, protosinghel al Bisericii constantino-politare, contra lui Chiril Lukaris i capitutelor calvine, urmatäde un tratat propriu al lui Dosoftei impotriva aoeleiasi ne-bunii" a Reformatilor: Brincoveanu primeste laude de la pa-triarh, de la Hrisant, nepotul sdu, atunci numai arhimandrit laSf. Mormint, de la profesorul lui Constantin Duca, Spandoni di-keofilaxul si dascAlul de stiinti da la scoala Fanarului Apoi,In aoelasi an, un enchiridiu", un manual contra Schismei pa-pistasilor", imprimat in tipografia domneascd din Bucuresti, cuporunca Domnului 2.

Pentru acelasi scop se dAdu la 1699 o editie noud a Pra-voslavnicii mdrturisiri", in greceste 3, in care se aduceauVodd omag,ii in pros& de Dosoftei insusi, lar in versuri de Se-vastos Trapezuntinul, dascd1 al stiintilor in Buicuresti", de pro-tomedicul Ioaln Tomnenul, predecesorul lui Pylarino, de eleviiScolii Domnesti din Bucuresti si de aceia, ajuitati de Brincoveanu,ai scolilor din Ianina". Dintre cdrtile romáinesti ale epocei,acelasi curent a adus darea la lumind aPravoslavnicei mdrfurisiriin 1691 si a Invdt61urilor cre,s1ines1i, tipdrite, ca opera' de maestrua sa, de tipograful Gheorghe Radovici, elev a lui Antim, la1700, in Snagov4.

Dosoftei isi termina' mareta rol de lumpadtor al icrestinAtatillorientale la 1707. El avea doi nepoti: unut, Neofit Notara, eralocotiitorul sdu de Scaun, epitropul sdu la Ierusalim;

' Descrisa in Legrand, II, p. 458 §'1 urm.Ibid., pp. 475-8.Ibid., III, p. 202.Lui Dionisie Seroglanul I se dedica la 1689 de Ilie Miniat, vestitul orator,

ierodiacon i notariu al Mitropoliei Filadelfiei, un X67o.,; fatopcxb; .cfx tep&; 7t0Xvcsicq, despre Dionisie Comnen, i el patriarh de Ierusalim, i redactat de oruda a lui leremia Cacavela, Gherasim auTypacpsIg napet TIA iv bspoliováxotçXcerwritou ispox7jpuxoG rermalltou Tog Kccxct6iXoc. Se tipare0e in Venetia, undelocuia l predid Miniat,cu cheltuiala unui dragoman al Republicei, Isaac Halldin Halep.

Influenta polon i greceascA 51

Hrisant, fratele lui Neofit, fAcuse intinse si solide studii In Apus,uncle formase legAturi durabile cu mai multi invAtati 3. Pe ling:Atoogata sa corespondentA Cu fruntasii crestinAtAtii rAsäritene;Constantin Brincoveanu, sotia lui, Doamna Maria, Antioh Can-temir, Grigore Ghica, Stefan Cantacuzino, Constantin, tatAl aces-tuia, Mihai RacovitA, Mavrocordatestii si altii, el primia scri-sori pentru scopuri de stiintA de la Latini" ca Adelung, An-ton Cornaro, Briccianino din Padova, doctorii FortunatoSiria si Pylarino, care semna Pylarinus", din Venetia, la1 si 6 Septembre 1699, de la run Giustiniani din Pera, de lacardinalul Leopold KoIonics chiar, in 1702; de la un Ludolf, acAriti fatnilie dAdu apoi un ambasador napoletan la Constan-tinopol, de la Orlik, Hatmanul polon al Cazacilor aliati cu Carolal XII-lea, de la Papadopol Comnen, de la Englesul Payne, dela compatriotii acestuia Sherman si Wortley; in sfirsit, pentrua termina Cu un nume mare, de la Mihail Le Quien, autorulOrientului crestin" 2.

Hrisant reunia multe insulsiri In persoana sa activd si dibace,Ca criitor, a tradus din latineste pe Iuvenal si din elinestegreceste Pareneficele lui Vasile Macedoneanul, apArute in 1691si a dat niste OmiLii, care s'au tipArit la Venetia, in 1734, dupAmoartea lui; a redactat Didachii, a compus o geografie, un tra-tat despre aforism, o explicare a Institutelor, descriptii geogra-fice i lucrAri istorice, a resumat in Ki.secex SouXEtiotmt exploratitilelui Milescu In China 4 §i In, sfirsit a alcAtuit un Etrotayvittov carea iesit de supt teascurile din Tirgoviste la 1715 5. Ca iubitorde literaturá a organisat tipografii, a tipdrit cArti, a fAcut co-recturi la dinsele.

Ca agent politic, a petrecut adese ori, insärcinat cu deosebitemisiuni, In principate. §tim mai putin ce a fAcut ca patriarh

Pentru un Dimitrie Oh. Notara, scriitor, Bis. ort., XV, pp. 783-4; Sathas,p. 234.

Scrrsorile grece0i se aflA In Legrand, Épistolaire; de la cele latine nu ni-auMinas deocamdatà declt lista numelor i datelor. V. ibid., pp. XIII. Cf. 0Papadopulos Kerameus, o. c., IV, pp. 264 (290), 384.

8 Legrand, o. c., III, pp. 5-6; A pus sA se traducA povestirea Milescului.Erbiceanu, Cr. greci, pp. 107 8 ; Legrand, Bibl, grecque vulgaire, III,

pp. 342-441.5 Descris t in Archiva soc. ft. si literare, X, p. 1E8, No. 10. Pentru niSsle

lui v. mai ales Catalogul citat al Bibl. din lerusalim,

52 Istoria literaturil romane01

de lerusalim, succesor al unchlului sdu. Dar, luatá in total, acti.-vitatea lui meritd luare aminte prin bogatia i varietatea ei,dupd eit stim pdnd astAzi, la noi Hrisant, ca i Dosoftei Notara,n'a fAcut decit bine. Servind cultura greacd, ei, ea toti invAtatilorientali de pana la inceputul secolului al XIX-lea, n'aveau ntei-un scop de cotropire nationa% astfel de lupte intre popoarenefiind cunoscute acelor ci p3strau convingerea cd ser-vese interesele genera'.e ale civilisatiei, deei i pe ale noastre.

Aoestia triu erau insd singurii prelati greci din l'ara-Roma-neascA, precum nu eraul singurii invdtati cari ineunjurau i im-podobiau tronul lui Brincoveanu. Dintre cei d'indiu, mai trebuieinsemnati: Gherasim de Alexandria, care dedica lui VodA, printeointeresantA scrisoare, un Cuvint de prdoznuire"1; Atanasie, fostde Antiochia, cara cere i capdtd de la Domnul muntean, la Curteacdruia se stabili in 1700, instalarea unei tipografii arabe pentrucrestinii din Siria. In 1701, aceastA tipografie <Idea india salucrare, de o frumuseld deosebitd, Liturghia greco-araba dinSnagov, imprimad' supt supravegherea unui calugiír *din Chaldeia,al cArui nume se intilneste in aceastd calitate si pe alte tipd-rituri ae vremii, Ignatie Pytianos 2.

lar, in 1702, Atanasie, recunoscdtor, pentru el si pentru ai sdi,dedica Domnului binefAcAtor i mArinimos Vieille patriarhilor An-liochiei, pe care anume pentru dinsul le tradusese din ardbestele complectase pAnd la iesirea sa din Scaun i pAnd la eveni-mentul cultural si religios din 1701 3.

Descris de Ghenadie EnAceanu, In An. Ac. Rom., sect. lit., XII, p. 163urm. O scrisoare a acelui4 catre Brincoveanu, in Erbiceanu, Cron. greci, pp.99-100.

2 Prefata e de Atanasie. Exemplarul Academiei Romine poarta o insemnarea lui Constantin Cantacuzino, i adeca : Aceaste leturghii greceVi i harapeO,fiind aici Sfintia Sa parinte proin Antiochias i rugAndu pre Maria Sa Costan-din-VodA, le-au dat in tipariu. Datu-se-au i dumnealui luí ¡upan CostandinC: biv Vel Stolnic aceasta, carea acum sA chiama cA iaste din cartile dum-nealui". Cartea fu data apoi, la 1723, mAnAstirii Vacarqfilor de Nicolae Ma-vrocordat ; Grigore Ghica, luind-o cu sine in Moldova, o depuse la mA-nAstirea sa Frumoasa, puind l o notita autografA despre aceasta, pe scoartA.V., pentru tipAriturile orientale la noi, Papadopol-Calimah, in An. Ac. Rom.,XVIII, sect. istorica, lar, pentru Atanasie, Bis. ort., XVII, pp. 657-9, 753-5;Papadopulos Kerameus, o. c., I, p. 351.

Exista nurnai un manuscript, foarte frumos, al acestel opere. A fost des-cris In An. Ac. Rom., XX, sect. istorica, p. 224 i urm. Cf. §i Erbiceanu, inBis. ort., XIII, pp. 31-9, 531 i urm.

Influenta polong i greceascA 53

pentru a fi complect, pentru a da impresia acestei stralu-.cite Curti de patriarhi, rnitropoliti i episcopi, trebuie sd, maiamintim pe ce! de Silistra, Atanasie, care scrie dedicatia, luiBrincoveanu i fiului acestuia, stefan, din fruniea Panoplieidogmatice", tipäritä in greceste la 1710, cu versuri de Antondasalul Fanarului, i altii'. Apoi Auxentie, fost de Sofia, pe care1-am intilnit si mai sus si care tiplreste cu spesele lui la1703, in Bueuresti;Epripsix xcd azoXoo0i2 sic iyx2Eyta vao6, de-dicatA patriarhului constantinopolitan Gavriil, precum, in 1709,un alt produs at teascurilor muntene fu inchinat de Mitropoli-tul Antim lui Atanasie, urmasul lui Gavriil, Blaoc iyta65toc. Insfirsit, la alegerea episcopului Ardeaiului, Atanasie Anghel, insoboruI Mitropolitului muntean sa gäsiau doi fosti arhiepiscopi,de Adriajnopol si Sofia, precum si un titular de Sivas 2.

Venind acum la invAtatii de meserie, la dascdlii si la tälmä-chord de cdrti, inaintea luturora ni se infdtiseazä numele luiSevastos Kimenitul, care se numeste insusi cel d'intdiu das-

adecd incepdtorul acelei Acadernii domnesti ai cani eleviau fost pomeniti in citeva rinduri pdrid aici, ca i acest in-vdtdtor al lor. Sevastos se gdsia mai de multd vreme in Bucuresti,cum tim, i, fiindcA nume4te elev al sau pe Hrisant3, e decrezut ed-I va fi adus unchiul tindrului monah, patriarhul Dio-nisie dupd 1687, cind era bled in orasul lui nata14. Dar abiain 1689, in al Idoilea an al Domniei lui Constantin Brinco-vea;nu, se aprinse aceastd a doua lumina a culturii superioareorientale: Academia din Bucuresti, probabil tot cul sfatul patriar--hului de Ierusalim. Inainte de aceasta, fili Dornnului invdtau incasd 5.

Pana la 1702, anul mortii sale, Sevastos conduse studiile fe-lurite din noua scoalA inzastratà de fondatorul ei cu veniturile

Greace. In Bucuresti compuse Trapezuntinul o sumd de

Cartea e de Alexie Comnenul.Cartea sfintd, p. 78; Popea, i. c., pp. 12-13. Pentrn clericii strAini, mai v.

Rev. feo!., III, p. 222; Papadopulos Kerameus, IV, pp. 44 (164), 385.Legrand, Épistolaire grec, pp. 1-2.Papadopulos Kerameus, o. c., I, p. 99 (96).Asupra §colii ar fi un articol in Acírn 'EN*. V. Legrand, Éph. daces,

11,- p. 42, nota 1.6 Asupra natudi studiilor, v. programul anAnuntit, publicat In Bis. °r t.,. XV,

p.489 0 urm,

54 Istoria literaturii romAnesti

opere de natura filosoficd i teologicd. In 1701, se tipária Eor-lologiul, prelucrat de acesta, cu o prefatd de Antim Ivireanul.altd opera originald" a lui e Dogmatica didascalle a Bisericii Rd-sdritului, imprimatd la 1703 de Gheorghe Castriotul Rostelnic,un cunoscut 'boier muntean' . Pe lingd aoestea i se datoresc osuma de traducen, mai mult amplificAd, cum le declard el insusi,din Isocrat, din Aristotel, despre virtuti", din Sinesiu i Teofi-lact i, in sfirsit, din Agapet: cum se vede, da,scAlul nostru afec-tiona discursurile morale cAtre patroni, si o prefald a lui cAtreBrincoveanu, foarte ldudAtoare i foarte banald, ni aratd .cd elinsusi avea chemare pentru acest gen de literaturd mAnoasV.

Nu cred sd fi fAcut discarsuri originale Sevastos Ktnenitul;cel pit/in autorul acestor studii nu le-a vAzut. Un altul era mareleorator al Curtii neo-grecesti a Brincoveanului: Maiota, predi-catorul Curtii, cdruia Ii urmd mai tArziu in aceastd sarcind unGrec din Venetia, din scoala deci de oratorie a celebrului Miniat:preotul Ioan Abramios. Spre deosebire de Abramios insA, Maiotanu era numai propoveduitorul sfintei evanghelii al Beseariciicei mari", ci al limbii ellinesti i latinesti dascAl al prea-luminatilor fli ai blagooestivului Domn al Ungrovlahii".

In cea d'intdiu calitate, el tinea discursad la sArbAtori, in gre-ceste, i unul din ele se pdru atit de frumo,s, autorului sau as-cultdtorilor, incit, tradtis i in romaneste, fu publicat de MihaiIstvanovici ipodiaconul, tipograful", la 1706, cu o prefald delaude cdtre bdtrinul i chinuitul de boald Mitropolit Teodosie.Altul vAzu lumina in greceste numai, la 1697 3. lar, in calitateade dascAI, Maiota redacta, ni spune Del Chiaro, discursurile pecare le pronuntau apoi elevii sAi beizadelele. Fireste cA prin-cipii nu pomeniau pe adevaratuil autor, si astfel patru cuvin-tad de serbAtoare, foarte bine compuse, furd tipdrite la 1701-2supt numele celui mai iubitor de carte dintre fiii Voevodului, Ste-

Despre care va fi vorba mai departe. Cartea a fost semnalatà 1ntgiu innotele bibliografice din Buciumul, I, p. 191.

Cf. An. Ac. Rom., XX, pp. 235-8 si Erbiceanu, Cron. greci, pp. XXIV,203-4; Papadopulos Kerameus, o. c., IV, pp. 98-9 (95). Gheorghe Chrisogondin Trapezunt, care nu e Gheorghe flul lui Teodor, ci bursierul i agentul fi-nanciar ai lui Brincoveanu, era nepotul lui Sevastos. Cf. Erbiceanu, 1. c., pp,XVI, 204 $i urm.; Lambros, p. 290.

801, rom., pp. 350-1.

Influenta polonA l greceascA 55

fan'. Se pare insä cä o schita a disc'ursului o facea tinärul prin-cipe, de vreme ce unla dintre cuvintari e atribuifa lui Stefan,cu toate ca se spune ca a rostit-o fratele mai mic al acestula,Radu. lar, in 1704, Maiota vorbia prin gura i supt numelechiar al lui Radu, intr'un X61oç asupra Patimii lui Hristos pe careap,-zisul autor 11 dedica patriarhului de Ierusalim, lui Dosof-teia. De altfel Radii era un cocon sirguitor, hernie la invä-tätura limbii italiene§ti a, precum fusese harnic fratele sat' Con-stantin la traducerea in aphi a Vietilor lui Plutarh.

In al treilea rind ar veni, intre carturarii lui Voda, loan Ca-riofil, tun vechiu oaspe al Terii-Romäne§ti, unde se refugiaseacest elev al lui Teofil Coridaleu, urmärit pentru eresuri calvi-ne0. De §1 intre persecutorii si se gäsia §i Dosoftei de Ieru-salim 4, el fu bine primit i avu cu Stolnicul Constantin, Inchestii religioase, discut-ii care dadura naVere unei carti: 'ET-xstpfacov, scrisa dui:4 cerere,a prea-nobilului i prea-invatatuluidomn dumnealui Constantin Cantacuzino". Autorul ei muri inBucure0 la 1692, In ziva de 22 Septembre, i cartea aparuabia in 1697, prin ingrijirea lui Antim5. Efemeridele, scurte no-titi cronologice, ziar politic i de familie, de cea mai mare in-semnatate pentru istoria noastra, aparura abia daunazi la Atena;iar din vietile de mucenici pe care le serse unul din acetia eun loan Rominul din secolul al XVII-lea nu cunoaqtem nici-o editie °.

Versurile de pe mormintul lui Cariofil sint facute de poetulmedic loan Comnen, care, luind cirja pastoreasca, deveni Ieroteiu,arhiepiscop de Si i3tra. loan facu §i versurile catre Brincoveanu

' C. Erbiceanu le-a descoperit i publicat in traducere romAneascA, la1891; lar unul diri ele se af1A, In greceste, cuprins in Catalogul istoric al luiDaponte ; Erbiceanu, Cron. greci, p. 174 si urm.

' Legrand, Épistolaire grec, p. 14.3 Bis. ort., XV, p. b74 i urm. Pentru discursurile lui $tefan, v. si Rev. teol.

III, p. 315 si urm.; Papadodulos Kerameus, o. c., II, p. 565 (492). DiscursurifAcute de profesorul lor mai tin pe acel timp 5erban Cantacuzino i Matei Cre-tulescu (Rev. teol., III, pp. 338-9; Xenopol i Erbiceanu, Serb. col., p. 3961.V. i Papadopulos Kerameus, o. c., IV, pp. 92-3 (82).

4 V. prefata lui Erbiceanu la traducerea Efemeridelor luí Cariofil.6 El fAcu i prefata. Pentru data mortii lui Cariofil, v. Erbiceanu, I. c., p. 5.6 Viata lui loan Rominul, tradusl In limba noastrA, se pAstreazA inteun ms.

ta Ac. Rom.

V. §i Rev. feo!., III, p. 237.2 An. Ac. Rom.. XX, p. 237,

Pentru Constantin Cantacuzino se traduce si vlata lui Matei, strabunul LW,din latineste, de Atenianul Argyros (Papadopulos Kerameus, IV, p. 827).

4 An. Ac. Rom., 1. c., pp. 219-22.Rev. teol., Ill, p. 362; Papadopulos Kerameus, o. c., II, pp. 567-8. Cf. ibid.,

p. 104 (111)..4 .An. Ac. Rom.,.1. c., p. 204. V. si Atanasie Comnen, la a. 1722.7 Papapopulos Kerameus, o. c., 1V, p. 155,

56 Istizria literaturii romanesti

d'inaintea E'orlologiului. Dar, afara de aceasta, activitatea luiliterarA a fost destul de intinsä. Comnenul nostru, autarul Des-crie,rii Atosului ', a tradus in aplà Tilcul evangheliilor de Teofi-lact, dedicindu-1 lui Brincoveanu la 1702 2. Iar pentru ConstantinStolnicul, un on"' care se interesa mult de trecutul marii sale

el facu o transpunere analoagá a vietii Imparatului loanCantacuzino, läudind, fireste, in precuvintarea mAiestrita, tot peVoevodul teriii3,. In fine,, poate tot acest scriitor e acela carea tradus Prognoslicul lui Acxtelmeier, in 1698, si Roma plin-gind", un pamflet in versuri pe care ni a-a pdstrat acelasi ma-nuscipt 4. 0 alta traducere a hui din latineste, odespretele omului", a fost facuttA pentru Mitropolitul de Silistre. Dupace, trecind prin Athos, loan deveni Ieroteu i doctorul Mitropolit,Comnenul ramase la Bucuresti, in relatii literare strinse cu Con-stantin Cantaeuzino i cu Nicolae Mavrocordat, pentru carefäcu corectura la nepi vin* 7tabyMv.ru)v 6. El muri in 1719,, i, intreMultele sale ocupatii, avuse si pe aceia de ptrofesor 4a Aca-demia Curtii.. Un al dollea poet de epigrame", mai independent i cu mai

mult talent decit cel d'intaiu era harnieul corector de carp. Mi-trofan Gregoras din Dodona, calugär, nepot al lui Mitrofan deCizic. Daca a scris mult acesta, dacA, pe ainga pomenitele epi-grame" i o povestire despre cele intimplate in Munteniam, adat publicului grec sau grecisant din epoca sa prosomii" catremai multi sfinti, un Teotocariu catre Maica Domnului si canoa-nele SI. Antim, cerute de Matropolitul cu acelasi nume, pentrubiserica lui din Bucuregi, iar ale Sf. Ieroteiu, pentru un arhicdiacon Ieroteiu, care poate fi Comnenul, aceasta ni trebuiepus pe sama lungii lui vieti de o suta si mai bine de ani, pecare o terminä in Bucuresti dupa Iulie 1730. Caci incepu a serie

Influenla polona i greceasca 57

tärziu, in timpuri de instrainare, lipsa §i boala, Cu vederile pier-dute i picioarele amortite de batrineta, cela ce-1 facea sa refuseversurile pe care i le cerea Nicoilae Mavrocordat.

Dar intr'o vreme, cind, in romaneg,e, in grece§te i in celemai multe limbi, alcatuitorul de stihuri nu trebuia sa fie un poet,in sufletul acestui Tithon al Mnsei licaria ceva din flacara sfinta.E un poet care vorbege in versurile lui eIineti, cind i§i plinge,a;(a, de batrin, innegurarea i strainatatea:

Cine va da celui mult incercat i strain,Acelui ce versuri va face, pentrura' lui versuriLoe de odihnd Slid la capatul vietii?

sau

Lumina e§ti, Doamne; ridica de-asupra-miAcest inttmerec, §1 da-mi iar lumina;Paze§te pe-acela ce ti se inchind...

ori, in sfir*it, in-aceste versuri catre privighitoare:Vin', o cintareata de cinturi straine,Si pe mine 'ntristatul de grijile vietiiEa-ma sa simt bucuria §i sa fug pe deplinDe cursele lumii i sa ajung intre muntiiUnde nu este 6 viata de grijii,Niel pentru pine urit nu-i strainul...

Fara îndoalä, frumoase versuri, de i manta orbului Mitrofanse gasesc prea departe pentru a-i ajunge intristatul de grijilevietii" §i umbresc numai valea de odihna a riului Lethe 1.

Si, ajungind acum la cei mai mici i mai patin cunoscuti, iataNicolae Bubulios, care face versurile de rigoare pentru Orologiulgrec, tiparit la 1714; un starpAcsawfoç §.1 acesta. Apoi GalactionVidalis, care compune Prefata la Antologiul grec din 1697 qiNichifor ieromonachul Marthales, Glykys, din Chandax, (Candia}in Creta, i egumen al cinstitei manastiri a Rimnicultbi", care sersecuvintarea la Acolutia Sfintei Ecaterine din 1710 2.

1 Pentru Mitrofan. v. tipariturile din tImpul presentii lui in Muntenia si maiales Daponte, In Erbiceanu, Cron, greci, p. 125 si urm. Cantemir It ourneste,In 1st. Imp. ot., p. 135, nota 11, imitator al poetilor antici.

Alta tipIritura greceasca din aceasta epoca de inflorire, mai cunosc pe a-ceasta Acolutia Sf. Visarion, din care ni spune editorul din 1792 ca o primaedltie ie1 supt Brincoveanu, lar o a doua pe vremea lui S,carlat (ihica. L)e al-tele voiu avea prilej a vorbl mal Os la tipariturile din Iasi, supt a doua Dom-nie a lul NlcolaeMavrocordat,

58 Istoria literaturii romAne§ti

'M'grn Intins atit de mult asupra acestei infloriri literare ingreceste pentru a se vedea mai bine cu cit intrece ea activita-tea analoagd din timpul Ranariotilor, cari n'avurd.' nici averea,nici lunga stdpinire, niel mdrinimia i liberalitatea marelui Domnromin. De altfel, färä studiul alndnuntit al aoestei miscAri nuputem inteiege pe arturarii romini, cari au primit crestereascold grecesti, cari au trdit aldturea, in comuuitate desdvirsitdde idei si sentimente, cu promotorii culturii elenice.

Si acum, inainte de a inchide acest capitol de lämurirepregdtiri, inainte de a stuclia insAsi cultura si literatura romd-neascd de pe pdmintul Rominilor, se impune sd vedem care afost inteadevdr rolul cultural al lui Nicolae Mavrocordat i al.Domnilor contemporani cu dinsul din epoca fanariotd, pdnd la1730. Din aceastd cercetare, vor resulta poate si unele luCruri noud,

Alexandru Mavrocordat, care-si zioea í a.or3ts-4twy, pldceaa fi numit astfel, era un om de o neobisnuitid pricepere, in po-litica cea curatd, in cea necurat,d, ca si in domeniul spiritului.Invätase carte intdiu la Meletie Sirigul, acel vestit profesorinvdtat grec cdruia Vasile Lupui-i comandase traducerea in a-pia a cArtii Impdratului loan Cantacutzino contra Mohameda-nilor 1 Trecuse apoi in Italia i se intorsese doctor in medi-cind din Padova, unde studiase si alte lucruri decit acelea care-itrebu'au pentru cariera ce-si alesese. Nu numai ca-i plAcu tot-deauna sd ceteasa operele altora, dar *fu insusi un autor fceundsi distins. N'avem Mysicele sale, o opera" de archeologie, care tre-bu;a sA cuprindA multe lämuriri folositoare 2, si ar fi greuse vadd care e partea lui in anumite cdrti serse de Eurapeniasupra istoriei turcesti in secolul al XVII-lea. I se atribuie o Sin-taxd 3, i cunoastem o altä opera gramaticald a lui: Prescurtarea mestesugului retoricei dupd intrebdri i rdspunsuri"4. Td1md-circa lui Aristotel, Istoria greack Memoriile (1682-7), scrisorile 5

An. Ac. Rom., XX, pp. 211-2.2 Cf., asupra lor, A. G. Mavrocordato, N. Mai.rocordat fi, D. Cantemir, in

Arch. soc. ft. fi lit, din lafi, V, p. 574, nota 41.3 Erbiceanu, Cron. greci, p. 185; Papadopulos Kerameus, passim.4 Z5v04): prtopoti¡G XCCTi ne6atv xat icisòxpLacv 'AXscivbpou o5 èeotop-

MTwv. Formeazd ms. grec 81 al Bibl. Ac, Rom.5 V. Erbiceanu, 1. C,

Influenta polond i greceascd 59

discursuri se mai mentioneazd inca prin cataloagele de bi-blioteca', dar principala-i opera e qouaoCix.4, pe care fiul ski Ni-colae puse s'a o tIpareasca in Bueuresti la 1716. Prin lucrareasa asupra singelui, din care Canternir 2 eiteaza maimulte editii italiene, el fácil cunoscut unui public mai larg cu-nostintile sale ca medic. lar, cit despre istoria cea mare de jaFacerea Luml pana in zilele noastre", nu se poate spune nimiccu sigurantä. O pomeneste tot Cantemir, si s'ar putea ea unfragment dinteinsa sd se fi pAstrat: il vom analisa la capitolulcropicilor terii.

Cresterea pe care o primira copiii eruditului Grec fu solidaaleasa. Nicolae, bucurindu-se de dinsa, deveni un invAtat-

un scriitor ca si tatal Mil. Dar ea inspira iubirea de culturafratelui mai mic, loan, eare se deosebia mai mult prin bunatate

printr'o frumuseta putin obisnuita. Sora lor, märitata cu -Martei Ghica, 111w/fase medicina si cerea bailului, intr'un rind, nistedoctorii3. Se lauda in 1740, cind era acum o femee inaintatain virsta", spiritul ei ager i barbätese" 4. Nicolae pvea, infine, un Arar de pe mama, loan Chrisoscoleu., care fusese fea&/a Roma, invätase medicina la Padpva i luase o diploma dedoctor in Siena, C1.1 care se intoarse in Tara-RomäneascA pentrua cadea jertfA agitatiei produse contra Greeilor de intrarea ar-matelor nemtesti3.

Cind fu numit Domn intaia oarä, in Moldova, Nicolae veni cucele mai bune intentii, i Domnia lui, afarà de citeva actede rAzbunare, a putut fi laudatà. Aspru, dar drept, mindru, dardemn, foarte integru si dorind sincer a face binele, el sterseintru eitva in ochii pdmintenilor pata de a fi un strain. In Tara-Romäneasek domni mai rail, in imprejuräri grele, pus intre in-chisoarea Nemtilor si sabia gelatului din Constantinopol. Dar adoua Domnie a lui aiei fu o Domnie prospera' i fericitd.

Om prea invdtat in toate invatdrurile, asa filosofesti, astro-nomesti, cum si teologesti, carele se aratit din cartile ce au

Pentru memorii, Papadopulos Kerameus, 111, p. 447 (78).1st, imp. otoman, p. 135, nota 11.

s Hurmuzald, IX p. 607, no. 731.Ibid., p. 677.

5 Del;Chiaro, pp. 227-30. Era fiul Mdrioarei, sora Exaporitului (PapadopulosKerameus, o. c.? I, p. 443).

60 lstoria literaturii romAnesti

facut se era' tiparite; om vestit si la Impdratiile crestinesti",ga-1 caracterizeazd cineva care avea destula invatatura pentru,a putea pretui pe a aflora, Nicolae Costin aiurea acelasisciitor judeca astfel pe Domn: cinstes om;. si in filosofii si inistorii i intr'alte'e ce se cade a sti un Domn, era deplin inva-tat: stia i citeva limbi" 2 .

Ca scriitor, Nicolae-Vodd a scris un singur tratat original deo oarecare intindere, tratat pe care-1 compuse in inchisoarea saadeleana. E o opera de filosofie momia, ale carii elemente aufost culese in amintirea multelor lecturi ale autorului. Titiul eHEp tÑvxx0rpt.6vrtuv Despre datorii; e imprumutat, cum se vede, dela celebrul tratat al lui Cicerone. Intors ia Muntenia ca Domndupà moartea fratelui &hl loan, Nicolae Mavrocordat ìi tipArilucrarea: ea aparu in Tipografia Domneascd, cu ingrijirea luiGheorghe Trapezuntios,dascal al Scoalei Domnesti din BucurestiP 3,Cu o prefata a lui Ieroteiu de Silistra i versuri din partea das-calului si a lui Dimitrie Gheorgulis Notaras, in Decembre 1719.Ea fu de douà ori tradusa in latineste, pentru publicul european,de bibliotecariul Forlosia si de pensionatul Domnului, elenistulBergler, care primi multamiri cälduroase pentru aceasta in Mart1722 4. Editiile repetate trei la numdr i traducerileexista si una in nemteste si in Franta se Oda o alta se jus-tifica fireste, mai mult prin situatia politica a autorului, lucrareafiind, cum am mai spus, banali 5. La o data necunoscnta, Mavro-cordat traduse din latineste in apla Theatrum politicum, care setipari numai supt succesorul lui, Constlantin-Voda, la 1758, inLipsca, cu cheltula'.a unei manastiri din Cipru. E o lucrare intinsacare s'a celit Cu interes pe vremuri si s'a invrednicit si de otraducere romaneasca, asupra Oreja vom vorbi mai departe °.Inca in 1802 aparu o a treia editie a traducerii grecesti, la Ve-netia.

P. 73.2 P. 88. V. comunicarea mea la Academie In 1926 despre Biblioteca Ma-

vrocordatilor.Traducere, din iniemnul lui Antiin Mitropolitul, ceva din ale lui loan Da-

maschin (Lambros, o. e., p. 290).4 Épisiolaire, pp. 170-1, No. 125.5 v, pentru editii, Archiva soc. t. i N., X, p. 185 §i urm.; articol at d-lui

A. G. Mavrocordato.Un ms, o atribule lul Abramios (Xenopol l Erbiceanu, Serb. fcol., p.408).

infitienta poionA si greceascA 61

Daponte pune in socoteala lui Nicolae i tratatul despre ViataMoarte, un dialog in care domnescul autor a cAutat sA imite

pe Lucia nl. Acest opuscu1 s'a scris poate dupd acela despre ni-cotlnA, o satira impotriva alcestei otravi cAutate, satird careapAru, inteo brosuricá foarte rdu tiparita, numai in 1786, Cu

indicatia autorului, care nu era insemnat lusa' pe manuscripteo.Mitrofan Gregoras fusese rugat a serie versuri la 7repi 71.207,6wrwv,

el se indreptAtise ea nu mai poate cinta 'in Mtrinetele luiinaintate i dureroase. Aceasta nu-1 impiedecA de a serie in prosacontra ideilor Domnului sdu, i acesta rAspunse in citeva rin-duri ca-e sint prea pasionate pentru a nu fi intipdrite de ironie.

SA nu trecem cu vederea litXo%ou lIcipsp-mluerare de mo-rala a lui Nicolae-Voda, apArutA la Viena, in 1800, fard adevA-ratul nume al autorului, i cercetArile gramaticale asupra limbiipdrintesti 4.

Asemenea literatura e o literatura de eruditie, care deriva,nu din necesitatea sufletului de a impArtasi idei noud i senti-mente adevArate i puternice, ci din reminiscente de cetina sidin culegerea rAbdAtoare a parergor i cuvintelor altora. CArtica acestea se scriu in epoce de studii stAruitoare, de oamenifoarte invdtati, cari cunosc multe, fArd a putea da ceva dedinsii. Autorul imitatiilor retorice i filosofice de care am vorbitiavea o mare biblioteca, cuprinzind manuscripte si opere tiparitein deosebite limbi strAine. Intre cele d'intaiu, care contribuiau s'Adebe colectiei o valoare de vre-o 600.000 de ki, se aTla, ne asirgura Sulzer, de la care stim cele ce privesc biblioteca lui Ma-vrocordat, catalogul ei 1-am &hit i tipdrit insumi In AnaleleAcademiei Romine" si o Biblie copa' din secolul al treilea.Se aflä inteinsa admirabile editii de clasici, tiparituri din Oxford,

Erbiceanu, Cron. greci, p. 182; dar cf p. 185. Titlul complect e: AtciX010;

nept 1;w1; Itcd. Oxychou, t tolmo Itp6conta : avepwnot cpcX6iiXot xcci cpachcovot, Oi-

VCCTK, btxcercat, 4)uxcct crocpCu'v 6tv6p6v.

2 A6TO; XCCCgt VOLO'CLCCV3/4..., gV TI) =pi Toa 7LiZ1a XÙp MKcÀ`Pal xcct scùp No*.

^jitp xacC1 Tpcxxcciou aucrtmOstav TtncolpacpCqc. Cf. Lambros, o. c., p. 20.

3 Erbiceanu, Cron. greci, pp. 125 §i urm., 183.

4 Papadopulos Vretos, 11, pp. 112-3; Papadopulos Kerameus o, pp. 358,

424; IV, p. 86 (71).

62 Istoria ilteraturii tomAnesti

legate luxos: o salä anume li era reservatä in mänästireanouà eomneascä din VacArestil.

Cum vom vedea, aceastä bogAfe, mostenità de Ila AlexandruExaporitul sau cumpäratä cu bani romänesti, s'a imprästiat, s'ainsträinat, s'a pierdut, din villa oamenilor si a imprejurtArilor,afarä de frumosul volum din Boileau, legat in marochin rosucu s!ema munteanä, care e acum In bibliotecamea. E päcat cAintre manuscriptele rare, care nu ne interesau direct cele maimulte, se afla si a dispdrut on dinsele, o carte pe care,Sulzer o citeazA supt numele ispititor de Von de p wallachis-chen Meyereyen" si al cärii autor era Nicolae Mavrocordatsusi 2.

InvAtatul principe era bucuros sA aibi in jurul sAu invätati,pentru a-i c:nta laude'e, pentru: a-i serie faptele, pentru a-i ti-nea de urit sau pentrit a tipäri carti ce i se päreau folosi-toare, ca Dictionariul Sf. Ci.ril 3, care iesi poate la Bucuresti prin1723. Dar, fiindcA Nicolae-VodA n'avea nici mijloaoele, nici ureadarnicA romäneascä a Brincoveanului, multe dintre aceste rAtä-citoare pAsäri ale stiintii zburau rdpede de lingd dînsui, umplindde tipete indignate vAzduhul faimei. Asa doctorul Mihail Schen-dus Vanderbech, a cArui Empiria se tipäri de Schebhen, bAugsburg, impreund cu atacurile contra lui Mavrocordat, la carefusese un timp4, si, ca i dinsul, se zice, Fonseca si chiar Fer-nati5.

Dar se pare totusi cA Ferrati muri in serviciul muntean. Oricumerau oameni eari se impäcau cu viata de la Curtea luminatä aVoevodului. Intre acestia trebuie pQmenit Stefan Bergler, cle

care ne vom ocupa indatd; batrinul Polon", pe care Nicolae-Vodä il intrebuinta in Ardeal pentru mistuni4; Del Cidaroj

Sulzer, Ill, p. 37, nota a; partea ideditS, copie la Bibl. Ac. Rom. Cf. Ata-nasie Comnen, la a. 1757; Papadopulos Kerameus, o. c., IV, pp. 23 (7), 110.(123), 352-3 (387).

2 Sulzer, ms. citat.3 Legrand, Epistolaire, p. 173, No. 126; p. 174.

Enipirica illustris per septem nobillissima euporista familiaria re-media, a uthore Michaele Schendo R. C. S. Eq. Vanberbech, etc., addita aut-horis apologia adversus Mavrocordati sycophantias, par le docteur Conrade duSchebhen. Cf. Sulzer, II, pp. 91-2.

6 Sulzer, I. c.° Begebenheiten, pp. 234-5. Titlul complet al cAlAtorlei, pe care am mai ci-

tat-o odatA mai sus, e: Begebenheiten eines Teutschen, nicht nur auf seinen

Influenta polond greceascd 63

care Weed din Ord numai la prin.derea lui Mavrocordat Gre-cul Lazaro ì Ragusanul Bettera, cari dAdeau lectii de greceste

italieneste eelor trei beizadela, cu folos mare pentru Con-stantin, care pdstrd traditiile culturale ale familiei, ca Tolos maimic pentru Ioan, care iesi un petreeltor 3, si MCA niciun folospentru Alexandru, ewe rdmase, asig,urd Sulzer, un prost"3.

Poate pentru acelasi scop chemase Domnul pe cAlugdrul Anas-tase Gordos, din Agraphai, dar acesta nu voi sd vie'. Sarcinade profesori de latineste si frantuzaste 'slim, din Sulzer, cd oindeplinirau altii.

Afard de acesti dascdli, secretan i si medici, Nicolae avea peling& dinsul i pisan i pentru limbi strdine si tinea in strdind-tate corespondenti, cu multi cheltuiald, precum fdcuserd inaintede dinsul Constantin Brineoveanu si Stefan CantacuZino. Darel státea in schimb de scrisori cu persoane vestite prin culturalor, ca arhiepiscopul de Canterbury si Le Quien, cari pretWauspiritul lui age.' si marea lui invätäturd elineascd

Corespondenta cuì Hrisant Notara, acum patriarh de Ierusa-lim, continud, vioaie, interesantd, tau-Allard. Chelmat de 'matmulte ori de loan Mavrocordat, dupd prinderea fratelui sdu deNemti, el veni la Bucuresti si sfAtui pe bioieri sd se lase de

Relsen, sondern vornemlich was ihn in der turkisch Sclaverey", etc.; Frankfurt-Leipzig, 1774,

' Sulzer, ms. citat.2 Nu cred deci sd fie el beizadeaua loan Mavrocordat" care a scris ver-

suri religioase si morale (Papadopulos Kerameus, o. c., IV, p. 217, No. 250).3 Ein Klotz, din halber Nam' *i el mai spune cd toti fratii se uitau fm,

poncisat: schielten mit den Augen", dar mai ales cel mare. 1 se si zicea Chio-rul (Bis. ort., XIV, p. 420).

4 Erbiceanu, Cron. greci, p. 130.5 Pentru arhiepiscop, v. Épistolaire grec, p. 173, iar pentru le Quien, N.

Iorga, in Arc. soc. ft. fi lit, din Iasi, X, p. 132 si urm. Alte scrisori ale luiMavrocordat, cdtre Gherasim de Alexandria, Hut sdu Scarlat, pe care-1 cu-noastem ca un tIndr foarte zelos i priceput, cAtre Ieroteiu de Silistra, se con-servA in ms. 84 al Bibl. Ac. Rom., intitulat 'livivvou NotoXiou VasEivbpou Bos668a,tep.6vog MoX5c46i% inG1TOXed 'VW; ispk bcacpcipoug. Ms. precedent, no. 83, cu-prinde KvrciYa bouX6ouace a lui Hrisant, liste de Sultani, Viziri i Domni munteni,pAnd la 1757. Pentru relatiile literate si edrtile lui Nicolae-Vodd, mai v. Rev.feo!., 11, p. 3'13; III, p. 360, 387; Papadopulos Kerameus, o. c., I, pp. 321-2(cf. pp. 255, 322); IV, pp. 155, 196 si urm. (232), 370.

64 Istoria literaturii romAnesti

simpatille pentru catolici, care ar fi dAundtoare legii pravosla-nice '.

Supt impulsul lui, Nico!ae reorganisä tipografille din IagiBucuregti i cladu o atentie deosebitä gcoalelor. Ziaristul oficialal Domniei a doua moldovenegti a lui Alexandru, Axintie Uri-carul, lauclä inaiu pe Hrisant, un patriarh foarte invätat, citpot zice cd in toti cregtinii nu se afla pe atunce asemene cucu dinsul la invAtAturi" si-i mentioneazd studiile de tineretd fAcutein Rusia, Anglia gi Franta. Cu inderrutul gi bineeuvintarea luíintemeiè Domnul tipografia de la Sf. Saya din Iagi, in care gtimcA s'au tipärit Liturghia romäneasca 2 la 1715, de Ieremia Mar-covici, iar in Septembre al aeeluiasi an Ioan Damaschin in gre-caste 3, supt supravegherea lui loan din Efes.

Am iräzut putinul, foarte putinul ce s'a tipärit gi la Bucu-regti, in tipografia 'Puturor Sfintilor, reorganisatä de acelasiDomn. Cit privegte geolile, in Iagi se stabilird, tot La SI. Saya,in noile case bune", doi dascAli de elineascä, unul de gre-ceaseä vulgarA, porecum i un dascAl ca sà. invete carte slave-neascA i altul ca si inve_te pe inteles moldoveneste*". Platao fAcea Domnul, din veniturile sale 5, iar controlul apartinealui Hrisant.

Scoala munteanA, despre care e curios cä Radu Popescu, unom invAtat, uitä a ni vorbi, in eroniga sa oficialA, era agezatä.la Väch.'resti. Stim cä o conduse prin 1723 Anton 6, lar pAnäla 1739 Gheorghe al lui Tecxior din Trapezunt. De la aceastádata inainte urmä ca director Gheorghe Chrisogon Hypomenasdin Trapezunt, autor de canoane i tropare, i In acelagi timppoet, care trai pänd in 1745 7. Si §tim iaräi ca. in aceastAgcoald a invätat poligraful Daponte in 1730 8

I Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 111. Cartea de geografie a lui Hrisant, tipl-ritA la Paris in 1716, era Mira pentru beizadea Scarlat. Ea are chipul luiHrisant. Posed un exemplar dat lui Grigore Matei Ghica. Cf. 0 Xenopol si Er-biceanu, Serb. fcol., pp. 407-8.

In mAnastirea a Sfintului Mormint in StAi Saya, in Iasi".1 Tv r s6ccap# 1.141 Tos &'o° Mi66a.4 Alexandru Mavrocordat Meuse o fundatie pentru elevii scolii Fanarului.

Legrand, Épistolaire, p. 33 si urm.Axintie Uricariul, pp. 161-3.

6 Papadopulos Kerameus, o. c., IV, p. 125 (144).7 Erbiceanu, Cron. greci, p. XXVI.d Ibid., p. 199.

influenta polonA i greceascl 65

Astfel se forma, se intari i se mentin,u, cu o oarecarecdtre sfir5it, puternicul i largul curent al culturii elenice

in principate. In, Bucurqti §i Iai se refugie Singele cel maipretios al creOinätätii rdsäritene, pentru a fi, aruncat apoi caforte' pane'. la extremitatile corpului ortodox. Aceste cloud orasecuprinsera, resumarA, addpostird tot ce era mindru i luminatintre cretiùii supui Sultanului.

Aceasta nu era .cultura noastrd, de §i era gloria noestrdIns& cultura romäneasca s'a format din acest hupouls, cu acestemodèle. Alegerea cärtilor, orinduirea lor, alcdtuirea formei seMai supt influenta acestei vechi literaturi fnviate cu banii

§i pe *Mufti' nostru. Trebuia s'd vedem izvorul, inainte dea urmAri cursul tot mat limpede, mai rdpede, mai binefAcdtor alrfului.

In special literatura religioasA, bogata literaturA religioasädin secolul al XVII/-lea, se ndscu supt aoeasta influentä. Dosof-tei de Ierusalim chernO i inväla pe Antim Ivireanul, i cu-rentul culturii monastice romArke5ti porni de la Antim.

O ultima. observatie. Cultura' greaca ni-a dat material, ni-a datcuno0inti i forme. Cultura polond dat idei, ceva din ideilemari ale Apusului. SdrnInta de Alexandrini greci din secolul alXVII-lea nu ni puteau da Wei aceasta, nu puteau da sufiet litera-turii noastre religipase, cad sufletul, cugetarea libera', indräz-neatä, personald plecase de mult din Rdsäritul grecesc.

CAP. II.

Cronicile brincovene*ti

Cind Bríncoveanu se sui pe tron, existau aceste doud cronici:una apara intere:;ele Cantacuzinilor, care nu erau cu totul ale sale,precum nu mai erau de mult interese comune ale Cantacuzinilor.de cind ca nepotrivirea in idei dintre erban i fratii sáì. Alta.incepind inca de la Constantin Postelnicul, vestejia intreaga ac-tivitate politica a familiei §i ajungea la cea mai mare violentatocmai in Domnia lui Serban-Voda.

ca' luí Brincoveanu ii placea mult sà-41 audä laudela, si nusupt el era cronica oficialA in primejdie de a se stinge. Ar fi pre-fAcut cu totul leatopisetul pentru a-1 face mai vrednic de stfá-lucirea cultural' a Curtii sale, dar lipsia omul pentru acaasta. Inintregirea i limpezirea trecutului se cereau cunostinti feluriteserioase. Pe cind un narator oficial, un jurnalist al Curtii, care sdinsemne primblarile, expeditiile, serbarile i evenimentele po-litice ale Domniei se putea gasi mai usor.

Alegerea lui Constantin-Vodá can' asupra unui om cu formAingrijità, unui scriitor care se facuse cunoscut prin multe si ves-tite traducen de carti religioase, unui bun cunoscator al limbiigrecesti, care era in stare sA citeze la nevoie intr'o prefatà deciteva pagini pe Democrit si Aristotele, pe Demostene i Pla-ton, pe Psalmist, pe Grigore Teologul i pe loan Gura de Aur.Acesta era Radu Greceanul.

Era fiul mai mic al lui Tudor 5Atrarul. Logofät supt Serban-Vpdà, pe timpul traducerilor pomenite, el se ocupa inca de peAtunci cu istoria, culegind din Chs1kokondylas notite despre.Basarabi pentru a le intrebuinta in Prefata Bibliei din 1688. La

Cronica lui, publicatà in Magazinul istoric, a fost reeditatA de StefanGrecianu.

tronicile brIncovene0

1695, el era Stolnic i impArtia cu Radu Popescu misiunea de aprinde hotii de la boazuri", de a stringe zaherea si de a dregeOrsova, i, ca si colegul sAu, el pierdu aceastd importantd in-sdrcinare prin stAruintile Banului Cornea.

Peste trei ani, in 1698, toamna, el putea sd presinte, cu oprefatA dintre acelea care práceau lui Vodd, istoria, orinduitäIn capitole bine impArtite, a eelor d'intdiu zece ani din Domniaacestuia,

Greceanu si-a continuat lucrarea, pe care adesea o prefAcea, du-pd cererea Domnului, cind intdia redactie nu rdspundea sentimen-telor Curtii, o indulcia sau o exagera in aprecien, dupd impre-jurdri. In manuscriptele cele mai complecte, ea merge pänd laPastile anului 1713, dar ea nu pare a fi fost continuatd mai de-parte decit atita, pAnA la aderea lui Brincoveanu adecd. E ceamai oficiald cronicd din cite se pot inchipui, si ea intrece cu multsupt acest raport cronicile oficiale moldovenesti ale timpului: alui Nicolae Costin si a lui Axintie Uricariul. In adevAr, acestiadin urmd inregistreazd numai intimpldrile politice i amestecdcu acestea stiri asupra politicii strAine. Pe cind Radu Greceanunoteazd pas cu pas itinerariul Domnului, trece la rAbojul sAude cronicar toate faptele mArunte de la Curte i toate solemni-tAtile. Nicio cronicd a unei singure Domnii adevdrat insd cAe o Domnie lungd de un sfert de secol n'are proportiile in-tinse ale acesteia, care nu e terminatà. Mai amdnuntit decit atitae numai Ziarul lui Brincoveanu, acel ziar pe care-1 urma cu in-grijire pe foile libere ale calendarelor sale si care e un nepretuitizvor pentru istoria timpului.

O altA deosebire intre lucrarea lui Greceanu i lucrdrile ana-loage din Moldova e tonul ce se intrebuinteazA inteuna si incelelalte. Nicolae Costin, cum vom vedea, nu-si pAzeste demnita-tea de Mare Logofdt totdeauna in ultimele sale capitole, dar, inschimb, Axintie nu-si infätiseazA judecAtile decit in forma ceamai cuviincioasä si mai aleasA.

Evident cä e si deosebire de temperament. Greceanu va fi vor-bit mai liber decit colegil sAi literati moldoveni. Dar mai e siun alt motiv. Nicolae Mavrocordat nu era un om iertAtor, i, inmomente de nAcaz, nu-si mdsura vorba. Dar, cu cresterea saelineascd, el avea o inaltd ideie de asa-zisa demnitate a isto-

68 !starla literatura romanesti

riei" i intelegea ca ea sa fie respectata de scriitorii ce stateauin serviciul sau.

Din potriva, in Tara-Romäneasca, unde existau vechi un, for-mate in lungi lupte, Brinooveanu, care fusese om de partid,care suferise si triumfase, nu se prea gindia la modèle clasicesi la obiectivitatea antica. li plAtia istoriograful pentru ca a-cesta sA..i fulgere dusmanii si sa-i apere numele.

Ce fel de sentimente-1 insufletiau, ce fel se exprima si ce felIi placea ca altii sa se exprime, se poate vedea din acele locuriale ziarului Mu in care inseamnä altoeva decit conacele si sosireacurierilor. In 1695 el noteaza astfel caderea unui mare demnitar.otoman, eare-i Meuse Inacazitri si pe care nu-1 putea suferi:Tot la Brincoveani fiind, ne-au venit veaste de la Odrii cu Sto-ian vatavul de calärasi ea au mazilit pe Ali-Pasa Vezirulcu toata lacoma si spurcata Poarta lui, si au pus Vezir peMehmet-Pasa, care au fost Caimacan-Pasa, iar pe Ali-P.*a maipe urma l-au sugrumat ca pe un caine". Tot astfel pentru o altadestitutie bine-venita, in 1699: pentru Osman Chehaia cel scar-nav, trufas, !acorn, cum ea tscos den chihaialac, puindCuciuc-All-Aga Giuxnbrucgiul".

Asa trebuie sa serie si cronicarul: sa nu ascundä, sa nu erute,sa nu taca. Si inteadevar de aceste principii se inspira Greceangde la cele d'intaiu linii ale cronicii sale.

Brincoveanu, care primi eu bucurie Domnia, 'pe care istoriculsa'u trebui s'o presinte ca primita in sit& avu la inoeput o poli-tica exterioara foarte nehotarita, fiindca asa i trebuia s'o aibaun Domn cuminte. Nemtii ii cereau o declaratie categorica in fa-voarea lor, fara a-i pune la dispositie insa mijloacele de aparare.Pe de alta parte, Turcii trebuie sa fi observat cu neincredere ceid'intaiu past ai Voevodului ce nu fusese numit de dinsii, ci alesde tar& El multami pe acesti din urma, platind, rechema pe am-basadorii trimisi de Serban-Vod4 pentru inchinare putin inain-tea mortii sale, dar continua sa serie generalilor de peste ho-tare si trimise chiar la Viena alti boieri, cari sa indreptateascamasurile luate contra celor d'intaiu solii.

Se stie ca dintre acestia unul nu se mai intoarse in tara: AgaConstantin Bataceanu, neastimparatul ginere al Domnului mort.El se ram de aici inainte aparatorul politicel germane fail ter-giversari i compromisuri, al mostenirii legitime la tron in per-

Cronicile brincovene50 69

soana lui Iordachi beizadea, propriul sau cumnat. In soacra sa,Doamna Maria, el gäsi o credincioasá a!iata politicá, i el izbutia pune mina in 1689 pe vaduva i fiul lui Serban. In sfirsit plin-gerile amindurora furd as:ultate cu un interes deosebit de generalulHeissler. Dui:a indemnul Maceanului si al Doamnei, Mar, de sigur,comandantul imperial acea expeditie munteanä. din 1689, care-iaduse putin profit si glorie inca mai putina. NeimpAcata uraa lui Balaceanu contra Domnului durä pana la moartea Agai Con-stantin, in lupta de la Zirnesti, din 1690.

Greceanu nu trateaza cu cit de putina discretie aceasta neplä-cutd desbinare de familie. Da25. tace asupra nemultamirilor pecare le manifestara la auzul Domniei lui Brincoveanu i alti doisoli la Viena, Iordachi Spatarul L Serban Capitanul, ambii Can-taeuzini ca nu s'au cazut sa lipseasca Domnia de la minaCantacuzinilor", daca vrea sa se creadä ca. toti ceilalti trimisiai lui Serban-Voclä attar& Mr . plrere de rau schimbarea, croni-carul de Curte e foarte violent fata de acela care shIgur ar fiturburat armonia: Costandin Bä'äceanul, caruia vestirea Domniilui Costandin-Vodä peste voe fiind, allele mai de mult ininima lui hranind si socot;nd, la multä. mihnire au venit 5i inzavistie vrajmasul adevarului, Diavolul, l-au adus l cu totfeliul de vrajmasie asupra Ora 5i a Domnii s'au intors,cunoscindu-5i ticalosul binele i folosul cash 5i al capului luicinstea care de la Maria Sa Costandin-Voda era sa alba, avindind. din boeri3 dragoste cu dinsul 5i frätie, ci nu minte cuvialttulcarele zice ca. zavistia nu 5tie a alege cele ce este de folos; cimulte mestecaturi au fa2ut, cuvinte improtivnice pra la cei maride acolo sämanind, pentru boiarii carii sä afla cu dinsul acolo".El ii pireste tovarasii la sfatul eel Ungurul Csaky, om vi-clean si inselator si mare minemos", vaduva lui erban-Voclä,fiica lui Ghetea Clucerul, care e calificata. de Sirbea, de feliude la Nicc:Toe, fata Ghetii neguioriul de abate, careia-i urla"acei mueri" fumuri mari" prin cap, asämanatoare cu pri-mejdioasele vinturi bäärinesti" numai; He'ssler apoi om tru-fa ì lacom". Chid, dupä petrecerea Nemtilor in Tara-Roma-neasca, pe care Brincoveanu incercase prin toate mijloacele s'oimpiedece, Domnul ii poate rasbuna prin expeditia i biruintadin Ardeal la 1690, Greceanu nu iartä pe morti si pe invinsi.El ni infatiseaza pe Heissler bolnav de megalopsihie" si, In

70 Istoria literaturii rornAnesti

aceste timpuri de nenorocire, pe BdIdceanu ucis, Mu tdiat sifärämat", nu printre luptdtori, ca un soldat, ci mai de o mar-gine fiind". Capul trädätorului, vinzdtorului da tara", e expusJa Bucuresti in vederea tuturor" si, ca epilog al acestei dusmänii,Greceanu judecä astf el pe viteazul i nenorocitul boier: Credeasi in avere, si in cai, i in arme, si in vitejii, i in fantasii ne-bunesti, si nu stia eä nu este Dumnezeu innaintea celor ce nu,se tem de dinsul".

De aici inainte pänd tdrziu, cdtre sfirsitul lungii Domnii a luiBrincoveanu, nemultdmitii cu dinsui nu mai avurd un steag si ocdpetenie. Doamna Maria rdmase in Ardeal, cu fiul ,ei, pre-tendentul, vesnicul pretendent fdrd noroc. In Octombre 1690 ovedem fäcind o danie bisericii Doamnei inältatd de dinsa, iar la23 Mart 1691, din Sibiiu, Doamna i flica ei vitregd, väduva luiBdráceanu, care semneazd Maria din Dedulesti, cer pensil, amin-tind serviciile aduse de Agá Casei Imperiale. La 1696, fiul ei seafta in corespondentd cu Propaganda din Roma, de sigur tot invederea tronului pe care-1 rivnia. In 1703, dupd optsprezece anide exiliu, Gheorghe Cantacuzino se insurd la Brasov, unde stdteafamilia, cu Ruxanda sad Casandra, fiica lui Iordachi Ruset si aunei fete a lui Grigore Ghica, i Brincoveanu, care de mult pä-räsise once fried de spre aceastd parte, trimise represintantii salla nuntd. In 1710, Maria, vdduva lui Constantin BdIdceanu, im-prumutd niste bani de la Mdria Sa mama ei". Iar aceasta dinurmd trAi, in imprejuräri mai mult grele, pänd la sfirsitul zilelorei in Brasov, i abia la suirea pe tron a lui Stefan Cantacuzin4oisi recApätd ea posesiunile familiei pe care Brincoveanu le con-fiscase, ca unele ce apartineau unor pribegi i trAdätori.

Dar pentru beizaded Iordachi nu era niciun partid de boletidin tara i numai cind, dupä cäderea lui Brincoveanu, succeselearmelor impdrätesti fácurä sd se nasca speranta ca Tara-Ro-mAneascd va putea fi smulsd de la Turci, numai atuncea sa al-cdtui, dintre nemultämiti i ambitiosi, o partidä nemteascd, do-ritoare sä aibä. ca Domn pe Iordachi Cantacuzino.

Cit despre vechii dusmani ai Cantacuzinilor, de cari Brinco-veanu era legat prin mama sa, cit despre Met* acestia numai puteau inspira grija nimdrui. Luptdtori politici ca Gherghe,ca Ivasco nu se mai gdsird in acest neam. Grigore, Grigorascofottil ginere i 1ui Serban-Vodä, se intilneste o singurd data in

Cronicile brincovene§ti 71

calitate de conspirator, la 1700, dar fu iertat i se astimparapentru totdeauna. In 1711-2, fiul lui Grigore, Constantin Postal-nicul, botezat de Domnita Ilinca Greceanu, sotia Logofatului Ser-ban, lua in cäsatorie pe o sorä a nqei sale, pe o altä fatäa Brincoveanului: Smaragda.

Dacä nu exista insa o opositie consecventa, condusä da oa-meni cari sa tie bine ce voiau, nemultänilri se produceau, pirise trimiteau la Constantinopol i planuri de Domnie noua tot seformau. Greceanu le denuntä de cite ori le intilneVse in calea sa.Astfel face cu tentativa lui Staico pribeaguI, pa care-I sustineavecinul cel rau din Moldova, Constantin Cantemir. Il urtnäretein toate amanuntele viii lui tulburate de alergätor dupä fan-tasii" i de rivnitor al Domniei, care nu se da nici celui ce va,nici celui ce alearga, ci cui va DAnnezeu." Ii aratä. stdruintile za-darnice, ratdcirile prin strainätate, rginea" prinderii §i a mor-tii in spinzuratoare. Nu uita sa pomeneasca nici soarta compli-cilor, spinzurati i ei sau aruncati in ocna. Aliatul domnesc alpretendentului, Cantemir, e tratat foarte aspru pentru aceastaintriga. Se aratä ratiunile de recunotintä care trebuiau sA o-preasca pe hergheligiul" de odinioarä de a tulbura Domniamunteanä, §i in scurtarea de viata lui cea necuvioasa" sedescopere o pedeapsa dumnezeiasca.

Cind, in 1700, Dumitrato Corbeanu, fratele Banului Vintila,organisd impreuna cu Domnita fata lui Grigore-Vocla, ce o ti-nea Iordachi Beizade" Ruset i cu o sama de boieri de lardGreci din Constantinopol, o conspiratie, al earii scop era saaducà in tronul muntean pe fratele pomenitei Domnite, Gre.ceanucrezu de datoria sa sa infiereze cu calificativa pe toti vinovatii.Aici, insa, contrar obieeiului, Domnul, care iertase pe dumaniisäi, ceru indulcirea tonului. Tudosca Corbeanu nu mai ,fu ospurcaciune de jupaneasa" ca la inceput, i nu se mai däclurain vileag numele vinovatilor, ci toatä raspunde.rea cäzu asupraunor anonimi, Gireci vrajma4i päminiului aceslula", intre cariNicolae Mavrocordat ar fi descoperit pa propriul sau tatä, Exa-poritul.

In 1703, Constantiin Duca §i Mavrocordate0i, coalisati ì razi-mindu-se pe sprijinul acelor Turci ce aveau atunci puterea, adu-sera chemarea la Impäratie a Brincoveanului. Acesta incera inzadar sa scape prin obi§nuitele dari de bani; el se imbolnavi de

72 Istoria literaturii rombesti

nd.caz §i de spaimd, dar trebui sA se supuie, §i merse, tremurindIn mijlocul strAlucitului alaiu ce-1 incunjura, descopere soartace-i era pAstratd.

Se intoarse Domn pe viatd, biruitor asupra vecinului.0 fostuluiginere pe care il scoase din Scaunul Moldovei, chivernisitor dinporunca Sultanului asupra celuilalt principat. Era mult.dmit acumIn vanitatea sa domneascd, dar aceastd multdmire-1 costasescump: tributul fusese crescut, i, pentru moment, cloud sute depungi merserd sd sature personagiile influente din Impardtie.Brin-coveanu intelegea sd fie rdsbunat §i prin scris contra voitorilorsAi de rdu, cari-i fAcuse aceastd primejdie mare i strapicdcheltuiatd.

Rdspingind o intdie redactie a Iui Greceanu, care, vorbindu-se=mi de di.wrIani, i se pAru prea slabd, Brincoveanu ddduLogofdtului sdu ordinul de a nu ascunde niznic. Greceanu mai ina-inte numise pe Mexandru Mavrocordat printre ticdloii" ceruineazd prin piffle lor la Turci Tara-RomdneascA, Radu vorbideci in vole despre spurcatul vrd§imapl acela Alexandru.Mavrocordat, Marele-Dragoman al Impardtli turce0, carele poatefi ca i veache pizrnd §i rdutate asupra Diomnului in inixna luihrdnia, avind bun prietepg cu spurcatul acela Vezir Azemr.Ni se spune §i de planul ce formase ambitiosul Grec de a punepre fii-sdu Domn aicea in lard".

Mai departe, cind Toma Sulgerul Cantacuzino, vdrul Domnu-lui §i represintantul acestuia la Poartd, incepu &A se pard.' suspectlui Brincoveanu, cronica oficiald ni destainuie0e indatd ,,fumu-rile i fandasiile dà Domnie" care indeamnd. pe acesta sapestApinul. Cind acela§i Toma compromise pe Domn prin decla-ratia sa pripitá pentru Rùi, pregAtindu-i astfel peirea, Gre-ceanu aminte§te ingrijirea de care Spdtarul traddtor se bucu-rase inch' din copirárie din partea Domnului, care-1 initiase maipe tirmd in toate secretele sale, pe care nerecunoscdtorul le vinduca luda. El it asamAnd eu 4,Eosforiu1", cu luceafdrul., carele ausocotit sdi pue scaunul peste norurile Ceriului" §i nu uitäinsemne i numele marghiolilor" cari-1 sfdtuird spre fugd vi-1intovArd§ird inteinsa. Ca un complice al lui Toma ni aratd 'cro-nicarul pe Dimitrie Cantemir, vesttul telpiz", cu care de multdvreme se intelesese Toma, de vreme ce mintea amindorur la a-Got fel de luernri blestemäte§ti §1 neeuvipase bing sä potriviia",

Cronicile brincovene§ti 73

Daed nu se dau numele boierilor cari cereau cu stdruintà luiBrincoveanu sä se dea, ca vecinul sAu, rAul vi nebunul, de par-tea Ruvilor, Radu nu pregeteazd sA pirasca pe unul ditreacevtia, Mitropolitul Antim, care primi de la Vasile Stegarul uni-versalul" prin care Tarul cerea provisii vi alte lucruri necdzutevi necuviincioase" vi se amestecd, impotriva chernArii sale sufle-tevti, in afaceri ce nu privesc decit pe mireni: cele politicevti".

Ava este aceastA cronicA oficiald, Ora de tn.& infierbintatdde patimi, implinitoare de rdsbundri. Aceasta o face mai vioaievi mai interesantA, vi de laceasta nu ne patent plinge, dar eani dä o ciudatA ideie despre buna cuviintA vi. discretia oficialä inTara-RomAneascà pe vremea lui Brincoveanu.

SA valem acum in ce fel se exprimA Greceartu despre lu-crurile petrecute aiurea decit in patria sa, cum judecd pe veciniivi stApinii Domnului pe care-1 servia.

Si din acest punct de vedere, cronica nu ascunde nimic spunindlucrurile uimitor de räspicat vi de tare. Domnii moldoveni sint ju-decati cu o sinceritate IdudAtoare sau insultätoare, dupd. inte-resele Brineoveanului, care nu poate decit sä inveseleascA pe ce-Mor. Constantin Cantemir moare pedepsit de Dumnezeu pentruea uneltise impotriva Domnului muntean; coconul Io CostandinDuca Voevod" devine, dupä. ce-i moare nevasta vi el apucä pealte drumuri politice decit ale fostului sAu socru, un telpiz", unblästämat grecesc", un autor de lucruri vi. chivernisiri färdsocoteald, precum Antioh suge singele sdracilor", Nicolae Ma-vrocordat vine incunjurat de Greci prädAtori, cu cari tiranisearätara ca un nemilostiv", precum, in fine, Dimitrie Cantemirmeritä a fi numit, nu Domnul, ci mal bine pierzAtorul tdreiMoldovei".

O mare pacoste e fost pe Brincoveanu activitatea regeluiungur" Tököly. Un timp se intelese de minune cu dinsul, lainceput, prin 1689-90, cind oposantii miunteni vedeau in inti-mul lui Vodä pe un hot", care lucra pentru Mu' terii. Apoi, cindse ardtä limpede cä acesta nu poate sä rarniie in Ardeal, ca n'areputere vi noroc sd. izbindeaseA, sentimentele lui Brincoveanu seschimbard fata de acela care-i prapddia tara kin lernarèa sol-datilor sdi. In tonul in care ar ii scris insuvi Domnul, Greceanupau,strä deei pentrU neorinduieli vi jafurii indat4 dupd intoareere-a

74 lstoria literaturii romAne§ti

din Ardeal, pe pkginii Cruti" i nu se sfieste a spune eäDomnul, necapalind nicio garantie §i nicio satisfactie, poruncipe Cruti a-i mdcelärii", Cind zilele bune ale lui Tököly sa min-tuie, §i. Turcii, obositi de dinsul, Ii pdrdsesc, el vesteste cu mul-tdmire cAderea lui din cinste tocmai ca a luceafdrului", i se bu-curd spuind cd. el nu se va Mai intoarce din Constantinopol pen-tru a supdra pe Voclä.

Fatd de Germani, politica lui Constantin Brincoveanu a fostpe atit de nesigurä .5i de ovditoare, pe cit era de tdinuitviitorul. StAtu in corespondentd cu toti comandantii imperiali depeste munti i p.ind la urmd li transmise §tiri trdddtoare des-pre luptele §i. gindurile Turcilor; primi scrisori i diplome impd-te0i, dar se feri a lua indatoriri precise fati de Nemti sau a-i poftiin tara. De aceia in toatä cronica lui Greceanu nu se gäseste osingurd apreciare limpede a politicii germane 4i. folosului ei pen-tru Principate,. Purtarea lui Serban fatd de Curtea din Vienanu e desaprobatd, dar nici nu se vorbe.ste pe larg si cu cdlduräde dinsa. Se atacd Germanii numai atunci cind fortele imperiale,supt Heissler, servesc interesele legitimiste ale copilului Iordachi-Vodd t ale Bäldceanului.

In Muscali a vdzut i Brincoveanu un moment poporul pro-vidential, cdruia Dumnezeu ii (lase misiunea de a liberà Orientulcre§tin de jugul turcesc. Se interesa' totdeauna de actunile lor poli-tice §i militare, i 1-am vdzut puind sl i se tradaed un prognos-tic care vorbia despre apropiata intrare a Tarului Petru in ca-pitala ImpAratilor romani de Rdsärit. In 1698, cind Petru fdeuo caTátorie in Apus, medicul lui Brincoveanu veni prin Belgrad laBuda pentru a intilni aici pe Impdratul ortodox O. a discutaasupra legdturilor ce s'ar putea stabili 'Mire el §i Domnul sdu.De aici inainte Constantin-Vodd intretinu la Moscova un agentpolitic, pe David Corbea, fratele lui Teodor, poetul, i deplinalui intelegere cu Ru§ii inaintea campaniei din 1711 nu poate fipus& la indoialk

Totqi in zidar ar cduta cineva in cronica oficiald ceva despreaceste lucruri. Inainte de rdzboiul cu Turcii, Tar Petru" epomenit numai in treacAt. Cu prilejul campaniei de la Prut, nise märturise§te, inteadevär, dragostea si rivna crqtineased"a lui Vodd pentru Impdratul cre§tin", dar se inldturd neconte-nit cu stdruintd ideia eá Domnul ar fi fost inteles cu acest ar-

1 Vol, X din Studiile i documentele Mele.

Cronicile brincovene§ti 75

hanghel liberator, ca 1-ar fi chemat cu rugAciunile lui. El ni seinfAtisc2zA numai ca un bun patriot, ingrijit doar de bunachiverniseald" a terii, doritor de pace si lucrAtor pentru pace.Void, ni spune Greceanu, sd pästreze tara intreagd, prin rAb-darea i dibdcia sa inteleaptä, sä o tie färä primejdie da catreamindoao pArtile, adecd i dA cdtrA Turci i dA cdtre Moscali".

Pe Turd. uria Brincoveanu din principiu, fiindcd politicalui era indreptatd dupd interesul personal, si nu dupd idei ge-nerale i veden largi. II durea insd nestatornicia i lipsa lor decredintA, care-/ fäceau clued viata in asteptarea neconte-nitA a primejdiei, il durea lAcomia lor neskuratd. In corespon-denta lui cu Brasoveniil, intilnim dese plingeri pentru cereri'e rui-nAtoare ale Portii: Ajungind", scrie el la 1705, tara aceastala mare greu, de vreame ce i s'au dus numee la Poarta ImpArAtiiiturcesti cum cd inteaceastä tara s'au strinsu atita om i atitadobitoc, i den Tara TurceascA, si den Tara UngureascA, si denMoldova, de iaste p!ind de oameni i dobitoace, l, cu acest numemare ce s'au fdcut ticAloasei de ten, ne-au incdrcat cu ddrite, citiaste peste putinta sdracitor, si. nu mai contenesc cu eerutul". larin alta, din 1707: Si. yeti sti dumneavoastrd i aceasta, cA. cei cene stäpinescu ne si mustreazd, i ne zic cd aici in tara noastrds'au strinsu atita sumd, si den Tara UngureascA si den altepdrti, i pentru acest nume mare ce s'ad fdcut, ch. e tara aceastaplinA de oameni, cu atit mai mult i stdpinii cer, cit nu iaste penputintd, i obiceaiurile ce avem mai denainte, de sd stia ce datara pe an, le-au stricat toate, i le-au innAltat, cit numai Dumne-zeu cel milostiv sa dea puteare sdracilor pdmintului acestuia".

Pentru aceasta vor fi plingerile si in cronica lui Greceanu, a-ceastd oglindd credincioasd a sentimentelor i ideilor Domnului.Pentru l'Acomie mai ales vor fi invinuiti, in cuvinte foarte indrdz-nete, i osinditi maril demnitari turcesti, i chiar Su'tanul; de a-eeia va saluta cronicarul cu bucurie sau va ardta pe Domnul sAusalutind victoriile crestinilor, pedeapsd dumnezeiascA impotrivahrdpitorilor. SA dscultdm numai tinguirile i blestemele. Cuprilejul marilor ddni. provocate de cereri impärdtesti la 1697:cit putea zice cineva ed. nu va sd mai rdmiie in tara nici bou,nici oae, nici cal, nici nimic". Dar, in acelasi an, iatd a lui Dum-nezeu platd aeve", malea infringare a Turcilor la Zenta. Aflindde aceastA veste fázbunAtoare, de izbinda cre§tiniilor §i de

76 Istoria literaturii romane§ti

stingerea paginilor", Domnul au dat slay& luí DumnezeuMaiedi Sfintii Sale". Vizirul mort in lupa e caracterisat ca unomrAu,pdgin §i vrAjma creOinfor", ,,trufa, blestemat, iproci".In 1700-1 cronicarul se roagä pentru stingerea Vízirului §1 Che-haielei, cari cer prea multi bani: Dar asupra tirdniei i laco-miei pdgineti cine poate zice cuvint!".

CAci, spune el &Alma, läcomia pAgineased mod i satiu n'are,nici uitindu-se vreodatd la neputinta ticAlo§ilor supu§ilor". Deaici inainte plingerile §i recriminArile sint tot mai dese: Impdratulavea idcomie nespusa", cumplia i nesdtioasa lAcornia Tur-cilor", cereri nesAtioase" in 1711, o neam varvar, nemilos-tiva §i. spurcata leage i lacomie pdgineascA,", o varvardpAgineasea" neomenie!".

Aceastä cronicA ingrijita, impärtia in capitole mdestrite, fupusd. de autorul ei In legaturd cu cronica veche oficiald a Can-tacuzinilor, de la sfir§itul cdreia suprima ceia ce privia amba-sada din urmd la Viena, moartea i ingroparea lui Serban-Vodd.pe care el insu4i le povesti mai pe scurt la inceputul lucrdriisale. In deosebite forme, ea circula in Tara-Ronal-leaseâ pe timpullui Nieolae Mavrocordat, in mai multe exemplare decit cealaltdcronica de opositie, cronica invinOor, pentru care ConstantinCdpitanul gäsise, cum am väzut, un continuator.

CAP. III.

Literatura religioasit

TipArirea la Bucuresti a strAlucitei Biblii din 1688 a adus oschimbare hotdritoare in ceia ce prive:i.te rolul pe care-1 au de-.acum inainte in literatura bisericeascd cele trei ten i romänesti, acdror muned pe terenul aeesta se lega inteun singur mdnunchiuin marea publicatie a lui erban-Vodá.

Moldova decade, si pentru multa vreme, dupd ce ea stApinise,prin calitatea lucrdrilor ei, pe vremea lui Varlaam, prin cantitate

prin calitate, pe vremea lui Dosoftei. Plecarea din tara a aces-tuia, insusirile slabe ale Mitropolitilor ce urmard, cel de-aldoilea Saya, Misail, poate comentatorul lui Urechel, amindoi fostiepiscopi de Roman, si Ghedeon, venirea in Domnie a unui omnearturar ea bAtrinul Cantemir si, mai mult decit toate, stareafoarte nenorocitA a terii, impArtitd intre douä stApiniri, cea tur-ceasca i cea polond, pánd la pacea din 1699, lAmuresc pd-rdsirea traditiilor unui trecut m.ai frumos. Singurul om inadeva'r iubitor de carte din clerul mo/dovenese de pana pe la1730 e Pahomie, episcopal de Roman, care pornise din und-nAstirea Neamtului, unde mai tárziu era sd inceapd, prin PaisieRusul, o noud viga. Pahomie intrd in schima monahiceased abiain 1697, dar el fu numai cu numele de cálugár nemtean, cAciPolonii, cari cucerird Cetatea Neamtului, cu mändstirea Sfintu-lui Nicolae 2, stdteau si in mAndstirea cea veche a Neamtultd.Abia pacea din 1699 li scoase de acolo 3, asa incit soborul cálu-gtirilor vechi §i. al celor noi puta sA lea In stäpinire biserica

t V. OrAsanu, 1. c., pp. 103-4.2 V. si N. Costin, p. 44.3 Melchisedec, Chron. Romanului, I, p. 315.

istoria literaturkromSnesti

chiliile 1. Pahomie fu eclisiarh, apoi egumen, panti. in 1702-42,scormonind in aceastA vreme prin comorile de vechi manuscriptece se pAstrau incA la Neamt. Faima cea mare a Mitropolituluide Rostov, Dimitrie, cAruia i se dadu munele de al doileaHrisostom", il chemA instA in Rusia, unde stitu un an, pAnA-1poftinti sti fie VlAdicA la Roman, supt Mihal RacovitA, la 18Decembre 1706'; la 18 Ianuar urmAtor, el ii lua Scaunul instApinire4. StAtu in episcopie nu mai putin de noud ani

pArAsi locul sAu numai la inlocuirea lui Nicolae Mavr000r-,dat, Domn a doua oarA, cu Mihai Raoovità, binefAcAtorulpatronul de odinioarA. Dar el nu-si adAposti bAtrinetele in schi-tul Pocrovului, pe care il zidise, ci porni inapoi in Rusia

unde-I primi, pentru zilele ce-i mai rAmAsese a trai, La-vra Pecersca, mAnAstirea din pesterA a lui Petru MovilA.

La 1724, el trimetea de acolo sihastriei sale din muntii Neam-tului un numdr de cArti. Intre ele nu se and produse nouä aleteascurilor moldovenesti, cane nu dadurA decit intimplAtor 77:-cul Liturghiei, tradus de Ieremia Cacavela, dascAlul beizadeleiDisnitrie Cantemir (1697), si opera de compilatie filosoficAlui Dimitrie insusi, tinerelul invdtat: Divanul sau GtIceava Infe-leptului cu lumea (1698). CArtile tiparnice de biserica" vin dinRusia Muscalilor, de care se indrAgostise asa de mult Pahomie:Triodul de post, Antologhiul slavon, Psaltirea, Pravila mare",Bogorodnicinicul". Dar, pe lingd aceste frumoase publicatii ne-intelese, mai pentru toatA lumea, ale lui Dimitrie Cantemir Uttar,Pahomie diruieste i lucräri in limba sa, pe care le daduserA inanii din urma alte tipografii romAnesti deeit cea din Iasi, carezAcea in odihnä sau in risipA: un MArgarint, poucenie rumA-neascä", o Biblie rumAneascA care mi-au dat Savin Banul [Zmu-cilA], fiindu-i duhovnic, i fiindu-mi datoriu cu cAtva" bani"

Savin era pribeag in Rusia si el , un Mineiu mare, bun,din Tara-MunteneascA, care i-am cumpArat eu cu al mii banisi 1-am dat manAstirii meale Neamtului" unde mai era unulde aeelasi fel , 12 Meneia din Tara-MunteneascA, carele

Ibid., pp. 324-5.2 UrechiA, in An. Ac. Rom., XI, p. 113 0 urm.

Ibid., p. 325, nota 2.4 Ibid., p. 328.5 V. mai departe, capitolul Dimitrie Cantemir.

Literafura religioasA 70

le-an dat MArlia Sa Nicolae Voevod uvlavrocordat] mAndstiriiNeamtului, care eu am scris la MAriia Sa §i cu a mea poruncAcheltuiald §i rugdminte am trimis pe Mihail de le-au adus 1"

Cum se vede, cOrtile romAncOi vin toate din Tara-Romäneascd,unde se tipArise Biblia lui Serban-Vodd.

CM in Ardeal slabirea micärii literare §i tipografice e camtot a§a de mare ca i in Moldova. Propaganda catolica birui-toare, care aduse incA de la 1697 incheiarea tjnírü intre biataBisericA a Rominilor ardeleni i strAlucitorul Scaun al Romei,nu fu aa de roditoare ca vechea propagandä calvinA, carestäruia sä se intrebuinteze in BisexicA limba fiecArui popor.Ma la suirea in Scaunul din MIgrad, in 1692, a lui Atanasie,care era sä ducä la capAt schimbarea de credintä, nu se intim-pinA nimic, timp de trei ani de zile, dupä incetarea aetiviatiipopii Ioan din Vint. Mail de un Catechism tipArit in Simbdta-Mare, un fel de Chiev al catolicilor din aceste pArti, in oeia ceprivege §coala 2, nu mai gä.siin decit un Ceaslov, scos la Sibiiu,In numele lui Atanasie, tot de vechiul tiparitor Chiriac Moldo-veanul, din Cetätuia. Dupä. aceastd simpld carte de slujbA, carenu e, de almintrelea, decit reproducerea Ceaslovului din BO1,-grad, de la 1685, avem cloud cärti in 1699. Una, ca tot titlutei nou,sunind ambitios grecege: Chiriacodromion, nu e alta decit oveche Evanghelie cu invAtAture, in ca,re s'au schhnbat laizvodul cel vechiu" numai unele cuvinte i forme: au fatacuvintului, au a vremii", pentru intele,gere mai lesnicioasä:indreptätorul e acela§i ca, §i tipograful, trimes anume de Brin-coveanu, Ardeleanul Mihai fiul lui 4tvan, §au 4tvanovici",§i el a aplicat deci Cazaniei de la 1641, o reitipärire ea InsA§l,dupO cea din 1580-1, procedarea obi4nuitä in noile editii inm-tene ale cArtilor re:igioase. Bucoavna" din acel4i an, apdrutal§i ea tot in BAlgrad, trebuie sä fi avut menirea de a strecurain mintea copiilor dogma cea ,nouA , cu toate cA ea pomeniachiar in Witt tainele Beserecii Rdsdritului", Apoi aceastd tipo-

Arch. Statului, Neamf, n'. 1905. Cf. Melchisedec, Chron. Romanului, I,

pp. 340-1.2 Bianu i Hodos, o. c., 1, p. 339, n° 100.

Ibid., pp. 36-70, n. 113.

80 istoria literaturii romAne01

grafie se opre0e pentru cincizeci de ani de zile, arAtind eft desterp era deocamdata supt raportul culturii pur biserice§ti ca-tolicismul primit acum de Romini. Catechismul catolic din Cluj,cu data de 1703, nu are a face cu Biserica romAneasa unitA,ci e un dar al Iesuitilor, tipArit cu Mere latine, inteo ortografiecare se adoptase de ai no§tri in pArtile Marlene; niel nu era mA-car o lucrare nand, ci nurnai o retipArire a Catechismului luiCanisius 1, tradus de Gheorghe BuLul din Banat. Pfnea Pruncilorde Iesuitul Baranyai, care pusese la cale Unirea, apäru in Oa-ducere romAneascä la 1702: tAlmAcitorul era un Romin din Bor.bant, Duma, care se infAttieazA ca IanAr.

In acest timp, supt Domnia bogatulul, darnicului, luminatu-lui §1 ambitiosuhri Constantin Brincoveanu munca tipAririi-cu sau far& activitate literarA adausA pe lingA dinsa lua unmare avint, i intre atril 1688 §1 1716, cind peri urmagulBrincoveanului, Stefan Cantacuzino, tot din porunca osinditoarea 'Purcilor, nu mai putin de optzeci, nouäzeci de cärti noud auväzut lumina.

V. mai sus oi urmlitoarea scrisoare, pOstrata la Roma, in BibliotecaBorghese, lar in copie la Alba-1ulla, In Bibl. Batthyani, ins. K2, 1V ', p. 476,prin care se recomanda de Stefen Csáky, episcop-aies al Ardealului, catreconducatorul Colegiului Propagandei din Roma, acest cleric : Praesentium lato-rem Georgium Buitul, Caransebesensem, Transylvanum, quem ab incunabulisfere et enutrivi et artibus liberalibus disciplina institui". Se roaga a fi primitin collegium germanicum et hungaricum Praefatus iuvenis studlis, cogenteilium summa corporis infirmitate, interruptis, cum Vienna ad me in Transyl-vaniam profectus esset, ingentes perfidia haereticorum et capitali in catholicosodio Gabrielis Bathorii, principis Transylvaniae, tumultus exorti, persecutio nonpaucis verbis explicanda catholicos omnes invasit, cumque ego cum nonnullisaliis fuga vitam salvassem, in manus hostium incidit, omnibus suis spoliatusaliisque ignominiis affectus, vix manibus eorum ereptus est atque delituit quam-dium species aliqui tranquilitatis catholicis redderetur. Ttimultu sedato, nihilipsi magis fuit quam ut catholicis fere omnibus sacerdotibus privatis in divinisac aliis piis christianae religionis exercitiis subveniret, quod aliquot in locissumma industria ac labore magno suae patriae commodo praestitit ; novissimeduobus et amplius annis Alba-luliae, in metropoli Transylvaniae, non solumiuventutem regni illius liberalibus disciplinis erudivit, sed etiam, absente Reve-rendo patre Stephano Szini, S. I. sacerdote, sacris concionibus populum in pu-blico instituit. Cuius rei amplisslmi testes sunt proceres ac barones catholiciTransylvaniae, qui saepenumero concionibus eius interfuerunt Datum laurini,15 septembris, anno 1619.

2 BianU Hodoo, la aceastA data.

V. Bianu i Hodn o. c., la aceasta datg,

Literatura religioasA 81

Brincoveanu ounea mai mare temeiu pe publicatille grece§tiLimenite sA fie in minile multor preoti, cari erau pomeneascantunele. Dosoftei de Ierusalim, indreptatorul Bisericil mtmtene,ca i al celei moldovene, se wzase acum la Curtea lui Constan-tin-Voda acescuia, lasind pa celait Voevod Constant,n, ca .e nu §tiacarte §i nu simtia nevoia de a fi läudat de carturarii Rasaritu-lui: invitatul Patriarh va fi indemnat pe Brincoveanu sA Im-bogEtteasca §i mai departe Biserica greceasca cu carp folositoare.

Astfel, ie§ira, pe de o parte, carll sprite sau bisericeti ingrece§te: Anluioghiul din Snagov, la 1697, Psaitirea din 1700,Liturghia greco-araba din 1701, Ceaslovul greco-arab din 1702,daruri cre§tinilor din Siria, Sfinfirea bisericii din 1703, Acaf-

Sjintei Ecaterina din 1710, Slujba bisericeascd (13:6Xoc

ivtaúntoc) din 1709, Slujba Jjhaului Visarion, din 1705. Se §tie caBrincoveanu a facut cu putinta i tiparirea a cloud cat* numai inlimbi rasaritene: Psahirea arabd din Alep, cu data de 1706, §iLiturghia georgiand din 1710. °data, ufl Grec din Chios platica sa se tipareasca o Slujbd a martirei Chiopolitei.

Alte publicatii au scopul de a combate pe eterodoqi, pecalvini, cu cari ins& lupta se cam incheiase de o bucata devreme, §i pe eatolici, cari, razimati pe Casa de Austria invin-gatoare, puseserä mina pe Ardealul romanesc §i amenintau alteTinuturi ale pravoslaviei greco-slave. Prin Dosof tel, Biserica Rtt-sari t ului incepu sa lumineze pe credincio§ii ei asupra deosebirilorde credinta intre dinsa §i protivnicele ei i asupra xnotivelor §itemeiurilor acestor deosebiri. Cu banii lui Brineoveanu se duseastfel un räzbolu teologic invier§unat, cu arme grece§ti masive.

Atita teologie greoaie nu pornise niciodata din erile noastre,ea sit zdrobeasca intariturile celor de alt.& legel

In 1690, avem cartea lui Maxim din Pelopones despre Schis-ma Papista§ilor", §i tot in acest an lucrarea Sirigului ImpotrivaCalvini.or, indoita pav'äzä intinsä ereticilor. Dupa putina odihna,in 1694, Dosoftei publica opu,sculul situ impotrivadogmatice ale lui loan Cariofi, care era compromis cu cal-vinii Inca de la 1692 se lucra In Ia0 la mapele conglomeratde polemic& al lui Dosoftei, intitulat Tchioç 1(ataXallç sau Ct

O

$2 Istorla literaturii romAnesti

schimbärii, in care septe scriitori sInt intrebuintati pentru arilzbi pe papistasi": Cantemir barinul nu ajutase intru nimicaceasta opera, si tipografia din Cetatuia, stramutata poate laSf. Saya, se numia acum Tipografia iesana a Sfintului Mormint.al card patriarh e insusi. Dosoftei. Dupa ce Cariofil fusese mus-trat, se da in Tara-Romaneasca, la 1697, un Manual" al lull,

cuprinzInd lamuriri la unele intrebari ale lui Constantin Cantacu-zino Stolnicul, a carui ortodwde cauta sa fie deplin luminatiApoi iarasi la Ia§i, in 1698, se iveste un T6i.i.oc .Ietic.t¡ç, at lutDosoftei: Carte de iubire", dar impotriva Latinilor", iarä§io compilatie rdzboinicd. In 1699, Grecii capätä o editie noua,dupä cea din Olanda, a Mdrturisirii lui Petru Movila. 0 In-vatitura dogmatica" (Aoyjmtntil Macnsceda), de Sevastos Chi-menitul, directojul scolii grecesti din Bucuresti, cuprinde o sumade deslegari la intrebari incurcate. La 1705, Antim Ivireanul,acum episcop de Rimnic, cla in tipografia resedintii sale una/ treilea T61i,oc al 11 Dosoftei, T6(i.oç zap5:c, Carte de bu-curie", cu alte argumente impotriva dusmanilor lui, Latina".In sfirsit, Panoplia dogmatic() din 1710 e o culegere bizantina,build' de intrebuintat contra oricAror necredinciosi, lar Expune-rea credintii ortodoxe" de loan Damaschin (Iasi, 1715), o vechecarte de teorie, potrivita tocmai pentru aceste timpuri de lupta.

0 a treia categorie de carti grecesti e Instructiva, fárä safie polemica. Asa este Eortologiul lui Sevastos Chimenitul (1701),o lamurire a rostului tuturor serbatorilor, de unde-i vine si titlul;apoi Descrierea (flpooxuvv*tov) Muntelui SIMI, de mediculloan Comnen, care ajunsese Ieroteiu episcop de Silistra; carteadespre preotie a lui Hrisant Notara, nepotul Patriarhului deIerusalim (1702), Indemnurile cre§tine i politice" (NooOsaíat

xptorccotx2:-TcoXttntai) ale aceluiasi, care mostenise i rolul indrep-tator de lege al unchiului säu de pe mama, i Istoria Patriarhi-lor de lerusalim, marea lucrare a lui Dosoftei despre inaintasii säi.

In sfirsit, in al patrulea rind yin tiparituri care sint in lea.-tura cu tara sau cu familia domnitoare in Bucuresti. Astf el, In-vAtaturile lui Vasile Macedoneanul catre impäritescul sau

V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 106-7.

Literatura religioasA 88

(1691) fura tipärite pentru a sluji la cre§terea Mor lui Brinco-veanu o tradu:ere romaneasca s3 pästreaza intr'un humos ma-nuscris cu stema Cantacuzinilor i ; Slujbele Sf:ntei Paraschiva§i Sfintului Grigore Decapolitul se explica prin aceia ca moqte:euneia se pästreaza in Ia§i, iar ale celuilalt in Bistrija olteana;Slujba Sfintului Constantin (1696) era a patronului lui Voda; totde ace'a s'a tiparit Panegiricul lui Constantin-cel-Mare (1697),al carui autor e Gherasim, Patriarhul Alexandrfei, adapostit deDomn, panegiricul fu stramutat §i in romane§te, §i un splendidmanuscript da impreuna cu textul grecesc §i aceasta traducere 2.S'au publicat incercarile 'iterare, cuvinarile festive ale fiilor Dom-nului, Stefan §i Radu, §i ale dascálului lor de casa, GheorgheMaiota (1701-1) , §i tot a§a o teaducere a Paralelelor" lui Plu-tarh in greceasca no* de Constantin, fiul cel mare al Dom. -11111111. (1704). Urmind aoest exemplu, Nicolae Mavrocordat, aldoilea urma§ al lui Brincoveanu, dadu la lumina, la 1716, una dincarpe tatalui sAu, Alexandru Exaporitul: '1006%Net.

Mult mai pujine sint cartile romane§ti, dar insemnatatea lor, fo-losul lor adevarat §i trainic sint covir§itoare.

Une:e dintre ele urmeaza obiceiul de a se da preopor carjilesfinte in forma ce se potrive§te pentru s'upa. Astfel se dala 1693 o Evanghelle greco-romina, Cu indreptajirea ea' astfel,la once nedumerire, se va putea vedea care e taxtul original alNoului Testament: partea romaneasca ni e luata dupa Biblia dela 1688, ci dupa Elianghelia din 1682. Aceluia§i scop ii cores-punde Psabirea din 1694 cu textil], din 1688, in care Psal-mii sint intovarA§iji pentru intaia oara de cathizmele cu tro-pare §i cu molitve de rugaciune". Evanghelia romaneasca dinSnagov, 1697, dä aproape acela§i text in aceia§i orinduiala ca in1682. Psahirea din tipografia rivalä Buzäului, apäruta la 1701 §iretiparita la 1703 4, nu e aceia§i cu Psaltirea din 1694, decit caremai mult citeva adaosuri: carpe lui Moise", Paraclisul MaiceiDomnului i Pascaliile: psalmii sint aici in slavone§te. Noul

Bibl. Ac. Rom., n' 1595; frontispiciul e reprodus pe coperta publicatiilormele din 1901 despre Cantacuzini.

1 Bibl. Ac. Ron., ms. 766; cf. An. Ac. Rom XII, sect. lit., p. 163 i urm.V. mai sus.Bianu i Hodo§, o. c., pp. 540-1,

84 lstoria literaturii romgne§ii

Testament d'n 1703 singur se infätiseazä ea acum intdi tipAritfnfracesfa chip", fiincleä el nu e deca forma deosebitd din Bi-blia cea mare. Apostolul din Buzau (1704) nu orinduieste pen-tru slujbA textul Apostolu'.ui din Biblia de la 1688, ci reproduce,indreptind, Apostolul din 1683 ' .

In acelasi timp se lucrau la Buzdu cdrtie de slujbd, care fuseserdrdspind:te pe romdneste numai in Ardeal si, intru citva, in Mol-dova. Acela care indeplini aceastd sarcind folositoare i des-chise graiului nostru usile altarului e un ucenic al lui Dosoftei,fostul VIddicd de Hui i tipdritor Mitrofan. El fugise din Mol-dova, d'upd aceiasi expeditie a lui Sobieski (1686) care adusefuga in Polonia a lui Dosoftei insusi. Cind Scaunul Buzdului a-junse liber, Brincoveanu II dädu acestui oaspe prietuit, din carefdcu i solul sdu in strdindtate

El incepu indatd a tipdri, cela ce era mestesugul, cherna-rea i bucuria lui. Triodul lui din 1697 e indoielnic. La 1698 incd,el incepea o culegere de Vieille Sfinlilor, pe care le intituleazdgreceste Mineie si care cuprindeau í rugdciunile, in slavoneste;textul romdnesc e o adaptare dupä al lui Dosoftei din Proloagecu intrebuinta:ea, poate, a acelor Vieti care scrisu-s'au pre ru-mdnie cu invdtAtura pdrintelui Ananiei egumemil sf[injtei lavreCoziei, si se-au scr;s in zilele crestinului Domn Ducd.i-Vod[A], incursul anilor 7183 [16751" 4 . In 1699 se dd Molitvenicul, repetatin 1701, insd färd refacerea si a tipicului in romdneste 5. Octoihule din anul urmdtor (1700), ca i Triodul, sau slujba PostuluiMare. Cu Penlicostariul din 1701, cu brosura sau tratajii" Mo-litvelor Vecerniei din 1702 6 si Cu Lilurghia din 1701, care nuurmeazä pe a lui Dosoftei, ci pe a lui Teodosie, Ina asa deincArcatä cu slavoneste, se incheie sirul artilor de slujbd.

Un Apcntol m)ldovenesc scris la Bisericani, in 1652, de auggrul Misail(tus. 69; cf. ms. 85 al Ac. Rom.), nu s'a tipgrit niciodatg.

2 V. mai departe.8 MVICtra, adecg Vietile sfintilor pe fiecare zi, wzate pe luni".

Bibl. Acad. Rom., ms. 2602.5 Ceale mai denainte tipgrite nu sgnt cu tipicul romgnesc; drept aceia m'am

lndemnat de o am tipgrit co toate invgtgturile tumgne§ti, pentru lntelegereatuturor" ; Prof* editiei a 2-a.

Bianu i Hodo§, o. c., p. 539, n° 132.

Literatura religioasA 85

RugAciunile agteptau incd vremea traducerii lor in roma..nete. Mitrofan nu fu acela care desdvirgi astfel opera <lusa a-proape pAnA la capát de dinsull. Mitropo'ia primise, de sigur,teascul buzo!an; inca la 1703, ea, urmind vechile datine i sfa-turile Patriarhului ocrotitor, dädea Ceaskvul in slavonegte.Dar iatA cA Antim tipograful, egumenul snagovean, trecu ca e-piscop la Rimnic. Aici el gäsi amintirea episcopului Ilarion, unsprijinitor al cArtii romänegti, din a cdrui biblloteca s'a pästratun Varlaarn i loasaf In traducerea lui Nästurel3 gi d Leastvildsorba de Vlad GrAmaticu,l4, o Psallire cu tilo, slavo-rornind, tra-dusä de Alexandru Dascd1u16 rAnduiala sfintirei apei 6". Eldädu deci in romAnegte, ajutat de Mihai Igtvanovici, care trecupeste citva timp tocmai in Georgia, Vietile Sfintilor pentru ser-bAtori, Antologhiul din 1705 sau Floarea cuvintelor". gi unMoliThenic in 17067. O SlujbcY a Maicii Domnului romAneasca edata de el in anul aoesta, impreunä cu un Octoih.

In 1708 fusa muria bätrinul Mitropolit Teodos'e, gi peste pa-tru i cinci ani, in 1712 gi 1713, Antim, urmagul lui, publica intipdgrafia din Tirgovigte Ocio/huí, Evhologhiul, d'upa gre-oeste gi Liturghia, romAnegte de la un capät pana la al-tul, cu Diaconariul din 1687 ca adaus. De si se mai intimpinA oLiturghie slavonA din Bucureg:i gi una slavo-romäneascd careapare la lag' in 1715, slavona era gonita din ultimul ei a-&post, i graiul romAnesc se ridioa liber catre Dumnezeu.

Al trellea rind de arti romänegti sint cele de polemicA, deinvAt'aturA i chiar de distractie, un gen cu totul non *in ti-

V. Bianu, Discursul citat, p. 22.NumArul Ceasloavelor manuscrise din veacul al XVII-lea e foarte mare. In

Bibl. Ac. Rom. ele formeazA n-le 206, 706. Molitvenice se dau in mssele 2465,2522. Cf. Gaster, Chrestomgtia, I, p. 315 i urm. O Po1uno#infc1 Cu rugA-ciuni a fost scrisl la 1695 de Vasile dascAlul Mold[o]vanul" (Sturdzea), lamAnAstirea Plosca in Tinutul Huniedoarei din Ardeal (ins. 1838 al Ac. Rom. V.

Mangra, /. c.).a Bibl. Ac. Rom., ms 2470. Pentru NAsturel, v. Arh. Ist., I, pp. 8, 15, 128 si

acum P. P. Panaitescu in Mélanges ale Scolii Romine in Franta, an. 1927.Bibl. Ac. Rom., ms. 2512: e copiat la 6 Decembre 1693. Cf. mai departe.

5 V. Bianu, in Col. 1. Tratan, 1882, p. 599 i urtn.5 Ms. 2465 al Ac. Rom,

Bianu i Hodo, o. c., pp. 541-2, n° 1508 COmunicatie a d-lui I. )3 ianu la Academia RornAnA, 26 Mart 1926,

86 lstoria llteraturli romAne§ti

pAriturVe noastre. Fratii Greceni talmacird o Cazanie greceascAmodern5, dupA Zlataust $1 alti omi1eti; ea ie$i la luminä in 1691,supt titlul de MArgAritare", pe care-1 mai pu taserA i a'te Ca-zanii. E o lucrare frumpasI, cu graiul p!in $1 destul de miAdios,

exeeutia tipograficA e la inältimea textu'ui. Tot in acest an,Mitrofan de Ba7Au impärtia Pravosiavnica MArturisire". Car-tea contra cato!icror a lui Maxim Pe'oponesianul apdru in 1699supt titlul Carte sau luminA cu dreapte dovediri din dogrnele,Besearecii RAs'Aritului asupra deighindrii Papistalilor". InvAta-turile cre$tine$1i" in fe'ul ce'or de la Cimpulung sint din1700; ele erau scoase din gre2e$te. de Fi1oftei, calugAr in-vAtat, care fusese $i la Atos; O Floare a darurilor", ca aceitape care o copia la inceputul veacului al XVII-!ea popa loan dela Simpietru, e din acela,i an. ino6fatura de opfe taine carenu e o prefacere a celor $apte Toine tradme de Eustratie Lo-gofAtul moldovean, iese la Bu7au, in 1702, in editie se-paratá i pentru Mitropo'itul moldovean Antoniel. Pildee fi-losofe$ti" apar in 1713 romhne$te (data cu Maximee filosoficein grece$te. lar in 1710 $i 1714 Anthn trimete preotilor sai in-vatlituri in romaneste, se stie ea el si predica in aceastatimba, ba inca foarte frumos, eu tosta origines lui straina, cau-easiana 2. PAnA i despretuita Alexandrie a celor simpli $i ne-cArturari se invredni2i de cinstea tiparului domnesc la 1713.

Tottr$i rAmAsese o sumA de lucrdri eare nu se puturaCasi de lumina tiparului. Literatura netipAritA e cu Mira mai in-tinsA decit cealaltd, i necontenit se descopdr elemente notadinteinsa.

Dintre carti'e de slujbd se pdstra as fel numai in manuscriptSlutebnicul 3. Dintre poves i i e relgioase E:e intrebuintarä numiia$a une'e Viete de Sfinti, de o infndere mare, preeum e ViataSfintului Nifon din Costandia" Ciliciei, tradusä din giece$te 4,

Bianu i Hodos, o. c., p. 539, n° 131.O predica romaneasc5, tinuta de dascalul de la Calafendesti, la 1639:e Os-

tratà in Bibl. Ac. Rom., ms. 167. S'a tiparit de V. Parvan, intr'o brosura.3 Bibl. Ac. Rom., mss. 1790, 1838. Cel d'intaiu, numai In micà parte roma-

nesc, e din vremea Mitropolitului muntean Stefan.4 Ibid., ms. 2670; G3ster, Chrestomatia, 1, pp. 287 si urm., 254-5, D. Gas-

er atribule mai multe traduced unid anume Cozma,

Literatura religioasA 87

0 a Sf. Vasile cel Nou, a Sf. Saya, a lui Efrem Sind; Pateri-cele sdu Leastvitele', cuprinzind vietile Sfintilor Pdrinti 2sidin care o traducere a fost daA, in Rimnic, la 1699-1700, si dedascdlul Rominilor din Schell Brasovului, Alexandru, un Polonde origine, care a fäcut i a'te traducen i Teascurile muntenenu dadurd decit o Cazanie (Märgaritarul), pe cind cunoastemdin acest timp un Chiriacodromion, deosebit de cel ce s'a ti-OM in Ardeal si o Cozanieintreagd, salsa inainte de 1688 de$tefan ie'omonahul din Cozie. Un Tilc al Apocalipsului, tradusdin slavoneste, se pdstreazd inteun manuscript din 1704%

Afard de cd7t1 bisericesti ca acestea, s'au talmdcit acea com-batere a Larni or i Armenilor de care a fost vorba i aiurea 7,apoi Mintuirea Pc1c6losilor, dupd aanflp(st 8 deo-sebite anecdote morale si invdtdturi crestine" 9, Sv[dnIta da-rovanie si carte a'easd din toate cArt le, dulce invdtdturd omu-lui", talmdcire moldoveneascd", Isopii sau Fabulele lui Isop'',Minunile MaiceiDomnului" g:, in sfirsit, cartea moral& foarterdspfnditd, care se intituleazd Diopira sau Oglinda ": tdImAci-torul el e tot dascdlul Staico, despre care s'a mai vorbit. Intretraducdtorii acestia de cArtulii invätdtoare se aflau si inalti cle-rici: astfel o Albind" sau Pcea'd" a fost inceputd de Mitrof an

1 lorga, Dona biblioteci de meincIstiri, p. 23, ni 2.Un ms. de la Pocrov, foarte frumps scris, In Bibl. Ac. Rom. n° 287; Gas-

ter, o. c., p. 304 si urm.8 Ms. 2452 al Ac. Rom. Traducerea s'a fAcut la Rimnic, in episcopie,cu chel-

tuiali lui loan egumenul de Hurez. Bianu, in Col. 1. Traian, 1882, p. 599 siurm. i aici, mai departe. Ms. acesta poartA Insenmarea; Hunc librum scripsiego servus domini Alexandrus Preceptor Polonus, anno Domini 1699, mensefe. 21".

Bibl. Ac. Rom., ms. 2329.Ibid., ms. 2672.Ibid., ms. 2649.Ibid., ms. 1916; lorga, Douil biblioteci de mcIndstiri, n° 9,

8 Bibt. Ac. Rom., ms. 2517. V. 0 mai departe.9 Ibid., ms. 1429, 1570.I) Ibid., ms.1436.U Ibid., ms. 2456; Gaster. Chrestomatia, I, p. 350 0 urm.It Gaster, I. c., pp. 299-300.ig V. lorga, Doaci biblio(eci de nzeindstiri, pp. 22-3.

88 Istorla literaturil rotnAneti

al Husilor si apoi al Buzäului, inainte de a fi urmatA de das-dasalul moldovean Atanasie 1

Astfel limba romäneascA, imputernici%, limpezitä, mlAdiatä prinlucrul de trei veacuri al scriitorilor ardeleni, moldoveni si mun-teni M'al deosebire, puse stdpinire pa Stat si Biseried, intr'untimp cind, din sentimentul de partid, de familie, din sentimen-tul neamului räscolit de nenorociri izvora valul putern!c, de acumincolo neintrerupt, al cronicii romanesti, in care trAleste, im-preunal cu viata striibunilor, sufletul lor.

I. Ghenaclie al Rimnicului, in Arz. AC. ROM., XII, secti. lit. p. 139 si urm,

Levand? Epistolaire, p. 84.

CAP. IV.

Mari le compilatii de cronici.Cronicile lui Nicolae Mavrocordat: Nicolae Costin si

Radu Popescu. LucrArklencomiastice si genealogice.

Nicolae Mavrocordat n'a scris ca tatll su nicio carte deistorie i n'a ldsat nici memorii, care sd fi fost descoperitepdnd acum. Totusi el pretuia cunoasterea deplind i adevdratda trecutului, i aceasta nu numai din dorinta de a-si vedeapropria activitate limpezità, crescutd i transmisd astfel poste-ritAtii, nu numai din patima de a-si vedea dusmanii legati destIlpul de rusine al vesniciei. Era In aceastd iubire pentru cro-nici a Invdtatului grec si un element impersonal, stiintific;11 Indemna sd pule a i se copià i Infdtisa cronicile, a i seserie urmarea lor, i nevoia omului de stiintd, cugetdtoruluide a-si explica cele ce-1 incunjurd. i, fiindcä Nicolae Ma-vrocordat era un moralist, el gdsi 'o deosebità plAcere sdcaute In desfAsurarea celor ce au fost pedepsele meritate alegreselilor i rdsplata dumnezeiascd 1ncununind vietile drepte

frumoase, care adevArat cd n'au nevoie de altd rdsplatd decitconstiinta dreptdtii i frumusetii lor.

Despre multdmirea morald pe care o simtia petrecind Cu o-chii cronicile Moldovei, ni vorbeste el insusi Inteo scrisoarecutre un prieten cleric, cAruia-i aratd ocupatiile spiritului sAu,ce-1 mIngliau de sarcina grea i plind de rdspundere luatdasuprd-si Impreund cu Domnia 1. Acest fel de multAmire 11putea gdsi autorul lui napi. TCOV 7.%0717.6VTLOV si In crimpeielede cronici nelegate 1ntre ele, nearmonisate, pe care boieri

90 Istoria literaturii romlnesti

de tall, cei mai multi cdrturari iesiti din scolile polone, le In-truchipa-erd. In mijlocul activitAiii lor politice, Intre grijile intri-gilor i nevoile exilului. Dar eruditul, cunoscdiorul literaturiieline i latine nu putea fi multdmit cu aceste membra di-siecta. Pentru binele terilor peste care domnid, pentru sa-tisfactia lui literard i pentru a indeplini i aici o operd deculturd, Nicolae Mavrocordat isi propuse sd adune acele frag-mente de cronici, sd duca mai departe, pAnd la capdt, lucrulscriitorilor lor, cari voiserd cu totii, fdrd sd-i fi lAsat vremea saufArä sd-i fi ajulat mintea, sd contopeascd scrisul lor cu moste-nirea istoricd a altora, pentru a da supt o formd bund lite-rail o istorie complectd, de la origini pánd In ultimele tim-puri, a terii Moldovei sau a Terii-Romdnesti.

Gindul acesta, pentru realisarea cdruia trebuie sd-i fim recu-noscAtori acestui strdin, confundat prea mult timp cu nevredni-cii din neamul sdu, &dui acesta-1 avu Mavrocordat, nu In1ntAia Domnle moldoveneascd, In care nu izbuti mdcar A. seorienteze, asa fu de scurtd, ci In a doua. In aceasta-si ardidtalentele de administrator, In aceasta putu sd-si aducd la in-deplinire bunele intentii, 0 tot In aceasta el orIndui alcdtuireaunui mare corp al cronicilor moldovene.

Idela unui corp o avuserd., fdrd 1ndoiald, i acei cari reuniserdfelurite cronici slavone pentru a forma letopiseful terii, pecare-1 traduse Ureche. O avuse pe urnid clara inteligentd a luiMiron Costin, si o si realisase In parte. Mai tArziu, un Lo-gofdt-Mare fArd carte si un treti Logofdt fArd talent 10 puse-serdIn minte sd desdvIrseascä lucrul, dar nu izbutiserd sä dele decito caricaturd. Lui Nicolae Mavrocordat ii era pdstraid onoareade a recomanda i patronà scrierea marii cronici a Moldovei.

Sarcina de a o face fu incredintatd boierului care era, indis-cutabil, cel mai 1nvdtat printre ai lui, cel mai potrivit pen-tru o asemenea misiune literard, Marelui-Logofdt Nicolae Cos-tin, un elev al scolilor polone, un autor cunoscut, un fiu decronicar.

SA strdbatem viata acestui istoric al Moldovei.Era, cum am spus, fiul lui Miron Costin, cronicayul

poetul.Dupd mamd, era de neam dornnesc, cdci Ileana, sotia lui Mi-

Marlie compilatii de cronici 91

ron, Ulna Logofeteasa, era fiica lui Ioan Movild, un preten-dent fdrd de noroc, unul din fiii lui Simion-Voddl, Cdsdtoriatrebuie sa se fi f dent, prin Cantacuzini, ocrotirii tIndrului Mi-ron, indatd dupd 1.ntoarcerea In tara, la o data pe care am In-cercat s'o fixlm Inteun capitol precedent 2. Avem dovadaIleana Costin trdia la .21 /anuar 1667 si /a 17 April 1669e, si efoarte probabil cd ea a fost singura sotie a cronicarului i cd eaceia care fu aproape reunitd In moarte cu bArbatul ei la1691, sdvirsindu-se Cu putine zile numai inaintea lui Miron

fiind Ingropatd Impreund cu decapitatul.Din aceastd lungd i fericitd cdsdtorie intre agerul boier

tuca Domnului pribeag venird trei fii. Cel mai mare a fostIonitd. Acesta trebuie sà se fi ndscut inainte de 1660, cdci erala 24 Decembre 1681 treti Postelnic, la Inceputul carierei ono-rurilor 4. La 1-iu Octombre 1683, crescuse In rang, rdmiindInsd. In spuza boierinasilor din jurul persoanei domnesti: era,Iii adevdr, vtori, al doilea Postelnic la aceastd datd5. El Into-vArdsi In exil pe tatAl sdu i, Intorcindu-se cu dinsul suptConstantin Cantemir6, fu Indltat la Serddrie, pe care oocupa la 10 Iunie 1689, cind II vedem fAcInd o cumpArdtoarede mosie, In fiinta unchiului sdu, Velieco7. Serdar era IonitdCostin si la inceputul anului 1691, care aduse prigonirea i ri-sipirea influentii fatniliei 8. In studiul amdnuntit al cronicilor,pe care, pentru usurin;a unor cercetdri speciale, am crezut binesd-1 pdstrdm asa cum era In Istoria literaturii romlne In seco-

I Vezi V. A. Urechia, M:ron Costin, Opere complecte, II, pp. 534-5;ibid., I, p. 107; Ur:cariul, V, p. 370. loan Movila pare sä fi tinut ofata a lui Balica Hatmanul, de vreme ce ni§te mo§neni pomeniau laun proces din 1678 pe socrul lui Miron, Balica: cand au scos o partede ocind de la Miron Costin, VornIcul cel Mare, ce s'au fost Wandcat a socru-saik, a Balicai Hatmanul Bibl. Ac. Rom., documente ne-catalogate. Cf. §l Ghibanescu, Surete i izvoade, IV, p. 212.

2 V. vol. 1.

3 Uricariul, VIII, p. 13; Rev. p. ist., arch. si fit., I, p. 338.4 V. A. Urechia, 1. c., I, p. 710.

Ibid., p. 712.6 Data am fixat-o aiurea.7 Bibl. Ac. Rom., doc. LIX/111. Cf. §i doc. LIX/112. V. Neculce,

pp. 230-1.8 Urechia, 1. c., I, p. 713.

92 Istoria llteraturii romanesti

lul al XVIII-lea", chiar daca aceasta ar atinge economiase va InfAtisa dese ori prilejul de a vorbi despre vicisitudinile Cos-tinestilor; deocamdatd ajunge sil spunem cd la 1699, chid lu-crurile se schimbaserd, Toni1à se afla in liniste la Iasi si era nu-mai Ion Costin ce-au fostu Sdrdar, ficiorul dumisale Logofd-tului Miron Costin, ce-au fost Logofdt-Mare" 1. Il mai gdsimla 1703 2 El muri inainte de 1730, lAsInd o fatil care se mdritdcu Miron Cuza Logofdtul, primind ca zestre satul lui roan,mostenire de la tatll sdu: Romlnestii, In Girligdtura 3. Afardde aceastd fatd, lonitd, care e singurul dintre frati mort cuposteritate, ldsd doi fii, Nicolae i Miron Mutul, dintre cariniciunul nu fIcu vre-odatd carierd. Fetele lui Nicolae se mg.-ritard In familiile Cantacuzino, Hurmuzachi i Cretulescu. Iarfiii lui Miron continuard. neamul 4.

Al treilea fiu al lui Miron se stabili In Muntenia. PetrascuCostin fusese Cdmdrasul lui Cantemir, apoi, ajuns Spdtar, e-migra la moartea silnicd a tatalui sdu. Murind in pribegie, elnu Idsd descendentd, i averea-i fu Impdrtitd Intre frati 5.

Nicolae Costin fu al doilea fiu al lui Miron Logofdtul. Ca sifratii sdi, el Invdtd In co1ile polone, din care si tatäl lorcdpdtase stiinta 6. Avem una din cdrtile lui de scoald, un ma-nual de retoricd: Publicum aerarium regiae eloquentiae7.

Pe acest manual, el îi insemnd i discursurile pe care le-apronuntat, pe clnd era un copil slrguitor i cu iubire de Invd-tAturd. Din ele afldm cd fiii lui Costin salutard la 1676 pe An-

Document din 22 Iunie; Bibl. Ac. Rom., LIX/115.2 Urechia, 7. c., 1, pp. 715-6.3 Arch. ist., III, pp. 281-3; Urechia, I. c., II, pp. 534-5; doc.

LIX/116, XXII/67, XXII/238 la Bibl. Ac. Rom.4 V., pentru acesti Costinesti in decadenta. Urechia, I. c., I, pp.

192-3, 717, 723, 728, 782-4; Arch. soc. $1. $i lit. din Iasi, III, p.343.

5 Urechia, I. c., I, pp. 715-6.6 Dar Dimitrie Cantemir greseste cind spune ca Miron a fost cel

d'intaiu ce si-a dat copiii la scoala polonii. Vita Constantini Canternirii,p. 29, din vechea eciitie; cf. a doua, data de mine in 1925. Cel d'in-Wu a fost cel putin tatal lui Miron Pentru mentitmea fiilorlui Miron in registrele IesuiVlor din Iasi, pentru darurile facuteacestora de familie, v. Iorga, Studii $i doc., I-II, tabla.

7 Titlul continua asa: ad usus sarmaticae iuventutis Leopoli re:seratum, anno a verbo vagitibus sic! in terris diserto 1664".

Marite compitatii de cronict

tonie RuYet, Intors In capitala lui, dupd incheiarea pdcii dela Zurawna, printr'un discurs de ocasie. In acelasi an poate,de CrAciun, potrivit cu obiceiul, copiii pronuntard voroava cd-tre Domn i fiul acestuia. In sfirsit, Cu un mic euvint" allor se alese in primdvara urrnAtoare Gheorghe Hmilnitchi, fiullui Bogdan si fratele lui Timus, care venia de la Constanti-nopol cu tuiul pentru a ocupa acea IldtmAnie a Ucrainei incare trebuia sd-i succeadd alt gos podar, Gheorghe Duca. Nis'au pierdut, de sigur, alte mici productii copildresti de ace-lasi fel, care fdceau mindria Logofdtului Miron, i n'avernnici acrostihul care fu infdtisat lui Vocld i beizadelei in aceasolemnd ocasie de Crdciunl.

Dar avem norocul sd. poseam, In colectiile AcademiaRomine, doud cdrti de eruditie din biblioteca Costinestilor. Unae traducerea lui Guagnini de Paszkowski, pe care-si inseamndnumele, pe rind, Petrascu Spdtarul, la 22 Februar 1687, siNicolae Vornicul, in 1706. Afard de aceastd carte in care secuprinde si o versiune a lui Cromer si scrisorile grecesti",extrasele din autorii elini citate de Miron spre marea nedume-rire a comentalorilor, afard de dinsa s'a mai gdsit si unexemplar din Stryjkowski, pe care Miron sáu Nicolae Costininseamnd lucruri false sau incurcate, note fugitive de cetitordespre Iuga, ce ar fi fost un Korybut, despre Stefan-Vodd, fiullui Stefan, despre Roman-Vodd, pornenind i letopisetul td-

deci cronica, rdspindild atunci, a lui Simion Dascd1u12.Nu cred sd fie Nicolae acel fiu de care Miron nu prea era

multdmit mai mutt timp in urma intoarcerii sale in Moldova,la 1688; probabil e vorba in aceste plingeri pdrintesti de me-

Ms. se Old la Socola, uncle a venit din $coala Domneascd, Aicifusese ligrAzit de Hrisant: noii scold grece din Iasi", la 1714, A-pril. V. mai sus. Hrisant II avea de la Nicolae Mavrocordat, iaracesta-I luase din mostenirea lui N. Costin, ca hîrtiile acestuia. D.C. Erbiceanu a atras atentia asuprà-i, si 1-a descris, foarte ama-nuntit, d. V. A. Urechià, In Miron Costin, Opere complecte, II, p.151 si urm. Unul din discursuri e plstrat In latineste, celelaltedoul In poloneste, dar nu s'ar putea afirma In ce limba au fost ros-tite.

2 Volumele au cotele 2231 si 2232. Ele au fost semnalate de d. D.A. Sturdza lui V. A. Urechia i descrise pe larg de acesta In o. c.,II, pp. 557-60.

94 Istoria Ilteraturii roindne§t1

zinul Petra§cu, care-0 urma studiile In Polonia I. Cdci pe acesttimp viitorul cronicar Indeplinia sarcini politice in principal,mergind la Constantinopol i fddind pe tAlmaciul pentru di&torii ce strdbdteau Moldova2.

Functia pe care o cdpdtase de la Inceput studiosul tIndr eraaceia pentru care se cerea mai multd cuno§tintd de carte:Neculce ni spune cd Domnul film pe Nicolae treti Logofdt 3,§i In adevAr 11 vedem la 20 Iunie 1690 purtind acest titlu IncumpArdloarea unor pogoane de vie de la Savin Ciomirtan4.

El pribegl, In timpurile de restr4te, ca §i fratii sdi §i altiboieri din partida lovitd prin omorurile din Decembre 1691.Care au fost sentimentele i prieteniile lui politice, care aufost IntImpldrile felurite din viata lui de om de partid, seva vedea /a cercetarea cronicii lui, i mai ales la analisareaoperelor lui Dimitrie Cantemir, a§a de pline de reticente, exa-gerdri i neexactitudini, pornite din pasiune, Incit nu se potIntelege §.1 pretui bine fdrd aceastd migdloasd cernere a ade-vdrului din neadevdr. Supt cumnatul sdu Duca-Vodd, pe a cd-rii sord Elena era s'o ieie in ajunul faptelor de singe din1691, care zdbovird nunta, el fu ridicat la demnitatea insemnatdde Hatman, In care mai strdlucise, prin vitejie i ambitie, unCostin, VelicIco 5. In 1694, el ddruiete bisericii Sf. loan dinIa§i, In Strada MAjilor, clddità de strAmoul sdu" Barnovschi, oEvanghelie munteand ddrAitd lui insu§i de Duca G. In 1703 el 1§iOstra functia7. In 1705, la 12 Septembre, el era numai Ne-culai Costin, biv Vel Hatrnan" 8 In curind insd, In cursul de-selor schimbdri de Domnii §i de Divanuri, el imbrdcd dregdto-

' Hurmuzaki, Supl. II, p. 178.2 V. §i caldtoria lui d'Avril, In Papiu, Tesanr, II, p. 188.8 P. 230.4 Bibl. Ac. Rom., doc., LXIII/87. O ocupa, de sigur, de la In-

loarcerea lui Miron In tara. Pe acesta-1 constatam documentar caintors la 8 Iunie 1698; ibid. doc., V/115; dar, cum vom vedea,el revenise cu mai mult timp lnainte.

Urechià, I. c., p. 223. E Evanghelia greco-roming, de caream vorbit mai sus.

UrechiA, o. c., I, p. 715. V. qi Hurmuzaki, Supl. 13, p. 233.Ibid., pp. 717-8 §i Biscrica ortodoxa, XVIII, p. 263. Dar bisericii

Barnovschi, unde e ingropat loan; Studii si doc., V, p. 405.Urechiii, o. c., II, p. 107.

Marile compilatii de cronicl 96

Ha de Mare-Vornic de Tara-delos, in care-1 gdsim in cursul a-nului 1706

In 1708, Mihai Racovità dd o insdrcinare lui Pahomie, epis-copul de Roman, i lui Nicolae Costin, biv Vel Vornic 2 Situa-tia lui era aceiasi in anul urmdtor 3. El lud insd In curind,In Domnia lui Dimitrie Cantemir i in a doua Domnie a luiNicolae Mavrocordat, care-i aprecia cunostintile t caracterul,Logofetia-cea-Mare La 20 'armar 1712, chemat in judecatAde Safta Spdtdreasa a rdposatului Lupasco Buhus Spdlar"',pentru stdpInirea salului Cepleni;a, el cedeazd de bund voie md-tusei sale" 6. Peste putine zile-1 vedem semnind supt un do-cument, la 1-iu Februar 17127. In acelasi an, Septembre,aflindu-se la mosie, la una din multele mosii ale lui Duca-Vodd, poate 8, el se imbolndvi i muri inainte de a fi terminatmarea lucrare ce-i fusese comandatd de Domn, inainte dea fi coordonat i continuat pdnd in zilele sale voluminosul le-topiset al Moldovei, pe care-1 dusese foarte departe, apro-piindu-se de sfirsit 9.

Nicolae Costin sha leseste, latineste, greceste, poate i cevafrantuzeste. O scrisoare latind a lui cdtre pretendentul RA-

1 Ibid., I, p. 172; GhibAnescu, in Arch. soc. st. $i literare dinlasi, I, pp. 558-9; Uricariul, XXIII, p. 268.

2 Document din 15 April, in Bibl. Ac. Rom., XII/275. Cf. Urica-Hui, XX, p. 83.

3 UrechiA, I. c., I, pp. 717-8.Cf. UrechiA, I. c., p. 715.

6 Lupascu e fratele Doamnei Anastasia a lui Duca-VodA. II pume-nesc i cronicile muntenesti. El trebuie deosebit de Lupa Bogdan,ginerele "luí Cantemir-VodA, pe care un document din 25 August1685 11 numeste Lupasco Bogdan, Agh de darabani". UrechilBiserica din Cetatea Neamt, in An. Ac. Rom., sect. ist., XI, p. 122.

6 UrechiA, Miron Costin, I, pp. 175-7.Uricariul, XV, p. 273.V. lista lar, din 14 August 1705, In doc. LVIII/104 al Bibl.

Ac. Rom.9 Un autograf al lui Nicol,ae Costin a fost tipArit de d. V. A.

UrechiA, in Miron Costin, Opere complecte, II, la p. 592. Pentruviata ulterioarä a vAduvei lui v. Istoria literaturii romine In secolulal XVIII-lea, la Documente, no. I. NI II, e consacrat unor Costi-nesti cari nu fac parte din familia cronicarilor i nu trebuie con-fundati cu acestia.

Istoria literaturli romänesit

k6czy, datatd din Prdjesti, 4 August 1708, ni s'a pdstrat Inniste departate archive 1.

Poate e/ sd fie Logofdtul" care convorbi latineste la Iasicu agentul suedes de Briant2. El seria i .invdtatului HrisantNotara, pe care-1 laudI in cronica sa: carele nu este mai giosla invalaturile didahiilor decit unchiu-sdu, rdpausatul Dosof-lei patriarhul" 3. Se mentioneazd o scrisoare a lui cdtre a-cesta, nu stim In ce limbd, dar probabil in greceste, din 2Septembre 1700

Ca si Domnul pe care-I servia ca Logofdt si al cdrui nume11 InAlta ca scriitor, Nicolae Costin a scris o operd de filosofiemorald, o compilatie eruditd, analogd, in ceia ce priveste origi-nalitalea Cu rep: xaerix6vrtuy. Dar Iucrarea lui Costin mai are

defectul de a fi informd In ceia ce priveste planul, strivild depodoabee ieftene ale citatiilor, Imprumutate, din scriitorii cla-sici.

E foarte putin cunoscutd, i existd un singur manuscript careni-o pdstreazd. Cercetind-o, ni vom face o ideie potrivitdde firea Logofatului nostru i vom intelege astfel i spiritulin care si-a redactat cronica,lipsurile foarle mari de care ea su-fere i pe care le Imparte cu acest repertoriu

1 Hurmuzaki, IX1, p. 440, No. DCVII.2 Ibid., pp. 471, 481-2, 484, 488.8 P. 53. lar pe Dosoftei II lauda, ca un cunoscator, pen tru cd au

intemeiat sfIntul si de viatd facAtor Mormintul a Domnului nostrulisus Hristos'' si a scos in tipar multe cArti in potriva eretici-lor, cu filosofia dascaliei lui, a era un om prea-invätat i indrdinetla cuvint", drept cu oricine.

A Legrand, Ppistolaire, p. XI.6 Un ms., cel de care vorbim, e numerotat 757 la Bibl. Ac. Rom.

Din cel de la Museu, trecut tot la Academie, se cunostea o singurdparte, care nu poate da ideia cuprinsului cä4ii, fiind prelucrareaunui capitol din Quint-Curtiu. A fost tiparitä de Gasten, in Lit.pop., Apendice. Un alt capitol: Graiul solului tätäresc cätre Ale-xandra Machidon, dupà ce au sosit de la Bahtri la apa Donului, mer-gind ca oaste asupra Tätarilor, scoasä din Quintus-Curtius, careleau scos Alexandria cea adeväratä", se aflä inteo clasa de manus-cripte ale lui Nicolae Costin, care e represintatä prin n-le 353 si 401din Bibl. Ac. Rom. Urechia 1-a reprodus in Miron Costin, Opere, II,p. 145 si urm. Cà modelul lui Nicolae Costin era opera lui Gue-vara a spus-o intliu Gaster, /. c., p. 283.

Marlle comptlatit de cronlci 97

Cali cum e Ceasornicul Domnilor", cu titluri de acestea ale-gorice, cu imprumuluri literare pretentioase, cu alusii icicola la viata contemporand, cu amintiri din experienta auto-rului s'au scris multe in veacul de mijloc. Acele cdrti nu secetesc mai u$or decit prelucrarea savantd a rdbddtorului Logo-

Cela ce treze$te din cind in and interesul slut acele notedin viata intimd, de viatd exterioard vitzutd, care n'au fostculese de pe foi galbene de volume invechite. Si ceia ce-1 o-pre$te de a sldbi cu totul, chiar cind nu e vorba de lucrurispu_e pentru intdia oard, e naivitalea, slingdcia fermealoarea formei. Chid cete$ti rindurile cu cuvinte neobi$nuite, intor-sdluri imbdtrinite i ortografia arhaicd, nu te ginde$ti, fi-re$te, de loe la cele ce se spun, pierzi din vedere istoria $'1

cugeti numai la autor, la vechiul autor din alte vremuri, carese luptà cu atit de putind izbindd pentru a afla adevdrul, aface binele $i a realisa frumosul; ba chiar in zimbetul ce seive$te pe buzele cetitorului nu e rdutate, nici ironic, ci o com-pdlimire duioasd.

De Nicolae Costin, de moralul lui Ceasornic", dupd Gue-vara, nu se poate spune tocmai a$a. Farmecul formei e scdzutde cele mai multe ori prin pretentiile de invdtdturd ale origi-nalului, prin greutatea pedantà a stilului. Jar, cit despre amd-nuntele \Inge i sentimentele personale, ele nu ocupd nici-un loe din voluminoasa prelucrare. Acestui boier mare, cucarte latineascd, nu-i place a sta de vorbd, a deschide portileamintirii penlru ca de acolo sä ndpddeascd, inteo desordine in-cintAloare, comorile istorice pdstrate inteinsa. Din principiu,din respect pentru sine $.1 pentru public, el 4i opre$te oncemArturisiri, aproape once aprecien i $'1 judecdti. Mindria lui esd repele cela ce a spus omul invdtat pe care 1-a cetit inlimba latineascd.

Ceasornicul" a fost scris pe vremea chid autorul era Logo-fdl-Alare: deci intre anii 1710 spre sfir$it $i 1712, Septembre.Se desface in trei cdrti dupa motive pe care cu greu le putemfixh. $i pe care nici autorul nu le-ar fi putut ldmuri cu desd-vir$ire

Cartea intäiu incepe ast-fel: Ceasornicul Domnilor. Viiata ini-pdratului Marco Avr,1 e, cu Inviltaturile lui, arätIn-d §i obiceiurile veachia Imparalii Rimului". A doua porne§te cu aceste rinduri: Par-

7

98 Istorla Ilteraturil romAne§ti

Titlul corespunde, in limbagiu färä alegorie, cu: Indrepato-rill Domuilor. S'ar a§tepta deci cineva sd gaseascd sfaturi, fie§i banale, asupra datoriilor multiple ale unui stdpinitor. Fire§tecd ar fi de cel mai mare interes sd §tim ce credea NicolaeCostin, ce putea crede un invdtat boier romin de pe acea vremedespre administratia cea mai bunA, despre cea mai desdvir§itadreptate, despre rolul o§tirii in principate, despre cultura ceamai potrivitA pentru ele §i. aile pe care ea se putea statornici.A ceasta ar fi cu atit mai insemnat, cu cit formA orere despre lucruri pe care le ignordm cu totul: cdci, dacds'au pdstrat nesfir§it de multe documente de la Domnii deodinioard, ele sint mai toate numai acte de proprietate §.1 nune putem mdcar a§tepta sd gdsim, afard de pretioasa con-dicd a lui Constantin Mavrocordat 1, rapoarte de functionari,instructii aire ace§tia, planuri de reforme, basate pe cercetkriserioase §i. insuflelite de sAndtoase idei de indreptare. Nu nu-mai atit, dar asemenea cuno§tinti nu le putem cdpdta la noinici pe alte cli, pe care se dobindesc aiurea. Poesia romAneascddin secolul al XVIII-lea e o u§uratecd poesie de salon, unsuptire fum albastru de ciubuc boieresc, §i nu o poesie con-§tientd de menirea ei sufleteascd, nationald §i sociald ; nemul-idmirile ce se oglindesc in aceste fleacuri rimate sint acelea,indald impdcate, pe care le produc toanele unei cocoane crude,§i nu indignarea pentru o rea stare de lucruri. O literalurdsatiricd avind scopuri vrednice §i. inalte, ni lipse§te absolut, §i n'oputem suplini prin cuprinsul celor mai serioase §i mai origi-Dale productii literare ale epocii: cronicile. Acestea critica §.1

condamnd adesea; aulorii lor imbracd haina neagrd a plingdto-rilor §*1 a propoveduitorilor unor vremi mai bune, dar prin6.1u1 acesta cucernic de doliu strdbale loarte visibil urechea

interesului personal.Dar Nicolae Costin era a§a de prevIzdtor, a§a de bine crescut

tea cArpi a doaa Ceasornicul Domnilor. Cap. 1. Precum In cap sAaflA simtirile mirosului i auzului, asea Domnul, carele iaste capRepublicii, a auzi datoriu iaste pre cei supra t de strAmbAtAr.lar pe a tre:a o deschide scriitorul astfel: Cartea a treia Ceasorni-cului Domnilor: omului iaste Dumnezhu adevArat, i fericitA iasteImpiirApia intru carea stapineaste crestin adevArat". Guevara e pre-scurtat i prefAcut.

Iorga, Studii $i documente, VI.

Ailadle compilatil de crotilci 90

si de reservat Vom vedea i In cronica lui, uncle (rebuje sdvorbeascd, eft de mult se desbracd de sentimentele lui proprii,en se sfieste sd judece. Nu el va fi deci un vestejitor de rele s'tun alcdtuitor de planuri pentru fericirea generald. Cu ochiila acest ceasornic, Domnii, pentru cari fusese scris i cdroraJi era InclrInat, poate Nicolae Mavrocordat Insusi sd fi alesoriginalul erau expusi sd nu prea vadd ceasul precis, im-perioasa datorie. Un comod ceasornic, fdcut de un ceasor-nicar meter!

Una din pArtile care se poate ceti mai lesne, -cu mai multdpldcere i folos, e prefata, Predoslovia earth Ceasornicul Dom-nilor". Nu doard cd ne-ar atrage noutatea pdrerilor asupra ne-norocirii soartei omenesti, de care, fireste, nu scap.d. nici Dom-nii, ori cd ne-ar umplea de admiratie bogdtia citatiilor, Im-prumutate, din Eutropiu, Plutarh, In Carte de fap tele mue-rilor", Aristot", Sidon", Ghelie", Dion, ,,Plinius si MarcoVarro, Strabo i Macrovie, istorici mari i adevdrati", Ru-fin" si Seneca, pe cari s'ar putea sg.-i fi cetit si in original a-cest slrguitor boier. Ceia ce ne-ar face a pune la o parte a-ceastA prefatd, a o deosebi de banalitatea monotond a celor ceurmeazd c întäiu faptul cd autorul pare cd binevoieste a vorbiceva despre sine, despre viata i scopurile sale. Asa dar", nispune el, Indreptdlindu-se pentru cd a scris asa ceva, nice amfost Domn ca sd stiu ostenialele Domnilor, nice am pof tit inieloc, sd fim cel intdi a darea Domnilor sfat ; iard cáci amIndrAznit a serie cartea aceasta, nu pentru sd-mi socotesc locsfatului, ce cu mare plecdciune a aduce aminte te-am fAcut,cà a da sfat mA mdrturisesc cd nu am acea hdrnicie, iardslugd priitoriu Domnilor md mdrturisesc a fi destul." Dar,cum am spus, nu din ce stie, crede i judecd el, va vorbi, cidin ce a aflat 'de la altul, care, si el, extrage din cdrti ade-.vdrate" adecd autentice care nu cu un an, ce cdtva s'auaflat, cu mare nevointä i osteniald scrisd i dovedite de a4iiscriitori; asia i noi nu fdrA osteneald, mdcar cd mai pre scurt,am scris acialia, de cum am aflat In cdrtile ceale streine,

Aceasta ne face a crede c'd Nicolae Costin transcrie din Guevara.Comparatia ca originalul nu s'a facut niciodatà, i in acest momentea ni este imposibilà.

100 Istoria literaturil rombonesti

loatä lauda scrisorii intru aceasta .std, ca cu cuvinte putine sdInchidä multe i greale socoteale".

Are dreptate LogofAtul Nicolae Costin, care e Insd. Guevara.Lauda scrisorii" std i Intr'aceia ca cu cuvinte putine sdchid6 multe si greale socoleale", dar Inainte de chestia In-chiderii e aceia a lucrurilor care vor fi Inchise, i, chiar dacäun autor va fi fdcut o minunatU scoald de retoricd, Incui nuva folosi nimic dacä retorica aceasta nu va servi unui ideal

unei personalitati, care au nevoie de a fi proclamate i expri-mate.

Asa un Logofat cuminte i Invdtat cum era Nicolae Costinnu putea luneca pe povIrnisul ademenitor al entusiasmului, peclina emotiei. In tot ce-a scris el nu se IntimpinU o pagindcaldà, precum nu se prea Intilneste o pagind darà. Totusi, dacdnu-1 putea aprinde iubirea de tall, pe care o servia Insä caun funcionar cinstit, dacd nu-I putea InAlta iubirea pentrustiintd, In folosul cAreia fdcea Insd enormele sale compilatii,cetirea pentru cetire putea sd.-1 pasioneze. Pentru a slAvi foloa-sele càrtilor, el gAseste cuvinte cu rdsunet, ca acelea care ur-meazà, dar tot In Guevara:

Toate lucrurile Intru aceastU viaà guslate si de noi rnote-nile saurare i osteniald aduc, f drä una adevdratastiintd, care nu are sAturare, urIciune, niel osteneall; sau cUteodatä sä par cU ostenesc ochii cetind, iard. mintea Intru cu-nostinta i agonisila nu sldbeaste. De die ori nu s'au prilejit depriateni si de oameni alesi a avea intrebdciune, ce poate fiIntru allta nepIrdsire Intru InvdtAturä viata de se trece; lerdspundèm lor, ce poale fi de cla ce petrec cu traiul ca nisteja.casi, cd, de ni sI adaoge atdta carne la trup, cu grijile

cu Inseldciunile Diavolului, cu viclesugurile nepriiatenilorcu nIcazurile priiatenilor, a cdrui alexia ar putia suferi a-

tIlia i asa de mad supdrdri, de ar fi fIrd cetitul, desfdtareacArtilor? Alai multu trebue noal sd ne fie mild de cel ce nustie decIt de cel sdrac, cà niciun fel de sArdeie mai mare nu-idecIt Intru a chivernisi pre sine singur a nu avea Invdtd.-turd."

De aici Inainte, Nicolae Costin, crezind cd a satisfAcut, Inmargenile educatiei i situatiei sale sociale, toatä curiositateacetitorului, tace iaräi. Vorbesc, In schimb, izvoarele lui, a-

Mari le compilatii de cronici 101

deed, precum am spus, unul singur, Guevara, Istoria lui MarcAureliu, Impdratului Marco Avrilie".

De aceasta se lasd, in aparentd, din loe in loe pentru a in-tercala observatii personale, ca acelea, cu totul neldmuritef ärä inleres; despre faptul ed. nice un lucru mai de stingerea(ärälor nu iaste decit adesele schimbdri a Domnilor dentrudinsele". ARA datd, el strigd in treacdt Impotriva celor mari,cari primesc pdnd la pat" pe mdscdrici" i giambasi",tistii dramatici ai timpului, iar pe invdtati, cum ar fi, de exem-plu, autorul tinguirii, ,,nice pdnd In lindr.

Partea cea mai legibild din compilatie e a treia, de si nu seintrerupe opera de rdbddloare traducere. In ea se dau sfa-turi pentru gospodari, pentru pdrintii de famine, se inseamndunele din cusururile socia'e ale timpului, care premerg cu vred-nicie pe ale noastre de astdzi, se constatd neajunsuri si sedau sfaturi. Totul se face, bine inteles, numai pentru aceia carimeritd ostenelile unor scriitori de o nastere atit de inaltdde o atit de mare importantd politicd. Pentru Domni, adecd,

pentru clasa din care ei erau alesi de Turci si de care li eraincunjurat efemerul Scaun.

Pretinsul Costin se ocupd intdiu de drepturile pe care le aubdrbatul i femeia in familie i insisld asupra guverndmin-tului monarhic in folosul celui Cuvintele strdmosuluisint pline de invdIdlurd, si ele full cetite cu evlavie, de sigur,de contemporanii säi, cu esceptia, naturald, a jupdneselor". Elziee asa, in consideratiile sale filosofico-conjugale: Stiu pre osamd de bdrbati a fi asea de cheltuitori, asia in obiceaiuri slo-bozi, cit nu numai cd ar fi bine sd nu asculte muerile de po-roncile lor, ce si sdndtos lucru ar fi clnd i-ar putea infrinade la acealea; ce, oricum, mai bine si mai cu rdbdare iaste sdpiará toate averile decit sd sá rdniased mintile omenesti cu randnevindecatd". Si mai departe: ,,Nu sd va putea a rdbda sd nuse certe de bdrbat ori cu sudalma, ori cu mdnule sau cutul sá nu sd. batd sá nu sd certe, si de tot fdrii folos vafi sä sà sfddeascá femeile doamne i giupdneasele cu barba-tu... Ce cinste va da ja bdrbatului, cu aceaia cinste i ia se vacinsti... La ceale ce, ori le'm celit, ori le'm auzit, ori le'mvdzut, am aflat c nu sd cade muerilor sit poronceascd bdr-

102 Istoria literaturii rom/nesti

batilor, iarA bArbatilor, zic i InvAt sA nu sA lasA sA se sift-piniascA de mueri, cd stdpIniia muerii nu-i allA f Ard ell cu pi-cioarele sä mAnAnce i cu mrtnule sd Imble". El pare a da nu-meroase si naive amAnunte asupra felului cum cheltuiau tim-pul, pe vremea lui, elegantele Moldovence: petrecerile, prim-blArile, cercetArile", mincArile de poame i alaiurile, para-darea cu hainele i clevetirile. Pe lingA aceastA descriere,care ar merita reprodusA, pe lingA aceastA schitA de mo-ravuri, care aratA, dacA e a lui, ce lucruri bune ar fi pu-tut sA ni spuie Nicolae Costin, eind ar fi binevoit sA fiemai putin bine crescut i InvAtat, se amestecA i sfaturile,la care-1 Indeamnd ob3ervatiile lui. Foarte mare pazA, spuneel, trebuie femeilor, si mai mull Doamnelor i celor aliasA,ca, esind adease la primblAri, sil nu cadzd In huld". De a fidus bArbatul de acasA, furtusag de sine el ar fi, zic, oricinepragul usii ar IndrAzni sil treadl pentru cercetare". Si, gin-dindu-se, nAddjduim, la Logofeteasa Elena, el exclamd: Onorocit iaste acela ce, dentru mila lui Durnnezeu, au dobinditmuiare bunA, caria cu blind voia ei sI sA afle In casa sa depururea cu bucurie!".

Mai culegem pe urmd o Insemnare rAutAcioasA la adresaunui Domn increzut, care se credea numai el cuminte i Invdtat,ceia ce ar fi o alusie la Dimitrie Cantemir i ar dath si mai dede aproape lucrarea. Precum am vázut cu ochii si am auzitIn tara noastrd pre cdtva Domni, carii curind si-au vinitla sfIrsitul sAu, cA cu cale agoniseste acela sil sA numascAde nebun carele socotiaste cA toti ar fi nebuni i numai presine Intelept, shut si Invgat s'ar face."

In sfIrsit, prelucrarea se ocupd la urmd de cresterea copiilor,aceste citeva pagini de veche pedagogie Ant vrednice de

luat aminte. Ele ar fi si mai vrednice dad A n'am avea a facede cele mai multe ori cu adaptAri sau chiar traducen, In care,In loc sA ni se spuie ce am vrea sA stim despre boieri, nise vorbe0e de multe lucruri bune, dar fArd interes i folos pen-tru noi, despre pArintii strinsi", adecá, neapdrat, patresconscripti.

Sil luAm ceva din spusele lui, nu pentru a vedea observatiiunde nu e decit o reproducere, nici pentru a exprima apre-

Marile compilatii de cronici 103

cien ca pentru o lucrare originald atunci cind slut numai paginide simpld td.lmdcire.

Cele ce urmeazd. Insä se potrivesc i Cu situatia de la nois't ar fi putut fi luate si din cunoslintile autorului:

Dar ce? Au nu videm copii plugariului cu cdmesile,cu sucmanul spart i dezmdtat, descultu, Cu capul gol,

iarna fdrd cojoc, vara de soare dzua arsu, noaptia boii deplug pdscind, mincind pine de ordzu si pre pdmintul goldormind, iard, cu toate aceastea osteniale, atdta iaste copi-lul de sdndlos la trup, cit toti ar vria sd aibd copii asia desdnAtosi?

Intr'alt chip sd afld deprinderea intru copii celor mari,au ntt videm pre feciorul celui bogat, Invälit u doud invdlituride pindzd suptire, liagdnul Meat in pilda noad; pentru laptele

siase sute de mance pregiur copil aduc dizmiarddde se va tdmpla sd boliascd manca, indatä sd schimbd manca,

pänà a schimba, bate noptile i dzua tatd1 i muma Thiràsonm petrec si a strdjui toald rudeniia strdnge; nemicd min-care nu-i dau, fdrd zamd de &lad; ca sd nu cadzd de pre scdri,de pururea are pazd."

Costin condamnd pe pdrintii cari tin pe lingd copii mincinosimdscdrici".. El pomeneste si pe aceia, ,si mai vino-

vati, cari invatd pre invdtditori si pre mance ca sà grdiasciicopiii grozdvie i cuvinle de rusine, care nici virstei copildrestia grdi nu sà cade, nici cinstii bdtrine de a asculta nu-i de su-ferit".

TreeInd la dasccill, Logofdtul Nicolae declard vrednici derespect pe aceia ,,cari cu tot deadinsul iau asupra sa putearea invd.a copiii". Dar pentru aceasta ei trebuie sd nu primeascdonce porunci ale pdrintilor, ci mai curind sd-si pArdseascacistigul. Asa cum intelege Costin sau acel pe care el l-acopiat, dascalul trebuie sd fie om matur, intre patruzeciseizeci de ani, om cure', iubitor de adevdr, miserdnicblind", cumpdtat, cu mdsurd in toate, statornic, drept, stiut,cu mare ndvointä intru cetitul cdrtilor, cum dumndzdesti, asalumesti", sa fie ispitit multe mutdri a norocului". De vindpentru defectele lor sint insd acei cari-i aleg rdu, cdci, ,,de amales eu croitoriu nestiutoriu, vina mia iaste de sä stricd haina".

104 Istoria literaturil romanesti

AlegInd mai bine, anticii aveau o crestere mai solida pentru co-piii lor.

In curtile Domnilor, dupá' Socotiala nné, slujba dasch.lilor nuasia ca alte slujbe iaste sà sá ariate, adecd care slujbe sd dau,ori din rugdminti, ori cu banii lor, ori cu neIntdlepciune, saucu priiatini, si nice slujba aceasta ca un dar pentru slujbd nutrebuie sd sd. dea..."

Copiii, continud el, traducInd, trebuie opriti de la minciuni,cä nemicà mai grozav nu-i vre unui om de cinste cleat a fiplecat spre minciund". Jocurile trebuie si ele oprite, pentrua nu se deprinde de tineri copiii cartofori sau, cum se ziceaatunci, hirjetari", ceia ce stricà firea tinerilor i poate ducepAnd la furt. Mai are dascdlul datoria sd nu lase pe copii afi marghioli, obraznici, desfrAnati i stdtdtori i nerusinati".SA-i fereascd de desfriu, ceia ce nu se prea fAcea nici decontemporanii autorului, la care acesta era, ca si In oarecaresocieldti de astdzi, un sport pentru lumea frird cdpdtdiufärä constiintd.

A multi pdrinti", spune cu prtrere de rdu Guevara prinCostin, »le place astddzi de vor fi iubiti de mueri feciorii lor,ca and ar fi Impodobiti intru Invdtdturd. si In rdzboiu prea vi-teaji, §i, încä, ce-i mai rdu de toate, ca asea dezmierdat tinpre nepotii sdi cei fdcuti din curvie, ca cind le'r fi nepoti nds-cuti din cununiia feciorilor sdi". Tot asa si rnamele acopdr,nevoesc de hrdnesc feciorii cei den curvie ndscuti".

Autorul termind partea care se poate ceti i poate folosidin lucrarea sa sfátuind pe Domni si pe cei marl" sà nu iu-beascd pe pehlivani i giambasi", sd nu sustie deci arta dra-maticd ambulantd, feeriile Mil program si operele fdrd libret:giocuri i giucdus, pehlivani Cilci de fapt sefacea altfel si In Moldova, lurnea fiind doritoare de distractie,pe care putini o gdsiau, ca Nicolae Costin, In cdrti, i hiedmai putini In marea carte a lui Dumnezeu i In reflexul ei o-menesc, armonia propriului lor suflet. Cd diavalorna acum,curn cei bogati, i cei sdraci, cei d'intdi cu cei de-apoi, pricede buhai scornesc, cu sulitd de vdtdmare sd timpindl, fac betii,fac scornituri cu copilele; sdrbdtori i egi fac, la ospeatá

Alusle la jutele din Apus, ceia ce invedereazA traclucerea.

Marile compilatii de cronicl 165

multe cheltuesc; Oä chip de rdzboiu si multe feliuri de gio-curi scornesc, care toatd scddearea In republicd, rdsipd mo-siei si stricdciune oamenilor trag dupd sine".

Urmeazd, dupd original, moartea lui Marc-Aureliu si nisteversuri informe.

Acesta e Cea.sornicul Domnilor" al lui Nicolae Costin 1. Im-portanta lui cea mare, ca si a Herodolului de la Cosula, e Insilinta traducdtorului de a reproduce hile° limbd Incd atade nelncercatd. . i. lipsild de termini abstracti pagini de o Inaltdsi adesea subtild cugetare, de a sili astfel graiul sdu si al con-,temporanilor spre o noud si IndrdzneaA cugetare. Greutateasarcinii explicä si scuseazd, de sigur, multe sovdiri si nelnde-mIndri ale stilului.

Acestui om i se adea sarcina de a serie acea istorie com-plectd a Moldovei, pe care, avind exemplul tatdlui AA inain-tea ochilor, o visa de mult si o si alcdtuise In parte. Cufirea lui Nicolae Costin putea fi cineva sigur cd lucrarea va fifoarte Intinsd, mai erudild decit toate cele ce-o precedaserd, darredactatd. Inteo formd greoaie, orinduitd frod pricepere cri-Ud, lipsitd de claritate, de mdsurà si de independentd.

Pentru a intelege aceastd mare compilatie, pentru a puteafixa rolul ce-i revine lui Nicolae Costin, e necesar nu numaisd se Insire materialele din care a fost Intruchipatd, ci sdse studieze fiecare din aceitea In parte, pentru a ardta cums'a format si ce se putea face cu dInsul.

Deocamdald, o scurtà ochire noud asupra aceslui material.In mdndstiri Incepu:e, cum am ardtat ca de-amdnuntul, is-

toriograaa moldover.eascd. Pomelnice:e din vechile fundatii aleMuAte3tilor si Domnitor ced precedard se prerdcurd acolo, penesimtite, in cronici. Intdiu In scurte notite, care priviau maiales pe vre un binerdcd'or al mAnditi.-ii, precum se fdcu la Bis-

1 Forma e in de obste stingace, pe alocurea trivialä, ca In acestpasagiu: Bärbiiarii cei vesti[i si stiup l'Ara ciale greale si cu grijerane si hube, nu numai fumuri si pliasturi pentru s'a deschiza raneles'i bubele, ce si Lacuri curdtitoare si'n potriva aprinsurilor lecuitoarecAtra cealelalte adaog''. De si nu va fi izvodit-o Insusi, ci va fi lin-prumutat-o, cetitorul nu poate fi recunoscator lui Costin pentru occrmparatie, o potrivire'', zice el, ca aceasta!

106 lsoria literaturii fománesti

trita pentru Alexandre], fiul lui hie. Apoi expunerea deveni maibogatá i tonul monahului cronicar se 1116.46, deveni patelic lano'area bLuin:For cisti.a'e de Maldoveni. Mai tárziu, pe lingcronica oficiald, tinutá in curent de cálugá'rii mánástirii unde seingropau Domnii, lucrári ingriji!e, monografii cu stilul inflorit,imitat dupá' modèle slavone, apárurá': precum au fost, suptRares,, scrierea lui Macarie, iar, supt Alexandru Lilpusneanu,a lui Eftimie, la urmd, pe alocurea, a lui Azarie.

Cronica oricialá' se seria In mánästirile domnesti, i acestease schimbau. Redactatá Intdiu la Bistrita, insemnarea de Curtea faptelor Domniei trecu la Putna lui Stefan-cel-Mare, apoi deaici la Pobrata lui Petru Rares, la Slatina lui Alexandru Lá-pusneanu, iar pe urniA la Galata lui Petru SChiopul, i aicise stinse, la sfirsitul secolului al XVI-lea, chid dispdru rasamarilor cárturari de slavoneste, Men.' a se ivi incd noii cártu-rari de rominie, cu culturd lalinä, dobánditd In Polonia 1.

Cronica de má'nástire, letopisetul moldovean oficial, ni s'apástrat In slavoneste supt mai mulle forme, ce resultd dinstrámulárile pomenite sau din operatii de. prescurtare si pre-lucrare, Thicute din indigeni sá'u de stráini.

Aceastá veche istoriografie slavond cAzu In curind In uitare,fiindcá nimeni n'o mai putea intelege. O inlocui printr'o po-vestire destul de Intinsá, destul de patrioticd i destul de ne-criticá, un boier mare din vremea lui Vasile Lupu, GrigoreUreche, care dAdu cel d'intdiu letopisetul románesc al Romi-nilor din Moldava.

In curind se gá'si cine sá adauge aceastá operd, pe caremoartea autorului ei o lá'sase neisprávitd. Simion dascálul,singurul compilator real al cronicii lui Ureche, adause cevadupd un letopiset slavon, unele stiri adecá' pe care predeceso-rul sáu le neglijase sau le strámutase aiurea. Dar nici el nuduse povestirea mai departe.

Aceasta se intimplA numai In 1673, cind Miron Costin, unom harnic, un om invátat, un patriot i un poel., luä sarcinaalcátuirii unui mare leatopiset, In compunerea cáruia sá se

Incercarea, recent-a, de a do vedi cä. analele slavone au fostserse la Curte e neadmisiblä. Altfel s'ar fi vorbit In jurul unui $te-fan-cel-Mare despre biruintile, infringerile si gloria lui. Astfel , deserien i presupun un intreg mediu literar care lipsia la noi.

Marne compilatii dé cronici 107

foloseasc i alte izvoare straine, care nu fuseserä cunoscutepdnd la el. Apucâ sd serie, dupd 1683, Prefato, pe care oschitase Inainte, pentru alte scopuri, In prosd i In versuri po-lone. Scrisese Ina. de 'nainte, dupd traditie i amintiri; unletopiset, care mergea pAnd la 1661. Dar mai departe decitatila, nu rdspindi nimic, de si cronica timpurilor din urmd ocontinuA pdnd la moarte.

Dupd Miron Costin, succe3orul lui In Logofetie, Tudose Du-bdu, care nu cunostea Prefata lui Miron Costin despre origini,ci numai letopisetul secolului al XVIII-lea pdnd la 1661,lud asuprd-si, ca o datorie, misiunea continudrii. Un scurtletopiset fu redactat astfel, pe care-1 poseddm numai intr'oformd incomplectd, In care nu se atinge nici Inceputul seco-lului al XVIII-lea.

Acestea erau deci elementele ce stAteau inaintea lui NicolaeCostin pentru compilatia lui: vechile cronici slavone, compi-latla romdneascd a lui Ureche, revisia de Simion Dascdlul, lu-crdrile lui Miron Costin i izvoade de continuare, dintre carepurta un nume doar izvodul lui Dubdu si al lui Ddmian1.

Ce a fdcut Nicolae Costin cu dinsele? Cum a ales si cuma prelucrat, Inainte ca, la rindul lui, sil continue?

Logofdlul Nicolae Costin nu putea adopta introducerea is-toricd a latAlui Au. Nu pentru cd s'ar fi deosebit In idei deacesta: Nicolae Costin, era fdrd indoiald, un om foarte cetit,un lucrdlor harnic, dar niciodatd el n'ar fi fost In stare silse ridke la Indltimea unor veden personale In once materie.Stilul lui n'are un caracter propriu: e stilul Invdtat In scoald,al umanistilor, lunga perioadd anticd, alcdtuild dupd toate re-gulele artei; povestirea lui n'are coloare si nu e interesantd:îi copie pur i simplu izvoadele, Imboggindu-le unul prinaltul; cugetarea lui e sau banald, sau plind de contraziceri,dupd cum vorbeste el sau izvoarele disparate pe care le re-produce.

Nu se poate o deosebire mai mare decit aceia care existdIntre tatd i fin. Miron e un poet, un pasionat, un ambitios,deschizdtor de cale in cultura neamului sdu i fduritor de teo-rii, iar, In politicd, un entusiast si un visionar. Nicolae e un

2 V., pentru lAmurIrea acestor lucruri, volumul I.

108 Istoria literaturii romAnesti

pedant rece, prudent, mdsurat, un compilator prin vocatie,mindru cd merge pe urme strdine; lar politica sa e fdcutdtoald din iertare, abdicatie i re3ignare. Pe cit e de simpaliccel d'intdiu, In grewlile lui chiar, pe atit acesta de-al doileanu atrage nici prin insusirile pe care le are. In once impre-jurdri, *Miman Costin ar fi fost cineva, pe cind Nicolae CostindatoreVe to:ul altora: §colii, care 1-a formal, i pdrintelui, pecare s'a sillita dator s1-1 imite. Spontaneu, fárd Indemnfdrd exemplu, el n'ar fi dat nimic.

Ceia ce-1 nemultdmqte in opusculul tatdlui sdu sint numaiproporiiile. E prea putin acolo. Se va potrivi sau ba laacest lucru nu era obi§nuit sd se opreascd, el va da pu-blicului mai mult, un letopiset mai bogat, cel mai bogat inpagini din cite s'au scris pAnd la dinsul in Moldova.

Cu aceste intentii incepu el prelucrarea Cdrtii despre des-cdlecare". Poate se puse la lucru incd inainte de ordinul dom-nesc al lui Nicolae Mavrocordat. Avem, inteadevdr, doud ver-siuni a'e Prefe;ei: una se adreseazd. numai cetitorului, ceja-latid., de sigur posterioard presintd la urind multdmiriscuse de insuficientd Domnului. Dar e imposibil ca redac-tarea sd fi inceput mai de vreme decit In 1708. In adevdr,se vorbqte de Domnia lui Constantin Duca, supt care s'a gd-sit o piatrd §i a dona Domnie a cumnatului lui Costin setermina in 1703; pe urmd, se mentioneazd ldmuririle primiteIn privinta cetdtilor Moldovei de la Panaiotachi, c eraPostelnic-Mare aici in lard la noi". Acest Panaiotachi e Mo,rona, servitor §i trdddtor al tuturor Domnilor, pe care,- lasosirea sa In Moldova Novembre 1707, Mihai Racovitàpuse A-1 spinzure la oddile Siimenilor, zicind cd pre totiDbmnii pirete In 1709, Nicolae Mavrocordat i§i incepeaintdia Domnie in Moldova.

Izvoarele nota ale intregitorului de cronici se pot fixa cugreutate numai. E sigur cd, putin critic cum se dovede§te a

.In Letopisete, I, pp. 33-7.Publicata in Gaster, Crestomatie, II, pp. 1-3.

3 I, p. 69.4 Neculce, p. 288. Pentru data ven:rii in Iasi a lui Mihai Pacovit4,

y. Njc. Costin si rapoartele din Hurmuzaki,

Matte compitatil de cronlci

fi, Nicolae Costin intrebuinta adese ori autori dupa citatiile dela altii. Ba Inca, acelasi autor e citat la dinsul, une ori dupdoriginal, alte ori dup. o citatie de aiurea. In lista sa de au-toritati, el insira pe Berosiu, pe Iuliu Capitolin, pe Wapowski,pe Ioan Magnus, pe Istvánffy, pe Miechowski si pe WolfgangBethlen; dar cei mai multi dintre acestia sint utilisati mai de-parte, la complectarea lui Ureche, si nu in introducerea asu-pra epocei ante-romane i romane.

Aceasta introducere e precedata si ea de o Prefatd. Pe cit ede cuminte, de interesanta, de reiscdloare Predoslovia lui MironCostin, pe alita aceasta este de seacà si de artificiald. Din rill-durile mai numeroase i aici! ale lui Nicolae Costin nulumineaza nicio ideie, nu respird niciun sentiment. Pentrulath', Prefata trebuia sd spuie durerea de Moldova decazuta

mindria de descendenta romana; pentru fiu, era un pri-lej de a se arlta om cu "lecturd. Banalitati despre Ti-tero" i Tuchidide", filosofisme goale despre importanta is-toriei... Cartea lui, spune el, chid crede cit trebuie sit in-ceanit a spune ceva, cartea lui va. impodobi letopisetul teriiCu elemente pe care nu le avea nimeni inainte de dinsul. Vapune in legatura istoria Moldovei Cu a altor popoare, In-cepind de dupa Potop".

Abia se ocupd de interpolatorii din secolul al XVII-lea, fata.de cari n'are nido dusmanie, fiindcd moralistul Nicolae Cos-tin pare sit nu fi avut dusmani strasnici, nici ca om politicmdcar, i poate niel ca om privat. Pe urma, procesul lor fu-sese fdcut acum de pdrintele sau, si a se intoarce asupra luinu i se parea necesar.

Venind la Miron, el nu uitä sa observe cit acesta a scrismai pe scurt, asa de pe scurt incit fiului i se pare cd fatalnici n'a terminat opera. Au inceput a ser:e desale,area teriide Traian, iar mai pe scurt de cum vei afla acest letopiset al.nostru, cad vremea nu l-au lasat a serie mai pe larg; insäde la dinsul. avem incepdturd." Cit despre autorii ulteriori delelopisete se pare a vrea sd vorbeascd de Dubdu, pe a-cestia-i cruta., despretuitor. Iar a pomeni de niste letopisetepre urma serse de o seama de boeri de teard, nu socotescalta, fitrà cit ocard li se face la vecii viitori de i-as- pomeni,

JO Istoria tlteraturii rominesit

cd. si la istorii a le scrie deplin si pre larg trebuie i nvdtd-tura i tiinta altor ten, care aceia' nu o au avut1". De sigur,afard de Dimitrie Cantemir, nimeni dintre Moldovenii de laInceputul secolului al XVIII-lea nu se putea asaingna In In-vdtlturd cu Nicolae Costin, dar mustrarea, chiar si in a-ceastd formä quasi-discretd, e inutild, cdci Dubdu n'a introdusniciun element nou In compilatia lui Simion dascdlul,meritele lui slut altele, foarte reale.

Nicolae Costin se tine de cuvInt: el incepe de la Potop; baIncd, pdrindu-i-se eä nici asa cetitorul n'ar Intelege destuloriginea neamului romdnesc, o iea de la Facerea Lumii,Cärtile Sfinte si fel de fel de .comentarii. Invdtat precis, elnu uitä sà ni dea data exactd a Potopului: la anii de la zi-direa lumii 1656, In luna lui Prier, In 7 zile". Ajungind laliman Impreunä cu arca, el nu uità ldmuri publicul asu-pra nelegiuirii lui Ham, care au fermecat pre tatd-sdu beat,clt au ramas Noe ca un famen, de n'au mai avul de atunciroadd, a face copii1".

Probabil cà Nicolae Costin a regretat sincer acest accident,fiindcd genealogiile Ii plac cu deosebire : dupd ce un capitoltrateazà discordanta etnicd de la Turnul lui Babel, autorul seintinde asupra neamurilor" lui Sim, pentru care citeazà si peStrijkowski, el Insusi considerat astdzi ca un iubitor de mi-turi 3, lui Ham, care stgpIneste i Impoporeazd i Ti-rene, de unde slut. Tiganii'4, lui Iafet. Dacd avem citatiielimo/ogii grecesti, care ni dau o build ideie de varietatea cu-nostinti/or istoricului, pierdem Increderea in judiciositatea luicInd 11 vedem deducInd numele de Tyras de la verbul italiantirare, i aceasta pentru cg. Nistrul curge iute Intre stIncilelui.

Aceastä parte noug., Introdusg. din oarecIte cärti strdine"

p. 37.2 P. 44.

3 V. Sinko Tadeusz, in Bulletin international de l'Académie po-lonaise des sciences et des Mitres, classe de philologie, classe d'his-toire et de philosophie, année 1924, Cracovia 1927, p. 87: eineifigenhafte und phantastische Chronik''.

P. 49.

Marne compilatii de cronicl 11 i

in istoria Moldovei, se mIntuie cu afirmatia mIndrA c asemenealucruri nu s'au mai spus Inainte pe romdneste.

In fine capitolul al seselea e consacrat Dacilor, ceia ce eo holdrire cuminte. Dar nu tot asa e 0 dorinta de a sti dataprecisd a stabilirii Dacilor In regiunile noastre.

Tot ce urmeazd e luat aproape cuvint de cuvint din MironCostin: eruditul umanist copie 0 frasa In care Sasii sint datica descendentii Dacilor 1.

Capitolul VII despre Roma se tine iardsi de Miron, 0 el setermind 1mpreund cu capitolul II din opera acestuia. Capi-tolul ym reproduce, fdrd nicio attn.' schimbare decit resu-matul, capitolul I din cartea lui Miron Costin. Din acelasi ca-pitol, Nicolae 10 lea materialul i pentru al noudlea din pre-lucrarea sa. Inceputul capitolului IV din Miron formeazd din-coace capitolul X, iar acel ce urmeazd aici termind capitoluldin original.

La Decebal numai se dau ceva stiri noud. CA' o rail desco-perire trebuie privitd aceia cd au fost cloud rdzboaie ale luiTraian cu Dacii, 0 nu unul singur, cum crezuse Miron. Lafabulele despre originea romand a Lituaniei, NicoIae Costinnu gdseste nicio obiectie si se márgeneste a verifica citatiiletatdlui sdu. La mentionarea asertiunilor din interpolatori, seadaugd doar citatii din Bonfiniu. Se vorbeste apoi de Coloanalui Traian, pe care Miron o trecuse supt tdcere, 0 de piatragdsitd supt Duca. Restul e aproape o transcriere, fdrd a sementiona numele transcrisului, decit cind se povestesc expe-riente personale ale acestuia.

Capitolul XI, despre Cetdti, e vag; el resumd pe acel care-icorespunde In Miron Costin; se pomeneste inforrnatia de laPanaiotachi Morona si se rdspinge cas rar o identificare:aceia a Turnului lui Neoptolem.

Pe urmg. capitolul se termind cu o citape din Bonfiniu, des-pre cetdtile de origine ungureascd In terile noastre.

Capitolul VI din Miron Costin e reprodus pind la explica-tiite asupra limbii,. In cartea fiului sau. De aici Inainte, pd-rIndu-i-se cd trebuie mai multe llimuriri asupra Impdratilorromani dupd Traian, Nicolae Incepe a-i înira dupd Baronius,istoricul Romei catolice, autorul Analelor eclesiastice", In-

P. 55.

112 Istoria literatudi romAne§t1

trebuintat i inteo povestire, pe care o tipdrim acumal, desprefundarea i aderea Constantinopolului supt Turci, de un scri-itor care nu poate ti decit Consiantin Cantacuzino Stolnicul, asacd scriitorul moldovean se ()preste i asupra Papilor. In ca-pitolul XIII incepe a ni se vorbi de barbari, dupd Bonfiniualtii, dindu-se amAnunte mai numeroase decit in Miron asu-pra nAvdlitorilor. La acesta erau numai mai multe rinduridespre Tatari"; la compilator se deosebesc: Gotii, Hunii i Bul-garii. Se pomeneste zidul lui Anastasie, ale cdrui rdmdsitepare a zice Nicolae Costin cd le-a vdzut in cdláltoriile sale laConstantinopol. Intr'un adaos, in fine, el revine asupra luiA ttila, pentru a ni-I incondeia mai bine.

In al patrusprezwelea capitol, se reproduce cel din urmddin carlea lui Miron. In al cinsprezecelea in fine si cel din urmdse ocupd de a doua descAlecdtoare a Moldovei.

Care e meritul lucrdrii? Nu vedem aproape niciunul decitacela al luptei cu forma pentru a spune lucruri noud ca fond.Atila doar cd fixeazd la doud numdrul rdzboaielor lui Traiancd stabi;este mai bine natura ndvdlitorilor Daciei pdrdsite. In-colo, se reproduc toate greselile lui Miron. Nu numai atita,dar Nicolae Costin, luind färà criticI de pretutindeni, stdpinitde mania de a acumula, compila, inddi i prelungi, cade incontraziceri care nu se intimpind in cugetarea clard, con-secventd i signrà a bdtrinului cronicar. Asa, dupd ce repro-duce fArà obiectie din Miron rinduri care aseazd descdlecatulMoldovei in secolul al XI-lea, el face mai departe calcule,bune acestea, care pun acest eveniment in veacul al XIV-lea.A supra unor puncte esentiale, el n'are nicio ideie limpede.Pentru Miron Costin, Dacia cuprindea Moldova si Tara-Ro-mdneascd, locuite numai de colonisti, pe cind Ardealul, cu-prinzind a populatie mixtd, de aborigeni si Romani, formanumai o strajr a coloniei. Pentru Nicolae Costin, Dacia einteun loe Moldova si Ardealul: Dacia, unde sintem noi Mol-doveni i Teara-Ungureascd" , in altul, Moldovenii i Teara-Munteneascd"

1 In Buletinul frances al Academiei RomIne pe 1927. Si acolose citeazA Strijkowski.

2 P. 76.a P. 79.

Madle compilatli de cronici 113

O inovatie e la dinsul adausul istoriei universale, ideia de aface din letopisetul sdu 0 un inlocuitor al cronografelor.

In timpul din urrnd s'a incercat a se fixd chiar cloud tipuride cronografe numite unul cu numele lui PetraFu Danovici, ce-lalt cu al unui simplu copist.

Ideia introducerii istoriei universale In letopisetul tdrii n'arenimic rd.0 inteinsa. Dar pentru a o realisa trebuia agerime,mdsurd, insuOri care lipsesc ca totul lui Nicolae Costin. A-cesta nu §tie sd aleagd, sd resume, sd lmpace. Unde trebuiesà prescurteze, el transcrie, unde trebuie sd dea o explicatienumai, el intercaleazd o povestire, unde trebuie sà atingdnumai, el insistd. Istoria universald nu 15murete i lumineazdistoria Moldovei, ci o cople§e§te 0 o intunecd.

Pe urmd, deprins numai cu cdrtile sale le§e0i, Nicolae Costinse adreseazd prea mult la acestea. LegRuffle cu Ungaria sintaruncate pe al doilea plan, legdturile cu Tara-Romdneascd slutnecercetate. Prin natura 0 originea lor, informatiile subsidiarestricà mai mult decIt ajutd, 0 opera capdtä un caracter pedant§i monstruos. E adevdrat cd pentru a gdsi mediul de istorie u-niversal d care poate cuprinde istoria Romlnilor se cereaualte cuno0inti i altä orientare decit ale unui boier moldoveantrecut prin singura §coald, modestd, a Iesuitilor din Ia0. Inmagnis etiam voluisse sat est.

Logofdtul Nicolae avea ca singur predecesor In compilatia luiUreche pe Simion Dascdlul. Compilatorul vechiu cunoscuse iz-vorul indigen lute° versiune, 0 un singur izvor strdin maimult: Paszkowski. Compilatorul nou, un teribil addugitor, fdràcele mai mici insuOri de criticd, nu cuno0ea letopisetul slavon,pe care dupd traducerea i intregirea lui de cdtre Ureche ni-meni nu-1 mai cetia, nu-1 mai copià. nimeni. Nicolae Costininsd. slavone0e §i, cdutind bine, ar fi gdsit, uitate, versiuniale letopisetului sirbesc. Dar lur i se 'Area cd de aici nu maipoate ieì lumind, fiindcd de aici nu spera adaosuri.

Strdini insà gdsise trei, pe cari niciun predecesor nu-i cu-noscuse i nu-i folosise. Intdiu era, pentru secolul al XV-lea,un Insemnat istoric polon, Miechowski. Erau apoi doi Unguri:

8

114 Istoria Iiteraturil romanetitl

Istvériffy si Wolff gang Bethlen. TJtilisarea acestei categorii deizvoare: izvoarele unguresti, era o inovatie, g o foarte impor-tanta inovatie. De aici inteadevAr putea sä vie lumind noudpentru trecutul romdnesc.

Miron Costin Incä semnalase, In lista de izvoare adausd laultima sa lucrare, la Prefata letopisetului comp/ect, izvoare po-lone, pe care Simion DascAlul nu le avuse la dispositie: Dlu-gosz, Cromer, Strijkowski; cel d'intdiu, un izvor admirabilpentru istoria noastrd mai veche, cel de-al doilea un resuma-tor reloric, cel de-al treilea Insemnat prin uncle stiri noukdar asa de dubioase, asupra secolului al XVI-leal. Miron n'avusevremea sà foloseascd aceste cronici, ca unul ce nu ajunsesepand la descAlecare cu redactarea studiilor sale. Deci NicolaeCostin avea prilejul de a face cel d'intdiu ca istoria terii sale sdprofile din cercetarea acestor noud mijloace de informatie.

Cum a procedat Invdtatul, harnicul i simplul boier?Ca basd-i servia compilatia lui Simion Dasalul. Cunoscind

insd din polemica tatdlui sdu, pe care o reiea pe scurt In pro-pria sa Predoslovie, vinovdtiile lui Simion, Nicolae Costinvede In cronicd. numai leatopisetul terii", al lui Ureche Vor-nicul, cdruia-1 vedem dindu-i odat i numele de Grigore2.

Cdci nu trebuie sä se creadd cd noul compilator ar fi avut ladispositie un manuscript al lui Ureche fArd. adausuri. In pre-lucrarea lui Nicolae Costin Intilnim toate confusiile, toate con-trazicerile, toale inutilitdtile introduse de Simion In letopisetulromdnesc al Moldovei. El suprimd numai pasagiile atacate cuviolen td de Miron, cum suprimd, de altmintrelea, i naratiuneachiar a lui Ureche, de care fuseserd alipite acele intregiri. Ellasd la o parte numai lungile excursuri despre tenle vecine,fiindcd pentru Polonia si Ungaria le Inlocuieste cu o prosdproprie, de aceiasi valoare pentru istoria Moldovei. Incolo, gd-sim In noua compilatie i cele cloud rdzboaie contra lui Te-pelus, prefdcut intdia oard Inteun Inchipuit Radu-Vodd de la1475, 0 nunta Voichitei", pe cind tefan-cel-Mare avea altd.Doamnd, i isprdvile Cazacilor din secolul al XV-lea i trimi-

Pe Dlugosz II citeazA ambii Costini dupA IntAiele editii, necom-plecte, din 1614-5, Dobromil.

2 Pp. 435-5, 449, 455.

Marlle compllatil de cronlci 115

terca soacrei lui Stefan la. bArbatul ei, care murise cu multdvreme Inainte, i recomandatiile aceluia0 Domn pentru supune-rea terii cdtre Turcl.

CInd mai taie Nicolae Costin, o face fdrA motiv i Mil fo-los: gdsind prea Intinsd expunerea lui Ureche despre pribegialui Petru Rare, el reduce la clteva frase seci istorisirea bogatA

autenticd, plind de o savoare de graiu contemporan. Sau, laA lexandru-cel-Bun, In loc sd §leargd toatä lista boierilor, a c5.-ror creatie i se atrIbuia, el crede necesar sd se opreascA laMamie.

Se poate numai ca manuscriptul din Sin2ion Dasedlul dupdcare a lucrat Nicolae Costin sd fi fost mai complect pe unelelocuri dealt acelea ce ni stau astAzi la dispositie. Numai a§a seexplicd unele elemente noud, care nu se puteau culege din is-toriile strdine". Astf el numele boierilor cari In 1572 ie0rd. Ina-intea lui loan-VodA: Gavril LogofAtul, ce se constatd i documen-tar, 0 Dinga Hatmanul, necunoscut de aiurea; observatia cd. Pe-tru Schiopul era den Teara-Munteneascd, fecior Mircii-Voddnepot de sord Mihnii-Vodr, ceia ce presupune cunoqtereadeAgur nu de Nicolae Costin Insu0 a unui document In carePetru-VodA sd fi adoptat titulatura fratelui sdu Alexandru saua unui document de la acestal; mentiunea tiitoarei sdsoae",care IntovIrd0a pe Ioan-Vodd In ultima lui luptd pe viatApe moarte; numele boierilor lui Ioan-Vodd Potcoavd ; nesi-guranta In privinta mortii lui loan Lungul 2.

In acest letopiset, compilatorul nu ajunge niciodatà sA

deosebeascd elementul national de cel strdin, ci vede Inteinsulun tot, absolut original 0 neatins de gre§a1A. A§a se explicAdiscutiile zadarnice, timide, care nu izbutesc la nimic decit laconcilien i aparente: 0 pentru nunta Voichiter ajunge la unadin acestea. Ma se lAmure§te respectarea celor mai manifesteIncuraturi, precum e aceia de la sinodul florentin, In careInvdtatul prelucrdtor nu-0 permite a drege mdcar numelePapei, prefdcut de Ureche din Eug,eniu In Cristofor.

Dacd Intelege, criticd i IndreaptA putin, In schimb NicolaeCostin adauge enorm. In acest chip, de altmintrelea, el 10

Un document de la Constantin Duca nuinete pe Petrufiul Mihnei-Vodà"; Ur:cariul, II, ed. a 2-a, pp. 94-5.

2 Mill scriu" a§a, iar altii Il fac a fi prins viu".

116 Istoria literaturil romAne§ti

realisa visul stiintific, care fusese, nu acela de a da un adevArcurat, ci un letopiset mare, mai mare de cum II facusera pre-decesorii, i asa de mare Incit sa nu-I mai poata creste niciurmasii.

Nu Intrebuinteaza numai izvoarele anuntate, ci recurge i laaltele. Printre acestea trebuie mentionate cronica latina a luiGuagnini, luata poate In parte dupd Stryjkowski i tradusape urma de Paszkowski 1) un cronograf" scris In Moldova,dui-A. 1662 si tratInd despre afacerile unguresti In secolul alXV-lea si al XV-lea2, un letopiset rusesc" 3, un cronografgrecesc" pentru venirea Turcilor In peninsula balcanicA 4.

Dar n'are nicio indreptare in privinta lucrurilor care trebuiespuse i izvorului anume printre acelea ce-i stateau pe masa

din care trebuie cules iiecare lucru.Nestiind sa aleaga faptele, fiindca nu era In stare sa le ju-

dece, sa le aprecieze, Nicolae Costin face o lucrare monstruoasa,diformg, In care materia strainA, In blocmi grosolane, isoleazafragmentele subiectului risipit. Acelasi scriitor pe care nu-1jigneste nimic In naratiunea lui Ureche despre sinodul din1439, socoate de datoria sa sa deje interminabile notite asupraCrijacilor", a Teutonilor adecA, numai pentru ca un corpauxiliar moldovenesc a participal momentan la lupta regeluiPoloniei contra Ordinului5. Abia Intors la rindul vorbirii sale",el rataceste iarasi In infinitatea istoriei universale, ispitit defarmecul dramatic al bataliei de la Varna, In expunerea careiauita numai ceia ce putea sa ne intereseze i ceia ce se cu-venia sA se spuie: rolul trupelor romanesti 6. Ajungind, dupamulte cotituri, la alegerea succesorului lui loan-Albert, Ni-colae Costin simle cu placere ca aici e locul sa vorbeascAdespre ceremoniile Intronarii unui rege polon, despre obi-ceiurile la Craiu nou"7 si inlAtura un scrupul tardiv cu in-dreptatirea ca era dalor sa scrie acestea pentru mai des-

V. Ibid.2 Citat pe pp. 418-9.3 P. 396.4 V. vol. 1, pp. 346-50.

P. 384 i urm.6 P. 389 i urm.7P. 440 §i urm.

Mari le compilatil de cronicl 117

chise lucruri", mai ales cd Polonii sint vecinii Moldovei i. LaRare§ el suprimd ce am vdzut pentru a da o lungd, difusd siconfusd istorie a Ungariei In deosebitele timpuri.

De la Despot Inainte, mai ales, intercalarea se face pe oscard asa de largd, !nett, fdrd a mai vorbi de proportii, cro-nica dobIndeste si o infdtisare cu totul alta. Dar dreptateacere sd recunoastem cd aici adausurile sint foarte adese orimotivate, spuind lucruri ce privesc direct Moldova si-i Imbogd-tesc In chipul cel mai Insemnat istoria. Dar intre acestea nuslut, de sigur, stirile atit de amdnuntite asupra expeditiei tur-cesti la Astrahan, fdrd niciun fel de legdturd cu Moldovadin secolul al XVI-lea, asa incit rostul lor nu se explicd prinnicio sfortare de imaginatie2.

Alegerea izvorului e tot asa de capricioasd, ca s'i alegereamateriel. Pentru partea mai veche, izvorul capital trebuia sdfie Dlugosz; o intrebuintare priceputd si. prudentd a acestuicronicar ar fi Inoit istoria Moldovei in secolul al XV-lea siar fi dat compilatiei un caracter de zdrobitoare superioritateasupra acelei ce o procedase. Pe Dlugosz 1-a cunoscut Ni-colae Costin, un om cinstit, care nu se laudd cu lucruri pecare nu le Intrebuinteazd: asa numai din Dlugosz putea elsd aibd IOW mortii lui AlexAndrel, numal de la dinsul soliapolond din 1476 la Sultanul Mohammed ce venia contra lui

tefan-cel-Mare.Dar, In loe sà se increadd acestui singur cdlduz, Nicolae Cos-

tin se adreseazd, In desorientarea sa, pe rind la toatd lumea.Inainte de a intreba pe Dlugosz, citat Intdia °all la moartealui AlexAndrel, el se informeazd la cronica leseascd", la Mie-chowski, la Guagnini, mai ales la Stryjkowski s'i la Cromer.NeintrebuintInd curent pe Dlugosz, pierzlndu-1 necontenit dinvedere, Nicolae Costin nu poale spune despre cistigarea Chi-liei de Moldoveni decit aceia ce se gdseste la Ureche, adecdloarte putin, si din aceiasi causd el nu pomeneste mdcar ce-rerile Turcilor inainte de lupta de la Valea-Albd. Incurcdtura

1 P. 403.2 Izvorul digresiei despre Astrahan a rust, de allmintrelea, gasit

§i reprodus de V. A. Urechia, In editia operelor lui Miron Cos-tin,

118 1storia literaturil romAne§ti

bietului Logofdt era asa de mare intre izvoarele de toatelimbile ce-1 incunjurau, stingindu-i priceperea, incit la ex-peditia .lui Ioan-Albert el discutd serios pdrerile lui Cro-mer si chiar Bielski, aldturea ca spusele lui Miechowski.

E o fericire pentru compilatorul nostru cind mijloacele luide a sti devin mai putine in secolul al XVI-lea. De la o vreme,el nu mai are decit izvoarele unguresti pentru a se informape lîngà acelea care fuseserd folosite de predecesori: UrecheSimion Dascdlul. Intre Wolfgang Bethlen i Istvánffy, doi com-pilatori i ei, iar cel d'intdiu un transcriitor färä scrupul,Nicolae Costin are un mers mai sigur, cu cit se apropie desfirsit, cu atit expunerea sa e mai bund, mai limpede si maiprecisd. Pentru contemporanii si, cari nu cetiau decit romd-neste, greceste i slavoneste, era un mare avantagiu sd aibdinaintea lor in limba terii cuprinsul cronicilor latine i poloneale vecinilor de peste munti si de peste Nistru.

Criticul insuficient si putin judicios e insd un povestitor carenu !mean., un harnic traducdtor i resumAtor. In partea de pAndla 1500, stiinta lui 11 trddeazd adesea, asa incit Il vedem vor-bind consecvent cu izvorul de altmintrelea despre Cim-pii Merulei, la marginea Bulgarilor", despre Ghierluc", caree chir Luca Notara, despre Sidor", comandantul, in 1453,al trupeior de ajutor rusesti venite la Constantinopol, si carenu e declt celebrul cardinal legat Isidor Ruthenus ; despreloan Trapezineanul, Ahudan Cazanilor", ceia ce InseamndUzun-Hassan, despre nationalitatea, greceascci, a despotilor sirbi,despre cele cloud. limbi; sdseascd i nemteascd". Dar, pe urmd,comparIndu-1 cu izvoarele sale, il gdsim totdeauna respec-tuos de adevdr, cum i cit putea sd.-1 inteleagd.

Pentru criticul literar, Nicolae Costin n'are insemndtate.Frasa lui, mai lard., mai complicald, mai eruditd, fAcut.ä dupafrasa artilor ce cetise i studiase, n'are energia scurtä alui Ureche, nici mIddierea blIndd a lui Miron Costin. DupdluptAtorul cu mina abia desclestatd de pe sabie, dupä poetulvisionar cu degetul pe fruntea-i largd. .de intrevlAtor al viito-rului, avem cArturarul sec, viermele de carte", pisarul eru-dit, cu cAlimArile In brill i volumele subtioarg.. In mima depergament a acestui erudit nu r4suna nimic din marea, ves-nica lume vie; ochii lid reci \recleau numai litere 0 forme, iar

Marile compilatii de cronici 119

nu idei §i. sentimente; inteligenta lui Ord aripi se tiria In ne-strIbAtutul tuf4 al contrazicerilor mdrunte, din care nu se pu-tea descurca. Trecutul Il etichetà, pentru present n'avea niciuninteres, iar viitorul nu putea sd-I vadd.

Pentru filolog, Nicolae Costin e, fire§te, un bogat repertoriude forme vechi. lar pentru istoric, cIt privWe aceastd partedin compilatia sa, recolta e foarte sdracd. In adevdr, ce lucrunou se capdtä de la dinsul? Explicatii, de sigur cd nu. Apre-cien, care sd Ilmureascd asupra sentimentelor unui individ, u-nei particle, unei epoce, putine. Abia, ici i colo, cite o lo-vilurd Impotriva strdinilor : Polonii fdloO, pe cari nu-i credeniciodatd pe deplin, clnd vorbesc bine de din§ii adecd tot-deauna 1; Turcii, a cdror stdpInire o urdste fiul lui Mir.onCostin: nice odatd cre§tinilor drag n'au fost pdginul"2; Gre-cii pezevenghi"3, ruindtori ai oaspetilor lor4, fudui de neam

scornitori de genealogii imperiale sau eroice5, rivnitori destdpInire asupra altor popoare 6, pedepsitori ai pdmintului pecare-I c.alcd.7.

Cele mai multe din judecdtile compilatorului apartin sentin-teior morale. PrelucrItorul Ceasornicului Domnilor", nasalulpropoveduitor de bine se Intimpind i aici. Cind citeazd Scrip-tura, and recurge la filosof i peigtni, ca Valerie cel Mare,Clavdie, Seneca 8, Plutarc9, Titero"'°. Cind, in stir§it, mustrd pe

1 P. 483.2 P. 191, nota 2.3 P. 164, nota.* Cautà ce fac streinii chid ti primesc tovarilsi locuitorii tärilor,

precum si la noi In (ear.1 pe urmA vei afla de Greci- la ce stat auadus teara noastra i boierimea el"; p. 387.

5 ,,Si aceasta au Grecii din urea lor, a se lacere neamuri marl,cA unii, nu numai de neamul Imparatilor grecesti a se numire, cesi de neamul acelui fraclie, vestit pre vreamile Elinilor, de nea-mul lui Ahileos, nu li-i rusine a grgre minciuni"; p. 432.

.Firea cea nestAtàtoare greceascd, care-i tot a suptinere pre al-si a rAminere numai ei nesupusi"; p. 433.

7 SI privesti aicea rAul neam al Grecilor, si giudeca toti asa:Pedepsit pAmintul pre care pun piciorul Grecii"; p. 438.

8 P. 187, nota 3.9 P. 188, nota 1.to p. 447.

120 Istoria literaturit romlne§ti

principalii actori ai trecutului pentru greselile §i pdcatele lor:a§a la Stefan Rare§ el scusd asasinatul acestui Domn stricat,care era bldstdmat de Dumnezeu, pentru cà dormia cu mu-iarea vecinului Au" I, la Ion-Vodd cel Cumplit el simte bucuriepentru cdderea profanatorului si ereticului, care s'a cásd-toril In postul cel mare si a bágat spaima'n Vlddici.

Despre dinsul i timpul sdu nu vorbeste Nicolae Costin mainiciodatd, de §.1 astfel aceste oaze de interes ar fi fdcut cuputintd strabaterea pustiului indiferent al compilatiei. Reservat,§ffintific, corect cit de deosebit ar fi compilat un bdtrin sfd-tos ca Neculce!, el spune numai ce spun cállile lui. Cindpare cd vorbe§te din experienta sa personald, el reproduce nu-mai servil tonul de martor ocular al originalului sdu. A§a, laConstantinopol a fost de mai multe ori poate, §i totu§i des-pre Galata nu §tie sd spuie altceva, decit cd in cdrti i sezice Pera §i cd au zidit-o Ligurii", pe cind despre Pscov, pecare nu-1 va fi vázut In viata lui, spune amánuntit cdostd de-a-supra unui iezdr mare §i din iezár curd apd prin mizlocul ora-§ului §i in §ese mile de loe acea apd cade inteun ezdr ce sechiamd Ciucno, spre tara Liflandia, de la Riga §eizeci demile a", §i mArturise§te, vorbind de mormintele de la Saselgle-gighirlic", cd acum au crescut pe acele pietre mu§chi". Alteciteva lucruri le iea din notele sau din convorbireaAu, care, cum am spus aiurea, avuse intentia de a prelucraintreaga cronicd a Ureche, §i Incepuse poate lucrul. A§a,din acele izvoade sau din poema polond va fi lug Nicolae Cos-tin mentiunea Bourenilor ca mArturisire topograficd pentrufabula de origine a bourului; din acele Insemnári sau din aceaoperd numele Moldovei, eroina eponimd animald a princi-patului, inventatd probabil de Miron , tot de acolo in finecitarea ca element doveditor a Cimpilor lui Drago§. Aceia§iprovenientd a§ atribui-o §i §tirilor despre biserica de la Olo-vdt, unde ar fi ingropat Bogdan, de §i invocd márturia deoameni bdtrini" despre uricul lui Roman-Vodd, cunoscutlui Dosoftei: Mitropolitului Dosoftei", despre tributul Moldo-vei, crescut supt Rares, pánd la suma de 10.000 de galbeni, care

P. 298, nata 1.P. 184, nota 1.

MarIle compilatii de cronIcl 121

e exact11, despre sihastrul de la Bisericani, pe care l-a visitatRare§ fugar; poate chiar tot astf el a cdpdtat Nicolae Costin cu-no§tintd despre locul unde se gdsia. la Suceava pe pdreti,la ulita ce se cherna Ulita Tätdreascd" acel tablou de vic-torie al luí Despot, de care scrie i Sommer2. De la dinsulva fi spus compilatorul doard cele adause In privinta biseri-cilor clddite de aventurierul domnesc la MrPau §i la Cot-nan i acea apreciatie, pe en de motivatd, pe atit de nea§tep-tatd la un a§a de Invatat §i de cuminte boier: Si slut femeilela Sibiiu iubeate, cum îi slut de fel albineate t". Aceastd §tireveridicd nu i-o puteau da Marelui-Logofdt Nicolae Costin niciistoriile cele strdine", nici leatopisetul terii".

Predoslovia a trebuit s'o redacteze scriitorul nostru dupd anul1694, cínd, formindu-§i corpul de cronici, Tudose Dubau nugasi o introducere mai Invätata §i mai complectd decit a luiUreche, intregitä de Simion Dasedlul.

Continuind cu prelucrarea leatopisetului Moldovei, NicolaeCostin se ocupa cu aceastd sarcind dupd moartea regelui So-bieski, Intímplatd In 1697, cdici serie: mai apoi, In zilelelui Ioan al treilea Sobieschi Craiul..." 5, dupd deedderea Po-loniei a§a erau de Puternici Craii /e§e§ti pre-atunci",-6,dupa. 1699 chiar, cdci, dind o data dupä un calendar §i dupacellalt, face o deosebire, nu de zece, ci de unsprezece

Cantemir dà, in 1st. Imp. Gt., p. 275, no ta 40: suma de 12.000. InDeset illoldaviaev. pp. 42, 10:1 nu spline nimic de suma cres-terii. *Dar la 1532, nu 1538, ca la Nicolae Costin, Rares ,so-coate tributul, Mira' daruri, la 10.000 de galbeni, in adevär. V.Ilurmuzaki, Supl. II', p. 66.

2 Ed. Legrand, p. 24: Pictura, satis evidenli Despo lac . iussu,dende representata in aula opp:di las, rursum tum, o1s.di2nis tem-pore, ut alia 'illius monumenta omnia, penitus erosa et expuncta".Nicolae Costin mArturiseste ch.' she de la tatäl s5.1.1 presenta odi-nioaril a chipului lui Bogdan Orbul pe ppar La Liovului: Au-zit-am spuind tathi-meu Miron Logofátul, cum tinea minte..." P. 182,nota 1.

3 De atuncea", termind Nicolae Costin, au ramas aicea In tearäla noi Ezoviti i alti popi de a Bisericei Apusului, papistasi." P.440. Cf. Iorga, Studii V doc., I-1I, pp. 62, 64-5, 68.

P. 426.5 P. 182, nota 1.

P. 451."P. 436.

122 Istorla literaturil romAne§tP

O astfel de cronicd precum era cronica lui Miron Costin, asade impersoniald, asa de morald, asa de intinsd trebuia sd conviecompilatorului corpului mavrocordAtesc de cronici. Poate cà arfi dorit mai multe citatii din Sf. Scripturd si din filosofia pro-fang., mai multe consideratii morale, frase mai stiintifictulle. Dar, altfel, dacd Nicolae Costin n'ar fi fost niciodatd Instare sd scrie o cronicd de acest fel, ar fi iscdlit-o

E adevdrat eà istoria universald era represintatd In lu-crarea lui Miron Costin numai In margenile bunului simt, cdIn aceastd opera redactatd de un om Intelept I cu mdsurd nuse vorbia nimic despre subiecte ca Astrahanul i ceremoniilede incoronare a regilor poloni. E adevdrat cd In ochii lui Ni-colae Costin aceastd calitate putea sd apard ca un defect si arfi fost posibil ca el sä Intreprindd i aici o prelucrare pen-tru gloria sa proprie, pentru folosul cetitorilor i pentru reabi-litarea memoriei tatdlui sdu chiar.

Dar e ceva care exclude aceastd ipotesd i intdresle pdrereacd avem a face cu o compilatie terminatd sau aproape termi-natd. Pentru a prelucra Vie(ile Domnilor, i-ar fi trebuit scriito-rului erudit care nu punea din principiu nimic de la dinsul,i-ar fi trebuit izvoare altele declt Piasecki. Asemenea izvoaream vdzut cd existau pentru perioada In care Miron consultdcronografe" i i cd el nu le-a cunoscut. Existau Insd si al-tele, care puteau complectà intr'o multime de locuri expune-rea, asa de bogata totusi, a scriitorului de memorii. Astfellucrdrile istorice ale Iesuitului Koialowicz, tipdrite In 1655-9,marile Anale ale Poloniei, de la 1648 la 1672, ale lui Ves-pasian Kochowski, cronicarul regelui Mihail, istoria regatuluide la 1618 la 1660 de Rudawski, tipdritä In adevdr mult maitIrziu, opera oficiald a lui Pastorius 2 Pen tru Ardeal, In fine,era cronica lui loan Bethlen, apdrutd inainte de redactiu-nea compilatiei lui Nicolae Costin.

Erau toate aceste noud mijloace de informatie, aceste in-strumente de interpolare. Dar i aceasta hotdreste NicolaeCostin nu le cunostea. El a dat, la Inceput, cum stim, biblio-

1 ObservAm cà spre sfir$it el citeazd, singura datà in partea adoua cind recurge la izvoare scrise, pe Toppeltin (pp. 353-4).

2 V., asupra lor, Finkel, Bibliografia historiej polskiej, Liov,1891-6 sau conspectui din Bestushew-Rjumin, Quellen, pp. 140-1,

Mari le compilafil de cronici 125

grafia Intregii lucrhri, 0 ea nu cuprinde pe niciunul din scrii-torii Insemnati mai sus.

Se ghsesc lush, printre autorii lui Nicolae Costin, doi cariputeau servi la complectarea cronicii lui Miron. E WolfgangBethlen, folosilor mai mult declt oricare pentru epoca lui Mi-hai Viteazul, fiind o compilatie generalä pentru istoria Ardea-lului, 0 e compilatia de istorie ungureasch a lui Istvánffy.

Fiindch-i cuno0ea, Logofhtul Nicolae a prefAcut deci dui:4datele cuprinse In ei o parte din inceputul lui Miron Costin.Cele clteva pagini ale acestuia s'au transformat astfel, duphsistemul de lucru al fiului shu, aproape Inteun tratat asupraacelui timp.

Tratatul care, de altfel, nu ni dà nimic nou, era, de sigur,o revolutie pentru contemporani, cari aflau deodath alit demulte lucruri asupra acelor timpuri de glorie. Cu tot tonul pe-dant, prolix al compilatiei, ea trebuia sd lntereseze pe aceicontemporani, trezind In ei sentimente de mindrie pe care,dach le simia, Nicolae Costin nu era capabil sh le exprime.

Indoiall, compilatorul nu voise duch povestireanumai phnd la moartea lui Mihai Viteazul: el fdghduia In Pre-fath sh scrie i despre Domnia lui Vasile Lupu.

A dus-o sau ba?In toate numeroasele manuscripte ale compilatiei lui Nicolae

Costin, naratiunea lui e Intrerupth la Inceperea campaniei luiBasta contra lui Mihai Viteazul, a campaniei de la Mirislhu, Con-tinuarea e luath din Miron. Iar la mi j loe se intercaleazà, de un ne-cunoscut, clieva versuri banale asupra mortii". Poet:ill" ano-nim nu pInge moartea lui Mihai Viteazul, fiindch poveitirea luiNicolae Costin nu ajunsese OA. acolo. Versurile lui au fost pro-vocate de moartea compilatorului, fàrä Indoialh, §i au fost pusela stir0tul ultimei pagine din opera intrerupth

l'enlru a nu se trage conclusii neIndrepthtite din aceasth in-trerupere, lucrurile trebuie reconstituite astfel. Nicolae Costin,care I0 scrisese Predoslovia lnainte de 1711, care redactasepánä la aceasth dath cea mai mare parte din cronica sa con-

1 V. mai jos, studiul, c:tat acolo, al lui C. Giurescu.2 Incepind cu Batorestii Inca au strins paste', In Kogalniceanu,

p. 259, iar In editia V. A. UrQehih, p. 453.

124 Istorla literaturil romgneqt1

temporand, care Incepuse poate chiar prelucrarea lui.Ureche,primi de la Nicolae Mavrocordat invitarea de a grdbi acestelucrdri §i de a face dintr'insele o mare cronicd domneascd. Eln'apucd Insd sg. InlIture din ceia ce lucrase atacurile violentecontra Grecilor, n'apucä sd puie In armonie tonul naratiuniisale cu noua prefatd aire Domn, pe care putini au cunos-cut-o, n'apucd sä ajungd la Domnia a doua a principelui dom-nitor. El muri la tard, unde se dusese pentru plimbarepentru cercetarea moOilor §i a bucatelor lui"; muri dupd oscurtd boald; bolndvindu-se putine zile'i, In Septembre 1712.Noul cronicar al Curtii, Axintie Uricarul, Ii cercetà kirtiile, lepuse In ordine i, neggsind sfIrsitul capitolului despre MihaiViteazul dacä a existat acest sfir§it, Insemnd, Inainte de aface sà urmeze textul lui Miron Costin, ratiunea Intreruperiiprin versurile asupra mortii". I-au plirut rdu lui Nicolae-Vodd", serie acest succesor literar, de moartea acelui boierau ardlat deosebitd mild casei lui §i, neldsInd coconi rdposalulNicolai, cu multd nevointd pentru pomenirea lui au pus dea'u scris istoriile terei Moldovei, care le scosese cu ostenealalui"1-. Le scosese §i le scrisese.

Ce a filcut Axintie din materialul acesta, rdmas de la Ni-colae Costin, pe care-1 avea la dispositie pentru a tratà istoria Mol-dovei de la 1661 inainte pAnä la acea Domnie a doua a lui Ma-vrocordat cînd primi Insdrcinarea de a serie cronica sa?

Am crezut cindva cg. §i aceastd cronicd a fost scrisd de invd-tatul logofdt, §i mi s'a pdrut a gäsi dovada cercetind spiritulIn care e redactatd, sentimentele pe care le manifestd, cutoatg. discretia §i paza autorului, Ináltimea culturald a lui §i na-tura ideilor de care e stdpinit, precum §i felul de* lucrucare ar fi acela din lucrárile ce nu i se pot contesta pe niciunmotiv puternic: Ceasornicul Dornnilor, Cartea despre inceput,compilarea cronicei lui Ureche. Critica lui C. Giurescu a ardtatInsd, pe basa manuscriplului, unic, al cronicei care se pdstreazdIn biblioteca Universitdtii din Ia0, cd numele lui Nicolae Cos-tin a fost pur §i simplu adaus de Kogállniceanu In editia sa 2.

1. P. 172.2 Contributiuni la studiul cronicclor moldovene (Nicolac Cosan,

rudo sie Dubdu, Vasile Ddmian), In An. Ac. Rom., XXX (1907). V. §i Oh.Constantinescu R1mniceanu, in Arch. Soc. t. i lit, din lafi, VI, p. 419 §1 urm.

Madle compIlatli de cronict 125

t sigur cd intreagd aceastà parte din corpul cronicilor moldo-vene a fost scrisd supt a doua Domnie a lui Nicolae Mavrocor-dat. In adevdr, incd la Domnia a doua a lui Duca se vorbe§tede rdposatul patriarh Dosoftei de Ierusaliml, si §tim cd acestaa murit in 1707 2, precum titlul de fericitul Dositei", carenu Inseamnd Insd. ed. Patriarhul era mort i se dá maila vale, and povestirea ajunge la Constantin Cantemir 3.La intdia Domnie a lui Constantin Duca, autorul trimete pentruvdcArit, cdruia-i fixeazd o duratä de zece ani, la povestirea Dom-niei a doua: precum vei celi la rindul sdu acolo" 4. MentionindInfeun loc pe Sultanul tatar Devlet-Ghirai, el adaog5.: careleeste acum Han", §i. timpul cind el ajunse din nou la aceastàdemnitate e tdrziu, in 1707 5.

Incd de la prima Domnie a lui Antioh-Vodd, se anuntd risipaterii din 1711: Cum vedem cd au cd.zut pArnintul Moldovei §iacum supt acea nenorocire de pe acea vretne, care sd. o 16-sdm la mila lui Dumneezeu. Aceastä inddmind au adus lerii,din nesocotita minte O. grabd a sa, Dumitrasco-Vodd; care veiceti, jubile cititor, la rindul Domniei lui" 6. Tot la Domnia luiDimitrie- se trimete I cu prilejul unor evenimente de pe tim-pul lui Nicolae Mavrocordat intdia oard.: la rindul ski..., undese va serie de Domnia lui Dumitrasco-Vodd Cantemir" 1. Infine, vorbindu-se de nige daravere bdnesti ale lui Nicolae-Vodd,se spune: precum au ardtat toatd sama sa Nicolae-Vodd laa doua Domnie a sea, de care se va pomeni la rindul sdu"8.

Venim acum la elementele de informatie, din care s'a alcii-tuit cronica: in primul rind, izvoade, cronici anterioare. Din

1 P. 6.2 Dupg tpistolaire grec, p. 17 §i urm., unde Sc dau o sumg de

scrisori grece§li pentru aceasta. Data de 1704 din oi.q»ute, In Erbi-ceanti, Cron. greci, p. 103, e deci gre§itg.

3 P. 37.i P. 40.6 Pp. 43, 47. Cf. Hammer, Gesch. der Chane der Krim, pp.

174, 190.6 P. 44.i P. 76.8 P. 84. Nu poate fi vorba de un an financiar incheiat al Dom-

niei a doua (§i socoteala de an e gre§itg). V. Giurescu, I. c., carecomplecteazg dovezile de mai sus; v. pp. 17-8, 26.

126 Istoria ateraturli rOmAnesti

cele spuse inainte cunoastem aceAte cronici, dar numai inparte. Erau: Insenandrile lui Miron Costin, cronica lui TudoseDubdu, i, In fine, o a treia, al cdrii cuprins se deslipestelimpede din cuprinsul compilatiei.

S. incercdm a urmdri, in adevar, cele trei izvoade ale ano-nimului, care fiind un compilator foarte nedibaciu i urttranscriitor foarte tinindu-se de slova originalului, nuva fi atit de greu sd li ddm de urmà cum s'ar pdrea la in-ceput.

Cel mai mare folos stiintific 1-a tras prelucrAtorul din In-semndrile lui Miron1, care 1-au dus de mind pdnd In 1691. Darvom Incepe Intdiu cu imprumuturile din Dubdu, pentru eäpe acesta 11 avem pdstrat inteo mare parte, In cea mai mareparte a letopisetului sdu, si din comparatia lui cu textul noiicronici, va reiesi cum lucra autorul ei.

Pentru Domnia lui Istrate Dabija, Dubdu cuprinde foarteputin: cileva frase despre originea Domnului, experientabuna sa judeeatd: i anii de stdpinire erau dati numai apro-ximativ. Nimic din aceste tiri, nimic din forma lor fondulfiind asa de vag nu se Invilneste In capitolul respectiv dincompilatie. Mai departe, Dubdu dddea pentru Ilias 'Alexandrunumai citeva cuvinte de laudd: blind si bun". Domniile luiDuca erau cuprinse toate la un loc, i aradnunte bogate sedAdeau numai pentru expeditia din Camenita, cu care prilejse plingeau surerintile Moldovei, Nici aici anonimul nu Intre-buinteazd cronica, i acum avea de ce sd se adreseze la dinsa.Cele noud zile pe care ambele cronici le Inseamnd pentru ase-diul Camenitei nu par sd fie un imprumut al lui Costin de laDubdu, i vedem ea' el trece cu vederea insemnate lucruri po-menite de scurta cronicd a predecesorului sdu, ca fixarea raieleicamenitene si presenta contingentului azdcesc.

1.efan Petriceicu e tratat In fugd la Dubdu. Nici cele cloudDomnli ale lui Dumitrasco Cantacuzino, reunite iardsi Impreu-nA, nu °fell un interes deosebit. Putem zice acelasi lucru des-pre tot ce urmeazd pdna la Domnia lui Constantin-Vodd Can-temir. Cind compilatorul anuntd aici spusele lui Dubdu a-supra Domniei, criticile aduse de dinsul favoritilor greci ai lui

Intrebarea e InsA: cine putea sl le pAstreze In afarl de ma auL

Marile compilatii de cronlci

Vodd scrie la izvodul lui Teodosie Dubdu, ce au fostVel Logofdt la Constantin-Vodd, cum", etc., el reproducetextual cuvintele din letopisetul redactat de acela. Atila numaicd la urmd, uncle Dubdu spune despre Cantemir cd, de nu1-ar fi prins moartea, prin temnitile Turcilor ar hi putrezit"1,acel care-1 intrebuinteazd nu poate reproduce fdrä o observa-tie aceastd prosd aspra i crudd de boier necioplit. Deci el in-dulceste, addugind: Ce aceste de pe urind nu poate nime asti sfirsitul sdu, la ce va sosi, ce numai cum dd Dumnezeu"2.

Dar aceastd reproducere verbald nu se Intimpind numai dupdo instiintare prealabild. Cdci In Domnia lui Constantin Can-temir se iea mai mult decit atila, lucruri fArd insemndtate,crimpeie de frase, pe care oricine le-ar fi putut scrie mai bine.Asa, din Dubdu slut luate urmdtoarele cuvinte: capistea ar-meneascd de spre Areni", tara putind i stricatd de neprie-tenii ImpArdtiei", pogorind... pe Prut... pInd. la Fdlciu, cumare pagubd i jac fAcind tdrii". Nu se poate duce niai de-parte grija de a se exprima cineva cu cuvintele altuia. Cume Dubdu, mai departe, pInd la 1694, chid probabil se incheie,nu putem

Venind acum la izvoadele lui Miron Costin, sd examindmunde au putut fi ele intrebuintate.

La Dabija, de sigur cd nu, de si capitolul incepe cu o pa-rafrasà a sfirsitului cronicii publicate" de Miron. Acesta fu-sese probabil In ambele expeditii unguresti ale .lui IstratelVodd i despre acea de la Neuhdusel o spune i singurs, si incompilatie pentru intdia campanie se aduc marturi oa-meni ce s'au intimplat cu Dabija-Vodd la oaste"4, iar pentrua doua se dau numai citeva nume, jute() expunere foarte sd-racd5. Datele slut cu tolul aproximative, frill lund, färä zi,fall an chiar, In cifre, cu simple ardtdri ca: la al doilea ana Domniei Dabijii-Vodd", cit s'a desvdrat". E adevdrat cd. Mi-ron, nu prea dd date in cronica sa pusd In circulatie, daraici le-ar fi notat de sigur, i, cum vom vedea, partea neorin-

Citez dupà manuscriptul cronicii.2 P. 37.3 Cartea pentru tnceput, p. 18: Cind am mers cu Dabija-Viodit

Cu (Ole la Uivar".P.'.

5 Pp. 3-4.

128 Istoria literaturti romAnesti

duitg., nestilisatg. §i rAmasg. ineditg." a letopisetului su ede o mare precisie cronolog,icd, a§a de mare limit dupa pre-senta sau lipsa datelor dintr'un pasagiu, al cdrui izvor nu searatA, se poate afirma cà el este sAu nu din izvoadele lui Mi-ron Costin. Mai adaug si aceia cg. Miron Costin vorbe§teundeva de inoitul la Belgrad al Domniei lui Dabija, care siel fusese amenintat cu mazilia1, pe chid in acela§i capitoldin compilatie nu se cuprinde nimic despre o intimplare asade insemnatl.

Dar din izvoadele lui Miron va fi luat compilatorul datamortii lui Dabija, datA dupg lung. §i zi. La Duca-VodA sespune care era originea lui, dar se trece supt tAcere intAia luiprofesie de can de abagiu. Scurtimea povestirii inlAtura ia-rg§i ideia unui imprumut literar. Aceastg. Domnie va fi lipsitdin hirtille lui Miron, §i compilatorul va fi suplinit din a-mintire. Datele precise pentru numirea si instalarea lui Ale-xandru Ilia§ ne trimit la un imprumut din notitele lui Mi-ron Costin. Ceia ce se spune despre motivul maziliei grabnicea fostului Domn, o corespondentg. cu Hanul, pe care Vi-zirul o aprobase si care fu prinsä in lipsa acestuia(Mu nastere la bgnuieli, se potrive§te intru citva cu cele ceslim din rapoarte venetiene2. Din izvodul lui Miron se va ficules si data mortii lui Ilia§-VodA, despre care se spune cAar fi fost pusä in sama lui Duca: altii spun" aceasta. lar,cit despre lauda milostivirii färä pgreche a acestui Domn:nu poate povesti nimeni, färä numai Dumnezeu", ea tre-buie sd fi fost luatA dinteun bun izvor, scris sau oral, cdcidin comparatie §i cu alte cronici pare a fi adevArul.

A doua Domnie a lui Duca-VodA e mai pe larg: se povestescpe rind clAdirea CetAtuii §i rAscoala terii din 1671 §i luareaCamenitei, dindu-se date, dintre care insä uneIe gre§ite prinreaua prefacere a anilor de la Facerea Lumii in ani de laHristos: astfel, revolta Hincului s'a intimplat in 7180=1671, nuIn 7181=1673, §i tot fals e si anul luArii Camenitii. Aceasta ne

: mentioneaza §i corespondente ale timpului: Istrate ar fiscApat find foarte bun prieten al lui Panaioti" Nikusios, dragoma-nul Portii; Hurmuzaki, V.`3, p. 99.

2 Per haver questo corrisposto con Tartari"; ibid., p. 110, No173. Dar cf. ul. urmator.

Marile compilatii de cronici 12§

face sà credem cd aproape tot capitolul e luat din Miron Cos-tin, confundindu-se datele pe care le avea acesta. i apre-ciarea defavorabild care Incepe a se ivi In privinta lui -Duca,om Cu inimd rea", se potriveste Cu pur tarea pe care Logofd-tul Miron a avut-o fat.ä de acest Domn imperios, ager, darfärà constiintd i scrupui

Lui Duca îi urind Petriceicu. Asupra Domniei acestuia, com-prlatorul stie lucruri luate din izvoade", precum sint acelece privesc noua expeditie turceascd din Polonia, la care sespune: scriu" adecd predecesorii sg.i. Izvodul", pe care-1 re-produce si care nu se poate fixà ca al lui Miron Costindecum am vdzut, nu poate fi al lui Dubdut,--e transcris ca deobiceiu, i cuvintele : Peirintele Dosoftei, Mitro politul ((ira"pot fi scrise cu greu de altcineva, decit un contemporan. Izvo-dul" era al unui contemporan, care stia de ofertele de Dom-nie ce se fdcuserd lui Ilie Sturdza i judeca dupli propria-i ex-perientg. pe Stefan-Vodd Petriceicu ca un om blind, dar lip-sit de prestigiu si de demnitate: toti erau fdrä fricli de d.-trg. dinsul

Dintre citi Domni au fost In Moldova pe vremea sa i dinnenorocire au fost destui i nici pe unul nu l-a urit maimult Miron Costin decit pe Dumitrascu Cantacuzino, a amistdpInire e pentru dinsul identicd cu vremile cumplite". Amajuns la intdia Domnie a acestui om miserabil din toate punctelede vedere. lacom, prefAcul, desfrinat, fricos i vinzdtor al sin-gelui binefgcdlorului i rudei sale Constantin Postelnicul Can-tacuzino.

Am spus cä pentru Miron Costin vremea lui Dumitrascu-Vodd era vremea cumplirá. In povestirea Domniei, cronicade fatd calificd pe Domn ca: destul cumplit §i vrgsmas".

Cuvintul poate sd fie luat din insemndrile lui Miron chiar,Dar cea d'intdiu parte a capitolului, In care, pe lingd caracteri-

Un raport frances din 25 Novembre 1664, anuntInd numirealui, spune irisa cA el se bucurä de ,,aprobatia i stima generalA' ,Hurmuzaki, Supl. I', p. 255, No. 377. Cf. Iorga, Studii ;1 docu-mente, I-11, I, p. 79, nota 1 §i Documentele Bistritel, II, p. XXV (cf.cu Hurmuzaki, XII).

2 Giurescu crede a e al lui Vasile DAmian treti logof6t, pome-nit In titlul lumia din manuscrise. V. 1. c., p. 8. Cf. vol. I, p. 344.

3 P. 8.9

130 Istoria literaturii romAnesti

sarea lui Vodd, se poveste§te dramatic prada Tatarilor, aceastiiparte e luatd din alt izvod decit al lui Miron, precum e altuldecit al lui Dubdu. In adevgr, dupà ce termind cu aceastà ca-racterisare i descriere, el inseamnd Iard la izvodul luiMiron Logo/Mill serie pentru aceastd Domnie a lui Dumitra§co-Vodd, a§a". Ce urmeazd trebuie sd fie, judecind dupà celeobservate pentru Dubdu la Domnia lui Constantin Cantemir,o transcriere cuvint din cuvint a letopisetului mironesc. Inaceastà transcriere se cuprind cuvinte/e boierli cari trA-misese la ImpdrAtie, ce li s'a pomenit numele mai sus", ceiace aratä cd locul unde se dau aceste nume, deci expune-rea campaniei din 1672 a Turcilor, e luat tot din Miron. Calotdeauna chid Miron serve§te de izvor, se dau date precise,acele date care fac folosul cel mare al conapilatiei: astfel §timchid a ajuns la Galati Dumitra§co Cantacuzino. Tot In textullui Miron Logofdtul se and o trimitere, la intimpldrile din1683, expuse mai departe: Hagi Gherei Sultan", se spune, carela vremea Beciul.ui au ajunz §i Han, precum vei gdsi la rin-dul sdu insemnai"1. Transcrierea nu se oprete decit acolo undefuese intrerupl, cum am vAzut, letopisetul anonim, acel altrei!ea izvor, de cgrui aprecien i concordd cu ale lui Miron, darcare, fiind raai dramatic iP formd, dAdea mai putine informa-tii precise, -- adech dupd prddhciuniIe Tatarilor ce íernau InMoldova 2.

Dupd ce compilatorul resumd acum ceia ce-i spusese indoitulsdu izvor 3, se trece .1a risipa cetdtilor, pe care o pomenise Mi-ron in letopisetul sdu publicat, la Domnia lui Mihai Viteazul.

aici se transcriu doud izvoade: a§ vedea pe al luí MironCostin in acela care vorbete de Velic/co, fratele acestuia, §i. le-topisetul anonim ar fi reprodus In versiunea care trece supttdcere numele acestui boier. Tot din Miron Costin, judecinddupd formd, trebuie sg. fie luatd mentiunea: Inteacest an auinceput a umbla i tractate de pace cu Le§ii, care au fost

1 P. 11.2 Letopisetul anonim facea i gre§eli ; astfel numia Hanger"

pe ,,lagi-Gherei" diu Miron Costin. Autorul lui txebuie sà fi fostfäräi îndoial un boier mult mai putin cult decit Logofatul luiDuca-Vodà.

3 Pp. 11-2.

Mar11e compilatil de cronicl 131

tramis de douä ori Miron Costin, Vornicul ce! Mare deTara-de-Jas". Restul Domniei lui Dumitrasco Cantacuzino e ex-pus pe scurl, contopindu-se poale ambele povestiri. Se treeiute In revistä expeditia de la Uman, hräpirile Domnului, in-chiderea cAlugärilm, schimbarea de Mitropolit, incheierea pAcii,care s'au tinut pänä la vremea Beciului", i astfel se a-j unge la mazilia lui Dumitrasco-Vodá..

Precisia geograficd i cronologicA din rindurile cu care seincepe Domnia lui Antonie Ruset ne face sà le atribuim luiMiron Costin. Enumerarea loarle amg.nuntild a fundatiilor aces-tui principe poale sh aibd aceiasi provenientd, dar surprindempe un interpolator aluuci cind spune el In gropnita lui Antonie s'ainmormiutal pe urrrrà Constantin Cantemirs Partea originaläeste, de alifel, aici mai mare decit In paginile precedente.Se manifestä, pentru intdia oard In cronicd, sentimente careslut vndil personale Läudind pe Antonie, scos mai ales prinintrigile lui Miron, ca milostiv i indurdtor", se afirmä cä.diavolul 1-a fäcul a fi scos din Scaun. Se numesc pirisii lui:Buhus si altul Wed, pre care treacd-1 condeiul mieu, cei-am vAzut osinda, perind nevinovat de alti Domni"1, plin-gere duioasd i crutätoare desaprobare morald, care ar a-junge, asa de mult se potriveste cu natura lui Nicolae Costin

cu felul cum un .fiu putea pomeni pedeapsa dumnezeeascAvenitä' asupra tatälui säu, pentru a inlätura once indoialdasupra scrierii de Nicolae Cos tin Logofáltul a pärtii acesteiadin cronia CIti au fost", se mai spune, la acea Ora,mai pe toti osinditi i-am vdzut", i moralistul care ascris Ceasornicul Domnilor §i care trebuia sà caute un pä-cat ca motivare a nenorocirii ce se abdtu asupra casei lui An-tonie Ruset, s'ar gindi la viata lärä friu a lui Alexandru bei-zadeä, cdläret bun si curvar foarte", pe care 1-a putut cu-noaste si personal, fiindeä el rämäsese in tail Odd mai tärziu2.

Tot din Miron Costin e luatä povestirea celei de-a douaexpeditii turcesti contra Polonilor de supt Antonie Rusel. Eae intregitä Insä prin amdnunte raportate oral de contemporani,

P. 15.

2 Lista mosiilor lui, dintre care una da'ruitd de: Doamna Ruanda'si alta de: Duca-VodV, in doc. V/18 al Bibl. Ac. Rom.

182 istorla literaturii romanesti

amanunte pe care compilatorul le Inseamna prin zic 1.

Din acelasi izvor, se ajunge pana la zic sa fie zis",---z.

se culeg tiri1e asupra Domniei muntene a lui Da-Voda,cu care e precedatd stapinirea a treia moldoveneasca a a-cestuia. De aici vin, de sigur, stiintile pe care .le da cronicaasupra boierilor ucisi de Domn peste Milcov, asupra favori-tilor lui, asupra Cupdre§tilor cari-1 incunjurau i dominan.

E cu neputintd sd trateze cineva mai aspru un personagiu'istoric de cum se trateaza aici Duca-Vodd. i eu observasemcindva, vorbind despre ipotesa paternitalii lui Nicolae Cos-tin 2, cà s'ar pdrea curios un ginere care ascunde asa de pu-in slabiciunile socruluí de care n'a avut niciodata a se plinge.Aceasta cu atIt mai mult, cu cit scriitorul nostru nuera omul care sd serveasca adevdrul Impotriva oricui. Inpovestirea faptelor lui Constantin Duca s'ar putea vedea, Insa,Indata ruda si partisanul politic; In expunerea Domniei tutMavrocordat, tonul e acela al unui recunoscdtor Curtean. De cetoatd independenta de spirit, tot curajul de apreciere al luiNicolae Costin sa se fi manifestat numai In dauna lui Duca,un socru bogat i darnic, care daduse Domnitei Elena mosiialit de frumoase?

De altfel, scriitorul numeste izvorul sau pentru aceste dinurrna. Imprejurari: Alexe Balaban, de la carele am luat si a-ceastà istorie pentru moartea Ducali-Voda, ca Balaban s'auplat la toata viata lui si la moartea lui, fiind rinduit de craiullesesc sd fie cu Duca-Vodd, pentru ca. era Balaban Grec de laRumeli, team§erci cu Duca-Voda, de la un loc"3.

Cine a fost acest Alexe Balaban? Avem astazi destule mij-loace pentru a-i cunoaste viata i legaturile cu Moldova. Era,In adevar, un Rumeliot i lasase In patrie surori pe care lementioneaza In testamentul sail 4.

Venind dincoace de Dunare, el se stabili In Liov, mideera unul din mijlocitorii orientali ai comertului Poloniei cuRasaritul. In continua legaturd cu Moldova, el ajunse aici aso-

1 P. 15.Cf. Giurescu, 1. c., pp. 2-9

8 P. 33.Hurmuzaki, Supl. 113. Am traiat din nou cariera lui in Istoria

comertului, I.

Marte compilatii de cronici 133

ciatul lui Gheorghe Ursachi Vistiernicul, marele bogátaq, In-nidit prin sotia sa Alexandra Buhu i ca familia lui VasileLupul.Cei doi tovará§i transportan pdnd la Danzig lemne dinMoldova §i, impreund cu ele, cenuO.' de salce §i pota, din fabri-cite de la Poienesti, Telita i Pojarna. Ei nu se inteleserd insNbine, §i un important i lung proces intre din§ii se deschise la1671. Balaban, zdbovit la Domnii Moldovei, se adresá regeluiPoloniei, i acesta fAcu sd se insereze o clausd In favoarea luiIn tratatul cu Turcii din 1678 2. Dar incá' in 1681 Balaban seafla la /aqi la Curtea lui Duca, pentru cduta dreptatea 3.Regrele intervenise din non pentru dinsul, i Sultanul trirnisese§i el ordine cdtrd Donan: un tribunal de boieri, compus dinNicolae Racovitd, Ilie Sturdza, Gheuca i Todera*co Cantacuzi-no, ii dIduse o sentintd favorabild. Dar abia la 1682, un aldoilea tribunal, din care, irnpreund cu Cantacuzino, fAceauparte Miron Costin §*1 Alexandru Buhu§, ordoná sechestrul peaverile datornicului4. Acesta fu inchis i chinuit pentru a-1face sd pldteascd. L-au desbrdcat", spune compilatia, cu pie-lea i 1-au legat la stilp, la ger, fiind iarná; de la carele, ti-indu-1 un an in temnitd, i-au luat" noi §tim insd din cemotiv §i pentru cine, 250 pungi de bani"5. Balaban nu faIns niciodatd satisfdcut cu desdvir§ire. In 1684 11 gdsim va-me § de Rusia, iar trei ani dupd aceasta el ceda drepturilesale fatd de Ursachi lui Sobieski, regele i protectorul sdu,care-1 ridicase la treapta nobiliard. Testamentul lui, in care

1 Un Ursachie" Visternicul-Mare se intimpiná. in documente Incala 1633; Uricariul, IX, p. 493. Trebuie sA fíe tata' lui Gheorghe carear fi Gheorghe fiul lui Ursachi. Acesta din urmá." e Mare-Clucer la1065; cf. Urechl, Miron Costin, Opere Complete, I, p. 93; Uricariul,XVI, p. 338. In 1669 era acum Visternic-Mare; Uricariul, XXIII, p.216; cf. i Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 318. Pentru posesile lui laCotnari, Uricariul, XVI, p. 33 §i urm.; Arch. soc. st. si lit., I, p.499 §i urm. E ctitorul biseric:i Precista din Tirgu-Ocnei. El avea unfrate, Dum.t...a§cu, Stolnic-Mare, cAsltorA cu o Mar:a. V. Ur-cariul,p. 358 §i urm.;, Arch. soc. st. si lit, din lasi, VI, pp. 342-3; Reo.p. ist., arch. si fil., V, pp. 170-3.

2 Punctul XXVII din tratat; Hurmuzaki, Supl. P p. 269, No. 399.3 !bid., Supl. 113, pp. 137-41; cf. pp. 120-1.4 Ibid., p 208 §i urna.6 P. 22.

134 Istoria literaturii romlineati

llsa si doul sate mAnastirii Sucevita, e din 8 April 1689,si putin duph aceia muria Balaban In Liov 1.

De sigur c:.1 Nicolae Costin a putut cunoaste pe Balaban.Aceasta, pe cind el era un elev al scolii polone din Liov,unde pare a fi invhtat, duph ce a trecut pe la Iesuitii dinIasi. Dar nu prea pare cu putinth ca insemnatul si bogatulom de afaceri sà se fi spovedit Inaintea copilului, care n'a-vea nevoie nici el sh se adreseze la o personalitate asa dedeosebith pentru a afla ceia ce se petrecuse supt ochii shi a-proape, in 1685. Nu intelegem iarhsi cu ce scop ar fi M-cut Nicolae Costin cercetarea, chci nu va fi avut Inchde pe bAncile scolii ideia de a scrie istoria patriei sale.Pe urmh, e posibil sh se fi intiphrit povestirea asa de bine Inmintea copilandrului, incItsh fi lost In stare a o reproduce cuamAnuntele ei si chiar ca figurile pe care le desemnau inainte-ibItrInele degete ale lui Balaban Vamesul? Dar sh stringent lu-crul si mai de aproape: Alexe Balaban a murit in 1689. Duca,al chrui sfirsit se povesteste cu atit de multe si interesanteamAnunte tn eompilatie, duph Balaban, si-a sfirsit viata laLiov, In 1685. In 1687 Costinestii se Intoarsera acum InMoldova. Ar trebui deci sà credem ca Nicolae a aflat stiriledespre moartea lui Duca in 1685-7 si pe 'Irma, pe la 1711-2, el era In stare sä le reproduch intocmai, ca si cum le-ar fiauzit In ajun.

Aceasta nu e de adtnis. Auzite de la Balaban, amhnunteledespre Duca au trebuit'sh fie puse In scris Indath. Sau ele aufost cerute prin scrisoare si dobindite prin scrisoare. In arnbelecasuri sintem Indreptati la cineva care seria istoria Moldovei_prin 1687. Acel cineva era numai Miron Costin, care cunosteabine pe Balaban si pronuntase cindva, cum am vhzut, o hoth-tire judechloreasch In profitul acestuia.

Am pomenit asprimea de care compilatia da dovadh fathde Duca, pe care Miron 1-a dat in minile dusmanilor. Dinfirea lui era rhu si pismAtar, Indelungaret la minie si 1a-com la avutie, si el si Doamna sa." ' Si Domn era siVisiernic Mare si neguthtor s'i vames3." Doamna sa chrci-

1 Hurmuzaki, Supl. 111, pp. 225-9.i P. 18.'P. 19.

I P. 21.2P. 23.

I P. 24.'P. 23.

Marne compllatll de cronici 135

mitria bucatele din cash, pinea ori pe mide avea, si bhutura,si pocloanele ce li veniau la beciu." Acestea sint aprecien cu-rente. La chshtoria Catrinei, fetei celei mai mari a lui Duca,

cumnata Iui Nicolae Costin, se Inseamnh cu rhutate chtoath cheltuiala era tot din spinarea bietei Domnul eun flichtor de rele", Armasul care-1 serveste In prigonirilelui e bliisaimat, nu fh.rh scuse pentru cetitor: Bath-1 Dumnezeu,Armasul, si sä raà ierti, jubile cetitor". Von. se Indemnasela Arun: se desfrinase si i se lArgise matele la luat". Incolori energice, se descriu suferintile oamenilor urmdriti pen-tru datorii, se vorbeste de copiii nascuti la Inchisoare: Le-aucrescut copiii acolo In grosuri, phnh au lnceput a grhi, uniia umbla In picioare". Preutii slut Inchisi, bisericile rdmIngoale cu lunile, se Inmultesc pribegii si boierii slut M-tuti cu buzduganul, ucisi, Vodh. -Mud mu foarte grea la ml-nie si aprig"2. DIndu-si samh Insusi de bhnuielile ce arputea produce In mintea lectorilor, scriitorul, Miron Costin, seIndrepthteste pentru Indhlirea vorbei sale astfel: Se poate shnu creadà cetitorul, socotind cineva ch doarh au fost veriunpisma§ acestui Domn acela ce au scris, isvodind Inthiu viata,etc. bash, eu, acela scriitor, pun martur pre Dumnezeulas pre marturia a- toath Moldova, de la mare 'Ana la mic,ca ei toti mhrturisasch de nu este asa. Dach este cu greu a nuse serie aceste lucruri, ch. serie Stinta Scripturh, ch, de vorthcea oamenii, lar pietrele vor rhspunde"3.

Dach cea mai mare parte din acest Intins capitol e luathdin izvodul lui Miron Costin si dach pe sama lui trebuie ase pune gluma: o boalh, ce-i zicea Duca-Vodh, adech de suph-rat Duchi-Vodh"4, dach de la Miron vor fi fost luate datele cro-nologice precise despre campania din 1683, cu mentiunea spe-cialh a rolului pe care-1 joach Ionith Costin, al doilea Postel-nic Inch de atunci,compilatorul a amestecat si de la el citeceva. El va fi intercalat citatiile Scripturii In slavoneste, aceiadin Sf. loan Zlataust, expunerea ierarhiei boierilor, insistindu-se

136 Istoria literahiril romInesti

asupra functiilor pe care el le-a ocupatl, neologismele: ,figurd",figuri", explicatiile cd Beciul e s,Viena" §i. Leopoldos" un Im-pgrat din Casa Austriei" 2, consideratiile asupra decdderii ul-terioare a Turcilor poate 3. Tot prelucrdrii trebuie a i se a-tribule tdcerea discretd a cronicii In privinta rolului, nu toc-mai cinstit, jucat de Miron In vinzarea de Domn din 1683 §iInsemnarea felului cum a scdpat cu acest prilej Logofdtul,care putea fi prAdat foarte bine de aceia pe cari-i chemase 4.1 Cu greu i s'ar putea rdpi Invdtatului Nicolae Costin rin-

durile In care vorbe§te cu competintd de steaua cu coadd,cdreia li zic Latinii cometa, adecä mdtura", de umbletul ce-rului cu stelele InvIrtindu-se dire Apus", de' prognosti-cur pe care-1 fac multi astronomi" 5.

La Domnia lui Dumitra§co Cantacuzino, avem iard§i un e-xemp-lu caracteristic de confusia care a presidat la alcdtuireacompilatiei. Domnia e povestitd In realitate-de trei ori, §i. unelelocuri poartg Intipdrirea spiritului lui Miron Costin: din izvodulacestuia va fi luat compilatorul preturile precise ale obiectelorde brand analoage cu cele date dupä acelag izvor, pe timpul luiDuca,§i tot de acolo trebule sd fie asprele invective Impotrivaacestui tovard§ al lui Duca tiranuro, asemAnea cu regii fdrdfried de Dumnezeu din Biblie, Inapotriva acestui al doilea vrdj-ma§ al terii.

Suirea pe tron a lui Constantin Cantemir are date precise, 0i se aduc In mai multe locuri laude culese din izvoare deose-bite. Intorsul lui Sobieski dupg. Intdia expeditie in Moldova epovestit de doug ori, Spuse" sint folosite pe ling scrise7. i,contopind, destul de nedibaciu, §tirile cdpdtate pe multe *i deo-sebite cdi, compilatorul intervine lard* pentru a potrivi lu-crurile. El se mdrgene§te a scrie cd Vodd a fost Indemnat a se

i P. 23.s El muri in 1705, s'i 5.ti compilatie se vorbeste de dinsul ca si

cum n'ar mai fi In viati.3 Pe atunci Turcii erau mari si tad, cit lumea se cutremura,

ca Incoiro se porniau nu era sl nu biruiascr; p. 24.6 A fost sapat, ni se spune, de un prieten leah". P. 29.5 P. 20.6 P. 34.7Spun"; p. 36.

'P. 36.2 Pp. 36-7.

Cf. C. Giurescu, 1. c, pp. 27-30.

Marile compilatii de cronici 137

coborl spre Foc§ani de unii din boierii cei mari 1, enumerdisprdvile sdv1r0te de Miron la Putna, contra hotilor2, 0, la u-ciderea lui Velicko 0 a aceluia, asupra cdreia trece iute, caasupra unei amintiri dureroase, se motiveazd a5a fapta desinge a Domnului:dIndu-li vind cd s'au rddicat asupra lui"3.

De la Constantin Duca inainte, cum am mai spus, izvoadelelipsiau, i rAmInea numai sA se aleagà date din experientd.

aici povestitorul e un pAtima§ om de partid, care trateazdpovestirea treculului dupd intereiele acelora pe cari i-a servitsau îi servege. Ni se pare imposibil sd nu se recunoascd notapersonald a lui Nicolae Costin.

E inconlestabil cà intdia Domnie, de la 1693, a lui Duculet",cum i se zicea, a fost destul de rea. Il recunoa0em peNicolae Costin cind ni spune cumndle0e ce om bine crescut eraacest copilandru domnesc. Constantin-VodA au fost un Domnde carte prea-hivittat i crescut In Tarigrad intre Turci, i s'auchivernisit bine, au cheltuit i cu intelepciunea lui s'au Indrep-tat i s'au mintuit." MAcar eà era om tindr, iar foarte inteleptki prea invAtat la cartea elineascA, negrabnic la minie, nerd-piton" Tot aa credem cd doria sd scape de vecindtate pe te-rani §i cd nu admitea prescriptia de doisprezece ani pentrulihertatea umand, zicind: Cu pdcat este sA-1 robe0i pe frate-tdu". O asemenea purtare e frumoasd, §i e o mingliere pentrucineva ()Audit la falangd sd audd pe Domnul i judecdtorul luitrimiyindu-1 la ispdsire cu cuvinte suptiri ca acestea: Luati-1pre dumnealui puneti la popreald" sau Luati-1 i dati-icite-va bete". Dar cum putea guverna bine un Linn- care ha-bar n'avea de lume, pe care-I conducea dupd scopurile saleegoiste despoticul socru BrIncoveanul §i-1 sfdtuia o sotie alin-tatd §i cheltuitoare, plus un cumnat de aceia0 vristd aproape,care n'a inteles niciodatd mai mult decit sensul imediat alcArtii pe are o cetia?

A§a, pentru a rivalisa in strAlucire cu vechea Curte mun-teand dintr'o tard pa§nicd, el trebui sd puie ddri grele pestelocuitorii Moldovei mai sdrace, mai rdu populate, desbinate de

138 lstoria literaturii romAne0

ocupatia polond, care cuprindea toatd partea de MiazdnoapteApus a terii i, In sfirsit, pcuite de dou.1 ori de ostirile lui

Sobieski? Puse deci vdcdritul i pogondritul, ddri noud de ori-gine munteand, de care nu se auzise pAnd atunci In Moldova.TemIndu-se de mazilie, el bdnui pe un Turc, inofensiv, pe unbiet agd, cd i-o aduce, si cheind pentru a-1 ucide joimiri fdinCetatea Neamtului. PArdsit de prieteni, sdpat de dusmani,cari profitau de o stingdcie copildreasch, atins de minia stdpi-nilor, el trebui sd cadd rdpede.

Ascultati-1 acum pe cronicar : obiceiul ce-i zic mun-leneste vácdritul" se indrepldleste indestul prin prAddciunileTatarilor i jafurile de tAlliari, care trebuiau oprite. In pri-vinta misiunii reale a lui Cerchez-Aga, nu se pronuntd, de

se prinseserá doar hirtiile de asasini: nu stim, cu invoireaDomniei [venise], sau cu alte treburi". Dar e sigur eà fdc,ea,nenorocilul, multe rduldli in tirg oamenilor i grdia multe cu-vinte proaste i Impotriva Domniei, f Ard cale si de fatd", mun-cind de moarle pAnd si pe un bogat ceaus turc. Ci apoi nici elpdginul n'au scdpat de os'indd, eh' de sirg i-au pldtit Dumne-zeu.

Dumnezeu, nu Domnul; pe dreptate. nu pe nedrept. MoiseiSerdarul, cdpetenia joimirilor, and" despre purtarea proastd aTurcului. lea deci cu sine trei sute de voinici, ins'd tot alesi,

mai mult Moldoveni pribegi, cu Indemnarea oarecui".Dacd l-a °morn, e cd a resistat multd. vrerne i n'au vr-0 sdse dea". Fireste cd seimenii i slujitorii lui Duca, pe cari-i co-manda Insusi Nicolae Costin, n'au participat la singeroasa, ne-vrednica i nefolositoarea faptd. Din contra, ei au urmdrit peticigasi cu toatd rivna, spre a-i prinde. Ce cu greu este ceiputini i negata a sta Impotriva celor mai multi si grijiti,gala de rdzboiu." Pe urmd, ei mai aveau de pdzit Curlea si pro-priile lor persoane; in sfirsit, cdzuse i noaptea. $i asa s'aumlntuit", serie, usurat, Nicolae Costin, tirgul Iasii de rdutateaacelui pdglin de Turc." S'a vorbit, termind el, In adevdr,de o yard la Constantinopole a vdduvei, dar cronicarul nuvede nicio legAturd Intre aceastd plingere i cdderea luí Duca,intimplatà tocmai de aceia.

Succesorul lui Constantin Duca fu fiul cel mai naare al luiConstantin Cantemir, Antioh-Vodd. Acestuia nu-i aratd fAtis dus-

Marne compilatli de cronIcl 139

manie omul Domnului mazil. Din potriva, el noteaza ca muni-rea lui Antiofi de catre Turci s'a facut avind credint6 i numebun de pe tata-sau''1, dar laudele se opresc aici. In schimb Ni-colae Costin nu uitA sa pomeneasca faptul, care Indreptatestepurtarea lui Constantin-Voda, ca succesorul lui a fost silit si ela pune vacitritul, In anul al doilea, ba chiar crescut. El nu lasala o parte ca Neculce incidentul, neplacut i jignitor pentruAntioh, al petirii lui zadarnice la Curtea lui BrIncoveanu.Ba arata i motivele refusului: afacerea sprijinirii de catreConstantin Cantemir a lui Stoica pribeagu/, scoaterea dinDomnia Moldovei a lui Duca i, In sfirsit, motivul cel mai in-judos pentru Cantetuiresti, prostia neamului 2

Prin Imprejurari pe care le vom vedea analisind operele is-torice ale lui Dimitrie Cantemir, Antioh pierdu situalia sa dom-neasca, dar aceste Imprejurari nu ni le arala Nicolae Costin.TrecInd la a doua Domnie a lui Duca i cea din urma, a-ceste douà Incercd.ri fiind Indestulatoare pentru a lumina peTurci asupra capacitatii administrative a omului, el nu prea&We data aceasta ce sa laude. Duca nu era un Domn bunsupt epitropia lui Brincoveanu; era insa i mai rau Ora acestcontrol. Cumnatul sau e silit sa recunoasca tentativa de asa-sinat pusa la cale contra lui Dumitrasco Buhus, propriul varprimar al lui Duca, i trebuie sa o califice de fapta putin cres-tineascr. Dupa ce /mil% pe larg fundatiile Voevodului, el econstrIns a vorbi de darile puse de dinsul, dari pe care nu leIndreptatesc In de ajuns cererile turcesti: vacarit, vadrarit,desetina crescuta. Ni se spune inteadevar cà Voda s'a edit,hicindu-si iertare In chip solemn: luIndu-si gugiumana dincap, plecindu-si capul cu chip srnerit spre tearr, dar era maibine sa nu fi luat banii decit iea pe urm4 gugiumana dincap, fara niciun folos pentru sdracimea care-i platise.

Un ambasador rus, principele Dimitrie Galitin 3, tree/11d prin

P. 42.2 Acest capitol, din care nu lipsesc citatii morale,

Sirah, e destul de rAu alcAtuit: mai mult o culegereverse, Intre care §i acela al vitelului cu doult capete,tru a face nemuritoare aceastA Domnie.

Carele acest sol cneaz, Dimitrie Galitin, §i astAzila Chiev"; p. 47. El fu executat prin 1736; v. lorga, ActeI, pp. 341-2.

de la Isusde fapte di-nAscut pen

este voevodfragmente,

140 lstoria literaturii romdnesti

Ia§i, Duca afld cu cale sd-i ceard a fi na§ul unui copil al siiudin a doua cdsdlorie. Turcii aflara, §i hotdrird destituirea feri-eitutui pdrinte. Ni spune aceastai pill a neprieteni/or"Nicolae Cos!in, dar asigurd cd interpretarea lor i a Turcilor nuera bund. De aici trece la rdscoala Tatarilor din 1703, povestildmai bogat dezIt in once altd cronied, i dd itinerariul precis alcelor doud cdlAtorii militare fdcule de Domn, de sigur Cu Hat-manul sdu, cdtrd sfirOtul ocirmuirii sale'.

Capitolul despre Domnia intdiu lui Mihai Racovild in§eald printitlul sdu: despre aceastd Domnie, in adeviir, Costin nu spunenimie decit cd s'a reparat o bisericd §i s'a luat o mdsurd fiscald.In tot restul e vorba numai de motivele mai adinci §i maivechi ale cdderii lui Duca qi de peripetiile drumului mazi-lului spre Constantinopol. Incepind prin desaprobarea purtd-

acelor cari insultard pe Domnul ce pleca in spre neno-rocire2, el vorLe§te pe scurt despre manifestatia de nemul-tdmire a pribegiei, tace despre solia pe care insu§i a indeplinit-ola emigrati §i pe care o eunoaqtem din alte izvoare.

Niel cele ce unneazd: unul din jocurile cele mai savante deintriga, genesa nea§teptatei Domnii a lui Mihai Racovitd, nusint expuse pe larg. Vom cunoa§te mai bine aceste lucruri prinlstoria leroglificá a lui Dimitrie Cantemir ì cu prilejul acelei

LT/ mit Antioh, impAciuitor cu loatd lumea, bun cu clientiiDomnilor cdzuti, mai ales cu acei ai unor adversari ap de pu-tiri ca demonetisatul Constantin Duca. Nicolae Cos-tin, pe care RacovitI fdcuse gre§ala de a-1 ldsa la o parte,ii§ireiea locul In Divan, unde e, data aceasta, nu Hatman, ci, maimull de:11 alIta, Mare-Vornic de Tara-de-sus, aldturea de noulHatman, un du§man de odinioard, Bogdan.

Aceasta-1 face pe cronicar a descoperi insu§iri lui Antioh 3.

Si aici Nicolae Costin, care n'a stint sd aleagd niciodatii esentia-lul de secundar si interesantal de banal, sfirseste cu Ufl fa't divers,cu o felurime: condamnarea la moarte a unui personagiu care fu-rase o fall

2 CS Domnii toti'',. auzim pe moralistul din Ceasornicul Dom-nilor'', sint buni si ar face tuturor dreptate, numai tot vinaboicrilor, carii sint indemndtori spre stingerea unul altuie; p. 48.

3 Cred ed. Nicolae Costin îi scria un letopiset in curent cu timpul,dar cd forma definitivd i-a dat-o numai pe la 1711-2, fd'rd a seatinge insd prea mult de redactia originad.

Marne compilat i de cronici 141

Adevdrat, spune el aici, Antioh era groaznic la judet, dar, all-fel, Intru bate sdmIna tdtIne-sdu lui Cantemir-Vodd; judetullui ca pe pravild era. Numai prea Infruntator era". Il Inflti-seazd. apoi ca milostiv, libovnic", om de petrecere, care cinstiape boieri cu cuvinte dulci" si-i distra la vIndtoareacu ogarii i oimii lui, fiind bun arcas 1. Mai mult se ocupäcronicarul de cei doi Patriarhi de Ierusalim, de expeditia dela Tighinea, pentru care se dau date cronologice precise, los-.tul Hatman luInd parte la dinsa, de strdmularea seraschera-tului de la Babadag la Tighinea, cu care prilej se aratä relele e-fecte ce au resultat pentru tard din stabilirea pe vechiul eipdmint a acestui centra de dominatie otomand, de semneleproaste" care precedd aderea, data aceasta, fireste, nerno-tivatd, a Domnului 9.

Chid Racovitd se intoarce pe iron, favoarea lui NicolaeCostin la Domnie se mintuie, si el debuteazd melancolic princonsideratii asupra... 14custelor, care se Inmultesc, zice el,In continuu Wild Inteacest an, la veleat 7220", si In care elvede o pedeapsd dumnezeiascd . Nu, i se crutd noului stdpinitorniciuna din ddrile pe care le pune: vdcdrit, pogondrit, vddrd.-rit, fumdrit. Apoi, gIndindu-se la Insemnatele evenimente ce seIntImplard In Europa pe aceasta .vreme, Nicolae Costin credecä ar fi bine sd puie cetitorul In curent cu politica, traducIndun izvod strdin despre rdzboiul ce s'au IntImplat la Pol-tava: vedul cu Moscul, fiind cursul anilor 1709, Iunie 27".

Inainle de a-i vedea cuprinsul, cueva cuvinte asupra istorieiuniversale ce s'a scris anterior lui Nicolae Costin si supt altdfound decIt a cronografelor.

2 Cronicarul irimete In urmá la prima Domn:e. De altmintrelea,.aceste tr:meleri Inainle sau In urmrt se intimpinä necontenit. Ele,

lttsiile morale, caatiile slavone din Sf. Scriptura, cuvintele turcestice se Intimpinä Intr'tzrz loc, extrasele din Isus Sirah aratä cu pri-soSintA cd pe once temeiu serios nu se poate sustinea cA Nicolae.Costin a scris numai partea de la Nicolae Mavrocordat Inainte a com-rpilatiei. In chiar aceast'ä Domnie a lui Antioh a dona oarä, e vorbade $tefan-cel-Mare, dar si de Domnia lui Constantin Cantemir.

In privinta semnelor, observ cl la Inceput chiar ni se vorbestede nasterea ulna monstru, adAogind apoi ca durere: Povestesc

unde se face de aceste semne nici un bine nu este".3 Urmeaza lita celorlalte nenorociri ale terii.

142 Istorla literaturli romAnetiti

Inteun manuscript de miscelanee din a doua jumAtate a se-colului al XVIII-lea se pAstreazA, pe lingl versuri istorice, decare vom vorbi mai departe, pe IMO Sandipa filosoful", o»Istorie a lui Schinder ImpArat" gi o Luare a Constantinopo-lei de Turci" , ambele fAcule in forrnd popularA, i cea dinurmA cu totul deosebitA de traducerea dupA un original sa-vant, din care traducere un exemplar se aflA la Biblioteca epis-copiei romAnegli din Oradea-Mare.

Intr'o colectie de lucruri amestecate, cuprinzind gi o cronicAstrinä dedicalA lui Nicolae Mavrocordat, se aflA un opusculintitulat Marea pocAeanie a Turcilor 1a 1686" 2. S'ar "Areanu e alta decIt traducerea sau prelucrarea romAneascA a unuiadin multele avvisi, gazete ale timpului, care pAtrundeau gi lanoi cu privire la IntImplArile din Europa. Dar faptul ea lu-crarea a fost crezutA vrednicA de a figurà Inleun manuscript deCurie, oferit lui Nicolae-VodA sau comandat poate de acesta,ne-ar face sA credem cA e un fragment din opera de istorie ge-nerall a lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul. Avem IntAiuun capitol despre acea mare pocaianie ce au rinduit gi autinut Turcii la vAleatul 1686", apoi o scurtl scrisoare cum Ve-ziriul-cel-Mare Cara-Mustafi dintru rinduiala ImpAratului tur-cescu, la anul, etc., In Beligradul Sirbescu s'au sugrumat".Se Intelege ce se poate spune In cea din urmA despre moarteaacelui om tiran"; In cel d'intliu se aratA In ce conditii s'afAcut aceastl pocAintA turceascA, dupA ordinul Sultanului, Insaci, Inflgurati cu legAturi, cu obrazile lor agternuti la pl-mIntu i cu barbele cocologite".

In secolul al XVII-lea, In a doua jumAtate a lui,. un Arde-lean, rudA sau membru al familiei Brancovici, care a produspe Milropolitul Saya gi pe fratele acestuia Gheorghe, un omfoarle ager gi versat In diplomatie, un Ardelean deci, re-dactl, dupd cronicele sIrbegti, istoria importantei familii. Pen-tru a o .povesti, el nu alese, nefiind In stare s'o facA, mate-rialul pe care 1 dAdeau cronicile, ci traduge aceste cronici In

' Ms. 154 al Bibl. Ac. Rom., Cum s'a mai aratat, o dau pe a-ceasta In Buletinul frances al Academiei Romlne pe 1927.

2 Bibl. Ac. Rom., ms 156. A fost semnalatà de V. A. UrechiA, In

An. Ao. Rom., X, sect. ist., p. 356.

Marile compilatli de cronici 143

Intregime. La acest corp al lucrárii deosebiti copi§ti adauserd,in Ardeal i Tara-Romäneascd, notite privitoare la evenimentepetrecute supt ochii lor. Adundtura, supt numele de Cro-nica Sloveanilor, Iliricului, Misiei cei din Sus §i cei diin Jos", serdspindi intru citva, i se cunosc pänd astdzi cinci manuscripteeare o contin 1.

In unele manuscrise e adausd o istorie a Ru§ilor care va fifost tradusd dupd originalul rusesc din 1679-80 de GheorgheBrancovici, cdlltor la Moscova: ea cuprinde toat'd cronica zisda lui Nestor, dar fdrái datele i introducerea panslavistá. 2.

Aceastdlaltd ala lucrare despre Sloveani" e intitulatdLeatopisetul sau adunarea in scurt din multe feliuri de lea-topiseate pentru inceperea Slovenilor, a neamului Rosii §i deinceputul Domnilor a cei de Dumnezeu mäntuitoare cetate Chie-vului, etc." 3. E, de fapt, traducerea unei tipärituri ruse§ti din

Unul a fost descris i apoi publicat de Aron Densusianu, InRevista criticl-literard" pe 1893, p. 97 si urm., 366 si urm.; celaltformeaza ni. 959 al mss. Bibl. Ac. Rom. Un alt ms., un frumos ms.,domnesc, cu titluri roii, initiale ornate si frontispicii cu armeleambelor principate, e acel scris la 1727 de Radu Lupescu logofe-telul de Divan, fiul lui Mihail ieromonah: Leatopisetul Sloveanilor,Iliricului, Misiei cei de Sus si a Misiei cei de Jos..., scos dupA izvodu"iupt Nicolae Mavrocordat. E astäzi No. 156 al Bibl. Ac. Rom. Este siun ms. In Biblioteca liceului din Brad.

2 Am publicat-o, cu precedenta, in Revista istoricei pe 1917, hl, p.26 si urm., dupä un ms. al pärintelui C. Bobulescu.

Un alt ms. e No. 219 din Bibl. Ac. Rom., care incepe astfel:Inceputul acestui leatopiset pentru vechiul i slavitul neam al

Sloveanilor; adunat din multe fealuri de leatopisete, adecà a nearriuluirusesc, i pentru cneazii ce au fost stäpinitori cetdtii Chievului, sipentru viata marelui obldduitor si a toatd. Rosia intiiul stdpinitoriumarele Vladimir, asisderea i pentru mosten:torii ce au fost mai Inurma lui i bunii credincios cneazi a Rosiei pina la bunul credincios

iubitorul de Dumnezeu Impdrat i Marele Cniaz Theodor Alexievici,fiind Insus oblä'duitoriu tut[u]ror tärilor i eparliiilor Rosiei ; precumvota ardla inaiute; fiind dat in upar la anii Zidirii 7188; iar acums'au scris la leat 7285, Iul. 25".

La fine: .,1767, Iul. 25. Scrisa de smeritul Rafail".3 ContinuO astfel, In ms. 770 al Bibl. Ac. Rom.: si pentru viata

sfiintului bine-credincios marelui cniaz Chievului si a toatd Rosiesingur stitpinitoriu, anume Vladim:r, i pentru mostenitorii si binecredincios - stä'pinitorii Rosii pau la stApinire prea-luminatuluibine crediticios Domn i Implrat i Mare Cniaz Theodor Aloteaevici,

144 Istoria Ilteraturii romAnest#

7188", sau 1680. TraducAtorul, care-si inseamnd numele lasfirsit, e un anume Evloghie, care sal/II-sil lucrarea la17531.

Nu cunoastem brosura, probabil polonA, din care NicolaeCostin a luat povestirea bAtAliei din Pultava, i asemenea cArtise gásesc cu greu, din causa numilrului i caracteru/ui lor ne-insemnat i efemer. Dacd reproduce dinteinsa lista Suedesilorprinsi In rAzboiu si a lucrurilor pierdute de dinsii, compila-torul apropie din lo c In loe cele ce traduce de istoria Moldovei,vorbind de evenimente petrecute in aceastd tara, de fii ai eicari au luptat supt sleaguri striline. Interesante sint neologis-mele: comendie", comisari", volonteri", scadroane", se-curs", comunicatie", circumferentd", si mai interesante IncAincercArile de a reda prin cuvinte romAnesti notiuni strAine:astfel, ce:im: o linie sau o grAmadA", cfartir-maistru, adecAvel-conacciu", apotecar sau spiter" ;camersraiber sau gra-matic", auditori adecA giudecAtori", serjanti adecd bas-ceausi",furieri i pisan, adecA taingii i conaccii i gramatici", mi-neri adecA lagumgii", etc.

Tonul acestei povestiri e favorabil Rusilor, dar asa era poatein original. Mazeppa e criticat pentru trddat ImpAratu/,pentru a se uni Cu Svedul, fratele lui Moamet", Muscalii seluptá. ca niste vrednici'', Dumnezeu fereste de vAtAmare pe Tar.Mencicov e LuminAtia Lui, cneazul Menjicul", victoria o ca-pAtA Rusii cu ajutorul celui prea-puternic Dumnezeu".

a toatA marea si mica §i Rusii albi s:ngur stapAnitoriu, Intru sfanta§1. mare facAtoare de minuni lavri a Cli:evului, Pecerscai, Stavrupighiia sfintei archiep:scop:i a Tarigradului, patriarb a toatà lumea".

1 Un alt ms. e no. 101 de la Bibl. Ac. Rom., Opera e pomenitA§i de Urechia, in Art. Ac. Rom., X, p. 352 qi urm., Cf. §i Molrhisedec, Bibl. de la Micldusant, in Rev. p. ist., arch. fil., V, p. 147;Gaster, Crestomatie, II, pp. 49-53. V. i Urechia, Miron Costin, Operecomplete, II, pp. 8-10. Acèst autor mentioneazá- copia din 1753,supt Mitropolitul Iacov, fAcuta pentru Constantin Cantacuzino Pa-harnicul din Horodniceni; ibid., II, p. 4. Existau editii deosebitedin original. De ace:a, la sfir§itul msului 475 al Bibl. Ac. Rom., secotegte: ,,Alca sa se qtie cA multe sint lipsa inca, gi pentra Cehri-nul, pentru c aceasta s'nopsie iaste tiparitä mai de nainte vreame,iar altele sint mai noao i mai depl:n''.

2 Izvodul e citat ast-fel: Ap am aflat scris la izvodul loe cel ti-- dintr'un universal a lui Tar Petra"; p. 58.

Mari le conipilatii de cronicl 145

La urma, dupa acest lung excurs, Nicolae Costin recunoasleel trebuie sa. se scuseze pentru inlercalarea lui. Dar Il explicapria efectele insemnate ce avurd pentru Moldova aceste raz-boaie din vecindtatea hotarelor sale; mazilirea serascheruluiIusuf-Pasa, a doi-lrei Viziri, a Pasei de Oceacov, a luiVodd, deschiderea razboiului ruso-turc, si mai ales Wald pei-rea asupra Wei Moldovei, cu prada., cu robie, i cu multe a-suprele, cil sosise lucrul la cumpand de istov, precum se vaarata mai nainte, fiestecare la rindul sdu"1.

Deci Racovit.à cacle, minal de neprieteni", ca i, allá data,Constantin Duca, in aceiasi cronica. In locul lui vine NicolaeMavrocordal. Incà In urmä, vedern laudat pe Exaporit, oinales si foarte invatal" 2. Ajungind sá vorbeascd acum scriitorulde fiul acestuia si de protectorul sat', el nu cruà nici spa-

nici aprecierile magulitoare, pe care pentru moment Ni-colae-Vodd le merita mai mult sau mai putin 3.

De o data, ceia ce ne loveste in aceasta parte a cronicii, ebogatia 1irilor asupra persoanei autorului ei. El ni spunecum Ilie Cantacuzino, temindu-se de o intimplatoare Dorn-nie a lui Duca, roaga. pe Neculai Costin Vornicul, fiin-

1 P. 68.2 P. 43. V. niste larauriri ale lui catre niste Englesi despre orto-

doxie in Litzica, Catalogul mss. grecesti, pp. 909-10, no. 677.3 I. G. Sbierea, in Micäri culturale si ¡iterare la Rondnit din stlnga

Dundrii, CernAuti, 1897, a atras atentia asupra faptului cil la inceputchiar cronicarul trimite la Domnia lui ItacovitAprecum s'au arltatmai pre larg unde s'au scris de Domnia lui Mihai Racovitä"pentrulucruri ce nu se ell acolo, si mai ales pe larg. De aici scotea con-clusia cA Nicolae Costin na scris cronica decit de la Mavrocordat Ma-inte. Dar trimiterea iu urnia rainine i asa tol neexplicata. Nit sepoate ea o eronica mai intinsa, apartinind in adevar lui Nicohle Costin,sil se fi pierdut. Si acele evenitneute nu se aflii spuse asa pe larguici intr'una din cronicele redactale pana la acea data. Eu a vedeamai curind lu aceasta nepotrivire, cdreia nu trehuie a i se da oprea mare importanta, una din acele contraziceri i fAgadideli nein-deplinile care se intimpinA totdeauna in lucran i care nau primitultima revisie de la autorut lor. CA aceiasi persoanii a scris inainte

dupA schimbarea de Domn din 1709, imi pare a dovedi, pe 'MOunitatea formei i fondului de sentimente i idei,pana la un loc-faptul el in capitolul despre Racovill loan Buhus e introdus asa:Ioan Buhus, ce au fost LogofAt-Mare la alti Domni", iar la NicolaeMavrocordat in cuvinte asAmAnAtoare: Ioan Buhus, ce fuseseLogofat-Mare". 10

146 Istorla literaturii romlne01

du i cumnaL si cumnat lui Constantin Ducai-Voda.", sa viela Iasi, pentru a-i putea da stire la nevoie, sa nu-1 apuce oa-menii lui Constantin-Vodd alce In tara, si sa alba si de grijalui Ilie Cantacuzino'. Dar, neaflInd nimic despre Domniaflour, Coslin pleaca la casa sa": pe drum prime0e neasteptataveste a alegerii lui Mavrocordat. Acesta-1 numeste Caimacam alsail, 0 el alearga la Iasi sa se Inteleaga cu maul lui Voda, Ie-nachi gramaticul. La impartirea boieriilor, el fu miluit cudregatoria de Vornic Mare de Tara-de-Jos. Cronicarul nu uitasa mentioneze cu mindrie si serviciile de interpret ce a facutla venirea ambasadorului frances Désalleurs: Trecut-au laPoarta pen tard 0 un sol frantuzesc, anume marchez Deza-lor, inamtea arum, din porunca lui Nicolae-Voda, i-au esit Ni-colai Vornicul cel-Mare de Tara-din-jos, si. pentru limba lati-neascd, iesindu i mai sus de Copou Inainte cu slujitori, de1-au petrecut pina alce in oras la gazda."1. Tot asa si la tre-cerea lui Iosif Potocki, Voevod de Halicz, venit din Ungaria,unde sustinuse causa revoltatului liák6czy: Trimis-au pe Ni-colai Vornicul de Tara-de Jos, pentru limba lesascd, cu In-chinaciunea si. cercetarea venirei lui" 2. El se pomeneste pesine ca membru al tribunalului mixt instituit In Moldova pen-tru a judeca daraverile produse de escesele Polonilor: sialesase si Nicolai-Voda pe Nicolai Vornicul de Tara-de-Jos,stiind limba lesasca, de spre partea so" 3.

Am spus ca., pentru Nicolae Mavrocordat, Costin nu gdsestedeclt laude si mdreptatiri, nesaturIndu-se a marl inteleaptachiverniseala lui Nicolae Vodä pentru folosul terii i". Judecln-du-1 la urma, istoricul 0 panegiristul sdu 11 gaseste cinstesom, 0 In filosofii si In istorii, si intealtele ce sa cade a sti un

1 P. 76. Pentru venirea lui Désalleurs, v. Hurmuzaki, Supl. P., pp.376 7, 379, No. 566. Probabil Nicolae Costin e secretariul domnesc"caruia el ii dadu, pentru osteneall, un ceasornic de aur, In valoarede palruzeci de scuzi ; ib'd., p. 380, No. 568. Ambasadorul se Osiala Ia§i In zlua de 12 Mart st. n. 1710; ibid.

2 P. 77. $i cu acest prilej laudà §i cuno§tinta de latine§te a Dom-nului: Cine s au timplat, cu mare mirare au fost a intelege limbalAtineascA, din cuvintele alese §i. impodobite cu Voevodul de Chiov";p 77.

2 P. 784 Pp. 723.

Mari le compilatii de cronici 147

Domn, era deplin Invàtat; §tia §i citeva limbi"; era religios,cumpdtat, milos, darnic, iubitor de a face drep tale ori§icuil.

Nu numai cg. Domnul insu§i e aprecial pe deplin, dar croni-carul de Curte nu uitä nici pe tall]. lui Nicolae-Voda. Cum iiplAcea familiei sä se spuie, el era, nu Chiot, insular, ci Tlri-grIdean, nAscut In Tarigrad". Om puternic §i om InvAtat: mareom la ImparKtie, om prea-invdtat in toate invatIturile : a§afilosofe§ti, astronome*ti"-1-am vAzut, se pare, §i. pe Nicolae Cos-tin vorbind despre comete" sau stele cu coadX" cum §i. teo-logeli; carele se aratä din cdrtile ce au facut §i. se afla HO-rite; om vestit §i. la 1mi:di-Mille cre§tine§ti"2. Panegiristul nuuitA sä vorbeascä de rolul principal pe care-I kid. Exaporitul lanegocierile pentru pacea din Carlovat, §i cu acest prilej elIntrebuinteazA cam acelea§i cuvinte de care se servise inainte,la 1699g. Veacurile viitoare nu vor uita", terminA panegiristulfamiliei Mavrocord t faptele lui Alexandru.

Laudind astfel, cu o cEdurl aa de neobi§nuita §i aa de ne-potrivitk cu firea lui proprie, pe Mavrocordat taal §i pe Mavro-cordat fiul, Costin se va sili a pune In cea mai buna hullinäactele de Domnie ale acestuia. Ii trebuia pentru aceasta oare-care dibacie, pentru cl, Intlia oarl and 1uä buzduganul dom-

1 Lauda lui de Marele Primicher constantinopolitan In Litzica,o. c., p. 350. Un raspuns care Nicolae Comnen Papadopulo, dedicatlui, ibid., p. 192 ;i urm., no. 366. Canoane traduse pentru el deGheorghe din Trapezunt, ibid., p. 435, no. 636. 0 precuvintare a luica dragoman, la Faptele Patriarhilor, ibid., p. 411, no. 677. Cf.ibid., p. 451. Discursul lui funebru de Nicolae fiul lui Procopie Pamperis, ibid., p. 344 ;i UM.

2 Din greqealA s'a spus mai sus ca de Nicoiae Mavrocordat sezic toate acestea.

3 Cf. p. 43: colegului sau turc i se da numele supt aceia0 formaRemi-Reiz"; functia lui Alexandru Mavrocordat e caltficata In aril-bele locuri de Tergimanat-Mare; Intrlun loc ca 0 In celalall sesorbe;le de invAtiltura Tergimanului; se usiteaza de o potrivg ter-minul de a lega pacea. Inca o dovada deci ca Nicolae Costin ascris letopisetul 0 Inainte de 1709. Ciad, In ultimul pasagiu,el trimite pentru tratat aiurile": a;ezlniinturile ;i legAturileOcilor, cine va vrea sA ;tie, va afla aiurile ', el nu se gInde;te lapropria sa compilatie, ci la alte scrieri, din care va fi. luat ;i Neculcemai tIrziu ponturile.

148 Istoria literatura romanesti

nesc In mInd, Nicolae Mavrocordat nu prea stiÙ ce face cuclinsul; In multe Imprejurdri cel putin. Cu toatà originea samusdteascä dupd femei, el se simia strdin In tara IncredintatdcIrmuirii sale si se astepta la impotrivire, la nelncredererdceald mdcar, din partea acelor bogati, fudui i neastImplratiboieri moldoveni de la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Ca siIn Tara-Romdneascd la 1716, el fu aspru, violent si rdsbundtordin sistem fatd de boierime, voind sd-si ascundd astfel nesigu-ranta i temerile. Fruntasi ai principatului, cari stabiliserdscoseserd Domni, furd Intemnitati, uitati In beciuri sau supusi lardscumpArdri ruindtoare. OricIt de explicabile ar fi acesteacte din partea unui tindr strdin care void sä se impute, eleerau de naturd sd-i pdgubeascd reputatia, Inaintea contempo-ranilor ca si Inainlea viitorimii.

Dar Nicolae Cosan era acolo ca sd indulceascd lucrurile,ca sd Impodobeascd lipsurile si sd umbre ;cä actiunile discu-tabile. Aceasta cdclea de altmintrelea In atributiile lui de cro-nicar oficial, care scrie isloria timpului cum o vrea Domnull.

De la inceput, Costin ni infdtiseazd pe Domn ca un sol aldreptdtii pentru toti, ascultind pe terani In drumul lui cd-lre capitald. Intrarea in Iasi e glorificatd ca un alaiu Impdrd-lesc i cu iscusite podoabe". Se semnaleazd partea nota, dis-tinclivd, ce se gdsia in beratul de Domnie al noului principe,Dacd S tefan Luca, cumnatul lui Neculce 2, e pus la inchisoare

liberal numai cu mare chizesie", el dd Inapoi numai celuase.

Nicolae Costin e silit sd declare cä intemnitarea unor stIlpiai Moldovei, unor bdtrini si respectati boieri, ca loan Sturdza,Ilie Calargiu, a produs mare mirare tuturor" 3, mai ales deaceia fiindcd md.sura venia de la un Domn asa de chibzuit",

1 E de obsen at oficiartatea expresalor din aceasta parte a cro-nicii: Brincoveanu na mai e numit ca 1nainte Cu acest nume, ci Cuacel, recunoscut, de Basarab-Vodr; patriarhului de Ierusalim ise zice _Sfintia Sa" patriarhul.

2 pentru dinsul i Uricariul, XXI, p. 196 si urin.3 Pe un al treilea puternic, Iordachi Ruset. Nicolae-1 nume§te de

la Inceput matca tuturor rautgilor"; el pribegise la schimbarea deDomnie.

Marne compilani de cronicl 149

Dar el descopere Indatd ca motive uneltirile lui Iordachi Ru-se §i. aratii a Impotriva lui Sturdza s'a adus Invinuirea cdse price§te cu Domnii cit prive§te pe lije, prigonirea lui 1§igdse§te Indreptdtirea In prigonirile pe care el Insu§i le ordo-nase la cdderea Domnului precedent. De almintrelea, prin§iifurd liberati In curind §i, dacd ei furà invitati Intdiu sd. facdun Imprumul" Domniei, suma Imprumutatd" li-a fost res-tiluild In parte la stringerea desetinei3.

Nicolae Costin nu trece supt tdcere pribegiile prin care sedesaproba purtarea Domnului: a lui Luca Vistiernicul, careIna I§i cere iertare §i se Intoarce inapoi, a lui Savel Banul,care rdmIne peste hotar pAnd In timpul lui Dimitrie Cantemir,la fuga cdruia se deschise pentru dinsul o a doua i ve§nicdpribegie4.

Se mentioneazd lupta la Poartd. cu Mihai Racovitd, darardandu-se dorinta ce avuse Nicolae-Vodd de a distruge obiceiulpfrilor. Cind Antioh Jora e scos din dregdtorie §.1 apoi in-chis lmpreund. cu Iordachi Ruset §i alt Iordachi, nepotul sdu,avem iard§i ldmurirea mIntuitoare: Antioh I§i permisése a-§imdrita fata dupd lIndrul Iordachi, fiul lui Lascarachi CupariulRuset. Cei doi Iordachi se fdcuserd vinovati de speranta criminaldcd Dorauul va fi mazilit. i, iaräi, cind se roagd boierii, doidintre cei Intemnitati 1§i redobindesc libertatea, §i Jora e fd-cut. iard§i. Hatman.

RdmInea'ffichis bAlrInul Iordachi, matca tuturor rdutdtilor",cum ne-a prevenit cronicarul de la Inceput. Pentru a dovedicd nu fdrä dreplale-1 opre§le, Nicolae-Vodd aratd. Divanuluisau, cu jurdmInt, motivele sale, scrisorile ce se prinseserd ladInsul. Pdna §i Luca Vistierul, care nu era, de sigur, omulDomnului, recunoa§le cà Iordachi a Vila totdeauna pe Domni§i. pe boieri, colegii sdi. lar, chid (ara se mi§cd. In favoareabdtrIn.ului boier, care o jdcuise Insd de atltea ori §i atit de te-

Mai mull vorbele i indemnarea lui; p. 75.2 Se citeazA apoi Scriptura, vechiul obiceiu al lui Nicolae Cos-

tin, un istoric moralisant.3 Pp. 75-6.

Acest Savel sau Savin linea pe fata lui Gheorghip $eptelici; Arch.sac. $1. $i lit. din Iasi, III, p. 343. In Polonia se gasia Incl la1715; Arch. ist., III, p. 276.

150 istoria literaturii romAne§ti

meinic, Mitropolitul Ghedeon ca, la Constantinopol, muftiulIn asemenea casuri e pus s'a' insemne in dosul listei deacusatii: Dovedindu-se aceste asupra lui Iordachi Vornicul,

moarlea''. Boierii însii erau de aceastd pdrere.Domnul s'ar fi gindit intdiu, In indurarea sa, s5.-i tac

'hube. Apoi, rugal de prietenii lui Iordachi, elli restitui ave-rea chiar, multdmindu-se a lua de la dinsul doudsprezecepungi de bani. Aceasta fireste pentru cà Iordachi prAdase tara.

asemenea imprumuturi, ne asigurd Nicolae Costin, au fostchelluite totdeauna cu rinduiald i scumpdtate, i numai pen-tru nevoile terei".

Domnul iartä si pe Brincoveanu, care pusese sä i se arddGalatii, si nu se plinge Turcilor pentru aceastd. faptd. Elschimbd pe Vistier pentru cä nu era cinstit, impoporeazdmintul terii prin slobozii, restituie ocoalele tirgurilor 1 In fe-lul acesta el isi cistigd simpatiile populare, care se manifestàla mazilia Domnului, in plingerile slobozenilor pentru pier-derea lui.

Nicolae Mavrocordal fu scos In ajunul rdzboiului ruso-turc,pentru d. in Moldova, In aceste imprejurdri extraordinare,era nevoie de un Domn de tard, iubit de ai lui, sau de oparte din ai lui, si de un militar. Nicolae Costin nu stic deasemenea cause. Pentru el, Domnul a cdzut fiindcd s'a ldsatsä cazd, cdci anumite lucruri Il obosiau : pribeg,irea noud alui Lupu Costachi, a lui Constan tin Comisul, ginerele lui Ior-dachi, a lui Catargiu Spdtarul; fiindcd se stia sdpat de IIan2.

cronicarul termind intdia Domnie a lui Mavrocordat tinindde rdu pe Iordachi, numit Caimacam al lui Dirnitrie Cantemir,

impreund cu Jora, un raliat, i Dabija Pdharnicul 3, - pen-

Pentru slobozli se lauda, cu dreptate, Mavrocordat In cores-pondenta sa cu prietenii constantinopolitani. V. Legrand, Epistolairc,p. 53. Cf. Hurmuzaki, XIV 1.

2 Pp. 85-6.3 Poaie din familia lui Istrale-Voda. Acesta n'avuse copii cu

Doamna sa, pe care cronicile o numesc Dafina §i care in realitatese nurnia Ecaterina, precum se vede din pomelnicul Bisericanilor,Arch. soc. st. si lit. din lasi, II, p. 122, din pomelnicul de la ()-poyo (7'raian, p. 56) §i dintr'un act al ei dat la 10 Maiu 166t1:.,Doamna Caterina, ce au fost a raposatului Dabijei-Vodii"; Arch.ist., p. 136. Cf. §i Burada, Arch. soc. st. si lit, din lasi, VI,

Marile compilatii de cronici 151

tru cd spusese crude adevdruri mazilului care-1 persecutase.Care lucruri nu-i va Muda nime: a supdra pre Domn la ma-ziliel." Urmeazd laudele, caracterisarea elogioasd pe care amsemnalat-o §i reprodus-o In parte mai sus.

GIL adevdr sd fie In laudele aceslea, se intreabd cineva. PeNicolae Mavrocordat fi cunWeam pd.nd In ultimele timpuriprin cronicarii de Curte, prin cronicarii de opositie, prin ope-rele lui literare, care nu spun mare lucru despre natura lui,gi priu scrisorile In care a ardtat cum a voit §i ce a volt'. Im-presia generaiä ce se culege din aceste izvoare e cui a fdcutbine, dar cd a voit mai mult Incd decit 1-a ajutat caracterulsdu aspru §i. stingaciu. Avem insd astdzi §i mdrturisirile pecare le fdcea In convorbirile sale cu agentii suedesi de Briant

Hyltéen, mdrturisiri pe care nu se a§tepta sd le vadd cunos-cute §i. care sInt cu atit mai interesante.

La inceput, In iarna anilor 1711-2, deci in a doua Domnie,Doninul propune a se Incheia un tratat Intre el §i Carol alXII-lea, retras la Varnita, de unde intrigh. mult §i reu§ia adesea.De aceasta, spune el, Ii pasd mai mult.: Pereat Moldavia, dum-modo dementia Serenissimi regis gaudere possim". ARA datdel vorbete lui Briant de strdmo§ii sái, a cdror sinceritate §i.probitate li ci§tigaserd stima tuturor celor ce s'au increzut In

El asigura pe interlocutorul sdu cd nu s'a plins Portii pen-tru abusurile comise de Suedesi In tard; iar, dacà a fdcut alt-fel, s6.-1 trdsneasca Dumnezeu in Post" 4. Dar aild datd, dupäve§ti noud din Constantinopol, de bund samd, Vodd se aratdviolent, fdrà mdsurd in cuvinte: Expeliere, expeliere; parcatmihi dominatio vestra", incepe el a striga la un cuvint al re-sidentului, addogind apoi, cu mindrie", cd nici nu vrea sd§tie de Voevodul de Chiev. In Februar 1713, diapasonuldriei" e §.1 mai ridicat, §i. Mavrocordat face Suedesului aspre

pp. 220- 2. Un frate al lui avu irisa pe Scarlat, acesta pe Spa-tarul Ioan, iar din loan se nascu Matei; Uricariul, XXV, p. 301.

V. mai sus.2 V, pe litiga cele citate mai sus, p. 147, nota 1, Litzica, o. c.,

p. 128, no. 263: pdrerile lui desprc guvernare. Instructiile lui, Cll

noscute, catre litil Constantin, ibid., p. 399.3 Ilurmuzaki, IXt, pp. 477-8, 481.d. P. 482.

152 Istoria literaturii romAnesti

mustrdri pentru corespondenta polond I. Cu un nou trimis,Hyltéen, el se aratd insd plin de duhul blindetii si de dorintade Impaciuire 2. Invdtat tolusi de experienta predecesorului sdu,noul re4dent serie dupil convorbirea avutd cu Domnul: citpoate pune cineva temeiu pe declaratiile lui, Dumnezeu stie"3.

In judecarea unui politician grec din secolul al XVIII-lea, aunui instrument al politicii turcesti, trebuie pdstratä totdeaunamultIt reservd; trebuie crezut rare ori In intregime cuvintul,bun sau rdu, ce auzim, lauda sau ocara. Acesti Orientali eranmai complicati declt ni inchipuim noi.

Deci. urmdrind mai departe pe Nicolae Costin, supt Dimi-trie Cantemir, Dimitrasco-Vodd, el fu creat Mare-Logofdtde tovardsul sdu de activitate literard 4.

Dar Logofdlul fu ldsat de cele mai multe ori la o parte Insfaturi, In sfaturile primejdioase ale noului Domn, De la dinsulavu Costin toatd cinstea, dar nici cit de putind Incredere. Pen-tru planurile sale mari i lndrriznete, Vodd se adresd la altiboieri, noi i tineri, cari, credea el, le putean Intelege maiusor si, In once cas, trebuiau sd le ascundd mai bine si sà lecombata mai putin. Nicolae Costin nu fu, de sigur, complicelede revoltd, de trddare al lui Cantemir, i poate tocmai deaceia condamnd alianta cu Muscalii acest elev _al scolilor po-lone, acesl iubitor de crestindtate si de lumind europeand.

Cum poate fi deci un Domn care numeste pe cronicar Mare-Logofdt, dar nu-1 Intreabd si nu-1 ascultd? Evident, un Domnbun, dar prea increzut in sine, In talentul i cunostintile sale.Un Domn bun, care, neintrebind, neconsulandu-se, ajunge aface lucruri rele, loarte rele, a se pierde pe sine si a pierde tara.

Om istet, stand si carte turceascd", asa-1 judecd pe Cante-mir cunoscdtorul de carte latineascd Nicolae Costin: ni-1 In-fatiseazd la Constantinopol intre meghistanii pe cari Ii. distreazäprin conversatia sa inteligentä i invdtatd, prin sunetele tam-barer, in care era meter. E nurnit ca rdzboinic, i In hatIrulmeritelor bdtrInului Constantin-Vodd, taldl lui. Venit In Mol-

1 Pp. 489, 502-3.2 P. 507 i urm.3 P. 506.

Neeulce, p. 302.

Marne compilatii de cronici 153

dova, pare a fitgAdui o build clrmuire In acele Imprejurdrigrele, dar lucreazd prea mult dupd capul lui, stindu-seel pre sine foarte a fi Invdtat"1.

Deci WA stiinta nimdnui dintre boierii mai bdtrini, el tri-mete la Tarul pe Pricopie Cdpita.nul. Dar, Inainte de a ur-marl mai departe urzirea imprudentd a trdddrii, el face ca §itla Mihai Racovitd 2: culege informatii de istorie universalk depoliticd europeand, din niste trAtaje moschicesti tiparnice",din niste brosuri sau ziare rusesti, dupd care reproduce sschimbul de scrisori dintre Sultan si 'far.

Vine apoi coborirea Rusilor spre hotare, misiunea lui StefanLuca Logofdtul, cunmatul lui loan Neculcea, Hatmanul sdu".Costin nu crede, cum afirmd acest Neculce, cum spuneau par-tisanii lui Cantemir, inainte ca Neculce sd-si fi scris memo-riile, nu crede, zic, cd Jora ar fi fost Inlocuit In IldtmAniecu Neculce pentru eä i se aflaser A la Bender Intelegerile cu Mus-calii, ci adaoge: iard poate-fi au fost alte pficini"1. Sfdluin-du-se numai cu sfetnicii sdi cei tineri ca si dInsul." 5, temIn.du-se de o mazilie, care putea aduce moartea dupd sine, Vodd.fuge Inteo seard din Iasi cu Neculce, sfetnicul sdu", cltdinsistenta rduvoitoare ! cu un capitan si o sutà de slujitori,si se aseazd In corturi la Aron-Vodd, asteptInd pe arhanghelii,Tarului.

Povestirea continud In acelasi ton acru de nemultdmit. Ne-culce e acela care au dal Invatdturd cdpitanilor sd dea jacIn Turci" 6 O. a incepul astfel fati s isprava" 1, Chid Vodd mergeIn lagdrul lui Seremetev, 11 asistd acelasi Neculce, pe careCostin nu se oboseste a I phi, si Luca, fiind cumn.at lui loanNeculce Hat man"s. La ospetele date In ciustea Tarului, Costin ob-

1 P. 92i Deci up nou puncl de asAmAnare intre cronica anterioara lui

Nicolae Mavrocordat si cea care urmeaza, un nou argument con-tra teoriei d-lui Sbierea, reluatl de C. Giurescu 0. pe care am admis o numai in parte.

1 Pp. 93-8.4 P. 99.5 Ibid.6 P. 100.. De-acie inainte sA vezi isprava" 1 Pp 100-1." P. 101. Ca LogofAt al treilea, in Uricariul, XX, p. 188

154 Istoria líteraturií romlne§ti

servA, crestin scrupulos, el s'a mincat carne In post I. Lui Can-temir li atribule cronicarul inchiderea de Turci la Soroca acuscru-slu", Iordachi Ruset, care devine aici un personagiusimpatic pentru Nicolae Costin; si nedreptatea I se pare cu atamal mare, cu cit Ruset jurase lui Dumitrasco-VocIA pinA Inde trei ori". In once cas, el semneazA universalul Domnuluiclitre tark prin care o chiam6 In jurul steagului de revoltd.AlAturi de dinsul sint Constantin Ruset, pe care Nicolae Cosan11 mentioneazA In suita lui Dimitrie, cind merge la Seremetev,Ilie2 si Gheorghe3. Doar &este ca explicatii refusul lui Ior-dachi de a primi Domnia ereditark vechea urA dintre Cante-rniresti si CupAresti si blAstImul terii" pentru purtarea de o-dinioarA a acestui boier I.

Costin nu Aseste niciun cuvint de mustrare pentru atitu-dinea lui Lupu Costachi, care se retrase In Tara-de-jos, Isi fAcuun lagAr pentru dInsul si ai sAi si asteptà de aici resultatul cioc-nirii de la Prut. Deplingind prada Tatarilor veniti sA pedepseascApe hain, povestesc bAtrInii cä mai au covirsit prada care aufost la zilele lui Vasilie-VodA", cronicarul aruncA toatà ras-punderea, nu atIta pe Domn, ci pe acei cari 1-au Indemnat aface ce a fAcut. SA. plAteascl Dumnezeu sfetnicilor carii aucIrmuit pe Dumitrasco-VodA 5." Si, expunind soarta lui Cante-mir si a celor ce-i stAtuserA aproape6, el face aceastA reflectieAcest bine au agonisit terei Dumitrasco VodA cu socoteala luicea grabnick de nu se va Indrepta mai in veci 7."

Povestirea lui despre faptele de rázboiu din 1711 e luatAde la marturi oculari, aci el Insusi, retras, probaba, la vre-una din mosiile sale, n'a fost In lagáru/ nenorocirii. El a In-

1 P. 103.1 Cantacuzino.1 Apostol, biv Vistier. V. o copie cu sematuri In Hurmuzaki,

Supl. P, p. 397.6 $i mira-te-vei de a mai vedea teara Moldovei", serie Nicolae

Costin. Pentru Intoarcerea lui, v. analisa cronicii lui Neculce.6 P. 109.6 Trebuie de vAzut InsX un adaos al copiatorilor ulteriori in

mentiunea qederii la Stolíte a luí Dimitric. Cf. articolul mieu des-pre Cautemir in Rusia; Revista istorieei pe 1925.

7 Tot un adaos al coplatorilor e acel ce priN e,te inoarlea Doamnei Casandra, care fu ingropata la Stolita Moscului ' In Mala 1713.V. 1st. lmp. aloman, II, p. 801.

Mari le compilatii de cronici 155

trebat pentru a da pretioasa si bine informata sa naratiunemulte chipuri de oameni precum Ivan cdpitanul,carele au fost acolo l Moscalii" iar, pentru imprejurdrile dela Poarld, el a fost instiintat de un boier, asupra cdruia va maiveni prilejul sd vorbim: Maxut Postelnicul, carele au fostcapichihae lui Dumitrasco-Vodd.". Pe alti povestitori nu-i nu-meste, multdmindu-se a cita ca dovadd pe unii".

Dupg. Domnia lui Cantemir, inteun capitol anume, NicolaeCostin schiteazd Cdimdcdmia cu hapca a lui Curt Mehmet-Pasa, un Turc din tre cei mai putini cunoscuti, care, gdsindIn calea lui Iaii ldsati In voia nimdrui, se instald pentru cltvatimp In Scaunul domnesc, pe care-1 rivnia pentru sine2, i f Acuboieri dintre citi nu fugiserd, nu trddaserd si nu se ascunseser53.

In cele urmdloare, care slut cu atIt mai pretioase, cu citformeazd singura expunere contimporand i bogatä a celorce se petrecurg. In Moldova supt interegn, Nicolae Costinascultà de interesele sale politice. El laudd pe Brincoveann,care a stiut ce cale sg. urmeze In mijlocul greutAtilor politicede si compromis, scdpat Domnia prin negrabd si chi-verniseald bund"; Lupu, care ar fi refusat Domnia e mustratpentru a fi primit situatia de Caimacam In locul lui IoanMavrocordat, care era om mare, de la Usa ImpArgleascd,frate de Domn, i incä i tergiman". Il denuntd pe urmä cä alual multi bani, pentru a i indreptdti astfel inchisoarea de optluni la Varna, din care-1 scapd apoi Brincoveanu .

Cronica se incheie cu epitropia lui Ioan Mavrocordat i cu nu-mirea In Scaun a fratelui sdu Nicolae, pe care fireste cä tarao primeste cu bucurie. Din panca lui, loan pdrdseste in paceMoldova, pe care o gdsise turburatd. Un cutremur din Octombre1711 e ultimul lucru pe care-1 pomeneste Nicolae Costin.

La Braila.2 Incepuse... a gindi lucruri malle §i a se serie la carti socotitor

(erii Moldovei"; p. 111.3 El fusese precedat de un be§leaga, pe care orasenii It pusera

pe fuga.Cum vom vedea, Nicolae-Vodä prefera sa se creada a el a

l'ost acela care a scos pe boieri din lncliisoaro. A§a a spus o el singur in corespondenta sa citata, §i a§a a invatal §i pe Axintie Unicarul a spune.

156 !soda literaturii rornanest

El seria la Iai, cum dovedesc o multime de locuri in cro-nica sa, Inleunele din care spune apriat: aice la Ia§i". InSeptembre 1712 el plecd la mo§ie i muri fdrd de vestelasInd cronica sa proprie neterminatd, iar compilada cu la-cune §i. fArd unitatea i legdtura ce ar fi resultat dintr'o ul-Unid revisie.

Aici e locul sd ne intrebdm in ce forrad a fost transmisd a-ceastA cronicd neisprdvit A, nerevisuitd, incompletd.

Curn se va vedea indatd, la moartea lui Nicolae Costin Dom-nul clAdu sarcina publicdrii" in manuscript a lucrdrii, acontinudrii i armonisdrii ei unui simplu scriilor de documente,lui Axintie Uricariul. Prelucrarea aceasta a prelucrdrii ni eOsIrath In parte intio sumd de manuscripte: ea cuprinde Pre-doslovia lui Nicolae Costin, lista autorilor datd de el, Carteadespre inceput, de la Zidireu. Lumei inainle, letopisetul lui U-reche, arnplificat de Invdiatul Logofdt, i drept continuare Mi-ron Costin

1 Dupä ce au trecut un an, in luna lui Septemvrie adecáin Septembre din anul al doilea al Domniei lui Nicolae-VodA; ariei: 1713, socotind anii, ca de obiceiu, din luna numirii, dar ve-dem tot In Axintie pe succesorul lui in Logofetie incA in 1712

2 IatA acele manuscripte: a) Ms. 115 al Bibl. Ac. Rom., acel decare s'a servit pentru editia sa M. KoglIniceanu : cuprinde i deo-sebiri falii de textul imprimal, atit prin adausuri: la orbirea luillia., la pier terea Chirei de Moldoveni, la Steian-cel-Mare, citprin orinduirea ma(eriei. Poartd la p. 135 jos numele lui ,,loanCostandin Mihaiu Cehan Racovità"; b) Ms. 125 al aceleiasi Biblioteci,prescris de un IonitA Chirica, Inainte de 5 Iulie 1823. Inceputullipseste. Nicolae Costin e lutrerupl prin cuvintele urmatoare, carese allá inainte de versurile de care am vorbit : Pdn'aice acest li-topisAt iaste scris di pre izvodul ce s'au fost scris de rdposatulNicolae Costin ce au fost Vd. Logof51"; c) Ms. 4 al. Bibl. Cen-trale din Iasi, descris in V. A. UrechiA, Miron Costin, Opere complete,I, p. 30 si urm.; cf. C. Giurescu, l. c., pp. 7-8; d) Ms. 256 al

Ac. Rum. E un vechitt ms. acefal i neterminat ; e) Ms.900 al aceleasi biblioteci. Incepe abia la Drago § si se ()preste laDoninia lid Gaspar VodA ; f) Ms. 492 al aceleasi biblioteci.lipseste inceputul, i cronica lui Miron Costin nu e nici aici ter-minatA. Pe margine sint insemnitri interesante. ca _Aire vedzicum mi uemerit Datii la aceste locuri, unde-i acum Moldova si T[a]ra-NlunteniascA, i Ardialul' , Caravlali : Grech dzic Bogdanovlahia,

Marne complIatii de mulct 157

Existd îns i manuscrise care se continuA cu cronica dela 1661 inainte i chiar cu Axintie Uricariul 1

Mai cunoastem apoi si un alt tip, care ar putea fi crezut an-terior vremii cind Nicolae Costin capAtd misiunea sade pe alunci, anume, and singurd Cartea despre incepurera cunoscutd, dacä n'ar cuprinde Prefata lui Nicolae tocmaiIn forma dedicatd Domnului. Aceastd colectie, pe care ni-atransmis-o si un manuscript domnesc ce se afla incd InTara-Romdneascd pe timpul /ui Stefan Racovitd, contine Pre-fata lui Nicolae, ceva din Cartea" acestuia 2, partea introductivd

MAO Viata Lumii de Miron Costin, Intelesul stihurilorcum trebuie sd sd cetiascd" si Intelesul pildelor ce Ant In sti-huri", de acelasi, pasagiul pentru ImpAratiia Rdmului"3din Cartea despre inceput", un fragment din Ceasornicul Dom-nilor": graiul solului tdtdresc catre Alexandru-cel-Mare i rds-punsul acestuia, Epigramma preasfintitului pdrinte Dosofteiproin Mitropolit suceavschii", stihuri impotriva zavistiei", Pre-doslovia cdtrd prea-indltatul Domn"4, Istoricii lui NicolaeCostin, Cartea" acestuia, In continuare i, In fine, Urechesau Simion Dasedlul, in forma pe care au cdpdtat-o de lacompilator 6.

Intr'un nou tip se dä numai cronica lui Nicolae-Vodd, de laIntdia Domnie a lui, si ea e pusg In legdturd cu prefata lui RaduPopescu, cu Vita lui Roset, cu cronica Popescului i chiar cu ex-

iarA Muntenilor Vlahi", Marcomani slut Neinfii"; Ungurii sA uu-mescu de pe Itihra, unde s'au n'Ascut, si sit nuinescu Unguri, tot unniam skit cu Tatarii".

Utril e n-I 56 al Bibl. Ac. Rom., care, asa cum ni s'a pAstrat insA,uu cuprinde Inceputul.

2 PAnA la p. 27 din ed. Kogalniceanu.3 Ed. KogAlniceanu, p. 57 si urm.4 Cea tipArita in Gas ter.5 Ms. 401 e mult mai complect, de si intr'o scrisoare foarte

urit.A. El se opreste la lupia lui Stefan-cel-Mare cit Albert al Po-loniei. Ms. domnesc 353 confine si Vita de Nicolae Ruset, desprecare vom mai vorbi. Cf. si Melhisedec, Biblioteca de la Micldusani,In Rev. p. ist., arch. si fil., V, p. 148; UrechiA, Miron Costin, O-pere complete, I, p. 24 si urm. Ms. 731 al Bibl. Ac. Rom. cu-prinde: Prefafa lui Miron Costin, lista istoricilor, Introducerea luiNicolae Costin, pArti din cimpilatia lui Nicolae, pentru a treceapoi la Neculce.

158 lstoria literaturii ronignest1

peditia Ain Moreial. Afarl de p6rti deslipite din cronicd,trate In deosebite manuscripte 2.

Cunoastem i titlul pe care-1 purta compilatia lui Costin inultima form6 datá de Axintie Uricarul. Se afla inteun ma-nuscript al d-lui C. Erbiceanu: Leatopisetul tArei Moldovei,acum dupá izvoade scos cu porunca prea-luminatu/ui i inAl-tatului Domnului nostru Ion Neculce Mavrocordat Voevod, Cumila lui Dumnezeu Domn i obldduitoriu a toatá. Moldovlahia,In anii de la Zidirea Lumei 7221, iar de la Nasterea lui Hris-tos 1713, mesita Octovrie 20 zile, de Miron sic-- Costin, careau fost LogofAt-Mare in Moldova" 3.

Dar sà facem mai de aproape cunostintA cu orinduitorullui Nicolae Costin, Cu Axintie Uricariul.

Il inlilnim numai supt acest nume, asa incit familia lui nieste necunoscutA. Rolul lui politic e vorba de un redactorde documente n'a putut sA aib6 nicio insemnatate. De sigurcá. nu era din neam de boieri mari, fiindcä fiii marilorboieri nu-0 incepeau niciodatál cariera in asemenea dregatorii,ci in demnitAtile de Curte de rangul al treilea; postelnici, lo-goleti, comisi, etc.

Asupra lui se poale culege deci putin in documenlele limpu-ci In demnilAtile de Curte de rangul al treilea: postelnici, lo-

Ms. 239 al Bibl. Ae. Rorn Cf. Melhisedec, I. c., p. 147. Mss.58, 1299, ibid.

2 MS. 601 al Bibl. Ac. Rom.;, sec. XVIII. Confine numai Domnialui Stefan-cel-Mare: 11 vom analisa la capitolul despre VartolomeiuMaztireanul. Sau un ms. In care s'au copiat numai ImprejurArile ex-terne intercalate si pe care-1 citeaz5 M. KogAlniceanu, In Arch. Rom.,I, p. 69. Pentru o variantd a cronicii lui Nicolae Costin, primul tip,vezi descrierea, de G. Constantinescu.Rimniceauu, O nouci variantesa cronicei lui Nicolae Costin, In Arch. soc. st. si lit, din lasi, VI,p. 419 si urm. (citatä si mai sus).

3 E semnalat acest manuscript, care confine tipul cii, versurile a-mestecate, de UrechiA, in lucrarea chata, I, p. 679 $i urm. Analoge acel dintr'o copie de la 1746: Letopiseful ferei Moldovei. Scri-su-s'au cu porunca prea-luminatului Domn al Moldovei MAria SaIon Neculai Mavrocordat Voevod. lusa despre izvodul rAposatuluiNicolae Coslin, ce au fost Logofilt-Mare". V. Melhisedec, 1. c.,p. 147.

Marne compilatii de cronIci 159

el le compune si pe care le iscMeste bite() frumoas6 i ce-teall scripturg.

Ca uricariu une ori Ii zice diac, ceia ce e acelasi lucruAxintie se ell IntAlu, din clte acte de pe atunci cunoscastiizi, la 17 Novembre 1707 1.

La 20 Maiu 1708 am iarl.si de diacul" nostru 2. In Mart1710, Ezovitii lesesti" din Iasi Ii dau sese costande 3. El re-dacteaa. documente si la datele de 20 Ianuar 1712f i de1-iu Februar al aceluiasi an 5. La 20 Decembre 1713, dupàm'oartea lui Nicolae Costin, al cArui subaltern era, fiind diacde Logoferie, el semneazä importantul hrisov al lui NicolaeMavrocordat pentru pogonArit: AcAntie Uricariu" 6. Un altact Insemnat, acela prin care Mihai-Vod5. RacovitA recunoastedreptatea Vistiernicesei Maria Cantacuzino, despoiatà de Ma-vrocordat, e opera lui Axintie 7.

Supt Logofetia lui Ilie Catargiu, In 7227 1718 si 1719,el iscgleste documentul prin care Logofeteasa Ileana Costinpierde una din mosiile ei 8. De aici 11 pierdem din vedere, i arfi, de sigur, riscat sl se afirme c5. Axintie biv Vel Mamie din1763, care hotd.rdste satul Cristestii, ar fi al nostru, pe sin-gurul motiv caci altul nu este cà ambii purtau acelasinume de botez nu tocmai obisnuit9. Asa Weft nu stim mN.cardac5. el a ocupat vre-odatä ang. sarcina decIt aceia de la care

luat numele supt care-I cunoastem; Insd, de obiceiu, diaciinu urcau treptele boierillor, nici chiar cei mai pretuiti deDomnii lor si mai bogati.

Axintie avea practica scrisului, compunerii, cad diacul era

V. A. UrechiA, Des pre slobozii, In An. Ac. Rom., seq. ist., IX,p. 164.

2 UrechiA, Miron Costin, Opere complete, I, p. 172.8 Iorga, Studii ;i documente, I, p. 68.4 UrechiA, I. ult. cit., I, p. 174.6 Uricariul, XV, p. 273.6 ibid., I, pp. 49-50.7 Ibid., V, p. 377.8 Bibl. Ac. Rom., doc. LXXIII/42. V. Apendicele I la 1st, lit. rom. in sec.

al XV111-lea.9 UrechiA, Miron Costin, Opere complete, I, pp. 186-8. Semna-

tura lui s'a reprodus In Uricariul, IX, No. 2, pl. I. Pentru unC. Axintie, copietor de cronicA munteana, Bis. ort., XV, p. 883

urm.

160 Istoria literaturii romAne0

chemat adese ori sa alcatuiasca documente cu o forma literaraImpodobita si aleasa, documente care erau, ca acela ai judecatiilui Neculcel, capitole de croniea, sau disertalii juridice, ca al-tele de pe acel timp. Nicolae Mavrocordat putea O. fie lucre-dintat ca urmatorul lui Costin In sarcina de istoriograf oficialva da o expunere corectd, o povestire mestesugitd, aceasta

meseria de multd vreme. Il tia i om Invatat, cunoscd-tor de carte latineasca. Prosa lui e piinä de neologisme, ase-menea cu acelea care se afld la Nicolae Costin; culegem cu-vinte ca: complimenturi", ordinant, rezident", manifest",prolectie", ogler", secretar" polilice";protectori". Croni-carul ni spune de visitele pe care, din ordinul Domnului, lefacea lui Stanislav Lesczynski, care, viind pe furls din Ardeal, seafla prisonier de Stat, In Iasi, la Trei Ierarhi: Precum zi-cea catre unii, and mergeam, trimisi de Domn, dad era InIasi, la Trei Sfetitele: Am vazut un triumf terebile". Dar nunumai cä i se drtdeau, ca i efului sau Nicolae Costin,siuni care cereau cunoasterea limbii latine, nu numai ca elreproduce In neologisme romanesti frase latine auzite; el face

citatii In latineste. Astf el citeaza devisa lui Carol al XII-lea:Oculis dormitat apertis"2. Aiurea reproduce chiar, In original

talmacire romaneasca, scrisoarea fostului rege al Polo-niei catre Voevodul moldovenesc: care scrisoare am scris-o",zice el, si aici, latineste, precum era scrisa" 3. Si trebuie saspunem ca traducerea uricariului romln nu e numai foarte e-xacta, dar si Intipärita de eleganta.

Se vede ca Axintie, un rar diac, stia i greceste. Nu pentruca Intrebuinteaza Intr'un loe, pentru neologismul latin triumf",pe acel, grecesc, de triamv", ci pentru ca ne pomenim eaaminteste cetitorilor sdi spusele poetice ale lui Euripid, scrii-torul de tragedii" 4. Va fi rupt i ceva turceste, caci It vedemvorbind cu competenta de panzehruri" i tenzuhuri" 5, careslut necunoscute profanilor.

1 De care va fi vorba mai la vale.2 P. 166.3 P. 157.4 P. 158.6 P. 130.

MarIle compilatii de cronici 161

Acestea eran cunostintile lingvistice ale diacului Axintie. Eleriu erau .inferioare acelor pe care Nicolae Costin le cistigaseIn Polonia. Pe acesta cdpdtase el misiunea de a-1 continuA,el Intelegea sä f acd aceastd continuare In acelasi stil, precumtrebuia sä fie, neapdrat, In acelasi sens.

Imitatia apucdturilor lui Costin se vede de la inceput. Ca siacesta, Axintie trimete pe lectorii säi, pentru a-i lumind, lacärile sfinte si la autorul de preferentá al Logofdtului mora-list, la Isus Sirah. Ca si acesta, nu pierde niciodatd prilejulde a sfdtui i moralisa: Pentru a scusà. lungimei i Imbielsu-garea in amdnunte a naratiunii sale, el aminteste cd si de lacele ce se vdd a fi socotele mici pot cei intdlepti a se folosisi a lua lumind."1. Vorbind pe piffle ce se Indreaptd contralui Nicolae-Vodd dupd Intdia lui cddere din Domnia Moldovei,el mustrd pe pirisi: A se pune In price cel mai mic cu celmai mare este nebunie 2" Aiurea, el suspind asupra pdca-telor, de care nimeni nu poate scdpa: Nu poate nime sd fiein lume i sd nu greseascd."3. Pomenind purtarea rea, fatd de-Moldova i Domnul ei, a Voevodului de Chiev, de un neamasa de bun, totusi, el exclamd: Ce foloseste neamul cu asafire", si gdseste potrivit sd ne informeze ca acest prilej ed.

pe Dumnezeu oamenii cei de mult II zugrdviau cu picioa-rele de lind i cu mini de her i".

El laudd In cuvinte cAlduroase pe Costin, care fusese poatepatronul, ocrotitorul sdu. Acel vestit", serie Axintie, vor-bind de moartea Logofdtului Nicolae, carele era si din pdrinti,blagorodnic si invdtat, feciorul lui Miron Costin, i dintrusine cu adevdrat Impodobit cu invdtdturd, avea Nicolai-Vodd Mira deosebitd dragoste i socotintd 5" La cronica luitrimete adesea: precum s'au scris la Domnia lui Dumitrasco-Vodd 6", ponturile le trec., pomenindu-le foarte pe scurt,

La Incepul.2 P. 123.

11

3 P. 128.

6 P. '172.6 P. 126.7 P. 126.

Sic. P. 156.

162 Istoria literaturii romAnest1

de vreme ce le-au scris altii mai nainte de mine", precums'au scris dupd Domnia lui Dumitrasco-Vodd. 1".

In aceastä cronicd se pare cà el deosebeste partea perso-nan. a lui Nicolae Costin de compilatie i partea tratan pelarg, de la urml, de introducerea pe scurt, care e povestireaanterioard celei d'intdiu Domnii a lui Nicolae Mavrocordat.

Pentru dinsul, cea d'intdiu, pe care o continua dupä acelasiplan, ar fi istorie", iar restul ar forma numai letopisetutterii. Precum se vdd", serie el, In letopisetul terii i intea-ceastd. istorie 2." El numeste lucrarea sa aceastd istorie3",dar spune si de Nicolae Costin c a scos cu osteneala lui",a izvodit adecd, istoriile terei Moldovei "i citeazd descrie-rea bätäliei de la Pultava, ca aflindu-se la aceastd istorie".

Existd insà deosebiri intre cel d'intliu i cel de-al doileadintre cronicarii de ,Curte ai lui Nicolae Mavrocordat. FArd afi un mare povestitor ca Neculce, Axintie are mai mula li-bertate in miscarea stilului decit Costin, si e mai supus decitacesta impulsului sentimentelor. Il vedem admirind vitejia nort-mand i credinta eroicd a Suedesilor fatd de nenorocitul lorrege aproape nebun: Si adevdrat mi se pare cd n'ar fi altioameni in lume a nu se teme de moarte ca vezii si a aveaatita dragoste aire Craiul lor, cit, de li-ar fi zis cineva tu-turor sà moard pentru folosul Craiului lor, toti, pe loc,ar fi murit". Aceasta cu toate cd Suedesü nu trdird niciodatàprea bine cu Domnul pe care-1 servia 1.1 glorifica Axintie 7,si de aceia e sí calificat Carol al XII-lea in cronica lui Axin-tie chiar de om cumplit i cu multá rdutate asupra neamuluicrestinesc". Si, in alt loc, povestind despdrtirea lui Nicolae-Vodd de serascherul Abdi-Pasa, trimes de la Hotin in Egipt;Clnd s'au despdrtit de Nicolai-Vodd, i s'au umplut ochii delacrimi zicea sa nu-1 uite e". Iar, la ruina lui Brinco-

ibid.2 P. 158.3 !bid.

P. 172.P. 166.

6 P. 151.'V. si mai sus.6 P. 166.9P. 165.

Mari le compilatii de cronici 163

veanu, care pirise pe Mavrocordat In timpul de resit-We din1711, care intetise contra lui pe boierii ce fuseserd Inchisi laVarna si primise, de sigur, in schimb, servicii asämänaloare,cronicarul oficial, arätind durerea lui Nicolae la vestea cdderii te-mutului vecin mult i-a pärut räu si foarte s'au intristatIi tInguieste asffel soarta : Acel sävirsit au luat acel vestit DomnBäsärab-Vodä, carele au domnit douäzeci i apte de ani cu multäfericire si au -Malt Teara Munteneascä stiutà si vestitä In multepärti a lumei2".

RdmIne acum sd urmdrim In Axintie Uricariul transformd-rile voile si stiute pe care le sufere adevdrul istoric, sd consi-derdm aspeclul supt care-i place a Infdtisa cele ce le povesteste.1

Voind a scrie", Incepe el, a doua Domnie a lui Nicolae-Von., fac Incepere de unde au pdrdsit räposatul Nicolae Cos-tin ce au fost Logofdt-Mare; carele au scris Domnia cea d'in-trtiu a lui au scris 'And au mers Nicolae-Voddla Galati si au trecut Dundrea, mergind spre Tarigrad, i, a-colo pdräsind, au inceput a scrie de Domnia lui Dumitrasco-Von. Cantemir." Continualorul îi propune, nu sd povesteascdistoria Moldovei de la venirea In Scaun a doua oard a Dom-nului sàu, ci sd i Intregeascd pe Nicolae Costin, care pdrd-sise persoana lui Mavrocordat la mazilie si se Intorsese la (limanumai In 1711, chid principele dobIndi iardsi Domnia. Cumse vede, Axinlie urmdreste mai de aproape pe patron decitNicolae Costin pe Domnul care-1 Ináltase si-1 pretuise. Lucrule firesc la un mic boierinas, si tot asa de firesc e sd vedem peAxintie, nu scusInd, ca predecesorul sdu, greselile lui Vodd, ci,mai simplu, mai prudent si mai slugarnic, trecIndu-le suptWere, pentru ca sà vorbeascd numai- de lucrurile cu care Ma-vrocordat se putea fdli.

In 1711, Nicolae-Vodd a dus o viatd foarle nenorocitd la Con-stantinopol. Il piria succesorul sdu in Moldova, acel DimitrieCantemir In care coborItorul, In linie femeiascd, al lui Ale-xandru-cel-Bun vedea un rob din Scitia", 11 pîria BrInco-veanu. Chemat la gird, el nu IndrAzni sd se Infdtiseze, i fugi,multilinindu-se a-si ardla In scris, care Sultan, dreptatea.Clnd i se oferi Domnia din nou, i se ceru suma de cinzecide pungi, i fu Inchis puinà la plata lor.

P. 163.2 Ibid.

164 /storia literaturil romanesa

Axintie ni zugrAveste acest timp de restriste al stgpinului,pe care ni-1 aratg sprijinit, in nenorocirile lui, de Dumnezeu,pentru buraitgiile" ce f dense In ocirmuire. Pronia 11 scoasedin lnchisoare si zgclgrnici toate Incercdrile concurentilor lui.Asa se risipird Meg folos pirile lui Dimitrie Cantemir, falsi-ficatorul de socoteli, silintile lui Mihai Racovitd, care sustinea cäpe dinsul II vrea tara de Domn, stgruintile si cheltuielile luiAntioli-Vodg, fratele hainului Dimitrie, s'i lui Constantin Duca,apdsat inaintea Turcilor de amintirea omorului Capugi-basei.Voia lui Dumnezeu" aduse iargsi pe Nicolae-Vodg In Domniape care abia o perduse.

El vine, in povestirea lui Axintie, insufletit de duhul milei, albunglgtii si al iertgrii. Nicolae-Vodä e acela care, de la 1nce-put, cere Vizirului sä libereze pe cei trei boieri Inchisi laVarna. Befusat odatd, cu un nu se poate", el nu se pgrgsestede &dui cel bun, ci stdruie din rtou, In repetite rinduri, In-grijind si de sotiile lor, rdmase In tara. Boierii, cari 11 credeauinsä dusman, aduc interventia Hanului In favoarea lor si,scgpind printrInsa, ei se duc la principele tatar pentru a-imuligmi, si apoi la Brincoveanu, supgrind astfel, Mil drep-tate, ca si prin scrisoarea lor acrg., pe Domnul nevinovat fatàde dinsii. Acesta li dá, In schimb, asigurgri cg vor fi primitibine si, chid ei se intorc In sfirsit, el face pe Lupu Costachi.Mare-Vornic de Tara-de-jos, iar pe Jora Mare-Logoflt la mear-tea lui Nicolae Costin. Mai mult, el scoate si pe Maxut, carefusese uitat. Asa povestindu-se lucrurile, de sigur el nimeni nupoate invinui de spirit de rgsbunare si. de prigonire pe Mavro-cordat. In schimb, se lawn.' acea fiard lacomg de singe, careaduse peirea In curs de tloi ani de zile a doi Domni muntenkVizirul Ail-Pasa, a cgrui osindire vom vedea el se intimpingIn cronicile munlene. AtIta era de Invdtat", scrie Axintie, lalucrurile politicesti si. istet la minte, ell pociu zice cä n'au stgtutniciodalg la ImpgrAtia turceascl Vizir ca dinsul 1."

In cela ce priveste acum, nu pe puternicii din timpul inte-regnului, ci tara insási, Nicolae-Vodà o ggseste pe atit de ru-inalg, pe cit de imbielfugatei, si de prosperg o lgsase. Cuprinsde mare jale si durere", el se ocupg s'o reorganiseze si s'o

1 P. 158.

Mar11e compilatii de cronici 165

lmpoporeze. Scoate robii, chiamd pe pribegi, ridicä desetinade asupra boierilor, mazililor i mAndstifflor, Impiedecd. peTurcii ce voiau sd incalce pdmintul terii, se luptd pentru apdstra Moldovei Hotinul, a cdrui pierdere a fost ca o randterei"1, iartd, mai tdrziu, dajdea clerului: dacd totuvi tara-irdmIne datnare, aceasta se face dupd o socoteall In reguld.

0 mare greutate pentru Nicolae-Vodd In aceastd. Domnie afost presenta Suedesilor i Polonilor aliati cu dinvii In Mol-dova, Intretinerea i suportarea acestor lacomi i nesupuvi sol-dati strdini, al cdror rege exercita i din retragerea-i de laBender, din acel Intunecat unghiu moldovean In care-vi as-cunsese durerea de Invins, o mare influentd asupra sfaturilorturcevti pdnd In ajunul ducerii sale, ca prins de rdzboiu, spreConstantinopol. Din corespondenta agentilor suedesi2 se poatevedea grija de rege a Domnului, nemultdmirea-i pentru exceseleoaspetilor fdrä voie pe cari trebuia sd-i tie, toate nesigurantele,contrazicerile i scdderile gindufflor i sentimentelor sale. InAxintie, se vede numai ura Domnului fatd de Carol al XII-lea,pe care l-au giudecat Dumnezeu" 3, fatd., mai ales, de Voevo-dul de Chiev, despre care se miard cronicarul oficial cum del-a rdbdat Dumnezeu" sä faca toate cite le-a fàcut4. Asupraacestor lucruri nepldcute nu inFistd. Axintie, vi el povestevtemai degrabd evenimente petrecute peste hotare.

Nicolae Mavrocordat a trdit, de sigur, mai bine cu MunleniiIn a doua Domnie decit In cea d'intdiu. Dar aceasta n'a impie-decat, cum am vdzut, pentru Brincoveanu rivalitatea i pi-ffle. Domnii munteni vedeau In incoruptibilul Nicolae-Vodd unspion turcesc pentru purtarea lor vevnic trAddloare, iar el In-suvi vedea Intrinvii pe acei cari ocupau un tron mai bogat,mai strdlucitor i care-1 ispitia. Nu e Indoialä cd el a contribuitla aderea lui Brincoveanu i, mai tirziu, a lui Stefan Can-tacuzino, pe care-1 Inlocui.

Despre acestea insd, nu va fi Axintie acel care sd ni spuieceva. Numele lui Bdsdrab-Vodd" e pomenit de citeva ori, casd se vadä cit era de vinovat el fall de Mavrocordat. La cd-

P. 158.2 Citatà §i Inlrebuintala mai sus, p. 151.3 Pp. 154-5.4 P. 156.

166 Isteria literaturii romdnest1

derea celui d'intdiu auzim tinguiri, dar nu ni se dau expli-catii complete 1: lar, la scoaterea lui Stefan Cantacuzino, lucrule infdlisat ca si cum ar fi fost o surprindere pentru DomnulMoldovei. Pe neasteptate vestea numirii lui Nicolae In 'T'ara-Romdneascd e Impdrtdsitd lui Iulian5 Dumitrachi", agen-tul fui la Poartd, si se trece la expunerea anidnunfitd. a stra-mutdrii: numirea de Caimacami la Bucuresti si primirea laFocsani. O listd si o caracterisare a boierilor pe cari Ma-vrocordat i-a avut In Moldova Incheie cronica, din cunoaste-rea cdreia singurd multe lucruri ar iesi neldmurite.

Materialul de care s'a servit scriitorul lui Vodd este foartevariat s'i sigur. Multe le stia, evident, prin sine, fiind la Curte,de unde se vedea toatd viata politicd. Anumite lucruri, de uncaracter mai tainic, le va fi aflat de la Domn MArturii ale bo-ierilor au fost si ele Intrebuintate, si intilnim, ca s'i la NicolaeCostin, ldmuritorul spun" 2 Ca izvoare scrise a avut, spreleosebire de Nicolae Costin, pentru Domnia Jul Nicolae 1514.vrocordat, acte oficiale, pe care le si reproduce une ori, in in-tregime sau numai in parte. Astfel, pe 11110 scrisoarea latind,de care am mai vorbit, epistola lui Nicolae-Vodd cd.tre fratelesdu Ioan, la luarea Dofnniei 31 cartea" boierilor de la Varna,pcin care anuntd lui Vodd liberarea lor 4, firmanul pentru nu-mirea lui Nicolae ca Domn al Terii-Romdnesti, in 17165.

Afard de aceste mijloace de informatie, Axintie, un om lu-minat si un intim a1 Domnului, recurge, pentru afacerile eu-ropene, si la alte izvoare scrise. Asa, la Polonii regelui Suediei,el se raportd la gazeturi" 6, la pornirea lui Stanislav cdtre

1 P. 136.2 P. 123.g Iubite frate. IV multamim foarte caci ai pus nevointa de

n'ai lasat sa piara acei boieri. Vei a\ ea si de la Dumnezeu plataqi de 'la noi multumita." P. 128. Se citeaza si scrisoarea Dom-nului catre Logofatul loan Buhus.

4 lata cd ne scoase si pe noi Durnnezeu dinteaceasta inchi-soare, cu mina Mariei Sale Hanului, fiindu-ni Maria Sa stapin ve-chiu si aflindu-ni dreptate." P. 137.

6 De 'reme ce ne slujesti ca dreptate si te pul tare pentrurala, iala ca te am miluit cu Domnia Terii Romanesti." P. 170.'e Scriau in gazeturi"; P. 135.

Mari le compilatli de cronicl 167

Bender pomene0e avisiile ce In0iintara pe Domnul Moldoveidespre acest fapt I. Tar pentru caracterul ram al lui Carol alXII-lea Axintie trimite la istorii" care nu slut acelea ale Mol-dovei 2.

Axintie n'a inceput ali redacta lucrarea indata dupa ce sfir-yise cu coordonarea mo§tenirii literare a lui Nicolae Costin. Amvazut din titlul compilatiei acestuia cä ea a inceput sa circuleo lunä dupa moartea autorului ei, in Octombre 17126. El in-su0 ni spune ca. a inceput dupa ce au trecut trei ani din adoua Domnie a Marie' Sale §i a intrat inteal patrule an", decidupa luna lui Decembre din anul 1714.

Cereetarea indicatiilor cronologice Impra0iate ici 0 colo Innaratiune intare0e aceasta afirmatie. Astfel, de Pahomie epis-copul Romanului, care a pastorit Oa. in 17144, se spune:Pahomie carde era episcop de Roman6". La inceput chiar,fiind vorba de regele Suediei, Axintie se exprima astfel: Nici§tia cele ce se gatiau sa-i vie asupra, precum se va scrie larindul sau intimplarea", 0 se §tie cà atacul lui Carol al XII-leaIn Bender, de oaspetii pe cari-i scosese din sdrite cu capri-ciile lui de femeie, s'a facut la 12 Fcbruar 17136.

Sint insa unele alusii la evenimente istorice, unele calificatiide persoane, care nu se potrivesc cu aceasta data., dar nici cutonul povestirii, nici cu alte elemente de datare. Lui Hrisantpatriarhul Ierusalimului, care e mult laudat pentru participa-tia sa la opera de cultura a Domnului, i se zice prea-fericitul

2 Ni§te avisii ce scriau"; p. 146. Aceste avvisi erau o gazetà ma-nuscriptä pe care o primiau, plAtind abonamentul, oamenii po-litici sau cei ce se Interesau de politicl. Din fiecare centru maiimportant porniau asemenea avvisi.

2 Precum serie la istorii"; p. 166.3 1713 e o gre§ealA la prefacerea anilor de la Facerea Lumii,

cari slnt 7221, In ani de la Hristos, gre§ealä neinceperea anuluide la 1-iu Septembre, ci de la 1-iu Ianuar, pe care Insu§i NicolaeCostin, sau acela supt numele arui a trecut cronica, o face curent,In§elind adesea pe cine nu-i cunoa§te acest defect permanent. V., pelarg, observatiile lui C. Giurescu, In studiul de mai multe ori citat.

* Melhisedec, Cronica Romanulni, I, p. 336.5 P. 131.6 Voltaire, Histoire de Charles XII, p. 326.

168 Istoria literaturil romAnesti

chir Hrisantl", o calificatie care, ce e drept, nu se dd numaimortilor; oricum, stim cd acest prelat a trdit pg.nd In 1731.mai curios pare cind, la ardtarea carierii ulterioare a lui Sta-nislav al Poloniei, se spune cg. a trecut pe urnid, fiind socrullui Ludovic al XV-lea 0 protegiatul politicii francese, din Dan-zig In Lotaringia, si acolo au fost pAnd la sfirsitul vietiisale" 3. Dar fuga lui Leszczynski din Danzig e din 1734, ce-siunea Lotaringiei cdtre dinsul s'a f dcut abia In 1737, iar moar-tea bdtrinului duce si fast rege, care lunecä din jiltul undedormita, In flacdrile cdminului, se Intimpld In 1766 numai3.Se mai mentioneazd apoi aici nepotrivirea cronologicä emai micd. moartea lui Carol al XII-lea, i acesta muri toc-inai la 11 Decembre 1718, pe cind cronica lui Axintie, Inceputd.In 1714-5 si tinutd. In curent cu evenimentele ce se petreceaua trebuit sà fie terminatä cu totul In 1716.

Inainte de a da. explicatia, trebuie sd se observe Incd unlucru. Axintie Incepuse cronica sa, Incepuse a-si da partea Inletopisetul oficial al terii din ordinul lui Nicolae Mavrocordat,dar el nu Intelegea sä se opreascä aici, ci, Mind ca Ni-colae-Vodd pe tron, sa duca mai departe cItiva trai istoria Mol-dovei, ori cä mai era sd vie, ori ba, NicOlae-Vodd pe tron.Scriind In 1716 ultimele sale pagini dupd manuscriptul u-nic ce ni-a conservat lucrarea so, el observd, supt MihaiRacovitä acum, cä ducerea Domnului bun s'a simtit Indatd,cum au venit Mihai-Vodd. In Scaun". i Indatd adauge: lardcelelalte ce s'au lucrat si se vor lucra, se vor scrie la a triaDomnie a lui Mihai-Vodd si la alte Domnii a Moldovei"4.

Cum am spus, slut cunoscute i manuscripte separate alelui Axintie Uricarul, manuscripte adecd ale lui Nicolae Cos-tin, cuprinzind la sf Irsit i acest adaos. Pe unul 1-a avut i 1-aIntrebuintat M. Kogdlniceanu 5 ; astdzi el se did la Biblioteca

P. 161.2 P. 166.

V. M. [Aubert]. La vie de Stanislas Leszczynski, 1769, in $0;passirn.

P. 172.5 V. Letopise(ele, ed. I a, II, p. 465.

Mari le compllatil de cronici 169

din Ia01. In legdturd Cu cronicile muntene contemporane, 11mai gdsim i in cloud allele 2 dintre care unul e un frumosmanuscript domnesc, Cu titluri ro0i 0 un elegant frontispiciu,

purrind stema du.bld a Moldovei 0 a Terii-Romdne§ti,deci unul din manuscriptele Nicolae Mavrocordat chiar 8.Nicäiri Axintie nu e dus mai departe .decit anul 1716.

Dar aceasta nu exclude ideia unei continudri. Dacd Axintie,pe care 1-am putut urindri pdnd In 1719, n'a avut niciunmotiv de a-vi pArdsi intentia continudrii cronicii moldovene0i,el nu mai avea nicio ratiune de a trimite lui Nicolae Mavrocor-dat in Muntenia o continuare care nu-1 privia direct pe a-cesta, care nu se opria /a niciun punct important din istoriaterii, care putea sà contie un diac nu va fi avut caracterulintransigent In Indreptarea sa politicd aprecien ce n'ar ficonvenit cu totul patronului de altd datd. Cronica pAnd la1716 s'a pdstrat pentru cà Mavrocordat, care o ceruse, o aveaIn mina sa i avea tot interesul de a o rdspindi, Impreund cualte opere lduddloare.

Cealaltd, continuarea conlinudrii, se va fi pierdut ea cuhirtiile lui Axintic, la moartca lui? Poatc. Poate iariíi îi vorfi luat materialul dinteinsa, pentru a descrie a§a de pe largDomnia a tieia a lui Racovità, compilatorii Mustea i Amiras,Acesta din urnid se ingrije0e prea mult, la inceput, de celece a fdcut la Munteni Nicolae-Vodd pentru ca bdnuiala unuiimprumut din partea pierdutà a fui Axintie sd nu se iveascd.

Dar i astfel venim, terminind, la explicatia nepotrivirilorde cronologie cronica lui Axintie, a§a cum o cunoa§tem din

Linde formeaza nl. 9. Cf. Aron Densusianu, 1st. lit. rom., n-178, nota.

2 Ms. 293 al Academiei, copie din 16 lanuar 1791, si ms. 58 alaceleasi institutii.

3 E scris, fireste, in Tara-Romaneascii, de oare ce cuprindedin cronicile de Curte muntene, compilate i redactate pentrudinsul dupa restabilirea lui la Bucuresti, in a doua Domnie tnun-teana. De altfel, se dau in margene echivalentele expresiilor mol-dovenesti: Ja. pag. 39, rateazele" se explica prin verigile", la p.45, pApusor prin porumbu". Scrisoarea latind a lui Stanislav ecopiatA in foarte frumoase caractere. Vom reveni, natural, asupraacestui manuscript.

4 V. mai sus, biografia.

170 Istoria literaturii romAnestl

editia lui KogAlniceanu 1. a suferit o remaniare pe alocurea,de la un copist arziu, posterior anului dud a murit Sta-nislav Lezczynski. A fost acest copist un compilator? A fAcutparte Axintie dintr'un corp de cronici pe care nu-1 cunomtem,corp care sl fi dus mai departe expunerea istoriei moldovene0iIn secolul al XVIII-lea? E cu putin, 0 un asemenea corps'ar putea descoperi printre multele manuscripte de croniciIn posesia particularilor sau ingropate In biblioteci putin cer-cetale.

CAci i cu aceasta mintuim studiile asupra lui NicolaeCostin i continuatorilor lui, alit Nicolae Costin i acel pecare Kogginiceanu 1-a trecut supt acest nume, cIt i Axin-

n'au f Acut parte din corpurile de cronici ale secolului. Dela 1661 inainte, li s'a preferit povestirea interesantä a lui Ne-culce sau scurta compilatie a lui Mustea i Amiras.

MutIndu-se ca Domn In Tara-RomdneascA, Nicolae Mavrocor-dat duse 0 acolo iubirea pentru InvAtKturA i InvAtati i provoch.scrierea de opere istorice, al cgror scop era sd lege lauda pro-priei sale Domnii de Intreg trecutul terii pc care o stApInia.Aici, In cele douá stApiniri ale sale, ce se succedà aproape,Inainte i dupà rdzboiul cu Nemtii, o activitate istbricg nu maiputin fecundà decit In Moldova se produse din indemnul Voevo-dului domnitor.

Si aceasta nu numai In romane0e. Dad. printre Grecii de laCurtea sa 2, Intre cari am vAzut cil. erau i oameni eminenti, el

11Ianuscriptele contemporane cu Nicolae Mavrocordat au fostsi ele intrebuintate In publicatia lui.

2 AdAugim: Inca de supt BrIncoveanu: Hrisant de Ierusalim scriedespre afurisanie ; Litzica, 1. c., p. 385. Astronomia lui (i-am datchipul In primul volum din Documentele grecesti In colectia Hur-muzaki), ibid., p. 526, no. 800. Marca din Cipru, Porfiropol, e dascAl

supt Stefan Cantacuzino; v. Hurmuzaki, XIV, tabla. Pentru loanAvramie care traduce 1a 1716 Teatrul Politic, Litzica, 1. c., p. 117,no. 211. Pentru Ieroteu (loan) Comnenul, ibid., p. 184, no. 344. V.si o traducere a lui din latneste, ibid., p. 184, no. 344. Cf. si ibid.,p. 389. Pentru Sevastos Chimenitul, ib:d., p. 309 si urm. El traduce peTeofilact de Ohrida pentru Brincoveanu, ibid., pp. 483-4, no, 734.Apoi i niste cuvintAri, ibid., p. 314. Elevul sAu la 1695, cAlugArulSerafim din Thasos, ibid., p. 43, no. 65. Gheorghe Teodor dinTrapezunt lace o traducere In 1730; ibid., p. 477. Cf., ibid., pp.

Marile compilatii de cronicl 171

nu-si ggsi niei rapsodul, niei istoricul, dintre cari merita IntrucItva pe cel din urmg, el fu cu bogAtie láudat In latineste,CInd plecg din Ardeal, unde, In Sibi:u, el era In general re -pectatpentru deosebitele sale Insusiri personale, un admirator maimult sau mai putin de3intere-4at Ii Inching o Oratio panegyrica,pgstratg. Inteun manuscript din Brasov 1. Un De laudibus,In care se Inaltd mai ales invdtgtura, talentul literar, sufletulales al Domnului, de un erudit german, e cunoscut si a fostcuprins in Genea/ogia Mavrocordatilor" publicatg. de d. Le-grand 2.

Intre cei mai vestiti cunoscgtori ai limbii grecesti vechi senumgra la Inceputul secolului al XVIII-lea Sasul $tefan Bergler,din Brasov, un original, un stricat si un mare filolog In aceiasivreme. InvAtase limba din convorbirile ce avea ca link- cuGrecii stabiliti In orasul sgu natal sau cu cei ce veniau depeste munti, din Tara-RomAneasc.A. Recomandat lui Nico-lae Mavrocordat de eclitorul Thomas Fritsch din Lipsca, el sebucurg In curInd de deosebita consideratie literard a Domnului,care-i dgdu sarcina de a traduce In latineste tratatul moraln.y1 Itae fixhvvoY. Originalul grec i excelenta traducere apgrurgla Lipsca in 1722. Cartea iesi In Februar 3, iar In Mart princj-

415-6, 452, 432-3, no. 1729. E deosebit de dascalul Ienachi Trape-zonda", Hypomenils, SIL dii si doc., V., p. 492, no. 54 si urm., an. 1729.Lazar Skribas, Litz:ca, I. c., pp. 181-5, no. 343. Un Leondarl, dascAlgrec pe la 1730, Studii si doc., V, p. 119, no. 87. Biblioteca de laSt. Saya in Bucuresti, Litzica, /. c., pp. 183 (343 , 191 (361201-2 387), 207 (399 , 240, 273 (594), 328.

1 La Biblioteca gimnasiului evangelic. Titlul complet este: Ora-tio panegyrica Cels'ss'mo principi ac domino domino Nicolao Mau-rocordato per tractatum pacis e Germanorum detentione liberato,In monumentum gratitudis, 1718". Pentru relatiile lui cu scriitorul la-tin Epis, Studii si doc., XIV, p. 50.

Manuscriptul a fost semnalat de N. Densusianu, in An. Ac.Rom., If, p. 221.

2 Généalogie des Mat..-ocorduto de Constantinople, Paris, 1886,p. 63 si urm.

3 Ce am spus pana aci se razimA pe autoritatea lui Sulzerpartea ineditA , care combate pe Malthias Gexner, ce presintasehateun chip ridicol pe Bergin-, in Isagoge in erudlionem universa-¡cm, p. 422, rAzimindu se el insusi pe spusele uuui conte care cu-noscuse pe Bergler la Bucuresti, adecA Ferrati, ale rectorului

172 Istoria literaturli romanestl

pele multdmia cAlduros tradudtorului sAu de osteneala pen-tru limba elineasc i bun5vointa fat5 de persoana lui i". ElIi oferia In acela0 timp a-1 rdspldti In once chip pentru fru-moasa-i lucrare. In anul urm5tor Mavrocordat, vorbind luiHrisant de Ierusalim de planurile sale literare, de cores-pondenta ce avem cu un oarecare arhiepiscop de Canterbury,anume William, 0 ni scriem unul altuia", amintia 0 deBergler, un bArbat aa de priceput In limba elineasc5., In-cIt altul ca el nu se af15 In bate §colile Europei 2".

La aceastà datà Bergler Ingrijia tiplrirea pentru inthia oar5.a Dictionariului SfIntului Chiril 3. Pentru a-1 ImbArbAta la lu-cru, Domnul, care-i §tia sldbiciunea, Il alimenta cu cele maibune vinuri romAne0i, ni spune Sulzer 1. Catolic de prin1723-4, ImbrAcat romAne0e de la înthia sa sosire In Tara-Rom5.neasck el dmase la Curtea munteank unde un filologputea mInca §i bea atit de bine pldtind prin corecturi, tra-ducen 0 prefete, i supt Constantin-Vodk fiul lui Nicolae Ma-vrocordat. Muri In timpul noului dzboiu austro-turc, i opereleca §i biblioteca lui Intrad. In stripInirea Domnului 5. Nu se §tia1)5nä acum c5. Bergler a pl5tit ospitalitatea largä a lui NicolaeMavrocordat i printr'o operà istorick Aceastg. °peed se p6s-treaz5. Inteun indoit manuscript anonim, care poartl titlulde dedicatie: Ad celsissimum atque piissimum principem Nico-laum Maurocordatum de Skarlati, dominum dominum clemen-tissimum" i cuprinde, pe ling o Imbiel§ugatä alegere de fru-moase frase goale, de colachii savante de humanist 0 uneleinformatiuni bune i nouà asupra Domnului, familiei salefiul Scarlat, cel mai iubitor de InvgAturd din toti, mort ladouAzeci de ani 6 y o flick moartä si ea, care fusese sotia lui

brasovean Paul Roth si ale rudelor lui Bergler chiar. Acesta prin e-ditiile lui de clasici a fost de fapt o personalitate putin obisnuitäin lumea literard a timpului.

Legrand, Epistolaire grec, pp. 170-1, No. 125.2 Ibid., pp. 172-3, No. 126.3 Ibid. V. si Documentele grecesti ale mele, vol. I.4 L. C.5 Cf. si Sulzer, Gesch. des transalpinischen Daziens, III, pp. 10,

572.P. 58.

Marte comptiatii de cronici 175

loan de Scarlati 1 , asupra operei de culturd a lui Nicolae-Von: seminariile de hiere" Intemeiate de dinsul In Moldova,asupra Imprejurhrilor 0 personagiilor politice. Lucrarea efoarte Invdtatd, plind de citatii din clasici: Pliniu, Polibiu, pen-tru a pomeni numai pe cei ce se Intilnesc Intdiu. Ea cuprindeo Intdie parte introductivh, In care autorul se zugrIve0e pe sineca locuitor al BucureVilor, ca strAin trAind, supt prea-fericiteleauspicii" 2 ale lui Vodd. A doua parte e cea narativd 0 enco-miastich, ce se razimd In parte §i pe Analele terii", din caredin Axintie Uricarul reproduce poate scrisoarea latind aregelui Stanislay. Atributia lui Bergler se poate face cu sigu-rantd, cdci nu exista pe atunci la Curtea munteand a lui Nico-lae Mavrocordat nimeni altul care sä poatd serie laudele prin-cipelui in aceastd desdvIr0th. 0 eleganld latineascd de imitatie 3.

Dar Nicolae Mavrocordat voià mai mult decit laudele mdies-trite ale unui strdin. El doria 0 aici, ca 0 In Moldova, sh. i sescrie istoria principatului dup. sentimentele 0 interesele sale,0 aceasth istorie definitivh, menitd a resuma §i a inlocuipe celelalte, sh se concentreze In jurul numelui shu sau, maibine, sä fie scrisd pentru a ajunge la dInsul, care (Muse In-demnul. Un om ca Nicolae Costin nu se putea gdsi In Tara-Romdneascd la 1718, In acea Domnie a doua munteanh, and,liber de griji, domnind in pace, petrecInduli vremea intreconvorbirea Invdtatilor, cetirea artilor 0 cirmuirea normald aStatului, Domnul i'§i facu planul au de istorie. Fusese unul,cum vom vedea, care, cu o culturd altfeI orientath 0 cl0igaidaiurea, avea cel putin tot atIta InvAtAturA ca Logofhtul moldo-vean, cel putin tot atila dor de lucru 0, mai mult cleat dinsul,o judecald sAndtoasd 0 pdtrunzAtoare, un spirit vioiu 0 ager,

1 Ibid. Mormintul lui Scarlat, In Mitropolia din TIrgovi§te. V.lorga, Inscriptii, I, p. 119, no. 242.

2 Dum sub felicissimis auspiciis tuis, celsissime princeps, dulcipascimur olio, animum incessit cupidilas Moldaviae et Valachiae an-nales revolvere, ut, cum his in partibus advena sim, in fastis saltemperegrinus non essem."

2 Opusculul a lost tipArit de d. Legrand, In cartea sa citatA, dupdms. din Bra§ov. N. Densusianu pomene§te insA In raportul sAu

de un al doilea manuscript, aflAtor in Pesta. V. An. Ac. Rom., I. c.,p. 109; Engel, Neuere Gesch. der Walachey, II, pp. 15-6.

174 Istoda ilteratudi romanesti

care-I facu sali domine timpul prin cultura ca i prin Insu-sirile sale politice. Dar trecusera doi ani la aceasta data decind Constantin Stolnicul Cantacuzino, nepot, frate, unchiutata de Domn, fusese zugrumat In Inchisoarea turceasca.

Daca deci un Nicolae Costin nu se putea gasi, Domnul aveala*IndemIng. un persona& ale carui Insusiri se pot asAmanacu ale lui Axintie Uricariul. Ca si acesta, Radu Popescu stialatineste, si ni-o spune singur Inteuna din lucrArile sale, men-tionind misiunea la generalul Heissler, In Brasov, a lui Ra-dul Logofatul, fiiul Hrizii Vistiarul din Popesti, fiind Invatatsi In limba latineasca"1, ira a mai vorbi de adagil latinesti deforta ì raritatea lui lata in fine cadit, cum zice oarecare po-litic latin, sau, cura zice altul, finis coronat opus, adeca sfIr-situl cununa lucrul" 2 Daca strabAtem opurele lui Popescu, ga-sim In numar mare neologisme de origine latina care cores-pund celor Intilnite la Axintie: generalisim, adeca mai marepeste toti generalii", ministre, regemente", presidii"; foar-telitii", lazare', musici", confirmatii", privileghii"; prin-tipi", rebeli", sau gratie", rebelisti", Incorunat"; prac-tic", etc. Cu mai multa sigurantd decit pentru uricariul moldo-vean, putem spune.ca Radu Popescu stia turceste, din care ci-teaza proverbe : medetu, medetu, ghiaur bezebat; vai! vailghiaurii ne-au cdlcat" 3, apostrofe ca. diisizi ghiaur", porecleca Nalcarae, data de Turci acelui rupator de potcoave nem-testi cu cite opt cuie", care fu regele August 4, nume ca Seh-danud Handagastanla, care, talmacindu-se, se zice lacuitorul Inmunti" 5, forme ca Saitanici-Ogulari", plural pentru Saitan-Oglu, carti ca tablele, hartile adeca, ale geografilor turci Nasir-tusi si Uluc-beiu gheograful" 6.

Magazinul istoric pentru Dacia, V. p. 106.2 Ibid, p. 105.3 P. 152.

V., pentru aceste lucruri, si An. Ac. Rom., XXI, p. 373. Po-recia o pomeneste si D. Cantemir, In 1st. imp. otoman, p. 340.

6 P. 113.6 An. Ac. Rom., I. c.; Magazin, IV, pp. 132, 140. Nimic din a-

ceasta stiinta occidentala i orientala, in cronica pe care, cu toataargumentele lui C. Giurescu, continuara a o atribui lui Conslantin ca-pitanul.

Grece§te §tia Radu Popescu iara§i, ca §*1 Axintie Uricariul,Dad nu citeaza pe Euripid ca acesta, el Intrebuinteaza cuvinteca: ghinecolatru", exorie" pentru exil colachie",protimos", §i, laudind pe beizadea Scarlat, mort Inainte devreme, se exprimd astfel: ,,tia turce§te, eline§te, latine§te" ca

laudatorul deci frince§te, 0 tot cu cartile petrecea,care cu adevarat putem sa zicem ca. era CoraCrixo-p.x xai

TO6 rat* akrAr.Ba se lauda si el cu un autor elin, Cu Aristofanpoetul"; cum zice Aristofan poetul, in stilul d'intliu careface el Incepatura cärtii"2 Si, mai mult cleat putem spune des-pre Axintie, cronicarul muntean al lui Nicolae-Voda §tia poate§i frInce§te", de oare ce scrie: malcontenti", Fiamengur,

pentru ambasadorul olandes , i ruse§te, din care limbapune cuvintul bacico hateo voroava a Tarului catre Patriarh3,

polone§te, cad aminte§te de cuvintele prin care Le§ii 10 ma-nifestau veto: ne poxvoliml.

Si Radu Popescu, ca i Axintie Uricariul, e un om curiosde politic/ europeana, chiar de aceia care n'avea nicio legä-lurà istoria terii sale. In prima sa scriere, el se intereseazade alegerea lui August de Saxonia, despre care-i spun minunicei ce au fost In Tara Le§asca la coronatia Craiului acestuia"5,In hainele caruia, stropite cu pietre scumpe, lovind soarele, Separea dt alt soare rasare": zic unii, care nu este cuvInt decrezu.t, cum dt pretul acei haine era de o mie de pungi de banr.El 1ntreaba de ce alipiau Turcii de numele lui August poreclade Farlma-Potcoave": Am cercat acest cuvint, sa §tiu de ce-izic Turcii a§a, 0 am aflat de oameni ale§i, de credinta, cä eleste om vIrtos" 6. De aici trece la Moscul Imparatul", desprecare In fiece an aduceau negustorii ve§ti fabuloase i mInglie-toare pentru dorilorii de dominatie cretina: cä au facut Mos-calii de mii de vase, care au clte atitea sume de osta§i 0 decite atitea tunuri, 0 au pornit 0 au facut aceia i cealalta,

1 Pp. 112-3.2 P. 167.

P. 166.P. 155.

8 P. 263.6 P. 164.

Madle compilatii de cronict 175

176 lstoria literaturil romAne§tl

de acum numai gilt sA se porneasa pre Mare la Tarigrad, sialtele ca acestea vesti aducea" 1.

El intreabä pe acei negustori propagandisti si pe cei ce sefac a fi viteji si umbll dupa aceste vesti" s't i se spune, lntrealtele, cg. Impgratul este cam nebun, lipsit de minte, si cele cenu se cade a face acelea face; cum ii vine In gind, bine-rgu,aceia face: omoarg. cu vinà si fIrg. ving.... Asa spun, cä anteste de iute, ell, dacg, i se ndluceste pre cineva, cu mina lui 11°moat* de care iutime toti s'au ingrozit si cu mare nevoie lislujesc, fiind nebun" 2.

Tot In aceste memorii, Radu Popescu isi lumineazä cetitoriiin privinta lui 2,Racoti Frent" si rgscoalei lui de opt ani, Inprivinta mortii craiului de 'la Spania" si luptei pentrtl taralui, care face ca o pg.rticea" din Spanea" sg..fie datg. Neam-tului". Vorbeste de lupta suedo-rusl, de StInislav Lisieschi",de Tariul", de Mazipa" si de tialosul thAr", adecà regeleCarol al XII-lea, zdrobit in acea Millie de la Pultava, asa degroaznicg, Incit s'au plrut oamenilor a va sA piarzg. Dum-nezeu pgmintul" 3.

In cronica sa oficialg scrisA mai tirziu, acest boier muntean,care se informa si el de prin gazeturile", avisurile" si isto-riile" lui Vodg, vorbeste pe larg despre afacerile persane, cucare prilej mentioneaa. muntele Ararat, pe care si acum seand semne s't rging.site din chivotul lui Noe" 41 despre Filip du-ca de Orleans, care se trggea din neamul craiului frgncesc",despre omonimul sgu craiul Spaniei", despre Papa Inocen-tiu al XIII-lea din neamul printipilor romani ce se chiamg.Decont" 5. i aiurea, In aceiasi cronicà oficialg., revenind la,,cele ce s'au intImplat printr'alte pgrti strgine" 6, el atingemoartea Ecaterinei, Impàrg.teasa Moscalilor", si a lui Ghior-ghie, IntAiul Craitt al Englejilor" 7,

2 Ibid.2 P. 167. Nimic din aceastl familiaritate §i vioiciune a stilului la

compilatorul care e Constantin Capitanul.3 P. 173. Tot aqa, la Constantin Capitanul nu se intilneVe mai

nimic din aceastii largA or:entare In cele strAine.'P. 134.6 Ibid.

P. 177.I Pp. 177-8.

Marile compiiatii de cronici 177

Ca si Axintie, Rada Popescu e represintantul sentimente-lor, scriitorul judecatilor lui Nicolae Mavrocordat, care vor-beste prin el, cu urile i pornirile sale. Dar Axintie observa oreserva, o distinctie oficiald, pe care in zAdar ar cauta-o ci-neva la cronicarul muntean. Ca si Nicolae Costin, in ultimelelui capitole, i mai mult decit acesta, el Infiereaza., condamna,urmareste cu sarcasmul si injuria pe dusmanii patronului salt.Daca e o scadere din punct de vedere moral, daca e o in-josire a tonului povestirii istorice, aceasta aprindere, acest zelinfocat fac din lucrarea oficialà a lui Radu Popescu o operk li-terara cu mult superioara ca expresie i interes palidei poves-tiri a uricariulai.

Aceasta nota personala la Radu Popescu se explica prin urealui deosebita, mai vioaie si mai patimasa. Ea se explick

prin aceia cà unui boier mare, cum vorn vedea ca. eraPopescu, Ii e permis a apara o causa ca o putere de expresiipe care nu ar indrazni sa o aibà un simplu scriilor de hirtiioticiale. Ea se mai lktnureste insa prin ceva: trecutul lui Axin-tie Uricariul fusese trecutul f àrä coloare i färà insemnatate alunui slujbas, harnic i ascultator, pe chid in trecutul lui Radu,fiul lui Hrizea, se gasiau acte pe care acesta doria sa le stieierlate, sk le vada uitate, acle de tradare fatk de Domnul pecare acutu el 11 servia ca boier de Divan si-1 apara ca scriitorpolitic. In violenta lui, care se coboara toldeauna pank latrivialitate, se rasfringe tulburarea sufleteascä a tradatorului,graba si focul neofilului, care vrea sk dovedeasca., sà se afirme.

Aceasta ne aduce sk cercetkm viata lui Radu Popescu cro-nicarul. Aiurea am schitat biogratia lui in legatura cu Memo-riile care i se poi atribui cu dreplatel. Nu vom repela in altàforma acele lucran, ci le vom intregi mai mult Cu cunostintinouk, la care s'au adaus apoi o suma de alte stiri in stu-diul despre cronicile muntene al lui C. Giurescu 2.

Existau in Tara-Romaneasca, pe la jumatatea secolului alXVIII-lea, cloud familii cu acest nume de Popescu, originaredin pkrti deosebite ale principatului. Dintr'una facea parte An-

In An. Ac. Rom., XXI, p. 362 §i urm.2 Contribu(iuni la stncliul cronicelor znuntene, Bucure0i, 1909, p.

37 0 urm.12

178 Istorla ilteraturi1 romAne0

tonie-Vodg. din Pope0ii Prahovei, fiu al lui Neagoe Postelni-cul din Negoie0i 1. Cealaltl, familia cronicarului nostru, eradin alti Pope0i, cei din Ilfov.

Nu §tiu careia din doug ii apartinea un Radu Popescul, fostMare Ban la 1666, care ocupa, In 1669, dreggtoria de Mare-Vornic '. Numele tatglui lui Radu al doilea Popescu, al nostru,il cunoa§lem insg, Mudcä ni-1 spune adesea fiul sgu: era HrizeaVistierul.

Acestuia insu0 i s'ar putea consacra o cercetare biograficl,A fost un om de partid, du§man Cantacuzinilor, un om deluptg. 0 de du0ngnie, care fAcu adese ori cuno0intg cu prigo-nirea, prigonind §i el adese ori pe altii, 0 care-0 sfir0 viataprintr'o cumplitd moarte. Fu inchis, chinuit 0 omorit de er-ban Cantacuzino, care-1 acusa de mincgtorie, mai ales cu pri-lejul expeditiei turce0i la Camenitg. In chinuri", scrie un cg.-lugAr ce se afla atunci In Tara-RomAneascg, Del Monte3, i-asiirit lui Hrizea ochiul, 0 tiranul, auzind cu urechile sale tIngui-rile, strigg.tul 0 suspinele lui, auzi 0 vorbele acestea ce le spu-nea In chinurile sale: Doamne, nebun e0i 0 crud; de ce mgchinuie0i In de§ert? Ai primit de la mine trei sute de pungi, §im'ai lgsat sgrac. De ce te invier§unezi, neomenosule, Impo-triva trupului mieu? Ce crezi? Am slujit, 0 numai In anul a-cesta am plgtit pentru targ. 2.800 de pungi, pe care le-ai luat,dar nu §tiu cui le-ai dat." La auzul cgror cuvinte, Domnul aporuncit sg.-i gr6beascg. moartea, 0 a fost intepat, bggindu-i-seteapa de un cot In trup i."

Familia celui ucis in a§a de crude chinuri era ruinatg, 0Domnul se preggtia sg. intindd 0 asupra ei rgzbunarea sa. Eascdpg. Insg de supt paza oamenilor lui Vodg., 0, In mijlocul ier-nii, era iarna 1679 80, pe ghiatg, trecu In Turcia. Lu-

1 Ibid., XXI, p. 340, nota 2.2 Buciumul, I, p. 243; Giurescu, o. c., p. 37, nota 1.2 Asupra caruia v. An. Ac. Rom., XXI, pp. 429-31 si notele din

Archiva Propagandei, In Arch. soc. $t. si lit. din Iasi, V, care con-firnA atributia propusa in Anale, MI a se cunoaste aceste in-fermata pretioase.

4 Magazin, V, p. 39; Engel, Gesch. der Walachey, I, pp. 110-1.Cl. Constantin CApitanul, in Magazin, I, pp. 22-3.

Mari le compilatii de cromci 179

pul turbat ce era" Serban-Vodh, scrie un cronicar de opositiespumegh In zhdar de minie la vestea ch i-a schpat prada. Bie-tii fugan hare cari se va Ii aflat i Radu, fiul Hrizei,ajunserh la Constantinopol; de acolo pe urmd ei trecurh InMoldova la Domnul dusman al lui Serban, la Duca-Vodh. Do-vezi nouh arath cä Radu Popescu vdzut tara Inch lnaintede moartea lui Serban-Vodd i suirea pe tron a BrIncovea-nului, care inaugurl o erh de iertare si de impAciuire.

In 1689, In al doilea an din noua Domnie, Radu era Logo-Domnul II trimise la sfirsilul lui Maiu sh clued un

present de o mie de boi si o sumh de bani jupinului Heis-sler", care comandh fortele impArdlesti din Ardeal i care nuse putuse Intelege bine cu o solie anterioard. Radu rdmase a-colo i duph indeplinirea misiunii sale, In care expuse cuputere dreptaLea ce avea Domnul de a nu se risca Inteo a-venturd. Pare ch. era Inch In Brasov la 3 Iulie, dar ch. plechIn curind, dupd ce Instiintase pe general de atacul ce plänuiseràTurcii contra Orsovei. El nu mai avea ce face duph plecarealui Heissler in aceasth directie2.

IntorcIndu-se, Logonitul Radu nu se duse In laghrul dom-nesc i nu participa la campanie, pe care nu stie s'o descriedecit duph spusele altora 3. Chid Nemtii Intrarh, peste putin,In tarh, Popescu se ghsia lush In suita Domnului rathcitorse an' probabil present la intrevederea de la Drhghnesti IntreHeissler i Brincoveanu Era un Logollt de taind, care stiamulle lucruri asupra intentiilor lui Vodd, asupra relatiilorIntelegerii lui cu Tököly pentru campania din 1690. In ade-vhr, In cursul iernii, Inteo scrisoare catre pribegi, Aga" BA-aceanu, i lata Staico Paliarnicul" Merisanu, un fiu deboier mare, Mihai Postelnicul Bhjescu, transmite si insemnateinformatii dobindite de la Radul Logofhtul de taine, care ede bunà samà cronicarul nostru

Constantin Capitanul, I. c.2 Magazin, V, p. 108 qi unn.; An. Ac. 1?on2., XXI, p. 237. Pen-

tru imprejurarile politice de atunci, v. scrisoarea lui Brincoveanudin Cerneti, 2 August, catre Irnparat, scrisoare ale carii scuse furlraspinse de acesta In Septembre; Hurmuzaki, V1, pp. 284-5.

3 Magazin, I. c., p. 109 §i urm.* Pp. 111-2.6 Scr;soarea s'a tiparit mai bine In Hurmuzaki, Vi, p. 310.

180 Istoria literaturil romgne0

El se afta la Bucuresti, credem, pe timpul marii expeditiiardelene, ce urmd. I, cdci stie data precisdel, care nu tineda:ele In salud , cind capul lui 135.15.ceanu fu infipt In prd-jind. La 1692 se Misia tot In capitala terii i avu prilej sd a-siste la insultdtorul alaiu i mustrarea pe care Brincoveanu lefdcu lui Staico, dusmanul sdu, care-i cdzuse In mind. Treiani nu mai stim nimic despre dinsul. In 1695 Insd, Domnulprimi ordine sd gdteascä zaherea pentru Camenita, sd meargd.la bogazuri sd pdzim"9, sä urmdreascà aici pe hoti i sd re-clAdeascd cetatea Cladovei. Sarcina aceasta o crete In partelui Radu Popescu i lui Radu Greceanu, unul Clucer,din 1693allul Stolnic. Ei îi cdutard bine de treabd, dar misiunea fu luatälnapoi dupd stdruintile Banului Cornea BrAiloiu, care con-sidera presenta delegatilor domnesti la Cladova ca o bien-care a drepturilor sale. De atunci Radu Popescu, un om ambi-tios i rdzbundtor, tinu urd lui Cornea, 0, In lucrdrile sale li-terare, el gdsi prilej sd-si rdzbune, ridiculisindu-1.

De la Cladova, Radu merse In lagdrul Domnului i asistdla IntlInirea acestuia cu Sultanul, In ziva de 3 Octombre 1695.In calitatea sa de Clucer, el celi dovezile de dilapidare inprocesul, cu motive politice ascunse poate, care fu intentatlui Constantin Serban Clucerul, In vara anului 1696: Domnulscoase hIrliile si le deade la Radul Cluciarul, feciorul HrizeiVistierul din Popesti, sd le citeascd.".

Pe urind, sluga credincioasd a lui Brincoveanu Incepucalce strlmb: el lud parte la injghebarea unui complot contraDomnului i, fiind unul dintre cei mai greu compromisi, din-tre cei ce trebuiau pedepsili mdcar de formd, el, Radu Clucer,fiul lui Hriza Vistierul", fu pus diva timp la Inchisoare, In1700.

Aceasta-i sfdrimd, o bucatd de vreme, cariera. Supt Brinco-veanu, care-1 iertase, ca si pe toti complicii lui, el nu maifu nimic, decit dregdtor pe la Tinuturi. Probabil Stefan Can-tacuzino, venind la Domnie In 1714, crezu de cuviintä sà rds-pldteascd. pe acest vechiu dusman al predecesorului sdu, fd-

P. 114.2 Insemnari autografe ale Brincoveanului, pe calendare; In Rey.

3RominA, I, p. 667. Pentru calendarele de la Hurezi, Litzica, o. c.,pp. 521-2, no. 788.

Mari le compilatii de cronici 181

cindu-1 Vornic. In aceasta calitate, i se dadu sarcina de meh-mendar al lui Carol al XII-lea In toamna aceluia§i an 1. In1711-5, iarna, el merge, cu Neagoe Stolnicul Topliceanu §iDraghici Strimbeanu Medelnicerul, inteo comisiune pentru ho-lare2. Dar aceasta Vornicie nu era cea Mare, ci ntunai aceiade Tirgovi§te, i ca Vornic de TirgoviOe 11 §i vedem ie§indinaintea noului Domn, Nicolae Mavrocordat lthgä Foc§ani, In1716e.

Mare-Vornic insa deveni Popescu supt Domnia lui NicolaeMavrocordat, care-i va fi apreciat §tiinta i spiritul ager. CaMare-Vornic, 11 vedem primind, cu Serban Greceanu, Mare-Pitar, pe Hanul care mergea spre Timi§oara; cei doi conewariduc pe temutul oaspete al terii pana la Cerneti. Nogaii prd-dind In calea lor, Radu Vornicul fu acela care, denunta pur-tarea lor Dommflui

Razboiul cu Germanii incepuse, §i boierii cari tineau parteaacestora vedeau In Popescu o piedecd pentru realisarea planu-rilor lor de trada-e. Viclenii" dau lui Nicolae-Voda sfalul dea-1 face Ban-Mare §i a i incredinta comanda impotriva cata-nelor, peste Olt, ca Hind cel mai sprinten, mai levent". Oferin-du-i-se, Radu Vornicul primqte Inaltarea in rang §.1 sarcinamilitara, care-1 puneau in fruntea boierimii muntene.

Cu ceva Turci i Tatari i ci'ava slujitorime de tara",noul Ban peca sa-§i ocupe provincia §i, stabilindu-se in Craiova,incepu opera de pacificatie. In lipsa lui, Domnul fu prinstrimes peste granita. Banul dAdu, In zadar, de §tire o§ti-lor impara.'eti de pe3te Dunare, facu apel In zadar la osta0isi proprii. Ace4tia-1 dusera plocon Nemtilor la Tirgov4te, deunde Pivoda, care prinse3e pe Mavrocordat, 11 libereaza. Dar nui se permite a merge, cum void, la Rîmnic, ci e transportat laSibiiu. Capatind de aici voie sa steie dupà placul sau in Ardeal,el se aeza. la Bra§ov, uncle era fiiu-sau i altii ai casei lui",

Pdna lamuririle au lost luate din Memoriile citate. Aceastae din cronica oficiala, in Magazin, IV, p. 31. Cf. Giurescu, I. c.,pp. 59 i urm., 153 si urm.

2 Ms. 441 al Bibl. Ac. Rom ; Stadii i doc., III, p. 23.3 N'el N'ornic la Tirgoviste'', in loe de Vornic de Tirgoviste, e

o gresealA in Axintie Uricariul, p. 172.Pp. 51-2.

182 Istoria literaturii romline01

Impreund Cu boierimea care fdcuse lovitura contra Dom-nului.

Aici imprejurdrile Il schimbard la fatd: deveni prietenul dus-manilor i dusmanul prietenilor sdi. Partas al actului dealegere, In Decembre, ca Donm, a lui Gheorghe Cantacuzino, elredactd poate singur petitiile din 14 si 23 Septembre 1717.prin care se cerea marea in stdpinire militgreascd a Intre-gii Teri-Romdnesti, prinderea fratelui mai mic, Ienachi Ma-vrocordat, noul Domn, precum fusese prins fratele mai mare,numirea, in sfirsit, a lui Gheorghe. In once cas, el le iscAliIn rIndul intaiu. Cit Ii durd aceastà simpatie pentru Germani,nu stim cu dovezi, dar putem atita cit crezu puteaface cu dînii interesul 1.

Dar, cind pacea de la Pojarevaé se incheiè si se vg.zu cdTara-Romgneascà propriu-zisg. va rAmInea Turcilor, cg. numaiIn Oltenia hrgpitd de crestini va fi Domnie ImpArdteascd, in-teresul lui Radu Popescu nu mai putea fi satisfdcut de Nemti.Ioan Mavrocordat i se pdru atunci un principe foarte bun,el se intoarse lîngà dinsul, fdrd a cdpata insd vre-o boierie cardsplatd. Numai Nicolae-Vodd, intors in Scaun, Ii dddu iardsiMarea-Vornicie, pe care o pdstrd pdnd la moartea sa fatà culumea, pg.nd la retragerea sa la cälugärie, cu numele de Ea-fail, in ing.ndstirea Radului-Vodg. din Bucuresti, la 1723. Elnu trdi mai putin de sese ani In aceastd cucernicd i stu-dioasg. retragere. Data precisd a mortii lui n'o cunoastem insd2.

Acestui om, pe care doi Domni Il iertaserd pentru trddare,acestui istet ambitios fdrd scrupul, care avea ce ispdsi la di.-luggrie, Ii dddu Nicolae-Vodd, In a doua Domnie a sa, im-

Hurmuzaki, VI, p. 192 0 urm. Cf. Fragmente) IV, p. 167 §iurm.; Giurescu, o. c., p. 69 0 urm.

2 Pe Radu 11 intilnesc Intaia oarA ca Vornic dupa intoarcerea sa,la 1719, in Stinghe, 1st. besearicei 5cheailor, pp. 168-9. El a avutpoate doi fii: pe Matei Pliharnicul 0 pe Constantin Pliharnicul. Ma-tei face un schimb cu pgrintele Anthim tipograful' la 20 April 1703;Bibl. Ac. Rom , doc. XX 112. Amindoi dau un zapis lui Radu Du-descu, 0 el tot Pliharnic, dar Mare-Piiharnic, la 28 Ianuar 1713;ibid., doc. XII 198. Pe Constantin Ii mai intilnim, fdcind o vinzarede Tigani, la 20 Mart 1712; ibid., doc. XII 105,

Marne compilatil de cronici 183

preund cu demnitatea de Mare-Vornic, si sarcina de a com-pila cronica Terii-Romdnesti1.

Sà amintim2cdistoriografia munteand incepu si ea In mdnas-tiri domnesti, dar istoria acestora nu se poate face, ca InMoldova. Am putea mentiona doar mandstirea Dealului, careera In secolul al XVI-lea locul de sepulturd al Domnilor.

Corpuri de cronici slavone nu par a se fi format Insd aici,si. nici biografli retorice ale Domnilor, ca in principatul ve-cin. Din secolul al XVI-lea, au Minas totusi citeva monografiicare puteau servi viitorului istoric. Astf el, marele-egumen dinAthos, Gavriil, care a visitat Tara-Romaneascd, scrise viataPatriarhului Nilo», care a jucat un rol de organisator In Bi-serica munteand, asa Melt tratd pe aldturi si istoria princi-patului. Cariera de victorii s'i suferinte a lui Mihai Viteazul afost expusd oficial de bdtrinul sdu Logofdt Teodosie, de unom al Buzestilor apoi, In fine, dintre strdini, de boierulStavrinos s'i de dascdlul Palamed din Ostrov. Istoria Domni-lor urmdtori fu apoi scrisd, in prosd si In versuri, In treirInduri, de un prelat refugiat in Tara-Romdneascd, Matei alMirelor, care duse povestirea sa pdnd la cele d'intdiu timpuridin stdpinirea lui Gavril-Vodd. Movild. Dar supt Matei Basarabnu se gdsise, ca in Moldova, un alc.dtuitor al letopisetuluiromdnesc al terii, ci numai un biograf domnesc, si acesta lip-sit de talent literar si de curiositate istoria Abia supt Ser-ban Cantacuzino se scriserd In Muntenia cronici asdmAndtoarecu a lui Ureche. Domnul 'den Inceputul, puind sd se compuie,In directia care-i convenia, un letopiset rdzimat pe izvoareleserse ce am pomenit, si pe amintiri de familie. Sarcina fuindeplinitd de Logofdtul de casd Stoica Ludescu. Atacati prinaceastd cronicd, scrisd In 1688, dusmanii politici ai Canta-cuzinilor rdspunserd printr'o alta, de o pasiune Inviersunatd.Neamul puternic al Bdlenilor puse sa se serie aceastd operdde Constantin Cdpitanul, un membru al familiei Filipescu. Si

1 Ca aceastä sarcina n'a capatat-o inca din Intaia Domnie, seNede din aceia cd Inca de la Inceputul acestei serien, fiind vorbade Ienachi Mavrocordat, i se spune Ianache dragomanul..., ca-rele, ajung,ind mai pre urmd. si Domn, in urma fratelui Mariei SaleNicolae-Vodd aicea in WI"; p. 37.

2 V. sol. I, p. 350 si urm.

184 Istoria literaturii rorngne§ti

acesta se opri la anul 1688, unde se oprise povestirea dom-neascg. Am mai vgzut1 cd, suindu-se pe tron in acest anchiar, Brincoveanu clAdu lui Rada Greceanu, ale cdrui meritepentru literatura religioasä le cunoastem, misiunea de a ducemai departe cronograful oficial muntean. Acesta fAcu conti-nuatia In curent cu evenimentele, pe care §i le notg, din par-tea lui, pe foi albe de calendare, Domnul, pg.nd la 1713.

CInd Nicolae Mavrocordat lud pentru a doud oard DomniaIn Tara-Romdneascd, acestea eran, exceptlnd ce lucraseinsu§i Radu Popescu cronicile muntene, §i de acestea seputea servi un compilator.

In luptele dintre Cantacuzinesti, Billeni i Cupdresti, Nico-lac-Vodd n'avea niciun interes : cronica lui Ludescu putea

convie pentru corpul lui oficial, pentru noua ei com-pilatie tot asa de bine ca §i rgspunsul lui Constantin Cd-pitanul. Altfel era insd de la 1688 inainte, pentru DomniaBrIncoveanului.

Cu aceasta fusese In necontenile legg.turi Alexandru Exa-poritul §i fiul sdu mai mare. De la Constantin-Voda primiserdei multi ani de zile daruri de Pasli si la alte ocasir. O fatda lui BrIncoveanu, Ilinca, fusese cdsátoritä cu unul dintrefiii luí Alexandru Exaporitul, Scarlatachi, cu care prilej Gre-ceanu numia pe cuscrul lui Vodd: om mare Un& ImpArdlie,§tiut §i invg.tat foarte" , In Februar 1698. Logodna fusesestabilitá Incg. din 6 Novembre 1692, cind, la nunta Stanai,altà fald a lui Brincoveanu, cu Radu, fiul lui Ilia§ Alexandru,Mavrocordat bdtrInul asistd, tiind lo c.: de tatd mirelui, cu careera rudà de aproape Prin Mihai Cantacuzino, unchiul sau,Constantin-Vodä cunund pe Ruxandra, fata Exaporitului, cuMatei Ghica, fiul lui Grigore-Vodg.5. Relatiile bune tinuserg. pdnd

Mai sus, p. 66 urm.Socotelile luí Brincoveanit, publicate iii Revista istorica" a Archive-

lor, II, mentioneaza i daruri la nunta lui Nicolae Mavrocordat, in1700; p. 570.

3 P. 343.6 Greceanu, pp. 198-9; Magaz'n, V, pp. 116-7; Chesarie Daponte,

in Erbiceanu, Cron. Greci, p. 45 si, mai ales, notita din Papadoputos-lieraineus, o c, IV, p. 114 (164

5 Dapon te I e p 16 CE, pentru bate aceste lucruri, cele cu-priu e in capitolul despre Dunitrie Cantemir.

Marile compilatii de cronici 185

la moartea lui Scarlatachi, In Iunie 1699', i chiar pdnd laaceia, care urmd Indatd, a lui popa Nicolae din Sinope,Insotitorul lui Scarlatachi In Muatenia si un ascultat s'etniclui BrIncoveanu2, In Octombre 1699. kpoi rivalitatea pentrutron i interesul blnesc aduserd starea de dusmdnie perma-nentd, care se rdsfringe In partea inedità a Cronicii lui Gre-ceanu.

Fireste cd Nicolae-Vodd nu putea accepta o cronicd In carese cuprindeau insulte la adresa sa i a familiei sale. Dar n'a-vea nimic de zis contra pdrtii de la Inceput, anterioard anu-lui 1700, contra celor patruzeci si opt de capitole In caremIndria, susceptibilitatea sa nu eran de loc atinse. Acestecapitole erau apoi i acelea din care se auzia mai rar plin-gerea impotriva Turcilor, al cdror cinstit funcionar si ser-vitor credincios era Mavrocordat.

Pe acestea se hotdri sd le mentie In compilatie, taind cro-nica lui Greceanu Indatd dupd moartea lui Nicolae din Sinope.

Deci, In compilatia mavrocorateascd, pe care fu insdrcinats'o redacteze, dupa anumi'e instructii, Radu Popescu, Ano-nimul i Gre:eanu pana /a Octombre 1699 rdinaserd Mina-serd cum eran, pentru cd Radu n'avea pu'erea, oricit devioiu ar fi scris evenimentele conternporane , sd descurceorigini si nu poseda nici ma'erialul pentru aceasta. Naivul Lu-ciesen ni vorbeste in forma sa naival si din corpul de cronicicornandat de Nicolae-Vodd.

Totu,i se ocupase cineva sa introduca lumina in ace istaparte a istoriei muntene. Acel cineva era un cm. fa .te invdtat,care poFeda intinse mijloace de informatii, un om foarie pu-ternic, un membru al familiei domni4oare. tim astazi edStolnicul Constantin Cantacuzino este autorul unei Istorii aTerii-Romdnefti sau, pentru a-i da tillul complect: NoriaRuminesti, Intru care gd cuprinde numele ei cel d inteicine au fost ldcuitori atunci i apoi cine au mai dascdlicat

Greceanu, p. 353. InscripIia de pe morminl, si in ort , XIV,p. 724. S'a gas!t c:ne sa p -et nda cd Scarlat ar ti fo t otrav't, ,.pentru niste pricini ce avea socrul cu ginerele Mire

2 lbid , p. 354.3 .1n. .1c. Ront., XXI p. 67 si min.

186 Istoria literaturii romanesti

apoi cine o au stApinit 'Ana §i In vremile de acum, cum s'autras §i sta".

SA vedem intaiu viata acestui insemnat om politic i scriitor.Constantin Stolnicul era fiul al tre'lea al lui Constantin Pos-

telnicul Cantacu7ino i al Elinei lui 5erban Basarab i Tre-buie A. se fi ndscut pe la 1650, mai degraba inainte decitdupa aceas,a data. Va fi inva,at in casa intAiu, la vre unul dinacei dascali greci pe cari-i lineau Cantacuzinii pentru invata-tura copiilor lor 2. Apoi plecä in straini, cu fratele Mihai, §iinvata in §coli europene limbile vechi §i moderne, precumalte cuno§Inti li'erare. Un membru din secolul al XVIII-lea al fa-miliei sale serie despre dinsul a§a: Numitul Stolnic Cons-tantin Cantacuzino din copilaria sa a fost dat cu totul asuprainvataturii; la limba elineascd era un mare filosof.Dupd ce avenil in vekta, s'a dus in Evropa lard pentru invatatura; laRoma a invatat llinba latineasea i italieneasca, in care limbdera desavir§it spudeu. El pentru practica a petrecut citivaani in Viena, in Venetia, In Var§ovia §i pe la alte CrAii ale Eu-ropei... Viata §i vremea sa o petrecea purure cu dascalii, cu

-spuden . cu barbatii procopsiti 2."Slim astazi prin descoperirea carnetului sau de student 4 ca

aceste calatorii de studii trebuie a§ezate dupa moartea batri-nului Postelnic, la 1663. Caci gdsim pe tinarul Constantinin armata din Ungaria in acest an, ca simplu Postelnic5.

Dupa aceasta nenorocire de familie, el va fi strabatut Eu-ropa pentru a deveni un desavir§it spudeu" sau, cum am

Dupa ordinea in carg cileaza pe fiii ior Del Chiaro, ar fi pe-nultimul. Ludescu pune 'MA pe Constantin inaintea lui Mihai, Ma-tei i Iordachi, nu numai inaintea celui d'intAiu, si tot asa un do-cument de famlie, In An. Ac. Rom., XXI, p. 107.

2 Un raport din Viena, cu data de 7 Ellie 1681, mentioneazAscrisori ale lui Serban Voda, care ,confermano (fuel che scriverulteniese grammatico di suo figliuolo"; Hurmuzaki, IX1, p. 318,tio. 446.

3 Genealogia Cantac in Buc'umul, I, p. 523 si in editiape care am dat-o, p. 209.

V. Iorga, Operele lui Constantin Lantacuz;no Stolnicul, Bucuresti,lq0/, p. / i urm.

5 I udescu p. 361. ,I el Postelnic' , cum poarta editia, e neadmi-sibil.

Mulle compilatii de cronici 187

zice noi, un bArbat erudit. In cursul acestor studii, el intilnipe uciga§ul tatglui sdu, Grigore Ghica, de la care cdpdtg explicatii care furd Intrebuintate mai tirziu, In procesul ce sedeschise pentru ieabilitarea memoriei celui ucis fárd vind I.

Nu putem sti clnd se Intoarse In tard, unde era chemat sajoace un rol politic de mina intdiu, dar un document ni spunecd el a petrecut cea mai mare parte din Domnia lui RaduLeon la Venitiia pentru invátátura carta", adecd la Padova

El povesteste, cum, dupa studii la Adrianopol i Cons tanti-nopol, In 1665, care-i permiteau sd facd i versuri e1ineti pen-tru slávirea impArdtescului sdu neam, el s'a suit pe vasul ita-lian care 1-a dus In Venetia. Aici a admirat palatul dogilor,i-a copiat inscriptiile i lui trebuie sà i se atribuie o scurtä is-torie a Venetiei pdnd la 1669 , a cules o bibliotecd latind In carecdrtile de scoald, manualele stAteau aláturi cu Homer, cu Tit-Liviu, cel vechiu i cu noul Erasm. Apoi s'a dus la Padova, siaici, stind la popa Florie" si la signora Virginia Romana,a invdtat acasd cu un dascdl albanes de nastere: de Padova ardmas legat, i acolo, In tipografia Seminariului, a tiparit aceahartti a terii sale, cu inscriptii grecesti, care nu s'a gdsitpAnd acum.

In 1672, cind Grigore-Vodd cdpdtd din nou tronul munlean, elfu arestat In Bucuresti i aruncat In temnità. In acelasi an,pe timpul celei d'intdiu expeditii contra Camenitei, Constan-tin fu chinuit impreund cu celalti membri ai familiei sale, siatunci dádu el acea frumoasd dova ld de un surlet nobil, sufe-rind lovi urile care eran destinate fratelui sau mai mic, Mihai3.Serban, care scdpase de inchisoare, el care din Moldova, undese refugiase, trecuse in Ardeal, si din Ardeal In Turcia, ob-tinu porunca de a se da drumul celor intemnitati. Un Agàanume veni la Bucuresti pentru a i scdpa de acum Inaintede bdtaie pre talpe i leggluri".

Constantin Capitanul, p. 338: spre N n'A, la Vine[ ea si pren-tealte locure Notele venetiene, in Revista critica-literara, IV,p. 306; cf. Revista istoricci, III, pp. 23-4.

2 An. Ac. Rom., XXI, p. 107. La 18 Sept. 1067 mama sa ti dapartea din avere ms. necatalogat li Bibl. Ac. Rom ; cf. Genealogia,11. cc.).

3 kcest din urmA amanunt in Del Clnaro celelaltein cele douaclonici citate ale terii.

188 1storta Iiteraturii romlnet1

Dus la Constantinopol, Constantin trecu apoi In Creta, pen-tru a fi la addpostul lui Grigore Vorld, care oferia cloud sutede pungi pentru ali recdpdta prada. Din aceastd insuld, Incare se pdstrau Incä a doua zi dupd cucerirea turceascd tra-ditiile de culturd din timpul dominatiei vene¡iene, el fu che-mat la cdderea lui Ghica de urmapl acestuia, Duca-Vodd. In1675, are o misiune In Polonia 1. Gind furtuna prigonirii seporni iardsi asupra familiei In 1676, el fu oprit In dru-mul spre Mdrgineni, unde-1 a§teptau fratii pentru a pe-trece Impreund ziva de Sf. Nicolae §.1 a da obipuitul praz-nic sdracilor. Fu inchis la Cocoreti, apoi liberat peste putintimp. ImpAcindu-se lucrurile In aparentd, prin rnijlocirea fe-meii care era Doamna lui Du2a §i. jubila lui Serban, Constan-tin Intovdr4i pe Vodd In a doua expeditie la Cehrin, In1678. Serban I§i gAtise lucrurile pentru Domnie: el fugi dinBucure§ti, unde era Caimacam pe timpul campaniei, §i merseA.-0 capete steagul. Afrind de aceastd loviturd adusd stdpl-nirii sale, Duc.a rugd pe Stolnic sd meargd In urma fratelui lui,pentru a-I Intoarce. Constantin se supuse, ptecd de la Foc-§ani, dar nu se mai Intoarse inapoi.

Supt Domnia lui erban-Vodd, el nu ambitiond nicio dre-gAtorie mai Inaltd §i. primi numai de la fratele care-1 respectapentru intelepciunea §i §llinta sa, dreptul de a sta totdeaunaIn fruntea Divanului. Timpul qi-I petrecea cu ocupatiile li-terare, care-i furd mult limp de i-ar fi fost totdeauna!mai dragi decit puterea. Atunci ajutd el cu sfaturile sale petAlmdcitorii de cdrti sfinte, fratii Greceni. A fost In 1681 laConstantinopol cu BrIncoveanu, pe timpul cdldtoriei lui Ducaacolo 2 Il mai vedern fdand cumpArdturi In 1682, 1685 §i

1687 '.In limpurile din urmd, lui Constantin i se parura hisd impru-

dente manifestatiile lui Serban in favoarea Imperialilor, §.1

se qtia pe la 1688 cd relatiile dintre cei doi frati sint rele.In afard de linia de purtare politicd pe care o adoptase,

1 Hurmutaki, Fragmente, III, p. 315. Invatase la GherasimCriteanttl Opere, p. 11).

2 Hurmuzaki, Supl. ID, p. 135, No. 69.3 Bibl Ac Rom , doc XI 104 CAr(ile si zapiseie mosii Afu-

maItlor, ce s au dat dumtsale Ihhat Cantacozmo 1 el \ 'slier curoarata anume Ghen. 2 1764', st doc. XLV/64.

Marile compilatll de cronici 189

Serban ocupase Inca, din mWenirea bAtrInei Stolnicese, carefusese pentru Constantin mai ales o mama duioasa, mo0i carereveniau fratilor i nepotilor sal de frate Fiind cunoscute a-ceste lucruri, e u§or de inteles cum pe acele timpuri cumplites'a putut na§te In mintea du§manilor acea banuiala de otra-vire a lui Serban, mort In scurt limp, In plina putere avrIstei, prin fratii sdi, intre cari §i. Constantin 2

Constantin Stolnicul ar fi putut deveni Dornn in 1688; el re-fusa preferind mai bine sà ajute la luarea Scaunului penepotul san Constantin Brincoveanu, pe care-1 conduse multavreme. tiin dintr'o scrisoare romaneasca din 1689 ca el era,ca §1. supt erban, indreptatorul Divanu/ui dar de sigur cumai multa influenta. 4:leen supt acel frate mai mare. El aduseIn acest an, plecind In persoana pentru aceasta, pe Tatariicari curatird tara de Nemti 6. Se afla la Bralla, cindsosi §tirea despre intrevederea lui Brincoveanu cu Heissler laDrAgane§ti. Dupä plecarea generalului Heissler din Draga-ne§ti", serie un adaos la traducerea latina a scrisorii mentio-nate, Voda trimise un calaras la Constantin, In Bräila, Cu§tirea cA Heissler a fost la dinsul. i Constantin intreba In-data pe calara, daca Domnul 1-a prins. RdspunzInd insa ca-lAra§ul cà nu, a scuipat In ochii trimisului, zicind: Vezi, ceprost e Voda, clnd nu sha eu acolo 7r.

Dar, dacä nu-i plAcea a se risca In intreprinderi cre§tine"rara viitor, Constantin Stolnicul nu era nici un du§man al celorde o lege qu dinsul. Oportunismul san., in care se amestecaiubire de tara i de sine, 1-a Invatat Brincoveanu de la acestunchiu al san.

Astfel, in 1688-9 el era in corespondentd cu Polonii i primia

1 An. Ac. Rom., XXI, p. 107.2 Acusatia apare aproape In aeelasi tirnp la Rada Popescu, in

Cronia si la Del Ciliar°. O reproduce din acesta Dimitrie Can-temir, In Evenimente, v. mal departe, iar din celalt Cronicabaleiceneascci; v. An. Ac. Rom., XXI, p. 395.

3 Del Chiaro, p. 146.ti V. An. Ac. Rom., XXI, p. 320.5 Scrisoarea, dese ori citata, a lui Bajescu.6 Scrisoarea pomenita. El se opusese Inchinarii catre dînii ms.

1321 al Acad.).Hurmuzaki, V4, p. 364.

190 istoria literaturii rombe§ti

serisori de la regele Sobieski, la care rgspundea cu bucurieIn 1691 el seria prietene§te lui Veterani §i, fdeind cuno§tintg.In acest an cu generalul-conte de Marsigli, i acesta un eru-dit, nu Intrerupse curInd relaiiIe literare §i politice cu acesta,pe care 1 ajutg la alcAtuirea marii lui opere asupra Dung.rii,dind informatii asupra terilor romlne

In mai tot timpul Domniei lui BrIncoveanu, el fu consideratde acesta ca un pgrinte. De multe ori", scrie un cronicar con-temporal] 1, §i noi am auzit pre Constantin-Vodd zicind cg.:eu tatä n'am pomenit, de vreme ce am rgmas mic de tat5.,ell pre dumnealui tata Constantin 1-am cunoscut pgrinte Inlocul Mine-ralee. Copiii lui Constantin Stolnicul botezarlpe toti copiii Domnului. Blagorodnicul ' boier Insu§i, prea-cinslitul, prea-Inteleptul, prea-InvAtatul", precum 11 numetecronica oficialg, conduse In 1694 pe Domnita Maria In Mol-dova, la sotul ei Constantin Duca; In 1706, el cunund pe Con-stantin beizadeg, lar In 1708 pe Bala§a, fiica luí Vodg, cu Mano-lachi Ruset; mai pe urmg, In sfir§it, el fu §i. nunul lui stefanBrIncoveanu. La 1695, lui singur i se atribui Climgc5.mia,In lipsa Domnu'ui, care iesi Inaintea Saltanului5. Sfatul tateiCostandin", al nenei", cum Ii ziceau cu respect fratii 6, a fostmultà vreme hotgritor pentru actiunea familiei §i. pentru cir-muirea terii.

In urmg. Insà, lucrurile se schimbarg. Copiii Domnului i aicelui sfetnic al sdu crescurl mari, §i cei din urmä in-vidiarä viitorul celor Moartea lui erban, fiul luiDrgghici, care fAcea pe ImpIciuitorul, grgbi lucrurile. CdsgtoriafeLei luí Mihai Cantacuzino cu Dumitrawo Racovitg, fratele lui

1 Hurmuzaki, Supl. 113, pp. 181-2, No. 100.2 An. Ac. Ron-t., XXI, p. 67 si urm., Cf. si Hurmuzaki, Fragmente,

III, pp. 388-9.8 Radu Popescu, In Memorii, p. 182.t Unul din ei, Radu sau Raducanu, e pomenit si In Condica de

socoteli a lui Brincoveanu: in Februar 1703, Domnul cheltuiestepentru nunta Radului sin Constantin Stolnicul"; p. 692; la p. 709se mentioneazA apoi: Stolniceasa Radului Stolnicul", ca i la p.715. V. testamentul sotiei, Safta, in Iorga, Doc. Cantacuzinilor, p.177 si urm. Cf. Opere, p. XXXIII.

6 Toate aceste stiri sint luate din Radu Greceanu:6 V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 245-6. Cf. si p. 214.

Marte compilatii de cronici 191

Mihai-Vodd 1, legind interesele fratilor Cantacuzino cu ale in-trigantilor Racovite§ti, contribui §i. ea la adoptarea unei solu-tii nenorodte. Sfetnicul ascultat de odinioard se retrase In pus-tietatea de la Filipe§ti, nu Mil pdreri de rdu amare '. Brin-coveanu fu phi% cdzu: Mihai Racovitd nu fu numit In locul lui,O Domnul cel nou al terii fu Stefan, fiul cel mai mare al Stol-nicului.

Domnia rdzimatd pe crimd tinu doi ani, §i. fericirea Can-tacuzinilor se stinse prin omor. Pe rind dispdrurd, ajun§i deursita lor tragicd, Constantin Stolnicul, S tefan-Vodd, Mihai Spd-tarul. Cel d'intdiu fu sugrumat, impreund cu fiul sdu, in inchi-soarea de politie a lui BosYangl-Ba§i, in noaptea de 6 spre 7Iunie 1716, la zece ceasuri 3.

Pe lIngd citi l-au cunoscut, Constantin Cantacuzino, care amurit de o astfel de moarte §i avind pe sufletul lui astfel defapte, trecea drept un om ales, de o pricepere §i. o invdtAturdneobi§nuitd. Il numesc invdtatul" §i vorbesc de cuno§tintilelui, nu numai cronicarul de Curte al lui Brincoveanu §i. MihaiCantacuzino Banul, genealogistul familiei sale", ci §i. altii: Da-ponte, eruditul grec din vremea lui Constantin Mavrocordat 5,Gherasim de Alexandria, care a cunoscut insu§i pe Intru totvestitul Costandin, mai dennainte Marele-Stolnic, carele cu fru-museatele ai prea-Inteleptii §i. dumnezde§tii lui intelepciuni lu-

1 Nunta trebuie sa se fi fAcut in 1694, cind vedem 'Vistieria chel-tuind pentru nunta lui Racovità Portar"; p. 122, Maiu.

2 Biserica ortodoxd, XVI, pp. 721-3. Scrisoare a lui tare Pa-triarhul Hrisant (7 Novembre 1712). In aceasta revista s'aumai tipArit scrisori de ale lui catre Hrisant, in traducere ron-1A-

neasca, dupa copii comunicale Academiei Romine. Vezi-le in vol.XV, pp. 686-7, XVI, p. 297 si urm., 719-20, 721-3. Cf. Documentegrecesti ale mele In colectia Hurmuzaki, XIV.

S O scrisoare greaa a lui, de care ne vom servi la analisa Croniciilui Radu Popescu, s'a tiphit In Legrand, Épistolaire grec, pp. 123-4;(v. IIurmuzaki, XIV), o alta, latina, catre un aderent al lui IosifRakôczy, In Hurmuzaki, 1X1,, pp. 441 2, No. 609; altele, In Bis. ort.,XV, pp. 686-7, 790-1; XVI, p. 297 si urin., 719-23, etc. Pentrucumpgraturile lui Operele lui Constantin Cantacuzino, publicate deN. Iorga, Bucuresti, 1901, pp. XXX-II.

d. V. Greceanu, ms. Academiei Romine si Genealog'a Cantacuzinilor,In Buciumul, I, pp. 100, 523; cf. editia mea, pp. 292-3.

6 Erbiceanu, Cron. greci, p. 173.

192 Istoria literatura romAne§ti

mineazd tontd. politha" I. Cdlugdrul italian Del Monte, agentimperial, care a stat doudzeci §i doi de ani in Tara-Romdneascd,mentioneazd inteo relatie a sa pe fratii Domnului, atunciSerban-Vodd, Constantin §.1 Matei, pe cari-i crede Greciuniti", pe cari-i lauda ca invatati §i buni filosofi §i plecatidire ritul lalin" 9. In sfir§it, agentul suedes Hyltéen, caregdsia pe Marele-Logofdt §i ginere al Domnului, pe Serban Gre-ceanu, un om culrtotu§i, , aspru, obraznic §i grosolan"3, a-cest agent vorbe§te cu laude despre Stolnic: Sint aici citivaboieri cuminti §i arturari, cari au vdzut lumea §i cari daudin umeri la asemenea prostii 4, mai ales un unchiu dupdriming. al Domnului, contele Cantacuzino, un bdtrin cinstit,care prin studii i cdlItorii in strdindtate a capdtat o mare ex-perientd §i o mare dibdcie 5". Tot a§a vorbe§te despre dinsul unEngles, care a strAbdtut atunci principatul muntean §i a pu-tut convorbi cu dinsul r. Slim In sfir§it cd marele eruditgrec Nicolae Papadopulo Comnen a dedical o lucrare vestitu-lui §i prea-vrednicului de numele elenic dumnealui Cantacu-zino 7, cd tot lui i se Inchind de Logoiltul Mari Biserici,loan Cariofil, refugiat In Tara-Romdneascd, un Manual pentrudogmele esenfiale ale Bisericii, a cdrui scriere a fost provocatdde intrebdrile Solnicu1ui 83 cd medicul Mulaimis i-a dedicat

I An. Ac. Rom., sect. lit., XII, pp. 173-4.2 Arch. soc. st. si lit. din Jai, V. p. 548. Constantin apärd In

1708 pe calugarii catolici din Tirgovi§te, prigoniti de strdinii ceserviau pe Brincoveanu ca medic, chirurg, pictor §i gradinar, §i pi-rIti de ei unui visitator apostolic; ibid., pp. 548-9.

8 Hurrauzaki, IX1, p. 526.a Acelea adecä pe care le spune Domnul §i care fdceau pe se-

crctariul italian", Del Chiaro, sa exclame: Che matto"I; p. 527.5 Ibid. Constantin protestase contra gonirii lui Hyltéen din tara.6 V. Revue historique du Sud-Est Européen, I, pp. 404-405.7 I egrand, Epistolaire grec, p. 9, No. 6; Hurmuzaki, XIV. E vorba

cred, de Praenotationes mystagogicae. V. Bibliogr. hellen'que, III,P. 50.

8 Cartea a apArut abia In 1697. Titlul complect e: .....TXStp.-10V nap(vyttho noptOlv xxt Xinsuw itcpttg6SCLCISCO; xal drct6s6xubaso); ecvx-rxattov 'menrk." ExxXrpiccg aomitcov. Descriptie mai amdnuntitd, in Bibliographiehellénique, 1. c., pp. 45 9; Bibl. rorn., I, pp. 349-50.

Madle compilatli de cronici 193

mn tratat despre dropicd1. Doftorul loan Comnen2 a compuspentru el, din Bizantini si alte izvoare, o scurtd biografie aImpdratului loan al VI-lea 3, iar Hrisant Notara a td1mAcitIn neo-greacd, dupä ordinul lui, cartea lui Curopalat despredemnitgile bizantine 1691)4.

Constantin SLolnicul, prietenul lui Alexandru Mavrocordatsi ai lui Hrisant Notara 5, Oa desdvIrsit greceste, In care limbdserie scrisori 6, §tia latineste, de vreme ce, pe ling lecturilede la Venetia §i. Padova, cerea pentru lecturd opera Iesui-tului Segneri si intrebuinta In scrierile sale pe Toppeltin,Bonfinius, Nicolaus Olachus, Flavio Biondo, Callimachus Ex-periens, Cromer, Cluverius, Cario, cari toti au scris In a-ceastd limbd2 ; poseda foarte bine limba italiand, In carecorespunde cu IVIarsigli si-i dd. ldmuriri, In care culege neolo-gismele din cronica sa: cruddtate", providentie", a vindeca"

a rdzbuna, etc., In care In fine tipdreste acea hartd a teriisale la Padova, In tipografia Seminariului7.

+ 1 Litzica, I. c., p. 516, no. 768. Cf. altà dedicatie, Hurmuza,ki,p. 261. V. si Lilzica, I. c., p. 200, no. 382.

2 Despre care v. mai sus, cap. I.5 An. Ac. Rom., XX, p. 219 si urna. Din Biblioteca lui de la

Märgineni sau Bucuresti slut n le V, VIII, XI din mssle dinViena descrise acolo.

4, Biserica ortodoxii , XIV, p. 423 si urm. Un ms. al lui, mentionatIn Rev. feo!., III, p. 335. Calendarelc cu prognosticuri, ce pri-mia din sträinatate, slut pomenite intr'o scrisoare a lui (Bis. ort.,

pp. 790-1).5 V. mai sus, p. 162, nota 1. Versuri grecesti care el se po-

menesc In Papadopulos Kerameus, o. c., IV, p. 4166 0 citatie latinä In scrisoarea publicala In Bis. ort., XVI, pp.

721-3. Pentru traducerea greaeg a lui Segneri, Rev. leo!., III,p. 179.

7 Pentru o plingere greceascl In versuri asupra mortii Postelni-cului Cantacuzino, plingere ce i se poate atribui, fiind pe lIngdbate tipAritä In Venetia, V. Daponte, In Erbiceanu, Cron. greci,p. 1C8; Opere, p. 11. Harta o promitea In 1698. Cf. si Aricescu, Rev. ar-hivelor, p. 395; An. Ac. Rom., sect. ist., XXXIII, p. 142 si urm.; Rev. ist.IX, p. 198 la Ujvár ; X, p. 143; Lilzica o. c., pp. 3-4, no. 2 Cä-lätoria In China, scrisa pentru el in 1693 . Scrisori de ale lui In Hur-muzaki, XIV, pp. 511, 528, 595, 608, 613. LegAturi cu AlexandruMavrocordat, ibid., p. 271. V. si ibid., p. 757. Mihai Dimo care el,ibid., p. 244.

13

I §4 istoria literaturil romane§ti

Inainte de 4 Mart 1694, chid vorbeste acum de ostenealace-si dA, dupà puteri, pentru a lAmuri mai bine, inteo lucrareromAneascA, analele acestei ten", adlogind cä opera nu e gataInd)." Constantin Stolnicul îi impusese sarcina de a scrieo istorie complectl. i criticA a Terii-Rom6nesti. De sigue, gin-dul Ii va fi venit comparind cu cronicile moldovene pe carele cunoscu in cdlItoriile sale si pe care adecl. pe Ureche comrnpilat de Simion DascAlul puse sá le copie si pentru din-sul, povestirea sAracA i confusA, contraziatoare a letopisetuluioficial muntean.

Afará de aceasta, el gAsi un Indemn In cartea lui Toppeltin,apArutl. la Lyon In 1667, opuscul de etnografie a Ardealuluicare-I va fi fAcut sl. se gindeascA la Inceputurile" terii sale.Chiar In rAtdcirile copilAresti ale lui Simion, chiar in licaririleslabe de luminA din prefata lui Ureche si introducerea aces-tuia, putea el sA gAseascA mai multA constiintd, o mai mare1nAltime de veden, cleat In bietele frase naive In care StoicaLudescu ItmbrAcase legenda popularà a indepArtatelor vremimedievale. E foarte cu putintA iarAsi ca In cAlAtoriile sale InMoldova, la 1678 sau la 1694, acelea pe care le cunoastem noi,Stolnicul sA fi auzit vorbindu-se de Cartea pentru tnceput a luiMiron Costin.

Dar, fdrl. Indoiald, n'a avut-o niciodatA In mini. Altfel, ar fivorbit, de sigur, de dinsa, ar fi intrebuintat-o sau combAtut-o,ceia ce nu face, nici prin alusii. Asa incit avem spectacolulinteresant a cloud spirite agere, a dou5. minti cultivate, care,cunoscind, dacA nu acelasi material, un material de aceiasi na-turd, se sirguiesc, dorite de adevAr i aprinse de iubire de tail,a ajunge prin judecatd si interpretare la huninoasa cunoasterea originii romane pentru tot neamul.

Planul lui Constantin Cantacuzino nu se deosebia de al luiMiron Costin. Ca si invatatul Logofat moldovean, Stolnicul voiàsA urmAreascl, dupa stabilirea celui mai mindru adevar din is-toria noastrA, desvoltarea poporului romdnesc din principatulpe care-1 locuia. Aceasta pAnA In timpurile din urmA, al cAror

1Questo che Vostra Signoria Illustrissima desidera, vi vol deltempo e fatiga grande, quale pro posse io fò in valacco per piadilucidare gl'annali di questa provincia, ma non 6 per ora finita",Inteo scrisoare catre Marsigli; Arz. Ac. Rom, XXI, p. 70.

Matte compilatil de cronici 195

letopiset l-ar fi dat el cu o chldurà de patimh analoagh aceleice dà viath scrierilor lui Gmstantin Chpitanul i Radu Popescu,dar cu o lArgime de veden, o distinctie de formh si o serio-sitate de cugetare pe care in zhdar le-ar chuta cineva la a-cestia.

Pentru a-si ajunge scopul, el dispunea de mijloace de infor-matie superioare acelor pe care le-a avut Miron Costin i chiarfiul lui. i, pe de alth parte, el se gindise la izvoare pe careacestia le uitaserh sau le despretuiserd.

Cercetase documentele de la bojen i mAnhstiri, ascultase 11-sunetul armonios al trecutului phstrat In cintecul de rdzboiu albaladei, In finguirea doinei, cIntecile carele vestesc de vitejiiau de alte fapte ale Domnilor si ale altor vrednici oameni ceau lucrat, carei dupá la lhutari i duph la alti cInthtoriauzim", si nu fusese multhmit de cantitatea i calitateainformatiei ce se putea culege de aici pentru a preface Inteooperit de stiinth acel palid letopiset al terii, atita de netoc-mit, de incurcat Si de scurtu, en mai multh turburare si miraredh celui ce citeste decit a sti cevas adevAr dinteinsul 1" To-tusi 1i simtia datoria sh serie el opera de amintire a trecutuluimai bun, Intr'un timp cind nu mai era nime sh apere tara,nici cu condeiul, nici cu palma". Pentru aceasta nu-i rhmineadeclt sh se adreseze la strhini, adunind cele ce-i erau de nevoiesi nu se gdsiau la ai shi, de pe la Greci, pe la Lesi, pe laUnguri". In adevAr, de la aceste trei calegorii de izvoare strhineam tras noi phnh astAzi stiinta cea mai multh si mai Insemnatà asupra istoriei noastre, si nu e putin meritul acestui pre-decesor, care, la sfirsitul secolului al XVII-lea, Intrevhzusechile pe care trebuie sà meargh cercetAtorii trecutului romdnescpentru a se luminh si a ghsi 2.

Constantin Stolnicul, un Invatal mai judicios decit NicolaeCos tin, nu Incepe de la Facerea Lumii, nici de la Potop, nicichiar de la Turnul Vavilonului, cind s'au Imprhstiat neamurileprin voia lui Dumnezeu. O spune celor doritori de istorie an-tedeluviank: el va incepe de la Daci.

An. Ac. Rom., XXI, p. 153; acum In Operele lui Constantin Can-tacuzino, pp. 63, 65, 68.

Pentru timpul cind a putut fi scrisa lucrarea, v. mai sus 0An. Ac. Rom., XXI, pp. 83-4. Evident cA s'a scris inainte de sta-bilirea definitivA a dominatiei imperiale In A/deal.

196 Istoria literatudi romAnesti

Mai mult sau mai putin incurcat, cu tot ajutorul lui Bonfinhi,scriitorul ni expune natura acestui popor i legdturile lui et-nice cu Getii. Cucerirea romand urmeazd, i Cantacuzino edintre aceia cari afirmd pdstrarea neamului dac dupd rdzboa-iele cu Romanii, invocind i numele lui Liciniu Dacul, Im-pdrat roman, in sprijinul asertiunii sale 1

Capitolul despre mdrimea Daciei i hotarele ei e slab siscurt. Cel care trateazd despre administratia coloniei romane

durata ei e confus, i in cursul lui istoricul se pierde Indigresii, pe atit de interesante, pe cit de nepotrivite, asupraEvreilor i urmasilor lui Alexandru-cel-Mare. Trecind la cu:vintul Vlah, la care se gIndird de la inceput cronicarii nostri

desbdturd cu filologia lor primitivd. 2, Stolnicul intrdluptd. cu Cromer, pe care pare a-1 fi utilisat direct, si cu Top-pellin, Sas de altmintrelea, dar om invdtat i destul umblat3".Indatd, insd, dupd obiceiul sdu, el pierdu firul discutiei i incepea ni vorbi, iardsi spre folosul nostru i spre pldcerea noastrd,de Romer, de scolile Italiei, inainte de a incepe lupta cuGrecii moderni, cari, spune el, nu sint indreptdtiti a-si ride deCutovlahii" macedoneni, fiind un popor degenerat, fard std.-pinirea" i ddscdlia" strdmosilor, un popor destrdbdlat si e-goist, cdruia un crestin trebuie sd-i doreascd totusi indrepta-rea i sit roage pe Dumnezeu sd-1 libereze din roba pdginilor.

Intorcindu-se la subiect, Cantacuzino,care afirmase cu min-drie cit Ardelenii, Muntenii, Moldovenii, Macedonenii, despdr-titi prin atita pdmint strdin sau prin atitea hotare nedrepte,sint Romini cu totii, i acestia Romani,Cantacuzino, zic, com-bdtind pe Zamoyski, afirmd, cel d'intdiu inainte de DimitrieCantemir, continuitatea natiunii nobile romane pe pdmintulcucerit pentru civilisatie de strAmosi i apdrat, tot pentru ci-vilisatie, de urmasii lor.

Se poate, intreabd el, i aceste argumente naturale, debun simt slut incd i astdzi mai puternice, in apdrarea con-

1 Dar, ca i, de allmintrelea, Costinestii i Sttlzer chiar, un se-col mai tArziu, el face o mare confusie de geografie, väzind InBeligradul Ardealului", p. 86 din editia mea, continuarea Sarmisa-getusei.

2 Cantacuzino citeaza si el scurte leatopisetele acestor doao ten";ed. mea, p. 103.

3 Ed. Kogälniceanu, p. 101; ed. mea, p. 110.

Marile compilatii de cronici 1.97

tinuitdtii decit acelea, savante, scoase din texte ambigue si rdutransmise, se poate ca Impdrdtia romand sà aibd nevoie deputinele forte pierdute In Dacia, se poale ca gospodarii de pd-mint lese brazda i avutul pentru a porni In lume de ha-tlrul unui decret imperial?

La urmd, se pare insd cd sldbeste In convingerea sa, cd arvedea In Cutovlahi o dovadd a strdmutdrii. i el pornele a nivorbi de dinsii, incepind in aceiasi vreme marea luptd cuGrecii, cdrora li apartinea prin singel, cela ce cautd sl in-dreptAteascd prin tot felul de sofisme despre Grecii bunicei rdi, despre originea transdanubiand a tuturor familiilormari muntene, pdnd si a Basarabilor. Grec fiind Insd prinorigine, el stia destul de bine identificarea prin suferinti,lupte i bucurii a. tendintelor familiei sale cu interesole teriipentru a putea serie astfel despre conationalii strdmosilorsdi: Ci de aceasta, cdci Grecii acestia, dupre cum rid de Ro-mini si grdesc asa de rdu, au socoteald mare: pentru cd, vd-zind i ei pre toatd altd lume rizind de dinsii i batjocorindu-i, austAtut si au obosit i ei, prin gunoaele lor, ca cocosii, rdedind,phrindu-le cd au mai rdmas cevasi vlagd si de ei: uncle vddzugrAviturile celor vechi ai lor, ei intre dinsii îi fac minglieresi bucurie, sotli pgrindu-1i cd au pe cineva batjocurii lor"2.

Grecii Wind pe Macedoneni fii de hoti, Indatd se infAti-seazd In mintea lui Cantacuzino teoria lui Simion dascdluldespre descendenta din hoti a Moldovenilor i, digresiv, cumeste, i Incepe a o discuta. Crede in cronica In adevdr ungu-reascd de undé compilatorul si-ar fi luat fabula, si se tin-guiesle Impotriva Ungurilor ca adineaori impolriva Grecilor:Pururea i nevindecati i Ungurii au stätut vrdjmasi. i pizmasiRominilor, i atila cit, de ar fi putut, ar fi supus pre totisupt jugul lor" 3.

Apoi discutd strins cu Simion, insulidlorul fratilor din Mol-dova: ce Impdrat a fost acela care a dat pe hoti? De unde-iavea alltia? Ce Stat pot intemeia tdlharii? Dacd au venit ei

1- Si i se amintia aceasta IncA In 1689, de oposantii munteni; oa-rneni striini, Greci tdrigradeni, carora mor¡ii i stramosii au fostadevarati Turci". Hurmuzaki, VI, p. 363.

2 P. 127.3 P. 132.

198 Istoria Ilteraturii romAnesti

au locuit tara pusiie, de ce prislorii descrileditorii au gdsit-opuslie din nou, ca toate c Tatarii fuseserd goniti de cei d'in-tdiu? Numai dupd ce mintuie toate argumentele sale, el i§iiartd adversarul, sau, pentru a intrebuinta expresia lui Constan-tin Stolnicul, luatd de la o paremie" arabd, Ii dà drumul laghinddi

Urmeazd afirmatia energicd a principalelor lui credinti,pe care o vom reproduce mai la vale. Pe urmd, autorul cadeInteo noud digresie, aceia despre familiile nobile muntene. Seintoarce apoi la guvernul roman In Dacia, trece la ruina Impe-riului §i. la awzarea barbarilor, cu care prilej nu se poateopri sd nu ni vorbeascd de Papa. Observatii risipite despreCorvini, asupra cdrora promite sd revie uncle li va veni rin-dul" 2, despre Unguri, despre Gheorghe Brancovici, pe care1-a cunoscut, termind partea conservatd a Cronicei, ce se o-pre§te brusc in vremea lui

Cronica a fost scrisd insd §i mai departe. Pentru a se a-juta in cercetdrile sale urmdtoare, Stolnicul pusese sà i seculeagd, poate, date din pisanii §i din documente, pe care totel le va fi pus intdiu fatd in fatd cu cele cuprinse in letopi-setul teriii . Pe aceastd basd a scris si mai departe decit in-

' Ci dar sà-1 lasam la gllindá, cum paremie de Arapi este; edi-tia mea, p. 135.

2 P. 165 §1 urm.3 Aceastä cronica a fost in Ilia tipArita de librarul Ioanid, In

Isioria Moldo-Rorniiniei, de uncle a reprodus-o Kogälniceanu, Ina doua editie a Leatopisetelor, I. Ultima editie, dupsá mai multemsse, e a mea, citall mai sus, din care facem citatiile. Ob-serva(ii asupra autorului acestui fragment anonim s'au presintatde Hasdeu, Picot si Ar. Densusianu. Mai pe larg i cu resultate nougs'a ocupat de (lima V. A. Urechiä, in Rev. p.. ist., arch. si filologie,III, p. 65 i urm. Aici se semnála un nou ma nuscris, complect lala inceput, din 1781. In studiul sàu despre Cronicile muntene,Gr. G. Tocilescu a semnalat un al treilea, in aceiasi revistg, III. Unal patrulea si un al cincilea au intrat In s räpin irea Academiei Ro-mane, unde formeaza n-le. 446 si 1267. A fost reprodus Inceputulinedit dupà acest manuscript si in An. Ac. Rom., XXI, p. 454

urm.4 Cronologia aceasta tabelarä se stia di se aflà numai inteun ma-

nuscript care apartinea Museului National. Apoi un al doilea a 1ntratla Bibl. .1c. Rom., unde poartá nl. 1322. Ea merge pita la jumä-

Mulle compilatil de cronicl 199

temeierea principatului Terii-Romdnesti. Nu cunoastem Incd.manuscriptul complect al lucrdrit lui Cantacuzino, care, dela Inceput, nu-mi Oxea sd fie un manuscript conservat laMuseul National din Bucuresti, dupd ce s'a fost spus asupralui i reprodus dintrInsul 1 De fapt, aceastd parte s'a trans-mis in niste note statistice despre Tara-Romdneascd, dacdnu si In acea expunere mai pe larg, cu note despre strdind-tate, a cronicei muntene. i, fiindcd In compilatia de istorie

statisticd a Banului Mihai Cantacuzino se aduc argumentetrase din Cantacuzino pentru o epocd mai lima, i fiindcdun scriitor de la inceputul secolului al XIX-lea, Naum Rim-niceanu, citeazd. pe Cantacuzino" pentru Inceputul secolu-lui al XIII-lea, pe cind ImpAratul-istoric loan Cantacuzinon'a dat dech memorii din al XIV-lea, se vede limpede cd oasemenea continuatie a existat: se pare chiar pe la 18302.

Aceasta e opera unchiului lui Brincoveanu. Din cit cunoas-tem dintr'Insa vedem In autorul ei un spirit iubitor de ade-vdr i onest, care nu se sfieste a scrie aceastd frumoasd cuge-tare, cd mai multd si mai mare este rusine a zice minciunacitstie declt a zice adevdrul cd 1111 ti e" 3. Intelegerea lui Cons-tantin Stolnicul imbrdtiseazd mai mult decIt lntelegerea luiMiron Costin; probleme se ivesc pentru dinsul la care boierulmoldovean nu s'a gindit niciodatd. i, dacd in calea catre a-devdr, el se opreste necontenit pentru risipi expunereaIn digresii, dacd-i lipseste vederea limpede a scopului si mes-

tatea secolului al XVII-lea Matei Basarab t. Greceanu o atri-buia mai de mult, In Revista romina, I, lui Radu Greceanu, dars'a dovedit de atunci v. An. Ac. Ron-t., XXI, pp. 329-30, 419

ea fara motive valabile. In forma In care ni s'a pAstrat, crono-logia arall a fi fost scrisa tarziu In secolul al XVIII lea, caCi pome-neste documente ce se afla la , Stolnicul Stefanache", la S tirbei",la dumnealui BrlincoN eanul", mentioniud totasi pe strAmosii ma-rilor familii din veacul precedent; Balenii, Leordenii. Am publicat-oIn Operele lui Constantin Cantacuzino, p. 19 si urm.

Cf. An. Ac. Rom., ser. II, XIV, partea administrativA, pp. 42-4si Gr. G. Tocilescu, Istoria Romtnitor, pp. 113, 136 si bibliografia.

V. memoriul mieu in An. Ac Rom.,. XXXIII, p. 141 si urm.,Sarnuil Clain sEe de o cronicA pana In veacul al XIII-lea; Operele,pp. XXXIX-XL,

3 P. 112.

200 Istoria literaturli romgne$1

tesugul de a se margeni In urmarirea lui, el atinge ufmitor demulte puncte esentiale si prevede de la Inceput solutia dreaptasi Inaha pe care nu poate s'o dovedeasca stiintific s'i deplin.Caci a scris vre-un scriitor romin Inainte de regenerarea ar-deleana In secolul al XVIII-lea Intr'o forma mai energica ade-varuri mai Inaltatoare declt acestea: Valahii, cum le zicei, iar noi Ruminii, sintem adevarati Romani in credinta si Inbarbatie, din cari Ulpie Traian i-au asezat aici In urma lui De-cheval, dupre ce de tot 1-au supus si 1-au pierdut, si apoi sicelalalt tot sireagul Imparatilor asa i-au tinut s'i i-au lasat a-sezati aici, si dintr'acelora samInta sa trag pana astazi Rumlniiacestia. Insa RumInii sa Inteleg, nu numai cestia de aici, cisi cei din Ardeal, cari, Inca si mai neoasi slut, si Moldoveniisi toti cIti si Intr'alta parte sa afla si au aceasta limba... Ca totiacestia dintr'o fintind au izvorlt si curl'.

Dar aceasta lucrare, asa de noua, are si o alta Insusire, unica.Daca Ureche are In stilul Au fermitatea frasei romane, dacaMiron Costin se Msä furat de vorbaria obisnuita la autorii dememorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino,avem toata largimea sonord, toata armonioasa serpuire a mo-delelor italiene din care se inspira. Niciodata frasa romaneascdnu fusese mai ampla, mai complicata si mai plina de In-teles.

Totusi se pare ca totdeauna Cronica lui Constantin Stolni-cul a ramas neterminata. Supt Mavrocordat ea se va fi gasit,Impreuna cu alte manuscripte, Impreuna cu documentele fa-miliei adunate de Constantin: scrisori de la Imparati si pri-vileghiuri pentru neamul Cantacuzinilor, cum si dovezi din is-toriile cele vechi pentru siraua familiei neamului Cantacuzi-nilor 2", In stapInirea familiei lui Raducanu, fiul cel mai mare,mort Inainte de 1716 3. Ea nu circula, si toate copiile ce posedam

1 P. 111.2 Genealogia, In Baciumul, I, p. 523 si In editia mea, pp. 292 3.2 Mrtiile despre genealogia Cantacuzinilor trecur5, cum vom ve-

dea, la fata lui RAducanu II, contesa O'Donnell. Fiul lui Nicolae-VodA,Constantin beizadeA, fu Insurat cu Smarandita, fiica rAposatuluiRadului Cantacuzino, biv Vel Spatar, fratele lui Stefan-VodA Canta-cuzino, biv Ve! Stolnic, fiind de neam blagorodnic si mai cinstitIntre toate neamurile boierimii l'arii-RomAnesti; de care tot Dea-l:mil acela s'au bucurat, 'find slavA Itti Dumnezeu pentru buna-vo-

Mari le compilatil de cronici 201

sint de o datd foarte tdrzie, de la Mihai Cantacuzino incoace,care intrebuintd, cum am spus, lucrarea lui Constantin in operasa de geografie i istorie asupra Terii-Romdnesti, prin carepoate ea incepu sà se rdspindeascd.

Revenind la Radu Popescu, el ldsd neschimbatä expunerealui Stoica Ludescu de la ingdimarea originilor pand la sfirsiturmind compilatia brincoveneascd, copiè de aici inainte cro-nica lui Greceanu, pdnä unde aceastd. cronicd putea sd con-vie Domnului sdul .

Dar de la 1699 inainte, care a fost calm adoptatd de com-pilatorul lui Nicolae Mavrocordat?

Radu Popescu n'avea nevoie sd scrie de iznoavà toatà aceastdparte din istoria mai noud a Terii-Romdnesli. Avea pe cinesd prelucreze: pe un cronicar de partid, care apdra o causd cese potrivia cu interesele i simpatiile lui Mavrocordat.

Acel cronicar, care-0 scrisese opera incepind de pe timpulDomniei lui Brincoveanu, pe care-1 nume0e la inceput MdriaSa"2, 0 o continud, aproape in curent ca evenimentele, pdnd.Inainte de anul 17163, nu era altul decit tot Radu Popescu.El va fi prins a-si scrie letopisetul in acei ani de disgratie,

irea Domnului, ce au binevoit de au facut, cunoscind cg top vor fitra§i §i apropiati spre mila MAriei Sale §i spre ciaste, precum aufost"; Radu Popescu, p. 150.

1 Observ c4 in ms., scris de Mitropolitul Autim §i pastrat la Bibl.Ac. Rom., supt no. 180, al cronicei brincovene§ti neoficiale V.

An. Ac. Rom., XXI, p. 443 , In introducerea Ludescului se a-mesteca de un copiator, cela ce n'a facut Popescu, Traian §iCu ginere-sau Severi". Cf. §i Ar. Densusianu, in Rev. crlicei-literara,I, p. 37.

2 Värul Mariei Sale", i se zice lui Preda Prooroceanul. Sc vor-be§te de sfetnicii Mgriei Sale". Cornea Brailoiu, care nu se intil-ne§te, cred, In ultimii ani ai Domniei lui Constantin-Vmh, e numitdutunealui Banul Cornea". Si lui Constantin Duca din Moldova ise zice inteun loc MAria Sa" ; insA nu din socoteala Mariei Sale,ea era un cocon tinAr".

3 Se opre§te inainte de cadefea lui Stefan Cantacuzino in 1716, darar fi putut scrie §i dupg aceastl dath. Ceia ce holare§te lnsa e cAlui Antim Mitropolitul, s^os din Scaun §i omorll In timpul Domnieid'intliu a lui Nicolae Mavrocordat, i se zicei In ultimele pagini alecr9nicii, la inAltarea In Domnie a lui 5tefan-Voda: parintele Vladica".

202 Istoria literaturil romlnesti

pentru ca se amestecase bite° conspiratie, Voda-1 uita laImpartirea rangurilor i la incredintarea misiunilor.

In intentia lui Radu, cronica lui era o urmare la ConstantinCapitanul. Nu ni putem da sama bine de motivele care o-prird pe acesta de a-si continua lucrarea. Daca el e Cons-tantin Cdpitanul" care iscaleste intr'o plingere a boierilor ma-runti din opositie catra Imperiali, plingere care dateaza din1689 i daca ne gIndim la faptul cà numele lui Constantin.Filipescu nu se Intllnqte In toata Domnia lui BrIncoveanu,cà moartea a apucat pe cronicar tot Capitan, cum era supterban-Voda, s'ar ivi o explicatie: aceia cui, temindu-se poate

de vre-o razbunare politica din partea Cantacuzinilor, el emi-grase si nu \Toià sa povesteasca din exil, dupd spusele altora,lucruri pe care nu le mai putea cunoaste prin sine.

Oricum sA fie, acel care continua pe Constantin Capitanulfu fiul lui Hrizea. Era si chemat pentru aceasta omul careavea de rasplatit asupra Cantacuzinilor sIngele tatalui san,mort In chinuri supt Serban-Voda. Radu Popescu putea a-dopta toata cronica lui Constantin Capitanul si era In stares'o serie tuteo forma pasionata asamanAtoare si In acelasispirit ca i predecesorul.

Dar intre Constantin Capitanul i Radu Popescu e o deose-bire. Cel d'intaiu pastreaza o proportie In povestire, scrie oopera analistica cu pretentii de istorie, rara sa insiste din caleafard asupra acelor Intimplari la care avuse parte sau care-1puteau privi mai de aproape pe dinsul. E o cronica In adeva-ratul sens al cuvintului scrierea lui, pe dind Insemnarile luiPopescu nu pot fi numite decit Memorii. Sint mai mult icoanedesfacute din trecut, amintiri coborite pe hirtie cu tot farme-cul lor de lucran i vazute i traite, si nu o prelucrare a acestoramintiri, amestecate cu informatii luate In dreapta i In stInga.Rare ori gasim la Radu Popescu mentiuni ca: zic cei ce aufost acolo" s't alte trimiteri asamanatoare la experienta ahora.

L-as pune mai curind alaturi de Neculce, care totusi e maimult istoric, e mai proportionat In povestirea sa i la nevoierecurge, pentru timpuri pe care nu le-a apucat, la izvoade,

1 Hurmuzaki, V1, p. 363. Testamental lui e din August 1696. Dare la 171.) linga Stefan Cantaeuzino (Doc. Cant., pp. 161 §i tu-m., 175 6 .

i. prefata la editia ce am dat din eronica.

Marile compilatii de cronici 203

lar pentru acele lucruri ce nu s'au pelrecut in raza vederiisale la spusele acelor ce li-au fost martori. Ca i acesta, RaduPopescu are povestirea bogatä, amdnuntitd a celui chemat sdpovesteascä i ca i acesta el dd viatd expunerii sale princAldura care-o insufleteste, prin elementul sentimental de iro-nie, de duiosie sau de mild ce se amestecd In scrisul sdu chidvorbeste de oameni pe cari i-a cunoscut si de imprejurdri pen-tru care, cind s'au petrecut, a simtit bucurie ori s'a Intristat.

Dovezi despre Insusirile de povestitor ale lui Radu Popescule-am avid i pdnd aici, si vom avea si de acum inainte.Dar ceia ce ni place noud, care cdutdm a prinde si a refaceIn noi viata trecutului, nu trebuia sd-i placd numai decit luiNicolae Mavrocordat, care urmdria alte scopuri i avea altegusturi.

Lui Ii convenia o naratiune oficiald, cit se poate de md-suratd in proportii ca i in ton, si pronica lui Radu Popescun'avea aceastd calitate.

Sd urmdrim, In adevdr, din ce bucdti rdu legate intre ele,alcAtuite unele mai pe larg, altele mai pe scurt, fàrä ca aceastasd corespundd Insemndtdtii relative a acelor Insirate, din ceblocuri de amintiri se formeazd aceastd operd. La inceput, oexpunere foarte pe larg a alegerii lui Constantin-Vodd: cau-sele care aduserd numirea unui Domn de tara pe acele timpuride rdzboiu, desbaterile intre Constantin Logofdtul are re-fusa: de vreme ce ca un Domn sint la casa mea, nu-mi tre-bueste sd fiu" i boierii ce stdruiau din rdsputeri pe ling 'din-sul: si-1 luard de mini si-1 'Impingea de spate", ceremoniile,silintile pe lingd Turci pentru confirmare: Dacal Romlnii scotDomnii i pun Domnii, dar noi ce sintem aici si ce pdzimaid?". Apoi sinlem strdmutati In mijlocul solilor lui Serban laViena, primiti alci, ca niste Romini de la Tara-Romdneascd,nu ca altii dintr'alte neamuri i dintr'alte ten"; ascultdm cu-vintele lor de nemultdmire pentru alegerea Brincoveanului,asistdm la negocierilor lor cu Nemtii cei mari". Pe urmd,dupd o discutie asupra politicei pe care trebuia s'o urmezetara fatd de Imperiali, mergem cu Logofdtul Radu la Brasov

un lucru putin insemnat pe lingd lucrurile mai Insemnatece se petrece atunce; gdsim, ca i dinsul, pe generalul }leis-

204 Vtoria literaturii romAneti

ler furios pentru zdbdvile §i nehotdrirea Domnului, turburatde bAldià §i minios ca un urs Impurat"; auzim convorbireatrimisului muntean 0 a comandaniului impdrdtesc: Ati cd1.-

cat parola, Jupine Heissler, mi-ar fi voia sd auz de ladumneata care legAturi am cdlcat", afard poate de cele pecare BAlAceanu le va fi legat pe ascuns, i celelalte.

Un cuvint abia despre expeditia de la Cerneti, fiindcä scrii-torul n'a fost acolo §i a auzit numai de la altii cum Nemtiiintindeau minile In sus sd prindd gloantele Turcilor". Mailarg se vorbe§te despre campania Nemtilor In Tara-Romd-neascd, pentru cd. LogoMini de taind Radu a asistat la intre-vederea de la Drdgdnegi, §tiind Went vorbelor ce au fost",0 a intovArd0t pe Domn In rdtdcirile luí. Citeva lucruri noudpentru lupia ardeleand din 1690. In grabd sint in§irate eveni-mentele rdzboinice cale urmeaa Vin apoi: o nuntd, o tre-cere de Tatari In timp de iarnd, afaceri moldovene§ti, ceartadintre cei doi Domni vecini. Pe urmd aici iard§i expunerea seface nespus de imbiel§ugatd, de coloratd, de vioaie. Intr'un carmocdnesc" vine din Cons!antinopole, cdtre moarte, nu cdtreDomnie, un pribeag cu pretentii de stdpinire, tata Staico"al lui Mihail Bdjescu, Staico Meri§anul. A trecut din ArdealIn Moldova, de aici Constantin Cantemir 1-a trimis la Poartdca sd-1 ajute prietenii de acolo a scoate pe Brincoveanu dinScaun, pirindu-1. Dar n'a izbutit: Turcii s'au umplut de in-dignare vdzindu-1 intrInd In port nemtesc sau, sä zic, nebu-nesc", i descoperindu-i supt i§lic chica nemteascd, numailegatd sus", care se potrivia, de altmintrelea, cm cismelenemte0i, cu pinteni lungi'. Oamenii hti Brincoveanu 1-au cum-pdrat, ti acum II prime§te la marginea capitalei alaiul °sin-ditilor, un strAlucitor 0 ironic alaiu: gidea cu un ciomagmare In mind..., In chip de Postelnic Mare" In frun. tea lui.Vinovatil cad In genunchi i, auzind mustrarea lui VGA alcdrui graiu rdsund In tdcerea Curtii mi§cate de dramaticapriveli§te: N'a§ fi gindit, Staico, sd vdz una ca aceasta". Ru-gdciunile de iertare se ridicd In zddar de la cei ce stau Ingenunchi. ,,Arma", se aude iard§i glasul nemilostiv al Dom-nului, iea pre dumnealor de-i du In pu§cdrie, unde §i-au

eä noi avem altd treabd: sä bem astAzi." i sus incept

Mari le compilatil de cronicl 205

n'tifila, pe chid temnitele de jos cuprind pe cei logoditi de.acum Cu moartea.

Judecata se face, si osinda se indeplineste. Cronigarul neduce apoi de la spectacolul spinzurdtorilor muntene la schim-barea de Domn din Moldova, care se desfdsurd pe larg. Acmna,trec Turcii prin tara i, cu o cronologie nesigurd, neldmurità,ni se pomenesc miscdri de armate i fapte de rdzboiu. O nuntäIn casa Domnului, cu jale de despdrtire" la parinti i ve-selia" de dincolo a domnescului cocon si mire, Constantin-VoddDuca.

Vin iardsi stiri despre rdzboiul de la toate granitele. Domnule chemat intImpine stdpInii. Dar mult mai pe larg decittoate acestea ni se vorbesle de isprdvnicia autorului la Cla-dova, de picioarele podului lui Traian Impdratul, ce aufAcut preste Dundre", de petera de la Cerneti, i mitutelelemute veninate". Si, fiinded Banul Cornea face sä se ieamisiunea incredintatd lui Popescu i colegului lui, Greceanu,ni se infdtiseazd acesta inteo lumind de caricaturd rdzbund-toare. Vedem in imprejurdri injositoare pe acest puternic,politic cu tot felul de neamuri, de limbi, mai virtos fiind cuTurcii. Un eunuc negru, incunjurat de o suità-1 inspdimintd.Nimicd alt n'au mai' cdutat, mdcar un selam malichim de lamusaip sä auzl; ci au incAlecat pre cal si au luat cringulIn cap; Dumnezeu stie cite rascuri l-or fi lovit preste ochi.Au esit cu putintel suflet; alelalte ce au avut au llsat tot la

Acest fel de isprIvnicie au fdcut Banul Cornea Domnu-lui terii; care sd nu dea Dumnezeu sd faca vre-un boiariu al-tul vre-odatd ca acest lucrul"

Radu Logofdtul, acum Clucer, se strImutd in tabdra Dom-nului, si ni se area inaintea ochilor inchinarea lui Vodd catreImpdratul sdu. Brincoveanu descalecd i ingenunche, cind Pa-disahul trece in strdlucirea-i imperiald. Se pleca cu capulla pdmint; asa-1 invdta cei de ling Impdratul." i daruri por-nesc pentru masa Sultanului: poame, pesmeti cu apd detrandafir i cu moscos fAcuti, i struguri".

De la acest alaiu rdzboinic sintem dusi iarksi In Divanuldomnesc. Se judecd un boier care s'a indulcit la stringereapeste Olt a haraciului, o ruda a Domnului, Constantin Stirbei.

stiu toti cam lung la unghii, din feliul Stirbestilor". As-

206 Istorla literaturil romAnesti

cultdm iardsi pe Domn, vorbind blind si rdbiuliv" cdtre sluganecredincioas6. Apoi, cind acesta agAduieste fgrd rusine si seaduc hIrtiile zdrobitoare, pe care le ceteste In auzul nostrucronicarul Insusi, ridicindu-se de unde sedea la Divan", gla-sul domnesc se face aspru i MA. mild: Te-am suduit Inteovreme si te-am urgisit; sd nu te vAz In ochi... Sd nu te vdzIn ochi, sd te duci s't O. nu te mai amesteci la ceva, cà voiusd te spInzur".

Acum se lasd iardsi In sama cronicarilor de conace caRadu Greceanu mdruntisurile zilnic,e de la Curtea munteand.Ne Intoarcem In Moldova pentru a fi de fatd la schimbarealui Constantin Duca prin Cantemiroglu cel mare, Antioh, lape;irea noului Domn, färä succes, pe lIngd BrIncoveanu, lanunta lui cu fata lui Dumitrasco Ceaurel, o fatd Undrafrumoasd..., si-i este Doamnd".

E iardsi rIndul afacerilor exterioare; se trateazd pe larg,cum am vdzut, despre afaceri polone i rusesti si nu se uitànici cele din Ungaria si de aiurea, cu care se amestecd po-vestirea unor evenimente din viata de famine a lui Vodd.

'De aici lnainte, Radu Popescu e un mazil, i pentru multdvreme viata lui nu mai are ni2iun amestec cu afacerile pu-blice. Cronien e deci mai grAbitd, mai seacd. Prea putin des-pre cdlatoria de la Adrianopol i, dupd notarea inlimpldrilordin Europa, o ldmurire mai mare a celor petrecute la .PrutIn 1711. Ajungem In acest chip la cdderea lui BrIncoveanu,aceastd catastrofd, expusd cu imbielsugare si simtire, nu arenici ea caracterul de bogdtie coloratd al unor episoade dinprima parte a scrierii. Nota polemicd predomneste din ceIn ce mai mult In pagaba povestirii, i acel care lncepuseca un narator literar termind ca un luptAtor politic.

Ceia ce nu inseamnd cd polemica politicà lipseste sau ura defamilie nu se vddeste si In partea d'intdiu a letopisetului luiPopescu. Acesta era fiul lui Hrizea, i fiul Vistiernicului chinuit,despoiat si ucis nu putea sä uite cd bate aceste nenorocirinedrepte veniserd de la Cantacuzini, de la 5erban-Voclà si dela fratii lui.

Pe 51itAnesti" Ii va urmdri deci de la Inceput, pe dittsiipe aliatii lor, netrecind cu vederea niciuna din greselile, nici-

Martle comphatii de cronici 207

unul din pdcatele lor, ci tintuindu-i Inaintea viitorimii dedinsele. Cu bucurie el ni aratd pe teribilul Serban uitat detoatd lumea In mijlocul agitatiei si a bucuriei de Domn nou.Zace In palatul sdu, care e acum al altuia, ca un om dencei prosti, niunai cu muerea lui i cu fetele lui". Micul luifiu Iordachi e inldturat de la mostenire, fiinda. n'au vrutDumnezeu i tiraniile Mine-Au, ce fdcuse boiarilor si sera-cilor terii".

Pe BAldceanu 11 urdste cu patimd, ca pe acela care repre-sinta interesele dinasace i indreptarea politicd spre crestini alefamiliei mai de aproape a lui Serban. Radu Popescu spunecu multdmire cà cererile partidului furd rdspinse la Viena, a-cele cereri fdrd mdsurd, In care se cuprindea Domnia ere-ditard, stdpinirea peste Moldova, monarhie absolutä si do-minatia asupra unei pdrti din Banat si Ardeal, uncle sint ce-

acestea: Lugosul, Caransebes, Mehedia, Lipova, cu ti-nutul Amlasului, ca sà fie de mosie cu privilegii de la Impdrat,date neamului cantacuzine3c", pentru adapost la nevoie. Era",scrie el multdmit, cu cale sä nu le priimeascd, cd era Impo-triva dreptAtii crestinesti i impotriva terii."

El nu gdseste niciun motiv binecuvintat pentru oprirea luiBdIdceanu la Brasov, in loe sä vie in tail lîngä Domnul carenu-i flcuse nimic, i pomeneste numai zvonurile rdspinditeIn aceastd privintd. Umblind dupl. mintea lui", pe c,are ocredea mai blind decit a tuturora, el se insald ca un BEd-cean, cä Bdldceanii totdeauna Ii iutindea mintea dupà nistepgreri nebune, adecd dui:a vitejii". Si ca dovadd aduce peBadea BAIdceanu, tatd1 lui Aga Constantin, pe care Badeaurea sa neastImpAratá It duse pAnd. la crime ordinare

Indemnat de dusmInia sa contra neamului lui Serban i tu-turor lucrurilor ce eran In legdturd ca dinsul, Popescu Ii ieasarcina de a ardta eft de zädarnicä i fantastia era aliantacu Nemtii. El aminteste puterea Turcilor, marele lor avint decucerire, prosperitatea Statului lor, puterea ostirii, care sepoate ridica la o sutd sau doud sute de mii de oameni cuun cuvInt". Arata cum nu se poate al:di-a contra lor o lard lip-sitd de cetAti i intarituri. In asemenea imprejuari trebuie obung. pazd clrmuitorilor unei ten. Cd cel ce ginde4te sd-si

Cf., pentru crima aceasta, An. Ac. Rom., XXI, pp. 389-90.

208 Istoria llteraturii romane§t1

rascumpere patria lui din robia tiraneasca, intiu trebuiecaute folosul cel de ob§te, cum zic cei Invatati ; de-acii sacaute ale rdzboiului §i ale biruintii. Si atuncia este fapta ceadin savir§it Incorunata." Sint, cum §tim, sfaturile pe careBrIncoveanu le auzi de la hoierii si i Indreplatirile pe careInsu§i cronicarul nostru le dete lui Heissler la Bra§ov. A-ceasta. linie de purtare opusd planurilor balacene§ti o aprobàel i atunci dud aduce o politica de duplicitate, §i el ni In-fati§eaza cu laude pe Brincoveanu chivernisind lucrul", In1689, ca sà nu viie primejdie pamintului, aratindu-se de-spre amIndoua partile prieten".

Cronicarul, citind ironica spusa a Domnului catre Heissler:Jupine Haisler, ti-am adus oaspetii cari ti-am scris ca-ti voiuaduce; prime§te-r, nu trece supt tacere i rá.'spunsul injuriosal generalului, cind i se vorbia de robie: Iar tu e§ti rob dechid te-au Newt tata-tau"; dar e evident cä pentru dinsulbatalia de la Zirne§ti e o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru re-presintantii i aparatorii nedreptatii, i cu o bucurie crudael spune,despre Balaceanu, mort de sabia pagInilor, cà trupuli-au ramas acolo", pe cimpul de lupta, batjocura oame-nilor".

De aici inainte, mult timp nu se mai aude glasul de mus-trare: un partid cantacuzinesc, care sa se arate, sä lupte, numai exista, nici In tara, Intre boieri, nici peste granita, Intrepribegi. Pe de alta parte, pentru Brincoveanu, care nu s'atinut nidodata de traditiile de guvern ale unchiului sau Ser-ban, Radu Clucerul n'are cleat sentimente de Indoita recu-no§tinta: pentru ca 1-a ridicat Intaiu In cariera de boier, pen-tru cä 1-a iertat pe urma ca uneltitor contra Domniei. Dinpotriva, la expunerea conspiratiilor, certelor cu Domnii dinMoldova, cronicarul e totdeauna de partea lui Constantin-Voda. El apare mi§cat de bucuria §i. nenorocirile familiei,chid se Intimpla a ni vorbi de ele.

Dar, cum am vazut, spre sfir§itul Domniei lui Brincoveanu,un nou partid cantacuzinesc se forma, supt fratii ConstantinStolnicul i Mihai Spatarul, pentru a readuce coroana In fa-mine. Alune!, Radu Popescu Incepe iard§i razboiul contraneamului pe care-1 urd§te §i, fiindd acest neam ataca tronullui Constantin-Voda, el e adus sa ieie apararea acestuia.

MarileTcompilatil de cronicl 249

La cAlltoria din 1703 la Adrianopol, dud BrIncoveanu trebuisa creascä tributul cu 240 de pungi 1, nu se arati nicio ne-multgmire pentru aceasta. Dupa ce terming cu acest drumal Crucii, Popescu lauda din toatà mima pe Domnul sgu,acoperit de toate trecgloarele daruri ale norocului: Atita erafericit, cit mi se pare cä toate darurile norocului era asupra

In toate au avut noroc: bogat, frumos la chip, la stat;vorba lui frumoasg; cu minte mare; rude multe; fii, fete dindestul, gineri, nurori; a0sderea cinste mare; si In boiaria luisi In Domnia ce au domnit nicio lipsä nu va fi avut. Si acestDomn ar fi putut sä zicä cuvintele lui Solomon: cä once i-aupohtit inima hi, nu i-au lipsit". Acestea, terming, el, sica acestea vdzInd inaintea ochilor lui, numai se veselià".

Cronicarul stie cg. Petru-cel-Mare a fost chemat la 1711 cumulte rugg.ciuni, de Domnie 0 de crestinii ce slut supt minaTurcilor", pentru a lua Tarigradul 0 a se face Impgratul cres-tinilor din Ildsgrit, dar se fereste a vorbi mai limpede, ames-tecind pe Brincoveanu In aceastá aventurg pripitd. Feciorullui Cantemir-Vodg", acela, da, s'a Inteles cu Muscalii 0 aalergat la dinsii pentru mIntuire. Dar nu si cumintele BrInco-veanu, om cu suptiri çi adinci socoteli. El a rgspins cu sta-tornicie toate ispitele: Nu vrea sä meargg nici spre o parte,nici spre alta, ca sil na i se Intimple vre-o gresald, Dakar cgmult4 11 Indemna sil meargg. la Moscali, lar el nici cum nuvrea; numai ce sedea la Urlati".

TrKdglorul In Muntenia e numai unul dintre Seitgnesti",Toma cel cu nebunil mindrie", mInat de dorul Domniei, pecare asa spune i Greceanunu-1 vgdise acum Intgiasau de sfatul unchilor sdi": Constantin si Mihai. Dar soco-telile i se Incurcarg generalului Toma al Mgriei Sale Impgrg.-testi. Tarul liberator strigii la pace si se intoarse Inapoi cuaceastä rusine", iar Toma Seitgnescul", al cgrui rost In tarasa se incheiase acum, ca si al lui Dimitrie Cantemir In Mol-dova, au rgmas inghetat i ca un mort multà vreme", lavestea tratatului, care-i distrugea sperantele.

Raportut venetian din 23 lunie 1703, Hurmuzaki, 399,No. 541, socoate gresit adaosul la 120 de pungi pe linga sumaveche de 273, ceia ce ar face limpreuna vre o 500, cifra ce se ad-mise apoi ca cifrg normalà.

14

t() lstorla literaturii romgne0

Scriitorul trece la Injghebarea complotului Intre ConstantinStolnicul, fiii acestuia, stefan Spdtarul si Radu Comisul, de oparte, Mihai Spdtarul si ginerele lui, Dumitrasco Racovitd,pribeag la Brasov, de :zlia 1. El Infiereazd pentru acest act denerecunostintd pe Cantacuzini, carii din felul lor era ne-odihniti si nemultdmitori tuturor Domnilor, cd tuturor Dom-nilor s'au arAtat cu viclesug i cu rdutate". El aminteste maideparte sentimentele de iubire fiascd pe care adesea ori, Inauzul tuturora, le exprima Brincoveanu pentru Stolnic2 siviata lor veseld de oameni boggi, netulburati de nime, de carese bucurau multdmitd lui BrIncoveanu cel apdsat de grijigreutAti.

Mazilia, prinderea, Inchisoarea, moartea Domnului si fami-liei lui slnt zugrdvite cu o sincerd durere, de si f ärä tInguiriemfatice. Usurpatorul, ruda criminald, care ocupd Scaunul,tefan Cantacuzino, e tratat aspru: om nestatornic In cuvinte

si In fapte, i In jafuri mil cale si fArd dreptate", glumet,cinic, care iea fdrd mustrare de cuget cele ce nu i se cddeasd le ieie.

Cantacuzinii au lepddat de la dinsii Invinuirea cd ar fi volttronul si viata dusmanului lor mazil. Popescu vorbeste de U.-gdduieli f Acute lui Mib.ai Racovitd, si In Ardeal s'a §i crezutIn primul moment cd fostul Domn moldovean a luat mostenireaBrIncoveanului 8 tefan-VocIA pusese pe medicul Ferratiserie In provincia vecind astfel incit sd se pard cd. Domnia i-acdzut ndpaste 1. El serie la 26 Mart 1714 lui Hrisant Notara,vestindu-i In acelasi timp numirea sa i compAtimind pe Dom-nul cAzut: Numai unul Dumnezeu stie eft am Wins si ni-a pd-

V. si mai sus. Poinelnicul de la Bisericani mentioneazA din-tre Cantacuzinii munteni pe Constantin, cu soüle lui, Salta 0Ilinca v. Operile, pp. XXXII-III; Genealogia zice Maria, defel Moldoveancr; editia mea, p. 313 i copiii, pe Serban cucele douA Marii a lui Leurdeanu 0 a lui Glieta ; pe MihaI,cu sotiile Marta, Teodora copiii; Uricariul, XXIII, p. 361.

2 V. mai sus3 A§a credea, In April 1714, Stainville, care vedea In $tefan

Cantacuzino, Imbracat cu caftan de mandatariul Sultanului, un sim-plu ispravnic de Scaun; Hurmuzaki, IX1,-p. 531, No. 679.

V. izvoarele mai sus.

Mad1e compilatii de cronici 211

rut rail pentru scoaterea aceasta a Inaltimii Sale'''. La 9April, el protesta cá n'a putut face nimic pentru a lua tronul:patron' la Poarta n'avea, corespondenta, de la 1701 Incoace,ii era oprita, banii lipsiau i dari noua nu s'au pus pe tara,destul de saracEd i asa prin faptele bunului crestin" care-cazuse gindindu-se numai la binele si la averea lui2. La 21,batrinul Stolnic asigura pe patriarhul Hrisant ca se va oprisi de acum inainte de la pira, ca slujbasii imparatesti" aufost acei ce au dat de existenta galbenilor batuti In Ardeal,ca Turcii au fost minati mai mult de invidie Tatà de un tri-butar ce li se arata asemenea cu imparatii i craii" d.

La 28 April, Voda, intrebat mai cu de-amanuntul de acestcorespondent al san, se apara cu caldura de once amestec:Aceasta cu adevarat Ii spunem ca n'ara avut In gînd nici-odata, nici n'am cheltuit, cum stie Dumnezeu, ca sa-1scoatem sau sa ne ridicam noi" 8. Dar In vara aceluiasi anConstantin Stolnicul, principalul autor al schimbarii, nu sepoate opri sa nu vorbeasca de starea proasta a terii, adusade vinatorii de comori zadarnice cari s'au dus de aici"5. Eadevarat iari ca tef an a sustinut ca de nenumarale ori a sta-ruit pe linga Turci pentru crutarea vietii Brincoveanului"a familiei lui, i cà, daca-1 apasa ceva pe acela, slut propriilelui marturisiri stoarse de chinurir; e adevarat cà a plins Incuvinte calduroase peirea celui vrednic de lacrimi" i alor sai,rugindu-se lui Dumnezeu sa ierte pe cei periti" 7 de o moarteasa de neauzita." 9, dar chiar intrebarile i staruintile deseale Patriarhului Dionisie i lui Hrisant pe linga stefanConstantin ne fac sa banuim ca aceste lacrirni erau false si a-cele protestant mincinoase In parte.

In once cas, pentru Popescu nu exista indoiald cä ucigasiilui Brincoveanu Ant Cantacuzinii, fiindu-i intarit acest lucru

Legrand, Epistolaire grec, p. 110; Hurmuzaki, XIV.2 Bis. ort., XVI, p. 290 si urm.8 Ibid., p. 297 si urm.A Legrand, I. c., p. 112; Hurmuzaki, I. c. La acesla slut a se

raporta i notele urmittoare.6 Ibid., pp. 123-4.6 lbid., pp. 125-6.1 Ibid., p. 132; Bis. ort., L c., pp. 301 2.

Ibid.

212 Istoria literaturli romAne§t1

de unii carii sInt vrednici de crezut". I-au stins", serie elaiurea, casa, si pre dinsul, si pre feciorii lui."

Si nu numai cd S'eran a trimis plrisi la Constantinopol con-tra predecesorului sAu, pentru a-i denunta mincdtoriile Si

relatiile trAddloare fata de strdindtate is dar au urmat si ei, In-vingAtorii, aceiasi cale, pe care la altul o desaprobaserd. Nu nu-mai cä s'au lAcomit la bani, dar au reluat legdturile cu eres-tinii: Nemti si Muscali, pentru a aprinde un rdzboiu si a rd-mlnea supi un ImpArat de aceiasi lege, In veac slApInitorterii noastre si pdmIntului nostru". Si trebuie sä recunoas-tem ca asa a fost, cum nici nu putea fi altfel clid vremeera pe tron un Domn de tard, un Doma de neam mare, cu oIntinsA si bogatd familie, avind un trecut si 'liste aspiratiivrednice de numele ei, un Domn care n'avea de apdrat inte-resele sale, ci si pe acelea, pentru el superioare, ale familieisi terii sale. Ca si inainte, corespondenta germand trecu prinTara-Romdneascd, relatiile cele mai bune furd. Intretinute In-tre agentul la Constantinopol al Domnului muntean, acumRdducanu, fratele lui Stefan, si residentul imperial; VodA con-simti,c,erind totusi a se opri trecerea pe la el a coresponden-tei, chiar cind se prevedea rázboiul, a da stiri bune in Ar-deal s't a lnsela pe Turci cu vesti false 2.

Dupä ce denuntase vinovAtia, Radu Popescu 1si propusesesd urmAreascä ispdsirea ei de cAtre Seitdnesti". El agAduiestea ni spune minunile" prin care-i bdtu Dumnezeu, dar secredea cd se opreste la cea d'intdiu, Indrdcirea" DoamneiPduna la MIndstirea dintr'un Lemn, In ziva de Sintd-MArie3.Celelalte erau, cum vom vede; IntImplArile din 1716, ma-zilia acelui care mazilise si omorul acelui care omorise. Darsingurul manuscript cunoscut pdnA acum, acel care a servitpentru editia din Magazinul istoric §i. s'a rAtAcit de atuncea,

1 Vezi-le acestea In Del Chiaro, si de acolo In Evenimentele"lui Dimitrie Cantemir.

2 Hurmuzaki, Fragmente, IV, pp. 85, 87-9. Cf. Doc., VI, pp. 117-8,Nle, 74-5.

2 Doamna era sora Grecenilor sau fiica unuia dintre dInsii; InaceastA privinta Genealogia Cantacuzinilor, p. 561 (cf. editia mea,p. 313 §i Del Chiaro, p. 43, se contrazic. Domnul numeste pe Barbu[Greceanu], cumnatul sAu; Legrand, Epistolaire, p. 147; Hurmuzaki,XIV.

Marne compilani de cronicl 213

nu mai cuprinde nimic despre evenimentele ce urmarg. ne-bunia Doamnei.

N'a fost cunoscut, multä vreme, un manuscript, care, dind In-taiu fragmentul §tiut al operei lui Constantin Cantacuzino,continuA cu corpul brIncovenesc neoficial, pe care 11 intrerupede la o bucatl de vreme 1 pentru a urmh. apoi MemoriilePopescului. Acestea, la rindul lor, slut continuate printr'o na-ratiune du§manI lui Nicolae Mavrocordat, pe care o vomcerceta mai departe. 135.na la aceasta naratiune Msg., §i de lalocul unde ne pArase§te versiunea cunoscun, avem urma-rea Memoriilor 2.

Cu loan minunea de la mAnAstire, poveste§te mai departePopescu, Cantacuzinii nu-§i recunosc pacalul ce au fAcut"§1 nu se poccliesc. Domnul nu intelege In§tiintarea dumne-zeiascA: el vede In lovilura venin de sus o afacere de far-mece: spinzurg. douà mueri de acelea" §i zide§te In chiliepe Olimpiada, sorà cu mama PAunei, Usindu-i numai o fe-restrue, de-i da pe acolo pin. §i ap6.".

Mai departe, pregAtindu-§i pedeapsa prin covir§irea nele-giuirilor, ei In§ealà familia rgmasA pe urma BrIncoveanului,o fac sä adune din ruinele averii sale o sum§. de AscumpArarede 80 de pungi, ce se dau Turcilor, §i apoi aduc trimitereaei la Chiutaie, amdnunt care mai tarziu va fi trecut cuvederea In cronica oficialI.

Carol al XII-lea strglAtu Tara-Romgneasa pentru a seIntoarce In Suedia. Radu Popescu i-a fost unul din conacciisau mehmendari, §i In a doua operI a sa. o va §i spune. Dardeocamdan el tace lucrul pentru a avea prilej sä se pringade cheltuiala f Acutl nrii cu merticele ce i se da", de reauacredintd a lui Stefan-170dd, druia i se iartk suma din tributMil ca el sä despggubeascä pe cei ce suferiserd pagube3.

'La cuvintele au §6zut iar in Scaun"; v. resumatul In Analele Ac.Rom., XXI, p. 322. Cf. Giurescu, Contributiuni, p. 120 §i urm.

I Aceasta se vede din asAmanarea, §i pentru aceastà parte, cu cro-nica oficialà, de mai tArziu. Ms. poartà ni. 441 in Bibl. Ac. Rom.

3 Precum au fost", adauge el drastic, Ai c... t ce s'au dat la Im-01.0e §i cu altele carele le-au luat Cu jafuri." Pen tru RaduIIrizea" In 1706, v. doc. 237 XII din Bibl. Ac. Rom.; de atunci Giu-rescu, Contributiuni, p. 58.

214 Istoria literaturii rornAnestl

Radu Popescu a implinit apoi o misiune. in restabilireahot arelor incdlcate de Turcii brAileni ca rdsbunare pentru cdToma Cantacuzino participase la stricdciunea cetAtii lor. Incea dupa urtnd au biruit boeri Ora cu dreptatea ce au avut,§i au luat hogeiu de la cadiu, scrindu-sd hotarele cele vechi, casd fie iar pe acolea, si carte au scris de au gonit si pesubas duprin sate".

In expunerea scurld a expeditiei din Moreia, se insistd a-supra deqbisnuitului triumf pe care Sultanul porunci sa-1 facdVizirului invingAtor, i scriitorul gdseste cuvinte de mustrarepentru Venetieni, cad .atita timp luaserd banii Grecilor supusi

peninsuld i acuma, cu toate laudele, nu se pricepeau sd-i a-pere. Si Venetienii au rdmas rusinati inteatita vorbe ce auzis, cA au atita i alita galioane, cordbii i altele, pline de osti,

cavaleri de Malta, i, cind au fost pe urmd, nici cum nus'au iubit obrazul ca sd dea ajutor ticdlosilor Greci, de la careinteatitea ani luase mare sumd de bani, ci i-au ldsat Mr' deajutor, de s'au robit multime de crestini pravoslavnici". CA-derea sprijinului turcesc al lui Stefan Cantacuzino, Pasa dela Bender, e povestiil cum se afld i in cronica oficiald. DarIncà de la Inceput se da si o altd explicatie a maziliei Dom-nului: aceia cd nu era drepl Impdratiei O a treia, pe careo stim numai aici s't pe care Popescu, cu toatd aplecarea sade a inegri pe Cantacuzini, a pardsit-o mai tirziu, e dorintalui Mihai Spdtarul de a fi si el Domn; slut intrigile acestuiasi ale Racovitestilor: Fiind neodihnit om i amestecdtor deDomni, au inceput a umbla cu scrisori la cuscrd-sdu Mihaiu-Vod, prin mijlocul ginere-sdu Dumitrasco Hatman ul]..., in-demnindu-1 ca sa nevoiascd In tot chipul sd fdgdduiascd In totchipul Turcilor bani ca sd-i dea Domnia Prii-RomAnesti. Siau si umblat destul, dar, unde nu va Dumnezeu, oamenii friednu pot."

Urmeazd sosirea lui Iusuf-Aga cu mazilia, incercarea luiMihai Spatarul de a fugi la Nemti, dud aude de Domnia luiNicolae Mavrocordat, i intoarcerea lui Inddrdt de pldiesii dela granitA, sosirea In sfirsit a notilui Voevod, cu mare pompd,primind pe toti cu dragoste".

cu instalarea lui Mavrocordat, se sfirsesc Memoriile luiPopescu. Restul e scris inteun spirit prea dumitnos fat6 de

Marile compilatii de cronici 215

Nicolae-VodA, care fdcuse numai bine lui Radu Popescu, pen-tru ca sA. 1-1 putem atribui. Il vom studia deci la continuArile marilor cronici muntenel.

Cum era, aceastd cronicA nu putea sA fie primitA i dinalLe pricini decit caracterul prea personal, legAtura prea evi-dentà de o personalitate politicA ce nu era a unui Domn, ca-raclerul disproportionat, fragmentar al expunerii. Contra cri-licii Cantacuzinilor n'avea nimic de zis Domnul grec: in sin-gele lor i se stabilise tronul. Dar el ar fi vrut sA se infAti§ezeastfel ca Domnia strAinA sd fie pe deplin indreptAtitA, arfi dorit sA se generaliseze lipsuri §i defecte pe care Popescule atribuia IntAiu unei singure familii, aceleia cu care era Indu§mAnie neamul sdu. Brincoveanu trebuia sä apard 'hile°luminà rea, trAdarea §i lAcomia sl-i fie i lui scoase la iveald.Amintirile bune ale stápinirii prin pAmInteni, prin Domnidin ~hit", cum zicea Popescu, trebuiau distruse pentru aispiti la opositie pe boierii munteni.

Panca IntAia a cronicii lui Radu Popescu se elimina astfelprin felul cum era lucratá i prin faptele pe care le cuprin-dea. Partea a doua nu fu exclusA cu desAvir§ire, dar i se im-puse cronicarului sA-§i revadA opera de la 1699 inainte, s'oprefacA de la un capdt la altul.

Radu Vornicul nu era omul care sl refuse a se intoarce a-supra sentimentelor ce manifestase i judecAt;lor cc apucasea enunta. Pentru moment, era credinciosul bUier al Domnuluigrec. Si el consimti, f Arg. a sta mult pe ginduri, sA indepli-neascA §i In scris schimbarea la fatd pe care o facuse alládatA In faptd'.

Bucata remaniatA a cronicii lui Radu Popescu se intindeasupra anilor 1699-1716 din corpul oficial. SA vedem In a-mAnunte cum s'a flcut schimbarea.

Sint pArti reproduse pe de-a 'ntregul : expunerea vietii depetreceri pe care o ducea BrIncoveanu, cAlAtoria de la Adria-nopol, cu efectele ei, cea mai mare parte din amAnuntele des-

1 Ms. e scris 'de Ionitä Soimescu, Logofiitul lui Scarlat Dr14-nescu, biv Ve! Stolnic, ispravnic de Muscel, la 4 Octornbre 1792.

2 Memoriile sint publicate in Magazinul istoric, V. Cf. An. Ac.Rom., XXI, p. 361 si urm. Tesa lui Giurescu, in Contribufiuni, p. 76 siunn.

216 Istoria literaturii romgnestl

pre aderea Domnului, nebunia Doamnei Pduna. Se Inldturdlotdeauna lucrurile care privesc afacerile staine, cu toate cd,mai tdrziu, Popescu va acorda iardsi un loc, covirsitor ade-sea, evenimentelor petrecute peste hotare, in a doua Domniea lui Nicolae Mavrocordat. Se lasä la o parte iardsi unele stirice priviau numai familia Brincoveanului sau numai resentimen-tete personale ale scriitorului, ca vinovdtia Banului CorneaIn chemarea Domnului la Adrianopol.

In schimb se adauge transitia NA de Greceanu, o transitiesilitil i destul de nedibace . Se schimbd in sfirsit i se adaugeo multime de fapte si de aprecien, care dau Intregii lu-crdri o coloare noud.

La noul haraciu, crescut In 1703, Radu exprimä data a-ceasta o jale pentru tara, de care fusese strdin cind seriaIntdiasi datd cronica acestor Haraciu care nuputea sà ridice [tara], ci era totdeauna In casne i In vaetein lacrdmi pentru greul care le venise". Si, mai mult decitaceastä noud sarcind fiscald fatd de Turci, Domnul intorss'au fdcut mai rdu, mai cumplit; Imprumutdri au pus peboieri, pre inandstiri, biruri mari pre sdraca tarä, cit n'a-vea putere sd le indeplineascd, ci se vdita i blestema".

In adevdr, observd cronicarul oficial, pentru atilea jerifeBrIncoveanu apdtase Domnia pe viatd, dar In curind

el incepu sd aibd noi temen i din causa nestatorniciei tur-cesti. Atunci, -ceia ce nu ni spusese acelasi scriitor Inainle,In cealaltd opera a sa, el Intl In legdturi cu Tarul, se a-junse cu Muscalii In vorbd", chemIndu-i asupra principatelor,ca sä fie supt stdpinirea lor; i s'au cerut i hrisoave, fd-cIndu-se si pe dinsul i pe feciorii lui cnezi de Moscovia,le-au dat". Li oferi provisii, ajutor de oameni, bani, i chemdastfel, el, nu Dimitrie Cantemir, nenorocirea asupra terilorromine. Prin multe rugdciuni i indemndri ce fdcea Constantin-Vodd, s'au pornit Tarul cu osti, de au venit asupra Turcilor."

Dar aceastd purtare taddtoare fatd de Turci devine si maicondamnabild prin aceia cä nici Rusii mdcar nu slut serviti

TrecInd i acesle intristdri ce venise lui Constanlin-Voda, vAzinda s'au dres lucrurile despre Poarta, s'a nu mai aibA grijä de Ina-zilie, se bucura, se veselea s't se ld[ea In Domnie."

Marne compilatii de cronici 217

cu sinceritate. In lagdrul sau de la Urtall, Constantin-Voddasteaptd Imprejuarile, gata sd se dea de partea celui mai pu-ternic sau mai norocos. Turcilor li &Muse bani pentru a nuse lupta: vre-o trei sute de pungi; Rusilor li trimete, prinbuild Intelegere cu acesta, pe Toma Spdtariul Cantacuzinul",care nu mai apare deci ca un nerecunosator fatd de Brin-\realm, un vinzdtor al Domnului sdu, ca In cea d'intdiu redac-tie, ci ca un complice al lui. Avea doud socoteli": a-si facemerite fatd cu Rusii, fdrd a strica situatia sa la Poartd. Totprofitul si niciun rise; o politicà mult ldudatd, cind izbu-teste.

Aceasta nu izbuti decit pentru moment. Prietenii crestini sistdpinii pdgini vedeau de o potrivd de bine cu cine a,veau aface. Trimisii rusi la Constantinopol denuntd Turcilor legdtu-rile, prin scrisori si soli, ale lui BrIncoveanu cu Tarul. Mazilianu fu zdbovitd declt de teamd cà bogata pradd sä nu dispard.

Acum intervin Cantacuzinii, mai maltratati decit Inainte,Saitanici-Ogularii, feciorii Dracului''. De alianta lor, In a-ceastd luptd de desrdddcinare, cu Racovitestii nu se vorbestenimic aici Mihai Racovitd domna acum In Moldova §i seafla In bune relatii cu vecinul sdu muntean; ca organ" alintrigilor nu mai figureazd Mihai-Vodd, ci un Constantin Dii-chili, Vdtav de aprozi, care duce arzurile de pia. Aceste plriaduserd mazilia neasteptatd, fulgerdloare 1.

Aici nu ni se mai vorbeste, pentru a nu mica prin contrastulIntre nuntd si nenorocire, de pregdtirile pentru asdtoria luiRrolucanu, fiul Domnului, cu fata lui Antioh-Vodd, care erala Constantinopol. Dar se explica prin aceia cd trupele eraula dispositia Spdtarului, si acesta era Stefan Cantacuzino, lipsaortedrui gInd de lmpotrivire. Nu se ruai dau numele boierilorcari merserd noaptea la capugiu pentru a cere ca Domn peStefan si a Inscena ceremonia numirii lui: pdrintele Vlddice,rdul Antim, al arui nume nu putea sd-i audd cu plAcere Ni-

1 Ea vent In momente de mare durere pentru familia Brinco-venilor, asa de fericitl. WA' acum. Domnita Stanca rnuri la 15 Martst. v. 1714: Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat, si, cum i-a fostvoia, asa a fà'cut", serie bdtrinul Domn, doul zile dupA aceasta' lo-viturg, lui Hrisant; Legrand, Epistolaire grec, pp. 109-10; Hurmu-zaki, XIV.

218 Istoria literaturii romdnesti

colae Mavrocordat, episcopul de RImnic, Mihai Cantacuzino,mort si el de atunce, Banul Stirbei, Serban Brezoianu, poatecel jertfit In 1716. Se insistd mai mult asupra strIngerii decdtre Turci a averii lui BrIncoveanu, stringere pe care o des-cric cu energie Constantin Stolnicul, In scrisoarea sa din 26Iulie 1714: Afard de alte mari chieltueli ce s'au urmat, oa-menii ImpAratului au pus la socoteald once cap de vitd al luiConstantin-Vodd, vinurile si toate lucrurile..., pdnd i fasolele;

sd nu rIzi In adevdr, le-au pretuit si pe acelea cum auputut" 1.

Se afirmd, data aceasta, cu insulte pentru Cantacuzini,vinovdtia lor In jertfirea familiei i persoanei lui Brincoveanu.Ar fi lucrat pentru a duce lucrurile la acest sfIrsit sIngerosspurcalul $tefan-Vodd", dar, mai ales, tatAl lui, hotul acelbittrIn, tatd-sdu, Constantin Slolnicul, stiind toate tainele ne-potd-sdu Constantin-Vodd, pentru cà le spunea toate, avIn-du-I, nu ca pre un unchiu, ci ca pre un tatd"; el ar fi datInsusi In mina Imbrohorului pentru a fi duse la Constantino-pol scrisorile de trddare ale Brincoveanului i diplomele luidin crestindtate . Astfel acel rdu bdtrIn", care fusese Insäbolnav de moarte tocmai pe aceastd vreme i rdmdsese cuoarecare urme de boald i, ca un bdtrin, cu oaresicene" 3, ar fi pus la cale mdcelul din ziva Sintdmdriei din Ar-gust al anului 1714.

CaracterisInd acum pe Domnul ucis, Radu Popescu nu maicrede cd trebuie sd reediteze laudele WA reserve de odinioard,ci le tempereazd, amestecIndu-le apoi i cu multe si aspremustrdri. A fost, scrie el acurna, un principe fericit",de sigur, dar nu un Domn ldudat". Sdndtos, Intreg, c,asdIntreagd, fii si fete multi, avutii prea multe, case, palaturi,sate, vii, helesteae, Domnie Indelungatä i altele ca acestea,care nu i-au lipsit nimica de care ochii lui au pohtit e." Cela

Legrand, Epistolaire grec, p. 124; Hurmuzaki, XIV, 0 altd scri-soare a Stolnicului cu stiri asupra afacerilor suedese, purl:Ind datade 8 April 1713, ibid., pp. 94-5; Hurmuzaki, XIV.

2 Dar ni se spune intr'un raport contemporan, in Hurmuzaki,Domnul le linea pe acestea la Brasov.

3 Scrisoarea tut Stefan-Vodd cdtre Hrisant, 18 April 1714, InLegrand, Epistolaire grec, p. 113; Hurmuzaki, XIV.

'P. 28.

Marile compilatil de cronicí 219

ce nu 1-a Impiedecat de a face multe rele", de a se a-rata lacom peste mdsurd, de a strica vechile obiceiuri, de areduce la starea de podani" pe mosiile sale si ale Cantacu-zinilor acea clasd de slujitori care odinioarä stringea singurdharaciul. Dintre allele nenumdrate" greseli ale lui si fapterele, cronicarul mai mentioneazd odatä cresterea, mai multca indoirea, tributului, ,,de au rdmas un blestem, de blestemdsdracii si vor sd. blesteme In veci".

Treclnd la Stefan Cantacuzino, gdsim Indatd partea noua dincronica oficiald.

Natural cd aceastd parte noul e scrisd In acelasi spirit Incare a fost executatd ,preschimbarea pArtii mai vechi. Dupdnebunia Doamnei, care se poate pune la Indoiald cu dreptate4,se mentioneazd blnuielile ce cdzurä pentru aceasta asupra ind-tusei ei, sora mine-sir, Olimpiada, care fu ziditd. In chilie,iar cloud cdlugdriti spinzurate pentru cä ar fi adus aceastd In-drAcire".

Cronicarul continud cu notitele cunoscute despre evenimen-tele mai importante din aceastd. scurtg. Domnie: trecerea luiCarol al XII-lea 21 expeditia din Moreia, cererile acute terii pen-tru (lima, uciderea lui Rechiab-Imbrohor, patronul lui $te-fan-Vodd, care, perind la Bender, unde ajunsese Pasd, iea cusine si nddejdea" Domnului.

.

La 9 Ianuar st. v., 1716 sosi iardsi la Bucuresti, pentru adoua °ail Inainte-mergAtor al mortii, capugiul mazililor. Fugaera imposibild In iarna grea si cu hotdrirea locuitorilor de anu-si preggii, dind drumul celui urgisit de ImpIrdtie, o ro-bie de la Tatari. Popescu pretinde cd. Stolnicul Incercä slcIstige pe Trimisul turcesc indrturisind cä el a otritvit doi frati

4 V. An. .1c. Rom., XXI, p. 380, nota 1. Mara de izvoarele aratateacolo, mai Vezi Cipariu, Archiva, pp. 515-6: recomandatia acordataei de Papa, care arata In ce chip a scapat ea in strainätate si amin-teste si serviciile pe care Constantin Stolnicul le-a facut Imperiului.La 1717, ea si fiul ei Radu scriu catre cavalerul Emanuel" pentrua cere interventia lui pe Ilnga Papa; Arch. soc. st. si lit. din Iasi,V, p. 549. Cf. si Hurmuzaki, IX, p. 542 si urm.; Memorüle luí DadichIn Gatterer, Allgem. Bibl., XIII.

1 Pe care o descrie si Domnul bite° scrisoare a sa, tiparita inLegrand, Ppistolaire grec, pp. 135-7, No. 92; Hurmuzaki, XIV.

220 Istoria literaturii romgnesti

cari-1 incomodau: Serban-Voda 0 Iordachi, 0 el se razimapentru aceasta destainuire pe autoritatea lui Ienachi Mavrocor-dat, care ar fi auzit povestindu-se lucrul la Poarta de acelcare-1 primise din gura chiar a lui Constantin.

Era sfir0tul puterii Cantacuzinilor. Popescu-i urmare§teInainte cu ura so, care era 0 de porunceala. Tot omul sacreaza", proclama el acuma, ca adevdrat era zvonul rdspInditIn 1688 despre causa mortii lui Serban-Voda. Asemenea cu tatalla rautati era §i domnescul fiu, cum §tie scriitorul din expe-rienta 1 : nestatornic, mincinos, supus sfaturilor nebunei saleDoamne, lacom la dari §i Imprumuturi". De 0 rugat de noulDomn, Nicolae Mavrocordat, sd rdmlie, batrInul Stolnic nu vo-iete sa stea In lard. ca un boier batrIn" 0 un parinte" alnoului ocIrmuitor, ci se duce la Poarta, cu &dui sali mintuiefiul, iar, in adevar, pentru ca sä se piarda Impreunä cu dinsul. Unalt Cantacuzino, Mihai, e facia ispravnic, fuge spre Ardeal, e adusinapoi de vame0i de Cimpulung 0 ramlne Caimacam pandla venirea lui Mavrocordat. Acesta, sosind, Il cinste0e ca peun parinte", dar el nu poate fi scdpat, cum nu poate niciginerele Slolnicului, Radu Dudescu. In zadar starui, ni spunePopescu, omenosul §i milostivul Domn, In zadar oferi panala douazeci de pungi pentru viata celui din urma, care eraom liar 0 Cu coconi mici". Cumplitul Vezir", omul rau 0cumplit" ce era All-Pa§a 2, nu se MA induplecat de nimic.El Implini asupra familiei acoperite de pacate, asupra vicle-nilor Imparatului, printipi de Imperiu 0 cnezi de Moscovia",hotarirea lui Dumnezeu.

Cu ace0i du§mani ai Domnului sau a mintuit Radu Popescu,dar In curind vin altii la rind. Razboiul turco-german Ince-puse, §i succesele Nemtilor dadurd sperante acelora dintreboierii munteni cari rivniau o mai mare influenta, cinste Im-parateasca pentru sine, iar pentru lara un traiu mai civili-sat supt stapinirea cretina, pe care o vedeau de o sama detimp functionind In Ardeal 0 o apreciau. Mitropolitul Antim,Grigore Baleanu, un Golescu, Brailoii: Barbu 0 calugarul,

g Noi Cu ochii nostri le-am vazut si cu minile noastre le-am pi-OR." A trlit Cu el si a vorbit Cu el", spune Popescu mai departe.

g Pe care totusi II lauda, cum am vazut, cronicarul al doilea mol-dovean al lui Nicolae-VocIA.

Mari le compilatil de cronici

Obedenii, Bengestii, Bujorenii, boierimea de peste Olt, In ge-nere, formard planul de a cherna pe Germani si de a prinde, cuajulorul cdtanelor", pe Domnul Turcilor. Descriind viata luiRadu Popescu, am vdzut cum s'a realisat acest plan.

Dar pAnd atunci unii dintre adversarii stdpinirii pdgineplAtird cu viata intrigile de care se Muse vinovati.

Venind pe tronul muntean, Nicolae-Vodd primi felicitdrile co-mandantului imperial al Ardealului si-i rdspunse oferindu-se aajuta pe Germani i chiar a trece la dînii. Aceste propuneri,venind din partea unui om cu trecutul i sentimentele lui Ma-vrocordat, full considerate ca eine griechische Finesse",nimeni nu le discutdi. De altmintrelea, Domnul se asigura debani, pe cd.i de confiscare si Imprumuturi", se zice, i adunaTurci In jurul Au. In Septembre, cItiva Nemti trecurd pe laTurnu-Rosu, i Indatd conspiratorii rdspindird zvonul cd eiar fi ajuns la Pttesti. Mavrocordat se retrase, pArdsit fiind deTurci, cari-1 gdsiau un Grec prost", la Giurgiu. De aici Antimplea, fdrä a i se fi dat voie, i Incercl in zddar la Bucurestio miscare In favoarea Imperialilor. Nefiind forte reale pe caresd se sprijine, incercarea nu reusi. Furios cd a fost inselatumilit, Nioolae-Voda ;psi inainte pe unul dintre cei bdnuiti càse luteleg cu dusmanul: Brezoianu. Intrebindu-1 scurt: Uncleai fost", el dddu ordine A se taie acest boier. Un BAlaceanu fuexecutat imediat; predicatorul Curtii, Ina din vremea luicoveanu, preotul loan Abrami, o soil a lui beizaded GheorgheCantacuzino, pe care-1 asteptau boierii ca Domn, doi frati ailui Barbu Brdiloiu, sotia lui Brezoianu i fratele ei2, mai multialti bojen i negustori fund aruncati in temnitd. In sfirsit Mi-tropolitul Antim pierdu demnitatea sa arhipdstoreascd i, cd-pdtindu-se contra lui un decret al Patriarhului, Domnul Uporni care un loe de exil, la care nu ajunse niciodatd, fiind°morn pe cale.

Acestea le stim din Del Chiaro, din Vanderbech si din do-cumente contemporane 31 dar Radu Popescu, un mester lin-gusitor i un om foarte discret asupra sldbiciunilor patronului

Hurmuzaki, VI, p. 150, No. 77; cf. Fragmente, III, p. 90.2 Fiii fugiserA la mo0e. Cf. Vanderbech, In Engel, o. c., II, p. 12;

Doc. Cant., p. 182 0 urm.Hurmuzaki, VI, p. 180 0 urm.

222 Istoria literaturil rombesti

sdu, nu e acela care sd ne ldmureascd mai mult. De ladInsul Intelegem lucrurile cam asa: Manele" vin i praddOltenia, in pdmitntul acesta Mehedinti" Vicleni" dinire bo-ierii terii se unesc cu dînii, oameni räi, despre cari _poatescrie, ca despre Golescu: Dracului dd-i fum de tdmlie en demult, el rdmIne In firea lui tot drac; asa i Go1escu",2, saudespre Barbu tdlhariul cel mare Barbul Sdrdariu1"3.Ei se Inteleg Intre sine, trimit o deputatie la Sibiiu, care,ducindu-se sä ceard un gubernator", se Intoarce ca nisteclini, cu coada intre picioare". Totusi la urmd biruinta e aces-tora, a spurCatilor de bojar", a tdlharilor", a nebunilor"a ciinilor obraznici", cari aduc prinderea lui Nicolae-Vodii

In locul Domnului cdzut prin trddare in minile dusmanilor,Turcii pun pe fratele lui, pe Ioan-Vodd, frumosul i bunulIoan-Vodd Mavrocordat, pentru care toti cei ce 1-au cunoscutau numai laude,. Domnia acestuia n'a fost recunoscutd departidul nemlesc dintre boieri, de refugiatii din Ardeal, cari,ca i patronii lor, vIzurd In Ienachi-Vodd numai un caima-cam", un pretendent" i continual-A a stdrui, neastImpdratdcetisoard", pentru anexare si guvernul lui Gheorghe Cantacu-zino. Pe de altd parte, Nicolae vedea cu multd nemultdmirepe acest frale care-i primise mostenirea fdrd nicio pdrere derdu j fdrd nicio lntrebare.

Deci Popescu urmeazd a prigoni pe adversarii lui NicolaeMavrocordat, clrora li pune In sam5. piernerea Olteniei la In-cheiarea pdcii. Au stAtut de pagubd i drii noastre, cd,fiind tara de peste Olt coprinsd, au rdmas In stdpInirea Nem-tilor si nu s'au putut scoate", de rdul lor. Dar despre bunaocIrmuire a lui Ioan-Vodd, despre rechemarea pribegilor6Ddes-pre silintile lui la pace pentru a pdstra paimintul terii, des-

P. 47.2 P. 56.3 P. 58.

P. 57 §i un. Cf. Hurrnuzaki, Fragmente, III, pp. 110-1 §i DelChiaro, I. c.

6 V. i Hurmuzaki, .Fragmente, IV, p. 110; Arch. soc. st. si lit.din Iasi, VII, pp. 511-2; Cantemir, Isl. imp. otoman, p. 591, nota 13.

6 Intre cari Maria, Doamna lui Brincoveanu, pentru care v. An.Ac. Rom., XXI, pp. 261-2; Dadich, I. c., §i Cipariu, Archiva, pp.514-5, an. 1726.

Mariie compilatii de cronicl 223

pre bale aceste lucruri, el nu stie nimic, precum nu stiuseniei de omorurile i Intemnitarile boierilor In 1716. Aducereaaminte i uitarea lui Radu Popescu erau dintxe acelea careajuta cariera polilla a unui istoric contemporan.

A poi, loan murind, Nicolae se intoarce In Scaun. ExpunInda doua Domnie a acestuia, Radu Popescu ii biciueste mai de-parte dusmanii, cari AJA acum stapinii de dincolo de Olí.Nemtii au rinduit", ni spune el, insulator, pre un Gheorghiebeizadea ca sa se cheme Ban Craiovei, iar nu Domn saugubernator din cal 1-au fama Plagar, si au rinduit si pa-Ir consiliari din boiarii cei mai de jo, sä fie l'higa beizadeaGheorghe" Si el adauge, tot atit de batjocuritor: A.0 cercat

sa-i puje cerceii la urechi, i i le-au taiat2".Pecteapsa dumnezeiasca atinge neapitrat pe toti acei cari au

facut rìlu Domnului. Barbu Brailoiu, ni spune cu mula filan-lropie cronicarul, au crepat i s'au dus la dracul"3, i Radunu lipseste a ni atrage atentia, in eleganta sa cronica deCurte, asupra unor minunati vermi albi, cu capetele negre",cari aparurä pentru a da un caracter mai cumplit mortii a-cestui om blastamat. De o ,,moarte groaznica" muri si gene-ralul ardelean Stainville%. Dimitrie Cantemir moare ca unom de nimica", iar Torna Cantacuzino mire straini. CindMihai Racovita cere Domnia munteana, Popescu Inseamna CuIngrijire raspunsul ce i se dete de Turci, ca si Domnia dinMoldova este mult pentru obrazul lui, necum a Terii-Romai-nesti"'. Si, mai departe, cInd fratele lui Du-mitrasco Hatmanul, ginerele lui Mihai Cantacuzino, fuge laTalan, cronicarul nostru se tinguieste: Ah de nesimtirea

1 Unid dintre acestia era Nicolae de Porta, care a scris un me-moriu despre Tara-RomaneascA pe timpul razboiului terminal in1699 si a jucat un rol putin onorabil In administratia Olteniei. V.Buletinul societcltii geograf ice pe 1900. Mai v.,. pentru dinsul, Hurmu-zaki, Fragmente, IV, pp. 88 n. y, 118 n. k, 116 n. g. $tefan Can-tacuzino ii d'adu In 1714 sarcina de a traduce o carte latineascA Ingreceste, dar se imbolnavi, sàracul", In mijlocul lucrului; Legrand,Epistolairc grec, pp. 121-2; Hurmuzaki, XIV.'

2 P. 107.P. 109.

4 P. 110.5 Pp. 144-5.

224 Istoria literaturit romlne§ti

nesocoteala unor fel de oameni", i Indatl, dupà obiceiulsgu, ni aminte0e i felul de moarte pedepsitoare ce a avut:de cataroiu" I.

Restul cronicii e umplut de lAmuriri asupra afacerilor dinstr6inillate, dar mai ales de laudele lui VodA, cu care IncepeDomnia 0 pe care Radu le amestea Inteuna, cu dibäcie, Innaratiunea sa.

Jae° prefatA care figureazA ntunai in manuscrisele care nudau Intreaga compilatie, ci numai partea ce prive0e pe Ni-colae-Vod5.23 Radul Popescul Vel Dvornic" se adreseaza st6.-pinului sdu", multdmindu-i pentru marile faceri de bine, pecare nu e In stare sg. le rlsplIteasa. Era azut de Impins6-turi si de Impiedeaturi", 0 mina ajuatoare a Domnului, tin-zindu-se spre dinsul, 1-a ridicat i 1-a dus atre mkrire.Poateel asplgti cu piatura de apd" a vredniciei sale noianulde apà mare" al milostivirii domne0i ? Ci dara", urmeazael, pentru ca A. nu m1 aat iarAs cu totul nemultAmitoriu,putintia ostenealli am lAcut de-am izvodit istoriile Domnilor

altora a prii-Rumlne0i Ond la fericita a doao Domniea MIriei Tale, puind 0 ale altora fapte ce s'au IntimplatIn pArtile din prejurul nostru, ate am putut coprinde 0 dinEvropa si den Asia, vreadnice fiind de auzit' 3. Din capul lo-cului, Radu Pope_scu ni presintl spita neamului eroului sgu,cu tendinta de a ne face sk vedem In el ceia ce era dupämamd, prin Läpuneni, un stanepot al lui Alexandru-cel-Bun. Dula. Vila prea-luminatului neam al prea-indlta-tului i milostivului Domn Io Nicolae Alexandru Voevod, prea-bunul stApin Terii-Romgne0i, care se trage din Alexandru-Vodä cel numit Bun 0 Mare din tara Moldovei"4, ni se a-

P. 165.1 Asa mss , citate i lnainte, ea n-le 58 0 1299 din Bibl. Ac. Rom.,

In care se aflA i letopisetul lui Axintie Uricariul. Prefata a fosttiparità de Gr. G. Tocilescu, In sludiul sau despre Cronicile ro-mine, p. 281. ReprodusA acum in Gicrescu, Contributiuni, pp. 101-2.

8 lar titlul acestui fragment al cronicii e in ms.: Domniariei Sale lui Nicolae-Vodl din Tara-Romdneascd, fiul prea-slavi-tului Alexandru, sfeatnic de taina al putearnicii ImpArAtii a Oto-manilor; leat 7224".

P. 39. Pe Alexandra Mavrocordat 11 lgudase ind. din Memoriile

Marile compilatii de cronici 225

firmd ck numirea lui In Tara-Romkneascl s'a fl.cut Mil niciosilintk, Mil nicio dare de bani, Mal nicio uneltire, din bundvoia ImpAratului, Mil nicio rugare sau mijlocire de spre par-tea Mariei Sale; fiind credincios Imparatiei"1.

El vine sà domneascä foarte putin timp In dala aceasta.Adevdratele lui sentimente si bunele lui insusiri se aratk Inlunga si pasnica Domnie a doua, pe care cineva n'ar pu-.tea-o Muda in destul, crede Popescu. Cel putin el nu-si simteputeri pentru o sardnä atit de grea si pentru un scop asa deinalt. A pomeni toate bunktktile pre deplin cite avea Dom-nul, nu mä lask obiceiul istoriei, pentru ca sk nu dau bAnuialäde colachie, care rumkneste se chiamk. ciocoinicie. Drept a-ceia cu tAcere le trec; numai atila zic, cà toate faptele iiera cu dreptate s'i nici cum nu suferia sä se fack cuiva strim-bAtate, din fire fiind iubiloriu de dreptate, milostiv, lesne iertaLors'i cu frica lui Dumnezeu. Care acestea toate vazindu-le insumicu ochii, de le voiu trece cu tdcerea, pietrile vor striga 2,"Popescu insird Intre binefacerile ce se revarsd asupra teriisale: scoaterea Turcilor Brkilei si Silistrei din pkminturile pecare le ocupaserk, aducerea momentand a tributului la ve-chea sumk de Inaintea adaosului din 1703, cercetarea SAmilorVistieriei, care se resimtia de administratia neexperientuluiIoan-Vodk: Madr s'a nepedepsit intru obiceiurile si orInduie-lile Ora", buna lui chivernisealk" cu prilejul rlscoalei Ta-tarilor.

El nu uitä sk noteze evenimentele petrecute In casa sau laCurtea Domnului: intImpldrile din familie si visitele. AstfelplInge moartea lui beizadek Scarlat, Invklatul fiul al Dom-nului3, precum, la intkia Domnie, plhasese moartea Doamnei

sale. Astfel, la chsatoria Domnitei S tanca, el spune ch Intre Exapo-rit §i Brincoveanu mal multa dragosle s'au Intarit decit era mainainte", iar la pacea de la Carlovat 11 arath ca intru toate Invgat §i intelept 11 practic", eclipsind cu totul pe Reis-Efendi, viitorul Vizir §i atunci colegul ski, fiind acesta om prost §i. ne-InvAtat".

1 Reproduce §i firmanul: CunoscInd pe Nicolae-Vodh crediticiosImphratiei lui §i au chivernisit bine raiaua Moldovei, l-au daruitcu Domnia Munteniei"; p. 41.

2 P. 147.3 V. Scrisori de ale lui In Legrand, Bpistolaire grec; Hurmuzaki,

XIV.15

226 lstoria Iiteraturii romane0

Pulcheria 1, face panegiricul Patriarhului Atanasie, mort Intai a: om dumnezeesc, bun, blind, smerit, ferindu-se de toatemiele, ata cSit intrecea Intru bundtdti pe toti cei ce i-amAzul In viea;a noastra.", descrie sfintirea. Vdcdregilor, dincare Mavrocordat fAcu ceia ce fd.cuse Brincoveanu din Hurezisi. Canlacuzinii din Mdrgineni: o operd de artd si un deposit descumpe arti s*J. manuscrip'e 3, nunta fratelui Doamnei cu ofata a Marelui Slolnic Barbu Greceanu, a lui Cons:antin bei-zadeà. cu SmdrIndita, fata lui Radu Cantacuzine, venirea luiHrisant. de Ierusalim, care si oficiè cu aceastd ocasie: Aicia,citiloriule, te las ca singur sd socotesti, un Domn prea-inte-lept si Invdtat si Cu un sfint Patriarh ca acela, Intelept siprea-invatat, impreunindu-se unul cu altul, de nu era cumare minune la toti cei ce privia si le auzia voroava lor. i,

mdcar cä am fost de fatd, vazind ea ochii si auzind cu are-chile prea-intelepte cuvintele lor, iar mintea a md ajunge casd le scriu pe larg, nu este cu putintd, si cu tdcerea contenes.c,si sdvirsesc venirea si priiminta de cdtre Domn a Prea-FericiriiSale'. '.

Viind la vreme de bdtrinetd si de sabiciune", Radu Po-pescu asase Vornicia cea Mare, o grea dregdtorie, si Domnul o(M'use lui Iordachi Cretulescu, in anul al cincilea al Dom-niei sale, 1722-3. Fostul Vornic, sdiul acum de cinste si obositde zbuciumul unei active vieti politice, se retrase la cdlugdrieIn mAndstirea Radu-Vodd din Bucuresti.

Era de vre-o sese ani aice, cind, prin 1728, el, urmInd exem-plul dat de Greceanu, infatisd Domnului sdu prinosul literaral cronicii celor zece ani impliniti din a doua ocirmuire a lui6.

1 Despre a careia Ingropare vorbesle pe larg Del Chiaro.2 Se \ orbe4te de tipariturile arabe, fiird sA se mentioneze !Mear

In treacat numee lui Constantin BrIncoveanu; p. 136.3 P. 138. Pentru Hurezi, V. §i Odobescu, In Rey. RomInci, arlicolul

citat despre Ziarele lui Brincoveanu. Pentru Hurezi si Margineni,coresponden(a Domni/or munteni cu Hrisant, In Legrand, Epistolairegrec; IIurmuzaki, XIV.

* P. 150. Alai mentioneaza aceiasi sArbatoare de familie si lap. 174.

5 Pp. 153-4.6 PanA aicea am scris cele ce s'au Intimplat 0116 In savirsitul

a zece ani dintru a doua Domnie a MAriei Sale Nicolae-VodA, lar de

Mari le compHatii de cronici 227

Isi pusese In gind a merge mai departe, IncepInd o altd isto-rie de zece ani, dar moartea sau boala prime Indatd. In mdnds-Urea lui pe acest mare boier, cArturar ales §i om färd ca-Meter. In Octombre 1729 Incd, un Logofetel de Divan, cali-graful Curtii, presinta Domnului, dupd ordinul acestuia, In-treaga compilatie In forma ei definiiivd

Dar cu aceasta nu s'au terminat Incd operele de istorie re-dactate In terile romlne In vremea lui Nicolae Mavrocordatsupt influenta directd a acestuia.

Doud genealogii istorice, menite sd lege perso iva lui Nico-lae Mavrocordat de istoria Moldovei, de o parte, de a Terii-Romdne0i de alta, ni se Infdti§eazd Intdiu.

Nicolae Roset e acela care a scris cea d'intsdiu operd genea-logicd. Cum ni-o spune singur panegiristul, el a alcdtuit Prea-sldvita vid' a Domnului sdu din istoriile tdrilor noastre i acelor streine", la 7235, adecd 1726-7, pe chid era Mare-Logo-Mt In Tara-RomdneascV.

aicea. Inainte, cu ajutorul i mila lui Dumnezeu, VOM serie, Ince-pind de la al unsprezecelea an."

Iala-i tillul: Istoria Tarii-Romanesti, de cind au desca:ecal pra-voslavnicii creslini ; Intru care coprinde toate istoriile a tuturorPornni'or, d'inceputul tarii, de la Inta:111 Domn, Radii' Negrul Voevod,pand acuma, la Domnia (le a doua a Mariei Sale lui Nicolae Ale-xandru Voevod; acum de iznoava scrisa, din porunca Marii Sale prea-luminatului i prea-Inaltat dui Domnului nostru Ion Nicolae Alexan-dru Vcevod, Intru al unsprezecilea an dintru a doua Domnic a Mariei Sale,de Radu Logofe:elul de Divan, sin Mihaiu Ieromonahul I.upescul, laanii de la Zidirea Lum:i 7238, iar de la Nasterea Domnului nostruIsus IIristos 1729, luna liii Octomvre 31". Am spus ca In manuscriptecronica se Intimpina sau In legatura cu cele moldovenesti asupraDomn:ei lui Nicolae Mavrocordat: mssele 58, 239 si 1299 ale Bibl.Ac. Rom., d:n care penullimul cuprinde i Cron:ca expeditiei dinMore:a, sau In forma complecta a compilatiei, ale car;i msse slutnotate In An. Ac. Rom., XXI, pp. 446 7. Penlru un omooimdin 1(6 al iui Rada Popescu, v. Buc:umul, I, p. 243; mai sus, p. 149.

2 Titlul complect, pe care 1 luam din ms. 353 al Bibl. Ac. Rom.,e acesta: Prea-slavita vita a prea luminatului i prea inaltatuluiDomn Io N:colae Alexandra Voevod, marile, bunul i prea-Inteleptulstapinitor a toala Tara-Romaneasca, d:mpreuna i Cu toate slavitiletapie a fericitilor sal stämo, carii Cu mare lauda au impodobitScaunele Dachiei, din istoriile prilor noastre §i a celor streine pre

228 Istoria literaturii romAne§ti

Scriitorul acesta nu e un necunoscut. Membru al familieiulna timp dusmand inviersunald a lui BrIncoveann,

el lua In cdsdlorie pe Ancuta, fiica lui Constantin-Vodd,aceastd dusindnie se potoli. Nunta se Men In Domnia d'intaiua lui Mihai Racovitd, pentru aducerea cdruia pe tron se In-cheiase alianta Intre Domnul muntean i puternicul IordachiRuset, taläl mirelui 1. Ancuta aduse sotului ei o bogatd zes-tre, din care cunoastem o cununa de aur, tot cu diamanturi",tare fu ddruitd de dinsa pe patul de moarte bisericii din $chei.Ea mud. In pribegie la Bra5ov, 16sInd (loud fete: MdriutaSafi a .1.

Nicolae Rosel Impdrti soarta rea a familiet socrului sdu, mer-gInd si el In exilul din Asia-Mid:I. De aici se Intoarse cubdtrIna Doamnd, In Domnia lui loan Mavrocordat, la 1717 4.Fu numit Mare-Pdharnic, i In aceastä calitate-1 intilnim In-tr'un document din 17 Mart a acestui an6.

El avu un mare rol politic supt Ienachi-Vodd, care-1 Intre-buinta pentru a purta prin el corespondenta Cu Imperialii. InMaiu, '11 vedem pe Roset scriind generalului Stainville, pr.omi-tInd stiri de la Turcii din Rusciuc i altele, anuntInd &duice are Vizirul -de a trimite trupe In Ardeal pentru a rdsculaprovincia si rugindu-se In acest timp a nu se divulga scriso-rile sale 5. La 12 Iunie urmItor, tot din Bucuresti, el scrie dinnou aceluiasi general i, ca i Intdia oard, din partea Dom-

scurt adunatd In Bucure0i, Intru al optulea an din a doua Dom-nie a Marii Sale, de dumnealui Nicolae Roset, Vel Logofat, leat7235". Acest manuscript a fost descris i In V. A. Urechid, MironCostin, Opere complete, I, p. 26 §i urm. Un altul, aflAtor In Biblio-teca de la Miclau§ani, a fost notat de Melhisedec, In Rev. p. ist., arch.filologie, V, p. 148. Un al treilea, In posesiunea lui G. Dem. Theo-dorescu, a fost analisat de acesta, In articolul Originea Alavrocordal.ilor", din Arch. soc. st. si literare din Iasi, V, p. 294 §i urm.

1 V. cronica lui Greceanu, ms. Academiei Ronfine, cronicile mol-do vene, Cantemir, Istoria

2 An. Ac. Rom., XXI, p. 266.La 9 April 1714 Stefan Cantacuzino deptinge aceast4 prigonire

pe nedrept Bis. ort., XVI, p. 290 0 urm., Cf. Hurmuzaki, XIV).An. Ac. Rom., XXI, p. 409.

5 Ibid., p. 288, nota 1. Cf. Papadopulos Keraineus, STax., IV,p. 48 si WM.

6 Hunnuzaki, VI, pp. 178-9, No. 109.

Mari le compilatii de cronici 229

nului"; se dau iardsi stiri despre Turci si se promite In casulluptei In Ardeal cd trupele muntene nu vor participa si cd, dacäse poate, trecerea nu se va face prin pasurile terii i. La 13, adoua zi, el comunicd un firman, dd noutdti asupra pregdtirilor revoltatului ungur Bercsényi si gindurilor lui Mihai Raco-vila din Moldova. Turcii", serie el, slut stdpInii nostri; Dom-nul se va incerca sd-i induplece, dar nu putem sd li po-runcim "." 0 ultimä scrisoare a lui de pe acest timp ni s'aconservat, In care el indreptAteste pe Domn cd n'a fost acelacare O. fi chemat pe Turci .

Supt Nicolae Mavrocordat a doua ()ark Nicolae Roset fu pH-vit bine la Inceput si ridicat la rangul de Mare Logofat. Unfrate al lui, Ionitd, veni in Tara-Romdneascd si lud pe Iluna,fata Stolnicului Matei Filipescu 1'.

In 1726, cum am vdzut, Logofdtul Roset seria genealogia std-pinului sdu. Dar, In acelasi an, Mihai Racovità cdzu din Dom-nia Moldovei, si se credea cd el se Intelesese cu nemultdmitiidin Muntenia, Intre cari comitele Roset".), pentru a doblndiScaunul acestei teH6. Oricum, el pdrdsi peste putin timp tara,Impreuna cu celalt ginere al Brincoveanului, Manolachi Lam-brinb, Marele-Ban, si se addposti la Brasov 7.

In acest exil muri Domnita Ancutag . Cit despre sotul ei,el trecu in Oltenia, iar familia ce rdmdsese cdpata voia de ase Intoarce, In 1729, chid se gdsid tot la Brasov 9, unde trdiaIn Imprejurdri grele.

Nicolae-Vodd muri In 1730, si Roset se intoarse In Tara-Ro-mdneascd supt fiul lui, Constantin Mavrocordat. Se intoarse

1 Ibid., p. 182, No. 114.2 Ibid., pp. 182-3, No. 115. Cf. §i. scrisoarea, de pe pp. 183 4,

No. 116, a lui Stainville care Eugeniu de Savoia.9 Pp. 188-9.4. Radu Popescu, Cronica oficiala, p. 129.6 Diploma sa de comite al Imperiului (1733 se conserva la Bibl.

Ac. 'Rom.6 Hurmuzaki, Fragmente, V, pp. 6-7; Amiras, p. 140; Neculce,

p. 362.* Cronica de supt Grigore Ghica, In An. Ac. Rom., XXI, p. 410.9 Veni dupa sotul ei §i fu Ingropatd la Hurezi Cron. bisericii din

Schei, p. 91).9 Hurmuzaki, Fragmente, V, p. 13.

230 Istoria literaturit rombesti

catolic, §i vedem pe acest vrednic papista § om puternic"ducind inaintea Domnului la 1745 pe un visitator apostolic 1Mind insg din nou In disgratie, el se jaluie§te de soarta saambasadorului german Penkler, din Bucure§ti, la 22 Octom-bre 1718, ardtind e.g. de opt ani de zi/e" se aflg in lipsg, su-ferind din causa noii sale religii §i ciudate anorocului sg.u" 2. Cueva luni mai tirziu, la 1-iu Februar 1749,stgruie pentru dinsul §i episcopul latin de Nicopole, cu re§e-dinta In Bucure§ti, Anton Becich, care vorbe§te de lipsa ab-solutd In care se ggse§te acest martir al causei catolice3. Alaideparte nu §tim nimic despre acest nenorocos §i ciudat fiu alatotputernicului Iordachi Cuparul. Citeva scrisori ale lui, din1740, dire rude din Moldova s'au .pgstrat: el li cere vin deCotnari, tutun basma-ghiubec" §i li trimete unele lucruri a-pusene : hamuri. §i o prgjitoare de cafea" 4.

Cit despre opusculul lui, el incepe prin ni§te versuri maca-ronice, romAne§ti §i grece§ti, spre lauda stemei duble, moldo-vene §i muntene, reunite supt coroana domneascä a lui Ni-colae-Vodg:

Lumea s afla la mare mirare,Cum Orfeu putu cu a sa cintare, etc.Si toata Dachiia mult sa fer;ceasteGindu de a ta yip sa oblAduiaste,Care din Despotii CrAiet sirbestiSi din Iaghelonii aceii lesgstiTocrofncov fjpokov singe prea-inältat,Cu multe ecpsuct; foarte minunat...

Urmeazä o prefatg, de sigur mai bung, superioarä in genullingu§itor, acelei pe care o infäli§ase aceluia§i Domn colegul

1 Arch. soc. st. si literare din Iasi, V, p.1 549. Cf. Engel, o. c.,II, p. 90.

2 Hurrauzaki, VI, p. 603, No. 337.3 It degno e benemerito conte Nicole) Rossetti, che attualmente qui

si ritrova, privo quasi del pane g.ornaliere, per causa deila nostrasanta religione"; Hurmuzaki, VI, p. 130.9, No. 343. Cf. i acelasi,Fragmente, V, pp. 152-3; Comnen Ipsilanti, T'a :JET&c'eXamv, kin. 172;Papadopulos Kerameus, , I, p. 218. S'a pAstrat o scrisoarecatre el a princesei polone Maria Casimira. V. But. com. istorice aRomeiniei, an. 1927.

4 Studii si doc., V, pp. 56-7, ule 255-6. Diploma de mite a luiRoset a fost daruita inainte de razboiu Academiei Romine. V. p. 229,nota 5.

Mari le compilatii de cronici 231

lui Nicolae Roset, Marele-Vornic Popescu. E vorba aici de A-pelles, cafe singur avea dreptul de a reproduce trasAturile e-roice ale Marelui Alexandru. Mai cd ar asAmana cu aceastape Nicolae-Vodd, care e o stea strAlucitoare intru ceata vea-cului de acum", pentru Grecia si tot Rdsdritul, Mil a maivorbi de faima europeand ce si-a cistigat prin opere literare siiubirea pentru stiintd. Un asemenea diamant strdlucitor n'arenevoie de podoabe, asa incit li este iertat si scriitorului sdse Incumete, de si nechemat pentru o asemenea sarcind, aexpune de3pre dinsul ce-le aflate din istoriile tarilor noas-tre si a celor streine".

Pentru laudeie istorice ce vin la rind acuma, Nicolae Rosetciteazd leatopisetile MoHove.", si anume pe Ureache Vor-nicul, carite, pre scurtu InsirIndu Domnii citi furd de laDragos-Voda pand atuncea si Incepmdu de Domniil lui A-lexandru-Vodd celui Bun, asa zice".

Nu ne interesieazd ce zice Ureche despre Alexandru cel Bun,ki pe Nicolae Logofdtul 11 interesa numai pentru aceia cd,dupa Radu Popescu, si el vede In Mavrocordat un de3cen-dent al lui Alexandru, deci al decalecdtorului 1

Apoi, din istoriile Moldovei" si ceale sit-dine ', din Mateide Mihovia, istoric lesescu ', din Martialis" si. Tatius", scrii-torul culege fapte si frase pentru a arata pe scurt cum dinvisa vechilor Domni moldoveni s'a ajuns la Nicolae-Vodd. Ellasd la o parte In aceastd scurtd ochire asupra isloriei Mol-dovei, cu intentie, se pare, ceia ce nu era glorios si vrednic,ca turcirea lui Ilias-Vodd sau uciderea lui 1efan Rams deboierii la Fireste a importanta istoricà a expunerii, carenu se Intinde 'And la faptele sdvirsite de patron In cele doudDomnii ale sale, e nuld.

Dar forma intereseazd intdiu prin marele numdr de cuvintegrecesti de care se serveste acest nepot de Grec constantino-politan, acest e'ev al scolitor elinesti din principate. Intil-nim vorbe ca peristaticr, imarmeni", .,tin eievterforita, a-decd ddrnicia". Ceia ce nu exclude Intorskturi de frasd Indies-trite si frumoase: Precum depe strasnicd vijelie de non i In-

1 Caci, zice el, prinlre cei veniti cu Drago § din Alaramura§, tre-buie ha ii lost §.1 tatal lui Alexanclru-cel Bun.

232 Istoria Ilteraturil romanestl

tunecati mai frumos §i mai veasel rdsare soarile pre f atapdmintului"; ca un fulger", scrie el aiurea, de sirgu II

lovi §i-1 povlrni pre Aron-Vodd", Sau: Insd, precum copaciicei Innalti si mari, de sd §i frIng de vin turi 0 de vibre, iard,avind adlnci §i. temeainice rAddeini, mai frumoase §i mai In-verzite odrasle dau." lar, la stir§it, ardtind de ce trebuie sdse opreascd, vazindu-se Inteun ochian de mari §i sldvitefapte a marelui acestuia" Domn, el se asamAnd cu cela cari,cu mici calce, vIslind pe ape curdloare, dupd ce sd vddesiti la mare, necutezIndu-sd atit me§te§ugului sdu, ett §i

luciusului, ingroziti se Intorc".LAudAtorul, care se pierde la stir§it In urdri pentru Domn

§i familia sa, in curInd trebuia sd-i bldstAme ca pribeag pestegranitd, ceia ce nu era un lucru rar pe acele vremuri plinede vicisitudini. Cu toatd pribegia autorului Insd, lui NicolaeMavrocordat Prea-sldvita vid" i se Tdrea un interesant o-puscul, si el puse, probabil, pe Bergler, sd i-o tradued In la-tineste. lar Doamnai, a doua sotie a lui Nicolae-Vodd, Sma-randa, care corespundea In eline§te cu Hrisant Notara, re-sumd In aceastd, limbd mica lucrare 1

Mult mai scurtd decit genealogia d'intdiu, e o a doua, abiaIrei pagini, redactatd, bateo forrad mult mai putin bogatd. 0lilerard, de Constantin Vdedrescu Vistierul, In chiar acest an7235, cind si Nicolae Roset 1§i Incerca talentul pe terenul li-terar.

Aceasta e o operä oficiald, fAcutä din ordinul lui Vodd. ClciIn titlu se specified aceasta anume: Luminata vitd a neamu-lui prea-luminatului, prea-invdtatului §i blagocestivului Domna toatd Tara-Romdneased. Io Nicolae Alexandru Voevoda, scoasddin leatopisifile moldovene§ti cu porunca Innältimii Sale deprea-plecatul den slugile Mciriei Sale Constantire Vcicdrescul VelVistier la leat 7235". Ea n'a avut onoarea unei traducen i Inlatineste, dar Doamna Smaranda a resumat-o §i. pe aceastd adoua genealogie in mica ei scriere greceased%

1 Supt formele latina si greceasca tratatul se &este numai Inms. citat al lui G. Dem. Theodorescu. Inceputul traducen! si Inms. 1299 al Ac. Rom. S'a tiparit de Bolliac, in Trompeta, 1871, nle963-4.

2 Unicul ms. care o cuprinde, e acel al lui G. Dem. Theodo-

Mari le compilatii de cronici 233

E locul sd spunem aici clteva cuvinte despre acest d'intdiuscriitor din neamul bine inzestrat al Vdcdrestilor i despre fa-milia lui pAnd la dInsul.

Vdchrestii nu par a fi un neam vechiu, de si s'au pretinsconlemporani cu descAlecarea Cel putin, In secolul al XVII-lea, chid obiceiul Intrebuintdrii numelor de familie se gene-raliseazd, nu Intilnim vre-un Vdcd.rescu jucind un rol politicpana la sfirsitul secolului. La 1655-6, ddm Intdiu de unMihai cupet, ginerele lui Ivan Pitarul VdcArescul", care Pi-tar nu va fi fost din mari strdmosi, de vreme ce-si mdritdfata dupd un ,,cupe", de un Stroe2.

Fiul lui Ivan Pitarul a fost Negoild Vdcdrescul, pe care undocument de familie, un act al fiilor sdi, ni-1 presintd. cafiind un om bdutoriu si blestemat de fire si rdsipitoriu,de niciun cumpdt", asa de periculos pentru ai sdi, incit ei tre-buird sä ceard de la Domnie In 1688 a i se interzice, prin-tr'o carte de opreald" once Vinzare de avere: mdcaru uncap de ata". Aceasta nu-1 Impiedecd. Insd de a vinde nistepdrti din Oncesti iSotInga BAldcenilor3, Dupd ce murise acum

vinzdtorul dat risipei mort la Constantinopol, ca repre-sintant al lui Serban-Vodd 4 - i cumpgrAtorul ilegal, fiii luiNegoità: Ienachie Vdtahul za copii" si Ivan Paharnicul",intentard proces lui Barbu i Matei BAldceanu, fiii lui Pe-trasco, care cumpdrase bucdtile de mosie, i procesul fu ho-Aril In favoarea lor5. Ienachi, cel mai mare dintre frati,se IntIlneste pe urmI la 1689, apoi la 1695 comandlnd tru-pele rdmase la TIrgoviste In lipsa Domnului. Citiva ani maitdrziu, el duse, In calitate de Cdpitan de Lefegii, pe conspi-

rescu, care nici nu contine altceva deal cele douà opere genealogice,transcrise 1ntr'un frumos ms. domnesc.

V. Apendicele la 1st, lit. rom. in sec. al XVIII-lea, pp. 50-1, 59;Studii doc., III.

2 Bibl. Ac. Rom., doc. XXI/165; Apendicele citat, pp. 50-1,3 Lui Petrasco SAtrarul, care era frate ca Badea Vornicul.

V. Apendicele la 1st. lit, rom. in sec. al XVIII-lea, I. c.3 Bibl. Ac. Rom., LXXII 162. S'a tiparit cindva, intr'o foaie vo-

lantA. NegoitA nu trebuie confundat cu Negoit.A LogofAtul" din1694, fiul lui Mihai PAharnicul si al PAunei, sora lui Mihai ClucerulGreceanu. Acesla pare a fi un TAtAranu; Bibl. Ac. Rom , XXI 250.

234 Istoria literaturil romAnesti

ratorul Preda Prooroceanu la Rusii-de-Vede 1. In 1699, Iena-chi, care e numit Vdtav Iane Vdtavul" , merge la Con-stantinopol spre a aduce, capuchehaie a Domnului, darurila priiatene"'. La 1700, In fine, fratele sdu, poate Ivan CA-pitanul", e trimis tot acole. Dar Incd din Novembre 1698Ianachi Vdcdrescu era cu sigurantd Vel Agd 4. La 1707 eraMare-Pdharnic 5.

Se stie cd Ienachi Inaintd pdnd la Vistier, cd fu dus la Con-stantinopol odatd cu Domnul sdu i pedepsit cu rnoarte pen-tru reaua chivernisire a veniturilor principatTui 6. S'a afirmatcd el luase pe o fatd vdduvd a lui VodA, Stanca 7.

Pe Ivan Pitarul, ca si pe fiica sa Alexandra, pe fiul sduNegoild Spdtarul, pe Ienachi si pe Ivan Vdtavul, fiii acestuidin urmd, îi mai cunoastem In sfIrsit si din catastihul odoare-lor Milropoliei redactat de marele Mitropolit Antim. Ei facdanii Mitropoliei din Bucuresti intre anii 1645 si 16818. Iarjupdneasa Visa a Stolnicului Matei Vdcdrescul" Incheie o In-telegere cu Snagovul la 1696e. Ianachi a avut o fatd, hinca,sotia lui $erban CIndescul9.

Dupd acesti doi Vdcdresti apar altii trei, si se pare càputem fixa cu sigurantd legdtura de fratie dintre ei, cari arfi coborItorii celui mai mare din fiii lui Negoitd. Unul: BarbuVistierul, fiul lui Ianachi, se gdseste in aceastd dregdtorie la1738", la 1749, cInd, la 12 Mart, scrie Brasovenilor la1751-2's.

1 Intilia stire e luala din Greceanu, a doua din Memoriile lui RaduPopescu. Cf. Sincai, III, p. 238.

3 Ziarele BrIncoveanului; Rev. Rom., I, p. 672.9 Socotelile Vist:eriei, p. 566.4 V. Apendicele la 1st. lit. rom. fn sec. al XVIII-lea, p. 51.fi Bis. ort., XV, p. 491.6 Del Chiaro.7 Pomelnicul Mitropoliei din Bucuresti inseamna pe acesti Vaca-

resti: lanachi, Stanca, Constantin, Barbul, Stelan (Bis. ort., XIV,p. 67).

8 Bihl. Ac. R3m., ms. 671. Am reprodus 13curi d:n el la .1pend!cde1st. lit, rom., In sec. al XVIII-lea, 1. c.

9 An. Ac. Rom., XXI, p. 262.i° Bis. ort., XVII, p. 654; Iorga, Studii si doc., I, p. 534."Art. Ac. Rom., XXI, p 288, nota 1.17 Erhiceanu, Didahiile lui Antim luireanu, p. XVIIla Genealogia Cantacuzinilor, in Bucium, I, p. 136: Serban Gindescu,

Mari le compilatil de cronici 235

Clt despre Constantin, el ajunse al doilea Logofdt, precurne calificat la 17 Mart 1717 1, ca si la 31 Mart 1720 si In 1721E scriitorul nostru. Iar despre 1efan, vom vorbi aiurea.

Am sirdbAtut astfel sirul operelor istorice inspirate de Curtesupt Nicolae Mavrocordat, In Moldova ca i In Tara-Roma-neascd.3. In cea d'intdiu n'avem de Inregistrat nicio cronicdde opositie provocaid de istoriografia oficiall sau scrisd in a-cela.;i limp cu dInsa, pAnd In 1716. In cea din urmä astfel delucrdri sint, In numdr de cloud.

Trebuie spus de la Inceput cd niciuna din ele n'are o in-semndtate deosebiid, o originalitate adevdratd sau o Intinderemare. Dacd Radu Popescu represintà o scIdere fatd. de Cons-tantin Cdpitanul, cu atit e mai visibild inferioritatea chidcompard cineva Memoriile independente" ale lui Popescucu cronicile independente" ale scriitorului BAIdcenilor sau cro-nicarului de supt Ioan-Vodd Mavrocordat.

Constantin BAlAceanu, ginerele lui erban-Vodd, muri Inbdidlia de la Iirnesti In 1690. El 15.sa o vaduva Maria si unfiu Ioan, care crescu In Brasov, In Imprejurdri destul degrele, moiile muntene fiind confiscate si familia trebuindse Intre;ie cu pensia imperialä care se servia pentru meritelegeneralului-maior mort ''. La 1728 Ina, Maria Bdldceanu, Dom-na Mariia a rdposatuluui dumnealui Costandin Baldreanul",era la Brasov si se IntIlnia aici cu vdrul barbatului ei, BarbuBglAceanul Postelnicul 5.

Dar la 1726 constaidm presenta la Craiova ca Ban a lui

care s'a insurat cu Ilinca fata lui Ianachi Vacarescu;' de la dinsiiau rAmas doi fii, anume Constant:n Logofatul i Ionìit Cindescu". N'.

editia mea, p. 109.2 Bibl. Ac. Rom., LVIII 128: proces judecat inaintea lui i a

Mitropolitului $tefan.2 Uriccriul, XII, pp. 335-3; Papadopulos Kerameus, t a x., IV,

p. 48 si urm. Cf. si Bis. ort., V, p. 674.3 Lauda lui Wolf secretariul nu ni e cunoscuta, V., asupra ei,

Engel, II, p. 15; Filstich, Sched:asma Itstoricurn de iralachorumhistoria, Iena, 1743, pi 23.

An. Ac. Born., XXI, p. 266.5 Bibl. Ac. Rom., doc. XII 161; Studii si doc., III. Pentru Ba-

lkenii din secolee al XVII-lea si al XVIII-lea, y, B4. ort., XII, p68. 723.

236 Istoria literaturii romAnesti

bezdadea" Iordachi I. loan Balaceanu, groful", se duse im-preuna cu dinsul. Aici, undeva In Oltenia austriaca, se ga-sia el la 27 August 1730, end i se scrie o scrisoare, luimai multor boieri, de Gheorghe Cantacuzino, patronul" sau2Se Insurd i lua pe Ilinca, fata Postelnicului Brezoianu. In1734, el staruia pe IMO. Domnul muntean, pe atunci GrigoreGhica, pentru ca sa i se dea vole a se desface de mosiile salede peste Olt a.

In curInd Insa, razboiul dintre Turci i Germani Incepuroan Balaceanu fugi, se Intoarse dupa parasirea pro-

vinciei de Germani si fu oprit de boala la manastirea Cozia,inainte de a-si fi putut stringe averea, cela ce era scopul ca-laIoriei sale. Turcii venira pe neasteptate la manastire; Ioanincercä sa se furiseze de dInsii, 'dar fu ajuns la rful Lotru

peri de miinile paglnilor", la 15 Mart 1738. Sotia sa-1 in-gropa la Cozia, careia i se (Mu pentru pomenire, mai tar-ziu, mosia Belitorii, din Teleorman

Ilinca mai trai putina vreme numai poate pana la 24Ianuar 1739 In adapostul din Ardeal, unde se stinsese,la o data necunoscuta, i soacra-sa, Domnita. Ea lasa treifete: Smaranda, Maria si ilinca. Ele se IntImpina impreunala 1743, cind fac o danie Coziei, unde se odihniau parintii'or.). In 1747-8 se facurd stdruinti pentru Intoarcerea lorIn tara, i Domnul, Constantin Mavrocordat, lulnd raspunsde la Turci, declara cä nu se Impotriveste Smaranda seintorsese si se marita In 1739 cu un Manu7.

Celelalte doua, care se facusera catolice i ca.rora nu li erasa se marite, nu voiau sa se aseze in patrie, dar staruiau cacaldura pentru restitutia mosiilor pe care le aveau aici. Pen-

1An. Ac. Rom., XXI, p. 266.2 Revista p. ist., arch. $i fil., VII, pp. 384-5.3 An. Ac. Rom., XXI, p. 206; cf. Genealogia Cantacuzinlor, In

Buciumul, I, p. 343, si in editia mea, pp. 257-8.4 Arch. St., doc. Cozia, pach. XXI, No. 14; Studii si doc., III. Co-

municatie a d-lui Iuliu Tuducescu.5 V. Studii doc., III.6 Hurmuzaki, VI, pp. 595 6, No. 330; pp 600 1; acelasi, Frqg-

mente, N, pp. 127-8.7 Genealogia Cantacuzinilor, in Buciumul, I, p. 511 si in editia mea,

p. 258.

Mari le comphatii de cronici 237

tru a cdpdta acest resultat, ele merserd In 1749 la Viena 0vorbird Impdrdtesei 1. Cu toan interventia agentilor politiciaustrieci, situatia lor nu se ldmuri multd vreme. In 1760-1,afacerea mo0ilor ladncene0i era incd desbdtutd, 0 cele cloudfete bdtrIne" se aflau dincolo de granin '. In 1784, BK1Acencelese aflau la Bra§ov i fdceau sd se audd iard0 plingerile lor,cdci alugdrii" li usurpaserd iar mo0i1e dupd rdzboiu3.0 noudjalbd fu Inaintatd de dinsele, de sigur tot din Bra§ov, In17851. Una din ele, Elena, primia o pensie, de care, aducIndacte de boald, §tiu sd se bucure pdnd In 1793, and era sta-bilitd de mai multi ani" acuma In principatul muntean Am-bete iscdlesc la 13 Mart 1797 supt actul de danie al Marieifan de fiul ei de suflet Petru Diata Mariei fu redactatdla 1797, Ind., In ziva de 20 April, i ea murise la 1801,cInd sora ei se cearta pentru mo0enire cu boierul ConstantinBAldceanu

Aceasta e istoria familiei lui Constantin Aga ,BAlAceanu, gi-nerele lui Serban-Vodd. §i neimpacatul du§man al lui Erin-coveanu.

Aceastd familie a avut o cronicd. Cine a scris-o, nu putemspune: de sigur un logofdt al Casei, un fel de Stoica Lu-descu al Bdldcenilor, cineva ca acel Preda Logofdt, care scrie,pe la jumaatea veacului al XVIII-lea, acte pentru Smaranda.CInd a scris-o, se poate §ti, prin aceia cä redactorul lucrdriiadoptd ca basa o versiune a cronicii lur Radu Popescu caremerge, nu pAnd la 1729, ca In forma definitivd, ci numai pdndla sfintirea Vdcdre0ilor In 1724. Cum a scris-o, aceasta o vomvedea acuma.

Pentru toan partea veche, rolul Logontului bdIdcenesc a

1 Hurmuzaki, VI, p. 604 §i urm.; Fragmente, V, pp. 145 6.2 Hurmuzaki, VII, pp. 24-6; Fragmente, V, p. 220.3 Studii doc., III, Cf. Sulzer, o. c., III, p. 164, nota a: ,;zwei

alle Frdulein, welche in Wien erzogen und katholisch geworden".V. Studii $i doc.,Ibid.La 8 Februar precedent, Elena f5cuse foaia de zestre a fiici"

sgle Maria, Ambele In Studii i doc., III.I Ibid.

3,!1 istorla literatudi romlne§ti

fost acel al unui simplu copist: a reprodus pe Consta.ntin CI-pitanul pand la 1688, oridt de rdu se potrivia cu inte-resele i cu mdrirea familiei aceastd cronicd de defdimarepentru toti Cantacuzinii, si mai ales pentru erban-Vodd, suptcare Aga Constantin îi cdpdtase situatia predomnitoarepc lingd familia cdruia a jucat el, de la moartea socrului sauInainte, rolul de epitrop. De aici a transcris tot atIt de cre-dincios, se pare, o continuatie, care ducea pdnd la Inceputulmemoriilor lui Radu Popescu, continuatie In care se vorbiade o IntImplare de vInat a lui Serban, prevestitoare a conflicte-lor interne ce urmard, de Intrarea lui Veterani In Muntenia,de trimilerea deputatilor la Viena i de moartea Domnuluit.

Mai departe, pAnä la local unde cronica Greceanului e Intre-rupld In corpul oficial mavrocordAtesc, se fac Imprumuturidese din acesta, IntrebaintIndu-se numai arare ori MemoriilePopescului. Dar povestirea capdtd. o Infdlisare deosebitd prinaceia cä Greceanu e foarte prescurtat, ldsindu-se la o partetoatä istoria de Curte, deci cu mult cea mai mare parte alucrdrii. Pe urmd, pe lingd aceastä operatie de eliminare cugrdmada, forma e pretutindeni prefAculd, i, In fine, se facadausuri caracteristice, care ra pund intereselor familiei luiAga BdIdceanu. Acesta e Idudat pentru cd a adus pe NemtiIn tara, i mustrdrile se reservd pentru Brincoveanu, care nuse poate hotArl a-1 urmd, ci se tot imponci§eazci. Se vorbestede zahereaua ce a trebuit sd deje Nemtilor, de vdcdritul, birpe dobitoace", pe care a fost silit a-1 scoate, el cel d'intliu, deexcesele Nemtilor veniti la Bucuresti, chiar fatä de egumenisi de unii boieri; se atribuie Domnului rdspunderea celorvirsile de Tatarii cari fuseserd chemati de dinsul, pentru casd-si capete iardsi Domnia i binele".

Se povestesc aici actele de rdzbunare ale lui Brincoveanu,dupa iesirea ostilor strdine, contra ac,elor ce se compromiseserdIn 1689: Cristea Scordoc Grecul, capuchehaiaua de odinioaräal lui Serban-Vodd, un om suspect noului regim prin singur

Continuatia nu ni e pAstratà decit prin manuscriptele CroniciibAlgcene§ti; aceasta pentru ca nu posedam pe Constantin CgpitanulIn legAturg cu Memoriile lui Popescu, ci numai deosebit. V. An. Ac.Rom., XXI, p. 446. Cf. Giurescu, Contributiuni, pp. 80 si urm.,(dupg ms. 537 al Ac. Rom., pp. 114-6).

Marlie compilatil de ronici 39

acest fapt, si un dusman personal al lui Voda; Stefan Cioranul,Capitanul Oprea si un oarecare Vlaicu. Se adauge insulta lapovestirea Intoarcerii din Ardeal a Mariei Sale Emeric I-iuTaiejly, care fuge cu caftanul In vine". Se osindeste In sfirsitIntreaga purtare a lui BrIncoveanu, care, pentru a se asigurape sine si a-si face nume bun la Poartd, nu s'au alcatuit cuNemtii, ci tot langg Turci s'au lipit".

Urmarind cu ura pe cei de aproape ai lui Brincoveanu,Logofatul lui loan Balaceanu zugraveste pe ginerele lui Voda,Radu Mas, ca un betiv, un ucigas, pe care Dumnezeu l-a lo-vit moarte Inainte de vreme pentru a scapa pe multi denevoi". El mustra pentru trufe pe Domnita Maria, maritatacu Constantin Duca al Moldovei, care aruncg. In foc un islicce i fama umbrd pe capul unei mIndre sau frumoase jupa-nese", provocind astfel adinci si legitime nemultamiri, ce a-duserà caderea tinarului Domn. In fine el mentioneaza zvonuldupa care Constantin-Vodk ar fi otravit pe ginere-sau Scar-lat Mavrocordat, cu care nu trgia In burla Intelegerel.

De la 1699, cronica Balacenilor urmeaza de aproape, cuoaresicare pulin Insemnate modificari de forma, letopisetuloficial al Marelni-Vornic Radu. Atila numai caci adausurisint putine cä pretutindeni se suprima, se Indulcesc sau seinlocuiesc atacuri violente cuprinse In ea contra iubitorilor deNemti i vrajmasilor stapinirii lui Mavrocordat. Nici nu semai denunta aici boierii cari legaserg. Intelegeri peste granAä cucrestinii, nici nu se' iea In ris persoana i dregatoria luiGbeorghe Cantacuzino In Oltenia; lipsesc, ca i laudele Dom-nului i informatiile privitoare la persoana lui Popescu, ca-Igicativele injurioase harazite de acesta prinzktorilor lui Ni-colae-Vodd, tinguirile contra neauzitului atentat, blastamurilecontra acelor cari ruinarà tara chemInd pe catane" Ingus-tara hotarele prin pierderea Olteniei. Se insinueazg. sperantaIn rdspunsul negaiiv dat boierilor germanofili din partea Impe-rialilor si se eruta once mustrari acelor ce nu se aduna In-data la 1718 In jurul lui Mavrocordat.

1 V. mai sus, p. 156, nota 4. Pentru mormIntul lui Scarlat, Bis.ort., XIV, p. 724 si Inscriptii, I, p. 119, no. 242.

2 Stainville era contra oricarii incurajari a acestora; Hurmuzaki,VI, pp. 183-4, No. 116.

No Istorla literaturil romgnesti

Dacä acesta pierde mult din felul cum e orInduitA nouacronicA, figura bAtrinului Constantin-VodA eistigd. Se adaugA lu-cruri menite a mica pe cetitori pentru soarta strasnicA aacestui fericit patriarh incoronat, bogat In ani, In averi, Inodrasle. Se povesteste mai pe larg si cu mai multA cAldurämazilia si moartea lui, si se reproduc, intr'o limbA fru-moasA, spusele lui cele din urmd. Astfel cAtre tefan-VodA,prefdcutul dusman si inlocuitor, cind Isi lea de la toatA lu-mea iertAciunea: De ti-au fost de Domnie, pentru ce numi-ai spus mie? 5i eu ti-o as fi dat cu pace; numai vietii melesä fii pArtenit. Sau, de ti-am f Acut vre-o strimbAtate, sA-mifi spus, si, de nu ti-as fi f Acut dreptate, apoi sA md hi pirit.Pentru ce nu ti-ai adus aminte cIt bine v'am fAcut eu vouA,Cantacuzinilor? Boierli mari v'am dat si v'am cinstit ca peniste &aid, lar voi, cari ati mincat pinea mea, ati mArit vide-sug asupra mea." CAtre boierii ce-1 IncunjurA, putini din-tre dinsii, de sigur, cu mima frintA s'i cu amintirea faptelorbune ale Domnului In minte: Fiti sdnAtosi, toti boierii terii,slujitori si toti oamenii; fii sAnAtoasA, tara, cA mai mult eupe voi nu vA voiu mai vedea, cd iatA am cAzut In mlnile url-¡nor de Dumnezeu Agareni 1 Iertati toti, iertati, cA DumnezeuA. \TA ierte 1 Si de mine sl fiti iertati 1, Aduceti-vA aminte InrugAciunile voastre cA singele si neamul vostru si stApInul vos-tru eu am fost." Ori, In sfIrsit, Innaintea ealdului, cind dinsufletul lui rAnit de cele mai adInci duren i omenesti se inaltà,ca o ultimA rugAciune, aceste viteze sfaturi si sfinte: Fiiimei, fiii mei 1 IatA toate avutiile s'i once alta am pierdut. SAnu ni pierdem incai sufletelel Stati tare, bdrbAteste, dragiimei, s'i nu bAgati sama de moarte. Priviti la Hristos, Mintul-torul nostru, cite au rAbdat pentru noi s'i cu ce moarte de o-carä au murit. Credeti tare In acesta si nu vä miscati, nicivä clAtiti din credinta pravoslavnicA pentru viata si pentrulumea aceasta 1 Aduceti-vA aminte de Sf. Pavel, ce zice: clnici sabie, nici Imbulzalà, nici moarte, nici alta once nu-1 vadespArti de Hristos; el nu slut vrednice muncile si nevoileceste de aici spre mArirea ceia ce o va da Hristos. Acumadarl, o dulcii mei fii, cu singele nostru sl spAllm pdcatele

Mark comphatil de cronici NI

noastrel" Dulce graiu avea Logofgtul INrä nume care stie Mi.spuie atit de duios durerea altuial I

0 altà continuare a cronicilor mari muntene de altä datä eanalisaa aici pentru Intdia oarg. A fost alcgtuitg inainte deintoarcerea In Domnie a lui Nicolae Mavrocordat, supt frateleacestuia, loan-Vodg, si se leagg, nu de Radu Popescu, In cali-late de cronicar oficial, ci de Memoriile acestuia, care sintcontopite foarte nedibaciu cu Cronica lui Ludescu, iar aceastaalipita, Oil niciun rost, de un fragment al lucrgrii lui Con-stantin Cantacuzino 2.

In Memorii chiar, Popescu, care a vorbit totdeauna cu sim-patie de familia Mavrocordatilor, anuntg. cu bucurie noua Dom-nie a lui Nico-lae-Vodg. -Continuatorul Memoriilor il va -ju-deca insg. altfel. El nu va uita fiici pe Grecii lui", de caiise incunjurg 3, nici participarea Domnului la omorul lui Ste-fan Cantacuzino si al tatglui sgu, pentru inlgturarea cgroraplgte§te o mie" de pungi de banO. Tot Mavrocordat e acelacare aduce peirea lui Mihai SpAtarul si a lui Radu Dudescu,ginerele Stolnicului; chemati de dinsul vin Turcii pentru a li

I Un raport contemporan afirma gresit cä al doilea fiu al Dom-nului s'ar fi turcit; Hurmuzaki, 1X1, p. 537, No. 685; atunci dupaobiceiul musulman ar fi scapat ca via[a I Cronicarul balacenesc nuuita iarasi sa. aminteasca intoarcerea In tall a ginerelui lui Con-stantin Brincoveanu, supt loan-Voda, precum si a vaduvei. A-ceasla scrie cea d'intaiu scrisoare a ei din tara la 4 Mart. 1717,lui Hrisant Notara, binecuvIntind pe liberatorul s'IL facatorul eide 'bine. Manuscriptele cronicii balacenesti, In numar de patru,slut notate In An. Ac. Rom., XXI, p. 447. In manuscríptul co-piat de Constantin Axintie, si din care d. C. Erbiceanu a reproduso parte In Bis. ort., XV, p. 883 si urm., Cronica Balaceneasca nu eIn legatura cu Constantin Cäpitanul, ci cas unic cu Anonimulsi legatura din corpul bfincovenese neoficial. De Ia Elena sau Ma-ria a capatat Samuil Clain si a copiat In 1770 cronica: ms. originaldin Bibl. episcopatului romin de la Oradea-Mare mai e si o copieIn acea biblioteca e copiat dupä copia luí Clain, In 1780.

2 Cronica formeaza ms. 441 din Bibl. Ac. Rom., Am avut prilej amai vorbi de (lima s'i mai sus.

a Pentru falsitatea acusarii v. si Comneu Ipsilanti, in trad. Pa-padopol Calimah, p. 469 (1735).

4 Cronicarul crede, gresit, ca. Vodä si Stolnicul full taiati; ei aufost spInzurati In Inchisoare.

16

242 istorla ateratura romaneA

lua toata starea. Si pe alti boieri i-au tinut la oprealale-au luat avutia." Toate, §tiri care se potrivesc cu aceleape care opositia munteana le trimetea In Ardeal §i care deacolo se raspindiau, prin gazete, In Europa.

Scriitorul anonim trece, dInd data de luna i ziva 01)0.-minii, la spaima" Domnului, care fugi la Giurgiu. IntorcIndu-se, el fu primit la FIntIna Radului Voevod" de boierii cariaveatt atita dorinta de a-1 prinde. Pentru a 11 multami, Ni-colae-Vodd taie pe Palra§co Brezoianu, Marele-Vornic, aco-lea In drum". Arestari nouà urmeaza dar nu ni se spune nimicdespre Antitn, despre Balaceanu, despre alte victime ale te-merii i banu:elilor Domnului 1. Se mentioneazà numai, prin-tre prigonilii din partidul german, feciorii Dudescului", carifug cu mama lor, Maria lui Constantin Stolnicul, peste munti.

Ajungem apoi la prinderea auforului acestor persecutii, Dom..nul, §i. la macelul Turcilor din Bucure§ti. Nu se tree supttacere niel prazile catanelor" care parasira In curInd ora§ulpentru a se fortifica la Margineni uncle fusese bibliotecalui Constantin Cantacuzino §i la Cimpulung. Patriarhul deAlexandria se afla In tall; facindu-i-se mila" de dinsa, eladuce numirea lui Ioan-Voda, prin mijlocirea Pawi de laGiurgiu.

Dar acest Domn bun sose§te cu Turci pradalnici: zece miide Turci caldrime, l cu Arnauti multi §i Mari". El intervine,iese inaintea Turcilor ce plecau i li rascumpara multi din-tre robi, Dumnezeu sa.-1 porneneasca Intru Imparatia Ce-rului".

Milostivul D4Smn, Impaciuitorul, care se Intelege cu Nemtii§1. da terii lini§tea, e Invinuit Insa pentru cä a scos din nouvacaritul, legat de Stefan Cantacuzino lucru pe care RaduPopescu nu-1 Insemnase. Si. au mai scos i hirtiile de numede om; care aceasta n'au fost de clnd pamIntul."

Ultimul eveniment pomenit e Intarirea, la Mart 1717, aprincipelui, capataia de la Turci de o deputatie de doispre-zece boieri, pe care o conduceau Marele-Vistier Matei Fdl-coianu §i Pang. Vel Ban", Pana Negoescu, nepotul de fiu

1. Pentru aceasta, v. ce spunem mai sus, dup5. Del Chiaro i infor-matiile ardelene.

Marne compilatii de cronic1 220

al lui Antonie-Voda din Popesti i fratele Doamnii lui Con-'Iandin Vcevod" 1

Intr'un manuscript al Seminariului Central din Bucurestise pastrea7a o li3ta greaca a Domnilor Terli-Romanesti, listacare a fost poate redactata dintru Wain In romaneste. Par-tea veche n'are Insemnatate; e o compilatie foarte pe scurf.Interesul apare numai chid, la Stefan Cantacuzino, se daudate precise, ce nu se afla aiurea, asupra ungerii lui deMflropolilul Anam i pornirii din Bucuresti, dupa mazilie.Dupa ce mentioneaza cuvintarea ce a tinut Vodd atara dinoras, stind In Scaun la Tufisul Vluídicài, i enumera prigoni-rile ce urmara, desavirsind pedeapsa divina, scriitorul trecela instalarea lui Nicolae Mavrocordat, si se opreste aici 2.

Inainte de a inchide acest capitol, o cronicà mai trebuie a-nalisata, Istoria ostirii ce s'au facut asupra Moreii la anul7223" 3.

In 1715, Turcii, supt conducerea cruda, dar energica, aMarelui Vizir AII-Pasa, atacara pe Venetieni in vechea lor pose-siune din Moreia i, intr'o scurta i stralucitoare campanie,o supusera. Pentru aceasta pricina" Donmul muntean de a-tunci, Stefan Cantacuzino, trimise un ambasador anume, ca saducà daruri i sa supravegheze imprejurarile. Acest amba-sador fu propriul cumnat al Domnului, State Leurdeanu4.

De aducerea Inapoi a cdreia, de la Chiutaie, si a ginerilor ei nuni vorbeste.

2 Reu. leo!., III, pp. 325-8, 331. Dar data pleedrii lui Stefan dinBucuresti nu poate fi Simbätä, daca era Ianuar.

3 Ni s'a transmis de cloud mss.: ms. 231 al Bibl. Ac. Rom., In carese and singurd, cf. An. Ac. R9In., XXI, P. 450 , i ms. 239, Incare e reunitä cu Nicolae Costin, de la 'Main Domnie a lui NicolaeMavrocordat, i ca partea conslcrata aceluiasi Domn dn lucra-rea lui Radu Popescu. Mitropol:tul Moldovei, Iosif, a daruit Acade-miei Romine msul fdcut pentru inaintasul sdu Iacov I-iu. Dupa unuldin aceste mss., Kogalniceanu a tiparit-o In Archiva romeineascii,II, P. 5 si urm.. Cf. Melhisedec, in Rev. p. ist., arch. si fil., V,p. 147. Am dat o noug editie pentru Comisia 'storied a Romaniei.

4 Pentru aceea i noi lucru bun numarindu-1 i intimplindu-se dinporunca Mdr.ei Sa:e p:ea-laminatului Domintlui nostru Ioan StefanVoevod Cantacuzino, de ai fost lrim:s i dumnealui Statie Leurdea-nul Vel Pdharnic in slujba Mariei Sale si a Portii la Tarigrad..."Representantii lui Stefan-Von la Constantinopol au fost, Intaiu,

244 Istorla literaturii roman*

Acesta era fiul lui Stroe, Marele-Vornic al BrIncdveánuldi1699 1 si nepolul unui alt Stroe, care provocase moartea luiConstantin Postelnicul Cantacuzino i fusese un asa de maredusman al familiei acestuia. Cu timpul care trecu veni

Stati Leurdeanu lud In cdsdtorie pe fata mai micii a Stolnicu-lui Constantin, Ilinca. Pe Thigh.' harul lui Dumnezeu", pe care-1cerea bätrînulul ei tatd i binecuvintarea pe care i-o (Mu dintoatd mima, Ilinca aducea sotului ei satul Cringul,alt sat, o vie la Loloesti, multe juvaiere de artd, zgriptori",lefti de aur", dintre cari unul lucrat la Venetiia". Fdrd amai vorbi de puternicul sprijin al familiei2.

Nunta puse si pe Domn In mare cheltuiald. La nunta luiStatie vtori Spatar, sin Stroe Vel Vornic", se impdrtird,spune Condica de socoteli a Domniei3, lastre", atlaze", co-voare", hataièle cu flori de fir". Islicul ginerelui" cosid-stim pretul din acelasi izvor patruzeci de lei.

Ca ginere al Stolnicului, tindrul boier inainid rdpede. Chidcäplitä misiunea sa la Poartd, el era acum Mare-Pdharnic4,

de sigur, cariera lui ar fi fost Incà mai strdlucitoare, dacàèra puterii nu s'ar fi inchis in curind pentru Cantacuzini.

Plecind cu ostirile impdrdtesti in Morea, Stati lud cu dinsulpe un Armean, Iorga Burcliul, pe un fecior" si pe un singurboier, Constanlin Vdtaful, cu numele de familie Diichiti, Atonojrry.:.

Ace.sta stAtea de niult timp la capuchehaielicul teriistia limbile necesare la acest oficiu: turceste, greceste i frin-

dupA Pastile anului 1714: Constantin Banul Stirbei i Radu Dudescu,noul Mare-Logollt, cari furA pîriii ltti Brincoveanu Radu Du-pescu, ambele cronici). Li urmA Leurdeanu. Iar, pentru a salutape Vizir la intoarcerea lui biruitoare, Domnul trimise /a PoartApe Marele-Postelnic Grigorascu si pe Barba Greceanu, Mare-Stolnic,alesi 'MCA din April 1715; Legrand, Bpistolaire grec, pp. 146-7,No. 104; Hurmuzaki, XIV.

1 An. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 1.2 Bibl. Ac. Rom., doc. XLV/128.3 P. 604.4 Cum semneazA si in hrisovul lui Stefan-Vodil pentru Maria BAIA-

ceanu (Bibl. Ac. Rom., doc. VII/177: 28 April 1714; Studii doc.,

iertarea, de amindoud pdrtile. Si astfel, dupd ce se po-toliserd bine urile mari ale trecutului, la 26 Ianuar 1701

Mari le complicatit de cronici 245

ce§te. Inca de pe timpul Sultanului Mohammed al IV-lea 1,el se gasia intrebuintat In vre-o sarcind inferioarg de pisarsau tglmaciu. In calea pe care o facea prin frumoase tinu-turi pline de amintiri istorice, care nu existau pentru din-sul, el 1§i trecu vremea cumparind, pentru a-i libera, robicre§tini §.1 certindu-se cu puternicul Grec ce era pe acestlimp Manolachi Chiurci-ba§a 2 Dar, gindindu-se la folosul des-crierilor de cglatorii, el incepu sä izuodeascei toate cele cele vedea inainte.

Izvodul geme de cuvinte turce§ti, Constantin fiind un func-tionar ambitios, care voià sg deje, inaintea superiorilor, mg-sura §tiintii sale. Citatii grece0 se mai intimping incg ladinsul. In sfir§it, dacd-i face placere a vorbi, in descriereaalaiurilor orientale, de Iupii umpluti ca fin, de facea §ama-tale", de toba sultanim aman" §i de alte lucruri frumoase,din care avem neplacerea de a nu intelege cea mai mareparte, el vorbe§te cetitorului §*1 de consulate", baili", sol-dati", prevedori", ambasadori straordinari", printipi", ar-made", cantelerii", ingineri", consilii", §i. chiar de peruce".

Cronica lui nu cuprinde, la dreptul vorbind, numai istoriacampaniei, pentru care e un izvor amanunlit, exact §i. pretios,ci pomene§te intgiu oarecare imprejurgri din lunile ce pre-cedarg razboiul. Omorul lui Brincoveanu e descris aici foarteplastic, 0. scriitorul nu ignoreaza banii pe cari nenorocitulDomn ii avea depi.4i la Sfete Marco, la teara Venetier ; elaminte0e de treeerea prin Tara-Romdneascä a lui Carol alXII-lea, care-0 1.6sase barbà pentru a nu fi recunoscut 3. Dealtmintrelea, el nu uitä sg. noteze 0 intImplgri de o naturämal putin politicg, precum variatiile temperaturii 0 na.0.eri ne-obipuite, ca 0 contemporanul sgu, de altfel, invg.tatulNicolae Costin. Incepind din 1714 Ina, povestirea se opre§tenumai la rechemarea dumnealui Vel PAharnicului" 4.

I Mort in 1691.2 De care Nom avea sa vorbim in curind.3 $i Constantin adauge: precum istoria lui va fi arltind"; p. 21.i P. 139.

CAP. V.

Marile compilafii de cronici.Istoriografia romlineasdi sub Mihai Racovig.

Mihai Racovitd, Domn de atilea ori In ambele principate s'tstdpInitor al Moldovel pentru multi ani, dupd strdmutarea luiNicolae Mavrocordat In Tara-Romdneascd, nu era un om In-vdtat. Nu stim sà i se fi dedicat nicio carte de stiintd maiînaltà i, cum vom vedea, i cdrti religioase s'au tipdrit putinepe timpul i supt auspiciile lui. Mdsuri pentru desvoltareaculturii moldovene nu cunoastem. Invdtati n'a adunat In ju-rul luil.

Pe un asile! de om, simplu boier de tara, crescut In timpuriclnd lumina nu pdtrunsese decIt In rare case de boieri mol-doveni, pe un ocIrmuitor patriarhal, stdpinit de ldcomie, darnu de o vanitate mai aleasd, nu-1 putea prinde gustul de ase vedea justificat i ldudat intr'o cronicd. N'ar fi comandatniciodatd una.

Dar IntImplarea aducese printre boierii sdi oameni cdroralingusirea li era placutd i cari tineau ca actiunile lor sà lestie viitorimea cea mai Indepartatd.. Pe urmd, de la NicolaeMavrocordat incoace, se fäcuse obiceiul cronicl oficiale a Dominiei, i trebuia mai multd vreme, foarte multd, pentru ca a-cest obiceiu sd se piardd.

Totusi avea si el pisarul sau lersc, pe care-I mostenise,teadevAr, de la altii: Gheorghe Frincu Strahoschi sau, cu nurneleIntreg i titlul: Ghe3rghie Frincul Csaverie Strachocki, pisarulsesc din tara Moldovei"; Uricariul, V, pp. 403-6, si urm., 409; eprobabil identic cu Gheorghe Cotnarschi, pisarul lesesc, cAci stimca avea posesiuni la Cotnari, de unde 'era poate originar; ibid., p.416. Cf. Iorga, Acte si documente, I, passim i memoriul mieudsepre calugArii de Slntilie In An. Ac. Rorn., 1925.

Marile compllatii de cronici 247

Deci §i supt acest nedrturar si despretuitor de carte sescrised cronici In Moldova: pentru boieri, cari le cercan,si pentru Domn, care n'ave nevoie de dinsele.

Aceste cronici trebuie analisate acum pentru a avea icoanacomplectä a desvoltgrii istoriografiei In Moldova. Dar dintredinsele trebuie desfäcut5., pentru a o studia deosebit, o lu-crare istorid ce se seria In acelasi timp cu cela Insiratep5.na acum, de un om care apartinea generatiei lui NicolaeCostin, lui Constantin Cantacuzino si lui Dimitrie Cantemir,Dar, ca si operele acestui din urm5., letopisetul lui Neculce,aceste memorii pentru o suta de ani aproape, de 6 asa defermedtoare formá." Merad., sint o oped independentä sicare meritA a fi cercetatA. deosebit.

Biblioteca Academiei Române posedä un manuscript 1, carepoartà acest titlu: Istorie primejdiilor si a dzboailor ces'au tImplat In tara Moldovii in anul 1717, In a trie Dom-nie a prea-luminatului sí prea-inn6ltatului si cu toatà bung.-tate si vitejia impodobitului Domn Io Mihaiu Racovitl Voe-voda". Manuscripu1 contine o cronicä pe care o cunosc eru-ditii nostri numai supt forma ei greceasd, formä care afost n'Aria de dou5. ori In original si de trei ori In traducereranN. acum 2.

In douà manuscriple grecesti, autorul Isi (15. numele: Nico-lae Chiparisa. Ar fi numele unui personagiu care semneazäpe drti de §coalä moldovenesti din secolul al XVIII-lea 3. Fa-milia lui, ni se spune, pe de altä parte, s'ar fi stabilit in

1 No. 157.2 In original s'a publicat intaia oara de Legrand, In Ep:stolaire

grec, 1888, p. 233 si urm., dupa o copie din secolul al XVIII-lea,in posesiunea sa. Legrand citeazA la p. 282 sí un ms. din Constan-tinopol, formind No. 545 din Bibl. Mitocului Sf. Mormint. DupAun ms. de provenienta romaneascA a reimprimat-o C. Erbiceanu,In Cron. Greci 1890, Editorul romin dAdea si o traducere romA-neascA. In acelasi timp aproape, A. G. Sutil, publich o a-U traducere,in Arch. soc. st. si lit, din laFi, I, p. 83 si urm. Traducerea Sutil afost reprodusa, in fine, de T. Codrescu, in Uricariul, XIII, p. 348 siurm. Cf. si Papadopulos-Kerarneus, o. c., IV, p. 345 (371).

3 Erbiceanu, I. c., p. LXIX.

248 Istoria Itteraturil romaneSi

tara, si s'ar fi stIns in ultimele thnpuri tocmai, Cu un drago-ma.n al consulatului austriac din Galati%

Chiparisa nu-si da niciun titlu; el nu era, de bunä sama,boier. Trebuie O. fi fost Logofatul, omul de casa om decasa cu mestesug de compunere si scriere al unui perso-nagin din Imprejurimea Domnului.

Nu e greu sa-1 gasim pe acesta, sa stim astfel pentru cinea fost scrisa cronica, sa.-i explicam sentimentele de care eInsufletitd. Autorul lauda. pe Mihai Racovita, un nou Herculecu inimà mare, ale carui fapte singur Homer ar putea dupacuviinta sà le ante: o lumina dumnezeiasca, un viteaz si cu-minte ocIrmuitor. Dar, aratIndu-1 Incunjurat de boieri potri-viti cu dinsul 0 Invatati, el insista asupra faptului ca printre(WI erau Greci. Insa nu-1 intereseaza pe Grecul Chiparisatoti Grecii de o potriva, ci unul mai mult decit colegii sal. A-cest centru al povestirii sale e Postelnicul Constantin Tarigra-deanul. Expeditia din Maiu 1717, pe care o urmareste intaiucronicarul, e facuta de Domn pentru a rasplati Nemtilor pa-guba terii, dar Indemnat" si de prea-slavitul boier Marele-Pos telnic Constantin Tarigradeanul". Tot Postelnicul e acelacare vorbeste capitanilor atitindu-i sa ieie manastirea Mira,In care se Intarise catanele". Il vedem mergind In frunteztostii la atacul ce urmeaza. In lista boierilor ce insotesc peVoda In Ardeal, numele lui vine numai dupa acela al Mare-lui-Vornic Donici. In sfirsit, cronica se sfIrseste printr'un lungsi calduros panegiric al Marelui-Postelnic, ales de Von., printreboierii greci de neam bun si Invatati. Chiparisa declara càn'ar fi In stare a-i It-Alta virtutile trupesti si sufletesti, darlauda fata de cetitori firea lui iubitoare de dreptate si marini-moasa, curatia, bunavointa si iubirea lui fata de orisicine,De aceia, In toate lucrurile Mihai-Voda-1 Intrebuinteaza maipresus de altii, si hu razboiu, unde se poarta cu vitejie,neIngrijindu-se de primejdia sa, numai pentru a se aratacu credinta stapInului. In urdrile de la urma, panegiristul con-!Linda pe vrednicul boier si pe cirmuitorul Intelept 0 iubittor decrestini. t 0funda pe vrednicul boier si pe cirmuitorul intelept si iubitor -de

4 Codrescu, /. c., pp. 376-7.

Marile compilatii de cronici 249

din alte izvoare contemporane pentru istoria Moldovei, si elese inteleg intre dinsele pentru a-i ardta deosebita insemndtateinfluentd, la Curtea lui- Racovitd ca i la Poartd. El se gdsia,ni spune Ne,culce, in fruntea unui partid opus acelui al ca-puchehaielelor. Il alcdtuiau, el, Consttantin, cu numele sdude familie Psiolu, Laz de origine 1, fiul sdu, Aga Ienachi, pecare-1 vom mai intilni i cu alt prilej, si un al treilea Psiolusau Ipsilanti, Manolache Chiurci-basa, seful breslei bldnarilor2,bogat Grec constantinopolitan, care jucd un mare rol pAndla cdderea i moartea sa prin spinzurare in 17373. Constan-tin Postelnicul", aratd mai inainte acelasi cronicar, era oare-ce mai de cinste", printre boierii Moldovei 4. Cind Cu ndvd-lirea lui Francisc din Lotaringia, care crezuse cd in Iasullui intdrit Mihai Racovitd poate fi prins tot asa de usor ca

Nicolae Mavrocordat in Bucurestii lui deschisi, o altd cro-nica ni semnaleazd lipsa lui Ipsilanti, dus la Constantinopol.lard Constantin Vel Postelnic era atuncea la Tarigrad pentrutrebile terii In sfirsit, mentionind participarea lui la cam-pania ardeleand din 1717, un al treilea letopiset 11 numesteConstantin TArigrAdeanul, Postelnic-Mare, bun viteaz, fiindslujit la Moscali, la Cdzaci, stiind rindul ostirii; i indrdznetcu sfat bun era" 6.

Povestirea lui Chiparisa, impodobitd cum era de asteptatla un scrilibir cu carte greceascd, e a unui martor ocular al e-venimentelor. Tinindu-se strins de persoana lui ConstantinIpsilanti, ea insistd mai mult sau mai putin asupra evenimen-telor din anii 1716 si 1717, asupra cdrora se intinde, dupdrolul mai mult sau mai putin insemnat pe care 1-a jucat pa-tronul. Se trece foarte pe scurt asupra invasiei lui Francisc

Acest din urmd amdnunt II atl5m din Daponte, in Erbiceanu,Cron. greci, p. 289.

2 Raicevich, vorbind de el, il face prozio" al lui Alexandru-VoddIpsilanti, fiul lui Ienachi; Osservazioni, p. 25, nota; Neculce, p. 395.

3 Manolaky, Grec extrémement riche et qui &oil. Curtchi-I3achiou chef des fourreurs" Hurmuzaki, Supl., II, p. 474. Era frateCu Constantin.

4 P. 350; celalt loc, pentru partida lui, se aflà pe p. 362.6 Arnirás, p. 126.6 Mustea, p. 65. De diusul va mai fi vorba in analisa acestor

cronici.

V. documentul acordat de Mihai-Vodà surorii sale, in care sezice cá Vasile Ciaurul Ii fusese sot; Uricariul XIV, pp. 332-3. lar,dupl Mustea, p. 34, era, In a doua Domnie a lui Antioh-Vodá,cumnatul acestuia.

2 Mosille lui, pe care Istrati Dabija le restituise lui Vasile ICeaurul, fratele lui Gheorghe $tefan Uricariul, XIV, pp. 333-5;Arch. soc. st. i literare din lasi, V, pp. 545-6; cf. Uricariul, XIV,p. 343, furá impärtite de Racovità, dupl ti-Marea celui de aldoilea Vasile, intre Constantin Costachi, Dumitrasco Racovità, sorasa si a Domnului, Maria, si Darie Donici, in documente care au omare valoare istoria pentru cA mentioneaza, unele mai pe larg,aliele mai pe scu. t, evenimentele din 1717. V. Uricariul, IV, p. 315

urm.; XIV, pp. 153 si urm. Cf., pentru nävalirea Moldo-TatarilorIn Ardeal, i stilpul de la Vamá, al lui Mihai-Vodä; *Ur:cariul, X,p. 824; v. j Hurmuzaki, Fragmente, IV, p. 127, nota; memoriul luiStfanelli, in An. Ac, Jtom., XXXVI; Revista Istoricit, VIII p. 62 si

8 Uricariul, IV, p. 315.

250 Istoria literatura romanestl

pentru cä, dupa cum am vazut, Psiolu lippia din tara a-tunci. E*peditia moldoveneasca, care aduse scoaterea catane-lor" din Cetatea Neamtului i arderea acestui adapost deslraini V de pribegi, e expusa In clieva rinduri, fiindcaPostelnicid n'a luat parte la dInsa. Intaia expeditie, fara noroc,Impotrivo Casinului, opritd de setea de prada ce se mani-festa la fluxiliarii tatari, e afirma iardsi In pu'jne cuvinte, desigur din acelasi motiv. Cel de-al treilea razboiu domnescdincolo de Siretiu e povestit mult mai pe larg, pentru a face sase vadd mai bine insemnatatea Postelnicului, care-1 pusesela cale V-1 condusese. lar trecerea In Ardeal i luptele din ju-rul Bistritei sint impartasite cu foarte multe amanunte, pen-tru mai Inarea glorie a aceluiasi boier grec.

Chiparisa stie cà venirea Nemtilor a fost provocan, In Mol-dova ca i In Tara-Romaneasca, de cererile unei partide ambi-lioase de pamInteni, iubitori de cre-Aini, de titlurile V de pen-siile lor. El da numele membrilor de capetenie ai partidului:Vasile Ceaurul, nepotul de frate al lui Gheorghe Stefan i cti-Lorul Casinului, sotul despartit, dupa clt se pare 1, alMariei sora lui Racovitd; boier bogat, cu mime mare si cu in-fluenta peste Siretiu, care voise sa fie In tara sa ceia ce, pentruMuntenii nemulnmiti, a fost beizaded Gheorghe Cantacuzino 2Mara de acest sef al complotului, pe care Domnul 11181.10califica de ,,ce! mai Intaiu Incepatoriu i povata"3, Chiparisa

Marile compilatii de cronici

Inseamna, dintre tovara§ii lui, o sama din boierii Moldovei,§i din cei mai de cinste din boieri", se exprima tot Mihai-VodaInter) inscriptie solemna - pe un Velieco, al carui numede familie nu-1 cunoa§tem, pe Miron, altul declt Cuza gine-rele lui loan Costin, pe un Contescu. El uita pumai pe aceicomplotiti mai marunti, de cari nu vorbesc nici pelelalte cronicicontemporane, ca pe Nicolae $oldan, ce ni e cunoscut printr'undocument al lui Racovita 2.

Natural cä ace§ti dusmani ai Domniei, cari aveau de gind,odatà cu prinderea lui Vodd §i ducerea lui peste munti, sitomoare pe boierii care se qfla pe linga el" 6) deci §i pe nepre-tuitul Postelnic Constantin, sint tratati cu asprime In cronicalui Chiparisa, care-i cinste§ie cu nume ca facatori de rele"

altele. Insa atentia lui nu e prea mult Indreptail asupralor, i el nu se preocupd, ca Neculce, Mustea i Am iras, sastie motivele de nemultamire ale acestor nevrednici". Ceiace nu e decIt foarte explicabil la un scriitor care nu era dintara, n'avea legaturi i simpatii aici, ci judeca toate ca strainIn serviciul unui patron strain §i el.

A scris Grecul Chiparisa In romanqte cronica sa? Intllnim,In forma greceasca a ei, unele romlnisme, lexicale sau de sin-laxa. Astfel, Cio.vi, care e romanescul jale" 4, vi atilo.ro 7

ceia ce Inseamna a lua limba" 5 Versiunea romaneascäfoarte curgatoare §i are toata Infati§area unui original. Dar

am fi aplecati totu0 a crede cä In grecWe a fost alcatuita.Intaiu lucrarea unui Grec adresata altui Grec i In carese proslaviau mai ales ispravile acestuia. In interesul popu-laritatii i faimei sale, Constantin Ipsilanti va fi pus Mazabava pe un alt Logofat, Romin acesta, traduca pe ro-mane§te laudele. Un cas care, cum vom vedea, se mai Intimpina§i in cronica lui Amiras 6.

Uricariul, X, pp. 82-4.Prin care da dreptate lui Iordachi Ruset Jignicerul cont:a acestui

baler, care se Meuse capitan de cAtane i venise la Iasi cu Fran-cisc i cu alti mazili boierenasi"; Ur:cariul, III, pp. 53-7.

3 Ni-o spune Insusi Racovita, in documentul pentru Iordaehi Ru-set. V. nota precedenta.

P. 80.5 Pp. 73, 79.

Pentru aceste evenimente, mai vezi eurioasele inforinalif fal§e,

252 Istoria llteraturii romane$1

Aproape In acela0 timp BAlcescu §i KogAlniceanu au ti-pdrit, cel d'intliu In Magazinul istoric, III, c,elalt In marea sacolectie de cronici moldovene, o compilatie ¡storied ante-rioard anu,lui 1750, redactatà dupd a treia Domnie a luiMihai Racqvitd In Moldova. Versiunea lui Rdlceseu era ano-nimd, versitmea lui Kogdlniceanu punta, färä nicio altd indi-catie ldmuTitoare, numele lui Nicolae Mustea, diac star deDivan", vechiu diac al Divanului. In prima, lucrarea era a-desea numai o compilatie a lui Necu-lce, pdnd la anul 1703,cînd Mihai-Vodä se suie, pentru intdia oard, pe tronul pecare nu-1 Visase poate niciodatd. l; In cea de-a doua, o pp-vestir noutt apare Ined de la suirea lui Duca In al treilearing pe tronul moldovenesc, adecd. In 1678. AmIndoud cu-prindeau aceiasi naratiune bogatd, Intinsd, simpaticd. lui Ra-covità pentru anii 1703 pdnä pe la 1726.

Ar fi interesant dacd din cercet4rea cronicii ar resulta cevasigur In privinta autorului ei. Dar, din nenorocire, aceastanu se prea IntImpld. A copiat-o numai Mustea, a fost, Inedmai putin decit alita, munai proprietarul manuscrisului pecare 1-a avut la dispositie Kogdlniceanu? Se poate, dar sepoate iari, cum vom vedea, ca el sd. fie §i compilatorul ope-rei.

Si, Iiindcd supt acest nume e cunoscut letopisetul, cllevaldmuriri, nu asupra lui Nicolae Insu§i, acesta fiind cu totulnecunoscut, ci asupra familiei lui, nu vor fi socotite nefo-lositoare, cu atit mai mult cd pdnd acum asemenean'au fost date nicdiri.

Cea mai veche mentiune, cunoscutil noud, a familiei e din1694, clnd era diac ot Divan" un Andrei Muste 2 .

La 17 Decembre 1720, Mihai Racovitd judeca procesul inten-tat de Ion Neculcia ce-au fostu Hatman" Ilenei,. vdduva luiloan Buhu§ Hatmanul, pentru o sumd de bani ce Buhu§ o da-baria lui Neculce lita de pe timpul lui Dimitrie Cantemir,inainte de pribegirea, In ten i deosebite; a amIndurora. Intre

de provenienta germana, resumate In Hurmuzaki, Fragmente, IV,p. 127; cf. ibid., pp. 117-8.

Si adopta teribila iscalitura Imparateasca, reprodusa In (I rica-riul, IX, pl. 8.

2 11111§te." Uricariul, XI, p. 217.

Marne compilatii de cronici

marturi se aduce si un diac de odinioarg. al lui Buhus, Dumi-trasco Muste sau Mustia, cAruia i se cere a da sam5. supt

pentru feciorii carii au fost pe /a ocol" de au strIns orin-duielile" la Tinutul Romanului lnainte Mostalilor", Dumi-trasco jurl c6 n'au niciun act la dInsii cu privire la ra-m6sita reclamat6 i, la urm5., Buhusoaia sc6p6 de cererea luiNeculce I .

Pe la 1750, Dumitrasco apare din non intr'un document,acum cu alti doi membri ai familiei sale, anume In izvo-dul de mosie din Braila, ce au vindut Dumitrasco Mustecu Ion/ Muste dumisale lui Ghiorghie zugrav ; care parte e alor, sa s stie anume;.. ce au cumparat Vas[i]lie Mustea". S'arputea ca Ion sI fi fost fratele lui Dumitrasco i tat61 amIndo-rora sà fie acest Vasile 2.

Trecem acum la InsAsi compilatia, i trebuie spus de la in-ceput a forma ei orig,inarl, acea care poate fi atribuit6 luiMustea, unui Mustea, pentru cà serveste interesele Buhuseni-lor intaiu, pe cari i-a servit Dumitrasco Mustea, ale lui Mi-hai Racovita pe urmd, nu e cea din Kogalniceanu, d aceadin 1361cescu. In Incercarea de a explica formatia lucrArii,o greutate se iveste Insa de la inceput. E aceasta:

Partea prelucrArii care merge de la 1661 la 1703 Intrebuin-teazg de foarte multe ori pe Necuke, compilatorul f6cInd dinacesta basa povestirii, pe cind din Nicolae Costin se iea numaiprea putin, mai ales din datele acelea precise care deosebescletopisetul acestui din urm6 3. Ins6 cronica lui Neculce n'aputut fi rkspindità, hind o cronica plin6 de aprecien i inde-pendente, de multe ori periculoase, decit dupà moartea au-torului i, dacä nu stim data precisA a acestei morti, ea poatefi pus6 pe la 1744. Prin urmare, numai dupg. 1744 a pututfi scris6 aceast6 parte.

Bibl. Ac. Rom., doc. LXXII/111; Studii si doc., III.Bibl. Ac. Rom., doc. LIV/79.

3 Astfel, data luArii Camenitei, de Ttirci dar la Costin e 16,nu 17 August , data venirii lui Duca a treia oarA, titlul de boierieal lui TM:lase de Soroca, In aceastA Domnie, amAnuntele despresoarta lui Duca-Voda In pribegie, dintre care miele se aflAsi la Constantin CApitanul.

istoria literaturli rottiane0

A doua, care se opreste In mijlocul Domniei lui GrigoreGhica, succesorul lui Mihal.Racovitd, se deosebeste ca Intindere,ca ton, de expunerea artterioard. Ea trebuie sa fi fost redac-tatd putin timp dupd evenimentele pe care le descrie, deun boier cu oarecare Insemniltate, care se afla la Curtea luiVodd si se bucura de intimitatea acestuia. Dacd nu Intrebuin-leazd acte oficiale ca Axintie Uricarul, el stie de la MihaiRacovild Insusi oarecare lucruri, citeazd izvorul. Astfel,In privinta WitAliei de la Pultava, la care au lual parte,Intr'un lagdr i In celalt, si multi din Moldoveni", el n'avtizut Insusi .,frumoasa orinduiald" i mestesugul." cetor doudarmate europene ce se ciocnird, ci spline dupd mArturia toe-mai a Moltlovenitor acelora cari venirti la Domn si-i poveslirtiisprdvile i suferintile lor 2 De la Domnul însui tia acestboier de Divan cd. BrIncovean.u-1 pirise färä dreptate pen-tru trtulare i cilutase chiar a-1 ucide prin niste Ieniceri, in-tr'o noapte: Care aceste toate singur Mihai-Vodd ni spu-nea, dacd au venit cu a treia Domnie aice".

Aceastd. despdrtire a compilatiei, larga, bogata cronicd deCurte, s'a scris fdrd Indoiald cu mult Inainte de prelucrareade la inceput de un martur al imprejurdrilor', de un boiermare, de un intim al lui Racovitd. Pe vremea cind ea seredacta, Turcii nu mIntuiserd hied lucrdrile de Intdrire a Ho-tinului, pe care-1 anexaserd In 1713'. Dar letopisetul de Curteal lui Mavrocordat se publicase" acum, fiinded de la dinsulpare cd se ImpruMutä obiceiul citatiilor biblice si al moralisd-rii asupra evenimentelor.

Trebuie sa admitem prin urmare cà aceastd cronicä a fostcuprinsd. In compilatie si nu cd ea represintà o contimiare acompilatiei. Fusese terminatd simtitor Inainte de 1730, si nu-mai peste mai bine de zece ani de zile Mustea, In once casun om al familiei Buhus, o alipi la cronica sa.

P. 39.Carii, dup'd risipa rgzboiului, au venit aice in tara la Allhai-

Vodà, de-i spunea pre amgrunt de rAzboiul Turcilor precum aufost"; p. 39.

3 Vorbind de fuga Grecului Spandoni, travestit, el serie: precarele cu ochii mei I-am privit, aratindu-1 alt Grec"; p. 42.

P. 52.

Marte Comphatii de cronict

Alipirea se cunoaste usor, fiind foarte stingaciu fAcutA. Incapitolul asupra Domniei d'intAiu a lui RacovitA, se revine,In adevAr, asupra povestirii anterioare, spuindu-se astfel dedon ori aceleasi lucruri. InsA mai departe stilul cronicii afost modificat .pe alocurea, introducindu-se elemente de da-tare care ar putea sA rAtAceascA sau trimiteri Inainte carepoate nu existau totdeauna In formA primitivA a letopisetului.Intre aceste adaosuri trebuie socotitA, de pan, spusa ck. Mi-tropolitul Ghedeon, care pAstori On la 1723/, era pe acelevremi"2.

A doua versiune a Cronicii lui Mustea pentru anii 1678

pAnA la 1703 e introdusA arbitrar In compilatie de un co-pist mai tirziu3. Ea se leagd de prescurtarea lui Amiras,si o vom studia chid va fi vorba de acest letopiset al luiGrigore Ghica.

Care sInt elementele nouä din compilatia lui Mustea i spi-ritul particular ce o lnsufleteste?

Chiar din primele rinduri ale pArtii de la Inceput, ce serazimii pe Neculce, avem adaosuri: despre moartea lui Con-stantin Postelnicul Cantacuzino, despre timpul ell a durat exi-lul lui Grigora.sco-Von, despre copilAria lui Duca-Von la du-gheank la abagerie". La Alexandru Bias ni se vorbeste, maimult decit In Neculce, dar In acelasi stil plAcut i fArA pre-tenth, despre marea cheltuial5 pe care a fAcut-o acesta laluarea Domniei Boierii slut cinstiti de dinsul la plimblAri,In ospete"; Domnul cununk bucuros si face daruri5.

Erbiceanu, Mitr. Mold., p. LVIII.2 P. 46.3 Copistii aveau une ori curiosul capriciu de a intercala fàrä nicio

ratiune aparentà i fàrà niciun folos bucAti luate de aiurea. Unms. de cronIci muntene, aflator In Bibl. Museului Ardelean din Cluj,contopeste astfel poate pentru a servi cine stie ce interese de fa-milie povestirea lui Constantin CApitanul cu aceia a lui Ludescu,de la Constantin Basarab Inainte, pentru a trece la cronica bA1A-ceneascA, putin modificará. V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 402-4. Unaltul dà prefata lui Ludescu i expunerea lui Constantin CApitanul:en n1 439 din Bibl. Ac. Rom., si cam tot asa e si cu ms. 173din acelasi B:bLotecl; ibid., pp. 404-5, 449.

Totusi un raport venetian spune, cu prilejul numirii, a sitrova quest' huomo in stato miserabile"; Hurmuzaki, V2, p. 111,No. 174.

6 Se vorbe0e 0 de moneda, de §alIii" lui Dabija.

256 Istorla literaturil romane§t1

La a doua Domnie a lui Duca, se Intregesc cunostintile Inprivinta rdzboiului turco-polo; dar ceia ce e mai interesante judecarea mult mai favorabila decit aiurea a acestui ur-gisit Voevod. Revolta Hincului se atribuie, In adevar, Cupà-restilor, si uraciunii Greciloe", dar se aproba., ca meritata,pedeapsa lui Ursachi In a treia Domnie: asa face pismasi zavistia", si autorul gAse§te ca ar fi facut bine nemultOmitiilese In pace pe Duca-Vada, ca era Domn asezat §i Intemeiatsi barnic de Domnie pre acele vremi '". lar, cInd descrie po-tolirea miscarii, la care participa Alexandru Buhus, un omde mare influenta pe acele timpuri, ni se O. explicatiaau venit din Teara-Munteneasca, de uncle era fugit cu altiboieri" 2.

Poate din al treilea izvod de care s'a folosit compilatorulcontinuat de Nicolae Costin. 3, dar mai probabil din spuselebatrinilor, caci serien i anterioare nu par a se fi Intrebuintat Inaceasta nouà compilatie, iea Mustea adausurile In privinta pra-daciunilor tatOresti de supt Dumitrasco Cantacuzino. Aceastaparte, de altmintrelea, o cuuoaste el bine din propria-i expe-rienta, sau din experienta altora. In luptele dintre Poloni,dintre Nemtii lor i Tatari, al caror teatru fu diva timp Mol-dova, vedem la dInsul participind Cimpulangenii, Hanganii,ce erau cu sanete si cu topoare lungi In coada". Ni vorbe§te a-poi de armistitiile cu parold", de soarta celor ce capitulardIn Suceava, In care se gasiau avere, arginturi, haine, odoare,bucate boiere§ti si negutitoresti si altor oameni de tara, mis-tulle In vreme de bejanit" de lazile, sipetele si mahlele"ce ramaserd In oras dupa desertarea lui, de pagubasii carinu-si mai gdsird avutul. Clieva note asupra caracterului luiDumitrasco-Vocla sint iarasi originale.

La Antonie Roset, Mustea copie cu Ingrijire din Neculcecela ce priveste pe Buhus, dar de aici Inainte resuma rapederestul. NeapOrat ca nu se vorbeste, ca -In Neculce, de par-ticiparea lui Buhu§ la ederea Domnului §i de pedeapsa di-vind pentru aceasta.

P. 9.2 P. 8.3 V. mai sus.

Marile compllatil de cron1c1 257

In a treia Domnie a lui Duca, citiva boieri de tarà formadun c.omplot, care fu descoperit §i vinovatii pedepsiti cu moarte.Complotul se aldtuise, nu numai contra lacomului Grec, ci §icontra unora din boierii sAi: o seamA de boieri ai lui". Ne-culce nu-i numia pe ace§tia, dar Mustea tine sA se §tie c5.erau Buhu§ §i Miron Costin. Si In cartea aceia era izvoditcu ce 'merle or omorI pre Duca-Von. §i cu ce moarte preDoamna §i pre coconi §i ce sarnA or face lui Buhu§ Hatma-nul §i lui Miron LogofAtul, socotind c5 dpeteniile §.1 sluji-loril de la aceale Tinuturi prea lesne se plead la lucrurinoao". Se dau pe urmA amAnunte deosebite asupra prinderiiplanului. Buhu§, sculindu-se den somn, au mers la Curte",pe vreamea de amiazAzi", cind strAmo§ii f Aceau siesta. Sementionead. anume, Intre membrii Divanului, cari juded td-darea, Mitropolitul Dosoftei. Si sfir§itul afacerii e cu totulaltub Si. a§ea Duca-Vodä cerea giudet de la boiari : Bo-iari dumneavoastrA, Ind rog sA mA giudecati Cu ace§ti boiari".Si dupl Divan i-au scos la fintinA i i-au taiatl."

Pentru drumul triumfal al Dud" la Constantinopol §i d-sAtoria fetei lui 29 pentru Hdtm5.nia lui In Ucraina3, pentruospetele trAsnitoare ce ndea noilor sAi supu§i, cit nu pu-tea sta, ci-i lua tovard§ii de-i ducea pre la casele lor", pentrusculirea dArii pe ese luni, Mustea e un izvor care nu trebuielrecut cu vederea. In expeditia din Viena, ni mai vorbe§te acestcompilator de intelegerea lui Duca-Von. cu Serban, de mersulo§tilor la Belgrad, de caftanul dat Domnului moldovean, de piraclintre cei doi vecini §.1 suma cit a costat aceastA intrigA pece! Invins. Itinerariul la Intors e iad§i original'', ImprejurArileIn care se f5.cu prinderea lui Duca de Poloni slut adtate demulte ori mai pe larg; sfatul lui Miron Costin e spus mai des-chis, §i, la in§irarea celor ce trec In Tara-RomAneascA, se

P. 39 din Magazin.2 v. Hurmuzaki, Fragmente, III, P. 325; Iorga, Ccileitori, p. 17 si

urm.3 Halmanul i-ar fi fost DrAghici, nu Gredinevici, Cugile" la

Spicova" si nu ling Nemirova". Titulusul cel nou al Dommilui-Hat-man e luat din Nicolae Costin.

4 Den gios de MitravitA au lovit pe den gios de Timisvar si preLugo, si de acolo dre t prin Tara UngureascA. pie la Dobra, au ve-nil in Religrad, la Scatintil crAiesc", p. 44.

17

258 istoria literaturii romAne01

mai adauge un flume: al lui Mitrea, Cdpitanul de Codru. Cuatit mai mplt vom ggsi adaosuri in privinta lui Bulius. DinMustea iim ca acesta îi trimese sotia la Cdlimiinesti, undeera si alte gloaie a lor"'. Incercarea sa de a libel-à pe bietulVoevod prins In capcang e povestitit Cu toatg. lauda: Lard sin-gur Halmanul, cu cine era pre ling dinsul, au stglut oaresce asggeta in gloata Lesilor; iarg, inglotindu-se Lesii, au dat dosIIatmanul Incet a se sprijeni de ngvala Leasilor; s'au de-pgriatt, i nimic nu i-au stricat, cg nice Leash nu IndrAzneaa se depgrta In goang, ce s'au intors hanapoi" 2 Al doilea a-tac al lui Buhus la Domnesti are iardsi pgrti deosebite in po-vestirea compilatorului nostru. Inainle de a incheia capito-lul, el dd data aproximativg chid Doamna Ducgi-Vodd pled.la Constantinopol i exprimg bgnuiala, pe care o intil-nirn 5i la Constantin Cdpitanul, groaznica i neintemeiatabAnuiald cd i moartea Ducgi-VocIA cu otrava lui Serban aufost" 4

La Domnia urnigtoare, ni se aratg anume de ce nu s'a intorsBuhus din Tara-Romgneasca: mai mult cä nu-1 lgsa Serban-Yodil, Domnul muntenesc, sg. vie In targ."5. In multele supri-mgri ce se fac din Neculce, se respectg tot ceia ce priveste peacest Hatman. Ici si colo, mai ggsim cite un amanunt precis,cite un adaos

Trecind la Costantin Cantemir, Mustea vorbeste indata derelatiile Cu Iordachi Ruset, pe care le vom analish mai pe largla Neculce. La hotii cari tulburd Moldova supt aeesta, elspecificg, pornenind pe buduslgii" ce veniau de peste munti,pre la Ocng, pre la Sovejea si pre alte locuri", si se plingeamar de jafurile de pe acel timp. Rolul de statornicilor alIinitii pe care-1 lndeplineste Miron Costin e pretuit dupg cu-viintg: cu bucurie ni spune Mustea cum Logolgtul Intepa, tgiacetvgrti i ardea cu foc In tirg la Focsani, unde i acum se

P. 48.Ibid.Dupä ce au trecut zua Pa§tilor."P. 50.

6 Pp. 51-2.6 Mitre cere nu numai pe Saraiani, ci pe Paizanul"; p. 53. Beiul

(le Oceacov vine de la gazfla lui, pre de spre grajduri"; ibid.

Marne compilatil de cronici 259

eunoa§te movild peste oasele lor"1. Se mentioneazd garnisoa-nele puse de Domn in Roman §i Piatra, comendantul §i drd-gilnii §i pu,tele ce lasd Sobieski in bätrina cetate a Neamtu-lui 2, dupd ce scoase oarece pedestrime seimeani §i pantiri,de paza cetAtif . Se noteazd ca locuri unde se mai gezardjoimirii Craiului: Agapia, Secul, Suceava, Cerndutii, Lente§tii,Ord§anii, de unde se tulburd drumul Camenitii4. Chid sedescrie scena de iarnd de la Ropcea, intoarcerea prin vifor aPolonilor, povestirea e de o frumusetà deosebitd: ,5i, cumsta drdganii la focuri impregiur, unul lingä altul, a§ea aumdrmurit pre loe caii la card, §i la cardtele crdie§ti; cum sta1nhdmati, a§ea au tdpenit de rdceald"5.

Numai de compilator se atinge pdrdsirea Sorocei de Po-loni dupd expeditia zddarnicd a Domnului §i. a Pa§ei Daltaban6.

Toald Domnia lui Constantin Cantemir se concentreazd injurul a trei puncte principale: relatiile cu Polonii, relatiile cuSerban-Vodd, tragedia Costine§tilor. Am vlzut cd, pentru cele.,

d'intaiu, Mustea poate fi folositor. Pentru cel din urmd, sen-thnentele lui sint interesante §i merild a fi semnalate.

Omul Racovite§tilor §i al Buhu5e§tilor e totdeauna pentruDomn §i impotriva acelor ce-1 despretuiesc sau ii sapd Dom-nia. Dacd laudd pe Miron pentru sti4pirea hotilor, el criticdde la Inceput mdsurile Hatmanului Velicico: om simet §i MAcumplt", care se poartA asa limit aduce pe Poloni la Ia§i,de unde podghiazul lor se intoarce WI nicio pagubd declt unjolnir anume Gurie, prins inteo pivnitä beat"7. Mustea ci-

1 P. 55 2 P. 56.3 Ibid. Deci nu vinatori, ca in Dimitrie Cantemir, care raporteaza cu-

nosculul act de vitejie al acestora. Tin1nd samà de excesiva exageratiede care vom vedes ca da dovada Cantemir povestind alt episod dinDomnia tatalui sail, acea eroica anecdota, neconfirmata de vre-unalt izvor, trebuie primita pe cautiutie. Cf. si foarte insemnata scri-soare a regelui polon catre cardinalul Barberini, cu data de 18 Ia-nuar 1692; Hurinuzaki, V2, pp. 235-6, No. 365, unde e vorba si deo lupla la Piatra.

4 P. 57. 5 P. 58.6 Iar apoi, la anul dupd aceasta, au esit de buna voia lor si

s'au dus la celate, Cazaci, dragani, ce au lost., si au ramas numai oa-menii cei de loc"; p. 58.

7 De aici face D. Cantemir until din episodele cele mai onorabiledin cariera tatalui sau. Cf. Mustert, p. 56 si Vita Constantin¡ Cantemy-rii, pp. 36-7.

260 storta literaturli romanesti

leazS.' 1 orba spusg eu gluing" lui Iordachi Ruset de Logorg-lul Miron: Jisternice, mai incet cu orInduialele"1, oegrile a-runcate lui Bogdan Hatmanul de Velicico, strAmutat, de ha-tirul lui, in Vornicia, pe care n'o voia. Le repeta la toatemesele domnesti, nepurtInd grijg de Cantemir-Vodg, careleauzia bate si sg fAcea a nu auzi, si toate le rgbda, cä totpentru Mitmgnie li pgrea rgu lui Velicico"2. Cu astfel devoroave aprige", pe care le desaprobd, s'au adus lucrurileacolo unde au ajuns, si vina nenorocirii lui si a familiei lui cadeasupra lui Velicico, om simgt, nepurtind grijg de Cantemir-Vodd; carele cu vorba lui cea desfrinatd s'au agonisit perire luisi frdtine-sgu lui Miran". Asa Inclt, pentru acesta cel putin,tdiarea a fost o ispgsire, dar o ispgsire in forme nelegale, fArdvgdirea vinovgtiei si lumina judecgtii. Si nu i-au scos la Di-van Constantin-Vodd, sä le arate vina sau viclesugul, sg vazghunea; ce asea cu tirdnie i-au omorit; nice artile viclene ail-tind, ce numai asea, ori pre vina lor, ori cu ngpaste i-au o-morn" 3.

Inlgia Domnie a lui Constantin Duca e cu totul noug, afargde purtarea lui Lupa Costachi fatä de dinsul si de Intoarcereala uring a pribegilor. Mustea ni presintä pe tingrul Domn caun risipitor, venit cu o amare gloatä de boieri si cu cloud sulede Seimeni", ea pe un neIntelept ascultgtor al sfaturilor e-goiste ce-i veniau de la Brineoveanu. La mazilia lui, -eroni-carul aratg intr'un chip particular omorul trimisului turc.VodA ar fi chemat pe Moise Serdarul numai pentru a Inspgi-minta pe Turc": vrind sg-i arete cä nu pot plini banii deneprietenii ImpArdtiei, adecg. de Least". I se dä de stire säfugg, dar el nu se supune sfaturilar, fiind simet si aprinsde mlnie pentru bani"; dacg, totusi, In atacul de noapte contraeasel lui, el a fost ucis, aceasta i se datoreste tot lui, care s'auapucat de arme" si, prins fiind, n'a vrut sg-si urmeze birui-

3 P. 59.2 Ibid.3 P.60. Alai pe larg asupra omorultd Costinestilor volt' reveni la

analisa operelor lui Dimitrie Cantemir. Mustrdri mai face cronicarulsi pribegilor, pe cari-i acusd de zavistie fatd de filciitorul lor de bine;p. 59. Dar el greseste atribuind emigratia sfaturilor lui Velicico, deoare ce ea se sdvirsi, cum vedem din Neculee, p. 242, dupd ucidereaacestuia.

Mari le compilatii de cronici nt

torii: iar el, nevrInd sd sazd. pre cal..., i-au tdiat capul 1".Antioh-Voda a expediat mult mai rdpede, i cdtre sfirsit

avem, sau Imprumuturi din Neculce, sau Insemndri färä im-porlantd. La Inceput se atribuie numirea lui stdruintilor Cupd-reslilor, i fricii de acestia pribegia boierilor IndusmAniti cu(Hush. Chid bunele relatii Inceteazd Intre Brincoveanu si An-tioh-Vodd, cu toatd pacea recentd Incheiatd Intre dînii, Mus-tea, un dusman hotdrit al Domnului muntean, dd toatd rds-punderea pe acesta. Antioh, ni spune el, n'a lucrat nimic laPoartd.pAnd. chid au simtit lmbletele lor Impotrivd2".

In a doua Domnie a lui Constantin Duca, unde resumatul efoarte strIns i Intrebuintarea lui Neculce foarte deasd, me-ritä atentie numai o explicatie noud a fugii Fui Iordachi Rind.si Bogdan 3.

Cu. aceasta am ajuns la Domnia d'intdiu a lui Racovitd si lacronica boierului partisan al acestuia. De acum inainte panäla stirsitul Domniei a treia a lui Mihai-Vodd, totul va fi ju-decal i pretuit dupd relatiile in care se gdseste fata de acestpersonagiu, care Intruneste In sine toate elementele desdvIr-sirii omenesti.

E ales cu voia tuturor, fiind boiariu mare de tara i dintretoti mai ales, de blind, de bun si de intelept, nerdpit, tne-mIndru, lin I cu dreptate. Il cere toata tara" pe dinsul,numai pe dinsul. El nu se agita de loe pentru Domnie, ci,ca i Brincoveanu pentru cronicarul sdu oficial, o rdspinge,voind mai bine a-si ingriji de avere cleat a se primejdui pen-tru cinstea stdpInirii. Totusi, ce trebuia sd. se IntImple, se In-

uncle vd Dumnezeu, cu anevoie se poate muta cu sfa-tuP, si In lumile divine se hoarlse d Spdtarul Racovitätrebuie sd domneascd. in Moldova, ca David peste Israel.

Numirea lui Racovita provoaca o universald bucurie; pribegii se adund; dregAtorii se Impart cui li se ajunge, lar

P. 61. Lui Turculet i se zice, cu numele lui polon. Cosla§coTurculet"; p. 64. In fine, se mentioneaza asigurarea, prin intgrituri,a lasilor de podgheazuri; p. 64.

P. 66.3 Omul noului Domn n'ar fi cunoscut pe Caimacami i ar fi dat

scrisoarea adresatA care acestk unui boier batrin", care o 'trans-mite, pentru a i o ceti, lui Bogdan; p. 69.

P. 74.

262 lstoria literatuli romAnesti

lalti li se face mare cinste ca sä li treacä de ndcaz: In sfir-sit, vorba cronicarului, o turna si un pdstoriu". Un 'Astorbun, drept, primitor, cu cumpdnd la hoartrile sale, de-siputea plinge sdracii jAlbile lor", vesel, spuind tuturora penttme, ca altd datd, In boierie. Casele ce dureazd nu se potasAmdna cleat cu cele mai mdrete clddiri din Tarigrad, siscriitorul se miard naiv cum de nu li-a venit In minte slitfad numele vesnic prin clddiri ca acele. Gind acest om pró-vidential e stuTat de intrigi, cronicarul se tinguieste pentruneasdindnata pierdere: Trebile cele de obste de pururea le rds-toarnd nevointdle cele pre ascuns, si mai ales la Turc... Niceun lucru mai de stingere tdrilor nu este cleat adese schhnbdrileDomnilor dintrinsele 1." Plecarea lui se face In mijlocul In-tristdrii tuturora, aci cine-1 putea Inlocui pe Mihai-Vodd, fiechiar Domnul cel mai bun din cIti se aflau disponibili la Con-stantinopol? Antioh, succesorul lui, se Intimpld a fi un std-pinitor vrednic, dar ce are a face! Numai Mihai-Vodd ca unDamn de tard, ce si-1 alesese ei Domn de la Poartd, pre totili avea In stiintd den boeria sa, si toti cu build nAdejde eraa nu se va schimba asea curind 2."

Trece putin timp oricine-si afla atunci multamirea , siRaCovità se Intoarce In Scaun. Il asteplau, ni se asigura, toticu bucurie, stiindu-1 Domn de tard, neavind nime griji sauprepusuri"3. Toti si, fireste, mai ales cronicarul, care-si dregeglasul pentru osanale. Intliu Insd. mersese, Mil Indoiald, maiusor, caci acum vremile de aur trecuserd. LAsind la o partecertele cu vecinii 4, sInt oareslcare (Uri noud cu greu de jus-tificat. E desetina, pusd peste toti locuitorii terii, peste toatestdrile, care obiceiu niciodatd n'au mai fost... Cä toatd ago-nisita acestui pamInt stupii slut, si cu acestii Isi pldtesc boie-rii si mandstirile birurile si Isi in casele". Dar nepartenitorulpanegirist nu se sfieste a tinea de rdu pe Domnul sdu pentrua-si fi Incdrcat sufletul cu acest pkg. Precum niciun omark greseald sau pricind nu Airline, asa si lui Mihai-Vodd lidau pricind cä peste voia tuturor au fIcut acest obiceiu ce

i P. 77.2 P. 78.s Let., p. 36.4 Pentru care vezi ceva mai jos.

Marile coma* de croak! 263

n'au mai fost niciodatd i". Domnia aceasta a doua, mai putinminunatd decit Intdia, chiar pentru un scriitor ca al nostru, setermind prin ordinul dat de la Poartd lui Iusuf-Pasa de Tighi-nea, pdginul Iusuf-Pasa", sd primid pe Inin.

Numai gindul reiu pe care-1 pune dragomanul Ienachi Ma-vrocordat asupra lui impiedecd. pe Mihai Racovitd, cerut deVornicul Lupu, de a fi numit iardsi in 1711'. Si totusi, dintretoli candidatii posibili la aceastd. datd. 3, el era cel mai potrivit.

In sfirsit, Dumnezeu dd pentru a treia oard Moldova in mi-nile alesului sdu, Mihai-Vodd. Dar erau, cu luptele dintre Turci

Nemti, vremi grele pentru acest crestin adevdrat". Segasesc boieri greu de multdmit, cari se inteleg cu oameniiImpArdtesti aduc in Moldova. Cronicarul îi revarsd pe-depsindu-i, toatä minia asupra lor, cu atit mai mult, cd, gd-sindu-se el Insusi in Iasi pe timpul navdlirii cdpiianului Fe-rent"4, era in primejdie sd fie dat mortii, cu colegii sdi. Grn-ful", Ceaurul izvoditorul acestor zarve", are criminala inten-tie sà se rddice Domn de la Nemti"5, ajutorul sdu Velicicoe un om uirà invdtdturd, mindru, semet fiastrul acestuia Mi-ron nu-i mai mare lucru decit un fost joimir de-ai lui So-bieski, Cuza Spdtarul poate fi numit un om de nimicd Criti-cul isi ride de isprava prinderii surorii Domnului de un de-lasament de Imperiali: Ce vitejie de om cu socoteald: au robito femeie", i condamnd, invocind exemple din trecut, suptDuca i Petriceicu, ridicarea impotriva Domnului Cdci Domnul, ori bun, ori rdu, ferit trebuie"7.

La alacul Imperialilor, la asezarea acestora in mandslirilede la munti, Racovitd raspunse ca o serie de expeditii, incare, dupä ce curdti de dusmani tara de dincolo de Sire.iu, duse

p. 37. P.19.8 Disculai ea lor aminte§te locul analog din Aint.c. 1_11. -trul., p. 127,

uu oni care citeazA Scriptura, Psalmii i moralis,-azg, ca i cron'carulracovilesc, care trebuie sg.-1 fi cunoscut.

4 Nu puteai sa treci pe ulita mare", scrie el, de corpurile mor-tilor. Pentru aceasta invasie, v. donatia lui Racovità catre manasti-rea Cetatuia, unde-1 gasi inchis nevoia, in Uricariul, III, pp. 31 3 sauIV, p. 309 i urm.; actul sAu din 23 Mart 1718, ibid., III, pp. 53 7

documentele publicate de $t. Emilian, In Convorbiri literare, XIX,p. 762 i urm. Cf. Arch. soc. t i l'trare din Iasi, VII, p. 514.

6 P. 58. 6 P. 62.7 P. 63.

264 Istoria iiteraturii romAne§ti

focul si sabia In provincia vecina a Ardealului, de unde ve-niserd ,ffilharii de catane". Pretutindeni, cronicarul necunoscutintovgrasi persoana domneascd, si istorisirea sa e din celemai sigure si mai atrAgAtoare. Suspinai unde vedeai alltea su-flete [de robi]; cd am fost fa. de am vdzut. 1." Trecerea inArdeal, serie dinsul, se fAcu numai cu nevoie mare, fiind po-tica strimta si numai cite un om incdpea de mergea pe poticd;atila oaste fiind, cit, unde minea noaptea fruntea, a doua ziajungea cei din urind"2. Se vdd la el arzInd, In aceastd cam-palde de rdzbunare, satele dese, Cu case multe, eit acoperisevgzduhul de M'e'. Acoperise sesul acela oastea." Pe lingdcelate", spune el aiurea, plastic, erau multi din prostime, cenumai incdpuse In cetate, cu care, cu dobiloace, pe supt 2id."

Sfirsindu-si povestirea, cronicarul asigurd cu salisfactie caUngurii nu vor uita-o ei multd vreme, citd pagubä li s'au fa-eut"5. Dar, fireste, cine poate fi rdspunzator pentru peireade Talan i a terii si a pdrlilor vecine? Nu Domnul, care, tre-buind sd-i cheme pentru siguranta sa, si-a dat toata ostenealaspre a-i opri de la jaf, ci cei trei generali ardeleni, pe cariAlibai-Vodd Ii denuntd posteriliitii in inscriptia de la Vama si,mai ales, boierii vinzdtori.

Cind aceastd perioadd de zbucium se incheie, vedem pe Ra-covild urmindu-si activitatea binefddloare. Asead. ddrile In fo-losul saracilor" si, dacà pune iar desetina, este o indreptd-tire: Nevoia zice cä stricä obiceiurile cele bune." Curtea arde,ca pedeapsd a lui Dumnezeu pentru piicatele terii lucrulse vede din Solomon ; Domnul o face, la loc. Once bir nonse pune, nu e din läcomie", ne Idmureste scriitorul, ce demare nevoe si asuprèle ce-i veniau de la Turci''.

Dar firea bund. a Domnului era din ce In ce mai schimbatd,continua cu melancolie cronicarul, de Grecii ce erau pe lingdclinsul". Cu sfatul lor pune desetina indoita, decit care arfi fost mai bune ddri stiute. De aceia va fi aruncat asupra teriisi vddritul, care i aduce scddere". i, oricit ar prefera sil.' ni

I P. 64.I P. 66.3 Ibid.d Ibid.I P. 67.

Marile compilatii de cronic1 26.)

vorbeased despre cetatea Tebris, un oras mare si boga("farà îndoialä, despre ce spune Eclesiastul, despre HalmanulSieniawski i iarna cea grea, bietul panegirif,t al timpurilorbune trebuie sä ajungd iräi, prin forta Imprejurdrilor, la odare noud si la un alt supdr". Numai ell cei mai vinovati pen-tru aceasta sint Grecii. Si acest sfat mai mull era din Greciice erau pe linga Alihai-Voda..., cd de la o vreme mai mutt cuGrecii se silluia cleat cu boierii de tara..., i au ramas Greciisfetnici i credinciosi."

I-Asind la o parle certele intro cele cloud partide in care sedesbinasera acesti Greci, tdcind despre o afecere suspectd, provo-cald de descoperirea unui omor ritual evreiesc, cronicarul facesd derive cliderea lui Voda din instrainarea lui boierii terii,vechii sfetnici, sprijinilori i ldudatori. Cdci, sà nu se fiemazilit, se slItuise toti boieril sà fugd, pentru mare cAlcare ceaN eau de spre oamenii lui, mai ales de spre Grecii lui".

Dar nu lauda cineva o viatd intreagà pentru ca o deceptiesd-i rdpeascd. obiceiul. Racovitä fiind instrainat de la inimascriitorului nostru, el 1st cautd omul aiurea, si-1 galsesle inGrigore Ghica, noul Domn, de origine din tara, om drepl, lipsitde mindrie, iubitor de boieri, de plimbdri i vinatori,tittor de clddiri, reorganisator de scoli, despretuitor de a-vutie1. Din opera lui administrativa, cronicarul innaltd crea-rea unei de3eline speciale pentru bojen i manastiri i, trebuimlsit recunoascd vdcdritul, adauga indatd cä I-a pus dupaRacovità si mai mic dPcit acesta.2.

Am vd.zut pand aid pe panegirist. Acelasi itnpletilor delaude dibace poate fi insd un aspru ponegritor al dusmanilorDomnului sdu i intereselor sale.

Toate figurile domnesti aproape ce se 1ntimpind In operasa, afard de patronul vechiu si de noul patron, c,are se ivesteIn ultimele rinduri, sint infatisate in colori intunecate.coveanu, e, ce e drep:ul, la inc-put un Dotnn bun, caret nuaduce mazilia lui Constantin Duca deed pentru cd acesta-I tri-

Nti era lacom, ca sa stringa avutii, ce mai mult Se silia ca sä irämiie lucruri vrednice pe urma lui...; care la putintei sä aflaacest dor, ca sà nu-i birMasca pofta lacomiei i iubirea argintu.-lui; p. 73.

2 P. 72.

266 Istocia literaturil romAnc§ti

misese, prin intrigile sale, la Poartg., crezInd cd-1 trimile lamoarte. Dar Domnul, foarte bun si vestit de avut", varul lui

de pe Cantacuzin0i, acel ce-i primesle ,,bucatele"la lesirea din Domnie, nu meritd In curind aceste laude.In a doua Domnie a lui Mihai, BrIncoveanu adaposteste pe pri- .

begii cari n'aveau niciun motiv sd fugd, i astfel vecinii sefac neprieteni i vrgjmasi unul asupra altuia Voevodul mun-tean atacd, iar ceI moldovenesc se al:in-A numai, cheltuindmult pentru a se mintui. Multä nevoie i greutate au avutteara Moldovei de BrIncoveanul, Domnul muntenesc 2", carescoate i pune Domnii i tine bratele deschise pentru fugar0. Eladuce edderea lui Mihai, prin piri mincinoase. El chiamg. peRusi In 1711, promitindu.-li zaherea. 5Si cronicarul nu se Im-pack apoi, cu Brincoveanu cleat la cdderea acestuia, chidplInge furtuna cea Mil de veste" care i-a desrAddcinat puterea

fericirea,descoperind totusi IntrInsa pedeapsa divind pen-tru pirile nedrepte contra lui Mihai-Vodd. Povestind pe largprejurdrile cdderii lui Constantin-Vodd, ardtind felul cum Ra-coviid, care nAdAjduia s6-1 Inlocuiascd, i-a contribuit la ruind,cronicarul, impresionat de mdretia tragica a spectacolului, tinede rdu pe Cantacuzini pentru purtarea lor i, dupd ce urmg.-reste, înduioat, wind la sfirsil pe Domnul cazut, mentioneazdexpiatia prin moartea lui $iefan-Vodd, cdruia ii plgleste Dum-nezeu pentru ce facuse.

FaIg de Antioh-Vodd, cronicarul nostru e mai crutAtor. E,Inteadevdr, un om bun", drept la judecatg, dar se adauggcd era neingdduitor i rgstit graia de multe ori la Divanuri".Dacd ierta jute, apuca fart preget In mind buzduganul'.

Scriitorul nostru e un iubilor de crestini, cuin erau toti lanoi pe atuncea, dar nu si de Grecii tarigradeni. El vorbeste cu du-rere de neizbinda legaturilor lncercate in trecut cu Lesii; ispi-tindu-se cum s'ar putea mintui de supt giugul i robirea Tur-cului"5. Chid Impdratul pravoslavnic vine In Iasi, cronicarulasterne stilpdri inainte: Frumos lucru 1 cu minune era tu-turor a privi atunci ImpArat erestin aice la noi, i flrg. nicio

P. 37.2 Ibid.

Ibid.Pp. 32-3.

6 P. 36.

Marile compilatii de cronici 267

mindrie grata ea tor. Si, cind acest Tar al Rasaritului crestin,care nu ne putuse liberà, moare, el il jaleste astfel: Poale samai fie alt Imparat precum au fost acesta? Ca toate l'upara-tiile i Craiile sä infricosase de dinsul, de vitejiile luil."

S'ar astepta acuma cineva s. vadd ldudat in eronica. acelDomn care, cu riscul situatiei i vietii sale, a adoptat nouanie de purlare a aliantei cu crestinalatea: Dimitrie Canlemir.Dar, ca i Neculce cronicaruL lui Racovita se pricepe a facedeosebirea intre credinta sa i martini ei. La Dumitrascu-Voda,allfel un Domn cu dragoste si cu blindete" catre toti 1, -a-

lanta cu Rusii e socolita ca un sfal nesocotit, cu intreagazminteala" Domnul e mustrat cä a adus pe Muscali la oseceta si aria ea aceia" .

Cine e mai rau tratat insa in cronica aceasla anti-greceascae Nicolae Mavrocordal, pentru care nu exista erutare. Cind ca-pita intaiu Domnia, o iea cu mulla chelluiala i mindriegreceascd", indenrnat de conationalii sai. Vine cu oaste, nu caun Domn, ci ca un leu... Nici cu ochii asupra boierilor *nucauta." Fanarul ramdsese .,eit numai muierile lor rama-sese, iard, Gree, imblai mult pina dai de vre unul acolo" 7 . Usalui era inchisa boierilor", p3 cit era de deschisd Grecilor, cariaveau bate functiile lucralive i toatil. Increderea Domnului.Boierii de tara sin tinuti (le-o parte, saraciti prin imprumu-turi, aruncati in inchisol.re i despoiati, ca trei dintre fruntasiiMoldovei. Si, daca se pare cd Vodä iubeste sincer pe terani,carora li da drep tate, aceasta o face numai perttru .ca boieriisa fie suduifi §i amenintati, si tot ca sa se defaime i sarusireze neamul boiereic'. Apoi, dupa aceasta caracterisare,scriitortil nostru desface dintre intimii Domnului, pentru a ni-1infatisa in toatà uriciunea lui, pe Grecul. Spandoni, o aratare,un om urit, podagrioi, un blestemat' si de nimica, fard de nici-

1 P. 46.2 P. 70.8 P. 43.6 P. 46.

P. 47.6 Si totusi Nicolae Mavrocordat recomanda fiului sau sa nu se

incunjure de strAini; Legrand, ed. lui Daponte, II, p. XXVI.7 P. 41.8 Pp. 41-2.

268 Istoria literaturii romlne§ti

o meserie, numai cit îi tinea capul cu minciunile ce-i dau"1.Si, In a doua Domnie a lui Nicolae-Vodd, dupd ce inaltd pe

Lupu Costachi, mintuitorul Moldovei prin prudenta purtdriisale 2, sprijinitor i martir al causei lui Mihai-Vocle , dupdce descrie Cgimdcdmia lui Ienachi Mavrocordat ca un guvernde ltrapire, cronicarul ni presintd pe noul Domn ca i in Dom-nia d'intdiu", cu u§a inchisd, ca i inimile supusilor". Limbaterii tot n'o stie, hicomia arata din nou; nu stie sä judecemai bine decit Inainte si nu se coboard sd apere tara fatd deTur,ci, cum era scris In firmanul sdu. El, Domnulpoarta Nina pentru toate relele: pentru excesele Suedo-Polonilorce ierneazd In tara, pentru actele de rasbunare ale Turcilor, pen-tru pierderea Hotinului, pentru inchisoarea lungd a lui Lupu,pentru care-si face in zcidar obraz ca n'ar fi lucrat Mazi-lia-1 afld in 1716 incasind noi i mari biruri i, numai cindseapa de dinsul, pdlimasul boier dd lui Mavrocordat acest ales-tat ambiguu: Deara i Nicolae-Vodd intru -aceastd Domnie adoua era mai blind decit In Domniea de inIaiu"5. Reservindu-sifireste a-1 urmari dincolo, In Tara-Romdneascd, in mijloculpersecutiilor pe care le ordond, mortilor pe care le unelteste6,pdrdsindu-1 numai la usa inchisorii lui ardelene.

Aceasta e, In partea ei a doua, Cronica lui Mustea", acuirii cdIdura, fie si nedreaptd, a carii naivitate i coloare seapropie mai mutt de insusirile ce deosebesc monumentul lite-rar al Vornieului loan Neculce, de care vine rindul sit neocupdm acuma.

P. 42..,fara, sa nu fie prilejit acest boier inleacea dalà acolo la Vi-

zirul, loatà teara ar fi cazut in rabia Tularilor i ar fi pus §iPasa sa domneascA teara"; p. 49

3 A fost inchis, ni se spune, caci au fost pomenit inaintea Vi-zirului de Mihai-Vodli"; p. 50.

Pp. 51-3.5 P. 56.

li atribuie pe a lui Lupu Costachi. Tara ce vinA 1-ar fi datLupului, nu se stie; numai tot de Nicolae-Voda i-au fost perirea,cum am inteles dintealtii"; p. 58.

CAP. VI.

Marile compilatii de cronici.Cronica lui loan Neculce.

Neculce nu pare un nume mare, totu§i Vornicul loan era inrelatii de inrudire cu cele mai insemnate familii moldovene.Intre 1660 §i 1683, intilnim documentar pe tatd1 lui, IenachiNeculce Vistiernicull,de fapt, se pare, doar un grdmdtic, de-venit cdmdra§ la Ocna, de li un spudeu" ca §i. StolniculCan lacuzino 2. Acesta era &ate dupd tatd cu Arhonda Mironia-sa2", §i aceastd Arhondd avea de manid pe o vard primard a luiVasile Lupu 3. Astfel, loan putea fi socotit ca o rudd de Ca4tinca Bucioc, sora Tudoscdi, intlia Doamnä a lui Vasile. Ilvedem numind pe aceastd jupAneasd, care a fost sotia lui Ior-dachi Cantacuzino, moa§d a sa 4". Cdci mama lui Neculcecronicarul era o femeie din nobilimea aceasta mai inaltd §imai bogatd, Catrina Cantacuzino. Ienachi fu ucis acolo la Ocna,in 1686, de bandele polone, care-i nimiciserd §i gospoddria 5.

Ioan, fiul Vistierului, era acum, ca postelniceli fiind

I Urechià, Miron Costin, Opere complete, I, p. 711. In generpl,lulian Marinescu, Documente relative la loan Neculce, In Bale-linul Comisiei istorice a Romanier, IV, p. 3 *i urm.

2 Iulian Marinescu, 1. c., pp. 5-6.a Acest nume de Arlionda 11 mai aflam intr'un document din 7165. In

Bibl. Ac. Rom., XXI/221.a V. genealogia Casei lui Vasile-Von, de $tefan Ghinda, biv Pos-

lelnic, In Studii si doc., IH, pp. 31-3.4 Scrisoare a luir loan Neculce, In Arch. soc. ,It. si literarc, II, p.

332. B6nuiam de la Inceput ca s'ar patea insa sa se fi adaos o allarelatie de inrudire prin soVa lui Neculce Visliernicul. V. *1 IulianMarinescu, /. c., p. 67, no. 29.

a Iulian Marinescu, I. c., pp. 5-6.

Istoda Nei-Attu-6 romAnesti

§tiutor de grece0.e, In slujba Curtii and Constantin Ducaîi serba, la 1691, nunta ca fata cea mai mare a luiBrIncoveanu Atunce pre acea vreme §i eu, Ion Neculcea,Ve! Vornic, eram linar Postelnic i mergeam cu alti Postelniciimpreund, cu toiage a mind, pe gios, inaintea Domnuluii". Sengscu pe la 1672, cdci la 1732 se a. ca fiind In vrIsld de§eizdci de ai e." Copildria §i-o petrecu, nu in casa pdrinteascdrdmdind mic de pdrinti, de tata", ci la vdduva lui Ior-dachi Vistiernicul, In casa cdreia, pe chid trdia Vis liernicul,1§i incepuse carigra un alt mare cronicar al Moldovei, MironCostina. Si la vreme Mdrii Sale lui Caniimir-Vodä am fugitIn Tara-Munteniascd de rdul Le§ilor, §i am §idzut patru ai cutoat5 casa noastrd. S'acolo au murit mo§e noastrd Iorddchioae,

noi venirdm In tara innapoi, cu unchiu-miu, Iordachecul, ficeorul Iorddchioae cei Dacd aceastd emigrare s'afdcut cu prilejul expeditiei regale din 1691 5, Neculce va fivdzut iard§i tara sa de na§tere abia la awzarea In Domnie alui Constantin-Vodà ce! non.

Cre§terea lui se fAcu In traditiile de tard pe care le cunoa§tem.Prin trecerea pentru citva timp la Munteni, el a putut sd stea§i pe 11110 acel Stolnic care dalea glorie literal-A vechiuluineam Imp Ardtesc. Supt Antioh Cantemir fu Valav de aproziapoi, ridicat la rangul de Ve! Agd, primi pe solul polon Les-czynski 7. In 1705, el era la Constantinopol, chid Antioh-Voda,din nou Domn, puse sd. se Inf4.ti§eze OH contra lui Racovitd:Alunce §i eu eram tindr i fusdsem mai Innainte Agà, i m'am

Neculce, p. 248.2 Scrisoarea citata.3 V. vol. I.

Scrisoarea ciiatA.5 Daca ar fi plecat Cantacuzinii i rudale lor Cu ocasia

polone din 1686, nu 1ntelegem de ce s'ar fi intors, dupa patruai" la 1690, chid primejdia de spre Poloni rdmiisese cel p4in ace-iasi. Din acest muntean cunoaste Neculce asa de bine locurile dinTara-Romgneasca, Vorbind, ca un martur ocular, de evenimentelede la suirea lui Brincoveanu, el are indicatii precise ca acestea:DrAganestii de Rusi nu stilt departe, cale de doul ceasuri"; p.237. .,Acolo sin!. muntii goli ; nu pot sa se ascunza oamenii 5i do-bitoacele"; ibid.

6 P. 263.7 P. 266. Cf. si Milan Marinescu, I. c., p. 6.

Madie compliatil de crenici

limplat la Tarigrad de am vgzut acea. pirg.1". In prima Dom-nie a lui Mihai-Voclg, Neculce ajunsese Mare-Sluger. Venindiarg§i pe iron, cel mai mare din fiii lui Cantemir, a cg.-

rui nepoatg de soil era sotia lui Neculce2, el inainta pelingrul boier la rangul de Mare-Spgtar. pre mine,loan Neculce, din Sulgeria cea Mare m'au pus Spgtar-Mare 3". Cu acest titlu 11 ggsim inteun document la 12Septembre 1705 4. Domnul 11 facu -represintantul sgu lanunta lui Dinu, fiul Brincoveanului, ca fata Vornicului loanBa4: Atunce m'au trimis §i pre mine cu solia de spre parteaDomniei, de m'am timplat la acea nuntg, care, sg zicem, nuera nuntd domneaseg, ce, putem zice, crgiascg.5." Cind Antiohplecg sg. sape" pentru Turci la Tighinea, in 1707, el lgsg.Caimacam in Scaun §1 pc Neculce: Iarä aice in Ia§i au lgsatCaimacam pre Iordache Roset Vornicul i pre mine, loan Ne-culce Vel Spdtar, §i pre Ilie Cantacuzino, biv Vel Visternic,§i pro Ilie Catargiul Vel Vistiernic, de purtau grijä tgrii de tre-bile ce erau e." Dar, chid Domnul fu mazilit, Neculce trecuprintr'o primejdie de prigonire, fiind pus pe izvodul" tri-mis de Racovità Caimacamilor lui, aa incit trebui sà fugg.In Polonia, de unde se intoarse dupg. citgva vreme'". Supturma§ii lui Antioh, Neculce, oansiderat astfel ca om de Casgal rudelor sale, Cantemire§tii, pentru cari avu, in adevgr, toatäsimpatia, a fost tinut de o parte : Nicolae Mavrocordat fAcudin el doar un staroste de Cernguli, dar fiindcd acolo erauzilnice relatii delicate cu Suedesii §i. Polonii lui Carol al

Neculce, p. 283.2 Iulian Marinescu, 1. c., p. 9.8 Neculce, p. 284.

UrechiA, Miron Costin, Opere complecte, I, p. 170; Iullan Ma-rinescu, /. C.

5 Neculce, p. 287. V. §i mai departe.6 ¡bid.7 Atunce, timplindu se de eram §i eu de casa lui Antioh-VodA,

m'au fost pus Mihai-Voda 0 pre mine Inteacel isvod, sA maprindA i, Ong a sosi Siimenii la gazdA-mi, eu am prins de veste0 am apucat de am Incllecat §i am fugit In Tara LqascA, §i acolomi s'au timplat i mie de am zAbovit cilAva vreme, pAnA mi-am fa-cut pace cu Domnia, §i am venit Inapoi la casa mea, §i n'am avutde spre nime nicio nevoie, §i am avut cinste §i cAutare In zileleMAriei Sale" (p. 289).

27 1storla Ilteratarll romtlne§t1

XII-leal. Si el ni spune anume la Doinnia lui Cantemir celmic, Dumitra§co-Vodd, cd. acesta i-a restituit Spätdria, de care-1despoiase altii.

Supt acest tindr Domn, cu spiritul ager, agerul Neculce,§i el unul dintre cei mai tineri boieri ai tern sale, ajunse inti-mul, confidentul §*1 dregdtorul de cdpelenie al lui Vodd, acelacdruia i se impkrtd§iau toate cele ce puteau fi impdrtd§ite.Fiind cel mai de credintd §i mai ales in toate trebile Dornniei"2,el fu chemat sà inlocuiascd in curind, la 1711, pe HatmanulAntiohie Jora, mazilit pentru pirile de care se Meuse vino-vat 3. El afirmd cd n'a bdnuit gindurile de revolld ale Domnu-lui sax' decit atunce and 1.1 vitzu refusind a Indeplini ordinelece i se dAduserk In privinta lui Brincoveanu, ce trebuia prins:Atunce am §tiut §i eu cd au fost scris Dumitra§co-Votld savie Moscalii". Neavind aceia§i incredere in viitorul, acoperitde neguri, el ar fi pus bate silintile sale pentru a impiedecape Domn de la acest pas pripit, spre care Il indemnau, dinpotrivd, cei mai multi dintre boieri, intele§i mai de inainte,in particular, cu Ru§il. Puiu pre Dumnezeu martur cä a§aL-am zis" sd execute adeck poruncile Portii , §.1 tare amstdtui cä doard 1-oiu intoarce., §i n'am putut." Temindu-se, laauzul cuvintelor minioase ale lui Dimitrie, sä nu cumva sdcadd In vre-o primejdie a vietii" §i indatorit sä nu destlinu-iased cup( tul Domnului sdu, ca luda, nici sd-1 pdrdseascd,ajungind de ocara lumii, el se purtd de acum inainte ca oslugd" Cu credintd, asculand färä pldcere, dar fdrd impotrivire,de cuvintul stdpinului.. Cînd Domnul apucd spre Prut,rdmase pentru paza Doamnei. In omorul Turcilor din Itt§i,§i in risipirea averii lor un vechiu obiceiu de rdscoald,el tAgIduie§te însä sà fi avut vre-o parte %. A fost de fatut laintrarea in capitala Moldovei a Impdratului cre§tin" §i aparticipat la sfaturile §i ospetele ce urmard, gustind §*1 el dinacel vin de la Prantuji..., care, indatd cum au taut, cum aumArmurit toti de beti, §i n'au mai §tiut cum au dormit in-

Iulian Marinescu, 1. c., p. 7.2 Neculce, p. 302.a Ibid., p. 305; N. Costin", p. 99.4 Neculce, p. 311.6 P. 311.

Madle compilatil dé croniel 273

tr'acea noapte, §i Domnul §i boierii"I. A Intovarasit pe DomnIn lagarul de la Prut §i a fost dintre aceia cari vedeau cugroaza, noaptea, de partea Turcilor, lucind focurile ca slelele 2Intrebat de Tar, cind once speranta de biruintä se imprd§tie,daca ar fi in stare a-1 scoate In Ungaria cu Imparateasa, eltrebui sà arate greutatile pe care le-ar fi intimpinat realisareaacestui plan: cä este un lucru prea cu grija mare a ispiti"3,Statu §i el In noaplea de spaima intre dusmanii farà de nu-mar, prin Intunerec de nu se vedea mina", asculta hreama-tul obuzului", se bucurd cu Muscalii vazind pe Turci arun-cati la pamInt, ca cInd ar cadea ni§te pere coapte", matu-rati de focul tunurilor, ca cum i-ar malura cu o malura". El,care sfdtuise pe \roda a-§i duce Doamna la Hotin sau la Ca-menita §i primise rdstitul raspuns: Sa-mi ieu eu muierea, dema tem, sa o trimit unde mi-i \roía, iara el pre Doamna din Iasin'a clati-o nicairi", tot el fu acela care vazu pe Dimitrie despe-rat, intrebind cu lacrimi cine s'ar afla un voinic sa jasa prefuris sd se sloboada la Iasi A. dee stire Doamnei sa fuga... Sinimc nu cuteza". Fu unul dintre putinii " cari stiurà ada-postul din urma al lui Cantemir, Cind se facu pacea: In ca-rata Tarinei.

Cima calea pribegiei se deschise pentru Domn, Neculce-1 In-tovara§i, impreuna cu Banul Savin, dintre boierii mari, iar,dintre cei mici, o multime de dregatori §i de capitani: Gheor-ghita. Paharnicu16, Rugina, Mogilde, Ilie Ablza, Zerul, Mirestii§i altii6. Cu ceilalti fugar, el merse la Nimirov si Chiev, unde

1 P. 319.2 Se vedeau focurile ea stelele"; p. 321.8 P. 322.4 Adeca, la dreptul vorbind, el singur dintre boieri qi vre-o doi

trei copii de casa"; p. 329.6 La 31 Decembre 1719, avem o petitie pentru o datorie a acestuia,

care se afla dus la Mosc", dupa rascoala Muscalilor"; Bibl.Ac. Rom., XIII 207. V. articolul mieu despre petrecerea lui Cante-mir In Rusia, Rey. istoricd pe 1925.

8 Ilie Abaza §i Ion Mirescu mersera la Chiev catre sfir§itul anului 1710, Inainle de razboiu, li Tarul li lua cu sine la Moscova,pentru a-i Intreba despre distante §i despre drumul cit este panala Constantinopol. Procesul lui Neculce, In Arch. soc. $t. $i li-terare din la$i, IV, p. 344. Si Radu Popescu ni represinta in Me-

18

274 istoria literaturii romAnesti

sinu douà slptnnini, dupd ce fusese in primejdie sd fie prinsIn cale de Zaporojenii Intelevi cu Tatarii l. Doriavi o spuneIn scrisoarea sa cdtre contele Goloychin sd se creeze pentruMoldovenii desterati o avezare anume, pe Niprfi, In pdrtileChieN ului, vi dreptul de a formd un corp de oaste deosebit, v'odoud polcuri", Cantemir avind a fi, de vi Domnul nostru",numai un protector" al acestei Republici de boieri .1.

cu toald dragostea ce avea Neculce pentru Dimitrie Cante-mir, Ii era msd mai dragd tara, pdmintul nostru". Ar fivrut sd se opreascd la Chiev pentru a se inloarce apoi de a-colo mai uvor in Moldova, unde Lupu Gostachi-i luase mo-via, Boianul, ca unui vinovat de trAdare fatd de Turci"3. Dar, a-mdrit de neizbIndl, plin de neIncredere fa td de cei ce-1 Incun-jurau, doritor de a avea pe lingd sine oarueni cu cari sui vor-beascd. de Domnia pierdutd, de tara pArdsità, pe care nu eras o mai van., de cunoscutii, prietenii vi rudele ce ldsasepentru toideauna In urma, Dimitrie-Vodd, care nu pardsi ni-ciodata apucdturile sale domnevti, se Impotrlvi la aceastd in-toarcere. Cumnatul lui Neculce, fostul Mare-Vistier Luca sauLuculenco, fu ares tat In Chiev, iar Hatmanul nostru dus suptescortd, cu vartd".1, la Harcov, unde se holdrIse cd va locui, eaun fel de principe independent, cu administratie vi Curte deo-sebitd, fostul Voevod al Moldovei.

Luca izbuti. sd fuga vi-vi recdpdtd, f Arg. judecatd, moviile,pe c,are, ca vi pe ale lui Neculce, le confiscase Nicolae MavroIcordat vi le dAduse, pentru a-1 despdgubi vi civtiga, acelui dibaciuboier ce era Lupu Costachi. Sandu Sturdza Stolnicul, venit viel din Polonia la Chiev, scdpd iardvi de paza principelui Ga-litin, un om rau" 5. Mai putin noroc avu cronicarul nostru,

morii, pe Petru-cel-Mare IntrebInd, departe este Tarigradul", p. 173.1 Pp. 333 42 St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir In Rusia, In An. Ac. Rom." pe

1925.3 Iulian Marinesc t, 1. c., pp. 9, 11 si urm.5 Expresia se Intl,npinA si In cronicl si In actul procesului men-

tionat mai sus.6 Neculce, p. 334.

Marile compllatii de cronici 275

care merse Cu de-a sila dupa. Cantemir pe mo§iile ce i se dd.-dusera, din cele luate de la generalul Szydlowiecki 1

Trail aici citva timp, in imprejurari foarte nepldcute, chi-nuit de dorul de tall, de lipsa de ocupatie, de grija avutului salt,peste care altii se facusera stapini.Pribeagul Domn nu mai erapentru el bunul stapinitor de odinioara, ci se facuse iara§i caatnnci clnd era numai beizadea Dimitrie: Inca §i. mai rau,§i iute la betie, §i se scirbia de fiece, i u§a era inchiA.". Semai adaugiau, pentru a lace aceasta sedere nesuferita, relatiileincordate dintre principele romin i Cazacil locali, invidia ce-ipurtau Moscalii cei mari".

In curind, fiind vorba de o noua expeditie contra Turcilor,In cursul careia Dimitrie ar li a ut sarcina de a navali in Cri-mea cu o oaste mare , Domnul fu chemat la Petersburg.Aid planul expeditiei fu parasit, §i se refusa oaspetelui gu-vernul In toald suveranitatea asupra Harcovului i Moldove-nilor lui, pe care el 11 ceruse. I se facu insa o si1ua0e, dindu-i-se o mie de dvoruri In taro Moscului", o pensie anualacase In vechea capitala, In care Cantemir inerse 1ndata sase stabileasca.3

Und din boierii marunti se duserd cu dinsul acolo 1111mai parasira. Neculce insa nu se putea 1nstraina alit delesne. El nu se clinti din Chiev §i, dupa multe zabavi, fuliberat In sflr§it, dupa ce Turcii (Murk din partea lor, dru-mul tînärubuiSeremetev, pe care ai sai 11 credeau pierdut.

De la plecarea din Tara trecusera numai doi ani 1. Dar cu a-ceasta nu se mintuira grijile, ratacirile i incercarile IIatma-tului. Trecind In Polonia, ie§ind In sfir§it, cu toale lagaduielile§i. rugatnintile lui Cantemir, dinteacel norod greu", fara li-bertate, Arä stralucire la Curte, fara cariera pentru fiii deboieri5, el mai a§tepta inca multä vreme panä ce portile In-toarcerii i se deschisera.

1 P. 335.2 Pentru luple ale lui Cantemir acolo In 1716, v. Hurmuzaki,

Fragmente, IV, p. 102.3 V. Ciobanu, 1. c.4 Dui:IA ce au trecut doi ani"; p. 338.5 CA este un norod unde uu slut ()amend slobozi sa mearga unde

li este voia, nici la Imparatie fArà ucaz... 8i la ImpArdtie vr o Curtemare ca aceia, cu dvorebnici multi nu este, macar precum este

276 Istorla literatura romAnesti

Caci era cine sa-i Impiedece Inturnarea. Am vazut cà i mo-§iile luí Neculce fusesera aruncate in gura lacomului VornicLupu Costachi, pentru a se imbuna astfel un om ce sta-tea a§a de bine cu Brincoveanu §i cu Hanul tataresc,reunisera silintile pentru a-1 scoate din temníta de la Varna.In adevar, Nicolae-Voda, care se sirguia sa adune In jurul salípe toti instrainatii, ispreivi lui Neculce un firman, de la doiPa§i, vor fi fost cei de Hotin i Tighinea, supraveghetoriiMoldovei , ca toate gre§elile de spre Poarta sint iertate"I.

Nicolae Mavrocordat Insu0 tinu sa dea, la 2 Iunie 1719,din BucureVi, vestea cea huna boierului sau de odinioara. E oscrisoare deosebit de afectuoasa, In care i se aminfe§te cinstitu-lui §i al nostru priiatin, da bine voitoriu" ca §i in Domniianoastra d'intai n'a fost uitat de noi", capatindu-i-se acel fir-man pentru intoarcere. Rugindu-1 sa dea §tiri din Rusia, fostulst5pin al lui Neculce Il asigura ca-1 are in dragostea sa §i. cuce s'ar putea spre folosul dumisale nu va lipsi, fiindu-i milt destraingtatea dumisale"

Dar Neculce nu se incumeta inca st treaca granita §i, cind so-tia lui veni iaraqi la ale sale, ea rataci un an in paduri", pri-gonita de usurpatorul in forme legale al mo§iilor familiei3. A§afac", serie cronicarul, §i boierli no§tri, daca pribegc§te vreunul, iarä ceilalti stau cu feluri de feluri de napa§ti i piri,ca sa-1 istoveasca de tot ja mo§iile" 4.

Daca la Mosc statuse numai doi ani, se implinira §epte altiide exil In Polonia, pana ce, supt un nou Domn, Mihai Racovita,un nou firman, capatat la Hotin de acesta, permise lui Neculcesa vie la pamintal sciu 3. Marele lui duman, Lupu Costachi,atins de mlnia crudului Gin-All-Pa§a, Marele-Vizir, care uci-

la Domnia tArei noastre, sau altA CrAie si Doinnie. ce foarte esteun lucru putin; numai osteni sint multi de ajuns. Deci, de viatamea 1mi era cum hni era, dearA mai mult imi era pentru copiiimei, la ce vor raminea, cA numai doara soldati sl fie, iarA la alteboierii nu incap feciorii unora ca acestora"; p. 338.

Actul procesultu citat. V. Itilian Marmescu, 1. c., p. 45 i urm.Diamandl. Marele Sulger anuntA acest resultat lui Neculce.

2 Iulian Marinescu, 1. c., p. 46, no. 17.Cron'ca, 1. c.

4 Crouica, p. 356.p. 359.

Marne compilatli de cronid 277

dea de pldcere, fusese decapitat Ind. la 1716, ca hain, agiunscu Muscalii" i .

Neculce Incepu un proces pentru recistigarea mosiilor sale.Il vedem reclamInd de la Iordachi, fiul Lupului, mosia Bo-ianul, unde fusese lupta cu Polonii in 1685, pe dud cumnatulsdu Luca ridicase pretentii asupra Blrbosilor. El rAspinse Invi-nuirile, cuprinse In actul de danie al lui Nicolae-Vodd careLupu, cä politica trddltoare a lui Dimitrie Cantemir i-a fostrecomandatA de dinsul, expuse cum s'au petrecut lucrurile Inrealitate, cam In forma cum le-a povestit mai Urziu In cro-'ilea sa, provocä mArturisiri complecte si hotdritoare dinpartea marturilor documentului anterior, Mitropolitul si mem-brii Divanului moldovean, cari se declard cu totii vinovati s'iamestecati si bucurosi Muscalilor si gresiti prea-luminalei Porti";aduse inaintea Domnului un vrav de cdrti" trdddtoare, caredovediau cä el avuse de complici Intreaga Moldovd si cap5.td,In sfirsit, o sentintN. favorabild. Mihai-Vodg., care numeste to-tu0 pe tinArul Iordachi Costachi ginere", fiindcä tinca o MAa lui Dumitrascu, fratele lui 2, fAcu dreptate lui Neculce, de-clarInd solemn cA, In trei rInduri cit a fost Domn in Moldova,din vrere lui Dumnezdu si Omintian", n'a auzit s5. fie ier-tat a se lua oarecui mosiile fArd de vin5. si a se ddrui altuia

La 25 Ianuar 1724, fostul Hatman duta sá.' si reieie la Iasipaz-tea, usurpatN. de vecini, a locului sàu. de cud, de la strI-mosu-sdu Gavrilas Logonful 4". Peste doi ani el fdcea tot In IasicumpiirAturi si vInzdri de case5.

La 25 Maiu 1727, ImtIlnim pe Neculce biv Hatman la Iasi, ca

1 IarA trupul lui au ramas neingropat, de 1-au mincat p6sarile.Asa au perit Lupul Vornicul din pira lui Nicolai-Voda '; p. 351.

2 Tiindu-m[i] o nepoata de frate"; actul procesului, p. 349.3 Un fel de concept al documentului, publicat, cum am spus, de

I. Tanoviceanu, In Arch. soc. st. si litterare din Iasi, se afla,de mina lui Neculce, in Bibl. Ac. Rom., doc LI 27. E din 7228

1719-20. L-a retipArit d. Iulian Marinescu, 1. c, pp. 47-51. V. siibid., p. 51 si urm.

4 Julian Maiinescu, /. c., pp. 59 60, no. 23.5 Ibid., p. 61, no. 25. Proces, In 1728, cu sora Sanda mAritalA

cii Vistierul Doni, ibid., p. 61 si urm., no 26. Ea piraste si pe Ste-fan Luca, sotul surorii Maria. Asupra mortii Mariei, ibid., p. 36si urm. V. si ibid., p. 92 si urm.

278 Istoria literaturii romAnesti

martur in procesul beizadelei Grigora§ Ghica cu Elena CostiniIn dregatorli fu pus iard§i numai de Grigore Ghica, succesorullui Mihai Racovità; supt acsta fu numit, In amindoud. rindu-rile, Mare-Vornic de Tara-de-Sus ". La 1731, 16 Iulie, el poartätitlul de Ve! Vornic, ca mar tur al diatei Stolnicesei Elena a luiIordachi Canta ' Intr'un act domnesc din 11 August urmator,apare lardsi In aceastd calitate4.

Functia nu si-o pdstrd Insd tocmai mult: de la favoare elajunse, supt acelasi Domn, la mazilie si de la mazilie la sufe-rintile prigonirii. Am vdzut cä In 1732 el dd, ca Vornic, in-te° scrisoare cdtre Domn, expunerea vie¡ii sale de copildrie si ti-neretd.5. Si Inteun alt act din acest an, In care act intervine camartur, Neculce poartd titulatura de Mare-Vornic 6 Insd In1735, la inceput chiar el era numai biv Vel Vornic i ln(lepli-nia., scdzut mult ca insemndtate i rang, sarcina de staroste dePutna, la Focsani 8. In Iunie urrndtor, vine la Iasi, pentruun proces In privinta unor Tigani, cu Sandu Sturdza Mare-Lo-gofdt i Iordachi Cantacuzino biv Vel Spdtar%

In curInd Ru§ii venird din nou In Moldova. Neculce nu maiavea insd pentru dinsii bunele sentimente de altd datd. El vor-beste cu indignare in cronica sa, tinuta In curcnt cu Impreju-rdrile, de prAddciunile Cazacilor, de virizarea de aire ostasiiImpdrdtesti a locuitorilor moldoveni ca robi, cit se auzia gla-surile pAnd la cer"'", dar aceasta nu-1 scuti de biinuielile Dom-

Bibl. Ac. Rom., doc. LVIII 109. Cf. Iulian Marinescu. 1. c., p. 12.2 Pp. 369, 386 din cronicA.8 Bibl. Ac. Rom., doc. IV/22.

S linglie, Istoria besearicii din $cheaia, p. 181.5 Arch. soc. $t. $i literare din Ia$i, II, p. 332.6 Uricariul, XXIII, p. 275.7 14 Ianuar.

El dA de stire pentru un proces judecat Inainiea sa; Bibl. Ac.Rom., doc. LXII/4.

9 Documentul e din 5 Iunie. Neculce e numit: Ion Neculce bivVel Vornic"; Bibl. Ac. Rom., doc V/39.

10 P. 412. V. i insemnarea contemporanA pe o carte: SA se stiede ciad imbIA femarsal [Miinnich In tara Moldovei, si au prAdat

au robit i multA stricAciune flcu, lAsIndu-ne Dumnezeu plca-tele noastre; vleat 7248, mta Augnst 15 dni". V. A. UrechiA, InAn. Ac. Rom., sect. ist., IX, p. 49. Cf. si actul domnesc. din 1740,

Mari% compilatii de cronici 279

nului. Grigore Ghica, Intorcindu-se In Scaun, puse supt pazdpe Iordachi Cantacuzino Deleanul, plrit cd pecetluise cu ceardro0e privileOu domnesc trimise la tara §i voi unmoment sd-1 alugdreascd". Si Neculce, care ni povestqle a-aceastd. persecutie nedreaptd, adusd de intrigile ciocoilor, maimult greci, ai lui Vodd, urmeazd, mentionind propria sa nd-paste: A0jderea i pre mine, loan Neculce Vornic, timplindu-md de am fost In vremea Moscalilor In Ia0, m'au amestecatciocoii i cu alti neprieteni la Grigore-Vodd, §i m'au inchis labg-buluba§ clteva zile, §i copiii mei se ascunsese In laturi; §iau trimes un postelnicel de i-au cdutat In toatd tara, din-du-mi mi pricind cd am bdtut un ciocoiu la vremea Mos-calilor, socotind cd am fost i eu amestecat la niscaiva fapte.Deard pre urmd au aflat cd n'am fost, §i m'au slobozit §i premine la teaA.. Si atunce, la acea mare piimejdie, am chel-tuit multi bani, care dea sama lui Dumnezeu cine m'auamestecat. Cd, la cea de pe urmd, i pentru mine §i pentrualtii, vremea viitoare va ardta/ ."

O noud sehimbare de Domnie li fu folositoare dddupentru cea din urmà oard prilejul sd guverneze. ConstantinMavrocordat, fiul unui om care-I prigonise despojase, ve-nind pe tronul moldovenesc, nu-1 restabili ea Vornic, dar 11numi membru al unei comisiuni judecdtore0i cu leafd. Re-cunosedlor, bdtrinul mazil inseamnd In leatopisetul sdu binefa-cerea: Au pus, din boierii mazili, pre mine loan Neculce bivVe! Vornic i pre Iordachi Dulgheriul biv Vel Postelnic §i preAristarch biv Vel Ban, sd fie judecdtori aice In Iai dinpreunàcu boierii cei mari la toate trebile i judecdtile i sfaturile,sa fie nelipsiti, §i le-au fdcut i nafack leafd, cite cincizecide lei de boier pre land'.

care vorbeste de venirea lui Minih"; Uricariul, V, pp. 259-61 siMemoriile fraucese ale generalului de Mannstein, care veni in :Moldovacu armata ruseascI.

P. 413. Mitropolitul Antonie, care, in adevdr, primise pe Rusicu bucurie, fu afurisit i inlocuit In Scaun cu Grecul Nichifor.scrisoare cAtre Antonie, Papadopulos Kerameus, 'Tsp. BL6X., IV, p. 367(411).

2 P. 417. Atunci rdmäsese vaduv, Iulian Marinescu, 1. c., p. 13.Sotia lui fusese Ileana, fata Hatmanului Bogdan si a fiicei lui Con-stantin-Voda Cantemir. Unei fete a lor, Ileana, i se face izvod de

280 Istoria literatura romanesti

bid. la 25 Mart 1742 Iancu (?) Neculcea Vornic" semneazg.document'. In anul urmator, la 22 Iunie, el cumpkii de la

nepotul ski cgluggrul Varlaam Ursachi, fiul Stolnicului Dumi-trascu, mo§ia Prigorenii in Tinutul Dorohoiului, care aparti-nuse odalg. unchiului" sgu, bgtrinul Iordachi Cantacuzino2.citva timp dupà aceasta, la o datä necunoscutg, el o cedeazg,priminduli inapoi cei doug sute de lei cheltuiti, altui nepot,Vasile fiul lui Silioni. El trebuie sà fi murit putin timp dupg.aceasta, §i e sigur c ultimele rinduri din cronica sa, care netrimet la anul 1744, n'au fost serse de dinsul, ci adause deun scurt adnotator la manuscriptul Intrerupt prin Moartea au-torului Totu§i o ultimà oarä mai intimpingm numele lui IonNeculcea, biv Vornic", la 15 Februar 17453.

zestre la 17 Februar 1731; lidian Marinescu, 1. c., p. 68 si urm.Cf. si p. 87 si urm.

1 Uricariul, II, pp. 247-9.2 Totusi Neculce stapinia de multa vreme, de fapt, mosia, uude

primise la Prigoreni, la mine", pe Grigore Gliica; p. 371.Ac tele Prigorenilor la lidian Marinescu, 1. c., p. 82 si urm.

3 Bibl. Ac. Rom. Era pe atunci ispravnic de Cirligatura; IulianMarinescu, 1. c., p. 13.

Dupá. forma, insemnärile lui Neeulce se opresc la visita lui Partenie, patriarhul de Ierusalim, in Moldova. Mazilia lui Constantin Ma-rocordat, 6 lidie st. v. 1743, e potala de acel continuator, care

ar patea fi chiar Canta. V. la opera acestui din urmä. Am vazutea Neculce vorbeste in dona rinduri de copiii sli. Gavril Medelnice-rul i Ilie al treilea S'Atar se intilnesc In 1745-6; Iulian Marinescu.I. c., p. 13. Intr'un document din 1743 apare Intre marturi §i ToaderNeculce, Vistiernie, poate unul din fiii lui loan. Un Paharnic Alexan-dru Neeulcea se intilneste la 1771; Xenopol, Istoria genealogiaCallimachilor, p. 232; cf. Arch. Rom., 1, pp. 158-9. Acelasi Alexandru,cu acelasi Mili, e pomenit in 1774; Uricariul, VI, p. 417. In 1793,dam de Banul Vasilie Neculcea"; ibid., XVI, p. 321. El ajungetar in 1796; Bibl. Ac. Rom., doc. II 176. In 1803, aflrun pe IoanBanul si Constantin Comisul Neculce; Uricariul, VII, p. 381. In 1812mai gasim pe intaiulErbiceanu, Mitr. Mold., p. 51,care era la1820 Spatar; Bibl. Ac. Rom., Doc. BO, I; cf. Uricariul, X, p. 261. In1817 8 se insoara cel de-al doilea, acum Aga; An. Ac. Rom., IX, p.36. In sfirsit, la 22 Februar 1817 semneaza, ca ispravnic de Herta,lot Ion Neculce Postelnic; Bibl. Ac. Rom., Acte diverse, XXXII,p. 90. V. si Iulian Marinescu, /. c., p. 85 si Ural.

5 Uricariul, XX, p. 94; Iulian Marinescu, /. c., pp. 13, 81-2, no. 36.La 16 Octombre din acel an nu mai era in viatii (1. ult. cit.). A-

faeeri ale lui din ultimii ani, liilian Marinescu, I. c., p. 70 si urm.,p. 75 i urm., pp. 84-5.

Iatl ca l'am scris cAt am tinut minte si le stiu cA sAnt adevArate.Asijdere i cAte am audzit den oameni bAtrAni, iarAs le-am scris. Ce deaeele ci-am audzit, chizes nu sint." Dui:A. o copie fArA dalA, cAtreun Domn fArA mune; St. si doc., VI, p. 307, no. 657.

Mari le compilatil de cronici 281

De i, ca biv Vel Vornic, el fusese inshrcinat de Domnie Shfad trAtaz de ,chte a tinia minte eh s'au fAcut cu tara, siobiceile, i bune si proaste: la ce Domnu ar fi esit", i Indepli-nise aceasth sarcinal, Neculce nu si-a scris cronica din ordinulsau din Indemnul mhcar al cuiva, si ea nu represinth llmurit

exclusiv interesele niciunui partid si ale niciuneiEste si aici, firestesi nici nu se putea altfel, clnd scriitorul erao naturà asa de chlduroash si de putin prefAcuth. un suflet asa dedeschis,este laudà i este °cal* Se poate ca une ori sh adu-cein lauda la o binefacere primith de scriitor i sä lhmurimocara, nemeritath In toath asprimea ei, printr'o prigonire sau oignorare a cronicarului. Dar niciodald Neculce, un om decinste, un .Moldovean cuminte i cu frica lui Dumnezeu, nuvalua asuprii-si phcatul de a scorni minciuni, a defhima sau a

Aceasta nu e o cronich de urh si nu e nici un panegiric.Sentimentele care domnesc nu slut acelea ale rhsbundrii sau alerecunostintii pentru unul sau mai multi srápini. FArd a fi pre-sintate cu rAceala untii narator obiectiv, unui temperament

evenimentele din trectil slut povestite mai mult cu unsentiment de duiosie discreth.

Chci, afarh de vre-o iloua Domnii de la sfirsit, i trecusemulth vreme de dud se ini implase acele lucruri, a chror amintire se intiphrise in ininia sa". VI-men slàbise contururile,indtilcise colorile, imblinzise i poelisase aducerile aminte. CindIntrebuinthin, ea si chid cetim numai, eronica lui loan Neculce,trebuie sit ne gindim totdeauna cit n'avem a face cu povestireaphtimash a luptAtorului care abia a lAsat armele din mInd,eh intrInsa nu rhsunh nici humid de triumf al biruitorului,niel plingerea in.vinsului prigonit sau instrAinat, ci limpedea,curata, senina i buna povestire a unui bätrin foarte bhtrin,care, privind In urml, In dunga din cc In ce mai umbrith a ire-

282 lstoria literaturli romAnes/i

cutului s5u, vede in§irindu-se acelea ce au fost, atit de lini§tite,de orinduite i de frurnoase

Ioan Neculce scris foarte tdrziu, In adevar, letopisetul,dupa ce se mintuise Cu luptele lui cele rnari qi cu suferintile-iindelungate. in lini§tea unei retrageri aproape continue, la taräini muli, gindindu-se la viaja sa din trecut i ateritindu-§isenin sfir§ilul. Ara trdit", serie el povestindu-0 intoarcerea intara, la casa mea pana astazi, §i inainte cit mi-a mai lungiDumnezeu viata"1.

Avern dovezi In cronica despre faptul ca ea n'a fost inceputainainte de anul 1733 i de suirea pe tron a lui Constantin Ma-vrocordat. In introducere, §i aceste introduceri meritau peacesl timp §i cronologic nurnele lor', se vorbe.ste despre a-cest din urma eveniment. Consiantin-Voda, spune Neculce,au fost Domn aice la noi in Moldova, in anu de la ZidireaLinnei 7212' In aceia§i introducere se dil amánuntulrului de la Putna al lui *tefan-cel-Mare, stricat in a treiaDomnie a lui Mihai Racovita. La Domnia lui Constantin Can-ternir, mentionindu-se numele lui Mihälachi, feciorul lui Ioanliacovita Vornicul", se adauge cä e acel cdruia Ii zic Mihai-N'oda"; de unde se vede cd acest loe a fosi scris dupd maziliadin urmit a lui Racovitd, dar Maini e de moarlea lid la Con-stantinopol, care se intimplà dupd 17301. In 1691, povestindnunta lui Constantin-Vodd Duca, la care asistd, el se nume§teVel Vornic, i tim cit de tarziu a capatat el aceastd demni-

3. P. 359.2 Proba o avem i pentru Neculce ; el spune, in adevAr, In Pre-

cuvintare chi va povesti de la Duca-Voda cel Batrin pana mides'a vedè", si e ciar .ca un copist numai a putut adauga cuvinteleurmAtoare, care se leaga rau cu ce avem lnnainte: Domnia luiloan-VodA Mavrocordat".

3 Dar data nu e cu desavirsire exacta. E sigur ca O sama de cu-vinte", pe care am numit-o Introducerea cronicii, s'a scris inaintede .cronica Insài. Astfel, vorbindu-se de luarea de Racovita a mo-§iilor Ceaurestilor, se spune cA aceasta s'a fAcut nu se stie din cepricinr. Pe cind aceasta pricina, trAdarea din 1716, se expune pelarg in continuarea letopisetului. Pe urma, pentru moarteaBarnovschi, se trimite in capitolul d'intäiu al Cronicii p. 195mal sus".

4 P. 242.

Madle compilatii de cronici 283

tate Supl, Racovitd In a treia Domnie, Neculce se exprimäastf el asupra pierderii Hotinului: Deci std de atunce Hotinulasa Ingdimat pand acum; virtos sede: nu, stim de acum Ina-inte ce a vrea Dumnezeu sa mai lucreze, mai sta-o-a au ba:au poate i citä teard au ramas s'o iee. Vreamea viitoare vaardta, cine va ajunge sä trdiascd"2, rInduri care trebuiefi fost serse inainte de al doilea rdzboiu rusa-turc, inceputIn 1737. La rdzboiul dintre Turci i Persani, se spune cd elurmeazd pan In acest an 7241" 3. Mai departe se arad. d.Persanii n'au Incä pace cu Turcii, i, dupà ruperea tractatu-lui din 1732, un altul fu ineheiat abia In 1736 .

De la Constantin Mavrocordat Inainte vedem cd letopisetulscris in mdsurd ce se desvoltd evenimentele. Pentru luptele

dintre Persani, Tatari i Rusi, ni se fagdduiete, la anul 1734,cd lucrurile ,,ce se vor mai alege de primdveard, vremea va a-rala la rindul sita" Sau: Ce acum std Papa de Rim $i cualte Crali tare, ca sd-i Impace, pre Neamt cu Frantuzul, ce,precum s'a alege, vremea viitoare va ardta." Jara., ce s'armai alege inainte, se -va scrie la rind la Domnia lui Grigorie-Voda", scrie Neculce la urind, inchizind Intdia Domnie a tInd-*rului Mavrocordat. Trecind la Domnia =atoare, a lui Grigire Ghica a doua oara, cronicarul ni spune expres cà serieIn 1736: stau pind acurn la Noemvrie 1736 lot pre, mar-gine tarei lor unii pre la Poltava; unii pre la Harcov, uniipre la Slcui, iard din Azac n'au esit Moscalii, ce tot 11 tin 6"In 1736 el gindeste la evenimentele ce se vor IntImpla Iii anulurmalor: Aceste toate s'au fa.cut In anul 7244, lard de acumce s'a mai innoi, la veleat 7245, de la Noenamrie, s'A scrie larindul sdu Innaintea". Si. ce s'a. mai lucra [dupd 1738]", gd-sim mai departe, eind cronicarul scfie, in acest an, evenitnentedin acest an, s'a scrie la rindUl lui". Dupà moartea' lui

1 P. 248. Cf. si p. 263 si mai sus, p. 278.t2 P. 358.t P. A60.

P. 375.5 PI 383-4.6 Pp. 390-1.7 P. 391.

P. 405. $i la p. 414, pentru negocierile (Futre Rusi gi!Turei:precum or aseza, vremea va ardta".

284 Istoria ilteraturn romdoesti

Carol al VI-lea, el anuntd dieta pentru alegerea succesorului,fArd a-i da resultatul, Inca necunoscut: Si. se string CraiiElectorii la &gut Hamburg, la electie; cela ce s'a alege, vremeava ardta ".

Intreaga lucrare de bdtrinetd a lui Neculce se poate ImpArtiIn trei pdrti, dupd informatia pe care se razimd: aceia care in-trebuinteazd izvoare scrise, aceia care purcede din traditieIn sfirsit, partea, cu mult mai intinsd i mai importantd, carereproduce experienta autorului.

Neculce nu era mi cArturar: de sigur cá nu stia nicio altdlimbd decit: a terii, pe care o stia Wsà minunat, Cu toate nine-strele ei intorsAturi i frumuseta i bogAtia vocabulariului ei,greceste. Clteva cuvinte noud intrebuinteazd: .,Electori soldati",corespondent* colegat", erau acum termini de Intrebuintarecurentd in cancelariile domnesti sau pe cari cronicarul Ii au-zise in lunga sa sedere peste hotar. Nu-i place sd citeze,de aceia nu trimete niciodatd. la Scripturd, pe care trebuias'o cunoascd, pe (lima intemeindu-se Wald Invdtatura timpului.Alte cdrti nu stie si nu inlrebuinteazd, asa cd ne prinde mirareachid Il vedem fntr'un loc IndreptInd pe cetitor la hronogra-ful grecesc" pentru ea ei sd vadà ce au lucrat Grecii In timpu-rile lor cele bune.

Cronicar al terii sale, el n'are o ideie precisd nici de istorio-grafia acesteia. El ere.lt. eh nu se &id letopisete scrise depdminteni vechi", socoate pe Ureche cel d'intdiu redactor deanale moldovenesti si vede in opera lui numai o compilatiedupd. doi" istorici poloni. Pe Simion Dascdlul, Misail Cdlugd-rul i Evstratie Logofdtul Ii iea, ca nume care nu-i spun nimic,din Nicolae Costin, pentru a-i caracterisa si el de oameni ne-Invdtar si de defdinatori. AvInd stiintà de un singur letopiset,cel care a fost atribuit lui Nicolae Costin, i incd numai intr'oversiune ce inergea pInd la 1661, si nu mai departe, el nu stiebine e,are i-a fost basa, care-i sint pArtile nouä si cine a fAcutadaosurile. Si, cIt n'au putut istovi Miron Logofdtul, 1-au is-tovit hin-sdu Nicolai Costin, biv Vel Logofdt; 1-au scris din In-ceputul Lumei, al-Mind cine au trdit pre acest pämînt, cu mdr-

I P. 414.3 P. 229.

Marne comptiatil de cronici 285

turii ale istoricilor streini, i 1-au scris pina la Dragos-Voda,si de la Dragos-Voda. 1-au scris de pe isvodul lui Urechi Vorni-cul pina la Aron-Voda, Insa mult 1-au mai Impodobit mai fru-mos, i Miron Logofatul i fiiu-su Nicolae Costin. Mil maiInnainte, pina la Dabija-Voda, s'au mai scris de Miron Logo-faint. lard mai departe nu se gaseste scris."

Deci, cu toate cà bdnuieste posibilitatea unei continuatii, deNicolae Costin 1, cu toate ca auzise, de bung sama, vorbindu-sede (lima, el nu-i dase de capat. Totusi el gdsi pe la uniialtii" izvoade pentru Domnia lui Dabija numai, si ni declara,In Precuv1ntare, cà le-a si intrebuintat In lucrarea sa2.

Neculce amestecind multe din traditie, avind o forma asade personala, fiind un dustman asa de hotarlt al rostirii cucuvintele altora, pe de alta parte fiind vorba de un singurcapitol, de proportii mici, e greu de spus ce izvoade a avutla Inddmina cronicarul i ce anume a scos din ele. La inceput11 vedem parafrasind sf1rsitul cronicii lui Miron Costin, i poatetot Insemnari de-ale acestuia, pastrate In Casa Cantacuzinilor,la familia lui Iordachi, Ii vor fi servit i pentru rest.

AtIta pentru intrebuintarea izvoarelor scrise, Jute° parte detot restrInsa a cronicii lui Neculce. Venim acum la partea pecare o are traditia in alcatuirea cronicii OA. la ConstantinCantemir, de unde incepeau amintirile de tinereta ale scriito-rului.

Intaiu, din spusele unora si ale altora", din povestirea boie-rilor batrIni, din naratiuni populare i poate din entecelecare comemorau trecutul, si Constantin Stolnicul aratase cefolos se poate trage din elea cules Neculce, pentru a inauguratimpurile vechi. O sumd de lucruri, ni spune el, le aflase,pe care Costinestii le eliminasera din letopisetul lor, lucruricare i se 'Areal' lui cd nu pot fi basme cu toatele, fiindspuse de oameni de tara, cari vor fi stiind mai bine cele pe-trecute pe pamintul ei. Pentru Invatatura cetitorilor, and vor

Poate fi, de or fi qi serse mai nainte, de Nicolai Logofatul,dearà or fi, poate, tuuinuite, i panti acum la ivala n'au egit." Deci,Ina o dovadt1 pentru Inl6turarea teoriei cI nu de Nicolae Costin afost scrisA cronies ce i se atribule.

2 PlnA la Duca-Vocla cel Batrin 1-am scris de pe n4te isvoadece am aflat la unii i alii i din auzitele celor /Atrial boieri."

286 Istoria literaturii romAneati

avea sà rIspundA ca In casurile date de traditie, pentru mo-ralisarea lor, InfA.tiseazd Neculce o samA de cuvinte"; pecare fiecine e slobod a nu le crede. Deci, o seamA de istoriiMai alese i noi nu le-am lAsat A. nu le scrim, InsA nu le-amscris la rindul lor, ce s'au pus de o parte; Inaintea DomnieiDabijei-VodA s'au scris."

Mai e nevoie de Indreptdtire? Dar aceste cuvinte" sint ocomoarA In prosa lor puternicA 0 dulce simtim sufletul tre-cutului mai bine decit oriunde 0, multAmità acestui males-tru simplu, care este Neculce, o poartA 5pre legendA se deschideIn zidul sever al tronicii, o poartA prin care vedem perin-dindu-se In lumina supranaturalului eroice chipuri de epopee.

SA ne uitAm: ialä .lefan-cel-Mare trAgind cu arcul pentrua gAsi locul unde se vor Indlta zidurile Putnei, iatA-1 cAulluiladdpost In Vechile ziduri de trei sule de ani ale CelAtii Neam-tului, iatd sfIntul sihastru Daniil al Voronetului, (find sfaturiIn singuratatea41, iatli Purice, care-si schimbA prinleo faptAde vitejie i credintA numele In MovilA i incepe un neon uou,care va purta coroana si se va stinge In lupte nelegiuileInteo DuminecA dimineata", tefan aude, iesind din bisericA,pe Purcel IndemnInd boii la plugul strAin, cu care-si arA fa-rina. Dupa un rIzboiu fericit iatI-1 lucrind cu prinii ce-i.cAlcaserk tara cimpul pe care se va Indlta, deasA, IntunecatA,tainicA, rosia Dumbravà a rAzbunlrii. TAutu se frige ca fe-legeanul, el, marele ambasador solemn, Inchinalorul de tarA.

Mai departe, vine ca mAjile i mAjarii, In haine de pescar,Pelru Rares, i, In somnul pe care-1 doarMe in cale, clealurilesaltA de bucuria sosirii lui 0 se Inching. Inaintea Domnului,ce va sA fie. CIfiva ani de mindrA i neastImpArata Domniey

Vedem fugind, gonit din urmA de trAdAtorii Petreni, lovitIn sale de arcul unui preot cu minile necurate. Doamna lui,fata lui Despot Craiu", stA inchisA In singurateca cetate un-gureascA i scrie impAratului pentru mIntuirea sotului ei ne-norocit. Sultanul 11 iartA i sare cu calul trupul celui umilit,ca sa se ridice iardsi j 81 fie ce a fost, i mai mult decit a-

1 Dania a fost beatificat. V. Melhisedec, In An. Ac. Rom., par-tea adminisb ativI, IV, pp. 24-7.

2 Un Movi0 se ,s,rAs4te, In adalr, In documentele lui $tefan-cel-Mare,

Marile cotnpllatii de cronici 181

ata". Vedem pe Scarlat sihastrul de la Slatina si luminileminunate din palatin, pe Despot tdind cele mai inalte capete aleboierimii 2, pe Aron-Vodd colindInd In tineretd mdndstirilede maice. Ni se Infritiseazd Zolkiewski perind, necunoscut, desabia Tatarului; sluga" ce furd pe fata lui Radu-Vodd, Inmijlocul codrului HIrldului, la fintIna ce se chiamd FintinaCerbului" si-si gdseste moartea pentru aceastd dulce gresald,apoi fata lui Scarlat pe care o pardseste Alexandru Coconul sicare e strdbuna Mavrocordatilor. Si, mai departe, calul luiBarnovschi care presimte uciderea stdpinului sAu, faptele mariale bogalului N'asile Vod 5.; apoi Gheoi ghe S teran, Logofdtul trIdd-tor, Domnul fugar, mort bite° depdrtatd strdindtate, iubitorul defrumoase jupdnese", care intoarce IndArdt rAdvanul jupdniteiSarta, si pe clima Impreund cu rddvanul , popularul boier pecare-1 Intimpind In cale teranii Cu urdri de Domnie bund:Dragul badei Stefan-Vodd, mai bine Iti sede In Domnie de-c11 In boierie. Asa sd mi te porti!". Desmierddrile lui Sterdnitdpe urma, copilul Domn, asa de copildros In toate apucdturilesale, soarta de neasteptatd mdrire a rdtdcitorului Milescu,care, pierzind nasul, Isi pástrd fericitul sdu cap, ifosurile defrate de Domn ale lui Cristea Duca Vamesul i termind a-ceastd succesie de chipuri si rapte din istoria devenitd legendk

i Iorga, Documente romeinesti din Archiuele Bistri(ei, I, p. XXXV;cf. Hurmuzaki, XIV.

3 Judecind naiv, (lupa principalele familii moldovene§ti de petimpul sau, Neculce 11 face sa ucida pre Racovite§ti §i pre Sha.-zeqti §i pre Bal§e§ti §i pre aipi multi' ; p. 183. Dar pe acel timp,daca intilnim un Sturdza ca boier mare, §.1 chiar pe un Bal§, Ra-covite0.ii nu existau ca o familie frunta§a. Abia In 1642 intilnim peApostol Cehan, fiul lui Petra Cehan §i bit sai, Nimia §i Gheorghe;Uricariul, XVI, pp. 308-9; Arch. soc. st. si ¡iterare din lasi, II, p.121. La 1662 un Cehan, Mare Logo1at, casatoril cu o Tofana, poartanumele de botez RftovitA, pe care-1 transmite descendentilor sal.V. §i Uricariul, XXIII, p. 259.

3 V., pentru aceasta Doamna, Neculce, p. 288; Uricariul, VII, pp.120-1; An. Ac. Rom., XXI, p. 210. Pentru familia ei, Uricariul, X, p.45; XVII, pp. 122-3; Orest Popescul, Documente, p. 57.

4 Acest episod §i. acela despre Aron nu sint cuprinse in editiaKogalniceanu a Cronicelor. Au fost semnalate §i. publicate In Bu-ciumul lui Codrescu, I, pp. 17-8, 547 9. Le-am reprodus totu§i, acearevista fiind rara §i editia cu oareca.-e gre§eli, in Studii $i doc., III.

288 Istoria literaturii romAnesti

sau pastrata ca anecdota Apoi trecem la cronick intemeiata§i ea deocamdata pe zise", pe traditie.

Felul de a serie, larg i bogat, al lui Neculce apare dinprimul capitol al cronicii propriu-zise. Ni se explica cine adat Domnia lui Istrate-Voda : cei doi Cantacuzini, Toma §iIordachi, i bdtrinul Cupariu; ni se povestesc anecdote despreacest simplu Domn de tara, care-§i bea cu gust vinul numaidin urciorul de lut, ni se semnaleaza legaturile de familie din-tre fiastrul Domnului, Lupa§co Buhu§, §i Iordachi, care, ma-car ca era Grec, om strain, deara era mil bun 1" Se dau a-supra imprejurarilor rdzboinice, asupra fugii lui Grigore Ghica,Domnul muntean, asupra exilului lui de §epte ani i Intoar-cerii biruitoare la Constantinopol larnuriri care se potrivescIn mare parte cu acelea ce putem avea de aiurea2. Cu toate case scusa in Precuvintare pentru gre§elile ce pot sa se fi stre-curat In nisc.ai veleaturi ale anilor", §i putina cronologie ceni se da e exacta, deosebit de exacta pentru cineva care seriadespre lucruri atit de departate de dinsul §i pe basa unui ma-terial In cea mai mare parte de traditie.

Si la Duca-Voda ni se spune cine i-a dat Drannia, dar a-ceasta d'intaiu stapinire a lui e tratata f ara multe dementenouk cind comparam povestirea cu a luí Nícolae Costin"8.Despre Alexandru Ilia§, afana lucruri cu total deosebite de celece se cuprind in naratiunea acestuia: in loe de laude numaipni se dau §i. §tiri despre prigonirile impotriva du§manilor ta-talui luí, precum §i despre marile dari ce fura puse pe tara inaceasta scurta Domnie.

Niciodata n'a iubit Neculce pe Rusete§ti, pe fiii Cupariului,pe timpul marii influenti a carora el §i-a inceput cariera.Din capul locului, de la a doua Domnie a lui Duca, toatavina rascoalei lui Hincu cade asupra familiei. Evenimentelede razboiu de pe acest timp sint in§irate pe larg, §i se urma-re§te amanuntit, din punctul de vedere al locurilor, cam-pania de la Camenita. Vedem pe Sultan mergind prin Mol-

I P. '193.2 Atila numai cä DrAghici Cantacuzino n'a 'hura ciad ìi inchipuie

Neculce, ci ca multA vrerae lnainte.Dar se aratA precis unde i-a venit veslea de mazilie, la Berivoie§ti.

19

1 P. 199.8 P. 201. Lui ii mai atribuie Neculce si fagadui ita de a faoe

pe Poloni a nu mira in tara, daca. Turcii nu vor lasa oaste sa ier-neze inteinsa.

s P. 205.4. Ibid.5 P. 236.6 Asa se voroveste."'i CL, pentru felul cum s'au petrecut lucrurile, N. Costin", pp.

10-11.8 In adevar4 delegatii moldoveni au fost cu acest prilej Buhus si

Panaiotachi Morona, un cunoscut al lui N. Costin V. p. 81 , a L

Mar& compilatii de cronici Is§

dova tot pre citnp, cu putintei oameni de Curtea lui", fiindcdldret bun si vindior"1. Se raporteazd numele boierului carea OM pe Domn, o ruda a cronicarului: batrinul Ursachi. Sereproduce din auzite convorbirea lui Miron Costin cu Vizirul:Sintem noi Moldovenii bucurosi sd se ldteasca ImpdrAtiaIn toate pdrtile cit de mult, iar peste tara noastrd nu ni parebine sd se ldteascd 2".

La efemera stdpinire a lui Stefan Petriceicu, pe care dinspusele bdtrinilor, ale Cantacuzinilor mai mult, fArd indoiald,Neculce 1 stia ca un om bun si slab, prost", se dau notitenoud asupra rdzboiului turco-polon. $i iardsi, ca si la Duca-Vodd, se urmAreste de aproape, mult mai de aproape ca in Ni-colae Costin", purtarea Logofdtului Mixon. I se reproduce iardsio vorbd, aceia pe care o zice cind Petriceicu trece la Polonisi indeamnd pe boieri a si lega soarta de a lui: Ori O. fievoia Mdriei Tale, ori sh nu fie, noi nu ni vom ldsa caselesä le ieie Tatarii" 3. Ceia ce hotdrdste soarta lui Petriceicu si 1face pe acesta a-si bldstdma cu amar fostul sfetnick.

Dimitrie Cantacuzino apare deci, incunjurat de boieri si os-tasi ca puii de potirniche"5. Acest Domn e rdu tratat, darnu asa ca in alte cronici. Sc mentioneazd biruri, se atribuielui Vodd vinovatia stricdrii cetdtilor 6, insá sarcina asezdriiruindtoare a Tatarilor o iea de la Domn pentru a o arunca,absolut fdrd dreptate, pe sufletul lui Miron, care refusd za-pisul de asigurare cd va fi liniste, pe care Turcii il pretin-deau de la tard.7 . Din potrivd, e urmdrit cu simpatie Buhus,In lupta de iarna cu Petriceicu, in cele de lIngd Suceava, in ne-gocierile pentru capitularea cetdtii 8.

290 Istoria literaturII romgnestI

5i aici, Antonie Roset e judecat ca un Domn bun si mi-lostiv". Afacerile exterioare, mersul rgzboiului si. intrigile dinTara-Roingneascg. au o largä parte In expunere si shil tra-tate destul de bine'. Iardsi un Grec e ales, printre oameniiDomnului, pentru a i se deslusi rgutgtile s'i a se argta pedeapsadumnezeiascä ce i a atins neamul, si data aceasta alegerea cadeasupra lui Ramandi, Grec de neamul lui, sumet, mindru,nebun, lacom" 2. Buhus e lgudat pentru isprbrile sale de omharnic §i. vrednic cu ocasia celei d'inaiu expeditii ImpotrivaCehrinului, dar purtarea lui e desaprobatd, ca si a lui MironCostin, atunci and fac ngpaste lui Antonie-Vodà si-i aduc cg-derea si suferintile nemeritate. La Alexandru Buhus Hatmanul,nimicg, nu i s'au ales de casa lui s'i de feciorii lui, care sevede si pgng. astIzi. Asijderea si Miron Costin Logofgtul, cindau pus Constantin Cantemir de i-au tgiat capul -in Roman,care este povestea scrisä la rind Inainte, zicea s'i striga Ingura mare cà nu este vinovat cu nimicg. lui Cantemir-Vodäsi piere pe nedreptate; munai osInda lui Antonie-Vodg. 11 gonetesi pentru aceia piere, cä l-au plrit cu strimbgtate e". La moar-tea Costinestilor, Neculce era acum un tinlr de vre-o doug.-zeci de ani si avea sg.-si. Inceapg. In curind, supt succesorul luiCantemir, cariera boiereasa

La Duca-Vodä a treia oarä se dau si. unele amAnunte nouädespre campania din Viena, mai ales In itinerariul precis4,dar insemngtatea expunerii stg. In caracterisarea Domnului, injudecata lui, mai dreaptd, se pare, in adgugirea cunostintilor

cArui hrApiri le denunta cronicarul nostru. Cf. Hurmuzaki, Supl. II,pp. 107-8. Capitolul e ns6 unul din acelea care cuprind mai marierori. Astfel, pacea turco-polonä nu se fAcu supt Dumitraqcu-VodA,ci In 1676, deci dupA Inlocuirea lai. Cf. Hurmuzaki, V2, p. 148.Moartea regelui Wiszniewiecki e pusl la o data* care nu e cea a-devAratA.

I A§a mentiunea solului polon la PoartA se confirmA prin jurnalulacestuia, tipArit In Jerga, Acte si fragmente, I, p. 88 §i urm.

2 P. 212. Pentru Alexandru Ramandl Vornicul §i sotia Maria,In 1690, v. Ghibänescu, In Arch. soc. st. si literare, I, pp. 415-6.

3 P. 213.3 Pre la Sibiiu, pre la Lugo, pre la Temi§var, pre la SAua§,

pre la Sonoc, ce este la apa ce se chiamA Tisa"; p. 217. La Intorsse citeazA la popasuri Cotlea, ling Bra§ov"; p. 219.

Mari le compilatii de cronici 1

nbastre asupra evenimentelor interioare ale Domniei. Din alticronicari nu intrevedem mdcar infdlisarea fisicd, apucdturiledeterminate ale Domnilor; la Neculce, Indatd ce el Isi poateaduce aminte, ei stau vii Inaintea noastrd. Uite Duca-Vodd, stras-nicul om care bate IIISU§i, Cll Milli In opt muchi", pe zlotafipdnd-i omoard, ambitiosul personagiu care voig, tot Neculceni-o spune mai limpede 1, pentru dinsul coroana regald aArdealului, pentru un fiu Moldova si pentru altul Tara-Romd-neascd. Il vedem posomorit, uitIndu-se crunt, ca sd ice oameniide fried... Era om nu prea inaltsi gros, burduhos, si bdtrin;numai Isi cernia barba; pe atita se cunostea cd nu avea a cd-tare minte sau frica lui Dumnezeu" 9.

Neculce stie sd ni spuie cd Domnul era un om reiu §i groz-nic asupra boierimii s'i asupra terii"; el vorbeste cu durere dechinurile Indurate, de hatirul lui Balaban, de care ruda saUrsachi, dar apreciarea e mai blIndd decit a lui Miron Costin,reprodusd de compilatorul acestuia. El lndreptdteste omorul bo-ierilor ce formaserd un complot contra Domnului, laudà marileserbdri de la nunta Domnitei Catrina, scusd ddrile grele princheltuielile mari ale une Curti regale, prin banii ce se ce-reau de la Poartd, prin casa grea ce avea Duca s'i prin hi-cle§ugul boierilor.

In purtarea boierilor cu dinsul, In v1nzarea lui de acei cari-11ncunjurau, Neculce destdinuieste lucruri noud. La dInsul Mi-ron Costin s'i Buhus pe cari-i deosebeste totdeauna In mul-timea celorlalti boieri vorbesc tot aceleasi lucruri ca siPostelnicul Constantin Ciobanul. Miron se exprimä aici astfel,spuind sfaturi viclene: sd nu se en:teased nicdiri din Domnesti,eà acei ce vin stilt niste tdlhari... Ce putere au ei asupra Md-riei Tale? Sä nu ddm locul, cd pamintul acesta este frdmln-tat cu singele mosilor si a stramosilor nostri" 3. Prinderea luiDuca e expusä cu multe amanunte. Miron era la masd cuDomnul la sosirea Polonilor, ca s'i Buhus, care asistd la pre-darea trdatoare a ostasilor moldoveni1. In chip interesant si

i P. 222. Cl. N. Costin, p. 28: La care ospat O. fi zis ApafiMihai precum au umblat Duca-Voda sA fie Craiu".

2 Ibid.3 P. 219.L Pp. 221-2.

292 Istorta literaturit romane0

plastic e expus i drumul spre strainatate i moarle al lemula-lui Domn.

Trecind iute asupra celor clleva luni cii domni Pelriceicu,Neculce schiteaza. apoi Infatisarea cinicului, putredului per-sonagiu, fr inim i fiara' constiinta, care-1 Inlocui, pentrua petrece i stringe bani. Facem cunostinta multdmila acestuicalauz cu (Torra dame ale Curtii" de la Curtea rara Doamn51:Arhipoaia i fiica-sa, care se bucura de Malta favoare a luiVoda. Si o tinea in brate de o saruta si o purta cu salbi degalbeni i cu haine de sahmarand i cu slic de sobol si multeodoare Impodobitd; si era tinhtr i frumoasa i plina de suli-man, ca o fata de rachieritil." O vedem mergind cu caratadomneasca, Incunjurata de Siimeni, Vornici i Comisi", peuliti, la feredeu, si pe la mandstiri, si pe la vii i primblari",ispilind pe jupdnese sa o Intovardseasca i rdsplatind pe a-celea care se induplecau cu daruri, canavite, belacoase". El,de batrin, dinti. In gura nu avea; dimineata Ii Incleia de-i pu-nea In gura, iara seara ii descleia cu uncrop punea pemasa; si carne In toate posturile cu Turcii dimpreund rninca.Oh! Oh! Oh!2."

Aceleasi sentimente de triplu oh! le vor fi produs apucatu-rile lui Dumitrascu si la alti boieri moldoveni, cari,gindu-se cu Serban-Voda. din Tara-Romaneasca, lucrara. asaInclt Ii aduserà caderea, din care nu se mai ridica niciodala.Neculce, care ni vorbise Inca de la inceput de petrecerea luiBuhus In Tara-Romaneasca, 11 arata pe acesta smomindu-0colegii la Focsani i raspindind vestea ca vor cadea cu totiijerife ale Domnului Vara dinti. Costachestii se puserd, con-tinua cronicarul, In fruntea emigratiei, i Constantin Canteruirdeveni Domnul Moldovei3. La iesirea din Domnie a Cantacuzi-.nului, Neculce capata un nou Grec pentru a-si rdsbuna asu-pra lui de faptele conationalilor lui In Moldova: e un oare-

Doamna era, lusa Dumitrascu ii crutase ostenelile drumului dela Constantinopol pán5. la Iai. Pentru fiica lui, Elena, Bis. ort.,XV, pp. 792-4.

2 P. 225.a P. 226. Neculce are nepArtenirea sA admita' cu aceastä oca-

sie cA Dumitrascu-Vodri arAta dragoste si ciaste boierilor colormart.

Mari le conmilatii de cronici 293

care Mavrodi, ale cdrui chinuri i insulte sInt Insirate Cu oamilnunthne si o bucurie deosebitd.

Cu Domnia lui Constantin Catemir, Intrám In acea parte acronicii In care Neculce povesteste numai cele vdzute de din-sul In lunga sa viatd.

Am Impdrtit In alt loe aceastd Domnie In Lrei Orti: eve-nimentele de rdzboiu cu Polonii, legdturile cu erban-Vodd.omorul Costinestilor. Dintre aceste trei pdrti, Neculce negli-geazd pe cea d'intdiu, si se preocupä mai mult cleat once altcronic,ar de afacerile muntene.

El urmdreste cu atentie felul cum noul Constantin-Von.tinut Indatoririle, luate fatd de 5erban, de a face politica lui,In interior si In afard, de a prigoni pe Cupdresti adecd si dea ajuta planurile tegelui Poloniei si ale Imperialilor. In po-vestire, *erban nu e presintat In chip simpatic, i Neculce nuse sfieste a-1 Invinui cd a otrdvit un Muscal, care nu-i veniala socoteald; dar ura lui se Indreaptd mai ales Impotriva Cu-Orestilor, pentru cari nu gdsete niciun cuvInt de apdrare Inprigonirile politice pe care le sufdr. i totusi la acusdrile luiSerban, aduse prin trimisul si ruda lui Pirvu Cantacuzino,Iordachi, IntorcIndu-se din pribegia unde-1 aruncase deocam-datil frica, rdspunse printr'o indreptiitire ce ni s'a 'Astral'.Aceastd Indreptátire trebuie sd contind si o parte de adevdr:In ea Iordachi ardta cd nu se afla In Tara-Romdneascä atunciclnd, supt Duca-Vodd, Cantacuzinii furd arestati la Cocoresli,cd nu era atunci cumnat Ducdi-Vodr, cä a lipsit dintard ell a durat aceastä aracere, fiind dus Cu haraciul Terii-lionAnesti la Udriiu", cä erban-Vodd declarase In scrisnu mai are nimic contra lui, eh' saragelele muntene tolusitaserd sa-1 omoare, prefacindu-se a fi tdlhari, In 1686, ca Infine niciodatd, In 1683 de exemplu, cind ocasia se oferi demai multe ori, nicio reclamatie de bani hrdpiti Cantacuzinilor

Documentul, prin care se restituie lui Iordachi Rosetlui confiscate; Räcsd.ciunul, Domnestii, Sascutul, i bucatele lui,document datat din 7197, a fost tipArit de d. V. A. UrechiA, In An.Ac. Roth., XVII, sect. ist., p. 197 si urm. E cel mai insemnat do-cument de judecatA dintie cite eanoastem din secolul al XVII-lea.

294 Istoria literaturii romlnesti

nu s'a presintat contra 1110. Toate obiectii care trebuie sä fieiinute In saind. la judecarea acestei lungi vrAjniásii de familie,care se continud. i supt Brincoveanu i stricä pentru toarDomnia lui Cantemir relatiile lui cu tara vecind.

Costinestii turd omoriti, intre altele, i pentru cd IordachiRuset vedea inteinsii o piedecd vesnicd, niste spioni de fie-care clipd. Cine urja pe Cuparesti, trebuia sd fie cu mimapentru jertfele acestora. Neculce va cita deci cuvintele ironiceale lui Velicico, care amintiau Domnului cd birul terli esteiertat de la Poartd"; va insemna binele pe care acelasi Velicico11 fdcuse Grecului" Iordachi, va sustinea cä Miron Logofdtulnimic nu stia de sfatul frdtine sdu sau de a celorlalti boieri,el nu era amestecat ca ceilali boieri la sfat" 2, va numi omrdu si de nimicd" pe Macrl, care se grabi prea mult sà exe-cute ordinul domnesc de moarte asupra cronicarului 3; va zu-grAvi chinurile de constiintd ale lui Constantin-Vodd, care plinge

blastdmä pe cine-i ddduse ticdlosul sfat.Domnul, care e descris inteunul din cele mai suggestive ca-

racteristice ale cronicii, cu prostia sa de carte, vitejiatul sdu cel bun, era la moartea sa de multd vreme in minaCupdrestilor, cu cari se aliase i influentul sau ginere, BogdanHatmanul. Neculce-1 tine de Au pentru cd, spre a faceplacul acestor mincertori ai (aril, a ldsat la o parte boieriidin vechile neamuri si s'a incunjurat de boierinasi, tot fecioride mojici, Codreni i Gd.láteni", urind feciorii de boieri",cari, ca scriitorul nostru de pildd., erau siIiti sd trdiascd. In pri-begie peste Milcov, la larä sau in Iasi fdrd nicio slujbd. Elpare cd aprobd si ultima emigrare de boieri ce se produseIn 1693, i nemultámirea sa cu regimul lui Iordachi se rds-fringe i asupra acelui copil domnesc care fu ales in acest anprin sprijinul lui Ruset, i, adauge Neculce, viitorul cre-dincios al lui Dimitrie Cantemir, supt presiunea slujitorilor'

1 1 a sfirsit, Domnul Moldovei aratA ca a intrehat pe . erban cevrea cu Iordachi si cä i s'a raspuns ca nemica n'au cersut alta,numai sä 1 omoare; sIngele lui sa fie ca un pahar de apl".

2 P. 241.3 Pentru Dirn'Ve llacri Banul i fiul su Vasile, sr. Uricariul,

\ III, p. 4.A Ce boierii i reara nu cutezau sA zicä Intealt chip, a se temeau

Mari le compilatii de cronici 295

Curlea andrului Constantin Duca, numit de Turci si de Brin-coveanu In locul lui Dimitrie Cantemir, fu o Curte veseld, ri-sipitoare i fdrd grijd, de boieri tineri. Neculce ni spune de laInceput cd boierii lui Constantin Cantemir ce se aflau la Poartdse raliara la Domnia noud. altii", printre acestia e unulpe care-1 cunoastem noi foarte bine , Intelegind de Dom-nie noud, au alergat la Constantin-Vodd, si multi feciori deboieri, cd nu avusese mild si cdutare de la Cantemir-Vodd, pevina lor, cd-1 ocdriau si nu vreau sd-i slujeascd, ca unui Domn;ce pentru aceia miluia pre cei prosti." Neculce laudd fireaDomnului, intelept, reservat la mlnie, nu Cu rdstituri prosta-tec", Invdtat. Dar aceasta nu-1 opreste de a-i recunoaste lipsu-rile: Il tine de rdu pentru mIndria i usurinta cu care fdceadatorii, pentru birurile multe ce pune, Intre care ddrile noudale vdcdritului i pogondritului. Dacä aprobd prigonirea boieri-nasilor, prin care se pedepseste omorul Costinestilor, el niaratd pe Domn rdu sfdtuit, epitropisit de socrul sdu BrInco-veanu, influentat si de mamd-sa, Doamna Nastasia, care seamesteca si ea la rdutdti" 1, adus astfel a comite fapte crimi-nale chiar, ca omorul unui om al lui Tököly i otrdvirea unuiTurc, fdrd a mai vorbi de despecetluirea scrisorilor ce tre-ceau prin Moldova. AjungInd la uciderea Capugiului, el recu-noaste cd acesta venise cu taind", si nu numai pentru baniibirului". Rdspunderea acestui act singeros o face sä cada Insd,nu atIta asupra Domnului Insui, cit asupra lui Nicolae Cos-tin, cumnatul lui. chemd pe cumnatu-sdu Nicolae CostinHatmanul, i fecerd sfat amIndoi, i aleserd sfatul riiu i girdsocoteald": Moise SArdarul era deci instrumentul acestui dinurmd, si In zddar se prefdcu Vodd a-1 urmdri dupd sdvir-sirea poruncii. Isprdvile lui Antioh Jora, care inlocui pe Cos-tin, disgratiat, pentru acest sfat pierzator, prinderea lui Tur-culet cel mare nu folosird nimic pe lingä vcstea acestui in-calificabil atentat. Duca pled. la Poartä cu sotia sa, care um-plea urechile tuturora cu tInguirile ei de copil rdsfdtat.

Capitolul consacrat primei Domnii a lui Antioh-Vorld por-

de slujitori, ce nunaai li cauta sA priimeasa i sä zica cum ziceauslujitorii"; p. 245.

P. 235.

296 Istoria literaturii roinAne§ti

neste Cu o huinit caracteristicd a principelui: asezat, judeclitordrept; nu era prea cdrturar, numai nici era om prost"; nu iplAceau minciuni" §i telpijilicuri"; era nelacom, respectuosde obiceiul terii, strasnic cu cei rdi.": li era cinstitd horba",dar §i. rdcnetul tare". Domnul e ldudat In tot chipul. Eladund In jurul sAu pe toti boierii, afard de pribegii NicolaeCostin si Mavrodi, care, fiind Grec, nu avea la ce veni";face curti si ieze§te helestee, std. In pace cu Polonii pAnd laIncheiarea pAcii, deosebindu-se intru aceasta de tatal sdu.SA se puie", scrie acest boier sfatos, care n'avea, de sigur, opronuntatd chemare pentru Hatmdnie, sa se puie In potrivaunei Crdii cu o mind de oameni slabi! Paza bund trece pri-mejdia rea. Mielul blind suge la doua mume. Capul plecatnu-1 prinde sabia. Asa bund chivernisealii facea si Antioh-Vodd atuncel." El n'are nimic de obiectat contra negocie-rilor lui Antioh Cu. crestinii, ci laudd aceste ponturi pen-tru asezdmIntul Domniei si a terei", care asimilan, dupd vic-toria contra Turcilor, Moldova Cu Lituania: dupd cum estea§ezatd Litva, asd sd fie si teara Moldovei" 2. Dacà mentionealapunerea vdcdritului, singurul punct umbrit din aceastà sta-pinire fericitd, Neculce se grAbeste. a spune cd Vodd nu 1-a maiscos In a doua Domnie 3.

Furiosi de bunul guvern al lui Antioh, Muntenii se trintiausi plesniau de ciudA.4"; totusi vremea lor veni In curind. Sprepaguba terii, care s'ar fi schimbat cu desdvirsire dacd aceastaexceptionald cirmuire s'ar fi prelungit pAnd la §epte sau optani, Brincoveanu stricd Domnia lui Antioh. El incercd sd nu-meascd un om nou, un servitor credincios, pe Toderascu dela Galati, tiran", varvar" fdrá. pdreche, care, de ar fi fostacela Domn In Moldova, niciun boier pAnd In 4:1°4 trii lunin'ar fi rAmas viu In teard ' . Dar Turcii cerurd sd se a-leagd printre mazili, §i Moldova Intrd iargsi supt mina luiConstantin Duca.

1 P. 257.2 P. 260. De aici inainle, cf. pos e tirea cron carului cu analisa

critica data de d. G. Bogdan DuicA, in Minzeinische Jahrbiicher, an.1893 4.

P. 258.* P. 259.6 P. 267.

Marile compilatii de cronici 297

Antioh îi pdrdse§te deci Scaunul, pe care 1 ocupase cu a-lIla §i li pdrea rdu tuturora, pomeniau deDomn bun pAnd In ziva de astdzi 1. In locul lui vine Cons-tantin, adus prin nenorocirea terii Moldovei au minia lui Dum-nezeu"

Cit de discret a zugrdvit Nicolae Coslin, acum iard§i sfetni-cul de cdpetenie al lui Vodd, aceastd scurtd §i rea Domnie!La Neculce vedem cealaltd fatd a lucrurilor. Duca vine cu da-Lora mari, aduclnd cu dinsul pe Morona, tovard§ul su defire, de existenta cdruia nici cd pornene§te Costin; se punddri noud, pe care le urmeazd o cdintd care nu folose§te ni-mic. Se infdti§eazd piri nedrepte la Poartd contra lui Anlioh,om bun §i nelacom; unde sd. se &eased altul de potriva luisd fiel", care e aruncat pe ndpaste in inchisoare

Neculce ni semnaleazd emigrdrile, pe care Nicolae Costin leascunde, incercarea de omor a lui Duca Impotriva unuia din-ire du§manii sdi trecuti peste hotar. El aproba aceasta de-monstratie de nemultdmire, Insd ar fi fost bucuros ca ea sa a-ducd Domnia lui Antioh, pentru care erau toti principaliiboieri ai terii. Acesta e InlAturat de Turci In profitul luiRacovità, In urma unei intelegeri intre Brincoveanu i IordachiRoset, care, intelepl" cum era, e minat totu§i de ldcomia lacinste" a Greculuil. Neculce nu crede in sinceritatea nehota-rhilor lui Mihai-Vodd dacd sd primeascd ori ha Scaunul, §i 1asamAnd cu fata ceia ce zise unui voinic: Fl-te tu a mdtrage §i eu oiu merge plingind'".

Pentru acest Domn, cronicarul are cele mai aspre cuvintede ocard. E stdpinit de cei ce-1 Mcuserd a capdta tronul, de Mun-teni" §i de Iordachi. Voia lui e voia slugilor sale, ce-1 Incunjurdsi-1 domind: Nu sdindna Curtea nimicd a Domnie, de atitaobraznicie ce erar." Pe boierii vechi îi are in ura: ceislreini stau In laturi de mansupurr, i acest zalud", intins

1 P. 269.2 P. 267.3 Dumnezeu nu 1 lasg mutt in pedeapsa"; p 270

I se oferise pentru fiul sgu Nicolae o casgtorie domneascg, deBrincoveanu.

5 P. 279.6 P. 280.

298 Istoria literaturii romane5ti

In toate pdrtile de sfaturile atitor stdpini, s'ar fi gindit la opoliticà de nivelare a boierimii supt absolutismul domnesc,ca Serban-Vodd

Toatd lumea pdase§te pe Domnul cel rdu. BrincoveanuCupdre§tii se impacd, de nevoie, cu cei doi fii ai lui Cante-mir §i. aderentii acestora, cu toate cd, din partea luí IordachiRuset §i. alor sli, pacea" fu observatd, precum in cinii Vi-nonio 2" Antioh se Intoarse astfel pentru a-§i domni ultimaDomnie.

Tolu§i aici se opresc laudele. De odatd lucrurile merg bine,fiinda se ascultd sfatul destoinículuí Bogdan, socrul insu,i alcronicarului bun de critici pdnd acuma dar acesta, o-trilvit de Racovitd, moare 3, i oameni r.i conduc de acumInainte pe Domn, lipsit de luminile cumnatului sdu. Moronase Intovdrd§e§te cu Ïlie Cantacuzino, asemenea cu d'insul:calul rlios gdse§te copadul scortos; iuti, mindri, mincino§i,fdtarnici, juatori pentru Rece, am4gitori Ei aduc pe An-tioh sd li samene, ei fac sl se pule däri grele, ca vddaritul,corndritul, pentru care rdspunderea adea asupra lor, cari auluat folosul, aci, de spre parlea lui, Vodd nu era prea sa-

nieí lacom '". Se in§ird intrigile tesute pe acest timp inMoldova intre cei doi musaipi" §i. lordachi Ruset, §i. ajungemaslfel la aderea Domnului. Numai acum, dupd ce aratdcd el nu s'a mai intilnit cu puterea, Neculce gase§te pentrudinsul iara§i cuvintele de laudd pe care, de sigur, le merita:Cam rar Domn au fost §i. a mai fi ca Antioh-Voda in Mol-dova; nelacom, niel la singe, nici la bani, nici la minciuni,ci iubitor la dreptate

Racovità puse pe Neculce pe o lista de proscriptie, Il fdcusd fuga, 11 iertd apoi yid dadu, ni spune cronicarul, cinste§i antare". Dar acesta nu putea sl judece bine o Domniestdpinitd de Iordachi Ruset. Dacd aprobd prigonirea ordonat5.

Ibid.s P. 283.3 Neculce 1 descrie aslfel: cap intreg 5i cunoscAtor la giudecati,drepl, i vrednic la toale trebile cu Intelepcittne"; p. 284.

4 Ibid.5 Ibid.

P. 288.

de acesta, In Cdimdcdmia lui, contra lui Ilie Cantacuzino, celtare si mare, perifan", si mai ales contra lui Morona, ucis suptDomnul cdruia-i pregdtise Intdia oard venirea In Scaun, eltine de rdu pe Mihai-Vodd pentru cd a dat Cupariului volniciade a pune birurile si de a orindui trebile. Atunce au Inceputa pricepere loierimea cd Mihai-Vod:1 nu este cum se ardta,blind si sagaciu cu totii, si moale, ce este Intealt chip, cd aremulte fin, nu numai o firel." Dar motivul maziliei, pentrucare lucrd si BrIncoveanu cel cu doud obraze de prietesug",intors la urmd mai mult cu obrazul spre Antioh-Voda, deprietesug, decit spre Mihai-Vod62", acest motiv 11 gdseste ne-drept. Cu Muscalii se Intelegeau atunci top, si Brincoveanu siSlrbii, si Mihai era Indreptdtit, prin felul cum gindia toatd lu-mea, sà nddAjduiascd realisarea apropiatd a biruirii s'i bucu-riei crestindtAtei"1.

In locul lui Racovitd, Neculce ar fi vrut pe Antioh, si eltrebuie sk. fi fost dintre aceia de cari vorbeste cari furasurprinsi nepldcut de numirea lui Nicolae, fiul dragomanuluiMavrocordat.

Cu toate acestea, n'a vdzut numai neajunsurile din firea siguvernul acestuia. i el denuntd pe Domnul grec ca du,smanal boierilor, contra cdrora, prin acte de incontestabild dreptate,addugim noi, înclirjeqte 0 sume(e§te pe terani, adecd mojici",prostimea". .i. el mustrd pe Nicolae Voda pentru rdceala ceardta celor puternici pknd acum, pentru reserva despretuitoarepe care o pdstreazd fatd de fruntasii Moldovei. .Si el 11 invi-nuieste cd nu stia limba terii, si era un lucru prea cu ndcazboierilor si terii". El pomeneste rdsbunarea Domniei noua Im-potriva acelor cari, In nddejdea lui Antioh-Voda, isi facusera risde Grecii lui Racovitd, dar In purtarea a cestora chiar, a pri-gonitilor de Mavrocordat, el sede fapte nebune '. To'usi, asp' ufiind, violent, nedibaciu, tininduli ltvrurile inalte, Nicolae-Vodke Insufletit de un ideal superior de guvern, pe care Neculce-1intelege si 1 respectd: Vrea sk. stdpineascd Moldova ca PoartaTurceascd, cu mare mitrire ; si era om Invdtat foarte, bunckrturar" ; era un spirit serios, un cunoscdtor de oameni

1 P. 289.2 P. 290.8 Pp. 291.

Marile compilatii de cronici 299

300 Istoria literaturii rotuAnesti

§i un rdsplAtitor al meritelor fiecui. Inchizind la beciu pe boieri§i ruinindu-i cu imprumuturi, el continua sd se ingrijeascd debinele proslimii", f kind slobozli 0 intemeind sate. S'ar fifost intemeiat teara de oameni; numai n'au tinut mult Domnial."

Ru0i se gdtiau de rdzboiu, pribegii nu se ldsau de piri,Brincoveanu nu li refusa sprijinul sdu, §i beizaded Dimitrie Can-lemir a§a §tia zice de bine in tamburd, cit niciun Tarigra-dean nu puteea zice bine ca dinsul" 2. Dornnul se schimbd deciIn Moldova, §i un capugiu, venind pe neprevestite, se dusedrept la beciul unde Iordachi Ruset 10 ispd0a pdcatele §ilovi ldcata cu bdltagul, de au stricat-o".

In Domnia lui Dimitrie-Vodd, Neculce are inainte de Loategindul de a se desvinovdti, de a se curdti de invinuirea de rd-Mellor al cugetului lui Vodd 0 de pierzdtor al terii, pe care§tia cd au pus-o unii in circulatie 0 prin ser, Mil sd fi vd-zut litera acestora. Mdcar cä mai multi zic cd eu 1-am in-demnat sa se inchine la Moscali, deard grdesc cu ndpaste §ica ni0e oameni ce nu pricep 0 nu §tiu, cä atunce erau toticre0inii bucuro0 Moscalilor, nu numai eu." Pizma0lor", cariin§eald prin spusele ion pe oamenii cei pro0i, 0 neprieteni,§i nepriceputi", el li aratd cd trecerea la Ru0 a fost incuviintatiide toatd boierimea terii, de Constantin Logofdtul, de IordachiRuset, de loan Sturdza, de Ilie Catargiu 0 cä s'a adus numaiobiectia de grab& Aceia0 obiectie pare a se fi presintat ,i Inspiritul lui, cdci ni vorbe0e de ilusiile ridicule pe care 0 lefAccau Ru0i atunci asupra uprint-ii cu care se poate distrugeStatul turcesc: Cum ar lua oarecine cirpa unei femei din cap,a5a tineau ei cä ar lua 0 ar bate puterea Impdrdtiei tm ce0i"3..Am analisat aiurea 4 istoria de luptd 0 de exil care urmeazd.

Si Neculce §tie cd fusese vorba in 1711 de o noud Domnie alui Mihai Racovitd, dar cd planul a fost zdddrnicit de IenachiMavrocordat, care, altfel, in Cdimdcdmia sa moldoveneascd, s'aardiat bun 0 blind tuturora" 5. Pentru Nicolae Mavrocordat,care fu numit, care-i luä averile pentru a le da unui du0nan

i P. 297.2 P. 300.3 P. 321.i In biografla lui Neculce.6 P. 339.

Marne compilatil de croniciOt

de care-i era fried §i care nu Mel.' nimic pentru a grdbi ceasulintoarcerii §i al dreptdtii, Neculce e, spre lauda lui, cu tau'nepArtenitor. L0 lAsase urea cea sumeald, cum era in Domniad'intdiu; ce mult se mai ldsase, §i trdia bine cu boierii, in dra-goste 1". El chiamd pe pribegi, li prime0e once scuse, se im-potrive0e cererilor rdsbundtoare ale Turcilor, §llind sd-i im-pace insd, cu dibdcie, 0 pe ace§tia. Norocul terii au fostalunci eä s'au timplat de au venit Nicolai-Vodd, iard, de ar hivenit alt Domn mai prost, ar hi fost prea rdu de Moldoveni 2"Neculce aminte0e suprimarea desetinei pe mazili, pusd deRacovitd. Si, la plecarea Domnului din Scaun, el se indigneazdde insultele pe care i le aduce Lupu Costachi, care-0 meritdastf el apropiata peire. Voroave proaste, dupd cum este firea a-cestui neam a Gavrilite0ilor, de nu sInt niciunui Domn mul-tdmiLori, ce pre urmä tot cu nApd0i le multdmesc 3."

Clnd Racovitk primi pentru a treia oard tuiurile ea Domn alMoldovei, Neculce era Inca In strdindtate, 0 la inceputul po-k estirii Intilnim necontenit alte evenimente cleat cele petrecuteIn Moldova 0 pe care cronicarul nu putuse sä le vadd. Sevorbe§te mult §i despre Domniile muntene ale lui Ioan-Vodd.

Nicolae Mavrocordat, idudIndu-se in cei mai cAlduro0 ter-meni cea d'intdiu §i ocArindu-se in cuvinte aspre purtareafostului Domn moldovean, care ar fi fost, In amindoud rindu-rile cind a stdpinit peste Milcov, pedeapsa Muntenilor i".

In judecata lui Mihai-Vodd, el amestecd, dese ori, dupd timpçi Imprejurkri, lauda cu mustrarea, färd a tinca In samd pur-tarea Domnului fata de dInsul In aceste schimbdri de apre-ciare. Bucuratu-s'au", Incepe el, toatd teara, fiind el pd.-

mintean 0, mai virtos, neamul sdu, cd era mult. Si d'intdiuse arata cu mare dragoste i blind* tdrei 5." Cu acest Moldo-vean" impricinatii se pot Intelege la Divanuri, i judecata lui,

1 P. 341.2 Ibid.3 P. 349. In acest capitol, de alttnintrelea, Neculce nefiind In

Moldova, se vorbe§te mai mult de ImprejurIrile din earl, de pesteNistru §i de la Munteni, unde cronicarul descrie ca o pedeapsg.pentru sArAcirea Moldovei prigonirea Casei lui 8erban-Vodà i vInza-rea fail de Ru§i, caderea lui BrIncoveanu; pp. 347-8.

4 P. 358.s P. 350.

giLt Istorla iiteraturli rotnanegit

Melia In deplina cunopinta a causei, e dreapta p blInda".Primitor p lipsit de mindrie InsuPrile pe care nu le aveapredecesorul sau, el realiseazd aceasta data idealul buneiDomnii: o turma §i un pastor" 1

Dar vedem Inca de pe acum pe acei cari-1 vor rataci §i-i vorface un nume rau, Grecii lui Brincoveanu, gramaditi In jurulluí. Multamita lor, Mihai nu gasepe sprijin din partea boieri-lor la atacul nemtesc din 1716, pe care Neculce-1 descrie pelarg 2. Tot lor li se datorepe punerea unei desetine generale, dei-au ramas mult blestem pan. acum, ca 1-au scos P altii,acest bill dupa aceia" 3, p a altor dari; p Neculce nu pare aaprecia tocmai mult nici sprijinirea intereselor terdnepi contraacelor ale mazililor, nici masurile luate de Racovita pentrua ajuta ieprea vecinilor din conditia lor neliber5.4.

Cearta dintre cele doua tabere grecepi ce se luptau pentrufavoarea Domnului: Ipsilantepii, de o parte5, iar, de cealalta,capuchehaiaua Tudorachi p ginerele sau doftorul", poate Sta-varachi, mai tirziu un celebru personagiu, slabesc Domnia luiliacoNita. 0 darlma manifestatia de nemultumire a pribegilorp extorsiunile comise de dregatorii domnepi In procesul unorEvrei acusati de omor ritual.6.

Urma§ul lui Racovita fu Grigore Ghica, asupra caruia vomavca In curind prilej a reveni. Neculce vede In acest Dwain,care i-a facut numai bine In cea d'intaiu Domnie p a facutbine p terii, un om harnic, virtuos, ale carui Insupri bune eraustricate numai de porniri capricioase p violente, de Indardt-nicie, de setea de placeri, femei, vinatori, alaiuri p pelinori vutca", P iubirea pentru pelivani p mascarici 7". Lasat

1 Ibid.2 Pe chid trece rdpede asupra expeditillor de la mdndstiri §i cam-

paniei din Ardeal; pp. 352-4. Neculce acusd pe Domn cd ar fi datvoie Tatarilor a-si rdsplIti prä'dind tara, pentru serviciile ce i leadusese rg.

3 P. 361.4 Ibid.6 V. mai sus, pp. 215-6. Erau Constantin PosteInicul, frateIe a-

cestuia, Manolachi Chiurci-Basa, si fiul celui d'intäiu, Ienachi Aga,care aduce stirea maziliei Domnului.

li Pp. 362 3. Aceste eplicatii nu se gdsesc, cum. am vlzut, incronica racoviteascd a lui Mustea.

7 P. 373.

MarIle compilatti de crotfici 303

In voia sa, el ar fi clrmuit §i mai bine, dar cronicarul nu a-probd alegerea sfetnicilor Domnului. Se potrivia unor boierisfetnici a lui, Constantin Psiolu Hatman §i cu fiu-sau EanachiAga, Lazi de neamul lor, oameni tirani §i. curvan; iard dinMoldoveni avea pre Sandul Sturdza Hatman, om viclean §i.

inchis la mima lui §i lacom 1", doritor de bani §i invidios pecolegii lui din Divan. Acesta insa era o ruda de aproape aDomnului, bunica lui Vodd fiind din familia Sturdza, iar cei-lalti, Ipsilante§tii, fuseserd acei cari-i dadusera tronul.

De obiceiu insd, administratia lui Grigore Ghica nu e criti-cad. Daca scoate la inceput ddri, el le iartd; daca unii boieriamLitio§i, ca Dumitra§cu Racovitd §i. ginerele lui, IordachiSlolnicul Costachi, acesta un du§man vechiu al lui Ne-culce, pribegesc §i. merg la Tatari sa unelteasca pentru unDomn de tara, cronicarul nu gase§te nicio parere de rdu pen-tru Iordachi, care, ca §i tatal sat', fu decapitat, dupa ce Du-milra§cu, socrul §i indemnatorul sail, murise de moarte bund2.Se mentioneaza binele ce l-a fdcut Domnul terii, capdtind dela Poarta un ordin de despagubire pentru stricaciunile fa.-cute de Tatari 3. Se amintesc cladirile Mute de acest prin-cipe luxos.

Grigore-Vodd fu inlocuit cu Constantin Mavrocordat. Domniamunteana a acestuia fusese laudata de scriitorul nostru: Traiautoti Cu lini§te, nu ca la tata-sdu Nicolae-Voda, ce inti'alt chip,foarte cu multa imblinzire de cdtre Domnie"4. Ca Domn alMoldovei, Constantin nu inspird acelea§i senthnente lui Neculce.De §i judeca mai bine decie predecesorul sau, de §i facea cinstecu cafea §i politica" boierilor, el aduce cu sine rude raparete:ma§tiha, fratele, tiitorile lui Nicolae-Vodd, impreund cu o

1 P. 373.2 V. un act al lui Grigore Ghica, In care se pomene§te pe larg

trAdarea lui Dumitra§ cu RacovitA, Intelegerea lui cu Aadil-Ghirai §iiertarea ce i-a fost hAräzità, In Uricariul, V, p. 264 §i urm. Soria luiIlinca, era, cum §tim, fata lui Mihai Cantacuzino Spataral. Cu dInsaa avut Dumitra§cu un fiu ca numele de Radu. Pentru acesta, v.cronicele moldovene ale secolului §i Arch. soc. st. si literare din Iasi,VI, p. 341; Bis. ort., XIV, p. 453.

2 P. 367.* P. 370.

304 Istoria theraturti romanesii

multime de Greci, ca sfaturile cdrora, mai mult 1, el se cAldu-zeste, pentra a se linea de ddri, de piri care ruineazii tara,de obiceiuri spurcate". Vai de aceste doud ten i crestine, cuacesti Domni streini, ce de amar de bani dau pentru vrdjbilecele licdite ale lor", exclamd cronicaru12.

Despdrtindu-se de Constantin, care izbuteste a lua locul \Id-rului sdu din Tara-Romdneascd., Neculce ni-1 descrie maimult rdu, supt toate raporturile. Prea mic de stai, s'i de 111p-turd proastd, si cdutAtura incrucisatil, si vorba lui inecata":mIndru, lenes, dar rdbdator si cu erutare. Iubia minciunile sifágAduietile goale, si era om de-1 intorceau si altii". Insd iiera dragd Invdtdtura; corespondentii din toate tenle sa aibd;prea silitor spre vesti, ca sd stie ce se face printr'alte teri,ca sd doblndeascd nume ldudat la teard."'.

Domnia a doua a lui Ghica e o Domnie de rdsbunare pentrurusinea suferità prin strAmutarea inteun Scaun ce se socotiaacum inferior. Sturdza s'i Paladi sint aruncati In Inchisoare,si cel d'intdiu era sd fie pedepsit cu moarte pentru cd primisesd ramlie In tard supt Mavrocordat. OcupIndu-se mai nulade insemnatele afaceri din strdindtate, Neculce noteazd, in tard,ddri, greutdtile aduse de noul razboiu, care fácea pe Grigore-Vodd a se teme c'or lua crestinii teara, ce, nu numai el, cesi Grecii lui, si n'or avea ce stdpinl si ce m'inca" 4, bdtaile laldlpi ale boierilor, obiceiu nou in Moldova5, prigonirile pentruInchipuite vinovátii cu Rusii 6 El nu gilseste niciun cuvIntde plingere pentru nenorocirile ce ating pe Grecii mari carirobiserd tara, InselInd pe pdminteni, luindu-li pe incetul ave-rile si situatiile 7. In peirea Chiurci-Basei vede o pedeapsddumnezeiascd pentru rdul ce fdcuse terilor romIne8, iar la uci-derea lui Alexandru Ghica el pdstreazd tdcerea asupra senti-mentelor ce-i produce aceastd ndprasnicd loviturd cazutd a-

1 $i ale lui Toader Paladi; p. 377.2 P. 377.3 P. 380. Corespondenpi" de-ale lui am dat la Studd .yi doc., VI.4 P. 396.6 P. 400.6 P. 413: cf. mai sus, p. 244.7 Pp. 401-2.8 P. 395.

Marte compllatil de cronici 305

supra Casei lui Grigore-Vodil I. Aiurca, el ridiculiseazd isprd-vile militare ale lui Constantin IpsIlanli, care, fiind Grec cupiele de iepure la spate", fuge o noapte intreagg de spaimacà repurtase o victorie.

La 1741, Constantin Mavrocordat revine in Scaun, §i Dom-nia aceasla a doua a lui e 0 cea din urind pe care o descrieNeculce. I se pare foarte bung., 0 schimbarea de apreciare,inteadevdr bdtdioare la ochi, e determingid, data aceasla, desigur, de motivele personale ale numirii In dregAtorie 0 fa-voarei. Constantin-Vodd e acum un exemplar administrator,bun 0 blind", reformator al obiceiurilor, lipsit cu totul delgeomie. Fiji de boieri, ce imbatriniau in pdrcisire sd nu fieprintre dimii 0 aceia ai sfdlosului nostru povestitor? gd-sesc in sfir0t cdutare; boieri prigoniti de Turci capAtsd, prinmijlocirea lui, mintuire; norme regulate de cirmuire se adoptl;§coli se ridicd, 0 se desavir§esc invdtdturile. Condeiul cdzu dinmina septuagenarului bdtrin cind el era Insufletit de astfel desentimente de recuno0intd. 0, in acela0 timp, de dreptate.

Aceasta e cronica lui loan Neculce: cea mai coloratd, maisimpld 0 mai fermeedtoare in naivitatea ei din povestirile asu-pra treculului romlnesc, opera unui suflet cinslit, une minticumpdnile, in care bunul simt natural §i intelepciunea el0igatdajungeau sä poatä inlocui pe deplin Insu0rile ce se capata prin§coald 0 printr'o intinsd 0 aleasd lecturd.

Citeva cuvinte asupra transmisiunii ei3.Inainte de 1744, data mortii lui Neculce, supt Domnia lui

Racovitg. Ina., un necunoscut ieromonah Saya prelucrasepentru episcopul de Roman, Atanasie, om strein de nea-mul pdmintului acestuia" al Moldovei, dar blagorodnic, iubi-tor de cronografuri, pe care le copie 0 singur, redactase, deci,o prelucrare a compilatiei lui Nicolae Costin, 0 gati In Fe-bruar 1724, cind o dedicd lui Atanasie printr'o prefata ce

1 P. 415.2 P. 398.S CIL despre remaniare si continuare, vom vorbi mai jos, ocupin-

du-ne de lucrarea istoricA a lui loan Canta.2J

306 Istorla literaturll romineqt1

pare sA pretindl pentru episcop drepturile unui scrillor

AceastA compilatie, care se opre§te cu sFìrilul letopisetuluilui Miron Costin, cuprinde PrecuvIntama acestuia, o Insem-nare despre cronologie, In care se observA neconsecventele cro-nologice ale Nicolae Logofdtul, letopisetul acestuia, hice-pind de la Drago§-Vodd, insA intr'o formA prescurtatd §i cu unadaos despre biserica BAline§tilor, in care se mentioneazA re-pararea ei din 1721, §i, In fine, o formA, iarA§i prescurtatii pealocurea, a lui Miron Costin

Sint manuscripte, §i Incd destul de multe la numar, care dauaceastA compilatie Inteo formA mai compleciA, fArA prefata ini-tialà, insA, a lui Saya ieromonahul §i fArA atributia ei vre-unuiscriitor oarecare. In aceste manuscripte, se Incepe cu Precu-vintarea lui Miron Costin ca i In tipAritura citatA, dar se trecePC urmA la Cartea pentru Descalecatul d'inteUu a acestuia §i dela aceasta la capitolul V din opera analoagA A lui Nicolae Cos-tin, anume la locul unde incepe genealogia lui Togorma3. Res-tul e cum s'a vAzut mai sus.

PrescurtArile In Vietile Domnilor prelucrate de Nicolae Cos-ca §i In cronica lui Miron sint fAcute cu mult bun simt. Se

lasii la o parte din cele d'intAiu tot ce nu prive§te direct §i ime-diat istoria Moldovei, se suprimd tot ce are legAturA mai alescu Polonii, tot balastul inutil pe care Logofdtul lui Nicolae Ma-vrocordat 11 adAugase pentru mai marea glorie a §tiintii sale.La sfir§it, compilatorul se tine, nu de Nicolae Costin, ci de tex-tul original al lui Ureche. Dupd ce pomene§te dezbaterea desupt Turci", el lasä pe mai tdrziu rnentiunea mAnAstirii In-tate de Aron-VodA §i dA o legAturA nota cu Miron Costin,care e vorba de rAscoala acestui principe contra Turcilor §iderea lui prin Ardeleni.

Venind acum la Miron Costin, se fasA de o parte §i aici osumq de amAnunte, precum sInt acelea despre titlul ce se cu-

1 Ii laudA cA a inmultit" din alte izvoare' letopisetul terii. Pdrtidin compilatie s'au tipArit in Uricariul, XXIV, p. 334 i urm.

2 V. §i Studii $i doc., III. Cit despre natura §i insemnatatea pres-curtArilor, v. mai departe.

Vin apoi cap. VII, cap. XI, scurtat i schimbat, §i cap. XIII-IV,XVI,

Mari le compilatii de cronid 307

vine dominatorilor Ardealului, despre originea lui Toma, des-pie imprejurdrile stir§itului lui Barnovschi, despre relatiiledintre Turci §i Poloni la inceputul Domnici lui Vasile-Vodd. Selaie ceia ce prive§te pe mirzacul Cantemir din Bugeac i expe-ditia tributarilor i Turcilor la Cetatea-Albá. Comparatii,tatii sint eliminate de asemenea, ca i Lot excursul, lungul §i,inteun sens, interesantul excurs despre Cazaci. Anume linguiri

amintiri ale Logofdtului Miron sint de o polrivd eliminate,ca i mentiunea primejdiei in care a fost Mogildea i Ore-rile de rdu ale lui Vasile-Vodd pentru executia trdddtorilor.Ultimul pasagiu din Domnia lui Stefdnitd Lupu nu se gdse§tenici el in compilatie.

Aceastd prelucrare a letopisetului lui Nicolae Costin, care,In schimbul celor suprimate, a primit i mici addugiri §i glose,PC care nu le-am putea atribui unei persoane sau unei epocianumite, a fost pusd In leglturd Cu Neculce, a cdrui prefatd afost atunci adese cu totul scoasal. A format astfel eel mai po-trivil compus, cel mai u§or de celit, cel mai interesant §i co-mod din letopisetele moldovene§li, ceia ce explicl relativalui riispindire 2

Si, inainte de a sfir§i, pentru a avea o ideie complectsd debale compilatiile in care au intrat cronicile moldovene cunos-cute pdnii actun afard de acele compilatii care sint de odatd mai thzie, prelucrarea lui Saya ieromonahul a fost

Manuscriplele complecte, care dau compitatia continuata prinNeculce, terminat sau ba, slut: a) ms. 53 al Bibl. Ac. Rom., care seopreste la P. 420 din ed. liogalniceanu; b) ms. 252 al aceleiasi Biblio-teci, care merge 'tarn la p. 419 din acea editie. Lipsesc Cuvintele",dintre care gasim, adause in cursul povestirii, la Barnovschi, nttmaipe acelea de pe pp. 22-3; c) ms. 253 al aceleiasi Biblioteci, carenu cuprinde pe Neculce decit pana la P. 418 din mentionata editie.

ms. 53 e si Prefata lui Neculce.2 Pentru aite manuscripte, care cuprind i continuarea lui Ne-

tlike de loan Canta, v. analisa cronicii acestu!a. Compilatiafara Neculce, e continuta in ins. 104 al Bibl. Ac. Rom., Neculce, CuO samd de cuvinte, se afla in ins. 112 al aceleaiasi Biblioteci i inms. 11 al Bibl. Universitatii din Iasi. Ms. 111 al Bibl. Ac. Rom., da peNeculce cu Cuvintele" si continua apoi cu partea originala a lui N.Costin". Un fragment din compilatie mai slim in ms. 932 al Bibl. Ac.Rom., despre Stefan-eel-Mare, scris pentra mandstirea Sucevita.

3O8 Istorla literatura romAne§ti

pusli in legtiturd, contopitd Cu Mustea In forma acestuia cer-celata mai Imante 1. In fine, ea a fost continitald une ori cuun curios amestec din Neculce §i cele dota versiuni ale luiMustca.

Acest amestec e destul de complicat, de capricios §i de lip-sil de explicatie pentru a nu i se putea expune mai amdnun-lit alcdtuirea Mai mult se pare cd se tine de Neculce, dupdcit am verificat, dar termind ca intdia Dornnie a lui Mihai RaccoN ità, aa cum ni-o (id textul original al lui Mustea.B. Nu lip-sesc nici adausurile sau schimbdrile. Astfel, cu prilejul uneimazilii: precum sint tdrile birnice de apurure invràjbitoare,a§a §i boiarii... dupà obiceiul cel vechiu, ci nu mai putède adesdle schimbdri a Domnilor". La p. 84 din Mustea, ed.KogAlniceanu: pre Zosim, cdruia nici in gind nu i-au fosttrebuind lui Dimitrie-Vod[d] slujbd pre acele vremuri, fiind idl-lidrit la drumul Camenitii". La expeditia lui Sobieski: Sfdtuèunii din boieri pre Cantemir-Vod[d] sd se Incline la Le§i, cuge-tind cd va fi pre voe cre§tinilor, Nemtii pre Dundre /M'id preTurci, Le§ii aice pre Mari; iar el, ca un om slujit, cunoscindlucrurile Craiului slabe, §'au pdzit trebile Domniei nesmintite laPoartd, umblind din olac In olac, cu slujitorii ce avè i cuTdtarii", etc.".

Existd Insd i manuscripte In care toatd compilatia obiguritde precedatd de Prefata lui Neculce. A§a No. 254 din Bibl. Ac.Rom., al cdrui lung titlu e urmdtorul: Hronograf, care sàchiamd slovenente leatopisdtu, iar pre limba romiiniascd Aanilor scrisoarea, al tdrdi Moldovii, scris de multi istorici, pre-cum sd va ardta Inainte, cine ce au scris. i s'au scris In zileleprè-luminatului, prè-indltatului Domnu i stdpAnitoriu a toatdMoldaviia Io Grigore Alexandru Ghica Voevoda, in anul dela Zidirea Lumii 7274, iar de la intruparea Domnului Dum-nezeu i Mdntuitoriului nostru Isus Hristos 1766, luna A-prilie, 7 zile, ca toatd cheltuiala dumisale Iordachi Canta,-

Bibl. Ac. Rom., ms. 503.I In dona mss. cunoscute noual: N-le 123 si 232 din Bibl. Ac. Rom.3 In ms. 123. Ms. 232 se ()preste la sfirsitul Domniei a treia a

lui Duca.4 Toate citatiile sint luate din ms. 123 al Bibl. Ac. Rom. Cf.

tus. 327 de la Museu.

Mari le compilatii de cronici 309

cozino, Vel Spiitar. [De aici adaus de cel ce iscdleste:, Si estiscris acestu letopisdt de pdrintele Iosav Luca, ficior Lucdi Vis-liernicul, Cu loatä cheltuiala mea, cändu eram Vol Spatar,Iordachi Cantacozino N'el Vornic." Cuprinde: a) Prefata luiNeculce; nesemnatä. b) Prefata lui M. Costin. c) Isioricii. (1)

Compilatia i Neculce complect. La urmd se celeste: Pdnii aiceaam gdsit de am izvodit acest lit[o]pisdt, dar de aicea mamie ur-masii mei, cercetind, vor afla".

CAP. VII.

Dimitrie Cantemir

Viata lui Dimitrie Cantemir, ndscut la 26 Oclombre 1671i,nu se poate povesti ca o simpld biografie de scriitor. E prcabogaid, prea amestecatd cu Imprejurdri politice de o Insem-ndtate istoricd mai largd pentru a putea fi bine §i multdmi-tor expusd In aceastd formd. Mai potrivit e a se pune aceastdviatd In legAturd cu operele pe care le-a scris beizadeaua §iexilatul, opere pentru care a trdit mai mult §i prin care aceststdpinitor de cueva luni de zile, acest nedibaciu calculator po-litic trdie§te in amintirea poporului sdu

Operele care se cetesc §i pentru care e ldudat Cantemir sInt,fire§te, cele istorice. Dar, pe lingd ele, elevul lui Cacavela a

Duph I. Minea, Despre Dinftr:e Cant m'r: omul, scriitorul, dom-nitorul, Iasi, 1926.

2 O biografie a lui si In Foa;a p. minte, ininuf literaturd pe1842. Pentru editii, re,ensii si panegirice ale lid, v. Ovidiu Densu-sianu, In Revista criticii-literard, II, p. 62, nota 1. SemnAluralui privata, In Uricariul, IX, pl. 10. V. si In Floarea Darurilor,II 1907 , Vesti noud despre Dimitrie Cantemir. Cu prilejul co-memorhrii lui recente, un discurs la Academia Romina al d lui I.Nistor; articolul mieu in revista Cultura din Cluj, I si ea prefathla editia ce am dat din Vita Constantini Cantemyrii , I. Sandu,In Anuariul liceului din Alba-lutia pe 1921 si carlea d-lui I. Minea, pomenita mai sus. D. St. Ciobanu a vorbit, tot in acel an, des-pre Dimitrie Cantemir in exil; An. kc. Rom.", an. 1925; cf. Revistaistoricit pe 1925 P. 135 si urm.) si a destainuit cuprinsul lucrärii Ittidespre Islam, comunicatia n'a aparut . Cf. si P. P. Panaitescu, InDaco-Romana. IV, pp 1238 51. Compilatiile d lui G. Pascu, inVia(a si op rete lid D. Cantemir Bucuresti, 1924 nu aduc nimicnou cf. si Europa Orientale pe 1923, p. 731 si urm.).

Marile cotnpilatii de cronlci 31 k

compus In cea d'intdiu tineretd a sa i ni§te compilatii ilegibile,In care avea de scop mai mult sd ardte tatdlui i fratelui sdumai mare clt folos trdsese din aleasa Invatriturd pe care oprimise.

Compilatlile acestea sint de natura filosoficd, poate in-chipui oricine dacd pe acest teren putea face descoperiri untIndr principe moldovenesc din secolul al XVIII-lea.

Dota sInt serse In latine§te. In Compendiolum, universaelogices institutionis", precedat de doud prefete, dintre care unan'are niciun sens, iar cealaltd niciun folos ca i toatd.cartea , se dau, In scurte frase, de §coalit, normele logice aletimpului. In Ioannis-Baptistae Van Helmont, toparchae inMerode, etc., encomium", autorul 1§i propune a face complimenteacestui vesti cugeldtor, dar lectura textului romanesc de jos,sau a textului latin de sus, nu lasd alte impresii decit a uneiIngrdmddiri desordonate de cuvinte abstractel. Ambele ma-nuscripte sInt impodobite de desemnuri misterioase, dintrecare unul InfAti§eazd. §i pe juvenilul autor, ca pe un fldcduslab, cu pdrul mare2.

Din fericire, s'ira scurte aceste Incerari de §coald; Diva-nul sau gilceava Inteleptului cu lumia, sau giudetul safletu-lui cu trupul", o izvodire originald den Vechiul i NoulTestament", flcuid In slava §i folosinta moldovenescului neam",supt Domnia lui Antioh §i tipdritd cu supravegherea cumna-tului Lupu Bogdan, la 16983, e, din polrivd, un volum gros. Dar,In cuprinsul lui, putini mai pot avea curajul sä rdtdceasa

Ni se dau Intdiu (loa. Prefete. Dimitrie oferd cartea lui An-lioh, ca al Mdriei Sale mai mic §i plecat frate", de care Insdsoarta-1 depdrteaza era la Constantinopol pe atunci pre-cum un pol e departat de cellalt.

Lucrarea e asdinanata Ïärä multd modestie ca un de flo-ricele cules i legat manunchia§".

Pe urind plugariul" Cacavela, care ostenise la holda mintiiautorului, recomandd publicului aceasta alor lui Invatilturi In-taiu odrasld", ldudind planul, folosul i chiar cartea e scrisd

1 La urna e si o tabla a logicei lui Van HP1montAmindoua cuprin e, In urma , Istoriei ieroglif ce", in edi-

tia, data de 5.cadem'a Romina, a Operelor.3 De calugarii Atanasie i Dionisie.

312 Istoria literaturii romanestl

cu o sintaxii inversiva i subersiva cu totul parliculara avoroavei lnfrumusetate, pe cIt a moldovenescului neam limba acoprinde poate". Ce mai multa vorba? termina. dascalul Iere-mis., e o opera f Acula cu didascalie tocmita.", asa Incit com-plimentul cam schioapata mai multi, cei ce de Ingereascaisteciune si a mintii ascutire a aceluiasi autor stire n'aupentru prea de minune lucru ce iaste a Mariei Sale ostenintaa fi, a o socoti sa vor indoi 1".

E, altf el, In cele trei carvi, dintre care cea din urma e carteade Impaciuire intre luptatori, o prelucrare Invdtata, In careScriptura e luminata prin Petru Belhurius, unde pentru sferatilcueste t", prin Lactantiu i Seneca 3. Se dan, pentru Moldo-veniZ timpului, ale stoicilor porunci zece", li se recomandaInteun unghiu original, cartile ce trebuie sà ceteasca, adeca.Scriptura si alte cartieele", iar, dintre paglni nu nevred-nici". Cicerone, Pentru slujbe", unele" din Seneca, Plutarh,Eticele sau Obiceainicele", Enchiridiul lui Epictet, Isocratrrpht: V.OititCy, lar, dintre crestini, nu putintei", ca Imi-talio Christi ; Toma Campicius, Pentru urmarea lui Hristos"Erasm, Enchiridion militis christiani §i Ethica Crellii chrisliana 5. ICi §i colo se vede ce credea tlnarul scriitor: desprepurgatorium" al papistasilor", care e pe aceastd lume, des-pre Invatatura, Mil care cineva e dobitoc §i mort sau, maibine, si decit dobitocul mai rata. este".

De obiceiu, expunerea e In prosa particulara la care am fa.-cut mai sus alusie, cu frase ca: nu ai istoriile cetit, nici aicronieele cercat", n'am macqr o zi trail", clnd pre lume pruncte-ai nascut, aceasta sä tii ca nu pentru alta te-at', etc. Uneori Insa Cantemir recurge la versuri, care sint foarte rele, caacestea :

Orne drepte tot ferice, etc.sau:

Prea prea rAdica-se InvatAtura,Ca mai grea sa caza cazAtura n.

P. 46.P. 153. E vorba de lesuitul frances Beauhours.

3 Pp. 181, 202.Deci si el atribule cartea, scrisI de Gerson, lui a Kempis.

5 Pp. 217-8.V. pp. 172, 205, 210, 212, 224, 226-7, 234, 237.

sail:Copilul neinvatat dobitoc mic creste,lar, mare facindu-se, bou mare se numesic

In fata textului romin e o versiune greacd, §i. Dimitrie Can-temir a fAcut §i aici cetitorului darul unei ilustratii apoca-liptice'.

O compilatie greoaie, rdu scrisä i fdrä scop, astfel e Diva-nul. Totu§i Cantemir era mindru cd a indeplinit aceastd greasarcind de despojare i orinduire a Scripturilor, el a compusIn grece§te. Incd. In 1714, cind era altfel de om cleat lindruldin 1698, el °feria un exemplar din Divan unui corespondentdin straindtate 4.

Cantemir scrisese acum Istoria Imperiului otoman pe careo numWe insu§i, citInd-o in cartea de care ne ocupdm acuma:Istorie de noi fdcutd" sau Isloria noastrd pentru cre§tereadescre§tirea Curtii aliosindne§til ". El ddduse la lumind §i Des-criptio Moldaviae, titlu tradus tot de clinsul cu Cartea hold-ririi Moldovei"6. Atunci se gindi, la rindul säu, minat de a-cela§i curent patriotic spre cercetarea glorioaselor §*1 depdrtate-lor origini ale neamului umilit i scdzut, se gindi sd cu.prindainteo intinsd operd de eruditie, inteo cercelare de mindrd afir-matie nationald toatd istoria poporului ronfin, pdnd la Mara-mora§eani", la Ronfinii de peste Dunare", la Cotovlaliii dintara greceascr.

Era un plan nou, i aceastd singurd ideie de a tratà§ffintific istoria Intregului nostru trecut, Mil a se opri la gra-

Marne compilatil de Cronici 313

Versuri relevate in Minea, o. c., p. 23.2 S'a reprodus i aceasta lucrare in editia Op-relor de Academia

Romina.3 Cf. Drago s Protopopescu, in An. Ac. Rom., XXXV.t Scrisoarea in Neuer Bacher-Saal der gelehrten Welt, Leipzig,

1711, IV, p. 3778; reprodusa Ovidiu Densusianu, Rev. crit.-lit.,p. 65 si urm. Am gasit un exemplar inVo lista de carti din veaculal XVIII-lea.

I Istoria e citall de doua ori pe p. 315 din t. II.6 Geografia" e citata in t. I, pe pp. 99: Gheografia noastra,

carea pentrh Moldova am facut"; 135: Ce noi, avind deosabit scrisIn Gheografia Moldaviei pentru tt &wile terilor moldovenesti i munteanesti"; 2i4; in t. II, pe pp. 113, 378 9. Citam tot dupa editiavecbe a Hronicului. Cea noua a lui Tocilescu, pentru Academia Romina, nu da un text sigur.

314 Istoria literaturli rombe0

nitile trecdloare, la despdrtirile vremelnice, ar face cca maimare onoare invdtatului principe oricit de insuficient ar fifost pusd. in practicd. Cei mai luminati dintre istoricii nostri1§i opriserd pdnd acum ambitia In hotare-mult mai restrinse:sd. stabileascd. legatura intre Romani §i Romini,sd. istoriseascd inlegdturd cu istoria descalez.drii inidiu' si evenhnentele ulteri-oare dintr'un singur principat, acel in care trdia autorul. AsaIlcuserd cele trei lumini de pand acum ale istoriogratiei, alecugetdrii romdnesti care se manifesta aproape numai Inaceastd formä a istoriei: Miron Costin, incepatorul, NicolaeCostin §i Constantin Cantacuzino, indemnati la lucru, poateamindoi, de studide asupra originilor na`ionale ale celui d'intliu.Nu numai atita. In cercetarea unei epoce din istoria omenirii,cu cit cineva e mai bine pregaiit, cu alita problemele ce seridicd inaintea lui sint mai numeroase. Pentru Coslinesti,singura intrebare interesantd, in studiul inceputurilor neamu-lui, era aceia despre descendenta noastrd: Sintem Romani?Si, dacà sintem, cind am venit? Si cine a fost Moisele acestuiexod? Pentru Cantemir existd si o altà problemit, de o insem-ndiate aproape aceia a persistentei. Predecesorii lui nuse sfiau sd afirme cä o bucatd de thnp pdmintul Moldovei afost pustiu, cd, numai dupd multd vreme, el a fost ocupat dinnou de ostasii, de tovardsii de lupia §i. de petrecere ai descd-lecdtoruiui maramuresean. In aceastil afirmare, ei, oameni cucon§tiinta nationald mai putin desvoltald, cu mIndria mai slabd,nu vedeau nicio injosire pentru ai lor.

Lui Cantemir nu-i ajunge nobleta obirsiei, coborirea din std.-pinitorii lumii antice. El vrea intdiu ca niciun amestec sa nufi tulburat puritatea acestai singe, singele celor mai bune fa-milii italiene. Pentru dinsul Dacii n'au fost numai invinsii, cijertlitii, disruii, acela cari au disparut fdra de urnut, cu yeiiloe, Cu litnba lor, cu cultura lor, lasind numai tara guaba std.-pinilor noi Pe un tevitoriu istovit de tot" s'a clddit civilisatiasuperioard a acestor din urnid.

Sintem deci numai Romani, Romani din Italia, Romani dinfamilii pa:riciene, un mare merit pentru cineva care stie sdpretuiasea dupa cuviint.d bunul neam"1. Romani fiind, isto-

I I, p. 52.

Marlle compilatii de cronici 315

ria noastrA n'are singura vechime de peste 1610 ani": dedrept face parle dinteinsa toatd desvoltarea glorioasd a vechiiRome, pe care o va si povesti Cantemir. Ai nostri sint Augustsi Cesar, i oamenii mari ai Republicii, i palidele figuri eroiceale legendei regale. Si prin acesti fu i coboritori ai zeilor Romaromind se leagd, la rindul ei, de miturile elene, de Aeneas siTroia, de inceputurile, cintate de poeti fdrd de nume, ale ma-ririi eleno-italice. Cu end cdldurd apArd el, ruda depArtatda lui Agamemnon, limba greacd, strdbuna limbii romdnesti, im-potriva birfirilor lui Mauro Orbini, care o fAcea coboritoaredin limba slavd: Ca cum ar zice Tiganul cd este pdrinteleIudeului i".

Cu despret, el inldturd, de cite ori o gdseste in cale, leorialui Piu al II-lea cd Flaccus ni-ar fi dat numele de Valahi".Valah" e Roman", si ce avern nevoie de falsul Flaccus,cind putem dovedi ca pdrinte pe autenticul Traian? Cu pa-siune, el rdspinge once afirmatii despre pdrdsirea de catreRomini a solului national. Fii ai Romei, nepoti ai Greciei mi-lice, pusi pe acest pdmint de victorie, nu 1-am pArdsit niciodata.

Aurelian a concentrat fortele romane de pretutindeni pentruexpeditia persand. Dar moartea lui la Bizant a fdcut sd seintoarcd inapoi legiunile instrdinate. De acum inainte, nu nu-mai cd toatd istoria noastrd s'a desfAsurat alci, inteo Dadepe care Cantemir o intinde cu mult peste granitile ei reale,dar aceastd istorie n'a fost istoria unor supusi, unor fugan,unor pdstori umili, ci o istorie de Stat, cu fastele ei de bi-ruintd, pe care le intrevedem prin negura vremilor obscure.

In intunerecul cel mai adInc din istoria noasird medievald,el proiecteazd luminoase fantasme de Domni, de luptdtori a-nonimi. Goti, Huni, Bulgari, barbarii nu ne-au subjugat nici-odatd: ei au locuit si au dominat totdeauna aldturi de noi, carini continuam civilisatia latind In forme de Stat ce s'au pre-f dent ca vremea, au scdzut, au crescu', dar nu s'au sfarImatniciodatd. Amestec intre dînii j intre noi n'a fost In veac: arfi un sacrilegiu sä se admitd o asemenea singeroasd ofensa!Am fi rdmas noi altfel icoana cea mai curatd. a Romei, ceamai din lduntru si mai de treabd mddulare a Imprirdtiei Ro-.

1 Pp. 80, 81.

3I6 Istoria literaturit rontAnestI

manilor", cei mai asdmIndtori Cu pdrintii dintre copiii Roma-nilor, cel mai vechiu si mai nobil popor Intre acei trufasi bar-barogeneri de ieri, de alaltdieri, cari sint popoarele culte aleEuropei! Chid rdscoala Bulgaro-VIalli!or face sä vorbeascd des-pre RomIni cronicarii Bizantului, Cantemir tresaltd de mindrie.De acum Inainte, siim ce a fost Cu noi: istoria aminduror Sta-telor Intemeiate pe malul drept al Dundrii ni apartine, precumni apartine de drept, din causa originii noastre, toaid istoriaRomei constanlinopolitane, istoria bizantind intreagd. Se puteaoare id nu le povesteascd Cantemir pe amIndoud?

Inaintea Tatarilor, RomInii din Dacia, Cu sefii lor, se retra-serif peste munti, In Ardeal. Nobilii lor Imboggird nobleta ar-deleand, In mijlocul cdreia rdmaserd. Dar cei mai multi f-

curi numai un popos trecdtor In provincia muntoasd, unde,bejenari medievali, mergeau sà caute un addpost. Stllpul defoc al Tatarilor se depdrtase, ldsInd numai pdmIntul ars inurrnd: vechii stdpIni, stdpInii vesnici ai acestui pdmInt, suptcare dormiau doudzeci de generatii romane, se Intoarserd. §i-1ocupard.

Drago § trebuie sd fi fost fratele, cel putin vdrul lui RaduNegru. AmIndoi trebuie sà se fi ndscut, sà fi domnit dincoacede munti. Fugiti de aceiasi urgie, ei furà chemati Inapoi deaceiasi 1inite. Descdlecarea" lor, un intors de fugan, trebuiesd se fi fAcut Ind. In secolul al XIII-lea, cdci solul patriei nuse putea sd fi rdmas pustiu, pdrdsit, robit.

Cantemir, jignit de present acest de acum nenorocitstatul stdpinitor acestor a noastre tari", vedea si mai departelumind si glorie In trecut. Cine a oprit pe Turci In revArsarealor cotropitoare? NeInvinsul neam romano-moldo-vlah." Totis'au supus Osmanilor: pdnd i descendentii Scitilor, cumplitiTatari, cari-i urmeaza acum ca niste cini". Dar ostile Sulta-nilor au fost bdtute In cImpii moldovenesti, mecate In apeleDundrii, Nistrului, Prutului, Siretiului, ifirladului Chid Bog-dan Orbul se supuse, cu conditii pe care Cantemir le dàpentru intdia oard, aceastd supunere era o biruintd: primind a-ceste conditii, Turcii calcau pentru Intdia si cea din urmäoard prescriptiile Coranului relative la cei invinsi. Statul a

Pretata.

Mark compilatii de eronicl at'?

persistat; Rominii au rdmas intre holarele lor cele vechi deun mileniu i jumAtate. Aceaste a noastre dual tdri Cu agiu-toriul lui Dumnezeu, macar eä supuse si ascultdtoare slutmonarhii turcesti, Insd nici stdpinirea, nici slobozeniia gioss'au ldsat, ce dupd multe singeroase i romdnesti rdzboaie cuMara, cu Cdzacii, cu Ungurii, cu Leasii si mai apoi cuTurcii cu cei de o fire cu dînii TAtarii, niciodatà picioruldin hotardle sale afard nu s'au scos, ce Infipti i nezmulti aurdmas. Besearicile, leage, giudecdtile, obiceaele nesmentitenebetejite si le au pdzit." Drepturile suverane i acel deviata si de moarte au rdmas Domnilor tributari, i, dacdastAzi alegerea Domnilor mai mull std. In voia Portii decitintea acuitorilor", aceasta s'a facut numai prin voia Romi-nilor: vulturul roman si-a dat pana pentru a inaripa sdgeatacare trebuia sa-1 rdneascd. Pand si in continua vdrsare debani la Poartd. vede Cantemir un titlu de glorie pentru poporulsdu: aceastd secdtuire a averii neamului e un perpetuu sacri-ficiu de aur, dupa acel de singe, si prin aurul ca i prin sin-gele Rominilor s'a rdscumpdrat de la Turci libertatea Europei.Un adevArat mesianism romdnesc, precedInd cu un veac peal Polonilor.

Pentru a serie aceastd carte, pentru a manifesta Inteo operdistoricd aceste idei, Cantemir s'a pregAtit cum niciun invdtatromin nu se pregdtise la scris inainte de dinsul. Izvoarele an-tice, grece i romane, le posedd perfect: predecesorii lui se fo-losiserd mai mult de resumate, de dill de mina a doua: cita-sera pe clasici dupd Bonfiniu i Toppeltin; el, Cantemir, cita peStrabon in original. Bizantinii Ii erau cunoscuti bine, dacd nuizvoarele latine ale istoriei medievale. Pe acestea, cind nuslut cronicari poloni, le stie numai dupd opere modernede eruditie sau de popularisare. E In adevAr curios darna rar pentru aceastd epocd sa se vadd un Invdtat cinstit

foarte serios ducind cu vervà i convingere o polemicAinaintea sa, cu un text grec medieval sau antic aldtu-

rea de dictionariul istoric al 114 Moréri

Cantemir, un Orientalist, utiliseazd In acelasi timp pe Saadi,Iaeut, Mirhond i Hezarfen. Cunoscdtor de slavond, de ru-

318 istoria Uteraturil romAnestt

seascd, de polond, el lucreazd Cu letopisete rusesti (din careciteazd trei), Cu cronograful sirbesc, cu cronica bulgard a lui.,Sava"1,cu ,,letopisetul slovenesc",cu cronice ale Poloniei, scriseIn leseste.

Se envine sä ne oprim mai mult asupra legdturilor lui cuisloriografia roindneascri. Sä vedem intdiu 'ce cronici moldo-venesti Ii erau cunoscute, ce folos trage din ele si ce valoareli atribuie.

In mai multe locuri din Hronicul" sdu, Cantemir vor-besle de Cronica lui Ureche; SdracuI Ureche Vornicul si lapredoslovia Hronicului sdu zice si el a a Vlahilor nume

fie luat de pe acel Hatman" 2 El observd la Ureche men-tiunea letopisetului moldovenesc, dar nu-1 ctmoaste, precumnu 1-a cunoscut aproape nimeni dintre Moldoveni, dupd ce el afost cuprins in compilatia, mai interesantd i scrisd in limbaterii, a Vornicului lui Vasile Lupu3. Am vdzut In cursul a-cestei istorii cd lucrarea lui Ureche a fost, curind dupd sdvir-sirea ei, amplificatd de un personagiu cu numele de Simion.Cronica lui Ureche fIrd. adausurile lui Simion, cu total fdrä a-dausurile lui, am vdzut cd nu se gdseste In niciun manuscript.Cantemir avea deci versiunea lui Simion, o avea poate chiarIn mai multe exemplare, cá'ci el vorbeste de mai multe le-lopisete moldovenesti4

$1im iardsi cá numele lui Simion e dat de doud ori in formacunoscuid a compilatiei lui; odatil de o non.' marginald laijderenie", allä datd de o insemnare proprie la Despot-Vodii.

1 II, p. 318.2 I, p. 101.3 Mare jale ne este ca Hronicul carile au fost scris mai denain le

de 11 ronicul lui Ureche Vornicul si a lui Misail mAzactil [v. In text, mai de-parte] sA aflitna nici cum n'am putut. Iard, precum cel isto,ric al prii Moldovii sa nu fie fost Ureclie Vornicul, singur el mar-turisaste, de vreme ce In multe locuri pomeneste de Hronicul vel mol-dovenesc. Asijderea Alisad i Simion [v. mai departe] vede-s4 acel ve-chiu Hronic sA-1 fie avut la mina, caci i ei pomenese de acelasHronic, precum si de a lui Ureclie, si ales Misail Cglugarul anumeinseinneaza precum acel d'intaiu istoric au fost insdinnind viata Dom-nilor de la Dragos-Vodd numai 011a la Petrii-Vodà Schiopul";JI, p. 376.

4 1, p. 181.

Marile compilatil de cronlci 319

Cantemir n'a ajuns niciodald cu povestirea pAnd la Despot, iarnota marginald lipsia In manuscriptul sdu. Faptul cd. Simiona adus fabula despre originea Rominilor, culeasä Intr'o cronicd.ungureascd, I! stie Cantemir numai din lupia CostinestilorImpotriva calomniatorului poporului sdu : Pentru numele...bdsnuitoriului acestuia, asea ne instiintdm de la Miron Costinsi de la ficiorul sdu Nicolai Costin Logofdtul, iard basna luiin pomenita predoslovia lui Ureache asea o cetim' 1. Tot dinCostinesti iea istoricul 1.1 numele celorlalti doi sustindlori aicondamnabilei teorii, Misail i Eustratie, fAcInd, In doud lo-curi, din acesta din urmd un treti Logofdt al lui Constantin-Vodd Cantemir 3.

Asupra acestor lucruri, de altmintrelea, autorul Hronicu-lui" n'a fost niciodatd bine ldmurit. Ordinea In care au scriscei trei compilatori, numele lor chiar Simion e nurnit,cind dascdlul", cind cdlugdrul", cind Ungureanul" , va-riazd dintr'un loc In altu13. Predoslovia, e, cind a lui Ureches.cind a lui Simion i Misail5, cind a tuturor trei6. Pe Ureche,In fine, II crede a fi Nestor, dupd vremea clnd i se incheie po-vestirea.

Afarä de versiunea lui Simion DascAlul, Cantemir avea InsdIn manuscriptele sale si o alta: aceia a Costinestilor, adecd a-cel corp ultim de cronici moldovenesti care era precedat dePrefata lui Nicolae Costin. El citeazd istorioara de Dachia,capul cel mai de pre urmd." de Logofdtul Nicolae7, adecaIn troducerea pomenitd. Se mentioneazd apoi In Hronic" Hro-nicul Moldovei de la pomenitul Dragos-Vodd pAnd la Domnialui tefinitd-Vodd, feciorul lui Vasilie-Vodd, care Hronic Intdie scris de Ureache Vornicul pAnd la Aron-Vodd ce-i zic Cumplit,iard de la Aron-Vodd pánd la tefan-Vodd este alcatuit deMiron Costin, Logofdt 3".

4 N. mai sus i I, pp. 101, 348.6 II, pp. 3, 169.6 II, p. 379: Pridosloviia leatopisetului lor".T II, p. 53.

1, p. 227.

I, p. 151.2 I, p. 144; II, p. 379.3 Iatà aceste locuri: I, pp. 144, 151, 159, 171; II, pp. 147, 169,

191, 239, 307, 325, 326, 327, 328, 331-2, 334, 337, 344, 346, 378, 379.

320 Istorta litcraturti romAnevi

O ideie mare despre acesti precursori n'are Cantemir, careprivia Cu despret la erudiiia lor incomplectit si de imprumul.Pe Ureche II considerd Cu un fel de comiseratie pioasd: luneca-rea" lui in privinta etimologiei cuvintului Vlah" o scusdprin prostie", prin greutatea vremilor in care a scris adeaale lui Aron-Vodd cel Cumplit, prin aceia cà nu el a in-ventat nepatriotica teorie. Ba Cantemir merge asa de departe,incit ii concede s't cunostinta literelor latine: cdci la slovele 1A-Linesti lipsit sd fie fost nu s'a' aratd 0 apreciare severd e nu-mai la originea atribuitit." de Ureche lterbului terii: mai multbasmu sà asamdnd decit istoriei adevdrate"2.

Minia revarsd insd Cantemir cu once prilej si In ter-minii cei mai violenti i injuriosi asupra introducdtoritor teo-riei cd ne coborim din tdlhari. Treimea asupra cdrcia tradi-tia aruncd vina acestei singeroase ofense, e maltratald cu onceprilej, i fireste de cele mai multe ori greul Il duce Simion,dasclil une ori, cillugAr altd dal.d, din cind In cind Ungurean,dar totdeauna mincinos", bdsnuitor'", mlizac", hloricar".Cetim apostrofe ca acestea, care ni dau o Malta.' ideie de ca-pacitatea de indignare a invdtatului strdbun: Vino acum aicea,cinstitulc In basme Simioane i teaca minciunilor, Misaile 3",Vino acum, bunule Simioane i frumosule Misaile Dacrtsint RomIni cari sá se coboare din tdlhari, acestia nu pot fi,declard criticul, decit pdrintii izvoditorilor teoriei'.

Pe Miron Costin am vdzut cd-1 cunoaste Cantemir numaidin cronicd, si, necoborindu-se el insusi pänd la vremile des-crise In aceastd cronicrt, el n'are ocasie sd judece valoarea luica istoric, Fatd de Nicolae Costin, care muri putin inainte detlinpul cind fostul lui Domn, isi scria opera, tonul e plin decondescendentd si de stimd chiar. Cantemir culege 'in operalui o inscriptie epigraficd 6, o inscriptie de monedd7. Cind sedeosebeste de dinsul, istoricul se multlimeste a spune crt adver-

I, p. 113.I, p. 348.

2 I, p. 169.Ibid., p. 239.

6 Ibid., p. 240.6 I. p. 194.

¡bid., pp. 191-5.

Mulle compilatii de cronki 121

sarul s6u greseste, se arndgesfe: greceste sgracul Neculai Cos-tin, Dumnezeu 0.-1 ierte" 1; amdge§te-sd Nicolai Costin Lo-gofdtul". Ce noi", adaoge el dupd constatarea unei grqeli,mai mult dintre ceale omene§ti pe omul trecut nesupdrindu-1,In cursul Hronicului... vom arata, asa cit O el, Dumnezeu sd-1pomeneascd, de-ar fi viu ,i sà vazd istoricii pre carii poatefi In viatd a-i vidè nu i s'au tlinplat , singur grepla sa cudraga inimd ar miirturisi 3."

Cantemir mdrturise§te a a posedat la Constantinopol Hronicul muntenesc", scris Cu mina lui Serban Logofatul" Inproastd Iimba greceascd" 5i adauge cd, ramlind acolo In 1711,s'a pierdut impreund cu restul averii hainului. El mai spune,tot In acel capitol, cd are Incd un letopiset muntean, ce mergede la Rada Negru la Constantin BrIncoveanu, dar cd nunieleauforului nu se ivesfe 0 deci nu-i poale judeca valoarea, nicidupà autoritatea scriitorului.

Cronica greacd 0 cronica romdneascd eran, cred, una i a-ceia§i, compilatia lui Stoica Ludescu adecd, fAcutd din ordinullui Sorban Cantacuzino §i Intoarsd pe greceqte pentru a puteafi cunoscutd de un public mai intins §i mai invdtat. Manuscriptul original Il va fi cdpdtat Cantemir de la rudele nevestei saled'intliu. Din acest manuscript el reproduce un pasagiu, ,iacesi pasagiu e Imprumutat din a§a-numitul Anonim romd-nesc" t.

In adunarea informatiilor sale, autorul Hronicului" nu s'aoprit Insä la izvoarele serse. Aldturi de cronici, de opere deeruditie, de hdrti geografice, el mentioneazd §-i inscriptii si mo-nede, ca aceia pe care i-a furnisat-o Teodori, pircAlabul de Ga-latiHt. La nevoie se pogoard el, marele cArturar, pana la as

1 II, p. 53.2 II, p. 385. CA a cunoscut Cantemir s'i cronica lui lireche prelu-

crail de N. Costin, se vede din ultimul capitol, In care discutadata desalecarii si citeaza adaosul lui Nicolae, pe care Kogalniceanu11 tipAreste pe p. 134, nota 2, atribuindu 1 lui Miron, Cf. §i I,p. 102. Pe Miron II pomeneste allturi de Nicolae si pentru Troian;1, p. 248. Dar si aici pp. 98-9 Nicolae citeazA pe tata! sAu.

3 H, p. 53.A Cf. II, pp. 360-1, 374-5.6 I, pp. 187 8, 192, 194 5, 346-7.

21

322 Istorla Iiteraturil roinAne0i

cultarea depiirtatei soapte naive a legendei. Asa Il vedem po-menind spusa despre Ler Aler Domnul" i despre Curtilelui Ler Impárat" ale voinicului" Preda Stambol-Munteanul, unostas de supt steagurile lui în 17111. Si In compilatia lui eru-(tia rOsuna pánä i ecoul cintecelor populare din vremea luiRares, cIntecelor prostesti de la Doinnia. lui Petru-Vo(15."2. Oasámánare, neasteptatd, cu. informatia Stolnicului Cantacuzino,pe o vi-cine cInd Apusenii se opriau asupra cronicelor çi acte-lor diplomatice.

Cantemir, acest om asa de bine informal, un spiril critic,un despicdtor al negurilor ce Intuneed adevArul? Inteun sens,In singurul sens admisibil pentru un Invdtat oriental din seco-lul al XVIII-lea, Dumitrie Cantemir a fost un spirit critic.

a citat pe Moréri Fine Strabon, cti a N'azul in Bonfiniuun izvor de o importantá asemenea Cu a scriitorilorcui a descoperit In Capta Bubali originea stemei moldovene,cä a gásit etimologia costandei intr'o monedd a lui Constantin-cel-Mare, cO e dispus a lace din Cazan i Cazaci, cà a infrdtit peDrago cu Radu-Negru, fiii sau nepotii" lui Ionià, strh-inutindu-i cu decenii in urmá, cá a vazut In Aeneas talál Ro-manilor si In limba lui Homer mama limbii 'atine, ea' a falsi-ficat adevOrul, tlicind i exagerind, de la un capat al cerce-tárilor sale pánä la altul, acestea sint, de sigur, defecle gra-ve pentru allcineva decit Dimitrie-Vodá. Cantemir, nepot demazil fliciian din secolul a/ XVIII-lea, Domu al Moldovei,cneaz si senator rusesc din vremea lui Petra Alexeievici. Ele arfi defecte grave pentru acel care n'ar vorbi, critre strdinicOtre ai säi, de neamul sau oropsit, umilit, necunoscut, Si,cind se gindeste cineva, cá, mal mult sau mai putin ciar,Maria sa Petru Alexeievici trebuia sa." judece foarte incomodeteoriile romane asupra originii unora din fratii sal intruIIristos, subjugati de Agareni, In aceste exagerAri, condainna-bile la altcineva si In alte timpuri i locuri, se descopere si unoarecare element eroic. SInteti un norod slovenesc de lege pra-voslavnick era sO spuie stiinta moscovitá.. SIntem Romani, Ro-maní din Roma, cei mai buni Romani, si nu ne-am clintit de

I, p. 288 §i unn.2 I, p. 332. Cf. Alinea, o. c., p. 102 i unn.

Marile compiiatii de cronici 33

pe mosia noastrd milenarA, In care ne-a infipt" impArAtesculstr/bun, ilspundea prin Cantemir tin6ra tiinut romgneascd.

In felul de lucru, In expunere, in orinduire, in teorie Cante-mil- este, de sigur, un spirit sainlific. Se scusd undeva cA n'afAcut, luind excerpte In grabl, trimiteri exacte, istoricul fiinddator sä arate din ce jicnitA a luat gräuntele ce Imprdstiel;aiurea el tlO canoane, norme criace pentru gilsirea adevaruluiIn cheslii de origini: racerea izvoarelor asupra unui fapt nuaratd lipsa lui, mentionarea faptului dupd o perioadrt de tdcereconfirtuà persistenta lui, etc. 2

Oricum sä judece alii, ei vor trebui sit recunoasca ideia su-perioaria pe care o avea acest om despre adevar i despre

Nu se poate vorbi cu despret de scriitorul care credca si spu-nea lucruri ca acestea: sufletul odihnit nu poate aria prindnu Oseasie adevilrul, carile II cearcd oricil de departe s't oricitde cu trudrt i-ar a-1 nimeri" 3. E panii la un puuct explica-bil si cum cineva convins ci,1 a facut o opera' de patriotism side adevAr putea sil coneeapit ideia naiv6 de a dedica lui Dum-nezeu untk:a in Troità inchinatului i sllivitului" suclorile os-lenintelor sale".

Adese ori Cantemir a fost acusat de stil greoiu i pedant_Las la o parte explicatia; scusa cii aici i in cele mai multe,dadt nu In toate operele lui, avem a face cu traducen, fkutede autor, dar traducen, ì declar cd impresia aceasta n'oproduce Hronicul" decit acelui care nu se poate deprindc insintaxa mai Incilcia a altor timpuri. Aceasta pentru stilul gre-oiu. Cit pentru pedantism, nu-1 pot descoperi. Pe vremea luipeclantismul fAcea parte integranta din stiintd, eraca si! zi-cem asa, peruca ei, i, comparat cu invgatii sii colegi, cuceilalti soti" ai Academiilor, din care si el fAcea parte, Can-temir apare natural, une ori jovial, din and In and poetic: prineruditia ce-si asimilase, transpare atunci firea adevIratà a mos-neanului moldovean.

Asa, vorbind de ràzboiul Troii, princiarul academician si se-nator se riseá a pomeni de preferinla pe care o avea Paris

IL p. 192.2 Cf. nota facsimilata §i vol. I, p. 237 qi unit.3 I, p. 151.

a24 istoria Ifteraturii romAnesii

pentru mInggierea ochilor qi a cositelor Ileanii" l. Pe Ureche,care Imprumutg de aiurea o pgrere gre§itg, 11 Indreplgtqteprin aceia el n'a fost el cel d'intdi ibovnicul giupineasii" 2,Glumind pe socoteala lui Aeneas Sylvius, ca Papg Piu al II-lea,vinovat de o gre§eala §i. el, principele pravoslavnic zice: PriiatinImi este Eneas Silvius, prliatin imi este Papa Pius, dar maipriiatin adivdrul" 3. Vorbind despre imposibilitatea cciptuqiriiadevgrului, adauge cg. nici soarele cu ting se poate lipi".Il vedem rizInd de stilpul din legenda bulgarg.: stIlpul demarmura bulgdresc"5, §i. de o inmune povestitä de un analists'id): aicea celitoriul trebuie sg-§i opreascä rIsul, cdci minunesirbeasca se poveste§le"°. La o minciund: aceastg poveasteeste, axila noi Moldoveanii li zicem minciunA cu coarne" 7,La moartea subitä a lui Carol al XII-lea: cit mai mult soco-tesc sä se fie trdgdnat sunetul pu§tii carile l-au lovit, decitsufletul lui In trup dupg. lovalg.". Intr'o polemicg. se Intreaba,sa fie sabia du§manului sabie slujitoreascg. §i tlioasl" sautImpA custurg. bgbascg. §i. numai de cov6ti rAzgtoare". Bar-barii, ndvglind In bogatele provincii ale Imperiului roman,ca bruma rgce pre o floare deschisg. se 14.sa qi le veqteziia" °Un argument se prinde cum sä prinde sula In sac §i mgciucaIn punge li. IntlInim o minciung. tuai goalg 'leen pilugulpiulitei"12. M'id i se Intimplà sá reproducl, pentru a o criticApe urmg o simpld poveste din analele vre-unui cgluggr ne-cArlurar, el nareazá cu u§urintg. §.1 cu pllicere, In tonul ciirti-lor biserice§ti, al basmelor, al poesiilor populare. AtIta In-vAtg.turä poliglotä nu rapusese urea lui cea d'intAlu, mcqte-nitg., firea de om de tarA, de drept Moldovean.

1 I, p. 66.2 I, p. 103.

6 II, p. 354.7 I, p. 156.e P. 219.2 P. 299.10 II, p. 35.11 P. 337.

i P. 332.

8 P. 110.a P. 113.6 P. 156.

Marile compilatii de cronici 325

Pe latineste se putea vorbi greu de pilugul piulitei" i decustura 1:Masca de covati rilzktoare". Totusi opera a fostscrisk In latineste intkiu.

Indemnul i-a venit de la unii priiatini streini, si mai cu deadins de la Insotirea noastrk, carea este Academia Stiintelor deBerolin". I se ceruse o geogralie, pe care o clase; acurn voiaude la dlnsul o carte despre originile romIne, de Incepktura,neamul i vechimea Moldoveanilor..., mAcar cit de pre senil",

apoi o cronick a principatului, care sk Inlocuiasck pe aceleaale scriitorilor de pknk acum", cari, nu fArk socotealk, ceîncä foarte cu cumpkt", afark de regretabile esceptiiche oarece, pre cit adecd stiinta le-au agiutorit, in hronicilesale InsAmnat ni-au lksat"1.

Cantemir Incepu opera aceasta din urma, monument ves-nic, nu prin resultatele tiintifice, ci prin lArgimea i Inkl-tirnea ideilor ce manifestk, la 1718. In Prolegomene chiar elserie: Dachia mAluroask., cit la anul trecut, la pacea lntreNemti i Intre Turci, la Pazarovit fdcutà, au luat Chesariul dela Sultanul turcesc" 2. In prefata precedentd, el socotia, cumam vkzut, la peste 1610 ani" vechimea Rominilor In Dacia

incepea sederea lor aici la 107e. Socoteala d'intdiu ar da:1719, iar cea de a doua dupd 1717". Insk Cantemir ni spuneIn aceiasi operk cä a inceput-o In latineste, fiind la Moscova:CM scriam Hronicul nostru, la Mosc, unde cArtile de treabkInck tot sint rari, aflIndu-ne" 4. Din Moscova plecà principele,dup5. ordinele ImpArktescului sku stkpin, la 1718, si trebuiesk admitem cà pknd la aceastk datd redactia latink era a-proape terminata, de oare ce locul citat se afla In carlea a1X-a, cktre sfirsitul cronicii 5.

Cantemir lncepea cu Troia, si avea de &id sä mintuie cuulthnele evenimente, skvIrsite de dinsul sau petrecute supt ochiiski, din istoria Moldovei. Trimiteri la expunerea ulterioark a isto-riei moldovenesti moderne se Intilnesc une ori. Asa, In Prefata

I, pp. 223-4.2 1, pp. 23-5.

Pp. LX, LXX.4 II, p. 329.6 V. 1st. imp. otoman, trad Hodo§, p. 802. Aceasta s ar potrivi §i

cu mentiunea din Anale, XI, p. 55.

326 Istoria literaturii romane§ti

chiar, vorbind de luptele RomInilor cu Turcii, autorul promite apomeni mai departe de aceastea i altele mai minunate decitaceastea"1. CInd termina tomul Intaiu, pe care avuse intentiasa-1 duca nmnai pand. la 1271, pana la Inturnarea lui Drago§-Von. In tara Moldovei i lui Radu-Voda Negrul in tara mun-teneascr", istoricul avea Incd de gind sit desfa§ure Intr'unal doilea tom rindul anilor §i povestea Domnilor pana lavrernile noastre, i a§ea Impreuna pe amIndoua pdrtile isto-riei la tipariu sa le dam'.

Nu numai cit avea de gind, dar scrisese §i Prefata acesteia doua 0. ultime pdrti. Inteinsa se ocupa intaiu de greutaleaconcilierii izvoarelor divergente un codru prea des 0 ne-rdzbdtut", de atacurile ce filosofia secolului al XVIII-lea In-cepea sa le aducd cartilor sfinte, de marile evenimente de is-torie europeana. Implinite In urma; el discuta influenta retoricii0 a §ovinismului asupra istoriografiei. Mai departe, aratadin ce indemn sciisese Hronicul", ca i Gheografia" eelprecedase. Aceasta din urmà fusese compusa cu doi ani mai de-nainte", iar partea Intaiu a expunerii istorice, Hronicul ve-chimei neamului moldovenesc... de la vremile lui August Che-sari, 0 mai pre urma de la Traian, pdnd la Inturnarea luiDrago,-Voda In ..krdeal la locul §i la ino0ia sa", fusese termi-natd, islorisirea adecei desavir§itd, In anul de curind tre-cut". Acum, In 1719, vrea sd continue lucrul. Inteacestan... cules am Hronicul Moldovei de la pomenitul Drago§-Vodapana la Domnia lui Stefanita-Vodd..., care Hronic este scris deUreachem §i de Miran Costin... Insa InteamIndoi ace0i scriitori,multe §i de treaba a A. §ti lucruri, carele la istoricii straini,Insamnate sa afla, ei, cu ce pricind nu putern §ti, cu condeiultrecindu-le, noi la trupul 0 la locul sail a le aduce le-amnevoit."

Se IntImpla Insit stramutarea lui Cantemir de la Moscova,casaloria lui a doua cu frumoasa principesa Anastasia Trubetcoi,

care i tulbura viata studioasa, moartea flicii sale Smaranda.Fostul Voevod moldovean fu numit senator, consilier intim alImparatului; el lepada hainele sale orientale, îi sacrifica mus-

1. p XL\ II.2 Cal e celiloriu, pp. II, III.

lbid Cf. §i Descr. Mold., p. 48.

Marne compilatii de cronici 327

tatile §i. deveni un Curtean de moda europeana. Grijile caseinoua si ale unei activitati politice puserd capat pe incetul carierei lui de scriitor.

In 1722, Petru-cel-Mare incepu campania sa personala, s'i

Cantemir il insoti in pelerinagiul salt militar, in calitate deorientalist diplomatic, de redactor de manifeste, talmaciu, or-ganisator de tipografii cu slove arabe si scriitor de memoriistiintifice asupra celor vazutel.

Ocupatia nu era usoara, si ea rapuse puterile acelui care fu-sese onorat cu dinsa. Cantemir se imbolnavi in 1722 si muri la1723. In anul mortii, i se permise sä se inloarcà la mosiilesale: la 14 Ianuar 1723, el pornia din Astrahan si ajungea acasaIn Mart, ceva mai sanatos". Adecd alit cit ii trebuia sa fiepentru a mai lincezi cinci luni, caci muri la 21 August 1723,omorit de diabet Incà inainte de a implini cincizeci de ani2.

De mult, slabit fisiceste peste mdsurd, Cantemir Isi prevazusesfirsitul. Era, prin viata pe care o dusese, chid intre Turci-doudzeci si doi de ani , chid intre prietenii si rudele salemusca1e1i, prin latinisarea cugetarii si activitatii sale lilerare,mai degraba un cosmopolit. Dar, chid negurile mortii prinserda se lasa asupra lui, el se va fi intors ca &dui spre indepartaia tinereta, petrecuta in simpla s't manoasa Moldova.,

unde tronul i se daduse de doua ori , de fiul Serdarului si alDomnului. Isi aminti de casa, atit de romaneascä prin tinereacredincioasa a vechilor obiceiuri, a batrinului mazil incoronatcare fusese tatal sau, de casa aceia in care nu se auzise altavorba decit vorba romaneasca, nu cea complicata a cartui arilor,ci moldm eneasca blinda a teranului. Spre sfirsitul zilelor sale,cneazul. senator Cantemir, consilier al Mariei Sale Imparatesti,se &di mai mult decit oricind la patria sa umilita. Si simtiatunci cu duiosia de simtire a celui care moare ca. dulce estedragostea mosiei".

Ce pute'i el lasa copiilor aceleia5i. patrii? Voise sa li deje libertatea, si soarta se impotrivise. Libertatea nu se putea ca-pata cum crezuse el. Trebuia ca spiritul neamului sa fie viu,pentru ca lanturile robilor sa cada. Si pentru a invia sufletul

1 V. mai departe.2 Notele lui Antioli Cantemir, redaclale de Tyndal; Co innu, /. c

si28 Istoria literaturil toinanesti

national ce se cerca alta cleat cunoasterea intreagd a mindrieilurninoase a trecutului?

La scrierea mai departe a Hronicului" evident trebuia A.renunte. Se cereau pentru aceasta alte puteri decit ale unuimuribund. Dir puterile nescdzute ale celui Audios nu erau denevoie pentru a continuà o traducere inceputd, ca sd spuieRominilor, pentru fericirea lor, ceia ce Incepuse a povesti In-vdtatilor straini, pentru Invdtdtura lor. De sigur, si aceastase poate constata si In Prefatd, pe care o avem In ambelelimbi, traducerea e une ori o adaptare.

In CuvIntul catre cetitor, care fusese redactat poate si Inlatineste, el expriml renuntarea la complectarea operei. To-mul al doilea nu e incd sal/11*C, timpul, slujba senatoriei",nevoile de casd" 1-au Impiedecat. Va publicA deci pe celd'intdiu.

Pentru a Incheia mai natural cercetarile fdcute, el adausescprin 1721 o ultimd carte, a zecea, care ducea expunerea pAndla descdlecare, si o carte de explicatii, o post-fatd, In careiardsi vorbeste de planul cel mare, pdrdsit din strImtoareavremii si lipsa a unor scriitori la lucrul nostru foarte de treabd.".Dorinta de a termina n'o lasd: poate cu vremea dacd maiputea fi vreme pentru dinsul vom adaugi si altele, carilcdin citiva scriitori strdini avem culease, carile istoricii nostricei mai vechi nici cu virvul condeiului nu le-au atins si pdradastAzi alor nostri stau Ingropate si nestiute", si atuncea, cuagiutoriul lui Dumnezeu, vom pune Incepdtura Hronicului a-cestor cloud teri de obste."

Pentru moment, dupd Intoarcere cdci vorbeste de cdlAtoriasa si de evenimente rdzboinice din 1722, ca luarea Derbendu-lui de Rusi 1, el se puse cu slrguintd la sfirsirea traduceriicelor scrise. In prefata pdrtii a doua, pe care o intercald foartenedibaciu In mijlocul Hronicului, el adause pentru Romini a-cesle cuvinte: Insd, aceaste toate fiind de noi In limba 'AU-neaascd scrise si alcdtuite, socotit-am cd Cu strImbdtate, Incasi cu pdcat, va fi de lucrurile noastre decii a Innainti mai multstrdinii declt ai nostri sd stie. De care lucru, acum de iznoavd,

II pp 318-9.

Marile compilatii de cronici 329

ostenintd luind, din limba Iritineased iardsi pre cea a noastrdroindneascd. le prifacem"

El nu gindia sd se opreascd numai aici. Tot eft spusese strdi-nilor despre tara sa, voia sd spuie acum alor sdi, patindu-s.ila tumid toatà datoria de recunostintd. Dupd Hronic trebuiasa vie Descriptio Moldcwiae: cìci iatA ce spune el la sfirsitulcdrtii a zecea, cea adausd, ultima sa °peed originald: Carteahotdririi Moldovei, pre carea Cu patru ani mai inainte in limbalatineascd am scris-o, iard, de va plAcea lui Dumnezeu sd maifiu Intre vii, i prea acea in limba noastrd, ca i prea aceasta,a o Intoaaree vom pune ostenintd u."

Traducerea acestei opere indrete trebuia sd fie tipiirild. Detipdrire se ocupa principele in timpul din urma.' al vietii sale.Hronicul fu revrizut pentru aceasta de patru ori, ni spune onotitit autografá; i tipIrirea e fAgAduitI in aceiasi notità, deva vrea Dumnezeu ptind la acea vreme sd ne lase cu suflare".

Moarlea-i luä insd inainle. Cartea rdmase in manuscript inambele versiuni, care se presupuneau pierdute. Influenta pecare trebuia sd o exercile o operà de aceastd importantd asu-pra isloriografiei romdnesti ulterioare nu se exercitd. Nicicontpilatorii i coutinuatorii din secolul al XVIII-lea ai vechi-lor cronici, nici. inainle de dinsii, Neculce, care-si pardsise stdpinul la 1711, nici dupd. (Hush marii Ardeleni de la sfirsitul a-celuiai ararà de unul, n'au cunoscut Hronicul si nu1-au putut intrebuinta: unii pentru a-1 resuma sau transcrie,altii pentru a se lumina de stiinta lui, a se incAlzi de entu-siasinul premergiltorului si a duce mai departe aceleasi cerce-tdri in acelasi spirit. Fdclia care cátlea din minile slAbite alelui Cantemir nu fu ridicatd de contemporanii sdi, si luminai se stinse. Cdci, atunci chid a fost cunoscutil iardsi, pe vre-mea Mitropolitului Veniamin, pe cine mai putea ea sd lumineze.dupd Petru Maior, Clain, Sincai, dupri Sulzer si Engel, caritrdiau in alt timp i aveau alte mijloace de lucru la inddmind?Ca si Incercarea de desrobire politicd, incercarea de desrobireintelectuald a neamului salt nu-i reusi lui Dimitrie Cantemir'.

I, p. 227.2 II, pp. 378-9.

Existenta Hronicului o aflà din prefata Istoriei Cantemirestilor,tipAritA la Moseova, in '1783, Mitropolitul Veniamin. I se ingAdui,

330 lstoria literaturii románesti

Dar cronicul s'a pastrat, in fragmente, si pentru timpuri mainouà, i Cantemir a tratat i istoria coniemporana a princi-patelor. Venim actinia la douá opere ale sale, cu acest subiect.

Cea d'intaiu e Viafa lui Constantin Cantemirl, pe care, dupào copie de pe copia lui Bayer, Academia RominA a publicat-ointeo editie cu totul insuficientà supt toate raporturile la1883, editie pe care am camtat s'o indrePtam in noua noastra'

dupd cerere, prescrierea lui, si se trimiserd la Iasi atit traducerea ro-mAneascA. cit i originalul latiu: Historia moldo-vlachica", Sdulescucopiè pe cea d'intAiu, o prefAcu, o drese, o latinisA si o tipAri laMitropolie in 2 vol. in 80, pe care le intituld Hronictil Romano-Moldo-Vlahilor, alcAtuit de Domnul Moldaviei Dimitrie Cantetnir,la anii 1710, iard acum de pe orighinalul manuscript depozitat defericitul autoritt in hupdrAteascd Arhiva a Moscovei scozindu-se cuinvoirea prea-indltatulni nostru Domn, etc., s'att tipArit [1835-6]."Prefata lui n'are nido N'atoare. Ceia ce e de sigur mai cle mirare decit a-ceasta, este cd Sdulescu nit spune niciun cuvint despre originalul latin.mentionat si in adresa consulului Timcovschi, despre sosirea manuscrip-telor, i in scri.oarea de multAmire a *Nlitropolitultd. Nu dupil acestoriginal, pe care nu-1 descrie si la care nu trimete niciodatA, a luat elprefata in forma ei latina: prefatia latind orighinalnicd, compusAde Domnul Cantemir, de pe care apoi a tAlmacit pe preaceclAtoarearomineascd". pc care o dd dtiod prefata romiineascd. Ea se afld Inms. romin (Tocilescu, raportul citat mai jos, p. 55).

In 1878, s'a dat Itti Gr. G. Tocilescu sarcina de a studia manuscrip-tele cantemiresti din Rusia. El a gAsit la Archivele Ministeriului deExterne din Moscova originalul: ..Historia moldo-vlachica", despre carespune gresit ea toti 11 credeau pierdut in naufragiul din 1722 pe Ma-rea Caspicd (An. Ac. Rom., seria I, t. XI, P. 47). I.dmuriri asu,pralui se asteptaserd In Prefata la nottA editie a Hronicului incredin-tatá de Academie acestui Invdtat. DeocamdatA se poate spune cd Ms.latin nn e complect: versitmea romdneascd are 343 de foi (in 80?).iar miginalul are numai 93. adevdrat in folio (ibid., pp. 55-6). Auto-rul vietii /ni Dimitrie Cantetnir (anexatá la ed. Vietii ha Constantin,datA de Academie : vi si mai jos) taima." cd principele ar fiscris: de antigua Dacia, moldavo idiomate elaboratum, qui tandemnondum ad finem perductum est. Tomtun unum (p. 4)". Se face o a-lusie confusd la traducerea Ilronicultt;.Cf. si Minen. o. c, p. 23 despreo copie a textului latin, fArA arAtarea locului unde se afIA.

ApArutd, cu traducere ruseascA, la Moscova, in 1783, supt ti-tila: De vita et rebus gestis Constantini Cantentiri, principisviae. Filstich o cunostea. numind-o gresit Viata lui Constantin Canta-cuzino" (p. 23 , in manuscris: Ex Constantini Canteazeni, principisnunquam satis laudandi, vita, gozan similiter in mainiseriplio possideo".

Mark compilatii de cronici 331

publicatie din 1924, intovIrdsind-o si en o traducere ronnneascd.Titlul nu e al lui Cantemir sau, macar, acest titlu nu era

decit titlul unui capitol dintr'o carte mull mai intinsd, care,precum se va ardta, nu poate fi alta deal Hronicul", parteaa doua din aceastä lucrare, conceputd dupd un plan grandiossi rAmasd neterminatd.

Observdmdiu cá viata lui Consta.nlin Cantemir nu e olucrare terminatd. Autorul se opreste In mijlocul povestirii.Conslantin-Vodd e pe moarte; el a recomandat alegerea caDomn a unuia din fiii sdi, sau a vre unui boier destoinic. Sfet-nicii lui Il minglie §i trec, pen'cru a se Intelege asupra succeso-rului, in Visterie. Aici se opreste manuscriptal.

Dacd intentia lui Dimitrie Canlemir ar fi fost sd scrie numaio biografie a pdrintelui sau, aceasta intrerupere la ultimelefrase ale cArtii e neexplicabild. Ar Ii ajuns citeva rinduri pen-tru a desavir§i lucrarea, citeva rinduri despre alegerea caDomn a lui Dimitrie 1nsusi, despre moartea pdrintelui sdu siingroparea provisorie in biserica domneasca a SI. Nicolae dinlasi.

ToWO rindurile acestea nu le a scris autorul, de si avu atilatimp pentru a le scrie. Cdci Vita Constanlini Cantemyrii" nue una din lucrarile din tumiA ale Invatatului scriitor, una dinacelea asupra careia sá i fi fost oprita mina de moarte. Sa ve-dem and a putut sd fie scrisI.

Dnpä 1711, fiincicA se vorbeste In cursul povesitrii de luptade la Stdnilesti: la locul fatal al Vaii-Strimbe, unde de douaori, In 1686 si In 1691, ostirile regelui Sobieski ar fi fost opritede pdgIni, s'ar fi petrecut supt ochii autorului umilirea ostiri-lor crestine ale ImpAratului ortodox. Dupd 1716, cdci se pomeneste cum Lupu Costachi, care scapa In 1691 de pedeapsavinzdtorilor, a gdsit una mai grea pe urmd, si am vd.zut cä a-cest puternic boier, numit Caimacam dupä trAdarea lui Di-mitrie Cantemir, fu aruncat In Inchisoare la Varna, unde stdtuIn obezi i lanturi, pdnd. i se umflase limba îu gura", si amvdzut iarIsi In ce Imprejurdri si a gasit el moartea .1.

Dar si altele aratä cd data scrierii Vieth" trebuie coborIld

3. V. N. Costin, p. 116; Neculce, p. 340; Mustea, ed. KoglIniceanu,p. 50.

2 V. Necidce, p. 351.

332 Istoria literaturii romAneoti

mull. SfIr,itul lui BrIncoveanu e, In adevAr, cunoscut autoru-lui. In cloud locuri el vorbe0e de acest sfir0t rAspldtitor, desfir0tu1 §i dreapta judecatd a lui Dumnezeu", cdzute asu-prk-i, de proorocirea pe care 0-o Meuse nenorocitul Domnl'AgAduind vArsa ultima picdturd de singe pentru Turci:cAci a§a s'a 0 intImplat, cdci la Poartd vArsat, de sabietirdneascd, ultima picdturd de singe". Dacd nu se vorbe0ede moartea altui du0nan, Constantin Stolnicul, vom vedea to-tu0 cd aceastd moarte a putut fi cunoscutA scriitorului Viethlui Constantin Cantemir".

Dar Dimitrie Cantemir deveni membru al Academiei dinBerlin in 1714 hick 0, pu-in timp dupd numire, Ii veni, cum§tim, de la colegii si invitarea de a scrie, nu biografia sa sau apArintelui sdu, ci Intreaga istorie a principatului peste caredomnise el 0 acest pdrinte. De acum inainte, afarä. de lucrdricomandate de Curte, fugarul îi consacrd toatà activitalea§tiintificd pentru realisarea vastei opere, al carii plan i sedAduse.

Dovezile nu se opresc aici. Exista o ultimd dovadd, care In-lAre0e convingerea cd avem a face cu un fragment din redac-liunea latind a IIronicului". Anume, autorul trimite In doualocuri la povestirea ulterioard a unor fapte din istoria Road-nilor, care nu puteau intra nici subsidiar intr'o biografie a luiConstantin-Vodd. Cantemir, fiindcd se pelrecurd mult dupa moar-tea acestui Domn sau fiinded nu priviau Moldova, ci Tara-Ro-11161-leased.

laid acele locuri: ,,lar Constantin-Vodd Brincoveanu, ce sfir-§it a luat 0 cum n'a putut scdpa de dreapta judecatA a luiDumnezeu, se va uedea la viala lui' Deci, precum scrisese oviatd a lui Cantemir, ca un capitol din istoria mai noud aflominilor, îi propunea sd serie §i viata lui Brincoveanu, carear fi formaat un alt capitol. Iar, la mentiunea fugii lui i.upuCoslachi, el adauge: il a0epta o mai grea nenorocire, cum seva vedea mai departe" 3 . Mai departe", adecA la povestirea e-

15 August st. v. 1714.2 P. 49; ed. mea, p. 72.3 Ut ulterius videbitur"; ed. mea, p. 38.

Marhe compilath de'cronici 333

venimentelor din 1716, acelor evenimente care fAceau partedinteun urmator capitol al istoriei Meldoveil.

S'au scris oare capitolele anuntate In Viata lui ConstantinCantemir"? E bine sà ldmurim lucrul lnainte de a trece laanalisa operei, supt raportul cuprinsului O formei.

Academia a adaus la bro§ura ce conntine Viata lui Consian-tin-Vodd" §i o foarte scurtd Vita Demetrii Cantemirii". Eaceastá operd datoritd. lui Dimitrie Insu§i? Nu faptul cd sevorbe§te de el 0 de operele lui 1n a treia persoand aratd. cro-trariul. Dar principele nu putea vorbi de rdposatul Tar", cumse vorbeqte In aceastä biografie succinctd.', pentru cd el a mu-rit Inainte de imperialul sdu patron. Fiindcd, pe de altd parte,datele cuprinse In operd sint foarte exacte §i. bogate, fiindcase citeazd acte pe care numai familia putea sä le aibh, cadiplomele de numire turce§ti, trebuie sd se tragd conclusiacd lucrarea a fost fdcutd, pentru a intovdr4i editia vre uneiadin operele ldsate pe urma lui Dimitrie-Vodd, de un membrual familiei: fiul sdu Antioh, poate, de vre-un prieten al ci,Ilinschi, preceptorul copiilor princiari, redactorul ziarului latinal lui laimitrie, Bayer, prelucatorul Vietii lui ConstantinVodd", acel care pregdtia editia latind a Istoriei ImperiuluiO toman '".

SA facd parle din continuarea Hronicului" acel opuscul careIn traducerea ruseascd poartd nurnele de Istoria Cantacuzini-lor §i a Br1ncoveanului 5' O care a fost tipdritä in ruse0e, Ingrece§te u §i, dupd aceastd traducere greacd, In romane,te,pentru Academia Rothina, de Gheorghe Sion, care i-a dat titlul,rdu ales, de Evenimentele Cantacuzinilor §i Brincovenilor"?

Dacà pentru aceasta n'avem argumente hotdritoare, ele nulipsesc totu§i cu de,sdvir§ire. Cdci O aceastd miel scriere a fostalcdtuitd pe timpul cind principala, poate singura grijd lite-rail a Invdtatului principe era descrierea, pentru 1nvdtatii

1 o cercetare anidnuntitA In Minea, o. c., p. 15.2 P. 3.8 Notationes quotidianae; V. Tocilescu, Raport, p. 48.4 Tocilescu, Rapar!, P. 61, nota 1; cf. si p. 60, nota 1.6 Tocilescu, I. c., p. 62.8 De Zaviras.

1J4 istoria literaturil ronigneoi

Europei, a pitmintului Moldovei si a trecutului ei. MentionIndpe Dumitrascu Racovitd, autorul adauge cd acest boier mol-dovean era frate mai mic al actualului si atunci maziluluiDomn al Moldovei Mihai Racovitk ", si stim ck noua Domnie

a treia a lui Mihai-Vodk, al dril sfIrsit nu-1 apuck Di-mitrie Cantemir, Incepu In 1716, dupk strAmularea lui NicolaeMavrocordat In Tara Romkneasck. Despre Doamna Marica alui Constantin BrIncoveanu, ni spune ck a slat trei ani laChiutaie si s'a intors apoi in patria ei, unde si acuma pe-trece2", si Doamna, cAreia i se permisese Intoarcerea de Ie-nachi Mavrocordat, care Inlocuise pe fratele sau prisonier laNemti, se gksia In tark In vara anului 1717". Apoi, aflkm aPäuna, vgduva lui Stefan-Voda Cantacuzino, si-a Incheiat rk-tkcirile prin Europa, stabilindu se la Petersburg, mide trk-ieste supt ocrotirea Tarului ", si stim ck, In toatnna anului1716, Pkuna se afla la Roma*. In fine, cum vom dovedi maila vale, o parte din opuscul e o simplà prelucrare a Istorierlui Del Chiaro, care a apkrut abia In 1718. .

Ca argumente contrare s'ar putea aduce unul singur. A. D. Xe-nopol a exprimat pArerea ' ck lucrarea aceasta a lui DimitrieCantemir ar fi un raport cktre Curtea imperiala ruseasck. SeNorbeste, adevkrat, In ea de Cabinelul rus, ckruia i-ar fi cunos-cutk purtarea In 1711 a principelui-autor 7 , si adkugim ca s'i launa., cu prilejul primirii Doamnei lui Stefan Cantacuzino InRusia, scriitorul Inaltk mArinimia guveruului muscklesc fatade acei cari i-au gresit: Astfel trebuie nesocotitii sk judeceel nu pot sk despretuiasck mila si mkrinimia facerilor de binesi cd In aceastk monarhie ortodoick se pkzeste totdeauna po-nunca lui Dumnezeu: FA bine celor ce-ti fac rku 8"."

1 Pp. 11-2.1 P. 28.3 An. Ac. Rom., XXI, p. 261.3 P. 31.2 lorga, Acte si fragmente) I, p. 336.6 1st. Rom., IV, pp. 602-2. PArerea e reluat.1 de d. 3finea, o. c.,

p. 236 si UrIn .1 ,Cura s'a purtat Dimitrie Cantemir, dupA venirea lui In Moldova,

pentru crestinittate, aceasta este cunoscut Cabinetului imperial rusesc";p. 13.

8 P. 31.

Madle compilatii de cronic1 315

Dar sintem In drept a ne Intreba ce folos avea de ace.stmemoriu Cabinetul imperial, care stia lucrurile tratate In o-puscul cel putin tot asa de bine ca i autorul lui? Apoi, cinds'ar fi adresat acestui Cabinet, Dimitrie trebuia sä zica, 1/len-tionindu-l: Cabinetul imperial", si nu Cabinetul imperialrusesc". In sfirsit, frasa finald, prin care oaspelele lui Petrucel Mare îi pldteste datoria de recunostintd pentru ospitalitatealargI i onorabild ce i se ddduse, nu se deosebeste mult de cu-vintele prin care se termina Istoria imperiului otoman", e-ident altceva dedil un raport, o operd de poruncd si de o-

casie.

Deci, dupd ce terminase studiul perioadei vechi a istorieiRominilor, Dimitrie Cantemir, inainte de a incepe greaua sar-cind a concilierii izvoarelor asupra primelor timpuri dup.descdlecare", a redaciat acea parte din istoria mai noud a po-porului sdu pe care o putea serie dupa amintiri, dupa hirtiide familie dupd cdrti recente. Aceastil opera poate fi con-sideratd deci ca una din ultimele serien i originale ale auto-rului.

tid vedem care e natura si valoarea celor (louà fragmente, cu-noscute i tipdrile supt titlurile ce am ardtat.

Intliu, Viaja lui Constantin Cantemir". E o naratiune simpld,intr'o bund latineascd, f Arg. pretentii', a carierei lui CantemirBUtrinul, pand la ultimele ceasuri ale vietii lui. Din loe inloe, discursuri dupd moda istoriografiei antice si, la urmd,unul lung de tot, inutil in ceia ce priveste cuprinsui, Mudcäresumd opera, si ridicul prin Imprejurdrile in care trebuiasi fi fost pronuntat. Constantin-Voddli expune viata inainteaboierilor sdi, de pe patul de moarte, unde-1 aruncase paralisia,care-i Intepenise corpul si-i Inchisese ochiul. De aiscursuriera lui alunceal

In Viata lui Constantin Cantemir" se pomeneste diploma datAacest(lia de Grigore Ghica : quae adhue apud filios servatur"p. 9). V. si mai jos.

2 Cu moldovenisme une ori: linguam arripere" a lua limbA, stirep. 11 . Linguain capere- p. 4 . Sanctus Papa', Sfin tul Papap. 45 . A se raporta la editia noastrA, ceia ce in cursul

fost Cu neputintA.

386 istoría Ilteraturii romAne§ti

Altfel, povestirea e foarte legibilA, adesea interesantA, agre-mentatd de anecdote, spuse cu haz si cu plAcere, Dimi-trie-VodA avind un deosebit talent pentru spunerea lor. Cindajunge la mnorul Costinestilor, pata de singe, poate nevinovat,care minji, In ajunul mortii, albul Or al batrInului Domn,expunerea e chiar dramaticA, i chinurile de constiinp alelatAlui se rdsfring In povestirea miscall a fiului, care peaseun rol In aceastà din urmA si singeroasd socotealA din tre Domn

adversarii politici, despretuitorii sAi.SA examinam acum biografia, capitolul biografic, supt ra-

portul continutului.Opera e inega1& si nu i se poate aplica In total aceiasi ju-

decatA. Alit se poate spune, In bloc, cd si In aceasta scriere,ca in toate celelalte, partea slabA e cronologia. Dhnitrie Can-temir nu uita ce vAzuse, nu uita ce shntise, dar le incurca,pe acestea ca i amintirile sale literare, chiar i cele mai re-cente. Precum In Istoria Imperiului otoman" el face, ea de-plink cinste, ca izvorul pe care abia l-a cetit sa spuie ceia cespunea pentru all timp poate alt izvor, cetit mai de intuí,asa i aici, chiar pentru lucrurile importante, la care a par-ticipat insusi Cu fiinta sau cu simtirea, socotelile de timp i seamestecA, se falsificii In mintea lui lipsitA de precisiune.

Sc poate spune, dupA aceastA observatie generalA, &A inViata lui Constantin Cantemir" trebuie s'A se deosebeascii epocaanterioard participArii autorului la afacerile publice, epoca se-derii sale la Constantinopol ca ostatec al taldlui situ si epocapetrecerii iui la Curtea moldoveneascA, pe lingA bAtrinul su

Panca Intliu e slabA. Autorul inventeazA si se inward adeseori. El credea, sau se f Acea a crede, cA familia sa e de originetatarii, de indepArtatd i nobilA origine tatarl, cà acesti maziliflilciieni aveau singe de mirzaci, de Hani, de cuceritori ai lu-mii. Aceasta se ImpacA Insà foarte putin cu presenta suptStefan-cel-Mare, cInd atingerile Moldovenilor cu Tatarii liberise mArgenian la rare ciocniri rIzboinice, a presupusului strA-mos crestin Teodor I-iu. I se d'A acestuia titlul nAscocit de Or-cAlab de Ismail i i Chilia i se fabricA, pentru ca publicul

I Care nu exista atunci. Cf. Descriptio Moldaviae, pp. 106-7, 113.Un Ionill Timircan in 1786, in Uricarinl, VI, p. 186.

Madle compilatii de cronici 337

84 fie convins de existenta lui, un uric de danie de la Ste-fan-Vodd aire credinciosul säu. Din biserica satului Urlatii,unde mazilii cantemiresti se vor fi dus Dumineca, ambitiosulcneaz face mdndstirea pdrinteascd" a trufasilor feudali in o-pinci. Ni se vorbeste de o ndvdlire a Tatarilor In Moldova la1627, ceia ce pare a insemna 1624, anul marii näväliri a Ha-nului I, cdci In 1627 Tatarii se bdteau, dincolo de Nistru, CuPolonii, i Domnul de pe atunci al Moldovei, Miran Barnovschi,venise la Oceacov sd-si Impace vecinii2. Dad. In acel an Con-stantin Cantemir a trecut in Polonia, el nu putea intra in ser-viciul regelui Casimir", cdci acesta ocupd mult mai tdrziu tro-nul polon. Se va fi luptat ori ba Moldoveanul la Thorni, dar n'aputut s4 fie fä'cut de dota ori chiliarcha"5. Dimitrie pretindeca tatitt s4u s'a Intors In Moldova la incheiarea päcii, adecdIn 1614", pe clnd el trebude s'o fi fdcut abia la 1660, dupà sem-narea pdcii, care termind un nou razboiu Numai asa poateel trece din Moldova la Grigore Ghica, Domnul muntean careIncepu sd domneascd abia In acest an: 1660. Deci e imposibilca In 1616 6 Sä fi luat de sotie, dupà ordinul acestui Domn,pe o rudd a lui, Nastasia7.

Dacä vorbeste precis despre fuga lui Ghica i trecerea luiprin Suceava, el greseste cind mentioneazd presenta In acestmoment toamna lui 1664 a lui Dabija-Vodd In Moldova:acesta nu revenise In tard Incd., i tocmai de aceia Grigore,un tilo:Mor, apucase, pentru a trece la Nemti, aceastä. cale".Constantin n'a putut merge din nou peste Milcov la suirea adoua pe tron a lui Ghica 1672 , dacd, Intorcindu-se ime-diat, a fost numit in functie de Duca-Vodd, care incepe a domnila 1665, india oard, i guverneazd aceasta e adevdrat nu-

t An. Ac. Rom., XXI, p. 166.In 1624 lusa, Cantemir avea numai doisprezece ani i, chiar In

1627, numai cincisprezece. La 1624 el era in Moldova i primia o da-nie de la nasa-sa, Pauta, sotia unui iuzbasa (Ghibanescu, in Arch.soc. st. si lit, din lasi, I, p. 408).

8 Dimitrie Cantemir vrea sa zica: /onn-Casimir.Pacea suedo-polond se IncheiC In 1629.

4 P. 2.6 1664?7P. 6.

V. toate eronieile moldovene.

338 Istoria literalurii romAnesti

mat §ese luni i. notunia lui Alexandru Ilia lttlie 1666 No-v.embre 1668 nu e de un an §i juintate, ci de peste doi ani.Rdscoala lui Hincu, povestin Cu clleva amilnunte noud, nue din 1669-70, ci din 1671 2. E foarte exact cd, In 1681, la co-borlrea In Afoldova a pribegilor, ace§tia invitard pe Cantemirun pribeag §i el, sd vie in rIndurile lor, dar Dimitrie exage-reazd din vanitate cind afirmd cd i se oferia acea comanddpe care o avea Domnul de la Le§i", Petriceicu Insu§i2. Duca,prins de du§manii sdi, fu dus la Liov, nu la Var§ovia 4.

In 1685, Constantin Cantemir ajunse Domn, nu prin stdruin-tile lui erban-Vodd, pretinde biograful, ci pentru vechi ser-vicii acute Turcilor §i. multdmitd vechilor prieteni pe cari-iavea printre dln§ii. La aceastd datd, Dimitrie, ndscut la 26bctombre 1674 §i botezat de Dtunitra§cu Cantacuzino, cu carelain sdu trdia Ind. bine , avea doisprezece ani, §i. din ceIn ce mai mult povestirea lui se razimä pe experienn personall,pe bogala experientä personald a unui fiu de Domn.

La 1nceput, Cantemir avu ca represintant §i zdlog la Poartdpe fiul sdu mai mare, Antioh, care se ndscuse la 1669 §i aveadeci §eisprezece ani 6. Dimitrie rdmase la Iaqi. Totwi In a-mintirile sale, el amestecd. Incä adese ori lucruri fal§e. A§a,

1 Cinci luni trecute". V. A. Urechil, Din istoria secolului XVII,In Reo. p. ist., arch. si filo!., VII, p. 19.

2 Iorga, Doc. Bistritei, II, Prefata, No. CCIV; Hurmuzaki, XV.3 Cf. p. 20 si I. Tanoviceanu, In Arch. soc. st. fi lit. din Iasi, VIII,

pp. 715-6.3 P. 20.

P. 13. MamA-sa era a treia sotie a lui Constantin, Ana Bon*, he-poata Doamnei lui Duca-VodA, Anastasia Buhus; luatA la 1668 (p.10). Mai departe spune Dimitrie cA Ana a murit supt Antonie-VodA,pe care-I face sà domneascl do! ani (p. 14). Antonie a domnit insatrei ani, de la 1675 la 1678. Pe urmA, cAsatoria n'a paint tinea nu-mai cinci" ani, dacA moartea Anei s'a intimplat In acest timp. Insfirsit, avem dovada cA Ana, Anita, traia Ina pe la 29 Main 1676 ( ?)si cumpAra la Gheucani, cu sotul ei, Cantemir Serdariul", in presentalui Gheorghe Bogdan Comisul si a rudei ei, Mihalachi BontAs, nistepAmInt (GhibAnescu, 1st. unei mosii, in Arch. soc. st. fi lit., I, p.390). Cantemir afirmd cl mama sa Anita era o femeie cu InvAtI-turA: literis optimis instructa" (Vita, p. 14). Cf. pomelnicul dinArch. soc. st. si literare din Iasi, II, p. 118.

P. 29.

Marile compilatil de croldel 339

Miron Costin ar fi stat la Poloni piind la moartea lui Petri-ccicu, ccia ce e gresit 1. In primavara lui 1687, Miron era InOil si stArttia, impreun'd Cu Cantemir, pentru evacuarea deLevi a Cimpulungului2. In acelasi an, el transmite depesi ci-frate prielenilor sai de peste botare'. Corespondenta se conti-nub In 1688 4. Si totusi, inc). la 23 Octornbre, Petriceicu era laJaworow, cu sotia sa, cerea pensia de la regele Ioan5.In Iulie 1689, Polonii primesc stiri de la Mironasco" al lor;In acelasi timp, Nicolae Costin face pe interpretul pe 11110c5.15.torul frances d'Avril fi, si lotusi ind. la 13 August regeleordonà a se plAti pensia lui Stefan-Vodà pribeagul7.

Acum Insäi Dimitrie juca un oarecare roL Incsa." in 1686, cindcu intaia ng.v5.1ire a lui Sobieski In Moldova, el primi, In lipsatatdlui sAu, dus la oaste Cu Turcii, pe Domnul terii vecine, er-ban Cantacuzino, lingä care cáldriii, la dreapta, la intrareaacestuia In Iasis. Puternicul Voevod muntean facu compli-mente istetului link; si mai tirziu, in 1689, cind beizadeauaavea, nu iioisprezece, ci cincisprezece ani, el ti oferi o micutàmireasI de septe ani, dintre fiicele sale").

Dar de atunci trecuse multA vreme, i autorul de memoriiistorice din 1718 n'avea izvoare scrise care s6.-1 cAlduzeasc5.necontenit In Insirarea dep6rtatelor amintiri din tineretà. Dacd

c5 in lupta de la Boian, o hartg., au rálmas, prin vi-tejia tatAlui s5.u, 6.000 de morti dintre Poloni i cà au fostprinsi nu mai putin de 5.000 10, pe cind In lag6rul regal senumArau, Indatk dupà lupta aceasta din 1-iu Octombre 1685,cirzcisprezece morti i vre-o sutä de rAntii. aceasta o face

1 Dar e adevArat ce se spune despre slrAcia lui, despre functiiledate fiilor lui. Cf. Neculce, pp. 230-1.

2 Hurmuzaki, Supl. 113, pp. 158-9, no. LXXXII.lbid., p. 157.

p. 177.6 !bid., pp. 180-1.6 Cf. ibid., pp. 178, 184-5, §i Papiu, Tesaur, Itt, p. 188.7 Hurmuzaki, I. c., p. 179.s P. 32.9 Vita, p. 31.'°P. 33.

"Hurmuzaki, V1, pp. 111-2. Cf. povestirea ltti Jablonowski, ci-Lata In Engel, o. c., I, p. 10.

41) lstorla literaturil romAne0i

din aplecarea fireascà ce avea care mdrirea de sine. Dar dinuitare-kpune cd lupta s'a Intimplat In al doilea an al Domnieilui Constantin-Vodd, pe cind era numai un an nou dupä com-putul bizantin

Pentru cele ce urmeazd: pentru urmarirea hotilor In 16862,pentru atacul Cetdtuii de ace0i hoti i soarta unuia dintre

devenit un dint prin lunga i dureroasa lui pocdintá pentrufdrd-de-legile sIvir0te,pentru Intrarea In Ia.0, la 23 April 1686,a podgheazului lui Zacharowski i gonirea he, V ita ConstantiniCantemyrii e un izvor de cdpetenie, de multe ori singurul iz-vor narativ, §i putem constata une ori en de bine se potrive0eexpunerea lui cu documentele, cdci poseddm corespondenta luiCantemir cu Turcii pentru acest an 1686 4. Surprinderea e ur-matd de scrisori de desvinovdtire ale regelui 5,i avem scri-soarea lui Sobieski prin care el cautd Imbuna jignitul ve-cin 6.

Expeditia regald din 1686 e povestità cu foarte multe .0 in-teresante amdnunte, Inteun spirit pe care-1 vom cerceta In cu-rind, dar .0 aici anul e gre0t, cdci venirea Polonilor nu s'a fd-cut In anul urmdtor" dupd atacul Ia0lor de podgheaz, ci Inacela0 an. Indatä vine o noud gre§eald: luarea Budei de Im-periali se petrecu tot In 1686, 0 nu In anul urmator" dupdcampania din Bugeac a Craiului, ceea ce ar face, pdstrInd

Intdia gre§ald: 1688! Insd Belgradul a fost cucerit, Inteade-vdr, In 1688, dar doi ani dupd ce cdzu capitala Ungariei tur-ce01. Serban a negociat inteadevdr un tratat cu Moscova, pre-cum spune Dimitrie, dui:ä un zvon 7, dar clausa c i se va dala IntImplare coroana bizantind nu e cuprinsd In acest act,

el fu 1ncheiat dupd moartea lui Serban, necunoscutd emisa-riului sdu.

Cf. N. Costin", p. 35: Cum s'au asezat Cantem1r-Woda laScaunul Wit In Iasi, inteacelasi an, la Septemvrie".

2 Celelalte cronici o pun inainte.8 N. Costin" nu spune nimic ; la Neculce se pomeneste numai

confus o retragere a Domnului In CetAtuia, Inaintea Polonilor.An. Ac. Rom., XXI, p. 291 si urm.

I P. 38.An. A. Rom., 1. c.Ut fama ferebat"

Mari le compilatii de cronici 341

Greses Le Cantemir, amintirile, i atunci cind punela 1688 inceputul vrajbei, mult mai veche, Intre Domnul mun-Lean i fostul sdu protejat din Moldova, din causa favoarei de carese bucurau pe 'MO acesta Cupdrestii sau Rusetestii. Afl6rn nu-mai din acest izvor cd In 1688, putin inaintea mortii Canta-cuzinului, i se dddu lui Constantin-Vodd misiunea de a-1 prinde,precum o misiune asemenea, pentru Brincoveanu, se dddu la1710 lui Dimitrie-Vodd

Trecem asupra dusmdniei cu Costinestii, care ne va ocupaIndatd, i ajungem la a doua venire a regelui polon in Moldo-va 1. Expunerea e mai pe larg cleat In once alt izvor romd-nesc si se potriveste bine cu scrisoarea pe care regele o trimiseInd din Moldova, cdtre sfirsitul anului Insd, clnd pune inlegdturd omorul lui Miron i Velicico Costin cu numirea Vizi-rului Mustafà, poate Chiupruliul Dimitrie face o noulmare gresald de cronologie.

De almintrelea, aceasta e panca In care-i era mai permisgreseascd. Incd din 1688-9, el inlocuise la Constantinopol caostatec pe fratele sdu mai inare Antioh. Aici, In societatea me-ghistanilor turci, a literatilor, artistilor i învätalilor orientali,a ambasadorilor crestini: de Chilteauneuf i Colyer, In mij-locul studiilor sale de turceste i latineste, ocupat i cu organi-sarea i purtarea unei corespondente europene pentru tatAl sdu,el pierdu din vedere Nfoldova. Trdia intr'un inediu drturdresc,celind i cintInd, presintind pe strdzile cetdtii ImpArdtesti chipulsilu asa cum it vedem In portretul de la Rouen, cu fata tine-reascil prelungd i ochii de o nevinovatd privire dulce, cu mus-tdcioara mijindd, supt turbanul alb si albastru incununat Cuscumpul surguciu, pe cInd .trupul sprinten e prins intr'unjustaucorps de brocard inflorit. Cravata de modd francesd li a-tirnd la git, iar mijlocul e prins Cu o cingdtoare de sal din care

hangerul, -interesant i expresiv amestec de- Orient siOccident, ca In spiritul lui insusi Abia dupìi trei ani, dire

1 1691.2 In BUTMUZaki, Sup!. TI', p. 229 si urm.3 1691.

1689.5 Portretul, descris de d-ra Maria Bengescu In Literatura e arta

ronzina, a fost dese ori reprodus, in Floarea ilarurilor, I, si In pri-mele editii ale cärtii mete Istoria Rominilor pentru

342' lstoria literaturii romAne*ti

sfIrsitul vietii tatrtlui sail, se Intoarse Invdtalul Lindr In patrie.Era Inca la Constantinopol, chid sosi acolo ves lea luptei dela Salankemen1, care se dddu la 19 August 1691.

In ultimele evenimente 11 vedem pururea amestecal. E Intotdeauna lIngd bdtrinul Domn, Imprtrtindu-si vremea intrecdrti i arme,precum 11 and petitorii liii Brincoveanu. SearastAtea pAnd titrziu 11110 Constantin-Vodd, un necArturar careiubia cartea si simia dureros glumele fdcute asupra prosliei"lui, stdtea ling el fiul a.sa de lindr si (alitl asa de ba-trin:§i-i Insira istoriile celor vechi", ori li ldlmacia din sia-vonà Scripturd, ori îi cetia cuvintele Sfintului loanGull de Aur. O scend duioasd din viata simplului trecut, acestelecturi tdrzii, la lumina lumindrilor, In vechittl palat pustiu,al Domnului f ìtrà Doanind, f Arä rude, fdrd adevarati prieteni,avind pe 11ngd sine numai acest copilandru, care-i sdmiinaasa de bine la chip si a citrui minte luminatrt era atit de supe-rioard mintii lui naive. In marele jilt domnesc, bdtrInul ru-mkt la fatd..., cu barba albd ca zdpada", cdtind In umbra flop-tii la fruntea Inaltd i largd a genialului sdu copil, care cu-lege pentru dinsul, neinvdtatul, vechea intelepciune vesnicaa artilor...

Dimitrie petrecu ell tatal sdu seam nopìi tragice In care sesAvIrsi arestarea lui Velicico Costin, si el avu un rol in in-seenarea care trebuia sd deje pc vinovati In mina Domnuluilor. Nu numai alit. Dacd principele mitrturiseste presenta sala Curte In acele momente hotrtritoare, el lace ceia ce ni spuneCostin, crt adecd, el, Invd'Ialtil beizadeA. a fost acela care a su-praveghiat executarea influentului i temutului 'Litman. Siau stiltut acolo de fatr, acolo Inaintea portii la fintind"2,unde, In cel din urind ceas al noptii, calul lui Petrascu Coslinse opri, speriat, Inaintea cadavrultti aruncat pe stradd, Inscumpele-i haine de miltasd. , si au stratit acolo de fall,pentru credintd, pdnd ce i-au tdiat capul 3."

Ce urmea:d, e bine povestit. Pribegi trec In Muntenia sicearcii in /Attar srt Mice cit ajulorul Brineoveatmlui Doninia lui

¡si. imp. otoman, p. 648, nota 11.2 Asupra acestui punct concorda' foarte bine Vita, p. 66 cu N.

Costin", p. 39.3 Decembre 1691.

Mulle tompllati de cronici 343

Cantemir. Acesta captä de la Poart4 pe piri§ii sai §i-i laxa,sdlul acum de singe pentru rrimg§ita zilelor sale 1. Se lasa lao parte ciocnirile cu Polonli, la Neamt, la Cimpulung, Ina-inte de toamna anului urm6tor ciocniri importante, l'í)

pe care le cuno4em dupA un ziar polon contimporan ' *i

dupA Neculcel, intru citva i N. Costin"4. Astfel ajungeni laexpeditia turceasa Impotriva Sorocei, 27 Septembre-Octombre1692.

La aceastI expeditie, un lung asediu zddarnic,. condus deun Serascher bolnav Dallaban §i de un Domn pe sfIr§ite,Dimitrie asistA §i. el. $tim, ni-o spune el , a a fost cuacest prilej imbrkat cu caftan, In lagr, frul sk glcim ce i-ameritat aceastA onoare. Evenimentele le cunoa§te deci bine,i.-§i presarI povestirea cu anecdote, Mire care una despre

lecuirea comandantului turc de predicatorul §i dascillul dom-nesc Ieremia Cacavela, un om original, dupà cit se vede dinacea anecdotA. Insd §i. aici timpul nu mi se pare bine socotit.Inc6 de la 31 Octombre se rgspindise §tirea a asediul a fostpArAsit, deci el n'a putut tinea o luna In capat5. Pe lingA a-ceasta, dacà expeditia s'a f5.cut, in adev6r, In anul dupl a,-provisionarea Camenitei', ea uu e de pe timpul Vizirului Mus-taM, cki al doilea Mustarà de pe acest timp fusese inlocuitcu All-Pw incd din August 16917.

Dimitrie se afla la Ia§i, cind, peste citeva luni, batrinul slutalä fu lovit de paralisie. In ziva de 5 Mart 1693, ni spune elInsu§i, Vodà dizInd bolnav, el trebui sa presideze masa datade Llsatul Secului celor trei patriarhi ce se Intimplaserg a fiatunci la Curlea Moldovei: Iacov de Constantinopol, Ghera-sim de Alexandria §i Dionisie Seroglanul de Ierusalizn k.

1 Pira si cfectele ei sint povestite de Neculce, dintre cronicile mol-dovenesti si, dintre cele muntene, numai de Radu Popescu, In Me-moriile Illi.

2 Iorga, Acte .,i fragmente, I, pp. 96 7.3 P. 240.4 I'. 38.5 Cf. Neculce, p. 210: clieva sAptamini".i Decembre 1691.I El moare la aceastA datá". IIammer, Vable.3 V., asupra acestui din urml, Catalogul istoric al lid Daponte,

in Erbiceanu, Cronicarii greci, p. 87 si urm., si capitolul nostru des-pre influente.

344 Istoria literaturii romAnesti

E exacta data pe care o da' el pentru moarlea tatalui sau?Doult cronici moldovene§ti contemporane, a lui N. Costin" §i. alui Neculce, dau pe aceia de 17 Mart. st. v.'. La Dimitrte Cante-mir data e 13, o Luni, dupa cea d'intaiu Dumineca de la In-ceputul Postului. 13 Mart a fost Inteadevár o Luni, Lunea cea urmat a doua Dumineca a Postului mare din 1693. Inlatu-rIndu-se gre§ala In numirea Duminecii, datele lui Dimitrie,date de saptitmlnd i date de luna, potrivite Intre ele, trebuiesa fie admise, Se potrive§te sau ba cu inscriptia de la manas-tirea familiei, Mira, In judetul Putna unde Antioh-Voda astrtimutat, In prima sa Domnie, corpul ? Se pare a pisanianu mai exista.

In ce spirit e scrisa aceasta opera de biografie i de meinoriiIn acela§i timp?

Am observat la un alt povestitor al aceluial trecut, la undu§man personal i politic al lui Dimitrie-Vodá, lipsa de co-loare, de pasiune, de viatá. Ne-am mirat de tonul masuratin care compilatorul pe care-1 transcrise Nicolai Costin vorbe§Lede catastrof a familiei lui Velicico i Miron, fdra o vorbd pioasdpentru mortii pe cari Ii credea poate nevinovati, fara un strigatde ura rasbunatoare impotriva uciga§ilor, a celor cari pregatiseragi a celor cari poruncisera omorul. Cu fiul lui Constantin Cante-mir, un om de vointa §i un om de patimá, nu e tot a§a.

De la Inceput pana la sfir§it, interesul personal al autorului§i acel al familiei lui hotarasc alegerea faptelor, determinalumina In care ele vor fi Infati§ate-.

Am vorbit i mai sus de descendenta talara, care nu se

I La dreptul vorbind, Neculee da aceastA data pentru inceputulDomniei lui Constantin Duca, dar, cons'derind Domnia neaprobatade Turci a lui Dimitrie VodA ea fAra fiinta, inceputul stApiniriilui Duca coincide teoretic ca moartea lu' Constantin Cantemir.

2 Dictionariul judetului Putna, publicat de Societatea Geografica,nu vorbeste nimic despre o asemenea inscriptie. In Istoria im-periului otoman", Canteinir da data, corespntizdtoare, d^ 23 Mark(p. 508, nota 73 .

3 Un ambasador de la Constantinopol, cel venetian, serie la 1-iuApril cA bAtrinul Domn moldovean a murit de necaz clí n'a izbutitcontra lui Brincoveanu, da una febre lenta, alli 23 marzo, mesepassato" Hurmuzaki, V25 p. 245, no. CCCLXXXX).

MarIle compilatii de cronici 345

mate sustinea, si va veni locul sk ariitam cd acest superb nu-me mongolic era un nume de imprumut, un nom de guerrepentru rkzesul Constantin Silisteanul, pentru crescktorul decal Constantin al lui Toader din Silisteni. Pe chid trkiau inchfeciorii lui Cantemir Bktrinul, cronicarul oficial al lui Britt-coveanu, care n'avea ratiuni pioase ca sk creeze genealogiidusmanului Domnului sku,Radu Greceanu, va sk zick , serieca epitaf al Voevodului moldovean: Intdiu herghelegiu, apoilefeciu, apoi si ceaus la steagul spktkresc aicea In tall au fost 1"lar Nicolae Mavrocordat numeste pe Dimitrie Insusi robulthtdresc" 2".

Chid Ii apreciazI, Dimitrie vorbeste de Domnii moldoveni depe timpul cind tatd1 sAu se ridica incet care putere i In-semndtate, dupk sentimentele i purtarea lor fata de acesta.Grigore Ghica, un Grec siret si un trAdator fark de rusine, a-pare ca un om foarte cum se cade, iar all Grec, mai lacom,dar mai credincios, mai crutator fata de boierii ski, Duca-Vodk,ni e Infdtisat .In co/ori negre, pentru ck In 1683 el ordonasesk se aresteze Clucerul Cantemir, care voik sà se Intoarca dinexpeditie pentru lua Inapoi avutul de la Tatari. Brttrinulpribegl la Munteni, iar fiul lui, multa vreme dupd aceasta,serie, la povestirea prinderii lui Duca de oamenii Craiultti"Si ai lui tefan-Vocla Petriceicu: Boierii din Tara-Romaneas4auzind de soarta lui Duca, li se pkrea ca miezul iernei s'a fa-cut primkvara i sklbktkcia vremii s'a ImblInzit 3".

In 1681, Cantemir, sprijinit de erban-Vocla, era sa fie numitDomn. In locul lui capatk tronul moldovenesc un dusmancu atit mai mare, cu cIt li era rudd mai de aproape, al princi-pelui muntean : Dumitrascu-Vodà Cantacuzino. Pentru a facesk reiask marea influentd a tatalui sku, Dimitrie ni presintaintgiu pe usurpador sand patru luni la Galati, fard nime din-tre boieri 11110 dinsul i neavind inimd sa inainteze catre re-sedinta sa. Cantemir intervine atunci ca un salvator i, che-mat Impreund cu Gavrilita Costachi, face posibila instalareaDomnului. Se potriveste care expunerea cu aceia, impartiala,a lui Necttice: Viincl la Galati, ra'pezit-att carti In toate par-

Maga.:in, II, p. 202.2 Legrand, Epistolaire, p. 31. Cf. Ifortnuzaki, XIV8 P. 21.

346 Istoria hteraturii romAnesti

lile, O. vie cine§i la locurile sale, ca de la puternica Imparatiesial toti iertati, orcine ce greeala ar fi avut. Deci, cine, pewide au fost i au auzit, de prin teara ungureasca §i din tearamunteneasca, toti au venal"?

Toti au venit", rifara de Hatinanul Buhu§, In locul lui, sea§tepta sa fie numit cel mai bun osta§ al Moldovei, Cantemir.Dar banuitorul Tarigradean prefera pe un ino:'ensiv boier, cunurnele de Zosin. Dimitrie nu uita2 sa ni arate In ce chip ta-ta! sal' a izbutit sà umileasca .prin spectacolul virtutilor sale raz-boinice pe noul Hatman §i pe acel care-1 numise, In lupiade la Cotnari.

In sfir§it, Cantemir ajunge Domn, prin staruintile lui s'er-ban-Voda, mai rima decit pentru ()rice alt motiv. Toate iz-voarele recunosc aceasta. Intaiu cele muntene. Constantin CA-pitanul scrie: erban-Voda, pren mijlocul lui Suliman-Pa§aSerascher..., au pus Domn Moldovii pre Cantemir Sardariu13".Cronicarul lui Brincoveanu spune tot a§a: Raposatul .5erban-\Toda, priete§ug mare avind cu... Serascheriul..., trimis-au ladinsul cu cäri i cu rugaciuni, §i IndatA, pentru voia lui er-ban-Voda., Domnia lui Cantemir i-au dat" Cei moldoveni numai putin, afara de Nicolae Costin". A§a Neculce: pre carelel-au ales la Domnie boierii terei Moldovei..., cu nevointa §icheltuiala lui $erban-Voda"". Mustea", In prima versiune:Serban-Voda, unde au putut..., au Imblat cu ce fel de inij-loc au putut impotriva lui Durnitra§co-Vodli, §i au ispravit"G.

Aceasta origine a Domniei tatalui sau §i e incontestabil cape atunci Moldova lntrase in clientela terii vecine nu pu-tea Irisa sa convie lui Minarle. Sprijinul muntean i se pareao injosire, §i el a trece cu vederea. Meritele lui Constantin, §inu staruintile vre unui patron de acelai neam, Ii dau Scaunulmold oven esc.

O bucata de vreme relatiile Mire Domnul facut §i acel care-1facuse sint foarte bune, atila timp fire§te cli cel d'inlaiu nu

P. 224.2 Pp. 22-3.6 magazin, /I, p. 33; Cl. Anoninwl, V, p. 22

Magazin, II, pp. 202-3.5 P. 230; cf. pp. 226 7.

P. 23.

MarIle compilatii de cronici 347

cautà sd se emancipeze de tutela jignitoare, pentru el si pen-tru boierimea sa, a celui din urma. E vremea cdldtoriel luiSerban la Iasi, pentru a ajuta" pe Turci i pentru ali ve-dea protegiatul, care, el, era la lupta dreaptd Cu dusmaniiIm pdratiei, Polonii. E vremea proiectelor de ineudire.

Lucrurile erau sd se schimbe insd, din doua motive:ban hrlinia In mintea sa gindul rdscoalei contra Turcilorcu bale nesigurantele lui momentane, de care vom avea

sd vorbim, Cantemir era pentru stripinirea Sultanului,care i se 'Area mai sigurd. Gil trdi Serban, silintile vecinuluisu pentru a-1 face A.1i schimbe directia politicd furl za-darnice. El se scusd fatd. de Poloni In 1685, si se bdtu cuel trimise alte scuse In 1686, lasd provisii In Iasi, si un In-grijilor asupra lor, dar, ca bate ca mai toti boierii Il Ord-siserd, cu toate cd pdrerile sale eran impArtdsile numai deConstantin Ciobanul si de Gavrilitd Costachi, el nu astepta perege la Iepureni, ci trecu Prutul, fdrd soldati i fär Curte,si se uni cu Tatarii. El tinu cu vorba pe erban ca i pe Po-loni, si nu fdcu nimic 1.

Un pact existase, o legeiturei fusese iscdlità, un juramintfusese prestat cum se obisnuia atunci intre Serban-Vodif

acela pe care Muntenii" Il fdcuserd Domn la 1685. Cante-mir îi lud indatorirea de a nu se servi niciodatd de Cupru-esli,de Rusetestii cari forman cel mai puternic sprijin al parlideiDuculestilor; din potrivg., el trebuia sd-i prigoneascd, sd-i dis-trugd. Dar, despretuit de boierii cei mari, el, fostul slujitorin rind cu slujitorii" 2, - sdpat de Poloni, invitat de patronulsu muntean sd se ralieze la o politicd in care nu vedea niciogarantie i niciun folos, Constantin-Vodd trebui sd-si razimePC temelii solide Domnia. Aduna in jurul sdu, el un horno no-rms, oameni noi, boierinasi, cu bate cii. boierinasii fuseserd ceid'intaiu pardseascd la retragerea din 1636. Si, fiindca nuboierinasii II puleau servi la Imparatie", el nu ierta nu-mai pe Rusetesti, dar fdcu cei mai interesati spri-jinitori ai si la Poarta, cei mai de aproape sfeinici i ceimai puternici stilpi in tard. Cum putea Serban-Vodd duce

Cf. Vita, p. 46 §i Hurmuzaki, Supl. IP, p issim.2 Mustea, p. 24.

348 Istoria literaturll románegti

casA bung cu acela care domniA prin si pentru atot puterniculIordachi Ruset?

Cine avea dreptate dintre cei doi Domni vrajmasi? FiecareIn felul sAu. Serban era indreptAtit sA vadA in Cantemir unnerecunoscAtor; acestAlalt putea sA obiecteze necesitAtile situatieisale interne si externe.

Un narator f All pArtenire ar fi dat o explicatie complectA,expunind dreptAtile unei pArti si ale celeilalte. Acest naratornu putea sA fie insl Dimitrie Cantemir. Fiul trebuia sA dejedreptate tatAlui sAu. Putea A. meargA insA acea dreptate platla apArarea odiosilor CupAresti, pe cari cine nu i-a urit Invremea lor, de-o parte a Milcovului si de alta?

Nu putea, nu numai pentru cl aceastA died de jupuitori side intriganti, azi cu unul, mine cu celalt, acesti misiti de stl-ruinte, nu erau capabili de a fi apdrati, ci si din alt motiv.Cum vom vedea analisind Istoria IeroglificA", acei cari com-prcmiseser6 mai mult reputatia tatdlui, parAsir6 cei d'intAiu,dupii moartea lui Constantin-Vodd, interesele ffilor.

Dimitrie Cantemir procede deci astfel. PenLru o urA vechede familie, Serban ceruse de invoirea celuilalt nu se vor-beste gonirea sau omorul celor doi CupAresti ce se mai a-flau in Moldova. Pe Vodl-1 opreste mila crestineascA si cins-tea Domniei". Aflind de sosirea unei solii muntene, pentru a-1reclamA ca datornic al lui erban-VodA, Iordachi, fArA sA-i fidat cineva de veste, fuge la Constantinopol. CA acelasi Iordachia fost rechemat, facut Vistier, cu cheia terii in mind", ca is'au intors pagubele, cA al doilea Ruset, Manolachi, a capatatStdrostia de Putna, cA, apoi, ceilalti trei membri ai farniliei: Scar-latachi, Lascarachi, Mihalachi, represintau Moldova la Cons-tantinopol, cA ei promiteau noului lor stApin Domnia mun-teanA, si, de sigur, Moldova pentru una din cele douä beizadele,

aceste lucruri nu le she autorul Vieth". El se margenestea spune cA Serban s'a supArat pentru CupAresti 1, crt a cAutatsA scoatA pe vecinul sAu, cd n'a izbutit, fiind un trAdatorcunoscut, cl, din potrivA, lui Constantin-Vodd i s'a dat sarcinaexecutiei meritate contra Cantacuzinului, cd el a refusat, sim-tindu-se prea slab pentru a scoate si prinde singur pe un

1 V. §i mai sus, pp. 257-8; Uricariul, XI, pp. 212 5.

om asa de puternie. Pentru a-§i apara UAW, DinhIriecrup. socrul, de §i trece rapede asupra incidentului; darnu merge a..5a de departe cu. pietatea filialà incit sa-§i sa-crifice urile sale, sd imbrdheze simpatiile raposatului Domnpentru familia Cupariului.

Fatd de Brincoveanu, care succeda, in 1688, lui erban,Dimitrie nu e tinut la niciun fel de erutare. Acestuia nu-idatoria nimic Constantin Cantemir, acestui Domn tinar,totu§i noul Voevod muntean, razimat pe banii, pe dibdeia §iputerea sa, pretindea sd exereite asupra Moldovei o tutela §imai apdsdtoare. .Nu numai cii pirile continuara' §i dupd 1688,ca ele devenirii scandaloase, publice, cii adusera omoruri,Intel) tara §i in eealalta, dar ele nu se oprird la moarteatrinului Cantemir. Acesta muri poate in ajunul maziliei, §i

Brincoveanu-§i avea, In 1693, candidatul gata, acel coeon" deDomn gree, pentru care Ind. din 1691 vorbia Turcilor amba-sadorul frances1. In zadar propuse Duznitrwu-Voda, Cantemiral nostru, ales de boieri dupd moartea tatalui sau, in zddar pro-puse du§manului parintelui salt uitarea trecutului, acelor .,nes-eareva pricini de raceala." care costasera atitia bani pe ambeleten i Brincoveanu promise a lucra dupa puteri §i acesteaerau mari spre intarirea stdpinirii" acelui ce-i oferise pa-cea; apoi el dadu ordin capuchehaielelor sale sd scoata Domnpe Constantin Duca, din care voia sa faca ginerele sàu. Dhni-trie fu pardsit de toatd lumea, la auzul acestei interventii deci-sive. Al doilea Duca veni la Ia§i pentru a tinea Domnia §i aserba nunta, pe cind Dimitrie Cantemir trecu la Constantino-pol, in purgatoriul mazililor, pentru a incepe o lupia de fiecareclipd impotriva prigonitorilor sat Lupta se dadea, nu numaipenlru iron, ci de multe ori din partea fiului mai mieal lui Cantemir Batrinul pentru viatd. Sa' se fi Impacatoricit de serios, °Heil de durabil, aceste lucruri nu le puteauita Dimitrie.

Ii ràsbunl cu fapta I cu vorba, oriclnd i oriunde. Inacest opuscul, ea i In bate scrierile i actiunile sale.

Aloartea lui erban-Voclà putea inspira banuieli. Era un om

Hurmuzaki, Supl. Il, p. 297.Istoria ieroglificó., p. 344.

Mark compilatil de cronici 340

350 Istoria literaturil rotrAneqt1

tIn4r, un orn puternic, un Domn temut, un orn politic ale cgruiidei erau altele decit ale boierilor ski. Zvonul unci otraviri,din partea celor mai interesati In peirea lui, din partea celormai amenintati sau mai incomodati de viata lui, a trebuit A.se rgspindeasck, precum s'a rkspindit, pe acea vreme, §i pentrualtii, morti In Imprejurkri analoage. Zvonul a fost cules deDel Chiaro, care n'avea niciun interes sg-1 rgspindeascg, fiindomul Cantacuzinilor, ocrotitul lui Brincoveanu, aceia In samacgrora cgdea omorul; el a fost raspindit cu rgutate de RaduPopescu §i imprumutat de la acesta de compilatorul CroniciiBttlAcene§ti. Se putea sk-1 uite Dimitrie Cantemir, care-1 va fiprimit de la cel mai hotkrIt du§man al lui BrIncoveanu §i alfratilor criminali" ai lui Serban-Voclà, propria vgduvg a aces-tuia, soacra lui Dimitrie?

Pentru dinsul deci nu incape indoialä cg. rgzboinicul Domna fost otrdvit la un ospkt de acei oameni frico0 §i afemeiati",cari-i luarg. succesiunea: Brincoveanu, pe care l-a pedepsitDumnezeu pe urmk, §i Constantin Stolnicul, care trgie§te incgl.Uciga§ii sint insk §i ni§te spoliatori: copiii principelui mortsint despoiati de dinsul, acei copii intre cari se ggsia Ins4isotia autorului.

Dimitrie Cantemir recunoWe cd, la inceputul Domniei lui,BrIncoveanu a oferit pacea Domnultti moldovean, §i face petatgl sku sk rgspundk In acela§i spirit. Dar du§mAnia, pro-vocatà, cum am vkzut, de interesul CupkreOilor, de o parte,cari voiau sg. aibd In ambele ten oameni de-ai lor §i, de'alta, ambitia Brincoveanului, care voià sd domine In ambeleaduserk redeschiderca luptei. Dimitrie trebuie s'o explice dindvina pe eternul du§man al neamului sgu. El se face a crede clabia acum Cantemir chemg. pe Iordachi Mil a spune a i-adat tara in samg. §i. a numit capuchehaie pe unul singurdin tre ceilalti frati: Lasc,arachi.

Cum era natural, Brincoveanu protestk, dar scriitorul gase§teaceastk protestatie fdrk noimg. §.1 strecoarg In rdspunsul Dom-nultti moldovenesc cd, encare ar fi fost purtarea Cupgre§tilor,din moment ce-i tine la dinsul, el. Domnul, rdspunde pentrumiFkrile §i faptele lor §i a oricine va fi dovedit cg. agità I§i

1 P. 48.

va primi pecleapsa. Brincoveamt nu primeste scusa i incepe

Acum in vechea cearth dintre Cantemir i vecinii sh'i de pesteMilcov se amestech afacerea Costinestilor.

Inainte de a vedea cum o zugrdveste Dimitrie Cantemir, shcercethrn cum s'a petrecut ea in realitate.

Ca om cult, Miron Coslin trebuia sh prefere pe crestiniiTurcilor barbari; ca unul ce fusese cre,scut in Polonia,

ca unul ce se coboria. dintr'un om de c.asit al lui Barnovschiprieten al Polonilor, el trebuia sh ame,stece i rai

tiuni sentimentale In phrtenirea sa pentru vecinii de pesteNistru; ca boier moldovean din secolul al XVII-lea, el trebuiasit doreasch schimbhri In Domnie, schimbári de acelea desecare puneau coroana, pe rind, pe capul fiechruia.

E probabil cit el se Intelesese cu Polonii lircit de pe vremeacind participa, cu Duca-Vodh, la expeditia de la Viena si ehprinderea Domnului in satul unde poposise dupd trecerea mun-tilor era resultatul unei conspiratii boieresti alchtuite de Mi-ron insusi, intre altii. Dupä prinderea lui Duca, el intrA cubucurie In Divanul lui Petriceicu, fácil supt Durnitrasco Can-tacuzino un scurt stagiu de emigratie In Polonia si., asigurat prinrtumirea lui Cantemir, se intoarse In tara.' indath dupd 1685,fIrif bani, dar cu planuri deshile. Noul Domn Ii boieri copiii.Ionith fu Mera Serdar, Nicolae treti Logonit, Parase° vätav deaprozi i apoi Càrnära i viitor ginere al lui Vodhl. Cit des-pre Miron Insusi, el fu pus Staroste la Putna, o granitä prie-teneasch prin 1685, pe cind frate-shu Velicico devenia Hat-ITIan.

Intorcindu-se In Moldova, Miron phstrit vechile sale leghturicu Polonii. Intre anii 1687 i 1689 el trimite continuu stiri a-cestora. Dar aceasta nu constituie o dovadd de trklare pentrudinsul, calci cu Polonii corespuridea, nu numai Constantiu St61-nicul 2, Ci i Domnul Moldovei insusi; acesta da in 1687 stiri

sfaturi"3, trimete solii in 1687 si 16884. In Ianuar-Februar

Neculce, pp. 230-1. Cf. Vita, p. 31.

2 V. mai sus.3 Ilurmuzaki, Supl. IP, p. 162.4 Ibid., pp. 173-4, 177.

Marile compilatii de crouici 35I

352 Istoria hteraturii ronanesti

1689, VD(15. corespunde Inca Cu Ba chiar, in cursulinicia din cele cloud expeditii, Domnul scrise regelui din Wul-ce", pentru a se scus5. cd, din causa bdtrinetii §i bolii, n'aputut sg. vie In persoand Maintea Craiului" i pentru a duceun dar §i o scrisoare de la nepotul" Domnului, din Tara-Romdneascd

Cantemir nu trIda numai fatd de Poloni, o trildare pecare o recomanda slabilor nWri Domni instinctul de preser-vare , ci §i lata de Imperiali. Intdiu prin agentii itnperiali sauFranciscanii din Ia0, apoi prin solii säi solemni, loan Buhu§,fiul lui Alexandru Hatmanul, i Petra§cu", adecd Petra§cu Cos-tin, fiul lui Miron, el negociè cu Heissler, in 1689 0 1690. Separe chiar cd un tratat fuinheiat la Ia§i qi cd boierii, intre cari

trebuird sd-1 isclileascd, de buna voie sau cude-a sila . Tragerea de inimd a lui Constantin-Vodd nu incetadecit atunci chid, cu biruinta Turcilor la Zirne§ti, dispdru pen-tru mutt timp primejdia unei invasii nemte§ti in Moldova.

Cu aceasta am ajuns in 1691. In acest an, Brincoveanu fdcuo mare sfortare pentru a scdpa de toti du0nanii säi. Trimisesolli i rdspindì bani i phi la Poartd pentru a aduce scoa-terea din tara sa a Curutului ' Tököly, pentru a se numi alt-cineva ca principe in partibus al Transilvaniei, pentru a seschimba Domnul Moldovei. Vedem, In schimb, pe ambasadorulfrances, cel mai mare du§man al Munteanului i sprijinul decdpetenie al lui Tököly, stind in cea mai bunà intelegere cuCupdre§tii, numind pe unul din-tre din§ii interpret al ambasa-dei, In timpul cind punea candidatura lui Constantin Duca latronul Terii-Romlne0i.

Pe urmd, In acest an, cu toate silintile i stdruintile luiCantemir, regale Poloniei pdtrunse din nou In Moldova, 0 inclla 20 Octombre el se afla In Nord-Vestul terii. Data aceasta,Cantemir, furios pentru noua prdaciune a stdpinirii sale, ur-

Ibid., pp. 182-3.2 Hurmuzaki, Supl. IP, pp. 126-7, No. LXIV; dala de 1679 e gre-

OA; nu domnià atunci Cantemir.3 V., pe IMO inedite, i Monumenta com:tialia Transsyluaniae,

XX, pp. 88-9, 101-2. Cf. si un articol al lui C. Giurescu in revista d luit. Berechet, Seceri$ In ogor strdin.

Marile compilatii de cronici 353

nidri cu patimä pe ddtdtorii de foc ai Craiului, prin Tatariisli, si Intreprinse o serie Intreagd de expeditii de recuperare.

Ca sdvie regele, trebuia asa judeca bdtrInul Domn, ca el sàfi fost chemat de cineva, de cineva care rcirnasese trAddtor.Trebuia sd existe apoi o legdturd Intre Brincoveanu, un cu-noscut hain, si regele crestin care ndvdlise. Cine putea stabililegdtura mai bine cleat iubitorul de Poloni Miron, Staroste dePutna? Nu era acesta un nemultdmit, un degradat, un fostMare-Logof at, care, fiind supt noua Domnie simplu Starostede Putna, pomenia In semnAtura sa numai vechiul titlu decinste? Si, apoi, asupra legdturilor vechi Cu Polonii, cu Impe-rialii, prea stiau multe Costinestii 1

Banuielile de trildare, de Intelegere cu dusmanii venird de lasine. Cupdrestii se Insarcinard sà aducd probele, nu scrisori,care nu erau sau nu se putuserd prinde, ci Virile orale. Cantemircrezu IntrInsele, lovi si, fiindu-i fried de partida lovità, de Brill-coveanu, de Turci, lovi de moarte. Aceasta pare sd fie istoriauciderii Costinestilorl.

Dimitrie Cantemir nu ni dd declt o pdtimasd pledoarie departisan politic. NeavInd dovezile hotdritoare, care puteau In-dreptdti executiile din 1691, el rdscoleste trecutul, culegIndbate banuielile ce cdzuserd vre-odatd asupra familiei lui MironCostin. Pe and Domnul era numai Serdarul Cantemir, In1683, and acesta-si ceru voie sd pdrdseascd oastea pentru ase In toarce la vatra sa prAdatd de Tatari, Miron 1-ar fi denuntatca om primejdios, cu enduri rele. Dar Voevodul Moldovei uitàinsulta adusd boierului. Miron fu rechemat, copiii lui ridicati Inboierii; o cdsdtorie trebuia sd Impace cu totul pe vechii dus-mani.

Dar vechii dusmani se arittard neimpdcati. Ei primird cinstea,primird dregAtoriile, si pdstrard In inimile lor neprietenia. In1686, In momente de grele nedumeriri pentru Constantin-Vodd,ei Intl-ail In legdturd cu regele polon. Aflind, Domnul lud dela Velicico trdatorul comanda trupelor, Mid a-si ardta altfelmitia. Atunci, instigati de acel pe care-1 lovise mdsura, pe-destrii din oaste Isi cerurd cu zgomot lefile pe jumdtate de an.

i Ind( in August 1692, vedem o acusare de mia15." adusA de Domncontra mortului Velicico, care ar fi fAcut pentru bani o nedreptate(Arch. soc. st. si lit, din la$i, VI, pp. 100-3).

23

354 istoria literaturii romAne§ti

Li se dg.du plala pe trei luid numai, i nii§carea criniinulà sepololi. Dar ea izbucni din nou, i aduse, nu pedeapsa princi-palului vinovat, ci numai schimbarea apitanului Mitre.

Mai mult, vinzktorul uitat nu se sfii a merge Onä la orno-rul binefg.cdtorului sk.u. Otile, scazute la numkr, lipsite de cd-petenii, care se duseserk la Iasi, sk se Incline Craiului crestin,treceau Prutul, i bktrinul soldat care era \Todd asista la a-ceastd placulk priveliste, inteun jilt asezat pe ripa prdpkstuitg.a Prutului. Velicico ar fi fkgg.duit atunci cinci sute de galbeni a-celui care ar fi rkpezit In apg. pe Domn.

Acesta sckpk de moarte, i iertk. Velicico rdmase la Curtealui, Miron i fin ski nu gustará' din amkraciunile maziliei. A-tunci ei, indemnati de o mdrinimie pe care o interpretau caslkbiciune, se puserit In serviciul lui BrIncoveanu. Conspiratorii,Cu cari se uniserà alti influenti boieri de tail, ckrora veneliciiCuplresti li f Aceau umbrk: Costkchestii, furà descoperiti insk denorocul cel bun al lui Cantemir. Vasile Costachi Incercktrag6 la sine si pe unul dintre cei mai credinciosi Curteni ailui Vodk, Comisul Stefan Cerchez, si aces ta, alcind juramintulpe care-1 f kcuse de Inainte pentru Intelegerea nelegiuilk, des-tkinui totul.

iarksi rá'bdarea iertdtoare a lui Cantemir Invinse. El sefrtcu a lua drept bune stirile date de Miron cà se gkteste cevaimpotriva lui la Bucuresti si nu-si retrase má'car fIgAduialacd va da dupg. Petrascu Costin pe una din Domnitele sale,Salta: nunta trebuia sà se fack de CrAciun, la sfirsitul anulut1691.

Tolerati, conspiratorii luark toate mksurile pentru a izbuti.Dupà propunerea lui Beincoveanu, Domnul Moldovei trebuiask fie ucis, cu familia, credinciosii i Iordachi, In chiar zivanuntii impkciuitoare.

Aici sä ne oprim un moment. Costinestii erau niste oameninite buni crestini: se putea ca in mintea celui mai

miserabil dintre boierii timpului sk incolteascA o atit de in-faml ideie? SA-si ucidA cuscrul, oaspetele In ziva de bucurie aunei nunti? Cu ce-si puteau ei rkscumpkra sufletele de vesnicapedeapsk dupa o crimà atIt de neagrà si de josnicg.? i cineera In acele timpuri care sä nu se gindeascl, Inainte de a-siininji minile de singe, la rksplata dumnezeiasck?

MarIle compilat1i de cronid 355

Pe urind, uncle sd 1 omoare pe Domn, pe ai familiei, pe priete-nii si sustindtorii lui? Nuntile domnesti se aceau doar custrdlucile petreceri, In niijlocul unei multimi nenumdrate, suptpaza slujitorilor In arme! Dacd apoi relatiile Intre cele cloudparticle ar fi fost asa de -Incordate, se putea sd nu fi simpt ni-mic vulpea find care era Iordachi Ruset? Se putea sd surprinddcineva pe acest Grec cu apucdturile feline, si aceasta In zgo-motul si animatia unei serbdri domnesti?

Si, dacd un asemenea omor, vrednic de cele din urma tim-puri de decddere ale unui popor putred, dacd aceastd crimdinexpiabila si imposibild s'ar fi sdvIrsit, la ce ar fi putut ea sl.foloseascd? Ar fi incuviintat o oare Turcii, dind caftanul deDomnie lui Velicico-Vodd? Se poate crede un lucru ca a-cesta? Precedente nu existaserd, fiincla nu puteau sd existe,fiindcd niciodatd pdnd atunci, de la vechile timpuri ale luiGaspar-Vodd, mina viclenilor nu cutezase sä atingd capul sfintital Domnului. MA WA Indoiald, un act ca acesta, inaceldrirearobului ImpArdlesc" din Iasi, distrugerea familiei si a clienteleilui, ar fi spulberat tronul lui BrIncoveanu Insusi si ar fi fd-cut sd cadd In pietele Constantinopolului capetele tuturor vino-vatilorl

Un asemenea plan, care nu se putea Inigheba nici la Cons-tantinopol, In focul luptei pentru Vizirat, trebuie inlaturatdeci cu desdvIrsire. Dacd pldnuiau ceva Costinestii, nu pu-lean pldnui declt ceia ce pldnuise si indeplinise oricine aproapedintre boierii moldoveni ai epocei, Cantemir lnsusi ca si mai toticolegii sdi de odinioard. SI emigreze adecd la Munteni, sd-sialeagit un Domn, fie si Velicico, si prin banii lui Brincoveanusd-i capete confirmarea de la Poartd. Dar atunci pribegireas'ar fi fdeut inainte de nuntd, cdci se Intreabd cineva la ce maiputea folosi acum incuscrirea cu Domnul care trebuia sd cadd?

Trebuie, prin urmare, sd se aleagd una din cloud: sau Cos-tinestii si feciorii lui Gavrilitd, aliatii lor, se giitiau de pribegiesau de nuntd. Una sau alta.

Planul de emigrare e cel mai probabil. Vorbind de o nuntda unuia din fiii lui Miron, care trebuia sd se serbeze tocmaiIn. Decembre 1691, Dimitrie Cantemir nu se Insela. Era sd sefacd o nuntd, dar nu aceia de care vorbeste el. Petrascu Cos-

356 Istotia litetaturil romAnesti

lin fusese logodil cu Domnita Salta." si logodna nu fusese stri-cata. Neculce, care ni vorbeste 2j el de pregatirile pentru a-ceasta nunid Mea temen, pregatiri care, daca au fost reale,crau Multe numai pentru a ascunde Domnului pregatirile fu-gei , Neculce adauge crt Nicolae Costin pornise chiar, in mo-mentul catastrotei familiei sale, spre Constantinopol, pentru alua pe fata Ducai-Voda", acea Domnita' Elena pe care stimeh a si luat-o.

Pentru a se intelege asupra emigra'rii coinune, pentru a ointreprinde chiar, boierii moldoveni se adwiau, temindu-se a nuinspira banuieli, la vre o serbatoare de familie. Asa, Cantemir Clu-cerul si aliatii sdi politici ieau in 1683 hotarirea definitiva' aemigrdrii, la nunta din Tutcani a fiicei celui d'intaiu cu LupuBogdan 3. Acum, in 1691, tot in Tara-de-jos, departe de Curte,la Bdcani din sus de Birlad", se faca o nunta politicd. Dimitriespune cà Velicico, vdduv, ar fi luat pe fata lui Paladi Vistierul,care era var dupd tata Cu Lupu Bogdan, ginerele Domnului4.Dar Vistier era Iordachi Ruset i Paladi Vistierul" era ToaderPaladi, tatal lui Ioan, care Ioan era, ni spune Neculce5, in1691 cumnatul" lui Velicico. Velicico putea sa fi luat in ade-var pe fata lui Toader, dar cind traia acesta si era Vistier; in1691 el putea A. fie vdduv, era probabil vaduv, fiindca de soartasotiei lui, dupa executiile din Decembre, nu se vorbeste nimicIn Neculce, dar era vaduv, nu de o femeie din familia Paladi,ci de o Cantacuzina, prin care se stabilise inrudirea cu Raco-vitestii6. El nu venia deci la Bdcani pentru a se insura dinnou cu fetneia care-i murise, ci pentru a asista la nunta viito-rului sau nepot loan ca o sord a lui Mihai Racovita: asa ziceNeculce, si asa trebuie sd fi fost 7.

La nuntd, conspiratorii, continua Dimitrie, ar fi ridicat pa-hare in sandtatea Mariei Sale Domnului celui nou i ar fi ju-

1 Neculce, p. 231; Vita, p. 31.2 P. 241.3 Vita, p. 18.

P. 58.6 P. 240.6 Cf. Tanoviceanu, in Arch. soc. st. si lit, din lasi, II, pp. 188-9.

Tanoviceanu, In Arch. soc. st. si lit. din Iasi, I, p. 57 §i. urm.;,GhibAnescu, ibid., p. 394. Cf. Minea, o. c., p. 217 §i urm.

Mari le compilatii de cronici 357

rat a doua oard: Intre jurdtori insd se gdsia un anume Tifescul,care spuse lui Cantemir ce auzise si ce se petrecuse.

Pe atunci, pentru a face propuneri de cdsdtorie Intre Dimitriesi una din fetele lui Brincoveanu, un sol muntean sosi laIasi, unde beizadeaua se intorsese abia de la Constantinopol.Cu dreptate sau. fdrd, Domnul Moldovei vdzu in sol, BanulVintild Corbeanul Dimitrie scrie gresit Cornescul" , unspion. Trebuind sà rdspundd politetii, de sigur foarte rardpe acest timp , a vecinului sdu, el trimise la Curtea din Bu-curesti pe ginerele sdu Lupu Hatmanul. Acestuia-i dAdu, catovards de ambasadd, pe Gheorghitd Mitre 1, pe Gheorghitd,fratele lui Mitre", spre a vedea ce vor face, prin acest bAnuit,bAnuitii ceilalti. Scrisorile lui furd deschise In taind, umble-tele lui spionate, dar din Insdsi povestirea lui Dimitrie Cantemirreiese cd nu se cdpdtä astfel lumina si dovezile asteptate. Rd-vasele nu cuprindeau nimic si, despre alte descoperiri, nu nise spune niciun fapt precis. Ba Incd, panegiristul lui Constantin-Vodd. insistd asupra faptului eä misiunea lui Gheorghitä nu iz-buti.

Dar, Inletit de Cupdresti, de boierinasii" cari-i formau clien-tela. Cantemir era hotdrit sä deje lovitura. Poate cd Incd unmotiv al neasteptatei mdsuri singeroase, venite de la un omasa de bun, era toemai intoarcerea lui Dimitrie, ascultarea spu-selor acestuia In privinta intrigilor de la Poartd.

Dar fireste cd nu Dimitrie insusi ni va spune aceasta. De ladinsul afldm numai atita, cd. Domnul porunci Costinestilor sdse tie gata de nuntd: ce conclusie se poate trage de aici decitaceia cd prin acest ordin Cantemir void sa-si opreascd victi-mele? Miron plecä la tard, Velicico void sd-i urmeze exemplul,dar fu oprit, ca si Vasile Costachi. Chemat pe neasteptate, lu-te() noapte, Gheorghità, Inspaimintat intdiu, cistigat apoi prin.tr'o f AgAduiald de iertare, spuse si iscdli tot ceia ce se ceru dela dInsul, pIrInd ca Vinzdtori ai Domnului si pe Lupu Cos-tachi, Antioh Jora, Constantin Razu, Pavel Bujoreanu. Velicicofu adus la Curte, tdgddui, fu bdtut cu buzduganul de Domn,Inchis si tdiat. Miron avu peste putin aceiasi soartd, si Dimi-trie pretinde cd. osinditul Mil vind ar fi recunoscut pdcatul"

1 Necuice, p. 242.

.358 Istoria literaturii romAnesti

slu, Inteo ullimd scrisoare cdtre Voc.ld, i s'ar fi rugat de iertare.De mult nu se mai tdiaserd boieri In Moldova, si oruorul

motive precise al celor doi fruntasi boieri putea sd aka ur-mdri pentru principele care ordonase tdiarea lor. Pe de alláparte, omorindu i pentru bdnuieli de Intelegere cu BrIncoveanu,Cantemir ofensa in chipul cel mai gray pe acesta. Trebuiaubani i minciuni: de amindoud mijloacele se folosi bdtrInulmuncil de mustrdri de cuget.

In urma pribegilor porniti dupà prigonirea din Decembre1691 pentru a lua scrisorile i sfaturile Domnului munteana face arz la Adrianopol, Cantemir trhnise deputatia sa, Infruntea cdreia stdtea autorul moral al uciderii, Iordachi Ru-set. Cei doi morti erau Invinovdtiti fald de Turci eá fuseserdprielnici hotilor, eá incercaserd a-1 ataca fätis cu armele: toticonspiratorii meritaserd moartea, dar unii fuseserd crutati pen-tru cd datoriau bani Turcilor. Aceste scuse falsificatii gro-solane ale adevdrului e silit a le reproduce si Dimitrie, Inpanegiricul sdu.

BrIncoveanu era un om bogat i ager, dar Turcii stiau i eiclt temeiu pot sd puje pe credinta lui. Pirlsii fura trimisi Ina-poi la Domnul lor i, dupd o scurta inchisoare, acesta-i iertdcu desdvirsire. Incurajat de acest succes diplomatic", el in-cercd sd-i facd vecinului ceia ce vecinul voise sd-i facd lui.Comandd din Brasov, principalul deposit de pribegi munteni, unstoc de cinci persoane, cari fuseserd toti In oastea hti Heiss-ler la 1689 si dintre cari unul purta si o semnificativd chicdnemteascV. Dragomanul frances Ii duse la Poarttd In zivade 24 Decembre 1692; dar pira ion cdzu cu desdvirsire. Pre-cum pribegii moldoveni fuseserd trimii podo» lui Cantemir,BrIncoveanu inträ in posesiunea nemultdmitilor" munteni. Ne-avind motivele de iertare pe care le avuse adversariul sdu, elIi spinzurd, pe cei doi sefi adecd: Staico i Preda Prooroceanul.

Autor tendentios, Dimitrie vorbeste de pirisii moldoveni,trimisi de BrIncoveanu i insistd asupra clementei de care adat dovadd tatAl sdu, dar tace molcom asupra actului de rds-bunare, savirsit cu asa de putin succes de acesta din urmd..

In resumat, incheind aceastd lung cercetare, care era in-dispensabila pentru o carte care multd vreme n'a fost supusdcriticei, cine vrea sd ceteascd o interesauld poveslire din

Marite compitatii de cronici 359

trecutul Moldovei, poate lua cu Incredere In inînä Viata luiConstantin Cantemir"; dar cine va cerceta adevArul, va trebuinecontenit sA Intrebe aiurea, pentru a indrepta greselile defapte si a rectifica judeatile.

SA examinAm acum al doilea capitol din partea modernA aHronicului".

Chiar cind nu-si scria capitolele rAzletit, Cantemir se re-pelA adesea. MA Indoiesc dacd ar fi stiut sd contopeascA In o-pera sa, lucru din cele mal grele, istoria Moldovei cu is-toria Terli-RomAnesti. MA Indoiesc iarAsi dacà el a avutear ideia acestei contopiri. Cdci e mult mai probabil el n'aInteles istoria RomInilor altf el decit ca istoria paraleld a celordoud principate.

Am vAzut un capitol de istorie moldoveneascA. Iatd acum unuldin istoria munteand.

Acesta Incepe cu moartea lui Constantin Postelnicul Canta-cuzino, o figurd din cele mai frumoase ale trecutului nostru.Vorbind de uciderea lui din ordinul lui Grigorascu Ghica, ofaptà rea si mai putin Indreptatitd decit tdiarea fratilor Cos-Lin , pdnA i cronicarul partidei opuse Cantacuzinilor nuIndrAzneste a o califica limpede de executie meritatA. Aceastao face, din urd pentru Constantin Stolnicul, Dimitrie Cantemir,care tinea totusi pe nepoata de fiu a asasinatului. Postelnicula fost omorlt, scrie el, findcd s'a dovedit" i nu se dovedisecd intrigh In contra Doinnului si void sd-1 Inegreascd cuminciuni la malta Poartr.

E curios cd, depdrtat din ce in ce mai mult prin locul desedere i ocupatiile sale de politicA, i de politica romAneascd,sufletul lui Cantemir nu se Imbunase pentru dusmanii sdi,pentru dusmanii sAi morti, chiar pentru aceia cu sufletul cd-rora trebuiau sd-1 Impace legdturi noud de familie. Asa II vedemIndatA dupd aceasta accentuind cu violentA contra lui Ser-ban-Vodd cA a trdit cu Doamna Anastasia a lui Duca-Vodd,

ceia ce spune i Del Chiaro, i cd a cumpArat tronul,ceia ce era natural 1

Cu ell era mai nobil sufletul lai Serban Cantacuzino, care a-flind, In Iulie 1681, de moartea prigonitorului su Duca Vodà 21 Martprecedent), il cainou'd putru moartea lui intre straini (Legrand,

360 Istoria literaturil romAne§ti

Va sd. zicd, Del Chiaro dadea si el cea stire. O cidsi pe a doua, cu toate cd in alt ton decit acel al unui das-man. De aici Incd observdm Intrebuintarea, care va merge piindla transcriere, a autorului de memorii italian. Mai departe, cindpomeneste de oprirea Doamnei Maria a lui Serban-Vodd la Co-troceni i fixeazd suma pe care i-a stors-o noul Domn pentrua-si stabili situatia la Turci, Dimitrie culege iardsi din DelChiaro. Acesta spune cd vdduva lui Serban-Vodd a trebuitpldteascd trei sute de pungi, iar autorul Evenimentelor", pre-fAcInd In lei, vorbeste de 150.000 de lei

Cantemir pune de la dinsul numai aprecierile, care sInt,evident, din cele mai dusmánesti pentru prigonitorul sdu Brin-coveanu, cdindrile pentru soacrd-sa: amdrita de ea". Cine nus'ar fi minunat de marea rdbdare a lui Dumnezeu!" Incolo,

ducerea Doamnei in Ardeal, la 1689, e luatd din Del Chiaro.Originald e insä spita neamului lui BrIncoveanu, dar In eapolemistul amestecà i neexactitäti: asa, Papa Postelnicul n'afost spinzurat de Grigore-Vodd, ci mdceldrit de Seimeni in1655 2; nu Serban-Vodd, ci Constantin Stolnicul a crescut peorfan; acesta nu a fost Spdtarul, ci Logofaul unchiului

CAldtoria luí Brincoveanu la Adrianopol, In 1703, e expusdexact, dar si aici Dimitrie Canlemir Imprumutd de la a-lAuzul sdu pentru istoria munteand, Del Chiaro. In continuare,el adauge ici i colo lucruri nona: asa pomenirea solului"muntean la Moscova, David, Ceasul David Corbea, ceausspdtdresc, insdrcinat i cu misiuni la Brasov3, unde taldl sdufusese dandi, dasalul loan Corbea4, calugarit In Tara-Ro-

tp. grec, pp. 4-5; Hurmuzaki, XIV', pp. 258-9, no. CCCXXV . EadelArat Ins6 e6 $erban avea motivele sale de a regreta pe Ingadui-torul sol. ce fusese Duca, si chiar In scrisoarea citata el se gindestesi la soarla vaduvei, Doamna sArmana"!

In editia Sion, din gresa16: 520.000. Dar Dimilric sehimb6. pe Delafirmin 1 ea BrIneoveamt, nu numai ert ntt s'a opus alegerii

sale proprii, dar s'a si buctuat de Tiesa.2 An. Ac. Rom., ser. 1, X2, p. 291.a An. Ac. Rom., XXI, pp. 219, 251, 252; Co

352 (1597): S'au daL la David ecatisul spalarcdasalul, eind s'au dus In Ardeal".

Sterie Stinghc, Istoriia besear;cci $cheailor19, 41.

Vistieriei, p.sc Damasehin

Dra$ovului, pp. 17,

Mari le compilatii de cronici 361

mitneascd 1, c,a.re David scrie scrisori In aceastd calitate 2.Intrigile care preced cdderea lui Brincoveanu tint poves-

tile ca i In Del Chiaro. Dimitrie adauge cà ar fi primit in-susi misiunea de a prinde pe hainul Domn muntean, cdruiatrebuia sd i se substituie, lAsind In Moldova pe fratele sau, peAntioh, sau altcineva. Alte destainuiri importante urmeazd.Muntenii Il piresc la Tar 3, care invità pe Brincoveanu a seimpdca, pentru binele crestindtdtii, cu vecinul lui. Pentru asondh intentiile lui Cantemir, Constantin-Vodd ordond lui Cor-bea sd vie de la Chiev la Ia§i, ca sd. vorbeascd. lui Dimitriede legdtura recentd dintre Tara-Romaneascd i Impdratul or-todox: autorul adauge cà, drept rdspuns, el a semnalat dus-manului su statornic &dui ce aveau Turcii de a-1 prinde.Ca multdmitd, Brincoveanu ar fi Impartasit lucrul lui Ca-rol al XII-lea, care fu indemnat sd-si retragd trupele dintara nesigurului Domn al Moldovei, ceia ce se si fAcu. Pede altd parte, Voevodul muntean s'ar fi Indreptdtit la Poartdcä nu poate indeplini poruncile Impardtesti pentru poduri

zaherea, pentru cd nime nu-1 mai ascultd dupd zvonul demazilie pc care l-a rdspindit Canlemir.

Astfel î.i explicd Dimitrie trildarea fata de Turci, care, ori-ell de utila ar fi putut sd fie terii sale, oricit de prielnicacivilisatiei, oriel:I de plIcutd. lui Dumnezeu, riimlnea totwA ocAlcare de jurdmint, o rdspldtire prin rdu a binelui primit dela Sultanul. Pledoaria istetului avocat politic pledoarie f a-cut:1, evident, pentru public, si nu pentru Cabinetul rus, fatade care tradarea era ca alit mai meritoasd, cu cit mai putinar fi fost silit la dinsa trddatorul pledoaria aceasta e foartedibace. Dimitrie-Voda n'a fdcut pAnil acum cleat bine In toate

s'a ales numai cu rdu. Intrigile, pe care nu le-arfi provocat, continud impotriva lui, pentru a-i face situatia in-toterabila. Vizirul se convinge la primirea plrilor lui Brinco-veanu, chiama pc capuchehaiaua Mol iove0, Ii cere explicatii,

1 Mid., p. 20.2 Tocilescu, Raport, p. 51. El merge §i la Adrianopol, In 1701, Cu

Alarele-Comis si Constantin Slugerul; Cond. Vist., p. 612.8 Din greseala, ed. Sion da: Imparattil Germaniei".4 Acesla ar fi fost, dupA N. Costin, Masai, de la care eronicarul

lea informatii P. 109 , dar in Neculce i se la nurneit d lam)"(P. 305).

362 lstorta Ilteraturil rom6nesti

pe care se lace a le crede, §i apoi, cu toate protestarile !geniede acesta, 11 aruncd in teinnitd. Se ieau la Constantinopolmdsuri pentru princterea noului i neiertatului necredincios alImpiirdtier: Dimitrie prime§te ordinul de a se infdti§a la Ti-ghinea, pentru rdzboiul impotriva II4lor, la 23 April, de Sf.Gheorghe, lar serascherului din cetate i se dil acela de a punemina pe hail'''.

Deci vina trddarii, care ajunsese singura scdpare pentruCantemir, amenintat cu mazilia ,i teribilele ei consecinte,cade asupra lid Brincoveanu. Tarul trimite Domnului mol-dovean trupe de apdrare, pe care acesta nu le ceruse, dar carei se cuveniau pentru purtarea lui build" bisatd in clar-obscur.Sosesc pe rind. se vede din corespondente ale timpului 2 CApovestirea e loarte exactd Cropotov, eremetev, Tarul Petruinsu§i.

Apoi neimpdcatul vrajina al lui Brincoveanu se intoarce laacesla, pentru a i incondeia in§elticiunile. La Tar vine in Ia. iCastriotul, boier muntean, vrednic de a fi nurnit Iscariotul".El presinta indreptAtiri me§te§ugite pentru provisiile pe careBrincoveanu le lagaduise §i nu le ditdu, obiectind sosirea Vi-zirului cu tabara, apropiarea Hanului tatdresc. Misiunea a-ceasia, in care un calugar Intovdi*ia pe Castriotul, e porne-nita .fi In corespondentele citate. Chid, la 23 Iunie st. v. 1711,Tarul so.,i la Imi, el gdsi acolo pe Castriot, §i alaturea cu elpe Spdtarul Toma Cantacuzino, cari intovard§ird trupele ruse,liin tot cursul expeditiei3.

8 Despre frica lui Dimitrie in aceastä privint.a si efectele ei,atacul unor Turci cari i se pareau ca pot avea aceasta misiune,v. N. Costin, pp. 93-100; Neculce, pp. 307-8; Iorga, Acte ;i fragm.,I, p. 311. Neculce confirma si ordinul pentru prinderea lui Brin-coNeanu, pe care Dimitrie I primi oral de la pat .onii sal turci, inscris de la limit, iar, de l.t Turci, in I mna ofieinl 1, toemai lasfirsit. Despre retragerea grabila a Suedesilor ce iernau la Jai vor-besc Nic. Costin si Mustea.

2 D. ex. cele tiparite in Ilurinityald, Squl It ,;I lorga, Act' §ifragmente, I.

8 Hurmuzaki, Supt. I', pp. 111-2; Iorga, itch. ;i fragmente, I, pp.313 4, 315. Aceasta o spune si feld maresaltil Seremetev, care Main-leaza Tartilui, imediat dupa sosirea in Ia5i, scrisoarea Brincoveanu-lui catre Golo chin Arch. din Iasi, VI, p 133 La 21 Itirfe st. v.,

Marne compilatli de cronici 363

Cantemir pretiude deci a Trimisul Donmului muntean eraun minemos, un spion si, nemultAmindu-se cu atita, sustineal doilea dintre acesti oameni ai dracului", cdlugdrul, ar fiaflal un mijloc diavolesc ca sa bage in cursA u armatd deerestini i fàrä mustrare de cuget sd dea In minile Turcilor peacest uns al Domnului", adecii. pe Impdratul Petru.

Am vdzut cà Brincoveanu avea un cronicar oficial, carescria in sensul lui istoria timpului, i povestirea acestui croni-car îmbrätieaz i aceste evenimente din 1711. CAutind acolo,afltim cä in adevAr Tarul gdsi la Ia.si pe Toma Cantacuzinope Castriot: un boiariu bätrîn, anume Gheorghie Castriotul bivVe! Cornis, om invtitat i intru toate iscusit, carele si mai de-nainte era Tarului cunoscut"1. Cel d'intdiu fugise, din Indenmulunor trAddtori munteni si al lui Dimitrie: Veslitul telpiz,Domnul tdrei Moldovei Dumitrasco-Voda Cantemir, cu care simai inainte vreme intelegere avusese, de vreme ce minteaminduror la acest fel de lucruri blestemgesti i necuvioasebine se potrivia". Cel de-al doilea venia din ordinul Domnu-lui slu, pentru a imbuna" pe Muscali", a-i face sd nu-1 b5.-nuiascà, salva adecd reputatia de Domn crestin i pravos-lavnic". Dar el avea i misiunea oficioasd, din partea Turcilor,cari nu eredeau in posibilitatea unei victorii, de a negociapacea: Sa mijloceascti [Vodil] ca un crestin care crestini".Propunerea nu i se primeste, fiinda acum Toma stricase, Cucalomniile lui, parerea buna pc care o avea Tar ul despreBrincoveanu: cA bate lucrurile Torna le stramutase i foartela cale rea, impreunà Cu Dumitrasco-Vodd Cantemir, le pu-sese".

Deci campania continua La Prut, loametea muncesle peRusi. Caii ajunsese de-i minca coadele i coamele." Strim-

Domnul moldovean, pc care Tarul 11 desmierda ca pe copilul sau,dadu un mare bancliet liberatorului imper:al. Unul din cronicariimoldovenesti annul ea la acest banchet asistau Torna si linga din-sul alt boier (le-a Muntenilor, Ghearghie Caslr:ot Comis" (Nic. Costin,p. 102). Si dupà stiri din lagar (Acte .gi fragm., I, p 322 , Trimisfit munlean" asista la petrecerea data de Tal' la 27 Iunie 8Julie), aniversara bätaliei de la PultaN a.

1 Castriotul c mentionat Iii Greceanu cu prilejul celei de atreia descrieri a nuntii Domnitei Ancuta cu Nicol= Iloset (ms. A-cademiei, an. 1704, tiparit in ediiia t. Grecianu),

364' Istoria literaturii rolndnesti

torati, Muscalii indata pricinä de pace au pus mijlocireanostru Domn." Ei Ii explica de ce nu i s'a dat au-

dientie, adecate ascultare", i declara ca acum voiesc pacea.Turcii o primesc, dojenind pe dusmani pentru zabava,care n'ar fi ajuns aici.

Cine are dreptate? Cantemir, care, tilcind despre Torna Can-tacuzino milrturie a complicitgii , vede in emisarii riva-lului sau niste spioni, dusmani ai crestinilor, sau Brincoveanu,care se lauda cu facerea pacii de dinsul, in numele Turcilor?

Ei bine, oricit de curios ar parea, dreptatea o are Brinco-veanu.

Avem intaiu un ziar al campaniei de la Prut, ziar scris deunul din ofiterii lui Pctru-cel-Mare 1 In acest ziar, interventialui Brincoveanu pentru pace e expusa intocmai ca la Greceanu:

Castriot, intre altele, aduse i aceia ca Marele-Vizir a po-runcit Domnului sat', prin Patriarhul de Ierusalim, sa se infor_meze pe lingg. Maria Sa Tamil daca n'ar fi aplecat cä'tre pa-cea cu Poarta, caci avea de la Sultanul depline pulen i pentruaceasta". Ofiterul rusesc anonim aratil i el cà Tarul a ras-pins propunerea lui Brincoveanu, necrezind-o serioasa si te-mindu-se sil nu creasca, prin primirea ci, increderea in-teinsii a Turcilor. Daca ofitcrul greseste cind spune ca, ala-turi de Torna Cantacuzino, Castriot a staruit si el pentrucoborirea unui detasament rusesc spre Siretiu i Britila, undeerau magazinele, el afirma, spre sfirsit, ca i cronicarul ofi-cial al lui Brincoveanu, ca la 10 21. Iulie, strimtorati de lipsasi de dusman, Muscalii hotarira, ca, dupa propunerea po-menitului Castriot, sil ofere pacea Turcilor".

Patriarhul Hrisant era, in adevgr, pe acest timp in prin-cipate, podoabd invatata a Curtii domnesti din Muntenia 2 Vomvedea ca el juca si un mare rol politic in serviciul binefacii-torului situ de pc tronul Terii-Romanesti. Niinic mai probabildeal acest nou amanunt privitor la negocierile propuse, amd-nunt pe care nu 1 cuprinde Greceanu, dar care se potrivestefoarle bine Cu spusele acestuia.

1 F publical In Hurmuzaki, Supl. P, pp 411-2, In frantuzesle-Inteo mai bunä form4, In versiune nemteascd, in Iorga, Acte

frawn., I, pp. 313-4.3 V. mai sus, Legrand, EpisMaire free, saa Hurawzaki, passim,

Marile compilatii de cronlci 363

Un all izvor strdin actuna. Nu e altul decil Voltaire, care aaval, cred, alt informator pentru acest lucru decit ofiterul rus.Sosind la Iasi Tarul, spune Voltaire, Domnul muntean, carenegociase odinioard Cu el prin intermediarul episcopului deIerusalim"1, devenit din nou partisan al Portii si, fdcindu-seca. tine Inca. cu Tarul, ii propuse pacea, de si. Marele-Vizir nu-1insdrcinase s'o fad.. Petra simti cursa: el ceru numai provisii,pe care Brincoveanu nu putea sau nu void A. le deje" 2,

In sfirsit, afldm confirmarea cea mai deplind a asertiunii luiGreceanu in cronica lui Neculce, Hatmanul, intimul, sfetniculde cdpetenie al lui Dimitrie-Voda', care stia tot si, prin a-ceasta se deosebeste de fostul salt stapin, ni-a spus tot :ImpIrktia Turcului, IntelegInd de Moscali ca yin multime,tare s'au Ingrijit cà se va ridica toata Crestindtatea, de toatepdrtile, asupra lui; si au si trimis de olac de au chemat preSfintia Sa prea-sfintitul parinte chic Hrisantos, patriarhul Ie-rusalimului, si i-au zis ca sd serie o carte la BrIncoveanul...,stiind Impkratul cd avea prietesug Patriarhul cu Brincoveanul-Voda. si BrIncoveanul-Voda eara avea prietesug vechiu cuMoscalii, si sa. serie Brincovanul-Vodd si sà trimità un om alui la Moscali sà faca pace, si va liisa Turcul hotar MosculuiDundrea; si pre acea voroavà au trimis Brincovanul-Vodd preMachedon Gomisul aice In Iasi, la ImpAratul Moscului, presocoleala Turcului; ce n'au priimit nici de cum Imparatul mos-chicesc sà faca pace, nestiutor gindul omului la ce 11

aduce, stind vinos Toma Cantacuzino Spatarul 3 si Dumi-trasco-Voda. O. nu facd Imparatul pace, mai mult In pismaBrIncovanului-Vodd" 4. Neculce pomeneste, ca si Greceanu, 'A-rne lui Toma Impotriva stdpinului pe care-1 pArdsise, In Lid-dejdea Domniei, si adauge ca. In zddar a stdruit el pe lInga.Dimitrie sd lase pisma Brincovanului-Voda" 5. i, mai de-

1 Histoire de l'empire de Russie sous Pierre le Grand, II, 1765,pp. 28-9.

2 Ibid., p. 30.3 Toma fugise de la CtIrtea munteanA la 29 Iunie stil nou, 18

slit vechiu, asa a a sosit numai bine la Iasi pentru a fi gilsit deTar. V. Hurmuzaki. VII, p. 79, dupA stiri din Tara-Ronigneasca.

4 P. 317.5 P. 320.

Istorla fiteraturii romAne0

parte, eind vorbeste de pace, In care nu mentioneazd. mijlocirealui Castriot, cronicarul moldovean aminteste de propunerilelui Machedon Comisul" de a se da Rusilor Dundrea drepthotar, ca o compensatie pentru prdddciunile Cazacilor

Dimitrie Cantemir avea multe Insusiri bune, dar era porun-citor, aspru i vindicativ. Acelasi om care, pentru a aduce dis-gratia sau chiar moartea lui Nicolae Mavrocordat, pe care-1inlocuise si de c,are se temea sd nu fie lnlocuit, nu se sfii sdpresinte acte false, socoteli pldzmuite 2 acelasi neiertAtor aldusmanilor sdi, pentru a Inegri pe Brincoveanu, schimbd cudesdvIrsire adevdrul In privinta soliei de pace munteand. Dinnegociatorul sincer i autorisat el face un spion, din acela c,arevenia sä propuie Intinderea hotarelor ImpArdtiei crestine, unVinzAtor al Tarului.

Dar sä continuArn analisa acestui capitol de istorie, In caretrdiesc afit de puternic antipatiile politice ale autorului.

Lupu Costachi fugise altd datd Inaintea miniei lui Cons-lantin-Vodd Cantemir, i Dimitrie nu uitase aceastd vinovdtiede conspiratie. In 1711, el datora Vistieriei 3.000 de galbenide pe gostind; pentru aceastd sumä i pentru alti 800 de gal-beni, pe cari (Mu, Domnul ii incredintd sarcina de a stringeprovisii pentru Muscali. Lupu desaprobd însä pripa cu careDimitrie schimbase o suzeranitate strlind cu alta. El scrise Intoale pdrtile scrisori prietenesti, dddu stiri unora i altora, darprovisii nimdruia. PAnd la hotdrIrea rdzboiului, cu toate trupelece se trimiserd contra lui, cumintele fiu al puternicului VornicGavrilitd stdtu la Bursuci, in tabdra sa de bejenar3.

Dreptatea, care, adevdrat, nu i s'a prea recunoscut pe urmd,cind credinta-i fu rdsplAtitd printr'o Indelungald Inchisoare la

1 P. 328. Dacà mijlocirea emisariului mantean nu se men4oneazAin scrisoarea prin care se anuntA Domnului incheiarea pAcii de laPrul Iorga, Acte fragm., I, pp. 322-3; Hurmuzaki, VII, pp.91-2; XI1, p. 457, aceasta se explicA priu mindria Turcilor, carivoiau ca pacea sà aparA ca impusA de din§ii, fArA amestecul ni-manui.

1 Axintie Uricarul, p. 122.$ Cf. cu povestirea din Evenimente", Nic. Costin, P. 100; Neculce,

p. 313 §i urm.

Marde compliath de cronici 6`7

Turci, dreptalea o avea Lupu. Dar, pentru Cantemir, ofensaaceasta noud, adusd lui Insu§i, se grdmadia pe linga aceia pecare Lupu o facuse lui Constantin Cantemir. Intr'un capitolde istorie munteand, un paragraf special e consacrat pentru ainegri dup. cuviintá pe recalcitrantul boier, lup" cu faptaca cu numele. Dimitrie crede cd dusmanul sdu a fast tdiat laVarna, pe chid adevarul este ca el a fost cerut i dobIndit deNico1ae-Vod6.1. Fireste ca nu uitd sd puie In legdturd intrigilelui Costachi cu acelea ale Castriotului, de si, de sigur, acestian'aveau nicio lntelegere i nicio legAturd.

Dupd aceastd lung digresie autoencomiasticd, dup'd aceastdmestesugitd. Indreptdtire a purtdrii sale politice In 1711, Dimi-trie se Intoarce la istoria munteaneascd. SA ne intoarcem Insdla Brincoveanu i a Cantacuzini:" Cdci acestora i erii lorera consacrat capitolul, si de sine Insusi vorbise autorul nu-mai pentru ed. In intentia sa nu era sd-si tipAreascd. Memoriiledescriind intr'un capitol deosebit cele citeva luni de tulburatàstdpInire moldoveneasca pe care i le Ingdduise norocul.

Cu ura cunoscutd, ni se zugrdveste i purtarea ulterioard alui Constantin Brincoveanu. Coloarea e exageratd, dar fapteleslut adevdrate. Ni se spune cd Domnul muntean, bucuros cä asocotit bine ce trebuia sd fad. In anul critic, ar fi luat In rIspe Muscali, cari credeau eä vor bate pe Sultan cu pdharelecu rachiul". Va fi spus ori ba aceasta prudentul Voevod romd-nesc, dar un ministru al Dornnului din Mtmtenia", deci Con-stantin Stolnicul Cantacuzino, scria Nemtilor Inca din August,a doua zi dupd retragerea ruinoasd a lui Petru-cel-Mare; ,,In-haine Muscalii sint tot Muscali 2" Si sentimenteleSlolnicului erau Inc.5., pe aceastd vreme, sentimentele Domnuluisilu; politica lui fusese aceia care, adoptatd de BrIncoveanu,triumf ase.

Pentru a explica uciderea lui Constantin-Vodd, Dimitrie cu-lege toate motivele de nemultdmire ce ddduse mindrul i impe-riosul Domn acelor cari-1 Incunjurau sau cdrora li servia. Cespune de originea dusindniei dintre dinsul i Cantacuzini, e

Epistolaire grec, pp. 70-1; cf. Hormuzaki, XIV'.2 Iorga, Acte si fragm , I, pp. 326-7.

368 istoria ilteraturil romlneVi

original. Chui ajunge Insa la actele de trtidare fatA de Poarbi,autorul incepe a copià din Del Chiaro, indreptind pe alocu-rea prin cunostinta luí mai buna a imprejurArilor.

Cantemir da numele lui Dumitrascu Racovitil, care comunicAfratelui sau, Mihai, pirile secrete contra Brincoveanului. Elreproduce dupA Del Chiaro punctele de acusatie, si tot dinacelasi izvor, pe care nu-1 citeazA, iea i scrisoarea Domnului ca-tre Vizir pentru nunta fiului sAu Radu. RAspunsul la aceastddin urmil scrisoare e tot cel din cartea Italianului. Dupdce mentioneazA, din acelasi izvor, scrisoarea de Instiintare adoctorului Corèa cAtre Domnul muntenesc, Cantemir descrieprinderea lui Constantin-Vodd In parte dupA. Del Chiaro, necu-noscind cronicile mmilene, a cdror cronologie pentru acest e-veniment e gresità Cu o zi 1

Ici i colo, schimbAri i adausuri nu lipsesc incä. Dimitrieni dA discursu/ tinut de BrIncoveanu la executia lui, 'MtFo for-Ind care e cea din scriitorul italian. Dar soarta corpurilor f a-miliei e arAtatA ca In Cronica Bdtdceneascc19. AmAnuntele mA-celului, soarta Doamnei Marica sint imprumutate de la DelChiaro. Se adauge numai cela ce nu putea sti acesta chid

redactat cartea, mentiunea Intoarcerii vaduvei In tarA.Data scoaterii din Domnie a hii Stefan Canlacuzino, noul

Domn al partidei Invingdtoare, e acea din Del Chiaro, i Inaceleasi cuvinte chiar se povesteste aceastA scenA in cele- douàlucrAri. E o copiare cuvint dupá cuvint, care pune intr'o realuminA onestitatea literarA, sau mai de grabk constiinta dece este permis unui istoric, pe care o avea Cantemir. Ea neface In acelasi timp sA regretAm mai putin lipsa pArtii mainou/1 a Hronicului". Pentru secolele al XIII-lea pAnA la alXVII-lea n'am fi avut nimic de adunat din copiile sau lun-gile discutii zAdarnice ale scriitorului, cAruia nu-i erau cunos-cute nici mIcar izvoarele noastre. Pentru secolul al XVII-lea,pentru partea pe care putea s'o cunoascA prin el Insusi, Can-temir ni-a dat aproape tot ce putea sA ni deje In Vita ConstantiniCantemgrii, In Evenimente", cum vom vedea IndatA, InIstoria ieroglificA" si In Istoria imperiului otoman". Am

1 Cf. si An. Ac. Rom., XXI, p. 299.2 V. ibid., p. 401; incai, Ill, p. 374.

G. ConsLantinescu Rim., Vrajba dintre Cantacuzine.Fti, Cante-mire$ti Brincoveanu 1678-1705 , Birlad, 1889, in 80.

24

Marne compilatil de cronid 369

pierdul deci pagini, locutii, anecdote peale, dar nu cunoslinti is-torice serioase, i de acestea am fi avut nevoie.

Cum am spus, opusculul se termind cu primirea DoamneiPátina, váduva lui 1elan Vodd, la Petersburg Lo^ul I am sireprodus putin inainte.

Deci, pentru a resuma impresia pe care o produce analisaacestor cloud capitole de istorie contemporaná, dad DimilrieCantemir ni dd stiri nouá, el ni dd i stiri confuse sau false;daca ni da o expunere interesantd, el ascunde inteinsa ten-dinti de rázbunare i de lauda. Lucruri pe care trebuie sd leaibd in minte acel care se foloseste de aceste izvoare indis-pensabile, dar mai nesigure, putem zice, cleat oricare altele,fiindcà nimeni printre cronicarii nostri n'a avut inalta situatie,temperamentul ilspicat i mestesugul de formd al lui DimitrieCantemir.

Alai rdmin doud opere istorice ale lui Dimitrie Cantemir: ocarte de memorii, imbrácatá in zábranicul glumet al uneifantasii alegorice i titlul sdu de glorie pánd foarte tárziu,cartea .care i-a format oreputatie europeana, pe care niciun altistoric nomin n'a avut-o pánà in ziva de astdzi.

Voim sà vorbim de Istoria ieroglifid" si de Istoria impe-riului otoman".

Asupra celei d'intaiu existá o cartel, o consliincioasa lesd delicentà, al arii merit s'a zis di ar sta inteaceia cá da cheiaumancl a acestei povesti de dobitoace. Meritul trebuie sd re-vie atunci In primul rind lui Cantemir insusi, care a dataceastd cheie, fara care romanul istoric n'ar fi putut sit fieinteles i gustat nici de contemporanii sli.

Deci nu de cheie trebuie sd se ocupe o cercetare asupra is-toriei ieroglifice", ci de adevárul, spiritul i frumuseta cártii.

Pentru a intelege alegoria politicit i satiricà trebuie cunos-cute antecedentele luptei pentru Domnie intre Alihalachi Race-vitd si fostii sdi cumnati, Antioh si Dimitrie, fratii cantemiresti.Aceasta ni dd prilejul sa punem in lumind o parte din viata luiDimitrie.

370 Istorla hteraturli rornanesti

Constantin \ oda murise, i partisanii lui sperau s. poatd facein Moldova ceia ce se f dense in Tara Romdneasca Cu cinci aniinainte. Atunci, Serban murind In Scaun, tara alesese pe Brin-coveanu, precum, intr'o altä imprejurare analoagd., pe tronulmortului Matei-Vodd fusese ridicat prin alegere Constantin Ser-ban. Si cel d'intdiu i cel de-al doilea Constantin-Vodd de laMunteni fusesera Intdriti de Poartd, dupa ce presintaserd firesteomagiile lor sundtoare personagiilor influente din Constanti-nopol. Stirea vacantei tronului o atlasera Turcii Inaintea celor cese atineau la dInsul, cari nu puturd deci sd se agite; plAtiti dinbiel.sug, de cloud ori Turcii ratificaserd, in acest secol, alegereaDivanului muntean, aclamatd de boierimea presentà si de slu-jitori.

Divanul moldovenesc asculta de poruncile a doi oameni:Iordachi Ruset, stdpinul terii, i Bogdan Hatmanul, ginereleDomnului mort. Pentru unul din ei, Dimitrie era convenabil, caunul ce era un copil", pentru celalt nurnirea cumnatului sdunu putea sd fie decit cea mai plAcutil. Boierinasii ridicati lacinste i avere de Constantin-Vodd, el Insusi un boierinas pre-f Acut In miles gloriosus, trebuiau sd aplaude la aceastd alegere,iar boierii cei mari, cari ar fi vdzut mai bine pe jiltul dom-nesc un Domn de vitä sau unul dintre ai lor, tdcurd, fiind ccimai slabi.

Se strigä deci la Iasi, cum se strigase la Bucuresti, In 1688:Intr'un c,eas bun sä ni fii Domn" 1 unui ales al terii careavea gIas i Indrdznia sd. vorbeascd.

Dar Dimitrie Cantemir, beizadeaua, n'avu norocul simpluluiboier Constantin Brincoveanu. Moartea tatdlui sdu se Intimplaseinteun moment and vrdjmdsia Intre conducatorii terilor noas-tre ajunsese la paroxism. In ultimele zile ale lui Decembre,boierii munteni trimisi de Cantemir Isi presintaserd la PoartdplIngerile contra Domnului trdator al Terii-Romlnesti, i pe-titionarii se chinuiau hied in ocne poate sau atirnau In bd-.taia crivdtului de bratele spinzurdtorilor 2. Se credea la Bucu-resti eä dusmanul de peste Milcov nu se va alege numai cu ru-

1 An. Ac. Rom., XXI, p. 321.2 Nu §tim data precisA a condainnArii i nici aceia la care cei

osinditi la ocne fur/ iertati.

2 In schimb, erau §i de aceia cari credeau cg. Brincoveanu va ficel scos din Domnie, 0 aceasta pentru el se Intelege cu Nemtii. Cf.Hurmuzaki, Supl. P, p. 304; Iorga, .icte $z fragm., I, p. 303, No. 2.Dar in aceste §tiri de la Inceputul lui 1693 avem un rAsunet al Intim-plIrilor din Decembre 1692, pe care le-am povestit.

2 V. mai SUS.3 An. Ac. Rom., XXI, p. 310.2 Datele in N. Costin", pp. 39-40; Neculce, pp. 244 5. Cf. Mustea,

versiunea IntAiu, care n'are importantà. Din izvoarele strAine, pre-tioasele rapoarte venetiene din Hurmuzaki, V2, pp. 245-7, n-leCCCLXXXI-II. E foarte pretioasä naratia amInuntità din Rada Po-pescu, Memorii, pp. 130-1.

Marne compilatil de cronici an

sinea pirilor zddarnice, ci , i. va pierde, la hdtrinetd, Scaunulpe care spera sd-1 ocupe pdnd la sfirsit 1..

Am vdzut cd Dimitrie, efemerul Dimitrie-Vodd, nu-si fdceailusii asupra sentimentelor vecinului sdu fatd de dinsul si fami-lia sa. El Incercd printr'o solie sä impace sufletul puterniculuivrAjnaas. Brincoveanu nu era omul care sd refuse, dar nici acelacare sd ierte. Duca, un alt copil", si, pentru acel timp, o altdcopiläreasca minune de invataturd, fu numit 2

In Simbdia Floriilor 8 April, st. v. 18 April), Dimitrie pri-mia stirea cea rea. In zddar 11 unsese de Domn Gherasim, Patriarh de Alexandria, in zddar i se cintase: la multi ani",In zddar ill proclamaserd. boierii, In zadar un Agd turc consimtisesi asiste la ceremonia de instalare, precum alti Agi blagosloviserdDomnia noud a lui BrIncoveanu in 1688, in zddar plecaserd laConstantinopol, cu darurile cuvenite, culese din fundul Vistierieigoale, coconii Cupdrestilor, Pirvu Vdtavul si. $tefanitd, fiii Ex-celentei Sale Manolachi. Brincoveanu era mai convingdtor.Un Agd, Aga maziliei in loc de Aga, netrimis, al instaldrii, sosila Iasi. Ambitiosul tindr nu serhd mdcar Pastile ca Domn: InJoia Mare, la 23 April st. n., dupd ceva mai mult de o lund destdpinire, in care nu fdcuse altceva decit sd ingroape pe ta-td1 sdu, el porni spre Constautinopol, pentru a-si relua, cu totulnil voie, studiile orientale, pe care le alterna cu intrigi, nu maiputin orientale, spre a ajunge iardsi, el sau fratele sdu, inScaunul Moldovei 4.

0 HO se fäcu pentru a impiedeca ridicarea din nou a par-tidului invins al Cupdrestilor si Cantemirestilor, dintre cari ceidin urma pktimiserd pentru cei d'intdiu si cei d'intdiu lucraserd,

372 Istoria literaturii rotnAne01

In chip suptire, grecesc, pentru cei clin urinii.Ina impotrivafiilor Cupariului, acei rdutkiosi de Greci", scrie In-cepu, furioasI. Iordachi fugise, cu Lupu Bogdan, in Polonia2; unde,la Mariampol, se gIsiau Inc5. In 1695, chid ambasadorul tran-ces afla de la Duca &duffle rele ale periculoaselor persoanece se numiau Georges Fioussette, fils de Couparidi et le com-mandant Loubouliou, fils du prince Danou et gendre de Can-temir"3. Manolachi dispku In Ardeal 4. Lascarachi, capu-chehaiaua, organisatorul, Impreunii Cu ambasadorul trances siCu TököIy, clientul acestuia, al tuturor combinatiilor" contralui BrIncoveanu, se fku nevAzut, impreunä cu alt frate, Scar-latachi: li se pierduse urma In palatul ambasadorului. Alaiputin norocos, interesantul Mihalachi fu prins i trimis la Ro-dos, lucru care se auzi departe si pe care-1 OM i Neculce,pe atunci un tink curtean al lui Constantin Duca 5.

Aliante de familie Intkirä partidul opus ambitiei feciorilorlui Cantemir i lkomiei irete a odraslelor lui Ruset Cupariul.In Novembre 1692 se serbase, in presenta lui Alexandru Ma-vrocordat, nunta Stanc6i. lui Constantin 13rincoveanu cu ultimuldintre L6pusneni, Radu, fiul lui I1ias-Vod5.6. Cu acesto nouä aliantI de familie fu plgnuita; Scarlatachi, fiu/ Marelui-Dragoman, se Logodi cu a doua fiicä a Brincoveanului, Ilinca.De nunta aceasta stie si bailul, care ni vorbeste In primdvaraanului 1693 si de cIatoria uneia din fetele lui Alexandru, Ru-xandra7, cu Matei, fiul lui Grigore Ghica, un pretendent

1 L. c., p. 246.2 Cronicile moldovenesti citate.3 IIurmuzaki, Supl. II, p. 334.

E, de sigur, boierul moldovean sosit la Brasov in ziva de 9 (19)cind ar fi venil ca ambasador al lui Dimitrie sau cel care a-

tinge acolo la 19 (29), ciad plait veni ca fugar. V. An. Ac. Rom.,1. c., pp. 242-3. Pentru fuga luí, v. raportuf venetian eitat.

6 P. 245. Cl. mportul venetian citat. Din acesta se vede c'd exila-tul fu Milialachi, si nu Lascarachi.

6 Greceanu, pp. 198-9; iladu Popescu, Memorii, pp. 116-7; Da-ponte, Cronica, in Eroiceanu, Cron. greci, p. 45; Cromca beildceneascd,reprodusa In $incai, III, pp. 254-5 (e pentru acest episod un iz-vor original); mai sus, alce.

7 Legrand, Généalogie des Mauvrocordato, p. 3.

Marile compilatil de cronici 373

sibil pentru tronul moldovenesci. Nunta fusese fAcutd cu chel-tuiala Brincoveanului, cdci cununase capuchehaiaua sa,tarul Mihai

In sfir§it, pentru a retinea in clientela sa pe Duca, Brinco-veanu serbd nunta acestuia cu fiica sa Maria. Serbarea se flcula Ia§i, in ziva de 5 15 Novembre 1693, cu o pompd potrivitdCu bogAtia Domnului muntean6. Alianta era sd dureze cit a-ceastii cdsritorie, dar §i casAtoria era sa fie scuria.

Coalitia era numeroasd, hotdritä bine prevazuta cu banirdzimata pe puternice protectii la Poarld Dar Cantemireqiiiveau i ei razimurile lor.

Intdiu Hanul, Selim Ghirai, care, trdind in bune rela4ii cubdtrinul Cantemir, nu pardsi pe fiii persecutati ai prietenuluimori. Apoi, printre demnitarii turce5ti, acel Circaqan Cerchez-Mehemed-Aga, care ridicase pe Dimitrie-Vodd din Scaun §.1

cdruia alt Circasian, Stefan Cerchez, pe care 1-am gdsit prin-Lre cei mai credincio.?i boierinaW ai lui Constantin Cantemir,Ii recomanda,e cdlduros pe copil" . Personalitatea alrAgdtoare,istetimea, invdtltura lui Dimitrie Lrebuiau sd-i ci§tige i altiprieteni in lumea. meghistanilor" constantinopolitani §i a el-ciilor" cre§lini, gata sd risce la jocul de bursd al Domniilor ro-mdne§ti. I-75.rd a mai vorbi de acei Turci pe cari Cantemir Latalii ajutase, cu bani sau altf el: fiul sau ni vorbe§te astfel de Cai-macamul Mustail, care fusese prins de Poloni la Esztergoin 5,deci in 1683, §i liberat prin stdruintile Domnului moldovean,dupd o rohie de epie ani6. Tot de la dinsul aflain §i priete-nia bund care lega de Constantin Cantemir pe un foarte in-

Cf. mai sus. Raportul citat. Un Grigore Ghica cere, diu Viena,sprijinul regelni Franciei la 1700; Ilurmuzaki, Stipl. II, p. 381,no. DLXX. Cf. ibid., VI, no. XXXVI. V., pentru o fata a luiGrigore-Vodà, An. Ac. Rom., XXI, p. 332.

2 Daponte, p. 46.3 Cf. cronicile moldoveuesti citate; Greceanu, pp. 210-1; Memoriile

lui Radu Popescu, pp. 132-3.Neculce. p. 245. Cf. tabla traducerii tomlnesti a Istorieiotoman", la numele lui Cerchez Mehemed. Devenit Mare-Imbro-

hor, acest bun prieten" al bdtrinului Cantemir nu-si uità ocrotitul,ciracul; Ist. imp. otoman, p 237, nota 50. V. si mai departe.

5 Gran.6 Ist. imp. otoman, p. 267, nota 27. Cf, An. Ac. Rom., XXI, p. 291.

374 Istoria literatudl rotrAnesti

fluent om politic otoman, cu inteligenta agerA i caracterulmIndru, drept i nobil, Daltaban-Mustafà-Pasa, care fu patruani Serascher la Babadag, pentru a apdra Moldova de Poloni.Clnd se seria In cancelaria imperiald ordinul de exil, la Bihac,In Bosnia, al lui Daltaban, Dimitrie, care avea legdturi pretu-tindeni, era de fatd. i, copiindu-1, 11 desthinui celui amenintat.Dallaban ajunse sd fie Mare Vizir, spre marea bucurie a po-pulatiei capitalei i spre marea groazd a trAdAtorilor, turcigreci, cari Incheiaserd desastroasa i umilitoarea pace de laCarlovdt. Cind destonicul general cdzu, In lupta de intrigi cuMuftiul ucis In 1703, Dimitrie II plinse sincer, pe acest puter-nic protector i sincer prieten. A5a a murit", scrie el In Istoriaimperiului otoman cel mai viteaz dintre oamenii de Slatrdzboinicii ce i a avut vre-odatd Impardtia otomandl."

Printre Turci, Dimitrie Cantemir cunostea oameni politici cuinsemniilate: asa, pe Ainegl-Soliman-Pasa, care ajunse Mare-Vizir 2, pe Hasnadar-Ibrahim-Pasa, un om Invdtat aldto-rit, care fu Mare-Hasnadar, ambasador la Viena, PasdBelgrad. Acesta din urmd. consimtia O. vie la masd la Bogdia -1-Beizader, sd-i bea vinul, In palatul de la Ortachioiu,impodobitCu grAdini i apeducte, pe care-1 clddise fratele amicului sduCerchez-Mehemed si care iusese cumpdrat pentru Lindrul prin-cipe in 1683 de la Iusuf-Efendi, fiul inspectorului Marinei,cu pretul de 25.009 de lei, si Infrumusetat i addugit pe ur-m43; in schimb, bdutorul de vin l'Ama destdinuiri politice dintrecutul sdu prietenului4. Dimitrie mai numdrä printre cunos-culdi sdi tarigradeni pe profetul i astrologul Nefi-Ogli5, pemarele matematic Saadi-Efendi, In filo,ofie sectator al luiDemocrit si de la care Invatase turcete 6" El insusi InvdtaseLimp de cincispre/ece ani musica de la renegatul Chiemani-Ah-med si de la ortodoxul" Angeli i descoperise un metod nou...pentru a exprima cintecele prin note, ndsoocire pe care Turcil

P. 716, nota 35. Cf. p. 744 §i tuln.2 P. 464, nota 466 P. 366, nota 1.4 P. 464, nota 46. It visita de citeva ori pe an si Ibrahim-beitt, un

membru al respectatei familii Ibrahim Han Ogli p. 101, nota 17 .6 P. 602, nota 22.6 P. 38, nota 8.

Marite compitatii de cronicl 375

n'o stiau inainte". La rindul sdu, invdtatul principe avu clevi:la el Ii perfectionard cunostintile celebritAti musicale ale Tur-ciei moderne, Sinic-Mehemed i Bardad Meherned-Celebi, carifuseserd instruiti intdiu de Camboso Mehemed Aga, un mare ar-tist, si Grecul Ralaki Eupragioles. Inv* singur pe Darul-Is-mail-Efendi, Mare-Hasnadar, si pe Latif Celebl, subordonatulacestuia, i serse din indemnul lor un tratat despre musicdIn turceste, pe care-I dedica Sultanului Ahmed al II-lea, caredomni de la 1691 la 1695 1, popularisind astfel noul sdu sistemde notatie, care deveni de us comun 2.

Aceste numeroase i alese cunostinti 11 fáceau sg. poatd pd-trunde pretutindeni, servindu-si, la intImplare, interesele po-litice. El visita, astf el, Inteun rind resedinta Sultanului Mustafiial II-lea 1695-1703 linga Adrianopol3; altd datd, de la1703 Inainte, el apdrd inaintea Marelui-Vizir Ciorlull-Ali Pasa,presintind acte justificative, biserica SI. Apostoli din Constan-tinopol, contra pretentiilor turcesti 4 j el capdtd, prin , musavirul"imperial, Leuni Celebi, prin bani ji staruinte, portretele Sul-tanilor, oonservate cu multd fereald in biblioteca Seraiului 5.

In sfirsit, sprijinitori avea Dimitrie i printre crestinii aceiacari, mai mult decit Turcii, pe cari-i aveau in mind, asiguraureusita unei intrigi sau , amestecaLuri". Cunostea pe Patriar-gul Calinic n, pe cei mai multi dintre invdtatii elini ai tim-pului, iesiti din scoala Fanarului; Iacomi, de la care, pe chidlocula In Constantinopol, invdtg. elementele filosofier, Meletiede Arta, aderent al lui Van Helmont si... Thales, din care Di-miirie lectii de la dinsul timp de opt luni" Si, mai presusde toti, Cupdrestii, cari, de uncle erau, nu stgleau degeaba.

Pentru a nu-1 uita, In fine, nici pe acesta, Dimitrie era pri-

P. 217, nota 17.2 Cantemir serie: ,,Sultanul AhmLd II, care domm,yte acum". Tre-

buie citit: Ahmed III 1703-30 sau Ahmed II, fArä acest adaos,care n'ar fi de mina autorului?

P. 237, nota 50.* P. 150, nota 41; P. 231, nota 41.6 P. 232, nota 42. Pe vremea intaii sale §ederi la Constantinopol,

Dimitrie copiè privilegiul de scutire acordat caluga ilor de la Mun-lele-Sinai de Sultanul Selim (p, 243, nota 60).

6 P. 38, nota 8; p. 656, nota 18.7 P. 98, nota 8.

316 Istoria literaturii romAnesti

mil si In intimitatea lui raòly, dusmanul cel mare al Brincoveanului, care rectifica unele credinti ale principelui despreactivitatea sa poiilicä i fdcea Eatd Cu. dinsul oonsideratii depolitician desgustat i pretendent regal fdra speranta asupraasamanarii dintre semiluna instabild i credinta turceasca, peurmele careia suferia 2.

Cu dusmania persistentä si bine servita a Canlemirestilor,Duca, de si sprijinit de o puternicd asociatie, nu putea domnimult. Se si purtase rdu, de altfel, prigonind cu o pasiune carenu se prea potriveste la un cocon linar" 3 pe rudele ramaseIn tara ale pribegilor, pe sopile acestora4. Bailul pretindeAntioh Cantemir a fost numil de Han", ceia ce nu e decitfoarte posibil Iar Greceanu, pentru inspiralorul i stdpinulcaruia aceasta. schimbare In Moldova, caderea ginerelui si ve-nirea In loe a dusmanului, era un dureros esec, greu reparabil,cauta sa mascheze infringerea partidului brincovenesc prin tx-plicatia ca Duca s'a retras de huna voie, vdzind ca, de ce mer-gea, tara i se pustieste i nevoile i se ingreuiaza"6.

Numirea lui Antioh se facu In ziva de 18 Deoembre 1693

P. 464, nota 46.2 P. 455, nota 36.3E scusa pe care o aduce Popescu, in Illemorii, p. 130.

V. acelasi i cronicarii moldoveni.5 Hurmuzaki, V°, p. 277, no. CCCCXXVI. Caci si un cronicar

munlean, independent de controlul domnesc, Popescu, serie, inMemoriile sale, c mazilia lui Duca fu datorità intrigilor facute depribegi, oameni foarte practici i ei 'Mira ale Domnilor trebi": Ior-dachi, Bogdan, Moise Serdarul, Manole Slugerul" adeca unuldin tre Cupäresti, Manolachi cari la urma se adresarä Ilanului,prietentil Canternirestilor, si fäcura sa se numeascä astfel Cantemi-roght" cel mare, far' de vesle, nestiind nici capitchihaielele Moldo-vei, nici cele rominesti" (pp. 148-9 . Nectilce, un Curteatt al luiDuca, povesteste in acelasi spirit intrigile pribegilor pp. 251-2votbeste (Le p ra Ilanultti ib:d ) i adauge pe acelea ale lui Daltabau,alunci seraschcr de Babadag, si ale lui Tòköly pp. 24 2; v. maisus'.

a Pp 321 5 tata soliile moldovene la Brincoveanu supt Duca:lIalmantil Nicolae Costin ", in 1694; in 1695 Cluritä Enache \liaste),chchaiaoa MoldoNei Postelnic ", Ionita Serdarul Coslin], solul dela Moldova" i Vasilasco Sp ttartil Can tactizino " C nid.ca Vistieriei,pp. 30, 80, 92, 165 .

Marile compilani de cronici 377

st. n.1-, j succesorul lui Duca ajunse la Iasi in lanuar ur-malor. Evident ca, imprejurarile schimbindu se Cupar0iicapálara iarasi situatia pierduta la moartea lui Cantemirnul, Iordachi era. impreuna Cu ceilalti pribegi, in CetateaNeamtului, pe care Inca de la 1691 o stdpiniau Polonii. Elalergd la Iai pentru a gasi pe Duca i a-i insulta cdderea,rastorcindu-si astfel pentru trei ani de suferinti, rataciri si sd-racie. Lascarachi reveni din refugiul salt°, dar pl.-4MR dedropica, asa incit muri, desolat cd nu poate sd-si rasplateascardulatea ce trasese de la NIunteni.". Manolachi, care se aflasi el la Neamt, se intoarse, de sigur, impreund Cu fratele sdumai mare i, ca unul ce era printre stilpii noului Domn, fufilcut, din Sulger, Postelnic-Mare. Mihalachi, impreund cu bei-zadea Dimitrie, ramase la Constantinopol, sa poarte de grijatrebilor", i, fard Indoiald, Scarlatachi ìi gaii un loe pe lingad1nsii 4 .

Dimitrie trecu deci de la defensiva prudenta la o patiinasdofensiva. Ii venise i lui vremea acurn sa plateasca In neca-zuri i primejdii gonirea. din Scaunul parinle,c i prigonireacare urmase. Incepu deci, la rindul sau, avind acuma baniiMoldovei la dispositie, a.mestece". Cind Brincoveanu riscao pira la Poartd, pentru liberarea pe furis a lui Turculet, Mol-doveanul jurat Polonilor, care fusese prins tu ultimele zileale Domniei lui Duca, o pretioasa pradd, cdci omul eraneaslimparat i viteaz , Dimitrie stiu ce sa facà pentru azadarnici acusatia si a lua in primire pe principalul acusalor,un capitan Cernat, de Casa Mironestilor", Ajulal de vechittlprotector care era Cerchez-Mehemed, el despera pe Brinco-veanu, facindu-1 sd cheltuiasca cinci-se,e sute de pungi

pentru a se apara.).Dar, totusi, nu provocasera nici de astd datd. Cantemireslii,

afara numai dacd nu se considera numirea lui Antioh ca toprovocare. Ca s't in 1693, ca si cu alit prilejuri, pe urma, ie

La 11, dupa N. Costin, p. 42.2 Care ar ii fost, dupa Neculee, insula de eil a Rodosului.

Dar v. inai sus, p. 372.3 Necuice, p. 256.

Ibid., pp. 256-7.6 Ibid., pp. 257 8.

378 istoria literaturii romAnesti

propuse BrIncoveanului pacea I. Domnul muntean avea multefele §i dAdea zestre mari ; dar cea mai mare zestre era spri-jinul la Poartd al acelor gineri, cArora acest sprijin pulga sali foloseascA. Duca fusese sustinut de Munteni pentru cA luaseIn cAsAtorie pe Domnita Maria; Antioh ceru deci §i el pe unadin principese: un inijloc de a face, in sfir§it, o pace durabila§i de a pune capAt unei lungi §i ruinAtoare rivalitAti, carenu putea sd profite deelt doar CupAre5tilor.

Neculce, Hatmanul lui Dimitrie-VodA, nu tace despre petireazAdarnicA. Vorbe§te Insá. §i Nicolae Costin". Solii politici, pe-tilori In acela§i timp, ai lai Antioh, venirA la Curtea mun-leanA In 1696. Ei furd refusati. Domnul luä atunci pe oMoldoveancA, fata Marelui-LogofAt Dumitra§cu Ceaurul, din fa-milia lui Gheorghe $tefan 2 apoi deschise campaniatriva acelui care-1 ofensase 3.

In 1697, Turcii fAcurd marea lor expeditie In Ungaria, suptconducerea personalA a slabului Sultan Mustafà al II-lea. Fo-carul intrigilor strAmutIndu-se, Dimitrie Cantemir trebui sAse strdmute §i el. Merse cu oastea ImpardteascA pAna la Du-nare, iar de aici se rdpez1 pand la 14., la fratele sAu, Cu caide olac", in cea mai mare grabA. De care venire a lui s'au su-nat cA ar fi avut ferman Durnitra§co-VodA sd ja 20.009 de Ta-tari §i sä meargA prin tara munteneascA, sa treacd In tara un-gureascA; §i, fiind Ungurii gala sa se ridice §i ei ca o§ti, lin-preunI cu Tatarii pre de aceasta parte i oastea lurceascA pre

Asa se explica de ce Muslea erede in realitatea acestei legatuni,care ar li durat panA la 1697, respectatA de BrIneoveanu p. 91).CA a fost un timp de bune relata dovedeste i casatoria la Munteni,in 1696. a lui Parase° logofAtul moldoveanu" Condica Vistieriei,p. 215. Era poate fiul liii Zosim BasotA; Neculec, p. 2139 , daed,bine Inteles, acesta nu era un pribeag.

Decembre.2 Cf. Nic. Costin, pp. 92 3; Neculce, p. 257, care ni vorbeste si el

de aceastA nunta; Popescu, Menzorii, p. 115. Glieorghe Stelan n'a la-sat copii. Pare sa fi avut drept singurA rudA un frate Vasile (Arclz.ist., II, 108-9 , care, Intors In tara, deveni, din Hatman, LogofAtul luiPetriceicu, In 1673 (ibid , p. 96 si avu drept fiti ? pe Dumitraseu.Aresta era si tatAl lui Vasile Ceaurul de supt Mihai Raeovilli in atreia Domnie; Mustea, p. 58. Acesta din urmA, stiind din ce vitA era,umbla dupA Domnie. Cf. Mustea, p 31 si mai sus; si Uricariul,XI, p. 216.

Marte conmilatii de cronici 379

dincolo de Dundre, sd bald pre Nemti l". i cronicarut de lacare am extras aceste rinduri vorbeste de silintile pe care lefAcu, Cu succes, Brincoveanu pentru a impiedeca Indeplinireaacestui plan.

Nu insd de aceasta venise Dimitrie la Iasi, unde stdtu numaipatru-cinci zile", punind, zice i Neculce, In mare grijd" pedusmanul sdu si al familiei sale. Un aventurier, anume Da-videl, care fAcuse clima timp pe johnirul si comandase In teri-toriul polon al Moldovei, Alexandru David, cum se iscalia2,trecuse la Turci pentru a se face Domn, i acestia Il luau inserios. Hanul la care se oplosise, stdruia, cu autoritatea lui ceamare, pentru dinsul, i Neculce ni spune cd acest soldat cureputatie si-ar fi atins scopul, dacd. Dimitrie nu s'ar fi luptatlu tabdra impotriva lui 3. Pentru aceastd afacere a lui Davidel,care si el venia cu Turcii spre Dundre, sosise probabil Dimi-trie la Iai, spre a se intelege cu fratele sdu, Domnul 4.

In mai multe din izvoarele contemporane ni se vorbeste departiciparea lui Dimitrie la expeditia din 1697, care se stiecd se termind cu teribila infringere de la Zenta, un desastrupentru fortele Sultanului i pentru reputatia militard a Tur-cilor. Mai pe larg ni povesteste aceastd participare principeleinsusi. Presenta lui la marea nenorocire a patronilor it in-tdri, de sigur, in pdrerea cd vrista bdtrinetii a alins Statulputernic al Osmanilor. Scapa si el cum putu", in zapa-ceala generald, in panica fugii. De cite ori", spune el, Itniaduc aminte de zapdceala jalnicd de atunci, md cuprinde ogroazd In talud." Nu se luptase, neriind aceasta menirea unuicapuchehaie, care avea de aparat interese moldovenesti con-tra rivalilor, si nu onoarea steagurilor Sultanului contra Nem-tilor, dar, fireste, trebui sd fugd cu toti ceilalti, o fugd careera neplAcutd numai, dar nu rusinoasd, pentru acel ce nu

Mustea, p. 91.2 V. Scrisori de ale lui In Iorga, Docum. rom. din arch. Distr., II;

Hurmuzaki, XV (v. tabla). E pomenit si in Uricariul, undeva.P. 261.Se pare cd Llanta 1111 tsista personal N eKpe litio V. 1st M'o

otoman, p. 697. Trupele turce§ti J junsera la Vol t.- id in ;iva ele

31 Iulie st. v.; Greceanu, dupd corespondenta oticiala munteanA, p. 331.V. p. 716, nota 30.

380 Istoria literaturii rodiAnesti

putea fi vinovat de (Misa 1. Alunci", zice Neculce, si agár-Ilcul lui Dumitrasco beizadeh §i a capuchehaelelor [el eraba§-capuchehaià acolo s'au prapadit, numai ce au scdpat eicu capetele g". Ajungind la Timisoara cu oastea lipsitd§efi Pa§ii find omorlti In lupid §i Imparatul ascuns, elI§i asezà corturile sale Intr'o vie de lIngd oras si avu noroculsA descopere, clnd lumea muria de sete, un put, de-asupraruja Isi ridicd propria sa satrd", catInd sa-1 ascundd astfel.Dar fu descoperit si scdpä de pedeapsa egoismului sgu numaiprin presenta de spirit ce arda In fintina, spuse el Turcilorcari-i descoperird secretul, se ggsise un mort, si ea trebuia cu-l'Atad Inainte de a se lua apd dintrInsa4.

Dupd ce ajunse la Constantinopol, D;mitrie sezu acolo, ocu-pat cu inodarea intrigilor dusmane, prig. la 1699 1. In acest an,el veni In Moldova sd se in.soare. Am vdzut In ce vremuri Indepártate ale tineretii lui Dimitrie, erban-Voda VOiSC sd facadin el un ginere al sgu. Atunci, In 1689, Domnita avea numai§epte ani §i Dimitrie Insusi era un copilandru de cincisprezeceani. Acum tindrul de douazeci §i cinci de ani, aducIndu-§i a-minte de fAgAdtriala de odinioard, peti, prin fratele sdu, peprincipesa Casandra, care se apropia de doudzeci...

HotdrIrea lui Dimitrie e explicabild. Fetele lui Serban, caretrgiau In exil la Bra§ov, cu mama lor, Doamna Maria, §i fra-tele lor beizadea Grheorghe, erau frumoase si primiserg In strai-nAtate o crestere aleasd: ,,frumoase §i iscusite", serie un cro-nicar muntean contemporan'. De si trdiau In Imprejurdri mo-deste, ele aveau dreptul sa reclame de la BrIncoveanu ave-rea pdrinteascd, multele sate ale lui erban-Vodd, pe carenoul Dornn le confiscase, pentru trddare, de la Doamna fugitg.cu Nenatii.

P. 714, nota 32.2 P. 909.

8 1st. imp. (doman, p. 711, nota 32. Cf. p. 122, nota 39; pp. 707,709. Inlre fugan i se gasia iTököly. V. ib:d., p. 715, nota 31.

4 In 1198, gashn un schimb de solii 'nitre NIoldova si Tara Ro-maneasca. Solul moldovenesc" nu e numit, cel muntean era RaduGolescu Vel Comis Condiea V isteri i, pp. 107, 116 . Sa fie pentrua negocia casatoria lui Dimitrie cu Casand.ra.?

6 Popescu, Memorii, p. 150.

1 Urmeaza cifre; poate vre-un compliment la adresa mirilor.Cf. Foletal novel, p. 672 si Condica Vistieriei, ed. Aricescu, p.

490.3tiri1e despre nuntà, in Neculce, p. 263. El greseste insA data

de an, pe care o aflä'm justa la Nic. Costin, p. 43. Cf. si Mustea,p. 91; Popescu, 1. C.

4 1st., p. 366, nota 1. Ajunse apoi, spune Canternir In acest loc,In posesiunea fed. lui Ahmed al III-lea, mAritate cu All-Pa§a.

Mari le compilatii de cronicl 3st

Si era iarAsi de 4eptat cd, dacd Doanina Maria, care aveanevoie de cineva care sa fie In stare a-i sprijini interesele con-tra BrIncoveanului, va primi cu bucurie propunerea, principelemuntean îi va da toale silintile pentru ca aceastd nuntd. careIntdria situatia i Inmu4ia legdlurile Cantemireslilor, sd nuse facd. Constantin-Vodd Intrebuintd loatd influenta sa pe lIngdcomandantii imperiali din Brasov si din tot Ardealul pentru azAddrnici planul. Dar Nempi permiserd plecarea fArd niciunfel de pompd, strecurarea peste hotare a miresei. VorniculDoamnei lui Antioh, Vasile Purice, aduse pe Casandra la Iasi,cu stirea tuturor, dar fdrd autorisaVa nimdrui. Nunta se fAcudupd serbdtoarea Ispasului, 9 19 Maiu, i Brincoveanu,Invins In luptd, fu invitat si el: Maiu 20, SAmbdtd", scrie elIn ziarul sdu, au venit sol de la Moldova pohtindu-ne lanunta lu Dumitru beizadC1. Donanul muntean era un omfoarte politicos, care nu pierdea ocasia de a trimite o pom-poasI misiune: Marele-Agd, Ienachi Vdcdrescu, plecd deci earepresintant al domnescului vdr al miresei la 25 ale lunii,duelnd daruri" de lastruri, hataiale cu flori de fir, cana-vefi i sigideale 2

Dupd nuntd, Dimitrie nu plecä inapoi la Constantinopoldeclt dupd cIteva luni de zile. La Iasi stdlea In casele pecare pdrintele sdu le cumpdrase de la Ghiculeasa Visterni-cease 3.

Intors la Tarigrad In primavara lui 1700, principele reIncepuaici viata studioasd. Pdrdsi dupa un timp vechiul sdu palat,pe care-1 dddu fdrd voie inapoi, la 1711, acelui de la care-1cumpArase 4, §i se stabili in cel pe care incepuse a-1 ridica,Inainte de 1687, socrul sdu, Vodd-Serban, un om fastuos Inobie,eiurile i clAdirile sale. Era asezat pe movi/a Sangiacdar-Iocusi, de unde se vedea orasul pAnd departe In suburbii,

at32 istoria literaturti romanes6

chiar interiorul unui palat impdratesc: Tersane Serai, celace fIcu a se opri constructia puna pe timpul lui Ali-PasaVizir 1. Dar lucrdrile nu fura terminate in palatul constantino-politan decit Cu putin timp Inainte de 1710, anul numiriilui Dimitrie in Moldova.% Pana atunci, gospoddria lui Di-mitrie rdmase in palatul din Ortachioiu, in mahala, pe carecontinua sd-1 impodobeascA, aducind lucruri rare, ca porfirulantic sculptat, pe care-1 glsi la Epibate'. Avea i aici, spuneel, privelistea cea mai pldcuta ce se poate inchipui"

Dar in curind pdti un mare ndcaz. Cantemirestii fuseserdprea Increzdtori in norocul lor. Cit timp ei petrecuserd la Iasi,dusmanii lor, numerosii lor dusmani, isbutiserd sd li zdruncinesituatia la Poartd. Brincoveanu fdcu sfortdri extraordinare pen-tru a rdpune pe acela care prin cdsiitoria cu fata. lui Serban-Vodd ajunsese pAstrdtorul tainelor politice, mostenitorul averiiii poate, in anumite imprejurdri, al titlurilor domnesti ale a-cestui principe. Se temea, mai spune Necuice, si de insusirilede intrigd ale beizadelei", cici ii era cunoscut ca acesta stiabine rindul Portii i avea mare cinste la Turci"'.

Pentru a putea distruge pe Dimitrie, trebuia insd sd scoatddin Domnie pe Antioh. Data aceasta, nu mai gindia ssa puleIn loc pe Constantin Duca. Purtarea tindrului Voevod in Mol-dova 11 desgastase, i apoi el nu-i mai era acum ginere. In anulbdtaliei de 1,a Zenta, in acelasi an cInd, la 23 Maiu, sosi la Bu-curelti, cu feciorii de boieri cari merseserd la Constantinopol,sad aducd, Scarlat, fiul lui Alexandru Mavrocordat, logodniculDomnitei Ilinca b, in 1697, August, Doamna Maria, fataBrIncoveanului, mdritatd dupd Duca, murise de china, llsindun copil, Serban, care, crescut la pdrintii ei, nu trdi mult

1 P. 141, nota 22. Serban avuse §i un palat la Curei-Ce§mè,capitala, dar Dimitrie, care ni pomene§te de dinsul, nu spune §*1

daca a intrat In poseesiunea lui. V. p. 561, nota 128.2 P. 141, nota 22. Cum se vede din traducerea francesa, t. IL

p. 57, nu e vorba de scoaterea din Moldova, cum crede traducato-rul romln, ci de numirea In aceasta tara.

d P. 90, nota 10.4 Ibid.6 P. 267.6 Data se allá In Memoriile lui Popescu, p. 162.6 Pentru moartea .Doinnitei, v. Grereanti, pp. 333, 311; §tiri din

Madle corapilatii de cronici k43

Duc,a nu mai era deci bun pentru Doinnie. Brinooveanudescoperi pe un negustor din Galati, Toderascui curuja banii si cine stie ce alte motive, pe care nu le cunoastem,cad singuri banii n'ar ajungel , h dadeau ambitii de Dom-.*. Starui pentru dînsul, indemnat de sigur de alt cineva de-cit de singurul pribeag influent care mai ramasese la MunteniIn vara anului 1700, Nicolae Costin2. Dar Turcii nu voiau oa-meni noi: ori Antioh sa ramiie, fu raspunsul, ori, daca este savie cineva In locul lui, sä fie Duca'.

Aceste lucruri le slim din Neculce. Pentru a judeca dreptInsa, trebuie sd spunem ceia ce el tace. In Tara-Romaneasca sealcatuise o legatura intre mai multi boieri: fratele BanuluiCorbeanu, Dumitrascu, so t al unei femei intrigante, un altCorbean, Mihai Postelnicul, Constantin si Cernica Stirbei, u-nul Mare-Clucer, celalt Mare-Armas, Radu Popescu, Postelni-cul Grigore Baleanu, Postelnicul Serban Herescu, Vlaicu Ar-masul, etc., cari, Intelesi Cu un Turc, venit In tara, i cu so-tia lui Iordachi Roset,fiu al lui Anton-Voda din Moldovacare era o fata a lui Grigore Ghica, voiau sa scoatd din Scaunpe BrIncoveanu, cu ajutorul unor Greci tarigradeni. Inlocui-torul era gasit: fratele Domnitei, poate acel Matei care luasepe fata lui Alexandru Mavrocordar'. Atunci am intelegecine erau Grecii de cari vorbeste cronica oficiala munteana,21Grecii vrajmasi pdmIntului acestuia''. In adevar, Sc,arlat luaseIn Februar 1698 pe Domnita Ilinca, i cu dinsa o zestre de osuta de pungi de bani, doua altele In juvaiere, fail a mai

Constantinopol, In Hurmuzaki, V2, p. 290, no CCCCALVIII. Pentrunasterea copilului, Foletul, p. 669: lul. 9 1695]. Au venit veaste cuCupariul lu CostandinAoda ca au fAcut Maria o n] copilase". Pen-tru aducerea lui la Brincoveanu, Condica Vistierici, p. 350: S'audat pentru o paceii de samur i doua atlase, care s'au dat luiEnache Vlastb, chid au venit cuconul lui Constantin-Vodd" (1697).Pentru moartea lui, Neculce, p. 279.

1 Cum crede Neculce, care se exprinià aspru pe socoteala pre-tendentului; p. 267.

2 Neculce, p. 266.Ibid.

4 V. mai sus.

144 lstorla ateraturil romAnesti

socoti sable 1, dar Scarlatachi inuri la 28 lulie 2 (7 August)1699 §i, citva thnp dup. aceasta, la 9 19 Octombre, agentullui Alexandru Mavrocordat in 'Tara-Romdneascd, acel care a-dusese §i. supraveghiase pe constantinopolitanul celebiu": popaNicolae din Sinope. In fine, §tim dintr'un raport de ambasaddrd Alexandru doria un Scaun domnesc pentru fiul slit maimare Nicolae, ca rdsplatd. pentru serviciile" ce adusese Por-tii, la negocierile pAcii de la Carlovat Bunele relatii ce semai intimpind cununarea unei fete a Exaporitului de untrimis al Brincoveanului darurile de P4i lui Alexandrufiului su Nicolae, presenturile Matte in 1700 la nunta acestuia,slut numai aparente.

Se dddea deci In vara anului 1700 lupta supremd intreCantemireW, rdzimati pe §irelenia Cupare§tilor §i a lui Mavro-coraat i clientelei sale, ae o parte, §i Brincoveanu, rdzimatpe propria sa putere, de alta. Invingind cei d'intaiu, Matei Ghicaar fi ajuns Domn la Munteni; biruinta celui din urind trebuiasd aducl pe Constantin Duca pe Scaunul din Ia§i, fiinded deToderd§cu" nu se putea vorbi serios.

Represintantul intereselor lui Antioh era, in inidiul rind,Dimitrie, fratele sdu, lar Domnul Terii-Romane§ti, cdruia-i

Greceanu, p. 313; llurmuzaki, V2, p. 290, no CCCCXLVIII. V. maiSIM

2 Greceanu, pp. 352-4; Foletul novel, p. 673: Iul. 28, Vineri,dupe ce au rAsarit soarele, att raposal Scarlat Pelì., i SAmbata1-am Ingropat la mitropolie In tinda cea micd, i Iul. 30, DU-minecA, am trimis pe Manolache CAm. la Odrii cu 10 pungi Vezi-riului i proci i ca sA duca veaste tatAni-sAu Exaporiltd, si Av.20... au venit". Si p. 674: Noem. 14, Mar[i, au purees Mihai grA-mAticul cu borfele lui Scarlat la tatl-slu",

3 Hurmuzaki, Supl. II, p. 348.A S'au dat cheltuiala ltti N'el Paharuic Scarlat? si a altora,

chid s'au dus la Tarigrad de au cuuunat pre fata Dragomanului"(Condica Vistieriei , p. 540 ; an. 1699 . Elena lua pe loan Roset,unul din fiii CupArestilor Legrand, Généalogie, p. 3).

6 Fiiu-sAtt dar de nuntA cu fata lui Dumitrascu-Voda Cantacuzino ";I.egrand, Gén. des Maur., p. 2; Cond. Vist., p. 570. Cf. pp. 615, 659,712.

Alexandru imprumuta In 1701 pe capuchehaielele muntene (p.640). In 1702 i se face un dar (ibid., p. 694 . In 1703 chiar °chi-,libristul grec in ale politicii facu un Imprumul acelui pe care-1 elm-mase pentru mazilie p. 727).

Marlie compllatil de cron ci

venise poruncá sä trimeata la Gonstanlinopol, penlru pira,pe conspiratori, despre cari se zvonise cä au fost

prin noii säi ambasadori, Mihai Cantacnzigo so-tarul i Bunea GrAdisteanul.

Afacerea costa mult pe ambele puiri. Domnul muntean chel-tui trei sute de pungi i, gasind insusi ea e prea mult, trimisein fmchetà, toamna, pe Marele-Vistier erban (receanu 2. Darel invinse. Ajutat si de o deputatie de plingalori moldo,eni 3,ajutat de noul ambasador german, ottingen%, care tinea cuchirie frumosul palat al Duculestilor de la poarta lalinaBosfor i avea cele mai bune idei despre proprietar, cAruia nuvoià, se vede, s5.-i plAteasc5. china 5, ajutat de cele peste o su1.äde pungi pe care le imp6rti la obrazele de cinste", el z5.-.

1 Greceanu, ms. Academiei Romine. Cf. Neculce, p. 207: Si sfatuirdtrimeserä pre unchiul sau, pre Mihai Spatarul, la Poarta".

Unul din izvoarele cele mai bogate 11 avetrt in Condica Vistierici Insd.La p. 500 se vorbeste de Aga care au venit pentru meargerea bo-iarilor la Tarigrad", de cheltuiala boiarilor care au mers la Ta-rigrad" 3.479 de lei , de cheltuiala capuchehaielelor 600 de lei).

2 Se pare cd banii acestia fuseserd storsi in Iulie ambelor particonfirmare, caci ambasadorul trances ni spune cd tot

atita a plAtit si Antioh Supl. Il, p. 352, No. 352, no DXXI . V. siCond Vist., p. 566: S'au trimis la Tarigrad cu Ghinea Ceausul, IvanCdpilanul, pentru prihaniile ce au scornit vrAjmasii, cd s'au litchisboiarii aici si au venit Aga sa-i lea, sa i ducd la Imparatie; a,poi,vdzind cei mari cà slut minciuni, au cerut bani, i pentru aceia s'autrimis acesti bani 15.000 tal.], afar din tal. 15.000 ce au flat MA-ria Sa Voda de la Mdria Sa... S'au trimis al doilea rind cu 'romaCdpitanu tot pentru aceasta poveaste 15.000, afar din alti 20.000ce au dat Maria Sa Voda... S'au trimis iar 22.500 tal., cu CostandinCluceru, -ce au mers sa fie si capucb.ehaia, tot pentru aceasta poveste".Ve! Spdtarul cheltuieste, lrecind pe la Ruscittc, cu boiarii", la ar-zuri i la hogeturi". Se dau 15 000 de talen i la Vizirul, tot pentrundpastea ce au facut vrajmasii" p. 572 .

3 Intilnim mentiunea tutor Moldoveni, reclamati de Turci In ace-las thnp cu Muntenii, in Cond. Vist., p. 560: s au dat chelluialaboiarilor moldoveani cari au mers la Ta .igi ad". P. 565: s'au dat da-rul Capigibasii, care au venit pentru MoldoN eani". P. 570: cape-gibasa, care au venit pentru Moldoveani".

4 Neculce, pp. 267 8. Cf. Hurmuzaki, IX', p. 363, No DXVIII.5 Brincoveanu, din parte i, 11 trata cu... unt. Cond. Vist., p. 366:

Un car ce au mers cu untul care s'au trimis la Tarigrad, la so-lul nemtese". V. si p. 572.

25

Istoria literate& rotednelvil

ddrnici mireaga conspiratie urzitit Impotriva lui. Au lutelesImpdrdtia cd pIrele ce s'au lost scornit Inainte au fost min-ciuni §i. nu este nimic de acelea, ci sd stdpineascut cum au std.-pinit pAnd acum §i sit fad zapt rdilor". In acela§1 timp, a-duse numirea, la 11 Septembre 1700, a lui Duca .

Constantin Duca era un oni care nu ierta. Fiu al unuiaprig i lacom, al unei mame desfrinate, care Incheiase, dupdtnoartea bArbatului ei, la bdtrineta, o cdsdtorie ridiculd CuGrecul Liberachi, fost galerian §i viitor beiu de Maina, - In-vdtatura aleasd, pe care o cdpdtase, nu-i folosi mult. In adoua Domnie, ca i In cea d'intdiu, el se ardtd nevrednic sddomneasd qi, supdrind data aceasta pe toatd hunea, nu semai gdsi cine sit i-o deje a treia oara.

CIt tinu. administratia 'Vizirului Amugò-zadè Husein-Pa§a Chic-prili, Cantemire§tii o duserd rdu, urindriti de pirile Invier§u-nate ale lui Duca. Dar, acesta fiind scos, pentru cit alcdtuise§Liri fal§e despre intentiile Ru§ilor, Daltaban, protectorul fa-miliei, fu chemat de la Belgrad, din guvernul sdu asiatic, §i. ri-dicat la demnitatea de Mare-Viziri. Atunci Antioh fu scosdin inchisoarea ordinard In care era tinut, pentru a da banii pecari nu-i avea - cdci acest tIndr cam prostut5" domnise gos-poddre§te, i zile mai bune Incepurd pentru persecutati 6.Dad Viziratul lui Daltaban ar fi tinut ceva mai multd re-me, tronul moldovenesc s'ar fi dat Domnului' deposedatniciun cuvint In 1700.

Dar, §i. fitrit Daltaban, Duca singur lucra pentru peirea luidefinitivd. Ca sd-i rdmile, li trebuia sit impace puternicul par-

1 Actul, fermanul, fu adus de Suliiman Celebl, fratele lui Meh-met Celebl" p. 579 din Cond. Vist.). Cf. p. 589: Banii hati§erifulni".

2 Rapoarte germane in Hurmtizaki, Fragm., III, p. 496. Zece ziledupà aceasta sosi §tirea la Ia§i; N. Costin, p. 44. Pentru st.A.ruintilegermane, v. §i Hurmuzaki, Supl. 11, p. 359, no DX1V, Inc6 de la in-ceputul anului Duca scrisese ImpAratului pentru afacerile sale defamilie, ibid., IX1, p. 360.

3 V. Istoria imp. otom., la aceste dale; Zinkeisen, V, pp. 326,333-5.

4 I se cereau 300.000 de talen. Fu inchis In primavara lui 1701.6 Giovine di poca capacità et ingenio" ; raport de bail, in

Hurmuzaki, V2, p. 277, No CCCCXXVI.6 Neculce, p. 270.

Mark compiiatti de cronici ;381

Lid pe care munirea sa 11 nemultdmise §i sd trdiascg. In celemai bune relatii Cu BrIncoveanu, pe autoritatea i bogdtiaruia se putea rdzima munai ubreda sa Domnie.

La Inceput clutase sd aducd inapoi pribegii, pe cari-i risi-pise In strdindtate singurd vestea nutnirii lui. Episcopul de Ro-man, ca o fat..1 bisericeascd ce era, primi misiunea de impAciui-re. Iordachi Ruset, un inceput de sldbiciune, i Ilie Can-tacuzino oonsimtird a se intoarce, mdcar pentru moment, pecina cel mai credincios aderent al Cantemire0ilor, ctunnatullor, Lupu. Bogdan, nu se 16.sä ispitit din Polonia, din Poloniade peste Nistru, cdci se Mintuise cu cea din Moldova 1.

Fatg. de BrIncoveanu, Duca se ardtd, data aceasta, altfel.Crezlnd poate a e in stare a se mentinea i Mrd dinsul, Cuambasadorul german, care era dispus sd nu-i plAteascd nicide acum inainte curia, el jigni pe acela prin care dobindiseiard0 Domnia. Cronicarul oficial al Terii-Romdne0i inregis-trase nesatul lui Antioh, feciorul lui Cantemir", care sugeasIngele skracilor", In unire cu Grecul tarigrAdean" IordachiRuset i cu Hatmanul Bogdan. El ldudase pribegia unor ,,bo-ian de temeiu" adusd de rdutatea Domnului, i denuntase cu in-dignare intrigile f Acute contra Domniei muntene de ticd1o0"peigubitori ai rerii ca ace1a0 Antioh-Vodd, unit cu AlexandruMavr000rdat i Mihalachi Ruset, Dimitrie Cantemir fiindtrecut Cu vederea, de 0 lucrase aldturi cu acesta din tiring..Acum, cind, dupd pedeapsa tiranilor", o mud Domnie se sta-bilise, incunjuratd i sprijinitd de pribegii de odinioarà, DucaIncepu sd supere pe boieri 0 pe toatd tara" 2 Brincoveanutrebui sd inoeapd de la captit acela0 joc i cronicarul sdu sdscoatd din nou acelea0 strigdte de indignare contra relei guver-niiri a Moldovei 3.

Nic. Costin, p. 15, care arata refusal lui Bogdan, pe care Ne-culce-1 numArä, p. 270, printre cei intor§i.

Asa scrie Mustea", care e In aceastit versiune represintantulintereselor muntenesti; p. 28.

8 In 1701, Duca trimise la fostul su socru un ambasador; prinIanuar Condica Vistieriei pomeneste darul solului moldovenesc ceau venit aici" i popa Ilie dascalul, ce au venit ImpreunA cu so-tut aici" [sl fie Ilic Miniat, episcop de Messenia, pentru care v.1st. Imp. otom., p. 136, nota ; Erbiceanu, Cron. greci, p. 111?].

88 Istoria Ilteraturil romAne§ti

O noud demonstratie de pribegic fu orgailisata. Plecarii -§i de astd datd la Munteni Vasile Costachi Vornicul, carese incuscrise cu Ruset, Lupu Vistierul, fratele sd.u, SolomonCostachi, ceilalti doi fii ai lui Gavrilitd, Antioh Jora Hatmanul,Mihalachi Racovitd, Stolnicul Ilie Cantacuzino, Ilie Tifescu,Maxut Postelnicul, care fusese sclavul crediticios al Marelui-Dragoman Panaiotachi Nikussios l. Aici ei gdsiril pe Bogdan,care trecuse din Polonia la Curtea acelui care prigonise atilatimp §1 cu atIta inviersunare partida Cantemirestilor, pe Bog-dan, asa de ternut de Constantin Duca incit trimisese pe vd-rul sdu Dumitrascu Buhus sa-1 omoare'.

Emigratia fusese organisatd de Brincoveanu. 0 cronicd simpa-tied acelui dintre pribegi care ajunsese astfel la Domnie, a-decd. lui Mihai Racovitd, adauge, vorbind de acest exod po-litic: Zic sd fie fost ca stirea lui Bdsdrab-Voda" 3. MentionIndtrecerea hotarului de dire refugiati, Greceanu o IndreptAtesteIndatd. prin cele fdrd de socoteald lucruri si chivernisiri cesd Ikea de Constantin Duc,a-Vodd". Vodd chiamd deci la dinsulpe o parte dintre oaspeti. Aceasta o fdcea cdci vedea, cum s'arzice, de omul Mdriei Sale fácindu-se lucruri necuvioase".

Negocien i ipocrite, de o parte si de alta, Incepurd pentru apregIti intoarcerea fugarilor. Brincoveanu scrise vecinului sifostului sdu ginere cuvinte pdrintesti de Invdtdturd" In aceastaprivintd. Acesta rdspunse, de politetd, Ind. In 1701, prin mi-siunea lui Nicolae Costin, cumnatul sdu, la Curtea dm Bucu-resli. El venia cu plecdciune si multa rugdminte, ardlind s'iIntru ac,eia telpiziia sau, mai bine sd zic, blestemdtiia aceagreceascd'. Greceanu prelinde cd s'ar fi ajuns la o Intele-gere cu Nicolae Costin. Pribegii asteptau jurdmintul" Dom-nului lor pentru a se intoarce In tard, ceia ce nu corespundea,

De asemenea, pe Turcul care stabili pe Duca: Ahmet-Aga ce aufost Schemnis-Ceausiu la Moldova si au venit pe aici" p. 60). Apoigasan pe Nicolae Dalmatia, ciad au venit aici" Costin p. 633 .

1 Pentru aceasta, 1st. imp. otoman, p. 395, No 7; de toV, patruzecide boieri.

2 Lucrul e relatat de Nic. Costin, p. 45, ca si de Neculce, p. 271.s Mustea, p. 28; versiunea I.4 Grecianu, ms. Academiei, reprodus In editia lui St. Grecianu. Cf.

mai sus, p. precedentA,

Marile compilatii de cronici 389

de sigur, intentiilor lui Brincoveanu. Asteptarea li fu Inselatd.De la Poartd sosi, Inainte de sfirsitul anului, cumpdrat scump,un ferman de restitutie a emigratiilor, ferman pe care Ducase grAbi a-1 face cunoscut pdrintelui" ski din alte timpuri.Acesta primise si el visita lui Ahmet-Aga, Capigl-Basa, careau venit pentru boiarii moldoveani", mentionat cind au ve-nit a doua oarA, Intorcindu-se de la Moldova si mergind laOdriiu"1.

Dar el era destul de tare peutru ali permite sä trdgdnezeexecutarea unei porunci IrnpArdtesti pdn'a'-si va procura alta,In sensul sau ceia ce era foarte posibil, mai ales pentru unom ca dinsul. Capuchehaiaua lui Duca, Panaiotachi Morona,Mare-Postelnic, care se potrivia ca stdranu-sau la o fire"2,nu stiu nimic despre capdtarea acestui al doilea ordin, princare BrIncoveanu era autorisat sä deje numai pe cine va gdsiel cu cale.

$i chiar pe acestia Domnul muntean, temlndu-se pentruviata lorcasul Costinestilor nu era asa de depdrtat , nu voisd-i extrddeze färä garantia juramIntului". Se fdcu, pentrua se pune la cale lucrurile, o intrunire la Focsani Intre delegatiiodor doi Domni: Duca trimisese pe Mitropolitul nou, Misail,

cel vechiu, Saya, Mitropolitul lui Constantin Cantemir, fu-se3e soos pentru cd nu voise sd primeascd sarcina NicolaeDonici Vornicul, loan Costin Hatmanul i Cliza Spitarur,iar BrIncoveanu pe episcopul de Buzdu, pe Cornea Brdiloiu Ba-nul si pe Mihai Spdtarul Cantacuzino Solii moldoveni ju-rarA pentru Domnul lor cd pribegii nu vor avea nicio rdu-tate despre Constantin Vodd, nici pentru vieata lor, aid intruavutiea lor". Ei se pregatiau sa i iea pe tO In primire,chid a doua zi fermanul celalt fu dat la iveala, si In puterea

I Cond. Jist., p. 651.2 Neculc , p. 269.3 N. Costin, p. 49.

Mustea, prima N ersi une, p. 28. E izN orul de cdpetenie pentruemigratie. Cf. N. Costin, p. 49: Doniei Vel Logof6t, i im-preunA si Cu alti boieri' ; Neculee, p. 270: II:Amami' Ionita sinCostin i Mitropolitul Misail' ; Cond. Vist., p 635. Ionit6 II a 11manti, cind au venit sol de la Moldova".

5 Exact aceleasi nume, in aceiasi ordine, la Mustea' , prima N ersiune, I. c., i la Greceanu, rus. Academiei, I. C.; v. ed. *t. Greclanu.

390 Istoria literaturli romlne§ti

lui rdmaserd supt ocrotirea i pentru folosul lui Bducoveannfruntasii emigratiei, adecd Vasile Costachi, care marl In exil,Bogdan, Racovitd, Ilie Cantacuzinol.

Lui Duca Insd-i trebuiau acestia, si mai ales Bogdan, pen-tru care ar fi jurat de o mie de ori, munai sd-i cadd In mind,narks cd a fost Inselat incd odatd de marele maestru al intri-gilor, el nu se sfii s1-1 provoace fati: Donici porni Cu Ordla Poartd i, Impreund cu dinsul,. Ciocirlan Vornicul i loanVlastb, Postelnicul 2 Ei nu izbutird, Brincoveanu fiind ab-solut In reguld fata cu Poarta.

Aceste lucruri toate se petrecurd In 1701-2, Inainte de tre-cerea ambasadorului Paget prin Tara-Romiineascd: April-Maiu17O2.

In toamna aceluiasi an Marele-Vizir Daltaban fu invins Inlupta de intrigi pe care o ducea cu atotputernicul Muftiu, acdrui influentd domina actiunea Sultanului Mustaa Profitindde scurtul Vizirat al patronului lor, fratii cantemiresti oferiserdpentru tronul Moldovei suma de 100.000 de lei. Cdzind Dal-taban, care fu ucis, sperantele protegiatilor sai dispdrard pen-tru moment, Duca avea printre sprijinitorii sdi pe Silihdarul,amieul Muftiului 4, care facuse sd se numeascd Vizir acel Rami-Mehemed-Pasa, ce incheiase cu Alexandra Mavrocordat paceade la Carlovdt. El pldti ell se ardtase gata sd deje adversarii sdi

pdstrd Scaunul.Nu numai cd pdstrd, dar schimbarea petrecuta la Poarta

11 Intdri asa de malt, B. Met' asa de pretuit i ascultat, incitel putu sd devie primejdios pentru Brincoveanu însui. Acestase stia slab la Turd si se grAbi sà previe o mdsurd contra

1 Brincoveanu trimise inca in 1701 un ambasador in Moldova,Cond. Vist., p. 655: .,S'au dat la Toma Vel Sluger, de cheltuialkcind au mers sol la Moldova", In 1702, cetim in Corot. Vist., p.661: s'au dat la boiarii moldoveani, carii sint lui Vasilie Vornicui I.upului Hatman si la allii". In acelasi an vine Grigoraro Jora,LogorAtu al treilea, solul de la Moldova" (p. 704 .

2 lzvorul pentru aceastä misiune e Mustea", I. c., p. 29Art. lc. Rom., XXI, p 287. El porni din Adrianopol la 10 April

st. n.4 Totusi, revenit la sentimente mal bune, acelasi Silihdar impriunuta

pe Brineoveanui Cond. Vist., p. 727.

Cf. si Cond. Vist., p. 720. Imbriborul imparatesc, care au \ e-nit cu ferman, sa mearga Domnia la Odriiu". Se intoarse Domnulcu Ali-Aga, imbrihorul Vezirului" (p. 722 .

2 Un ambasador da data de 29 Maiu st. v.; Greeeanu pe ace,ade 3 Iunie. Cea adevarata In FoLt il nov,i, p. 676: [I un le 4, ammersu In Odriiii". Data confirmarii corespunde In Greceanu si inziarul domnesc, ca i toate celelalte. Cf. rapoartele venetiene din Hurmuzaki, IX 1.

3 Greceanu, ms. i editia citate, i rapoarte de ambasada. Intoc-mai ca in Greceanu, uncle amanunte din Del Chiaro, p. 155, caruia-ifurl spuse de medicul domnesc Iacob Pylarino, pe care si cronicaoficiala II citeaza in suitA. Condica Vistieriei pomeneste Inca din1697 un radvan ce s'au cumparat lui Iacov doftorul" (p. 313), caresuccedase poate lui ,.Panteleon doftorul cel mare" din 1694 pp. 9,38 .La 1702, primavara, nunta lui Iacov doftorul... S'au dat cheltuialdcalor ce au mers la Tarigrad sa vie cu Iacov doftorul" (p. 659 .Cf. pp. 715 (1703), 721. El merse, in 1703, la Constantinopol cu parintele patriarhul Antiofiianu" de Antiohia I) (p. 729).

Marile compllatil de cronlci 34)1

lui, trimitind noilor stpIni ai Imperiului un present de 80.000de lei, de fricl sg. nu fie scos", scrie un ambasador.

Dar cu atila nu putea sä se rIscumpere de la dusmanii sdiun om ca dInsul. In primgvara, el fu chemat sä stirute la A-drianopol, supt MustafA, noua capitalti, poala Imp5rAteas-a."1. Primi ordinul de Durnineca Tomei, la 1 April st. v., plea.la 5 Maiu, cu 800 de oameni, dupd ce pornise Inainte Domnulera bolnav de fricA si de orbalt pe Cornea, Mihai SpMa-rti], Diicul Marele-LogofAt si Preda Pirscoveanu, biv Vel Me-delnicer. La 28 Maiu era la ArnAut-Chioiu, In mersul sdu Incetde convalescent si de fricos, la 4 Iunie 2, In Adrianopol; la 9era confirmat; la 15 26 II primia in audientà de plecare Sul-tanul, iar la 28 (9 Iulie) pleca i ajungea la Bucuresti la 11(22) Iulie S.

ScApase crescInd tributul i plAtind. Lia cine-1 Meuse säbeie acest Ohm% Primise la ArnAut-Chioiu 29 Maiu st. V.

visita lui Alexandru Exaporitul si, a doua zi, a fiului aces-tuia Nicolae, dar nu-si ascundea &duffle si nu ignora fapteleacestora. Spurcatul i vrdsmasul acela" 11 adusese la PoartA,spuind cA el ar don i sa facA aceastA teribild visità; si el lu-crase astfel fiindcA simlise cä i-a venit vremea sA-si ridiceneamul si mai sus decit era. Avea bun prietesug cu spur-catul acela Vezir-Azem", cu Raml-Mehemed, i voia s5. pue

392 Istoria literatura roinAne0i

pre fii-sau Donmu aicea In tard". Mai §tia Brincoveanul §i a-mestecul lui Duca-Voda., care lucra pe lingd Muftiu§i coconii du-misale cei spurcatil", §i, ciond plecd din Adrianopol, ni spune uncronicar moldovean de Casa lui Racovita 2, el zise cu amad.-ciune: Eu am mers la Poartd Duca spera sd-1 facd a fugiprin aceastd invitatie], §i am venit; iard voiu face sd. meargd §iacela care-mi fAcu aceastd cale la Poartd, §i nu se va maiIntoaroe 3"

Mazilia lui Duca veni Indata., cdci Brincoveanu pldtise doar§i pentru dInsa4. La 15 (26 Iunie ea era pronuntat5.5. La29 Iulie st. n. se a§tepta la Constantinopol Domnul Moldovei,care fusese plrit de Brincoveanu cä std In intelegere cu Ru-§ii6. N'id la sosirea lui, fratele sdu Steran7 §i capuchehaielcle,In frunte cu Morona, fusesera aruncati la Inchisoare.

Capugiul turcesc aducea irisa., nu firmanul de mazilie, ciun ordin ca acela pe care-1 primise cu putin Inainte Brinco-\ eanu: sä meargil Domnul sa sdrute la Adrianopol poala Impa-ratului, pentru pace. In locul lui nu fusese nimeni numit :,;inici, cum afirmä unele cronici, un caimacam, Iordachi Busetsau altul , n'a putut fi numit de Po-trta., M'idea Domnul ramdsese cel vechiu §i numai dinsul putea sa pule locotenenti deScaun.

Duca ldsä deci la Ia§i, in calitate de Caimacarn al sau, peloan Buhw, o rudd. In numeroasa sa suitd, pe care o pre-cedau trimbita§i, el lud, pentru. a se asigura de din5ii, peIordachi Buset, care i logodise' fiul Nicolae cu o fata a luiBrincoveanu, pe fratele acestuia, Manolachi, pe Lupu Costachi,

1 Foletul, p. 678.2 Mustea, ersiunea a doua, p. 93.3 Cf. si Evenimentele", P. 10.

Pentru banii trirnisi in trei rinduri la Adrianopol, V. Cond.Vist., p. 720.

5 Nic. Costi i p. 18. Inca de la 20 ale lunii, calarasi munteni in-sliintaserd pe Brincos eanu la Adrignopol ca ort venit veaste caadtic pe Costandin Vod " Foletul novel, p. 677 .

6 Un ambasador rus ii bolezase un copil de la nevasta a doua,el filcea comer la Cazaci Nic. Costin, pp. 46 8 .

V. Hurmuzaki, IX1, p. 360. El, beizad6 al Ducai-Vod", vi-sita pe Brincoveanu la Arnaut Gliioitt, in z;ita de 31 Maiit st. v.;Foletul novel, p. 676.

Marile compilatii de cronici 393

pe cari-i ducea mai Inuit ca pe niste prinsi, se pare. Cu acestalaiu inselator soarta lui fusese acum hotarita el apucala 24 Tunic (5 Iulie) calea catre Adrianopol, aceia pe carei-o dorise, i i-o pregati inainte de a pleca de la Imparatie",BrIncoveanu.

In urma lui, pribegii, trimii dupa ordinul lui Brincoveanu,de caimacamul acestuia, Constantin Stolnicul, venira sa seintilneasca la Galati cu boierii de tara, carora li daduserd de stiresl vie pentru pira. Numeroasa deputatie a nemultamitilor;Racovita, socrul acestuia Dediul Medelnicerul, Ilie Cantacuzino,loan Sturdza, Ioan Paladi; Gheorghita Serdarul, Costachi Cos-tachi, fu oprita de serascherul Babadagului, Iusuf, de a luacalea obisnuita grin Dobrogea 1. Atunci ei se 1ntoarsera prinTara-Romaneasca i trecurd Dunarea la Rusciuc.

Brincoveanu se ingrijise de toate. Duca doblndise un firmanpentru arestarea boierilor suspecti din suita sa; el cumpard al-tul gentru liberarea lor. Fiindca nu voià sit aiba de vecin peAnlioh, el opri pe Bogdan, marele sprijinitor al acestuia, laBucuresti, si se Intelese cu Iordachi pentru alegerea lui Raco-vitA, a carui Intaie sotie, sora Cantemirestilor, Domnita Salta,murise i Mease loe unei fete a lui Dediul. Pe de alta parte,Antioh fu sfatuit A. nu se agite, pentru ca si asa va capatatronul.

Duca ajunse intaiu la Adrianopol, i imediat fu mazilitexilat la Cavala, pe coasta Archipelagului. Chid Insd boieriidin urma sa sosird i ei la Arnaut-Chioiu, rascoala Constanti-nopolei plrasite, rascoala Ienicerilor, cari regretau pe Dal-taban, rascoala tuturor acelor pe cari Raml ii umilise prin ra-pedea lui Inaltare i Muftiul Ii prigonise, 6 Iulie st. Y.2. lz-bucni. Zorbalele, gulguleagiii, serie Brincoveanu 3, din Ta-rigrad veniau spre a doua capitala.

Aceste imprejurari zabovirii mult descurcarea situatiei mol-dovenesti. Abia la 20 Septembre, Ahmed al III-lea inlocui penedestoinicul Mustafa. Inainte de plecarea noului Sultan s;)reConstantinopol, boierii venira, rasbatind prin multimea solda-

1 Pe unde zice §i Dimitrie Cant:mir ca a [recut adcsea; lst.otoman, p. 309, nota 123.

2 Foletul novel, p. 677.8 L. c.

394 Istoria literaturii rotula*

tilor ldsati in voia lor, inaintea corturilor de la Solac-Cmne,ducInd arzul prin care cereau pe Mihai Racovitd. Sultanul nou,informat de dorinta lor, o §i aprobd.

Antioh, care nu crezrbe in §tirile prieteneti ce-i dilduse cum-natul sdu Bogdan, afla atunci prea tdrziu cd a rdmas pe dinafarti. Il pArdsiserd toti boierii; aderentii lui din alte timpuri seImpdcaserd cu clientela lui Duca, invoindu-se a alege un omnon" care sd n'aibà de indeplinit rdzbunarea sa §i a partideisale.

Dar, pdrdsit de ai säi, cel rnai mare dintre Cantemire§ti gdsiun sprijin printre Turci. Noul Ienicer-Agal, Cealic-Ahmed,oferi servicIile sale. Cealic era, de altfel, i un du§man al luiBrIncoveanu, pe care voise sd-1 scoatd §i care se rdscumpIrd§i de ace,astd nota primejdie pldtind cincizeci de pungi 2. Darinterventia aceasta, oricit ar fi fost de puternicd, i Sul-tanul se gdsia incà in mina soldatilor, cari-1 strdmulaserd dinharem pe tron, venia prea tirziu. Neculce pretinde cd zdbavan'ar fi fost mare: Ienicer-Aga ar fi intrat In cortul MareluiVizirDorogean-Ahmed, inainte ca noul Mihai-Vodd sd-I fi pArdsit.Dar Sultanul dAduse ordinul i Spatarul Mihalachi apucase a fiinvestit cu caftanul. Eard, cu un cifert de ceas mai inaintede ar fi sosit Ienicer Aga la Vezirul, lua iar Antioh-Vodd Dom-nia 3."

Mihai Racovitd avuse noroc. Fard revolutia din Septembreel n'ar fi ajuns Domn, caci probabil succesorul lui Duca ar fifost Nicolae, fiul Exaporitului, acum in Inchisoare cu ta-ta sAu, care-§i risipia averile adunate, pentru a sciipa cuzile4. Fdrd naiva §i robusta Incredere a lui Antioh, acesta i-ar fiajuns Inainte. Fdra trddarea lui Morona, care redactd arzulpentru cererea lui, el ar fi fost jertfit poate in folosul lui Duca.

Numirea lui Mihai se fdcu la 23 Septembre st. v.5. El into-vtirit§i Curtea i urdia" pdnd la Constantinopol, avu aici o au-

1 Numit la II Iunie st v., inainte de revolta (Foletul novel, p.676 . Deci Cantemir (1st. imp. aloman, p. 762, nota greseste lacinddin el alesul Ienicerilor revoltati.

2 Greceanu, ms i edipa citate.3 Neculce, P. 279. Cf. Nfustea, versiunea Ir, p. 95.

V. si Iorga, Acie ragm., I, p. 97, N° 1 si Scris. lui Al. \lavrocordat, p. 115.

Nic. Costin, p. 48.

Marile compllatil de crohici 395

dienta la Sultan, In palatul de la Sarai-Burnii, primi cuca dupdobiceiu, si apoi plecd spre tara cdimdcdmitd de Buhus1.

NiciodatA n'a fost situatia Cantemirestilor asa de rea ca in1703. Ii pArdsiserd toti, si Mihai Racovitd, dupd atitia Domni departid, debuta, In sfirsit, ca un Donm al terii; pdnd si credin-ciosul Bogdan primi Vornicia de la noul stdpinitor, pe carenn contribuise sd-1 numeascd2.

Se pare chiar cd, in toatd aceastd d'intdiu Domnie, Mihai-Vadä nu nemultdmi pe nimeni. Recrimindrile lui Neculce aar fi cdutat sd-si formeze un partid al sdu, din rude si din.Cupdresti, Indepkrtind pe mazili si oamenii lui Antioh-Vodasi Duca-Vodd" nu se Intemeiazd pe nimic decit pe supdrdrilepersonale ale scriitorului.

Cu Brincoveanu, relatiile rdtnaserd foarte bune, O cei doiDomni se cercetau adesea prin solii i, ca veri ce erau, Milmifiind nepotul de flicà al lui Toma Cantacuzino, fratele luiCostantin Postelnicul, al cdrui nepot de fiicd era Domnul mun-tean. O cdsltorie legase acum Curtea munteand de intereseleCupdrestilor, deci si ale Domnului lor; dupä intelegerea fdcutdaltd datd, Nicolae Postelnicul Ruset, fiul cel mai mare al luiIordachi, lud la 8 Iulie 1701 pe Ancuta, lata Brincoveanalui.'.In momentul maziliei, care i fu comunicata de un curier mun-tean, Toma Cantacuzino se afla In Moldova, si el se retrasela Inceput la Hangu, impreund cu citiva pribegi moldoveni,Lucrurile sale le liisd mazilul la o mosie pe care i-o cedd anu-me pentru aceasta Domnul mu.ntenesc.

Boierii eran deci, toti aproape, cu Racovita; Muateqii",cari i dAduwrd Donmia, voiau sa i-o pastreze. Trecu insd abiaun an si jumdtate de la numire, si totusi Domnul Moldoveipierdu, la 13 Februar st. n' 1705, tronul ('.

1 Cronicile 'mido% ene. Cf. Hurmuzaki, IX', p. 103, No DXLV1.2 Lista boierilor in Neculce.3 Pp. 280-1.4 MUStea, p. 31. In 1703 vine la Curtea munteana Iordachi Vor-

nicul, solul moldovenesc, (Cond. Vist., p. 713 . Indatà gAsim peVel Paharnic mergind sol la Moldova" p. 744 .

5 Greeceanu, ms. si editia Mate.6 Data la N. Costin. Racoviä primi stirea la 23. Cf. si Hurmuzaki,

IX', p. 414, no DLXII.

396 Istoria literaturii romlnesti

Data aceasta, suprinzdtortrea mazilie o aduseserd numai schim-bdrile de la Poartd. Acolo guvernele erau trectitoare s'i nevoilede bani, In aceste timpuri neasezate"1, foarte mari. VizirulrAscoalei fusese IndepArtat, cind lucrurile se mai linistird, deSultanul rdscoalei. Silihdar-Hasan fu numit in Octombre 1703;apoi, la 11 Septembre 1704, Calaili-Ahmed ii lud locul si, infine, dupd trei luni, la sfirsitul anului, Baltagl-Mehmed capdtdpentru seisprezece luni Viziratul 2 Acesta, avind legAturi CuCantemirestii si primind banii acestora, sAvirsi schimbarea.

Antioh fu numit, l'i se hotdri a face si el o politicd de im-pdciuire fatd de toatd lumea. Caimacamul lui, Bogdan, chemdpe toti acoja cari, de Inca une eventuale numiri a ,lui Ducas,se risipiserA prin munti si in strdindtate: Me Cantacuzino, Nico-lae Costin, Panaiotachi Morona, un om util. Antioh se multdmia mustra pe acesta, care-i iesi inainte in Dobrogea 4. .

Astfel el spera sd cistige clientela noua a lui Racovita sipe aceia a lui Duca, a crtrui intoarcere pe tron se Oxea acumexclusl pentru totdeauna. RAminea vechea ura a lui Brinco-veanu. Pentru a o stinge si pe aceasta, el facu probabil celed'intliu propuneri, care furd primite. Brincoveanu, care seconvinsese cd e mai practic a domina pe acei Domni ai Mol-dovei pe cari i-ar fi dat imprejurarile decit a-si lega inte-resele sale de interesele unuia singur dintre dinsii, aulorisape represintantul sau la Poartd, $teran Cantacuzino, sd nego-cieze cu Dumitrascu-Voda, capuchehalaua lratelui sau. Nego-cierile izbutird: Brincoveanu se indatori sa deje acestuia o pen-sie anuald de zece pungi de bani. Prin mijlocirea lui, IordachiRuset se intoarse la vechiul sdu patron, pentru moment, celputin

In fine, pentru a intari aceste legaturi, Bogdan, foarte bol-

1 Neculce, p. 281.2 1s!. inip. otoman, pp. 763, 767, 770; Hurintizaki, Fragm., IV, pp.

3 6.3 Acesta se aria la arnbasadorul frances, ascuns din causa prigoni-

rhor muntene, la 1706; Hurrutizaki, Supl. II, p. 301, N° DXLIV.A Nectilce, p. 282.6 Acestea se petrecura 'mate dupil awzarea lui Anlioh In Scaun

21 Maiu si.. v. Dar ele ar putea explica lunga zabava la Conslanti-nopol a Domnului. Ni le povesteste Neculce, p. 283.

Mulle compilatil de cronici Wi

hay pe alunci, olrdvit in carea de Mibai flacos ita, credoNeculce i, fu. insarcinat cu o misiune la Curtea munteand,ca sd arate", serie cronicarul Brincoveanului, dragoste siprietesug". Dupd ce Bogdan se intoarse', sosi de la Munteni"sSerban Greceanu, Vel Stolnic, care, multdmind pentru salu-tdri, puse la cale si logodna dintre al doilea fiu al Domnului shusi fata lui Antioh 3. In fine, de si la Brincoveanu se gdsiau add-postiti pribegi ca Dumitrascu, fra[ele si Ioan Paladi, cumnatullui Mihai-Vodd, o noua casatorie fu incheiata Intre familia dom-neasca munteand si o familie din Moldova : Constantin, fiulmai mare al Brincoveanului, se Insurd la 20 Ianuar 1706. CuAna Bals, cocoana Stolnicului loan] Bals de la Moldova".Cunund Constantin Stolnicul, si din partea Moldovei lud parle laserbare o rudd a Cantacuzinilor moldoveni, Ionitd, Mare-Spdtar", care nu e altul decit cronicarul Neculce4. Neculce fupe deplin satisfdcut de ce vdzuse, dar el ceru In zddar pe Io-nitd. Paladi, cdruia oaspetele sdu ii fdcuse drum spre Brasov'.

Sit vedem acum In ce chip se oglindeste aceastd istorie reald,viata polilla, lapt.elv dv partide ale Moldovenilor Intee SEA:1700 si 1705 In alegoria domnescului scriitor. Pentru a Intelegefabula, fabula plind de alusii, trebuia sd cunoastem amAnuntitrealitalea, s'o reconslituim, fiindca nu fusese reconslituitd pdndIn amknuntimi.

Prefata incepe cu protestarile de modestie pe care autorii dintoate timpurile au crezut cd le datoresc publicului, chiar d'idacesta era foarte problematic. Dimitrie recunoaste a lecturaartii sale nu va fi usoard si nici folos nu va aduce. Dar sescusA prin discretia cu care va vorbi chiar si de dusmani si cuscopul ce a avut: nu acel de a serie istorie, ci unul, mult mai

1 Dupà Dimitrie Cantemir, Lupu ar fi fost otrAvil de Brincoveanu,in Domnia lui Antioh", pe vremea iinei solii, si de atunci ar fiscuipat singe (Vita, p. 61, nota 1).

2 El muri in curind.3 Pentru aceste misiuni, v. Greceanu, ms. t,;i editia citate si Neculce,

pp. 284-6.4 Cf. Greceanu, ms. Academiei, I. c., si Neculce, pp. 286-7. V. si aicii,

mai SUS.6 Neculce, p. 287.

39§ 1storla literatura rumanesa

urtil, pdnd la scopuri isLorice nu se ridica pe aceastd vreme,In 1705, ambilia tIndrului beizadoà, acela de a face un exer-citiu de retoricd, de a se nevoi adecd spre deprinderea retori-ceascr.

Retoricd deci, pe alocurea, In sentente, pe care le promiteviitorul autor al Invdtdturei loghicai pre limba noastrd", filo-sofie, acestea vrea sd le facd. Sd-si ardte invdtd.tura prin abun-denta, felurimea si raritatea rnaximelor adunate pentru Impo-dobirea mintii unui public simplu, dar serios in cugetdrile-i asu-pra vietii, sà desfAsure farmecul unui stil invdtat din manua-lele de scriere frumoasd si Imprumutat de la autorii pe cari-ioetise, acestea erau dorintele de cdpetenie ale erudituluifiu de Domn.

Mai avea Inca un scop, acesta secundar, dar potrivit si el cuperioada de desvoltare intele,ctuald la care ajunsese scriitorul.S'i aici erau la mijloc ostentatie, pedantism, reminiscente descoald, influente de frondistiriu". Doria Dimitrie Cantemir säcontribuie prin cartea sa la imbogdtirea limbii prin termenitechnici, prin neologisme stiintifice, luate mai ales de la Greci.

Si un al. treilea scop se addugia; un scop de cArturar iardsi.Era, cum am vdzut, pe acest timp un fel de humanism romln,mai ales de nuantd elind, adus prin Invdtatii Greci chemati deDomni la Bucuresti si Iasi, Latineste nu se prea cetia, dar au-torii greci erau In favoare. Dimitrie cetise Istoria etiopicd" alui Heliodor: Iubirea lui Teagen s'i a Haric.leir. Era o operdde istorie de moravuri, In haind de roman. Asa ceva voià sdfacd principele moldovean cu aventurile sale politice mai re-cente, sd imite pe Heliodor, s1-1 localiseze.

Dacd, Insufletit de aceste dorinti, Dimitrie Cantemir n'ar fifost, cu.m s'a afirmat, decit un pedant greoiu, harnic siMa originalitate, un fel de Nicolae Costin, cartea ar fi iesitilegibild. In.sd. beizadeh Dmitrascu era un spirit vioiu, un bunpoveslitor, un glumet cu haz. Toatd invdtAtura lui IeremiaCacavela, egumenul de la Pldviceni 1, nu-1 putt.be desbdra deaplecdrile sale naturale, nu-1 putuse instrdina de firea isteatdsi agerd a teranului moldovean. Planul era rau, In el s'aprins o istorie bung.; sententele nu se potriviau cu cartea, el

i V. Caradja, In Revista 'storied, XII, p. 16 §I urm.

Marik compitatii de cronici 399

le-a spus cu sartul intclept al aledluitorilor de proverbc; di-gresiunile retorice erau artificiale, el a izbutit sd li dca noimabasmclor povestite cu mestesug de un naratar sfdtos1.

Ne gdsim intdiu inaintea unui sfat de lighioane, In plinA fa-buld sau isopie. Lighioi cdflanite, boieri veliti, din ImpArdtiaLeului sdn tara moldoveneascd si din stdpinirea Vulturului, dela Munteni, ocupd scena. Supt blana tarcata a pardosului seascunde, din voia organisalorului feeriei, importantisima per-soand a lui Iordachi Ruset, stilp de Domnie, adundtor si min-cdtor al averilor Vistieriei Moldovei; Vasile Costachi, fiul maimare al lui Gaviilitd, se infiltiseazd ca urs, un urs pe drojdii,pe care in curind era sa-1 rdpuie boala; Lupu Bogdan e Lupul,un lup credincios fatd de stdpini si temut de dusmanii aces-tora, un lup cu virtuti canine; siretenia, prudenta lui Ilie Ti-fescul li dau dreptul la demnitatea de Vulpe, de Hulpe, serieautorul; fostul rob al lui Nikusio.s, Maxut sou Maxud, se pre-sintA ca sacal.; pe cinc' Ilie Cantacuzino, un dibaciu perso-nagiu, beneficiazd numai de calitatea de mitd sdlbatecd".

In fata acestui Divan moldovenesc, se &este, in acest pro-log, Divanul pdsdrilor, adunarea boierilor munteni, locuitori aiterii Vulturului si supusii atotputernicului Corb brincovenesc.Printre ei Brehnacea, acel oracol pdsdresc, cu vorba adincd siascultatd, care era Constantin Stolnicul; Soimul: ambitiosul To-ma Cantacuzino; Uleul: Stefan, fiul lui Constantin si viitorulDomn; Cucunozul: Spatarul Mihai, socrul lui Dumitrascu Baco-vitd; Coruiul: Ildducanu Cantacuzino, celalt fiu al Stolnicului;Eretele, care e Radu Golescu; Balabanul, care inseamnd pe res-pectatul Serban Cantacuzino', fiul lui DrAghici Cantacuzino,cel mai mare din feciorii Postelnicului; Blenddul, cu care titlue gratificat unul din ginerii domnesti: Serban Greceanu3.

Pentru a complectä adunarea, stafete pornesc in toate pdrtile,stafete grAbite si zgomotoase, a cdror frdmintare o zugrAvestescriitorul, ac,est unic romancier al nostru in veacurile treçute,

1 Avem in Istoria ieroglifica." adevarate povesti, spuse foartebine, pe pp. 70 si urm., 191 s'i. urm.

z Data precisa a mortii lui o gasesc In Insemnarile omuiui decasa, $erban starostele de negustori: August 1709 (Bibl. Ac. Rom ,ms. 1320).

3 V. mai sus.

AO() Isiorta literaturti romine§tl

In aceste rInduri, care plac cu MIL mai mull eu cll in Ihnbaveche romdneascd e deprins cineva sit ceteascd cu total alte lu-cruri decit literatura de imaginatiel :

De alergdturile intilor olacari si de tropotele picioarelor aneobositilor alergdlori toatd pulberea de pre toatd calea In cerse rildica; bate vdile adinci de tari strigdri tare se rdsuna;toate a muntilor inalte virvuri de iuV chiole si groase tuneteIn clipd se covirsia si top cimpii pustii si necalcati, de groaz-nice strigdri si de Incoase ldudari se Imp1ea2."

De obiceiu minunatele Intimpldri ale basmului animal se pe-tree lnainte de Inceputul Intelepciunii, in vremea chid, neexis-tind mdsura putintii si a desavirsirii, nu exista nici mdsura tim-pului. Aceastd adunare de pasdri si dobitoace s'a pelrecut lnsdavem motivele noastre ca sd o credem in anul de la Min-tuirea Lumii 1703, clnd de mult nu se mai potcoviau puricii sichid feciorii tined de Domni,.in loc sd Intrebe Ursitele asupradrumurilor care duc la palatele fermecate ale zinelor Cupdrul de aur, cintau din tamburd Turcilor blrbosi cari pu-teau sd facd pe Impdratul prigin a-i milui cu caftanul uneiDomnii.

*i, asa fiind, odatd ce povestea se petrece ctndva, 0 nu odatd,bldnile si penele cad, de si rdmIn coltii, ciocurile si ghiarele,si ne gdsim Inteo societate ca tolul umand, lute° societate deboieri din cei d'intdiu ani ai secolului al XVIII-lea.

De ce se adunaserd acesti boieri, odatd ce cu boierii moldo-veni din Tara-Romdneascd avem a lace, aceasta o §tim. Nuvoiau pe Domnul pe care-1 aveau, V idra In lumea fabulei, iar,In a realitdtilor, Constantin Duca, un amfibiu etnic Intre gre-cimea de care-1 lega neamul tatdlui sdu si boierimea de lard,cdreia-i apartinea prin mama sa, Anastasia, fata lui Buhus.

Duca era Insd vidrd 0 din altd pricing.. Legat odinioardprin cea d'intliu sotie de Brincoveanu, numit prin silintileMuntenilor, cari nu putuserd, ce e dreptul, impune pe altul, elcdutase sd impace vechiul antagonism ce exista intre celecloud ten, sd facd pe Moldoveni a uita ofensele si pagubele dintrecut si a primi fdrd. resistentd suprematia acestora. 0 grea

' Prafacerea, recentà, a operei in sintaxa actual6 de d. Em. Grigoras (ed.Ministeriulul de Instructie) e o gresealS.

2 P. 17.

MarIle con-11:114i de cronici 401

sarciná, pentru indeplinirea cg.reia Sc cerean altà vristä sialte porniri decit pornirile i vrista räsfatatului í usurate-cului cocon Constantin. Imp'elicit In nedibäcia sa, vinovat desicofandii, clevetèle, minciuni i furtisag", el nemultämeste pesupusii ca si pe dominatorii säi, cari se lineleg pentru a-1 in-locui i a-i impiedeca de acum inainte intoarcerea In Dom-nia pe care nu stia s'o chiverniseascA.

Pentru alegerea succesorului se face toatg. discutia, In care,adunate de capriciul povestitorului, persoanele conducatoare dinamindoug principatele fac auzite, Inteo adunare inchipuitg,In lumile Fantasiei, ginduri, planuri i sentimente pe carele-au avut, dar nu le-au manifestat niciodatii in aceastg. lim-pezime.

Vorbeste Duca, apärindu-se In eidar de acusgrile lui Bur-naz Postelnicul si ale lui Dimachi, capuchehaielele sale, care-1trädaserg, denuritind läcomia acestui din urinä, ce-1 ureste cupatimg.: mgcar cd, precum aeavea easte tuturor, cd el mie ne-nepriatin de moarte mi s'au arätal."1-. Discursul e frumos, cAcioratorul nu putine fgclii topise asupra cgrtilor fi1osofesti"2, darnu folose.ste la nimic. lea cuvintul, pentru a-i hotgri mosteni-rea, Mihai Cantacuzino, care este din fire cu socoteala Inaltä,[si] cuvintul vre-odatá gios rruniie nu priimeaste; Insàmulte grliaste, darà putine ispraveaste; la mink iutc, la foamenesäturat". Dupg. el, Racovitd, candi datul propus de socrulfratelui sgu; Spdtarul Mihalachi din Moldova e insg incapabilde a vorbi alta decit prostii fäloase: poate fi ca calegoriile lo-ghicäi n'au cetit si in artile stiintii nu s'au zábaivil". La trup,adauge Dimitrie, care vedea In Racovità numai pe concurentulla. tron, si nu pe cumnátul de odinioard, la trup sanigngcu cgmila, fiind oin chipos, dar nu in capul aráltos, nici indobitocul capätinos, ce In capul pedepsit i cu multe nevoidomirit cxeerii cei multi säldsluiesc". El nu crutd pe bietulpretendent, care era, altfel, un cui cu chibzuialA si care stiu, Intoatä Domnia sa d'intäiu, sä-si amnia temperamentul violentsi sit cistige simpatii; n'avea, scrie el, nici din fire vredar, nici din pedeapsä i din invAtaturä vre-o vrednicie" 3.

P. 38.2 P. 39. Cf. 0 Descriptio, p. 154.3 Pp. 59-60, 93.

26

4b2 tstoria literaturii rorngnesti

totu.si, aclaugim noi, a putut domni bine iiitìüu, i pe unn4a stiut sd domneasca mult, pe cinc/ altii mai Invglap decitdinsul au inteles rgu spiritul i nevoile timpuiui i valurilenenorocirii i-au

Inainte i dup. ardtoasa Carnita isi dau pdrerea sau sintcliemati a si-o da Aga Vdcdre.icu, care In instrumentul mu-sicei poate cintece alcdtuite a cinta", precum urinasii si al-cAluiau Cintece pentru musica" altora 1, prea-invdtatul Caca-vela, dasedlul autorutuí, .,In limbd lat si la voroavg neincetat,insg ce # pentru ce asiè mult ritoriseste, nici ea poate nustie" 2, Caragea capucheliaiaua, Constantin Stolnicul, In multes'Ente i mestesuguri deprins", care, mai mdrunt la stat decitfratele sdu Mihai, se mindria cd este de pedepse mai dovedit# mai ispitit # de cdi mai multe si mai departe # de tenímai strkine i mai late mai asudat i mai sbuciumaCk.

Muntenii se inteleg asupra persoanei lui Mihai Racovitd,pe care-I judecau un om comod, supt care Brincoveanu ar fipulut sä realíseze idealul, pe care Cu trufe II exprimà unuldin unchii säi, acela de a guverna o tara' ca i ceialaltA: Asavreau, asa poruncesc, asa sa se faca'. Vasile Costachi, ompasnic i bolnavicios, nu se pune Impotrivd. Ilie Tifescu se da.In taing. Cu Muntenii. Bogdan e singlirul care nu vrea sà des-brace pe Cantemiresti de dreptul lor. El nAdAjduieste cdRusetestii vor merge cu dmnsul ca In alte timpu.rib. Dar Ior-dachi, cel mai mare dintre dinsii i eful lor politic, e clsti-gat de BrIncoveanu prin fdgdduiala de a da o domnitd dupdfiul luí, Nícolae 7. Mihalachi Ruset, alt memhru al dinastiei,se converteste prin fIgg.duiala de a i se pldti jumdtate dincele cincizeei i trei de pturg,i ce-i fuseserd luate de Muntenisupt Duca-Voda, In 1693' ; dovedeste astfel IncA odatd firea sa

1 P. 61.2 P. 63.3 P. 83.4 Pp. 96-7.6 Pp. 55-6.6 P. 101 §i urm. Pentru Vasile Costachi, v. Bis. 9rt., XIII, pp. 622-4,

P. 105.V. mai sus. Pentru lreizeci de pungi luate altd data lui Iordachi,

MI-A voia dumisale", Uricariul, XI, p. 213.

Madle compilatii de cronicl 40.1

de ris (linx): tap prost drept, darä multe picaturi devicle§uguri Ii stau peste mate". Un al treilca irate, Manolachi,cdpdtd promisiunea de a i se da Mull-Asia Ocnei §i, pen.-tru a-i multgmi mindria care-I deosebia , dregAtoria pe carei-o luase Duca, aceia de Mare-Postelnic. Cit despre Scarlatachi,om dispus pururea fata schimba"1, i se dAdu permisiade a intrigA ell li va fi voia; decit care lucru el nu putea donimai mult. Se adaugd pe Bugä ace§ti convinsi si Dediul,crul lui Racovitit, cdruia i ddduse odinioard o oarecarc influ-entd frumuseta exceptionald a fetei sale.

Nu mai mult tdria vinului In cap decil chipul frumosului ininimd lovea§te", suspinit invdtatul beizadai si se gAteste a po-vesti cdsdtoria a doua a fostului sdu cumnat2. Deci Dediul nieste infdti§at ca un guziu" orb §i slut", pe 11110 care aparesi mai frumos ginga§ trupul §i mingiios statul" fetei sale,Ana. Multi o cereau, dar vointa lui Brincoveanu, ceia ce parefal§, cdsAtoKia fdcindu-se dupd Neculce incd supt Domnia luiAntioh-Vodd, aceastd vointd, care era o lege pentru oaspetiisdi, fAcu sd invingd cdmila grosoland care era Mihai Racovitd.Al lui fu suleaget trupul, cu alba pelitd, cu negri i minglio§iochii, cu iscusit mijlocelul si cu rdtungior grumdgiorul A-nei 8".

Si romancierul istoric al altor vremuri amestecd ironia ceamai grosoland ca oarecare delicateta de poesie in descriereanuntii, care de sigur a a inspirat pe Eminescu pentru ferme-atoarea nuntd de glze din Ccilin.

Tintarii cu fluiere, greierii cu surle, albinele cu cimpoi, cin-tece de nuntA cintind, mutile In aier i furnicile pre pAmintmarl §i lungi danturi ridicard, iard broa§tele toate, Impreunàcu broatecii, din gur5. cintec ca acesta in versuri tocmite cinta:

O Helge 4, fecioara, frumoasa nevasta,Nevastà fecioara, fecioara nevasta,Camila sa raga, tilcul nu 'nteleaga,Marga la Atena, ce este s'aleaga,

1 P. 106.2 Despre care vorbeste i Neculce, p. 257.3 P. 107.

Asa e numità Ana in limbagiul fabulei.

404 Istoria literaturil romanestl

Fecioara nevasta, nevhsta fecioara,Peste sese vrcmi I roada sa-i co.boara.Fulgerul, fierul, focut mistuiascaPatul nevapsit; nu se mai slaveasc5.2."

HotIrirea definitiva se iea dupa un nou discurs, acel al luiIoan Comnen doftorul i eruditul. Dintre conspiratorii pen-tru InlAturarea lui Duca, unul, Vasile Costachi, moare aedropic5.3, un altul, Tifescu, c,ade in melianholia ipohondriacAapoi in tusa cu singe mutindu-se", dispare si e14. BogdantovarAsul sAu de credintI Maxut sint siliti de Brincoveanu a seintoarce in Moldova, dup6 plecarea lui Constantin Duca 5.Ceilalti boieri pribegi ieau, supt conducerea lui Racovitd, Ior-dachi i Mihalachi Ruset, drumul spre Adrianopol, mide seaflà ImpArAtia.

Aici se adunI Cu totii la capuchehaielele Terii-RomInesti, inVlah-Sarai, i fac jur5mint sä apere interesele lui Racovità.Pentru a izbuti, ei adopt5. singura cale posibiLl: cumpArareaTurcilor influenti.

Cu prilejul acesta, Dimitrie intercaleazd o alegorie relativA laAlexandru Mavrocordat, care era Incä puternic, cum stim, cindboierii sosirg. la Arnaut-Chioiu. In aceastI alegorie se gsesc dincele mai frumoase descrieri pe care le infAtiseazI Istoria

Zugr6vind niste opere de artl, poetul politic ni re-presintA ciobanii, unii ca de somn adormitind, in cirlige rà-zimati, altii, ca de ploaie i de vint reace, cu glugile peste cap'bate i pre un cot la p'aimint 15sati iera, iarà dullii, unii in

Grosolania ce se ascunde e aceasta (ni-o explica Insusi Dimi-trie): Mihai e sterp, iar nevasta lui ar fi putut, Inainte de a semarita Cu dinsul, sa fi creat o familie. Si, clleva pagini dupa a-ceste trivialitati, cetim cugetari adinci exprimate frumos sau bunedescriptii : Caci pravul casii dupa maturat, de se si radica siIn razele soarelui gioaca, lusa nici razele soarelui a nu lovi o-preeaste, nici pasii celui ce prin case Imbla confinaste" (p. 115).Aiurea se vorbeste de huetul a mari puhoae dupa ploae din dea-luri In vai rapezite" p. 116).

P. 108.3 P. 121. Atunce, din boierii cei pribegi, ce erau In teara munte-

neasca, anume Vasilie Costachi Vel Vornic, i se timpla moartea a-colo in pribegie"; Neculce, p. 275.

P. 121.A P.122.

Marile compilatii de cronici 405

picioare sta, i ca cum de departe mirosul lupului ar adul-meca, altii, pre brInci lasati i capul pentre picioarele denainte

dormia i, ca cum in vis lupul In oi ar fi dat pa-prin somn ca cum ar scinci i ar brehai se videa,

lard la alte turme, ca chid lupul oaia ar fi apucat, ciobaniicu ulina dulailor lupul ardta; dullíii gonia, lupul cu

clrlanul In gull fugia, alti ciobani de la alte turme In Intina-pinare Ii iesia; lupul Intealta parte suvaia. i, ca cum spreo padure, carea Inaintea lui aproape se vedea,Alegoria are drept soop sa ni spuie in ce chip tinarul insular,care n'avea decil duhul", a Invatat de la Panaioti Nikusios,batrinul sau predecesor In dragomanat, mestesugul Portii o-

tomane.Prin acelasi mestesug, partisanii Domniei lui Racovita

atrag pe Exaporit. Mihalachi Cupariul Ii promite o pensieanuall de cinci pungi de bani, i pune In scris aceasta Riga-dulald bine venita. Astfel se InPdtura candidatruile lui Duca,ale Cantemirestilor i aceia a unui Marco psevdobeizadV,care ar putea sa fie un fiu al lui Grigore Ghica, un frateal lui Matei, ginerele lui Mavrocordat. Mihai-Voda e numit,dar izbucnirea zurbalei Impiedeca pe noul Donan de a primicuca si a pleca spre tara.

Apoi autorul se intoarce asupra intrigilor pentru Domniespre a arata actiunea i soarta fiecdruia dintre rivalii, cuvechi drepturi, ai lui Racovita usurpatorul. Vedem astf el peMarco, un tinar neexperimentat i nepriceput: la virsla bru-diu, la limba hilbliu", care fusese ascuns la Muftiul ucis,cazuse ()data In prinsoare i fusese trirnis la galere, dar sea-pase 0 se refugiase iarasi la un protector care In curind nuera sit aiba alta grip, decit a se mintui pe sine Insusi. Marcofu Impacat de aderentii lui Racovita, dindu-i-se privileghiile"Vechi, deci iari vre-o pensie de intretinere

Apar pe urma Cantemirestii. Ilie Tifescu, bolnav In. Mol-dova, oearca a desface de la clinsii pe Bogdan, Uchida-I sa serieacestora scrisori de Inselare; dar nu izbuteste. Bogdan, pe

V. si p. 131: Ochiul cerului se inchidea i perdeaua noptii prefata pämintului se tragea".

Pp. 148-59.

406 Istoria literaturil romAnesti

care Maxut il informase de nemultámirea generald a terii,refusd. El doria incd pe Antioh, dar acesta nu stiu sd. hivingit.Chemat la Adrianopol, cu scopuri pe care nu le poate des-curca autorul, de Mihalachi Cupariul, fiul mai mare al luiConstantin Cantemir, cdruia ii mai cedase odatà cel mic drep-turile sale, isi dovedeste i cu acest prilej urea inceatd i gre-oge. E, scrie bunul frate al lui Antioh-Vodd, un om mare,dar fdrd suflet inteinsul, ocupat numai de grija traiuluibun si la discretia agentului sdu Caraged.

Un astfel de dusman nu era de temut pentru emisarii luiBrincoveanu i aliatii lor moldoveni. Din potriva, Dumitrascu-Vodd e hotdrit sd. nu cedeze. Sarcina urnhtririi lui e datd. a-tunci lui Mihalachi, dar, instiintat la timp de GrecuI Ata-nase Papozoglu, InddrItnicul pretendent scapd 1.

Dirnitrie se Intilneste apoi cu fratele sdu, i acesta se scusdpentru purtarea ce avuse. Un plan de rdzboiu se face: Di-mitrie va ldsa Moldova lui Antioh si va vind pentruScaunul mai bogat, mai important, dar mult mai bine apdratal Brincoveanului. Dar incd odatd acesta are noroc" rd-mine in stdpinirea terii sale: e vorba, evident, de stdruintilelui Ienicer-Aga contra lui Brincoveanu i Racovitd, pe carivoid sd-i inlocuiascd prin fratii Cantemiresti. Planul, neputindfi realisat fdrd zdbavd, e am1nat de Dimitrie, aoel care-1 isco-dise 2.

Racovitd rdmine prin urmare. Inainte de a pleca din Cons-taniinopol, el mai platesle hied un bir. Constantin Duca e a-dus de la Cavala pentru pîrà, i InvingItorii pldtesc scumpbiruinta.J. Apoi alaiul Cdmilei" pleacd spre Moldova.

Mihai-Vodd lAsA ca represintanti la C.onstantinopol pe doi .

dintre Cuparesti, Mihalachl i Scarlatachi, Impreund cu Ohi-nuili ai capuchehaielicului 4. Pe chid Domnul, ase-21ndu-se in Scaunul care nu era fdcut pentru un animal gro-solan ca di -Nu', se pune pc pradd, Cuparestii incep goana im-potriva fiului mai rnic al stápinului lor de odinioara

Pp. 159-68.2 Pp. 172-3.A P. 173. Cf. Hurmuzaki, XII, p. 403, no 1)XLVI._

P. 173.5 Pp. 173-4.

Mari le compilatii de cronici 407

A utorul îi IndreaptA acum privirea asupra Moldovei, si a-film de la dinsul, supt transparenta aproape desAvIrOtg a a-legoriei, o sumä de amgnunte noug. Mihai-Vodd, ni se spune,nu face cleat sA Indeplineascg. vointa clientelei sale, care-I do-mingcu totul. Afacerile-1 zgpacesc cu desAvIrsire, i bietul Voe-vod improvisat se tinguieste In cuvinte care-i destginuiesc nu-mele: Mu, ah! capul, oh! vail". Unul dintre minuitorii sAi,Ilie Tifescu, moare, si e/ Minnie atunci in voia familiei sale sia CupAre.stilor.

Dar mai ales in mina lui BrIncoveanu. Cu acesta se incheieo legAturä din partea terii si una din partea boierilor. Dimitriepretinde a ni Zia. tratatele, In care, paate, algturi de elementepoetice, se Intilnesc si multe care sInt reale. PrefAcute ain fa-bulA In istorie, prin Inlocuirea numelor, ele ar suna astfel Inpuncte1e lor esentiak.

jurAmIntul boierilor.Adeert noi boierii Moldovei i boierii cu a-

ceasta a noastrg de obste scrisoare, scriem i mgrturisim pre-sfat adevgrat am sfgtuit i lucru de cinste... am Inceput,

am sAvirsit, etc." Urmeazd indatorirea de a asculta fiecaretall de Domnul ei. Dupa aceasta intr'o pravilg. si In unirealegluirilor deosebi de obiceaile locului sa ne aflgm, a totpriiatenul priiatin si a tot neprialinul nepriiatin de obste säpriim sau sg. nu priim; greul si nevoia unul altuia sg purtilm,in toatA fericirea si nenorocirea tovarasi nedespArtiti i nein

sA ne etc. V r , izgoni din tircalamul unirii lor"pe once improtivnic, neqscultator sau viclean Domnilor"vor urmgri farg. erutare, Irma la moarte, silindu se a 1 In-k:lame In praf i pulbere". Se vor prigoni mai ales acei ausmani dovediti si temuti cari Ant 1ntiolt, Dimitr;e si ConstantinVoda Duca, de moarte nepriigtini tuturor. Incgsile, Cu totiizicem i adeverim si din tot sutletul i inima faggduim cg.

toate capitulurile i punturile pre nrile Domnii nostri milos-tivi de la noi au poftit, In veci neclgtite, nebetejite i nesmintitesA le pAzim; si iarAsile invoim i poftim ca pre Domnul ceavem, carile chipul si icoana Impgratului no.,tru poartg.In viatä neschimbat si nemutat stqpIn sA 1 avem i sAl tinem;

I P. 175.

408 Istoria dliteraturii romAnesti

iard, dupd a lor viatd, ori pre carile din odraslele lor ceresculDumnezeu In Scaunul pdrintilor sdi ar pune, pre acela ur-mdtoriu si mostenitoriu Domniei cu toatd Invointa sd-1 priimim,ca In veci semintiia lor din tronul stdpinirii sd nu lipseascd,ce clt lumea sd triascd. Amin."

Gil despre Domnii insii, Dimitrie da Intdiu un fantastic prolog,carc 11 locuieste sau preschimbd cu totul pe acel real ce a pututsluji drept basd bAsnuitoriului", supt care prolog, datat din1703, el iscdle§te pe Logofetii mokiovean si muntean, cari arfi, de o parte, Banul Cornescu (! , iar, de alta, Logofdtul Do-niel, pe cind In Moldova locul era ocupat de Antioh Jora /Fraseologia, cit i cuprinsul celor mai multe din clause par afi ndscocite: e vorba de Domnia ereditard a celor (louä familiidomnesti, de excomunicarea desavIrsitd a Cantemirestilor si alui Duca, de privigherea lui Bogdan si a lui Maxut, de Invoireacdshtoriilor dintre o tard si cealaltd, de suportarea in comun acheltuielilor la Poartd, Moldova dind numai o treime, etc.'.

Inventatd e si rdscoala amInduror terilor in momentul cIniun ospdt serbdtoreste biruinta si alianta. E rdscoala pe care arfi dorit-o Cantemirestii sau exagerarea unei nemultilmiri indr-genite la anumite familii boieresti numai n.

De si Constantin Cantacuzino propune a se lasa in pace pre-tendentii Invinsi, Brincoveanu nu contenete persecutia lor invier§unald. Dimitrie, contra cdruia se Indrepta, mai ales, cam-pania de intrigi a capuchehaielelor, se retrage la un om puter-nic, al cdrui nume nu ni se dd. De aici vrea sg, 1 niomeascri,cel mai d'Al- dintre Cupare?ti, Scarlatachi, Cameleonul, marelemester al minciunilor si prerdcdtoriilor. CIndva Dimitrie scdpasepc acest cirac al familiei sale, urnadrit pentru ciatorii, daracesta era un motiv mai mult ca sd atragd asuprd si pericu-loasa urd a acestuia. Voind a se recomanda pe l'higa Domnulsdu si pe lingd Domnul acestui Domn, BrIncoveanu, pentru ase linea de cuvintul ce clase lui Bostangi ba5i, care 1 prinsesecindva si criruia ii promise.se, In schimb pentru libertatea sa,o prada mai grasd, pentru bate ace3te motive, Scarlatachi ur-

1 Neculce, p. 280.2 Pp. 178 82. Pentru forma tratatelor in acel limp, v. Pe cel

de,e delimitare in Iorga) Documente geografice, I, p. 29.A Pp. 185-94.

Marile compilatii de cronici 409

zesle o cursa infama impotriva lui Dimitrie Cantemir. Aceastacursa o cunoaste si o aproba noul capuchehaie muntean, Di-machi, pe cInd ea ramine ascunsa represintantutui extraordinaral BrIncoveanului pe lInga Poarta, Toma Cantacuzino, viitorultovaras de tradare t'ata cu Turcii si de serviciu In Rusia al luiDimitrie-Voda 1

Lui Toma, o fire mindra, nobi1a5 In adevar princIara, i sespune numai ca ar fi bine sa se Inteleaga cu pretendentul pen-tru Incetarea pagubitoarelor intrigi. Dimitrie, Increzindu-se incuvintele aceluia caruia neamul sau nu-i f acuse decIt bine, secoboara din adapostul sau si vine la lntrevederea cu Toma pemalul Bosforului afana din oras. Cantacuzino explicIndu-si dus-mania prin pirile Indreptate contra Cantemirestilor de Duca,Dimitrie, care dramatiseazä. aceasta Intrevedere a Inorogului"moldovean cu Soimul" =litem; gaseste cu cale sa lamureascamai bine rivalitatea, expuindu-i originile ei departate.

El ni da biografia tatalui san Cantemirestii nu sint Incä aicicoborItorii unei mari familii tataresti ca In Viata lui Constantin-\roda", cu atit mai putin descendentii Ivlarelui Han Timur:Constantin ucide pe un Tatar, descopere In el chemarea pentruarme si-si iea numele de razboiu, mai rasunator, atada el si

-urmash sal u dadura o t'alma nouit Y. Ajunge soldat al regeluicapuchehaie la Constantinopol, nu se Intelege

dia povestirea alegorica, clstiga prin meritele sale ScaunulMoldovei. Domnia lui e excelenta. In vreamea stapInirii luinici ochiul nepriiatinului s'au veselit, nici buzile vrajmasuluin'au zimbit, nici inima lmpotrivnicului s'au Invoesiat." Pen-tru aceste Insusiri ale tatalui, dupa moartea lui, tara alegeDotan pe acela dintre fii care se afla in Moldova". Dar fiul luiDuca cere, de la Gonstantinopol, sprijinul lui BrIncoveanu

Cetitn In Folelul novel, p. 673: Iul 23 1699 . Au purces Tomalog, cu ban ii datornicilor la Odrii i Tarigra dr ; p. 674: Av. 27.Duminer6 au vena. Torna log. de la farigrad". In 1703, la 26Maiu st. v., in calca sprc AcIrianopol, Brincovcanu e intimpinatla lenichiolu de Toma sluj." p. 676 . In 1691, era vtori Logofiltsi se InsurA (Condica Vistieriei, p. 92). Domnul 11 fAcu Portar,precum era In 1695 (p. 258 . V. si tabla acestei arti

2 P. 232.3 P. 235.

410 lstoria literatur11 romlnesti

pentru a lua Domnia. Acesta din urmA avea tocmai nevoie deun ginere, si. din nevoile amindurora räsìri mazilia pentru Di-mitrie-Vodl.

El fu dus, ca mazil, la Adrianopol i apoi la Tarigrad, cufratele sAu Antioh, pe clnd sprijinitorii neamului lor, Bogdan

Iordachi Ruset, fugiau In Polonia I. Pe clnd drergii mos-tenitori" suferiau In exil i aderentii lor raliiciau in strAinAtate,Duca, prin purtarea lui, dd de rusine pe Brincoveanu punehile° situatie foarte grea. Atunci, cei doi fii ai lui CantemirbAtrInul se Inteleg Intre dînii, grAmddesc In jurul lor pe ne-multArniti, dau cincinci de pungi i aduc astfel pretul siinfluenta cumpArAturii Turcilor nu se stiau de aiurea cdderealui Duea, adus In curInd la Constantinopol cu rAsfdtata luiDoamnA i cu Grecii cari-1 IncunjuraserA In Domnie 2.

Dimitrie cedase din bunA voe" Scaunul lui Antioh. El rA-mase la Constantinopol, capuchehaie al fratelui sAu3. Silintilesale aici nu izbutird: BrIncoveanu, furios pentru cAdereanerelui sdu, nu-1 uitA i fAcu ca el sA fie numit din nou.

Noul pribegie la vestea acestei noug. Domnii: Bogdan si Ior-dachi trec Nistrul. Dimitrie se ascunde; Antioh e supus pri-gonirilor. BrIncoveanu voià sA-1 ucidA, si el trebui sd se rAs-cumpere

Dar de la capuchehaiaua sa, Dimachi3, Domnul munteanafld a, drept rAsplatA, Duca vrea sä-1 scoatA din Scaun. Elprovoac.1 atunci o pribegie nota a boierilor moldovenL Duca,dovediudi -se un om ,neasezat", e scos pentru a doua oara

In folosul cui? Aici povestirea iui Dimitrie e foarte inte-resantA. Brincoveanu ar fi oferit lui Bogdan sA se impace CuCantemirestii si, mai mult decit atita, acte scrise s'ar fi In-chdat pentru aceasta. Dar el cilicd indatoririle luate i jurAmin-tele fdcute ì prinse a stArui pentru, nu pare sA fie acesta

1 Pp. 236-7.2 Pp. 238-9.a P. 239.

P. 240.6 E acelasi Dimachi pe care-11 al:16m ca Mare-Sluger i capuchehaie

muntean in 1701, in Cond. Vist., p. 633. Apoi, in 1702, poartglitlul de Clucer (in local lui Vergu?); p. 695.

c Pp. 241-2.

Matile compitatir de &mid 411

enigmaticul Toderascu de la Galati" din 1700, Vergo din Cia-taiga., un batrIn pe sfIrsite

Aceasta candidatura se pant Turcilor ridicula, si nu reusi.Atunci se scoase Inainte noua candidatura a lui Racovita. Siaceasta fu mai fericita. Mihalachi Spatarul deveni Mihai-Votha,care si astazi, cu minunea a toata lumea, stapIneste"2.

Pentru a se Impdca, de o Impacare sincera si durabila, Di-mitrie ceru de la Tepresintantul lui BrIncoveanu: Domnia pen-tru Antioh i, pentru sine, Incetarea prigonirilor i spionarii

Scarlatachi sperase ca Dimitrie va fi oprit de Toma In cursaIn care se caznise el sa-I aduca. Autorul imagineaza un vis alcelui mai tInru: dintre Cuparesti, vis pe care Scarlatachi insusi

tIlcuieste dupa principiile pe care batrinul Cupariu, cora-bierul, le aflase, In calatoriile sale In Crimea, de la TatariTilcuirea i-ar fi esit Insa rea, cad, ducindu-se la Toma, auzide la acesta numai laudele istetului beizadea, lasat sa se In-toarca In neaccesibilul sdu adapost

Siretul Inselat se lace a se bucura de Impacarea lucrurilor,pe care dorise sa le descurce altfel, si recunoscu virtutile luiDimitrie, care minciuna nu numai caci nu o graiaste, cecar a o auzi nu o priimeaste". Pe de alta parte, el recomandacapuchehaielelor moartea pretendentului si a nottlui salt prie-ten 14. Pentru a pierde pe Toma In opinia lui Brincoveanu, else grabeste r scrie acestuia o scrisoare, grin care-i denunta pre-

1 P. 210. Observ ca hare bjierii lui Brincoveatm se gAsia unVerga Postelnic Popescu, ib nvirii, p. 128 , apoi Pabarnic (ibid., p.142; Cond. Vist., pp. 221, 307, 338 5i Clttcer, In 1,698-9 (An. .ti.Rom., XXI, p. 18, nola 1; Cond. Vis!., pp. 413, 467, 197, 593;614, 632, 641, 652 Dar acest Verga fusese scos din functie pentrudilapidan i in 1702. Cond. Vis!., p. '679: .,I au fo51. furat NergoClucer... S'au lual din casa lui Vengo Clucer". Avem tt face probabilcu all Vergo, Hagi Vergo gealepul, care imprurnuta, In 1101,bani pe represinlantii munteni de la PoartA. Cond. Vis!., pp. 611,620.

2 P. 2-14.

s P. 2-18.

4 P. 259. Cf. pp. 286-7.b P, 264.

P. 270.

412 Istoria literatudi romkesti

supusa tallare a represintantului muntean; In denuntare, elaniestecase si pe Dimachi, care i se pg.rea i acesta prea slabl

Avind sA aleagit intre raportul Ditnitrie (IA In intreghneaceste acte mai mult sou mai putin fabricate , deci Intre ra-portul lui Toma si pinie capuchehaielei moldovenesti, bAnuitorul

setosul de ritzburare Domn preer5 pe aces tea din urm52, TornaDimachi furl amIndoi rechemati, i In locul celui d'intAiu

BrIncoveanu trimise un alt membru al familiei sale, un omsigur acela, Stefan Paharnicul, de pe urma ambitiei domnestia citruia era sI i se trag5 batrinului Domn mazilia, Inchisoa-rea, chinurile i moartea.

Inainte de a pleca, Toma voi sA Instiinteze pe DimitrieVodd a refusat proiectul de reconciliere, i deci, dusmAniilecepind din nou, el trebuie sA se p5zeascA. Principele mol-dovean se Indrepta spre casA, dupA aceastA a doua intrevedere,la care venise färä nicio b5nuia15, &Ind el fu prins.

Era isprava lui Scarlatachi, prietenul su de odinioarA, carefusese ofensat de purtarea lui Dimitrie, de, refusul acestuia den se da in dragoste cu Victoria din Pera, propria sotie a e-fensatului 3. De intentiile lui Scarlatachi fusese Instiintat beiza-deaua, si de aceia-i pretinsese un jurAmInt nou, In urma aruiase ci edea situtr. Dar 1r telegerea se Fa'cuse cu Bostangl-basi, sv-ful politiei malului. Dimitrie gAsi portile orasului hichisese arunc5 Intr'o luntre, In fata acestei luntri iei Indat5 o alta,luntrea lui Hasechl, pristavul Bostangiilor". El fu prins, cu[cate Indataririle ce Meuse odaa la Adrianopol acestui dreg-tor turc, prins i aruncat la Caichena, In inchisoarea bostangii-lor.

Multi erau cari n'ar fi voit A. mai iasa viu din aceastà tem-nità, de care nu se Meuse vinovat prin nimic, nici prin bogatiasa, pe care n'o avea. Dar Bostangl-basi Ili promise libertateadacrt va da bani Aceti bani nu-i avea, si nu era nici cinesk-i dele.Credinciosul prieten i cumnat Bogdan se afla departe,Antioh era prea comod si egoist. Nesfiindu-se arrtta i cuacest prilej micsorimea sufletului din luntru", el rAspunse,

P. 277 si urm.2 Pp. 279 si urm., 281-2.3 E mentionatA si in Genealogia Cantacuzinilor.

P. 305,

la vestea prelenVilor lurce§ti pentru liberarea lui Dimitrie:O inie de ani la opreald de ar fi, un ban n'a§ putea gnsi" 1,Prieteni mai buni decit fratele §.1 mai aproape decit cumnatulscoaserà lusa din incurctiturri pe scriitorul nostru, care nuuitn de aici Inainte aceastn lectie de prudentA.

El se adresA, intr'o frumoasn scrisoare latineasen, ambasado-rului francas, de Fériol, om cam zmuncit, dar cu mimaenruia-i consacrn. Dimitrie citeva linii prietenoase §i In Is-toria imperiului otoman Acesta puse sA-1 aducA. in palatulsAu, la Stavrodromos, la Galata", unde-i date un sigur add-po,s1.3.

Toma aflase de la Scarlatachi nenorocirea intImplatA luiDimitrie, la despArtirea de dinsul; o aflase de la nevinovatulScarlatachi, care fu silit la urmA sàui destlinuiascA rolul 1. ElfAcu iarAsi raportul sau aire BrIncoveanu, §i iarn§i un ra-port oontrar porni de la Bogdan-Sarai'. Ca §i altA data,Domnul muntean crezu mai mult pe representantii lui Baco-vitn. decit pe ambasadorul qi ruda sa, i pornirea succesoruluiacestuia fu grAbitn.n. Cit despre Toma, el fu asigurat de unchiisli, Consta.ntin §i Mihai, el, intorcindu-se Inapoi, nu i se vafaca nimia'. Increzindu-se In vorba ca greutate a acestora,el porni spre Tara-Romnneased, §i nu se in§e1A.

Gil de veridicA e povestirea roman.cierului istoric se poatevadea pentru aceste lucruri din compararea cu Greceanu.acestuia Ii sint cunoscute bAnuielile contra lui Toma, §1 fire§teel, In calitatea lui de cronicar oficial Al Brinaoveanului, leafIn foarte IndreptAtite. Intr'una din versiunile cronicii sales,el vorbe§te de intrigile lui Toma Slugerul la Poartn, Intrindu-iIn. cap fumuri §i fandasii de Domnie". Domnul e silit sA-1 re-chame, dar Il lira In. boierie.

'1 P. 307.2 pp. 732-4, 777.s 1st. ier., pp. 316-7.4 Pp. 309-13.6 P. 319 si Luan.6 P. 320.T !bid.

Ms. Academiei si, ed. Grecianu.1704, la sfirsitul anului.

Marile compilatii de cronici Aig

Adi Istoria literakInt romAneA

(Inc. avca dreptate? Judecind dupA urea Cupgrestilor, Di-mitrie Cantemir. Si, tiind in sama, tradarea lui Toma, penlruDomnie, In 1711, i Greceanu.

Noul capuchehaie, urmind instructiile neiertAtoare pe care leprimise, i Stefan Paharnicul Cantacuzino era om sit le In-depline,asa, inceardi a prinde iarAsi domnescul vinat, pecare tentativa anterioarA Il speriase. Intrebuintd pe un Mehe-med Celebl, un mare capitalist hire care prinsese odinioarA peDuca pentru Antkh, In 1695, pe AI lijh pentru Duca,In 1700. Nu-i plAtise ilici unul, nici altul din cei doi Domni peeari-i servise, si de aceia el sprijinise contra amindurora can-didatura 'loud a lui Mihai RacovitA. El oeru deci capuchehaie-lelor muntene sil i se plAteascl indoita datorie, i aceasta i sefitgAdui.

Dar Toma si Dimachi nu uitarA, jhainte de plecare, sil sem-nalea lui Dimitrie nou conspiratie contra lui, la injghebar3.9cAreia se IntImplase sil asiste. Tefterdarul Firarl-HassandAdu i el de veste'. Amenintatul principe se retrase deci la-rAsi la prietenul slu, ambasadorul Franciei.

Acest refugiu Ii era indispensabil. Slim de aiurea cil Brin-coveanu cumpArase pe Marele-Vizir Silihdar sau Damad-Has-san-Pasa pentru a trimite la Cilios pe incomodul beizadeA.Toti 11 pArAsiserkpAnA i fratele, ale cdrui porniri egoiste le-amvAzut i inainte. Pentru a isola pe bimitrie, Brincoveanu pusestit se propuie lui Antioh Donmia Moldovei, cu singura con-ditie de a se lepAda de fratele sAu. Antioh, ahtiat de a-si el-pAta iaräi tronul, primi Intliu a se lApAda de frAtia i tovArl-sia lui Dimitrie", apoi, spuindu-i-se cil aceasta n'ajunge, de-clarA a e gata sil se impace cu Domnul muntean i sil rupdonce legAturA cu slmAnAtorul de zizanie. El merse Onä a-colo, ne asigurl Dimitrie, care-si explicil aceastA purtare ne-

Necontenit inlilnim in Cond. Vist., numele qi datoria lui Me-hemed Celebi. V. pp. 605, 615 (Mehemed Celebl, pentru un fer-man ce s'au facut ca sa se tie hati§eriful la anul, sa nu se dearaciu"), 633, 643, 650, 658, 669. Cred cä e acela§i cu Cara-Mehemed-Aga, care imprumuta lui Brincoveanu pana la o mie de pungi (Ist.imp. otoman, p. 747). Dar e altul cel de la p. 694.

2ist. imp. otoman, p. 732, nota 38.5 Ibid.

MarIle eompliatii de cronici 415

demnh prin prostimca inimii cc avca" fratelc su mai maresau 1cornia vinatului", inclt recunoscu formal a dusind-nia a pornit de la fratele prigonit si nu se va potoh cit vatrdi acesta, pentru care, dact ar sti unde se arid invrdjbitorul,1-ar da lnsusi pe mina prietenilor pdciil.

Sfaturile acestea erau bune, dar, din nenorocire pentru au-torii lor, se gdsi cine si le strice. La cererile Vizirului, Fériolrgspunse cd n'are niciun Bogdan-beizadeg." la dinsul1-ar avea, nu 1-ar da, iar capucheha:elei muntene, care-I reclamaseiu seris, ambasadorul Ii dadu explicatia nobild cd in casa In-durAtorului rege i Brincoveanu insusi ar gdsi addpost, dacd1-ar urmdri nenorocirea 2. Am vdzut, In fine, mai sus cum Vi-zirul fu schimbat si Calaill Ahmed-Pasa, un prieten al lui Di-

ocupg. locul In Septembre 1701. Aici se ldmuresc celecunoscute de aiurea prin mgrturisirile unuia din principaliiactori ai celor ce se petrecurd.

Indatd dupd numirea lui Calaill, Dimitrie pdrdsi palatul am-basadei francese. Dumitrachi Caramanliul, unul dintre capu-cheliaielele muntene, vdzInd situatia prigonitului atit de siguraacum i tiindu-1 a n'o va. lgsa sa treacg. folos, se in-toarse la politica de ImpAciuire a lui Toma Cantacuzino.

Dimitrie-1 face sd-si mustre colegii pentru o conduitd, care,inceputd din timpuri vechi, a tulburat i sdrdcit timp de pa-truzeci de axil Moldova. Mihalachi Cupariul, un intransigentacum, cautà sä rgspundd, dar, amintindu-i c represintd numaipe Racovitd, Caramanliul Il trimise la daraverele lui moldo-venesti.

Spdimintati, O. fi trddat pentru a se bucura de putere cl-teva luni de zile? Cupgrestii din Tarigrad dau de veste fra-telui Iordachi, de la Iasi, care ducea dupg. placul &ill peVodd 3.

In acelasi timp, unul dintre dînii, agerul Scarlatachi, porniCu piri la Brincoveanu, de la Curt-ea cdruia trebuia sd sedud. In Moldova, spre a lua banii necesari pentru rIzboiu4.

Dar siretenia lui Scarlatachi fAcu fiasco la Bucuresti, de si

1 Pp. 321-4.2 1st. imp. otoman, p. 732, nota 38.3 Serisoarea, mai mult satt mai pupa inventatl, pe p. 330 si nrm.A Pp. 327-30.

416 1storia fiteraturii rontinestl

Dornnul era dispus ca totdeauna s culeagà i si rispice inmintea sa binuielile i insinuärile perfide. A vorbi contra lin-pcthii a lovi In politica lui Toma Cantacuzino,acesta, sprijinit de unchii sii, Mihai si Constantin, se bucurade o trecere si mai mare decit inainte. El trebui si se mul-timeasci a inegri pe Cantemiresti i, fireste, mai mult peacea beizadea mici i neastimpirati care-i strica socotelile 1.Acestea se prinseri: Antioh fu scusat insi prin sfaturile relepe care le primia, i ordinal de prigonire se didu numai im-potriva lui Dimitrie.

Dar, pe end, cu ceva bani de drum, mezinul Cupirestilorse ducea cu stafeta In Moldova, Toma izbutia si desfaci totceia ce incurcase emisariul de vrajba. El apird pe Dimachi,asigurind ci e atit de curat de once tridare, Welt, dacà arfi rechemat, nu s'ar si ii sà sé Intoarci. In schimb califici deminciunosi pe Cupiresti i uneltele lor, capucliehaielele cclordoui teri. Cit despre fiii lui Cautemir, pe Antioh 1-a vizut nu-mai odati In Adrianopol, dar a desaprobat, prin rapoartelesale din 1703, intriga care a dat tronul Moldovei lui Mihai Ra-coviti 2. In privinta lui Dimitrie, e adevirat cd a scris luiDaltaban scrisoarea impotriva lui Brincoveanu, care a chzutapoi in mina acestuia3, dar, pentru a fi cineva drept, trebuiesit se Intoarci asupra intregului trecut.

Aici, din gura lui Toma, auzim, cu arninunte nota, o partedin istoria de intrigi pe care am aflat-o inainte, spusá. de Di-,mitrie In Intrevederea cu acelasi Toma. Deci, Dimitrie a ofe-rit In scris pace vecinului sit' la 1693, cerind si se uite decel mai puternic nescareva de riceali pricini" care se iviseriIntre el si bitrinul Cante-mm r si pe care le-ar fi aruncat .bucurosIn mormIntul acestuia. Domnul muntean insi, promitind aluera dupi pulen i pentru intirirea stipinirii lui", îi biteajoc de dinsul. Capuchehaielele primirà ordin si strice" nouaDomnie a copilului". Boierii moldoveni aflari si, infricosati,prtriisiri pe alesul lor, care trebui si-si cedeze Scaunul luiConstantin Duca, protegiatul muntean.

P. 331.2 P. 341.3 p. 344

Mark compilatil de cronitI 11?

MultumitA lui BrIncoveanu, Cantemirestii amindoi full per-seculati in exilul lor. Dar Dimitrie ajunge si dea tronul luiAntioh, acel iron pe c,are el 11 ocupase si la care renuntA devale buna, cAci sie sau norocul din tinereate Il zavistuia sauspre allele mai mari sau mai greale 11 crutia". Dar Brinoo-veanu nu se lasA. Antioh e scos din nou, pentru tiranul Duca,de urgia canna fug boierii. Domnul muntean aflA InsA prin ca-puchehaielele Moldovei, Burnaz si Dimachi, cà omul sciusap5 Doinnial. El spune atunci pribegilor veniti la dinsul cAar scoate pe impertinentul tInAr, dar nu pentru a face loeber fillor lui Cantemir.

InsA Bogdan Hatmanul jurA cA amIndoi cumnatii sdi nuin nicio urA pentru prigonirile din trecut. BrIncoveanu se

face a crede i scrie represintantului sAu la Constantinopol, cu-noscutul Ienachi Porphxrita, sA negocieze cu fratii prin TurculMenec-Sell. La 14 Novembre [1702] se i lace un jurAmInt pen-tru ImpAcarea care trebuia sA aducA iarAsi Domn pe Antioh-Vodl.

Dar, In acelasi timp, Ienachi primeste ordine sA stAruiepentru un om necunoscut, RacovitA SpAtarul: el nu face nimic,

exprimIndu-si nedumerirea, cere nouA instructii. Si nu erade ajuns atIta: nepotul patriarhului ierosolimitan, Hrisant,e trimis In Moldova spre a face protestAri de prietenie luiDuca 2, iar In ascuns, ni-o spline Neculce 3, - pentru a seIntelege cu Iordachi, care nu pribegise.

Atunci Manahan. ajunsese N'izir, i Cantemirestii aveau marenrtdejde IntrInsul, singura nIclejde serioas1 pentru cA, oricit debinc se pAziau Muntenii In urzirea intrigilor lor, Dimitrieputa sa prindA o scrisoare a lui Constantin Stolnicul, In carese prezioea stingerea apropiatd a neamului lui Cantemir4. Dal-taban fusese IntImpinat la Constantinopol de cei doi frati, cA-rora li fAgAclui cA, ajuns la Curtea ImpArAteascA, li va apArainteresele. Ei 11 urmarA aici, dar cu putin folos.

Duca, pentru cAderea cAruia ei se adresaserd lui Dallaban,pierdu In adevAr tronul, dar noul Mare-Nrizir n'ar fi stint sA-1

P. 346.2 Pp. 347-8.3 P. 274.4 P. 34.8.

27

418 istoria ilteraturii romlne§11

dobindeasea penlru Afttiolt 1 Pe de altri parle, Brincoveauuftictt pe fugari sa iscAleasc5 un arz, prin care acusau mai multpe Antiolt insu§i decit pe principele clzut: in arz, Domnia eraceru1ä pentru unul dintre pribegi. Brincoveanu continuind acheltui, pe chid Daltaban nu se clintia pentru protegiatul sriu,Racovità trebuia sà inving4, Cu bate sperantele naive ale luiAntioh. Pe acesta-1 tinea in ilusiile sale §i capuchehaiaua Jena-chi, care ascundea Cu ingrijire intrigile ce trebuia sA facI.

Dimitrie vAzu la Marele-Vizir, c,are insA nu mai era demult Daltaban, cum crede el, arzul turcesc al pribegilor §i,pe deplin luminat prin cetirea lui, mai af15. §i aceia cà Vizirulprimise bani de la Brincoveanu. Mergind Antioh, pe urml, laun alt protector, Casap-ba§a, pentru a vedea efectul arzului, ise spuse aici cà Dimitrie va fi arestat a doua zi, daa nu vapriti §i mai rAu".

1 se permise deci acestuia sà deschidA rIzboiul impotriva luiBrincoveanu; apoi Antioh 11 tràdii din nou, denuntirtdu-1 prinagentul säu Carageit capuchehaielelor muntene. Ditnitrie desco-peri i aoeastà faptd ru§inoasà, dar nuli pierdu indrAzneala.Merse de se plInse cu care incepu sA se tirgu-iascii pentru pretul peirii Domnului muntean. Intelegerea sefacu, i principele dAdu i un sinet Vizirului, care era acum,fire§le, nu Daltaban, ci Raml-Mehemed 2 Cu aceasta se min-tuie lunga povestire pusg. In gura lui Toma Cantacuzino.

Brincoveanu incepe a *ovli. El chiamA §i pe capuchehaiauaDimachi, de la care aude lar sfaturi de pace cu un du§manw de persistent §i de ager. Se hotAre§te atunci sA adopte ca-lea cea noul 3.

Banul Cornescu" prime§te ordin sl facI a interveni pelingk Dimitrie Casap-bap, a cgrui influentl scAzuse insl laPoartK. Din partea lui, Cantemir, care se gindia, cu tot succe-sul recent al silint-ilor sale, la a sa ImpotrivnicA fortunA, carrea, precum se zice, Ina din fq5. In toate i pentru toatedosedi nu pgrAseste", Cantemir numi ca delegat al slu la

Dimitrie Cantemir uitA Inlocuirea In 1702 §i marten hi Dallaban.V. mai sus.

' V. mat sus.3 P. 356.

Marne compnatii de cronki 410

aceste negocien i pe Hurinuz gelepul. -La urma, el se Mtn-ne§le ca bdtrInul Ban, trebuie sd fie Cornea Brdiloiu, 0Incheie un armistitiu cu du§manii sdil.

Insd pacea definitivd se mai zdbove0e 'Ma Casap-ba§a numai are nick) influentd. Apoi Marele-Vizir Insu0 cade 0 e in-locuit Ina. In 1703 cu Nisangl-Ahmed, cu Damad 0 Calaill0 In fine, la 1704, cu Baltagl Mehmed 2

Pentru a felicita pe noul Mare-Vizir", pentru a-1 clstiga,pentru a spiona faptele lui Dimitrie, Stefan Pdharnicul Canta-euzino fu numit din nou ambasador la ImpArdtie", pe chidpredeceiorul sdu se Intoarce sd moard In patrie. Sosind, Stefangase0e pe Cantemire0i In cele mai bune relatii Cu noul Vizir.Dar tronul lui Racovita nu era sdpat; Antioh putin oarece ld-comii supus fiind", Dimitrie lucreazd numai contra lui Brinco-veanu. Acesta insd nu putea fi rdsturnat u§or 0, pentru a nupierde Imprejurdrile favorabile, silintile lui Dimitrie se in-dreptard acum In directia Moldovei, unde o schimbare era unlucru mult mai obi§nuit.

Agentul lui Racovitd, Mihalachi Ruset, nu §tia nimic de a-ceste uneltiri. Le ell totu0 Stefan Cantacuzino, care trimiteraport la Bucure0i. Domnul muntean, tot nehotdrit intre du§-mdnia veche §i noua dorintd de pace, se tulburd la sosirea ve§-tilor. Cu cloud zile Mainte de mazilie, el dd. de §tire Cupdre§-tilor din Moldova §i aduce fuga lui Iordachi, Scarlatachi, Ma-nolachi, Dediul.

Dar Cupdre0ii nu meritau Imtiintarea. Furio0 de noua di-rectie politicd a lui Brincoveanu, ei erau gata sà imprime ac-tiunii lui Racovita o Indreptare dugnand Muntenilor. Scarla-tacbi vorbise de rdu pe ling Iordachi pe Constantin-Vodd. Elscrisese §i lui Mihalachi o scrisoare care cdzu in mInile lui Di-mitrie, cAldra§ul sosind la Tarigrad dupd numirea lui Antioh.Probabil el In aceastd scrisoare s'au schimbat numai nwnele 0,restituindu-le pentru a o face Inteleasd, o reproducem:

,,Lui Mihalache, fratelui, sdndtate. Cdrtile ce mi-ai trimisle-am Mat; pentru Stefan Pdharnicul cite imi scrii Inteles-am;pentru carile eu Mel §i mai nainte Ili scriseasein cd credintd

1 P. 359.2 V. mai sus. Cf. lista de Viziri cuprinsA in ins. lai Atanasie Ra-

madan; Museu, ms. 187. trecut la Bibl. Ac. Rom.).

410 istorialiteraiuril ronilneii

n'are §i prectun colmara minciunilor 0 izvorul aniesteeátu-rilor sil fie, ti-1 perigrapsisem. Pre acesta mai virtos Exapo-ritul 1-au nebunit, de vreame ce i-au zis cd samánd atini-sdu,lui Constantin Stolnicul, Munteanului celui uimit, care samdndcelui Cu ochi negri mascarA. Vrut-au dumnealor Cu totului tolasupra Moldovenilor sii stdpineascd, precum §i asupra Munteni-lor donmesc, O aceasta nu pentru alta, ce numai pentru cascoatd In fald cl ei fac §i pot toale, precum se lauda el i

Domnia lui Mihai-Vodd ei au isprdvit-o §i mreajea asupra htiDucq ei au impletit o. Jara, pentru ce-mi scrii, cd pofte§le Brin-coveanul sd te vazA, atila sd-i dca Dumnezeu bine, cit IV pof-teste el binele tdu; ce sd §tii cit nu easte git ceva in socotealalui, fdra numai cit, mergind tu la dinsul i ailalti Munteni §iMoldoveni, de meargerea ta auzind, sl. zicd: Ce mare putereare Brincoveanul, de vreame ce Moldoveni ca aceia ii merg lapicioare!". Deci iatd crt-ti scriu, frate, Stefan odatd §i de douaori de va veni la tine sil ti se inchine, attmcea §i tu sil mergila dinsul odatd. Iard, pentru aceasta, de va serie ceva laBrincoveanul impolriva ta, pentru ca sil nu ne sparie cu ceva,lasd s'A serie, cd noi ii vom Oi da rAspunsul: iard, de se vorispili §i altd ceva, mai mult de aceasta grill nu puna, cdci a-vem noi ac de aajocul lor."

Scrisoarea o transmise, bucuros cd a prin.s-o, Dimitrie luiConstantin Stolnicul, cel care samdnd celui cu ocni negri mas-carl", pentru a-1 incredinta despre sentimentele Cupdre§tilor.El pdstrA Insd la sine alte scrisori, a cdror cuprindere altepricini incuia"1.

In acest timp, Domnul muntean lucra inainte pentru pace.El ceru §i mijlocirea lui Alexandru Exaporitul, un vechiuduvnan, care pulea fi util Insd In anumite imprejurdri §i care,chiar dupd catastrofa momentand din 1703, rdmdsese un omfoarte puternic. Propunerile ajungind la Antioh, acesta le primicu .ambe mInile", dorit sil aibd In sfir§it lini§te". Si data a-ceasta, el se scuturd de orice intelegere cu fratele sAu: spuse luiHrisant, alt mediator2, ca va pdrAsi pe fratele sdu, dacd acesta

1 Pp. 362-3.2 Atunei episeop de Cesareia. Alex. Mavrocordato, O culegere de

scrisori, in Arch. soc. st. si lit, din la$1, VII, p. 494.

Matte compilatii de cronicl 421

nu consimte a-0 face pacea. Dar Brincoveanu yolk si asa ise rAspunse lui Antioh, o ImpAcare definitiva Cu amindoiCantemirestii. Antioh reuni atunci staruintile sale Cu ale Exa-poritului si ale lui Stefan Cantacuzino, si Dimitrie ceda.

RacovitA e deci mazilit. Bogdan si Maxut, singurii cari ramil-sesera In cele mai rele timpuri pe lIngl Cantemiresti,fura nu-miti lui Antioh-Vod.l. Ei adunard pe toti fugarii,gall de Dediul si de Scarlatachi. Chiar i Iordachi, stiind cescrisori teribile poseda Dimitrie, se Induplec6 a se intoarce.

Cu lc:late acestea, dup.1 ordinul lui Anlioh, temutele scrisori furlarät ate lui Stefan si pe urmA date lui Constantin Stolnicul, celIn multà tAceare InAltat", care, zice autorul, asteapt6 incAvremea chid ele vor fi Infgtisate Brincoveanuluil.

Scarlatachi fugise in Ardeal; de acolo el trecu la Munteni

pe urma apgru si la Gonstantinopol, dispus la once umiliriipocrite. Bostangiii se pusera pe urmele lui, si el se grAbi aimplora, prin Searlat Caragea, pe acel care suferise atila dinpricina lui, pe Dimitrie. Desgustat, acesta-1 iartA.

Antioh, in acest timp, Ii lua Scaumil In stapInire. La Cons-tantinopol el numise ca singur represintant al sau pe CaragaAcesta trebuiii sd-i apere Domnia: facil Cerestii lucrul sprebine si Incep/turile proaste spre sfIrsit bun sa le Intoarca' 2Cit pentru impAcarea lui Brincoveanu cu Dimitrie, aceasta senegocia de Alexandru Mavrocordat, pestrit si picat" la fata,ca i la firel, prieten vechiu al Pasilor, respectat temut deDomni, cari-i serviau tain.

Dimitrie vorbeste mai pe larg despre acest eloevent perso-nagiu, despre tatal lui, originar din Chios, de si fiului nu-ipllcea s.1 i se :Licä insular, ci constantinopolitan, despre mama,care ar fi fost Muntean5., dupl spusa familiei, dar fusesenumai sotia repudiatti a unui Domn muntean Mavrocordat e

calificat de vestit In alcAtuirea

I. P. 365. 2 P. 368. 3 P. 369.

Aici dcci exprimil pentru intaia oara Dimitrie Cantemir pa-rerea gresita care face din mama lui Alexandru Exaporitul, vatluvalui Alexandru Coconal i fiica lui Scarlat Saigiul, logodnicaslutità de boald pe care ar fi refusat-o AAA Basarab. V. Alex. Ma-vrocordato, Despre originen Mcwrocordatilor, in Arch. sac. s(. si lit.

din Iasi, V, pp. 170-88.5 E curios ea si tu 1st. imp. otoman pp. 729-30), Dimitrie cali-

422 Istetia Uteraturil rominesti

Dimitrie intercaleazi apoi in povestirea sa un raport, nustim di de autentic; probabil forte putin, al lui stefan Can-tacuzinoi i rispunsul lui Brincoveanu . Cu acest rispuns verilHrisant de Cesareia, pentru a gribi incheierea

Pretentiile principelui moldovean furd acestea: a se roservifamiliei sale Domnia Moldovei, a nu se amestcca MuntcniiIn afacerile terii vecine, a se restitui familiei lui erban-Vodrtaverea confiscati, pe care si-o insusise Domnul.

Cea mai grea conditie, diunitoare i rusinoasi. In acelasatimp pentru Brincoveanu, era cea din urmrt. Nu-1 lisa inimasä renur0 la mosiile lui $erban, care nu furi date inapoiDoamnei i fetelor ei decit, cum vom vedea, dupi 1714 ,

vedea bine cà restitutia lor ar fi scos in vileag hripirea de aM(fati. Hrisant Ii ceru pirerea, i Domnul muntean riispunsepi-in conditii noV: va da lui Dimitrie la fiecare trei luni omic de lei si-1 valace i stipin peste a treia parte din mosii,$erban avuse patru fete, din care erau trei in viati , dar nuca restitutie, ci ca danie, i Mil act scris.

Pensia va fi fost plititi, cit timp durarlt bunele relatii din-tre Antioh i Brincoveanu; cit despre m.oii, cred ci ele n'aufost niciodati ale sotului Dornn4ei Casandra.

Aici se °preste povestirea.

Cind a fost scrisi? De sigur cit imediat dupá numirea luiAntioh, in' cursul anului 1705. De sigur Inaintea anului 1706,tina vechea rivalitate incepu din nou, prin imprejuriri pe carenu era loc si le studiem inainte, la explicatia istoricil a a-(..estor memorii imbricate in haini alegorici, a acestei politiceunte preficuti In fabuli hazlie si In leerle ideali 4.

ficA pe Mavrocordat de devotat cu totul intereselor Iinperiului[otoman]".

3 Pp. 374-5.2 P. 375.

¡si. imp. otoman, p. 503, nota 73. Smaranda rnurise. TrAiati,arara de Casandra, Maria, vkluva lui CJiistantin ,nu Malei, cumzice Cantemir) BalAceanu, i Masa..

DupA singurul ms., din biblioteca Archelor din Aloscova, o-pera s'a tiparit, in ortograria lui Lauriau i Massimu, de Acade-mia RominA la 1883 (la o 'lúe opt sute opt-zeci i trei! , Im-preunA Cu tlott4 tratate filosofice, ca vol. VI al Operelor. Editia,

Marile compilatii de cronici 423

Veniin acum la Istoria imperiului °toman'', al carii Litlu, inorlginalul latin, e: Historia incrementorum atque decremen-torum aulae othmanicae" 1. E, cum am spus, aceia care a fa-cut din autorul ei un savant cu reputatie europeand.

O vom examina intliu In ceia ce priveste data redactdrii siscopul ce urindria.

De pe cind era incd la Constantin.opol, Cantemir se interesade istoria si cultura intreagd, nu nurnai a Turcilor, ci a Intre-gului Orient musulman. L-am vdzut obtinind cbpii dupd por-tretele Sultanilor, conservate in Biblioteca imperialrt. Intr'unalt loc din Istoria imperiului otoman" el ni vorbe.ste decelirea, la Constantinopol, a istorici Persilor pand la Sah Ismail.De cite ori i se oferia prilejul, el 'si complecta in convorbirisau prin lecturi informatiile; asa, de ex., despre rrtzboiul Can-diei, el vorbeste dupd ldmuriri luate de la acele persoane,care pe acel timp erau initiate In tainele de Star.

In prefata sa, redactatd dupd note comunicate de AntiohCantemir, fiul lui Dimitrie 1, traducdtorul engles al cdrtii dectre ne ocupdm aici, N. Tyndal, afirmd. cd Dimitrie a hice-put s'o serie inca de pe cind era la Constantinopol. Materia-lul, cel scris i cellalt, a fost in adevdr adunat atunci, darse poate spune cu sig,urantä cii niciu.n rind din operd n'a fostpus pe hirtie inteo vreme cmnd Dimitrie Cantemir era ocupatnumai de intrigi politice, de clddiri, de studii musicale, de lu-crdri beletristice j filosofice.

Dupd reputatia de am invdtat de care se bucura autorul tra-latului turc despre musica orientald, al Gilcevei inteleptului

altfel corectä, se deosebeste i prin aceia cd are chiar in titlu ogreseall de tipar enconium" pentru encomium' . Data ce i seatribuia: 1704, nu e bund, pentru cä v. mai sus Antioh-Vocla afost numit a doua ciara in 1705, i am vana cd genesa acesteiDomnii e data in Istoria ieroglificd".

Tocilescu, Raport, p. 60.2 P. 232, nota 42.3 P. 395, nota 7.

E ambasador la Londra de la 1731 la 1738. Ghenadie al Rim-nicului, Principele Antioh Cantemir, in Rev. noucl, II, pp. 2, 4. Edi-tla englesd a Istoriei imperiului otoman" iesi la 1731, precum,fiind Antioh ambasador la Par:s de la 1738 la 1744, cind muri,editia francesa se tipari la 1743,

424 Istorla Itteraturti romAncyti

Cu lumea", Lo6ricei" si Laudei lui Van Helniont", Academiadin Berlin Il alesese de membru in 171 1. Voiù sä facA astfelplkere Tarului i sd cistigc un corespondent destoinic pcntrucunostintile orientale. Ace,ta tina sd legitimeze alegerea saprin lucrdri de mare importantd serse pentru publicul euro-pean Intreg, inteo limb1 pe care o intelegea acest public: inlatineste, limba Invdtatilor.

Nicliri nu vorbeste Cantemir de un indemn venit de laBerlin pentru scrierea Istoriei imperiului otoman", i acestIndemn nu cred sd fi existat. Dar opera a fost redactald, dela un capdt prind la altul, dupd numirea sa printre academi-cienii prusieni. Despre acestea aveni foartc multe dovezi inchiar cartea de care e vorba, in primele ca si In cele dinurmà din paginile ei, ceia ce exclude ideia unui lucru in-delungat i Intrerupt.

Asa ni se vorbeste ciliar de la inceput de prescurtarea isto-riei otomane fAcutd de cunoscutul lui Cantemir, Saadi-Efendi,

dedicatd Sultanului Mustafà, frate i predecesor al celuide acum, Ahmed"1. Se mentioneazd revolutia din 1703 careactuse pe tron pe Ahmed al 111-lea2. Tot in primele capiLoIe sevorbeste de tipdrirea In Moldova de cdtre Nicolae Mavro-ordat,a unor opere ale Exaporitului, i cca d'intdiu Domnie moldo-veneasca a lui Nicolae incepu In 17093. Hrisant Notara e acumpatriarh de Ierusalim, si el ocupa, mo§teni acest Scaun la 17071.Se mentioneazd numirea ca Domn a autorului 6. Se vorbestede lupta de la StAnilesti, in 1711 6. Povestirea nu se opre.stedecit aici, in 1711. Insä cartea a fost scrisd., si mai tdrziu decitatila. E scrisd dupd 1712, cdci, povestindu-ni relatiile luien un Georgian, care-i d'iidu o genealogie a Hanilor dio Geor-gil, tradusd in gre,ceste i plind de cele mai curioase fabule",Dimitrie ni spune a 1-a cunoscut in 1712 la Moscova7. Lucra-rel n'a putut fi compusd Inainte de vara anului 1713, pentru

P. 13.2 P. 33. Cf. p. 13, nota 9; p. 323, nota 7.3 P. 135, nota 11. Indicatia bibliografica lusa nu e exacta.4 Alex. Mavrocordat, O culegere, p. 494.5 P. 141, nota 22. Cl. ed. francesa, II, p. 57.6 P. 158, nota 60.

P. 289, nota 73,

Mulle compilatll de cron1c1 425

ntunai atunci Hotinul a foit reparat i luat in stilpinire deTurci, cum se aratit'. Oric3 datà inainte de 1715 ciliar ar fiprea depArtatd. In adevar, in 1715 se fdcu expeditia TurcilorIn Aloreia. Incl de la cele d'intdiu pagini, Cantemir amintestede un Liciniu din AIonembasia, fost prolo-medic In Guacanoastrd", om foarte stimat de Turci, care, inlors in Aloreia,ajunfe oonte venetian, fu prins in orasul sdu natal, cam laun an dupa aceia", i spinzurat la Constantinopol, pentru co-respondentd, cu Friacii '. E vorba de expe(iitia mentionatd,

Licinitt fu prins deci la 7 Septembre; cronica rondneascda expeditiei vorbeste si ea de sfirsitul nemeritat al lid Li-chinie doftorul cel ldudat", care scdpase viata Sultaauluil. Alaideparte, in Istoria imperiului otoman", Cantemir mentioneazdaceleasi evenimente cind serie: Am vazut aceasta actun peurmd in rdzboiul cu Venetienii, cind Sultanul Ahmed prin ge-neralul sdu All-Pasa in patru luni de zile li-a luat UnidAlorea"5.

Si data trebuie coboritd inca, cel putin pentru sfîri1ul cartii.Se stie c Stefan Cantacuzino fu scos din Tara-Romdneased inIanuar 1.716 si inlocuit Cu Nicolae Alavroz..ordat, pdnd atundDomn al Moldovei Istoria hnperiultti otoman-", c.etim:Astilzi Nicolae e Domn al Terii-Romdnesti i sta foarte binela Curte".

Nicolae fu prins de Nemti la Bucuresti la 11 Novembre st.v. 8 si Inlocuit, dupä un deitul de lung interegn, de catreTurci, prin fratele sdu loan in 1717. De aceste lucruri, pitnala sfirsitul cdrtii sale, nu stia nimic Cantemir; el clamaste peloan sau Ianachi numai ca dragoman9.

1 P. 362, nota 73.2 P. 135, nota 11.

liopf, GriechenlondArch. romeineascci,

ed. Livada i ms. 916 P. 338, nota 111.6 Nicoiae ar fi intrat in Bueare-¡ti la 33 Ianuar,

pe o carte Xenopol .si Erbieeanu, Serb. scol., p 4)97 P. 591, n. 13.

Radu Popescu,mai SUS.

9 P. 591, nata 13. Cf. p. 144, nota.

Cron. oficia16, p. 57. Tot asa

dupa niste note. No. 88 .

lu notele citate

AlittelaIhr. II, p. 179.II, p. 133 Lui ii serie si A Alavrocordatde la Museu, acum la Ac. Rom. .

426 Istorla literatura romanesti

Vorn arilla aiurea ca Deicrierea Moldovei" a fost alcaluitade scriitorul nostru prin 1716". Aceasta carte nu era redac-tan Incii de Cantemir, eInd el termina Istoria imperiului o-toman". Dar el 1st propusese a da la lumind o opera cu aoest(Rin la care se refera adese ori: Sper", zice el ciliar la In-ceput, .,a putea arata pe larg, daca -Dumnezeu imi va da vi*ca sä pot sfIrsi Descriptia mea despre starea antica i pre-senta a Moldoveil". La aceasta carte trimite el pentru

taifalice" de la Falciiu2. Tot la Descrierea Moldovei, ceam de end In scurt timp a da la lamina", se refera Cantemir,pentru Chilia i Cetatea-Alba 3, pentru antichintile Moldoveil,pentru marca Iasilor 5, pe.it -u ce emonille numirii Domnilorpentru istoria ultimilor principi ce au domnit asupra acesteiten i peniru pierderea pentru colatea Neam4ului9.Iar undeva, la Tepes si Draculea, trimite aiurea", ceia ceInseamna la Hronic" pe care Inca de atu-aci II concepuse 1".

Dupä bate ac,este dovezi nu mai ramine lndoialli cà Isto-rim otomana a foit facuta In 1713 si 1716. A fost terminan dupiiluna lui August din acest din urma an, cind se (M'u lupta diela Petemardein, 5 August st. n. , care e mentionata ca-tre s'II-0C', dar inainte dc evenimentele petreeute In Tara-Romaneasca. In Novembre.

P. C2, nota 1.

2 P. 158, nota 60.3 P. 177, notele 25, 27.4 P. 273, nota 38.5 P. 274, nota 39.O P. 276, nota 43: Care doreste mai largA cuno§tintil, cerce.teze

istoria mea despre Moldova, care sper di in scurt timp se va ti-pari".

7 P. 293, nota 84.s P. 362, nota 3.9 P. 344, nota 104. Adaug i alte indicapi cronologice din o-

pera. Georg'enii, ni se spune, au tipar de vre-o tei ani Incoace"p. 289, nota 73). V. capitolul nostru urmator. Selim-Ghirai, Ha-

nul Cr:me:i, e rslabilt Cu vre-o sese ani innaintc de redactia scrieriip. 179, nota 31. S'ar Orca ea regele Suediei, Carol al MI-lea,

trdieste incA (t 1718 , dar e vina expunerii neprec:se p. no,nota 94).

10 P. 149, nota 36.1 ,,I3g.taia de la Petrovaradin, In anul 1713"; p. 77d, nota 7.

MarIle compilatii de cronici 427

Intr'un loe, Dimitrie se plInge de conditiile defavorabi:e pentru studiu, In care Iucreeaza. Tralese astdzi Inleun lo^ unde,nu nurnai ea sint foarie departat de Arabi ii trebuiau izvoarearal.e], dar nu e nici umbra de vre o invatdtura mai Inalta

uncle nu auzi nici macar din nume de vre-o bibliotecacompleta departe de a-ti putea gdsi ceia ce cauti1".

Care era acel loe? Din notele lui Antioh, redactate de Tyn-dal, vedem ca Dimitrie se afla in 1715-6, CH limp Tarul lipsidin Rusia, pe mosiile sale, unde inteadevar nu putea safie vorba do biblioteca 2. Aici ducca o viata linitita i pa-triarhala care-i permitea sl se ocupe In Wind de o cercctareasa de g,rea si de o opera asa de intinsit ca intreaga istorie aImparatiei osmane. Antioh zugrave§te cu un fel de pietateaceasta viata. de lucru a tatdlui sdu: Se scula dhnincata lacinci ceasuri dupa moJa turceased, bea cafca si fuma ciu-buc. Apoi se inehidea In odaia sa si se Indeletnicia Cu cctitul

scrisul pana la prinz, pe care-1 lua toranai la douasprezece.Lua nurnai un fe!, placea mai mult puiu cu macris; beanumai apa amestecatit cu vin, cad era dusman al betici, careaid nu-i pria; de se aluneca vre-odata, n'avea chef oite douasaparnini. Dormia putin dupa prinz, i, apoi, iarasi se punealucru pana la ceasurile septe seara. Atunci se ducca la ai sai,cina cu dInii. la zece, si la doudsprezece se punea In pat a".De sigur o viatd activa, care nu sdrnana cu a neastimparateibeizadele de odin:oara, iubiior de intrigi si de petreceri, caruia-iiesise numele cd este orn rau", fiind nerdbdator i minios,zlobiv la betie"4. Orinduindu-si adfel timpul, se intelege cumIn acesti doi ani de retragere la tard el a putut redada, nunumai toata. Istoria imperiului otoman", ci i Descrierea Mol-dovei".

De ce izvoare s'a folosit Canternir pentru compilatia aceleiparti din Istorie" asupra careia n'avea amintiri sau informa-tii orale de la multele si Iniemnatele sale cunoqtinti?

P. 237. nota 50.2 Tyndal adauge, cu dreptate, ea aici s'a terminal., mai bine

aici s'a redactat, Istor:a imperiului (Actual] '. V. p. 831,3 P. 806.

Neculce, p. 302.

428 Istoria literaturil romAneq11

In rindul intaiu, de izroare turcesti. Le cunostea pe multeIn original, de sigur. Dar aceasta nu-1 impiedeca de a intre-buinta §i prelucrarea latina a vechilor cronici otomane deLetuIclavius.

Izvoarele acestea turcesti nu le nuinqte: Zacut, de care vor-bqte odata, nu e un istoric osman. Din cartea lui se vedeinsa ca n'a 'lent o compilatie dupa mai multe naratittni con-temporane. Cred c5 nu ma insel mult spuind ca pana la tim-purile sale, pana la a doua jumatate a secolului al XVII-leadeci, Cantemir nu face alta cleat traduce sau prelucreaza ocompilatie de istorie turceasca aparul la Constantinopol pevremea sa.

Compilatia aceasta o §i citeaza, Wä a ni spune Insa in cefel se foloseVe de dinsa. E prescurtarea de istorie otomanaa lui Sadl-Efendi din Larisa, tiparita in 1696 si dedicata Sul-tanului Mustatl: Tagiut-tevarik 1.

Pe acesta nu pare a-1 controla adesea cu izvoarele, pe careel, Cantemir, le avea sau putea u5or sa le aiba la indamina.Nolele, muneroasele note, nu sint no:e critice, ci note archeo-logice, geografice, filolo,gice inteun cuvint note explicative.Cit despre izvoarele cre3tine pentru cunoasterea himli musul-mane si trecutului ei, ele nu sint necunoscute scriitorului nos-tru. Dintre Grecii cari lumineaza prin cronicile lor i,toria cu-ceririi turcesti din secolele XIV-V, el pomeneste pe NichiforGregoras, pe Phrantzes i declara ca prefera aminduror aces-tora pe acel analist bizantin care a scris pc larg in sensulnoului Imperiu pagin: Laaaic Chalkokondylas 2 Mai vorbe§tede Busbecq, ambasadorul imperial la Poarta i autorul elegan-telor Scrisori" latine, de Lonicerus, cunoscutul narator alfastelor turcWi, de Orbini, pe care-1 combate. Si atit.

De almintrelea, in loe sa caute a Indrepta haotica crono-logie a scriitorilor turci prin numeroasele i singurele indicatiicuprinse in izvoarele narative, caci nu era Inca vremea folo-sirii documentelor de arhiva, de origine greacii, italiana,ungureasca i polona, In loe sa inlature prin comparatia cu a-celeasi escelente mijloace de informatie confusiile dese, a-

Prefata, p. 13.Prefata, p. 1.

proape continue, si srt reducä tonul exagerat, sovinist, fanatical naratiunii turcesti, Dimitrie Canteinir nu sill la indoialiisk declare, In mai multe rinduri, ca preferrt povestirea osmanli.Aceasta pentru ca Turcii trebuie fire4te sä-si cunoascd trecutulmai bine decit cum alte popoare ar putea srt li-1 descurce.Am preferat Cu tol dreptul mrtrturia scriitorilor indigeni tutu-ror datele noa,tre le adunargm din acei istorio-grafi pe cari Turcii li tin de cei mai demni de cresdintlímai autentici"1. Sau aiurea: Istoricii turci in afacerile lorinterne meritä mai mull crezAmint decit alti scriitorr 2. Pe cindcrestinii scriu lucruri absurcie3, istoricii turci dau adevärul,

singurul sacrificiu pe care-1 va lace Cantemir, acest ad-mirator'al lor in ultima formä de compendiu oficial, va fisä aleagä din naratie fondul de inflorituri i sa adopte In ex-punerea sa pe ce! d'intäitt.

Va scrie deci istoria sa cum au scris-o predecesorii säi orien-tali, pe aceiasi basä de informatie, ba chiar, pentru a pastratonul ce i se pare cel mai potrivit inteo asemenea carte, inacelasi spirit, In aceleasi forme exterioare. Inaintea celitoruluidefileazä, In atitudinea oficiald din cronicile de seraiu, Sul-tar& vechi ca i cei mai noi dintre dh*i: figuri fail relief,fär expresie, fara caractere deosebitoare, Cu aceiasi aureolabanala de laude, tare, dupii ce a trecut de la un cronicar turcla altul, e reprodusä neaparat si in aceastrt din urmä a lorparafrasare, latinä. Judecatile sint cele traditionale, descrierilede evenimente cele obisnuile; epitetele cele clasice nu e numitoarc Ierusalimul leagänul autor profeti i teatrul atitor mi-nuni", precum s'ar fi exprimat cel mai ortodox dintre pägini,cel mai pios dintre hagiii musulmani4? ; pänd i cronologiae de la un capat la altul datil In ani de la Hegira.

Asa credea Cantemir cli trebuie scrisa istoria osmanä, spuindlucrurile turcesti dupa normele stabilite de istoriografii na-

Cind are o parere deosebitä de a izvoarelor sale, 11 ve-dent furisindu-se sfios In 'iota; pare crt ar fi scris pentru SuIta-

P. 3.2 P. .no, nola 9.3 P. 8, noIa.

P. 235.

Marile compilatii de cronici 429

430 istoria theraiuril ronthettil

nut Ahmed al III-lea, P nu pentru oamenii de litere" ciepinicAtrt cari se adresea7A. '1

CompusA astfel, marea operA a lui Cantemir nu putea silaibl un succes trainic. Pentru ball partea veche, pentru epocace precede anul 1650, sau mai degrabA 1670, ea n'are valoare.Nicituf Invgat nu mai recurge la expunerea naivA, plinA deconfusii p exagerAri, pe tare n'a stiut sau nu s'a crezut che-mat sil le InlAture, a lui Dimitrie Cantemir. Citva timp numai,publicul care nu stia latineste, sau i unii invAtati mai co-mozi, au cAutat la dinsul lrtmuririle de provenientrt orientalA cese putean cApAta, cu mult mai sigure, In frumoasele lucrAri alelui Leunclavius. Dar, cind a \ refill Hammer p, stApin pe izvoa-rele originale, folosindu-le cu critica timpurilor nouA, a dat onouA expunere a istoriei turcesti, cu intrebuintarea largA a iz-voarelor nationale, cele septe peceti ale uitarii inchiserApaginile lui Cantemir. InvAtatul german n'a crutat pe predece-sorul sAu, dar cel mai mare rau i 1-a l'Acut, nu semnalindu-igreselile dese, ci Inlocuindu-1.

Cantemir, ImbrAtisInd cu ochiul desvoltarea puterii osmane,de la cei d'intliu Sultani patriahali, emiri ai barbarilor dinAsia Miel, pAnA la strAlucirea imperialA a tronului lui Mo-hammed Cuceritorul, incunjurat de trupele sale InvingAtoarede repre,sintantii culturii arabe i grecesti; de la acesta la So-liman-cel-Mare, asezAtorul de graniti, ImpArtitorul de coroane,InvingAtorul mArilor, dAtAtorul de legi, Califul; de la Soli-man la Murad epilepticul, fiul de Evreicr, pe care soldatiilui Il cautA in zAdar In fruntea ostirilor, care nu mai pot In-vinge; de la acesta la Murad al IV-lea, singerosul betiv, pecare-1 urmAreste staria gloriei, care nu se mai poate Intoarce,pentru a ajunge, In &Ursa, la umbrele ImpArAte.sti de la sfirsitulsecolului al XVII-lea, Mustall f ugind pe sesurile Tisei, Ina-intea catanelor lui Eugeniu de Savoia; strAbAtind toatil a-ceastil simplicitate robustA, aceastA vitejie InvingAtoare, aceastabogAtie putredA, a crezut cl deosebeste in vicisitudinile Casei luiOsman o perioadA de crepere si una de scAdere, aceastaurmA prea inceatrt, cum stim, pentru norocul lui Dimitrie-Voda.

I V. p. 272, nota 37.

o conceptie originalà, cure va [rece, prin manuscriplul aces-Lei opere, aflAtor In minile fiului lui Dimitrie, Antioh, ambasa-dor la Paris, la amicul acestuia, Montesquieu Insusi.

Dar vremea cind fixeazA el schimbarea norocului e gresitit.Dupii ce a povestit campania contra Polonilor, In 1672 asade tArziu I, Cantemir incheie cu aoeste cuvinte partea IntAiua operei sale: toate aceste fapte, petrecute In aceastA mareImpArAtie, vAzute si de noi inine, scrise chiar de istoricii turci,le vom povesti In a doua parte a istoriei noastre cu aceia0credintA i cu chiar cuvintele acelor istoriografi turci, precumam fdcut f i in parfea

Nu, decklerea turceascA asa e Intitulatd partea a doua aIstoriei" n'a Inceput la 1672, si nu resistenta lung a Po-lonilor, nu talentele militare ale Hatmanului i regelui loanSobieski, si nici norocul ImpAratului crestin din Viena si geniulmilitar al principelui de Savoia n'au produs aceastA decAdere.Ea era mult mai veche.

Soliman cucerise Incd; Selim mentinuse; Murad i succesoriisAi incepurA a pierde. Sultani insignificanti sau imorali stApi-niau un popor care trecea subit de la Vinjoasa bArbAtie lamolesirea senilà. Aurul Europei Invinse pierduse pe aspriisoldati ai stepelor asiatice. Cind, la sfirsitul secolului al XVI-lea,liga creMinA se organisA, semnele slAbiciunii se arAtarA, boaladeveni visibild..

Imaginatii romantice de Sultani tineri puteau don i timpurilede expansiune, dar nu era In puterea lor sl le inoiascA.O familie exceptionalA, a Chiupruliilor, o dinastie de Mari-Vi-ziri, putu sA deje un moment ilusia Invierii Osmanilor, dar eranumai o ilusie. Chid ei dispArurA, nu se ivi nimic nou inviata Statului turcesc, ci numai, piedeca fiind InlAturatl, de-diderea urmA cursul sAu moral.

DecAderea aceasta Incepuse cu aproape un semi In urmii,0 am contribuit i noi la dinsa prin strasnicele lovituri de sa-bie ale lui Mihai Viteazul.

IntorcIndu-ne la valoarea istoricit a cArtii lui Cantemir, ea ede la 1650-70 Inainte superioarA. De aici ea poste fi intrebuin-tatA cu folos, dacA nu cu sigurantA. Datele mai sint Inca gre-

1 P. 409.

Marlie comphatii eic croak! di

432 Istoria literato/II romanestl

site, confusii tot se mai intimpind, (lar confusiile din amintirealui Cantemir nu se pot asrundna cu acelea pe care le acumu-lase pentru timpurile vechi istoriografia turceascd. Pe alocureaDimitrie complecteazA amintirile sale prin intrebuintarea izvoa-relor crestine, ca Delacroix i Garzonif. Cit despre izvorul sauotoman, scriitorul nu aratA sd se fi lepAdat de dinsul, dar paresigur a el dit de la (Misal cel putin cit imprumuta de lacAlduzul turc.

aceasta Mil a vorbi de note. Dacit i notele la parteaIntdiu, cu stirile multe si variate ce cuprind asupra istoriel,moravurilor, culturii orientale din timpul sAu, formau un re-pertoriu pretios de informatii, cu atit mai mult pentru par-tea din urmd, in care asemenea stiri nu se Intilnesc numaidigresiv si sporadic, ci formeazä ratiunea de a fi a notelor,le ocupd In intregime. FArA folosirea si a acestor note, istoriaturceascA in secolul al XVII-lea nu se poate serie. Ele sint demulte ori exacte, cura am aval prilej sd constaldm aici chiar,dar, ca once lucrare a lui Cantemir, ele trebuie utilisate cu pru-dentA.

Sd vedem acum In ce chip se reflecteazd, in aceasta istoriea lumii turcesti, istoria RomInilor.

Izvoarele lui Cantemir erau putine. Pentru Moldova, ana:lele"2, pe care le face insA a spune, la 1538, cind le citeazA,aliceva decit ceia ce cuprind'. Cit pentru istoria mantel-1nd,el nu cumostea lila pe asa-zisul Anonim sau Stoica Ludescu,stia numai din zvon despre existenta lui si a unei cronici ofi-ciale a Domniei Brincoveanului. PAnd pe timpii lui SerbanCantacuzino", serie Cantemir, Tara-RomAneascd n'a avut niciistorici, nici InsemnAri sau monumente genealogice." lar aiu-rea: ,5tiu prea bine cd este o carte intreagä i foarte volumi-noasA, In care se cuprinde viata i spita neamului sAu, serse

1 Canemir Intrebuinieaza din Delaero;x Memoriile (v. Iorga, ActeIragm., I, pp. 82-3; II, pp. 734-8), precum Comentariile des-

pre biserica orientalA" p: 395, nota 7). Pe Garzoni-1 eiteazil pen-tru Isloria della republica di Venez:a nrl lempo delta Sacra Lega,Venetia, 1705.

2 V. Mai sus, p. 280 si urin.8 P. 293, nota 83. Cf. p 272, nota 37.

Mark compilatli de cronici 433

din porunc,a lui de unii Invatati, pe cari i platia bine. Darnu stiu dacä aceasta carte se mai pastreaza undeva sau aupradat-o barbarii, dimpreund cu celelalte lucruri ale sale" .

Si aici tot ceia ce precede vremPa in care a trait autorul nupoate folosi la nimic. Nu se spune nimic nou, iar lucrurilecunoscute, expuse pe scurt, slnt de nerecunoscut une ori, ant demult le-a schimbat compilatorul. Asa, luptele lui Stefan-cel-Marecu Turcii sInt stramutate Cu candoare, probabil dupa iz-vodul turcesc", pe care nu-si da osteneala sa-1 indrepte,supt Baiezid Fulgerul, cu trei sferturi de seco! In urmaDumbrava Rosie o cauta la Cotnari , greseala pe care o varepeta Cantemir si In Descrierea Moldovei". Elemente dinbiografia lui Ion-Voda c,e1 Cumplit se amesteca In luptele stra-bunului 4. Din traditia walk culege, ca si Neculce, fabulaCetatii Neamtului, pe care o presinta cu Infrumusetari '. Maideparte ga im ceva despre tribu ul Moldo rei . In privinta mi-siunii lui Until la Poarta, el reproduce o anecdotd, auzita.nu eetita.. El transiorma Intr un discurs sfaturile lui Stefan murind catre fiul sau Bogdan 8 si face sa urmeze o scurta notitadespre Moldova". Si aici ca si In Descriptie, el atribuie luiAron-Voda vinovatia pierderii Tighinei 1 , care fusese ocupatade Turci Inca din 1538 si pe care, din potriva, Aron o asediè.El admite ca. Bogdan Orbul Insusi s'ar fi presintat lnainteaSultanului ". Inainte de DescriNie, Cantemir da aici clau$atratatelor cu. Poarta care cuprinde tributul si urmareste cres-terea lui supt Petru Rare, care,amanunt adevarat, s'a Inda-toril si sa se presinte la Poarta la cate trei ani, si supt Slefanita-1,pana ajunge la suma de 60.000 de galbeni si 24.000 altii

1 P. 624, nota 34.2 P. 62, nota 1.3 Ibid.a, Ibid.5 Ibid.6 P. 98, nota 10.7 P. 271, iota 36.8 P. 272, nota 37.9 P. 273, nota 38.10 Ibid." P. 274 §i urm.

28

434 Istoria literaturii rornAnc01

pentru felurite daruri 1. El crede ca istoriografii mol-doveni" numesc pe Stefan Lacusta Stefan-cel-tinar" §i caera fiul lui Bogdan 2. El amesteca In povestirea evenimentelordin 1538 mentiunea anacronica a a§ezarii Tatarilor In Bugeac

luptelor lor cu Chighecenii, care aduc ndvalirea lui Soliman 3.TinIndu-se servil, In text, de originalul su turcesc I cutotal nefamiliarisat cu istoria Terii-Romane§ti, el poveste§tetoata domnia lui Murad al III-lea Mil a spune un cuvint des-pre Mihai Viteazul, §1 nu vorbe§te de dInsul In vre-o notamacar.

Inainte de 1670, Cantemir, care nu observa In notelesale ordinea cronologica, ci amesteca pentru a lamuri un punctoarecare §tiri din toate timpurile, §i Inainte de aceastàdata, la care Incepe, daca nu decaderea Imperiului otoman,macar folosul càrii autorului, note de istorie rom'a'neasca mainoua se afla. A§a, despre trecerea Sultanului prin Moldova In16744, despre expeditia de la Boian, 16855, despre Domniilelui Dumitra§cu Cantacuzino i Antonie Ruset, pe care le punela date fal§e6.

De la 1672 inainte istoria aminduror terilor noastre e atinsamai des, une ori chiar In text, §i fire§te cà expunerdta devinemai larga, informatia fiind mai bogata. In schitarea persoane-lor §1 In descrierea IntImplarilor apoi, elemental personal, pa-siunea politica intervin. Pe cind, pentru istoria turceasca pro-priu-zisa, el e un martor obiectiv, care arare ori numai, cala povestirea sfIr§itului tragic al lui Dallaban, se lasä dus panala emotie, In rIndurile ce privesc istoria Romlnilor descope-rim iarà§i pe vechiul Cantemir, statornic In du§maniile sale

mo§tenitor al vrajbelor de familie.

P. 275. nota 40. Cantemir pretinde ca' diplomele originale tur-cesti, diplome poate, dar nu tratate, existan in Archivele Dom-nesti din Iasi i cl au fost distruse de Sobieski in 1686. P. 275,nota 40.

2 P. 296, nota 86. Pe cind era al lui Alexandru-Sandrin, fiul luiStefan-cel-Mare. In actele sale insg-si lua nurnele de fiu" al lui$tefan.

p. 296, nota 87.4 p. 196, nota 51.6 P. 214, nota 16.,6 P. 293, nota 84.

1 , Ist. imp. °toman", p. 406, nota 16.2 V. p. 493, nota 64.3 P. 417, nota 5.4 P. 417, notele 5, 7.6 P. 205.6 P. 426, nota 4.

Marile compilan' de cronici 435

De Duca cel d'intdiu, Constantin Cantemir avuse a se plingechi-4 de rdul lui emigrase. Vorbind de Inlocuirea lui Cu altDomn, Petru cu numele", Petriceicu, al cdrui titlu domnescera, In adevdr, stefan Petra, Dimitrie nu uita a ni spuneamdnuntul d. Duca fusese la inceput sluol la un negustor dinIasi, amdnunt, pe care Neculce-1 raporteazd, si el, dar compi-latorul cronicei lui Nicolac Costin 11 trece cu vederea1. LaDonmia lui Petriceicu, Cantemir pretinde cà acesta ar fi fostdistins de Dabija si adauge gresit cd i-a succedat dupd seseluni, care e Insd durata reald a administratiei Intaiu a luiDuca-Vodd. Dacd povesteste exact prinderea lui Duca, el nufu Insd dus la Varsovia, ci la Liov , dacd poate avea dreptated'Id spune d. Petriceicu a fost addpostit de Sobieski la Ias-lowiec si pensionat cu 100.000 de zloti pe an, cd vdduva luis'a cdsdtorit cu un Polon, el greseste fixind la 1684 data,martii Domnului fugar .

AjungInd la Grigore Ghica, acesta un sprijinitor al lui Con-stantin Cantemir, Dimitrie, recunoscind d. Grigore a fdcut sdse mazileascd tatAl sdu, Gheorghe Ghica, pe temeiul cà eraprea bdtrin, si cd el a trddat de doud ori, In fata dusmanului, peImpdratul sdu turce.sc, nu std la Indoiald sd-1 numeascd Insaun bArbat Inteadevdr mare si Inzestrat cu multe frumoasevirtuti '. Despre Ghica, stie multe autorul: strAmutind din gre-sealti dupd 1673, data trdddrii a doua, rdtdcirile In Europa,facute dupd 1664, data Intdii trAddri, Cantemir descrieTm chip nou aceste rdtdciri, ca si la moartea lui Ghica, otrdvit,din indemnul Cantacuzinilor, de doctorul Timon, patruzeci de7ile dupa ce mazilul se intorsese la Constantinopol % Despreaceastd moarte bdnuieste acelasi lucru si Neculce'.

Rolul principatelor In razboiul dintre Turci si Poloni e a-tins, In continuarea povestirii. Se U. lista amánuntita a daru-rilor pe care In 1675 Moldova le fdcu Sultanului 6 Dar, la a-facerile Cazacilor, se comit confusii: Timus Hmilnitchi ar fi

436 Istoria ilteraturii rom5ne0

murit asediind el Suceava, nu fiind asediat Inteinsa, si. se a-mestecg expeditiile din 1675. si 1676, ca si cele din 1677 si1678. In 1683, and Duca fu prins, se afirmg cg. Intre conspi-ratori se ggsiau numai tineri" si a boierii bdtrIni si maide frunte" pribegesc 1.

Cariera lui Dumitrascu Cantacuzino e bine schitatg. Se spunenumele tatglui lui: Mihai; se mentioneazg situatia boiereascg,pe care a avut-o la Munteni, felul cum a cApAtat tronul In1675, prin darul unui sadirvarz sau al unei fintIni artisti ce.Felul poate sä fie adevgrat, dar nu data, pentru cd la 1675,chid se serbä circumcisia fiilor Sultanului, Dumitrascu Isisill* Domnia d'intgiu. Pe chid, dupg. Neculce, acest Domn,scos pentru a doua oarg. In 1685, putu sit se rgscumpere si maitxki Incg.2, Cantemir crede cit mazilul, primit aspru de Cai-macam, se Imbolng.vi de polip la 0" si muri In trei zile.Boalase potriveste cu aceia pe care o pomeneste Nicolae Costin:o bolfg la grumazi, In chip de traggn", dar nu si soroculmortii, aci si dupg. acesta Dumitrascu mai trgi vre-o del ani,la Inchisoare" 4.

In 1685, In locul lui Dumitrascu, Cantemir bgtrinul cgptag.Scaunul Moldovei.

Viata acestuia stim cit a tratat-o Dimitrie Inteo operg a-parte, care trebuia sg. Intre In partea a doua a Hronicului".Am vgzut mai sus cg. Viata. lui Constantin Cantemir" n'a pu-tat fi scrisg. Inainte de 1716 si, adgugim aici, nici Inainte de1717, pentru cg. niciodatg. In Istoria imperiului otoman" nuse trimite la dinsa. Nu se aratg mgcar gindul de a scrie oasemenea lucrare. Si aceasta era, de almintrelea, usor deprevgzut pentru cit numai dupg. ce ideia Hronicului" s'a pre-cisal In mintea lui Cantemir, numai dupg. ce partea intgia afost compusg., trebuia sit se gindeascg el la istoria principatelor.

In 1716, ca si dupg. 1718, scriitorul vorbeste cu respect deSerban-Vodd, un principe generos, din familia imperialg. aCantacuzinilor". Si aici el se Intinde pe larg asupra legau-rilor acestuia cu strgingtatea cresting.: Viena si Moscova, si

3 P. 493, nota 64.2 P. 229.3 P. 494, nota 66.i P. 35.

Mari le compilatii de cronici 437

numeste pe emisariul lui Serban la Tar, un arliimandritbosniac . Si aici se admite otrAvirea lui de rude cu alte ideipolitice i alte interese 2 Si aici se trece supt tdcere rolul pecare 1-a avut Domnul muntean la numirea lui ConstantinCantemir; ha Incä se pretinde in aceastd carte di In 1685Serban era In primej die de a fi mazilit i cd abia putu sà serdscumpere cu bani 3 .

Venind acum la viata lui Constantin Cantemir, intilnim aicielemente nouä. Dupd ce afldm despre serviciile militare ale

eroului supt Grigore Ghica, se spune cä Dahlia 1-a fAcut capi-Lan de Codru i Vornic de Birlad', ceia ce nu se aratä inbiografia separata 5. In biografie, Dimitrie nu se exprima ciarasupra originii princiare tdtaresti a familiei sale, pe cind aicidescendenta din Timur-Lenc e admisd fdrd. sovAire6.

In Istoria imperiului otoman" se comae greseala de a punenum.irea lui Constantin-Vodd inainte de expeditia SerascheruluiIn 1685, pe chid in biog,rafie povestirea corespunde adevdruluiistoric. Corespondenta lui Cantemir cu. sefii poloni din acel an,Jablonopski i Potocki, e semnalata mai mult In opera istorick7si se aratd aici sfAturile prin care Domnul Moldovei cearcda domoli pe Serascher 8 In povestirea expeditiei regelui polo»In Moldova, la 1688, nu se vorbeste decit pe scurt despre re-tragerea lui Cantemir, dar se dd numdrul arrnatei turcesti ve-nite in ajutorul lui9. Aici se mentioneazd anume pralarea bi-sericii Trei-Ierarhilor din Iasi, i urmarirea Polonilor e ex-pusd mai circumstantiat decit in biografie Printr'o regretabildconfusie cciic.c isricul Imperiului oto min inseuunA eu

1 ¡bid. Se dau §i lamuriri asupra familiei pa care a las2 Unchitt al Marelui-Vizir Soliman-Pasa"; p. 506, nota 73. Cf.

Vita, p. 45: avunculus Suleimani, seventis anni Seraskierii, huiusautem et Supremi Vesirii et contra Germanos ducis erat". V.Sturdza, Acte i documente, 12, pp. 12-4.

3 P. 507.4 P. 508, nota 73.6 Cf. p. 8.6 P. 539, nota 98.7 Pp. 517-8.

Pp. 518-9.9 P. 538.lo P. 543.

438 latorla litereiturli tomAnviti

acest prilej ocuparea Cetdtii Neamtului de Poloni pe carebiograful lui Constantin Cantemir o stie ca Melad In 1691, Cuprilejul altei expeditii regale'. Caci regele Insusi serie, IncAdin Moldova, la 20 Octombre : Aici am luat Cetalea Neam-tului, care e, nu numai Insemnata prin fajina vechimii sale,dar si prin tdria. Indltimii pe care e asezatti, asa cd deaici se poate supraveghia toatd Moldova si Tara Romdneascd" 1

In Istorie nu se trece cu vederea ca dincolo ciocnirea dintreTalan i Marele-Tesaurariu polon In cursul acestui an 16S6,ciocnire care ar fi precedat fuga regelui din MoldoN a".

La 1688, BrIncoveanu se sui pe tronul muntean, si rivali-latea dintre cele douif principate continua i supt noul Donm.De dinsa vorbeste cu patimd Dimitrie Cantemir, cu o NIMIAmai mare decit aceia care insufleteste povestirea din Eveni-mente". E inutil a spune cd nu poate fi vorba de intrebuint.u-eaEvenimentelor" in Istoria imperiului otoman": cea d'intaiulucrare n'a putut fi scrisá. am aratat-o Mainte de 1718.

Aici gIsim lucruri care nu se afla in Evenimente". Tra-dAtorul fatà de crestini, In 1690 si 1711, nerecunoscdtorul fatd deCantacuzini5, nu era, crede fiul herghelegiului" ConstantinCantemir, politetd, cum se vede, reciprocd, un boier levitA veche. Strdbunul srm, David, ar fi fost un boierinas taradre, d:orie, fArä inrudire cu Matei Basarab , cdruia acesta i arfi dat o Insemndlate, csAtorind pe nepoata sa de sord cu Preda,fiul lui David, care Preda fu numit Mare-Vornic. Acest Predafu ucis supt Mihnea cel Rdu ceia ce e adevArat Fiul lui Matei,zis si Papa, nu ocupd Ruleta, dar e un boier respectat. Els'ar fi insurat cu. Elina Cantacuzino, ceia ce e o greseald,cdci sotia lui Papa se numia Stanca.

Fiu al acestor doi, Constantin Brincoveanu iea de la Inceputtitlul de Cantacuzino, ceia ce face sil se indigneze unchiul sdu

P. 544.2 P. 55.3 Ihrmuzaki, Supl. 113, p. 231.

Pp. 544-5.5 P. 476, nota 54.

Familia pretinde contrariul. V. Bibescu, Itilne de Bibesco, t.

III, Tabla genealogica a Brincovenilor.7 Cf. Stoica Ludescu, p. 349; Constanlin Capitanul, p. 321.

Mark compilatii de cronici 430

Iordachi, atunci la Viena, In misiune. El instiinteazd pe fratiisgi Mihai si Constantin Stolnicul, cari fac observatii noului Voe-vod, cel din urmd pomenind i fabula turceascä a catiruluicare uità firea tatAlui sAu pentru a spune numai cä mama saera din neamul cailor. Atunci, silit, Brincoveanu ar fi adop-tat familia Basarabilor.

Cantemir are pretentia sa descurce genealogia acestora. Bar-bu ar fi avut pe Laiotà, acesta pe Neagoe, Neagoe pe Serban.Elina lui erban iea pe Constantin Cantacuzino Postelnicul, iarAncuta pe fiul lui Mihai Viteazul, inaintea suirii acestuia petron. Cele douX fete ar fi fost foarte slrace, reduse fiindcistiga pInea cosind. Matei le-ar fi adus inapoi In tara, ceia cee un adevXr. In felul acesta el îi plätia datoria fatd de nea-mul Domnului, care-1 boierise, facindu-1 C6mAras. CIt despreConstantin Basarab Cirnul, Cantemir stie sI ni spuie cA era fiullui Radu Serban cu o preuteasd i cä nu-si aliase originea decitdup4 moartea presupusului sAu tatit

Asa incit, conchide Dimitrie, Brincoveanu, care nu era niinicprin propriul s5u neam, usurpà pe rind douä titluri carenu se potriviau cu descendenta sa. Scopul ce urmlresc acestespuse e evident; din nenorocire cele mai multe din aceste a-legatii nu se pot controla aclun, i poate nu se vor putea con-trola niciodatd 1. Un lucru e sigur, c5. In scrisorile catrestrEnItate inimicul Cantemirestilor lua, In 1689 cel putin,simplul titlu de: Constantin Brincoveanu"2.

Trecind la a doua campanie a regelui Poloniei In Moldova,Cantemir o povesteste pe sciirt, si la data falsd, de 1689 3. Darse pare cá" are dreptate aici cind duce pe rege, nu 0)15. la\ralea Strimb5., ca In biografie 4, ci numai 1)5M. la Iacobeni, Injudetul Iasi. Pe urmd, aici nu se uitä", ca In Viata lui Con-stantin Cantemir", ocuparea Sorocei de Poloni.

Deosebiri se IntImpinl necontenit In proportii, In sta, Infondul povestirii. Asa, pentru a mai da un exemplu, se men-

Originea lui Constantin 8erban se confirma' i Cu documenteinedite, ce-mi semnaleazA d. Tuducescu, V. Bibl. Ac. Rom., 41-2,LXVIII.

2 Hurmuzaki, Vi, pp. 278 9, no CXCIII.3 Pp. 628-30.

P. 51,

440 !stork llteraturli romAnet}ti

tioneaza printre aparatorii pagini ai lui Cantemir contra eres-tinilor, pe lInga Mustifá Buicliul, i Nuredinul tatar, ceia cee, cred, o eroare. In descrierea expeditiei la Soroca, 1692,se pomeneste i Arap-Pasa de Trapezunt, alaturi de comandan-tul turcesc, Daltaban?. Dindu se aceiasi cifra pentru Tatarii ve-niti la atacul cetatii, se arata i nutnele capeteniei lor: Sechas-Ghirai . Episodul cu Ierernia Cacavela nu se IntImpind InIstorie", dar se arata, Incolo toate amanuntele concordd,In ambele carti, i numarul tunurilor turcesti3. Am vrtzut capentru moartea lui Cantemir In amindoua locurile se gasesteaceiasi data intr'una dupa noul calendar, In cealalta (lupa celvechiu

Resulta din aceasta comparatie cä Istoria" i Viata" se po-trivesc foarte bine In liniile general; In multe amanuntimi, Informa chiar pe alocurea. Nu tot ce cuprinde Viata" e conti-nut, fireste, In paginile Istoriei" sau In notele de supt ele;dar sInt i fapte de care biograful nu tine sama, de si. istoriculle notase. Greseli sInt facute In cartea de pe la 1718, care nuse aflau In aceia care o precedase, dar aceasta are rataciri multmai mari care slnt Indreptate In cealalta. Daca n'au fost In-dreptate si cele ce ramin, daca biografia n'a cuprins tot cestia autorul ei asupra carierei lui Constantin Cantemir, aceastase datoreste numai felului de lucru al lui Dimitrie sau dis-tractiei lui. O revisie, &dei avem a face, In biografie, cuun fragment, ar fi Inlaturat poate aceste neajunsuri.

Stirile relative la viata lui Dimitrie Cantemir dupa moar-tea tatalui sau au fost semnalate i utilisate mai sus. Pentruistoria noastra, mai este de interes numirea lui Dimitrie caDomn si politica sa In Moldova, asa cum li place lui sa ni learate In opera sa.

Cum au fost lucrurile In adevar, de ce a fost numit Cantemirsi de ce a tradat, putem cunoaste foarte bine, din numeroasele

variatele izoare ce ni stau la dispositie.

P. 653.2 ¡bid.

P. 654.V. mai sus, pp. 304-5.

MarIle compilani de cronlci 441

Nicolae Mavrocordat fusee nitwit de Turci pentru a aveaIn Imprejurdri grele un om cu totul sigur In Moldova, uncredincios mai presus de once banuiald. Si asa se si dovedi fiulExaporitului.

Dar, un rdzboiu cu Rusii devenind din ce In ce mai probabil,Mavr000rdat nu mai pdru suficient pentru misiunea noud a u-nui Domn moldovean. Trebuia, In momentul importantuluiconflict militar, un rdzboinic. Nicolae-Vodd lush' era un Invd-tat calemgiu, si atIta. Trebuia un om de tail, care sd-si aibdpartidul sdu In Moldova si sä tie a cistiga §i pe celelalte. Nico-lae-Vodd Insd era un Grec, un Grec care nu se deprinsese InaIn noua sa situatie. Incepuse stapinirea pedepsind aspru peaceia cari, ndajduind, dupa cdderea lui Mibai Raoovitd, In-toarcerea lui Antioh-Vodd, îi ardtaserd bucuria insultind o oare-care persoand greceascd, scumpd inimii noului obldduitor.permisese a Inchide boieri, a-i bate: Iordachi Ruset, Ilie Canta-cuzino, Vornicul Sturza fricuserd cunostinta cu inchisoarea,cel d'intdiu lIncezia Inca Intelnsa. 0 mare miscare de emigra-tie se produse dupd clieva lun.i de la instalarea lui Mavrocor-dat: la Unguri trecurd Lupu CoAachi, nepotul sau Constantin,care linea pe fata lui Iordachi, Ilie Catargiu Manolachi Ruset,Dimitrie Racovitd, iar la Poloni Pavel Zmucild, Luca Vistierul,Pavel Rugind, Ilie Abdza, Dediul Spdtarul, Mitrestii çi fecioriilui Iordachi 1. Cronica lui Greceanu, care vorbeste de multi-mea de Greci tarigrddeani", ea care venise Mavrocordat, unuldintre acestia, Chiritd Hurmuzachi, Vames-Mare, aduje

no-ului principe la Bucureiti, aceimi c.onicd e punge,In numele lui Brincoveanu, de nu putinele tiranii 5i ndpas-tuiri spre sdracii boieri pilminteni i altd saracime", pe carele sdvIrsia vecinu12.

Regele Suediei nu era mai multamit decit dusmanul sduBrIncoveanu de purtarea lui Nicolac, care i se pdrea probabilprea moale 3. Ceia ce rdpuse insd Domnia lui Nicolae fu altceva.

Vizir era In 1710 Numan Chiuprull, care, de si cduta 56. sa-

N. Costin, p. 85; Neculce, p. 297.2 Ms. Academiei; ed. Grecianu.3 S'a pbtut vorbi la Constantinopol irar'un moment dat de par-

tenirea lui pentru Muscali ; Hurmuzaki, IX1, p. 450,. no DCXXII.

442 lstoria literaturil romSnesti

tisfacil dorintile de actiune politicd energicd ale Sultanuluiera In fond un prieten al Odd. Pentru aceasta-si pierdu situatiasi fu inlocuit prin Baltagl-Mehemed, omul rdzboiului.

O schimbare generald trebuia sd se facä odatd cu aceastaapoi ostirile impAratesti sd porneased. Intre nesigurii pe cari-ioondamna noua directie, erau Domnul Moldovei, Brincoveanual Munteniei, despre prinderea cdruia In Tirgoviste, dupd unasediu formal, se vorbia la Bender, Ined din 1709 2, Iusuf, se-rascherul de Bender, Reis-Efendi i Dragomanul Ienachi Ma-vrocordat3.

Baltagl era un prieten al Cantemirestilor, si am vdzul.°data Antioh-Vodd i-a datorit tranul ' Pe urmd, cu scopul dea se sfatui cu dinsul pentru rdzboiu, Hanul, Devlet-Ghirai, unmare dusman al Muscalilor, fu chemat la Poarta. Aici capu-chehaiaua sa, un intim al principelui Dimitrie, 11 recomandd peac,esta ca pe agentul cel mai potrivit, In Moldova, al politiceinoul. Era tindr, ager, fiu al unui excelent soldat, al unui tri-butar model; urja, In sfirsit, de moarte pe Brincoveanu.

Pe acesta-1 NApau acum oamenii influenti la Poartd, destai-nuind legAturile lui eu Tarul: astfel agentul principelui RA-koczy, pretendentul ardelean, i acel Mazcppa pc care cronicarul Br1ncoveanului 11 calificd de apostatul i hieleanul"5.Scoaterea lui din Seaun fu hotdrild i, Zaire altele, i pentru a-ceasta Domnia se acordd färä nicio platd lui beizadea Dumi-trascu, cu nevointa IIanului" 6, cdruia-i giuruise i citeva miide galbeni'''.

Dar oeia ce Au, i se pretinsese d odald' i se ceru pe rind:pentru pod, pentru provisii, pentru iernarea Suedesilor lui Ca-rol al XII-lea. Bani nu erau, i timpul pentru a-i stringe lip-

1 Hurmuzaki, Fragmente, III, pp. 51-2.2 Hurmuzaki, Supl. Il, p. 371.8 Ibid , p. 394, no DLXXXVII; IX', P. 450, no DCXXIII.4 V. mai sus.5 Ms. Academiei, ed. Grecianu. Pentru pìrIe, circumstanpate, ale

Talaba, v. Hurmuzaki, Supl. Ii, pp. 391 3.6 Cuvintele sint ale lui Greceanti. Inlocinai asa spun N. Costin,

p. 89; Neculce, p. 300.7 Neculce, 1. c.

Nurnirea s'q f4cul. la 23 Novembre st. 1710,

MarIle compilatil de cronici 443

sia, §tim ch Dimitrie-Voili a platit pe urina ca bani ruse§lioastea ce adunase in jurul shu. Prinderea lui Brincoveanu fu-sese aminath phnh ce acesta va rhspunde contributia sa pen-tru expeditiel, i Domnul muatean, care . tia tot, nu se grAbiash termine plata. Plhtind incet, el plria des, ni spune Di-mitrie, In Evenimente", pe acela care venise sa fach execu-tia asupra persoanei sale. Acesta se temu pentru situatia saproprie, §i aceste motive 11 fdcurh IndrAznet in sentimentele desimpatie, pe care, ca toti creLinii rhsariteni de pe acea \TameSirbii, Muntenii lui Brinco eanu , le avea pentru Muscali.Chpitanul Pricopie inch In iarna2, apoi Vistiernicul StefanLuca In primhvarä merserd la Tar §i Incheiara leyàlurie cc sedAdursä la ivealh. in Maiu 1711'.

Mai thrziu Cantemir a da.t toath vina rascoalei, loath ras-punderea trAddrii sale pe Brincoveanu, pe ,,luda Brincoveanu"al Ru§ilor. Deocamdata, In 1716, el presinta astfel w.easth hu-portanth parte a vietii lui:

Mazepa, spune el am vhzut ch arirmatia aceasta e intarildde Greceanu piri'se pe Dom aul muntean. Pentru a-1 scoate, enumit insu§i f ärà vole fara plata §i ctt onoruri extraordina-e,Imbrheindu-1 cu caftanul cel mare: chilat, din cause particu-lare, ce nu se pot da in vileag" promitindu-i-se Domnia pcviath, In privinta chreia glumete In-A tot el aiurea , i scu-tirea de tribut. Dar Chehaiaua Vizirului Ii trimise, indath dupdsosirea lui la Ia§i, ordine pentru darul de intronare, pentrucheltuielile de razboiu, pentru mergerea la Tighinea. Ce puteaface un om atIt de desilusionat? Tradd.

Solia la Tar, sosirea acestuia In Maldova sint arataie pe scurt.Foametea din armata lui Petru e pusa In socoteala lui Brinco-veanu, fire§te. Razboiul incepe, §i autorul se lauda ca a resis-tat limp de trei ceasuri atacului a 60.000 de cavaleri§li turco-tatari, cu bate eh in Neculce activilatea desfa§urath de Domnla Sthnile§ti nu pare a fi lAsat amintiri eroice. Cartea se min-tuie, In fine, cu o protestare meritath de recuno§linth chtre Ta-

Lucrul ni e destlinuit de Neculce.2 N. Costin, p. 92.3 Neculce, p. 306; Mustea, p. 44. Cf. Bogdan-Duica, 1. c.

1st. imp. otoman, p. 141, nota 22.5 P. 229, nota 38.

444 Istoria literaturii rotnane§ti

rul ocrotitor, in care Dimitrie vazuse odinioara Mintuilorul nea-mului sau. Desilusia ar fi fost §i mai mare pentru dinsul aacii,

§i norocul nostru a facut sa nu fie a§a, daca rural ar fiinuine .

pentru a termina cu aceste studii ale autorului nostru,credem A. fi scris vre-odata un tratat deosebit intitulat destatu politico aulae othmanicae" sau Istoria Mohamedanilordin vremea mincinosului prooroc Mohammed pana la primulImparat al Turciei 2" El nu trebuie confundat cu scrierea la-tineasca inceputd la Gonstantinopol §i terminata la St.-Pe-

Am vorbit de traducerea frances §i de cea englesa. Traducereagermana s'a tiparit la Hamburg in 1715, supt supraveghiarea o-rientalis tului Meninski, al carui Tesaur era cunoscut lui Can-temir (Thesaurus linguarum orientalium, Viena, 1(583, 3 vol. . Afost plAnuita de catre Petru-cel-Mare, pe cind Can temir traia inca,la 1721, o editie ruseascl, de Dimitr:e Grozin v. Tocilescu, Raport,pp. 60-1 originalul latin, pastrat la Museul Asiatic , 55, 57 tra-ducerea 'italiana, de principele An tioh ; la Archivele din Moscova).Academia Romina, hotarindu-se a cuprinde scrierea in editia Ope-relor lui Dimitrie Cantetnir, ar fi trebuit sA dea, in sfir§it, o edi-tie a textului original. In loc de aceasta, a gAsit mai bine, gra-bindu-se, a insArcina pe Iosif 'Iodo sa o traduca in romdneascaspeciala a epocei, dupa ed:r a germana cred. Traducerea romaneasca,l'Ara prefa'a. dar cu o bunti tabla alfabetia, a ie§it in douà volume,cu o singura nttmerotatie, la Bucure§li, in anii 1876 §i 1878.Tocilescu a gAsit, in misiunea sa, probele profesorului Bayer, cumtrebuie sa se C0E-casca Istoria imperiului o toman scrisd la tine§tede Dimitrie Can temir" (Raport, p. 61, nota 1 . Observara el Hodo§fggilduie§te cetitorilor sai un plan al Constan tinopolai adaus la edi-tia englesa (p. 366, notas . E probabil 1 Iodo§ lusa nu 1-a datacel care a fost gravat (le Zubov Tocilescu, Raport, p. 62 , dupAdesemnul lui Dimitrie ; el va fi fost comunicat Itti Tyndal de An-tioh. care-i pusese la disposi tie i originztlui latin al Isloriei".Nu §tiu daca ms. din Museul asia tic cuprincle chipurile S ul tanilor,pe care Can temir le alipise la ms. s6u original sau avea de ginds'al le alipeasca. Caci vorbe§te inteun loc (p. 233, nota 1 de por-tretul lui Soliman Magnificul, ce se vede aci In fruntea descrip-tiunii vietii sale". Poate, î fine, ea, daca ar fi trait sa-§i publicesingur carlea, el ar fi pus toate Adnotatiunile" la o parte, pe cindIn editiile ce avem ele se afta Imparti te la sfIr§itul capitolelor sanIn josul paginelor.

2 Tocilescu, Raport, p. 63,

Marile compilatii de cronlci 445

tersburg In 1716" I, care e Istoria imperiului otoman", luce-puta la Constantinopol i terminata In 1716 dupa parerea,gresita In parte, a lui Antioh Lucrarea e pomenita in biografialatina a lui Dimitrie 3, §i n'are a face cu asa-zisa traducere aCoranului

Scriind pe la 1714 unui corespondent din strain'alate, princi-pele exilat mentioneaza lucrarile ce Meuse pana atunci: ve-chiul labirint de eruditie teologica al Divanului, Synopsis his-toriae turcicae, la care lucreazd i careia i-a dat numele deIncrementum aulae othomanicae"prima parte din Istoriaimperiului otoman5, o schita romaneasca a tratatului sat' despreIstoria Romlnilor de la Traian Incoactt5. La urma el pomeneste

aceasta carte: Iar, despre judecatile, obiceiurile, rinduie-Lile de la Curte, credintile, rindul ostirilor turcesti, precumdespre numarul pasallcurilor i despre dregatori, am o micascriere, In concept. Dar, pentru ca are nevoie de o mai sirgui-toare lndreptare i poleire, trebuie un timp mai potrivit"7,

La aceiasi lucrare facea el alusie chid scrie in Sistema reli-giei mahomedane", de care va fi vorba pe urma: Despre nu-marul Academiilor aflatoare la Constantinopol, Adrianopol,Bru-Sa, Cairo, Bagdad (Babilon"), Alep, i alte °rase asiatice

E data ca pierduta pe Marea Caspica, in 1721, adeca 1722.2 V. mai sus.3 V. p. 4.4 Vezi, pentru aceasta din urma carte, aparuta in traducere

ruseasca la Petenburg, In 1722, d. Ovidiu Densusianu, In Rev. crit.,lit., II, p. 63 i urm. Se ste cit Dimitrie Cantemir a scris i oexplicatie a Catechismului, In 1720 : Loca obscura In catechesi,quae ab anonymo auctore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenieotrocom intitulata est". V. Raportul, adese ori citat al lui To-cilescu, p. 57, si aici, mai departe.

6 Brevi spero, Deo concedente, finiri."6 De origine nostrae gentis, de colonis videlicet a TraianO, Ro-

manorum imperatore, in Dacia locatis vernacula lingua a,pud noslibellus extat, qui, tempere opportuno, in sermonem latinum trans-latus, eius exemplar non negabitur." O alta scrisoare 'Ara data siadresa, inedia, a lui Cantemir.

7 Caeterum, de Turcarum iurisdictionibus, moribus palatii,tutionibus, dogmatibus exercitutnuque ordinibus, necnon de bassa-latuum numero et officialibus, extat quidem apud me primipilari ca-lamo designatum opusculum. Attamen, cum sit diligentiori manu cor-risendtun atque poliendum, necessario opportunius tempus deside-

446 Istoria literaturli rom.ine01

eurcipene ocirmuite de sceptrul turcesc, am de gind sd. vorbescIn cartea despre regimul politic, otoman i".

Tratatul despre religia turceascd, Sistemul" acesteia, e olucrare pe care din nenorocire n'o cunoastem da, ajuns. Se vor-beste de dinsa ca de o mind de ldinuriri care se intind asu-pra Intregii vieti turcesti, asa cum a vd.zut-o un om trdit aniIntregi In mijlocul ei. 0 parte din scrierea latind a fost dataIn ruseste la Moscova, In 1722, alta se pastreazd In manuscript '.SfIntul Sinod, care se gIndi la oprirea acestei carti bAnuite, furetinut prin hotdrIrea Tarului.

In sese arti, cel care fuse,se, mult timp, un crestin Intelega-tor printre Turcii prieteni, Infdtiseazd viata Prof etului, cu-prinsul Coranului parte care s'a pdstrat si In originalul la-tin , Apocalipsul" Musulmanilor, credintile turcesti despreviata viitoare In legdturd cu felul cum considerd crestinismul,ca sd ajungd la societatea reglementatd de prevedérile revela-tiilor lui Mohammeed, la cultura coranicd. Totul scris cu deosebitapretuire a cui era In stare sd descopere si sd pretuiascd fine-tele de stil ale unei literaturi adinc ignorate de crestini si cubielsugul de amintiri personale si anecdote al unui spirit cisti-gat de aceastd civilisatie orientald In mijlocul cdreia cazu-sell tineretele lui.

0 cronicd povesteste, o geografie constatd si explicd. Cead'intliu se scrie aproape de la sine, cea de-a doua cere apti-tudini stiintifice, cunostinti serioase si de multe feluri de laacel care o intreprinde. In Moldova si Tara-Romdneascd, eraumulti boieri In secolul al XVIII-lea cari puteau notii In leatopi-sete evenimentele pe mdsurd ce se desfAceau din nesfIrsireatimpului; erau putini Insd cari A. fie In stare a face o operdde stiintd, chiar dupd frecventarea scolilor europene din Polo-nia si Italia, chiar dupd invasia preceptorilor greci, cari eraumai mult cleat niste comentatori si niste pedagogi.

rat." Scrisoarea in Neuer Bileher-Saal d T gelehrten Welt, Leipzig,1714, IV, p. 3778; reprodusA de d. Ovid Densusianu, in R ,u. er4 -Id.,14 p. 65 si urm.

1 Ciobanu, 1. c., p. 40.i Pe lingri Tocilescuj 1. c., p. 4 ; P. Panaitescu, in Revue des etudes sla-

ves? VI, pp. 252-3. 0 tradueere bulgAreascA de Sofronie de Vrata; ibid,

Manle compilatii de cronici 447

Se puteau fac,e trei feluri de opere geografice: geografii ge-nerale, pentru boierime sau pentru scolile superioare, descrierigeogafice supt formd de dilatorii, descrieri geografice alef erii.

PAirA tArziu swine nu simtirA nevoia studiilor de geografie;publicul boieresc nu se interesa niciodatA de dinsele, cumam vAzut cd nu se interesa nici de istoria Statelor vecine, cutoate cA de la un timp cetia jurnale europene. CAlAtorli nuse fAcurd decIt pe la sfirsitul veacului, dacA esceptAm alitde interesanta si neasteptata cAldtorie la Venetia si I3aduva"a studentului din 1667-8, Constantin Stolnicul Cantacuzino.

La ce se putea cineva astepta mai putin Ursa decit la des-crierea pAmintului patriei si locuitorilor ei? Cronica se scria,fiinda evenimente rare sau importante se deslusiau din viatade toate zilele. AceastA viatA se pArea prea naturalA tuturora,pentru a fi studiatA, lAmuritA; ea se pArea pi-ea cunoscutA.,viata si mediul cosmic In care se petrecea, pentru ca vre-uncArturar, invalid al politicii, sá creadA necesar a o descrie.Cine nu stia, clintre aceia cari trebuiau sA le stie, hotareleprincipatelor, muntii, apele, tinuturile, orasele? Cine nu stiaclasele societAtii, drepturile lor, relatiile lor? Pentru cine pu-tea sA fie nouI expunerea superstitiilor, enumerarea operelorliterare, ce se puteau numára pe degete, desfAsurarea pompelorsi alaiurilor, care dAdeau o atit de mare strAlucire unei vietipolitice de supunere si umilintd? i, pe urmá, cine era ca-pabil sA. dea un interes acestui subject, ce nu era nou, prinexplicatia originilor, prin stabilirea legáturilor, prin desfacereas'i inlAntuirea ideilor, prin orinduirea stiintificA sit frumusetadeosebitá a formei?

Avem totusi doul descrieri ale principatelor in secolul alXVIII-lea, scrise amindoud inainte de timpul cind pentru publi-cul european vel sAcretari", Curteni strAini al Fanariotilor,doftori domnesti sau boieresti, consuli se apucard sA infatisezegeografia terilor dungrene si istoria lor, unii In monumentestiintifice, solide s'i de o alcAtuire superioarl.

Unul dintre acesti geografi romini" e Moldovean; celalta scris In Tara-RomAneascA. Ii despart mai putin de cloud de-cenii, si acel de-al doilea n'a cunoscut opera celui d'intAiu. O-pera Moldoveanului e aproape terminatA, cealaltA o avem nu-

448 istorta literaturii rominesti

mai In planul sAu i In scIlltarea citorva capitole. Una eradestinaa unui larg i Invltat public stain, cea de-a"doua ce-titorilor din tarà. Una era bine cunoscutA; a doua a fost sem-nalaa i publicatà numai acum vre-o doudzeci de anil.

Voim sä vorbim de Descriptio Moklaviae" a lui DimitrieCantemir si de Descrierea Terii-RomInesti de un Anonim, carescrie supt Constantin Mavrocordat, i trebuie sä fie deci cercetatmai departe.

Nu se poate zice c acel d'inaiu a avut un predecesor. NiciMiron Costin, nici InvAtatul lui fiu nu simtiserA nevoia sd Into-vItaseasa de consideratii geografice cercearile lor de istorie,arheologie i etnografie. Totusi Intimplarea a fAcut ca un In-ceput In aceasa directie, Inceput care nu forma o carte si nuera destinat publicitäii, sI fie scris i sà ni se pastreze.

Generalul conte de Marsigli pregAtia o monumentald deS-criere, supt toate raporturile, a cursului Dun6rii i regiunilorpe care le udI fluviul. Pentru terne noastre, el n'avea izvoareserse. Cunostea Insä din alAtoriile sale in Muntenia, In 1690si 1691, pe eruditul i istetul boier Constantin CantacuzinoMentorul lui Brincoveanu, pe care-1 crease. I se adresä deciprinteo scrisoare, IntovIrdsia de o lisa de nedumeriri i In-treb/tri.

FlIspunsul Stolnicului e datat din 4 Mart 1694. E insemnatune ori pe marginea textului supus de Marsigli cercetdriiIndreparii lui, alte ori urmeazä acest text. Se dau seurte 16.-muriri despre originea terilor, despre ape, organisarea

eclesiastia, si se adaugà si liste de Domni din amIndoug.principatele. Fireste cà Aspunsurile ca i IntrebIrile, Indrep-arile ca i textil' Indreptat, sint serse In italieneste 2.

Daa exisa, deci, un predecesor pentru Cantemir, pe terenulgeografic, ar fi acelasi boier muntean care 1-a precedat i In

' in Studiile f i document ele mele, III, p. 46 i urm.S'a Inceecat, de d. Carlo Tagliavini (In Revista filologica, I, p. 167 si

urm.), a-i atribui un dictionariu romino-italian, pgstrat Mire m2nuscrisele luiMarsigli. Textul romgnesc e scris i cu 'itere latine, dar In asa iel ii.cit se vg-deste un slab cunoscgtor al limbii noastre. in scrisoarea Cu chirilice se pAstrea2Au scurt, cela ce n'ar fi fAcut Stolnicul. Apol cele mai multe stiri geograficeprivesc Ardealul si de s'id prea sigure.

Marile compilatil de cronIct 449

studiul originilor, dar ale carui studii nu au fost cunoscuteprincipelui moldovean1.

tim din alt capitol dupa ce indemn a scris acesta din urma,De si nu ni-o spune in Descriptio", raspundea unei invitatii aAcademiei din Berlin, al axil membru fusese ales Inca din1714 2. Am vazut aiurea ca Intre scrierea acestei carti si Intrecompunerea partii d'intaiu din Hronic" au trecut vre-un an, iardoi Intre terminarea Descriptiei" i inceperea partii a douadin opera istorica. Am aratat acolo d. Hronicul" a trebuit safie inceput cel mai tarziu In 1718. Prin urmare Descrierea afost alcatuita cam in 1716, si am lamurit aiurea cä inceputulredactiei se poate fixA catre foamna acestui an, imediat dupaterminarea Istoriei imperiului otoman" 3.

Cercetarea lucrarii Intareste aceasta parere capatata pe altacale. Hotinul e aratat in mai multe locuri4 ca gasindu-se inmina Turcilor, i ocupatia nu se infatiseaza ca un evenimentde ieri, de alaltaieri. Acestei ocupatii li da Cantemir data gre-sita de 1712, dar e canoscut cä ea s'a facut In vara anului 1713.Pe lima, ni se spune ca Domn in Moldova era Mihai Racovita,

acesta inloctli, la Iasi, pe Nicolae Mavrocordat, stramutat InTara-Romaneasca, la 1716 a. In sfirsit, loan Comnen, mort In1719, traieste inca si e arhiepiscop de Silistra unde fu numitdupil 1710 7. E de insemnat i aceia d. se Intrebuinteaza Intro-ducerea la cronici a lui Nicolae Costin8.

Izvoarele utilisate sint, natural, in prima linie amintirileautorului, cunostea tara din timpul celei d'intaiu tine-rete mai ales. Apoi el citeaza, pentru partea politica, cro-nicile moldovenesti. annales patrii", i chiar documente: prin-cipum diplomata", scrinia publica" 8, din care culege, d. ex.,

1 An. Ac. Rom., XXI, p. 63 i urm. Operele lui C. Canfacuzino, p.41 si urm.

2 Diploma e din 11 fulie. Prefata lui Papiu la Descriptio", p. VI.3 V. mai sus.

Pp. 7, 16, 26.5 P. 47.6 NaoaXX. cp:X., p. 397; Le Quien, Oriens christianus, I, c. 1228- 30;

cf. An. Ac. Rom., XX, p. 204.V. Descriptio", la fine.

a P. 15, nota 3; pp. 22-3.9 Pp. 106, 107.

29

ao istorla fiteraturil rom5nestl

numele de Stefan TOMWViCi al lui Stefan Toma al II-lea.precum i nolite despre ceremonial 2. Dintre sträini, intrebuin-teazd cronicari poloni: Sarnicki, Orzechowski, pe Leunelavius

Bonfiniu. si aici Cantemir dii dovadd de un spirit stiintificdeosebit i, iind In sama pregiitirea ce prirnise, lectiile unuidoftor cretan alugarit , de mirare chiar, cum au uimit i pro-filurile de munti adause la notele despre Caucas i admirabilahartd a Moldovei, cu totul deosebitd de cea fin dreplate a-tribuitd lui, pe care a descoperit-o de curInd, d. I. Vilsan3.Prin geografie el nu intelege numai descrierea solului, ci si alocuitorilor, i aceasta din toate punclele de vedere, din punctulde vedere al etnografiei, al vietii culturale, al vietii politice, aldesvolarii istorice. Pretutindeni afirmatiile sint intoarasite de16muriri, huninate de precedente sau de ipotese.

Ni se clAi o parte IntEu pur geograficd am zice: de geografiefisia si o h. doua care trateaa geog,rafia politici a prin-cipatului. In cea d'intdiu se determin5. situatia, Inlinderea,muntii, apele, regiunile, orasele, productiile. In a doua setrateaa despre originea principatului, despre stemd, despre*irul Domnilor, ceremoniile de intronare, confirmare i mazilie,expuse In chip istoric, pe ch permiteau izvoarele, despre ce-remonille Curtii, despre boieri, despre judeati, despre negus-torime i terani, despre religie si cult, despre limbi i literaturd.

Era cel mai larg plan ce se putea concepe, si el a fost In-deplinit cu competintd. Pentru a intelege Insemndtatea aces-tui tesaur de informatii, sìí ne &dim numai la folosul ce1-am fi tras pentru istoria Terii-Bomilnesti daa o aseme-nea °pea ar fi fost Herutii si.pentru descrierea ei. Stirile luiCantemir sInt totdeauna Imbielsugate, de cele mai multe orisigure.

Ceia ce nu Impiedeci amestecul i In aceastd lucrare a ele-mentului fa1 i naiv. Chiar In partea întiiiu, unde ocasii de agresi erau mai putine, fiind vorba de lucruri azute sau auzite,# nu de lucruri cetite, chiar In aceastà parte mai bund Can-temir ne face une ori sg. zimbim. Asa, FAlciiul perpetueaa

44.2 Ex lis quae nobis suppetunt monumentis"; p. 70.n V. Anuariul Institutului de geografie din Cluj, I $i An. Ac. Rom. pe 1926;

acel i in Revista ftiinfificd V. Adamachi din lasi, Novembre 1925.

Marne compilatii de cronid 451

In numele sdu pe acel al Taifalilor 1, ni se asigurd cd inuncle pdrti muntoae ale terii se culege unt de plante grase,udate de o mud miraculoasd 2, cd la Cotnari, al cdrui vin ver-ziu 11 declard principele, un desgustator emerit 3, superior vi-nului de Tokaj si in stare sd rdpuie pe un tolerantissimumcaput", pe un vetraa al bdutului, din 1r, i pdhare, ra laCotnari e Dumbrava Rosie si cd munca prinsilor poloni adat deci Moldovei aceite vii minunate 4. La sfirsit chiar, asis-Om cu admiratie la vinatoarea gainilor sdlbatece surde siproaste", care se lasd luate la tintd una dui:4 alta, f Ail a auzi§i a intelege, Mil a se mica de pe copacul pe care le-aprins vindtorul, ceia ce se potriveste insd pentru vremea andgrija dragostei le face nesimtitoare pentru primejdie.

In partea politicd, autorul trebuia sd se ocupe de o materiecea istoricd pe care n'o studiase Ina. suficient. Greseli

slut deci multe la 1nceput. Despot domneste, dupd Cantemir,de cloud ori; Alexandru Ldpusneanu fuge in 1561 la Poloni;fiul sgu Bogdan moare in Scaun; Ioan-Vodd cel Cumplit pH-meste educatia lui Iacob Heraclide si scrie scrisoarea din Cru-sius, pe care a scris-o acesia; Iancu Sasul e ucis de boieri;Petra Schiopul, fugind in 1591, se stabileste in Transilvania;Gaspar Gratiani e un Italian; Radu-cel-Mare se traduce prin...Procerus". Citeva informatii noud se dau insd care sfirsit,unde Cantemir presinta genesa Domniei lui Dumitrascu Canta-cuzino sau explicd scoaterea din Scaun a lui Nicolae Mavrocor-dat, in 1710, prin faptul cd aceastd greceascd persoand,alusii la Greci, la strdinii" cari au adus decddere patriei seObese , era mai bun diac decit ostas: scriba melior quammiles iudicabatur" . Stirsitul insa al acestei pdrti, care eo constatare, formeazd una din cele mai interesante pdrti aleopusculului. Afldm totusi, pe ling inexactitdti asupra rostuluiDomniilor lui Aron-Vodg. si Miron Barnovschi in evolutia rela-tiilor noastre cu Poarta, si aceia cd marele poliglot, arheologul,

1 P. 14.2 r. 25.3 V. mai sus.4 P. 29.6 La p. 37: quidam alienigenae".

P. 47.

452 istorla literatura romAne§t1

istoricul, geograful, filosoful, membrul Academici din Berlincredea In farmece. Ni spune, in adevar, pe larg, cum o trans-cendentala baba a lecuit un cal bolnav de muscatura unuiserpe, silind pe stapinul animalului suferind, un dregator allui Constantin Cantemir, un linar boier mare, sà bea de la unanume izvor apa scoasa de dinsul qi In anta cantitate Ineit aazul el In boala calului ce se Insanatosia pe Incetul, panäce a degurgitat, cu acest ocean de apa, bale amindurora. Sio alta baba, nu mai putin transcendentala si In plus teleiatrica,lecuieste la distanta un grajd de cai Intreg, atins de rlie. Ho-tarIt ca, alaturi de erudit, subsista In sufletul lui Cantemir fi-rea veche de teran moldovean, cu hazul lui istet, cu aspri-mea lui, cu superstitiile lui naive 1

Cine ar crede Descriptia Moldovei" o carte terminata pen-tru autor se Inseala. Cantemir o revazu si avea intentia s'o mairevada inainte de a o da la 'upar, implinind astfel dorintacolegilor sai de la Berlin. Intilnim lacune, pe care-si reservasa le umple mai tarziu. Asa, nu se da data descalecarii Mol-dovei de Dragos I. La p. 20, nota 2 se inseamna aditii de facutIn privinta localitatilor antice de la Nistrul de jos. La p. 39,se pune In vedere un capitol de adaus despre stema terii. Lap. 92 se anunta o shema grafica de alaiu, un iconisnaus" carelipseste.

Cind seria Descriptia", Cantemir avea de gind sil compuieHronicur, si, cum am observat aiurea, intentia-i era sil publiceImpreuna ambele serien despre Moldova, care ar fi satisfacutcomplect curiositatea strainilor In privinta acestei ten. Vorbindde moartea lui Barnovschi, el promite a se Intinde mai mult a-supra ei aiurea"'. Dupa catalog,u1 Domnilor din geografiapolitica, el adauge: Dar vom urmari mai pe larg acestea toate,clnd vom expune, Inteo opera istorica, soarta terii noastre,de la Intemeierea ei pana In ziva de astazi" 3.

DupA ce Hronicul", partea Intaiu dintrInsul, fusese compus,

1 P. 2.

2 P. 45.s ,;Sed haec omnia fusila persequemur ubt fata patriae nostrae ab

cius instauratione a I hodierno usque tempora historica enarrationeexponere contigerit." P. 48.

Marne compifatii de cronici 453

principele Dimitrie revAzu Descriptio Moldaviae". Spusese in-tdiu a dovedirea persistentii Rominilor In Dacia nu se poateface deplin In aceastd. carte I. La revisie el adause aici, Innotd. de oare ce s'a dovedit In cartea despre soarta Romano-Moldovenilor" 2.

Dar mici Indreptdri §i inddiri nu erau de ajuns pentru caacela§i autor sd poatà presinta publicului Invdtat european, laaceia§i dath, inteaceiasi operd de total, aceste cloud lucrdri;Descriptia" §i Hronicul". In puncte numeroase, In puncte e-sentiale, pentru subiect §i pentru acel care-1 trata, deosebirimari se observä intre cele cloud. cdrti. In cursul lucrului, ideilescriitorului se precisaserd, se intemeiaserd, deveniserd mai inalle,mai mindre; sentimentele lui pentru tard mai cdlduroase, maifiliale. La sfir§itul pus de imprejurdri intreprinderii sale §tiin-tifice, Invdtatul era mai mare, cugetatorul mai puternic, omulmai simtitor §i. mai bun.

In Descriptie", Cantemir admite Inteun loe cd Dacii aufost parte strin§i, parte imprdstiati" 3, In altul cd neamul Daci-lor a fost stirpit", Inteun al treilea cd Romanii coloni§ti auputut avea robi §i femei dace5, pe and In Hronic" el sustinecu putere pdrerea cd In singele nostru de Romani nu s'a a-mestecat nicio picdturd din sIngele inferior al poporului invins.In Descriptie", el admite cd. Rominii s'au retras In Maramurd§,unde au stat citeva secole", ldsind in Lot acest timp Moldovapustie , pe cind In Hronic" atacit violent pe cronicariipartisani ai descdlecdrii lui Dragos In pustiu. In Descriptie" elcrede In vindtoarea de zimbru a fiului lui Bogdan, nepotul luiIonitd, crede In adoptarea zimbrului ca herb al terii dupd fiaravInatd de regalul vIndtor, crede in intemeiarea romeineasccla Romanului', pe chid Hronicul" afirmd cit stema vine dela Caput Bubali, §i nu de la inchipuita vindtoare §.1 cd Ro-

1 Longa deductione demonstrare non est praesentis tustituli."2 Siquidern libro de Romano-Moldavorum fatis demonstratum

putamus."3 P. 1.a P. 100,5 P. 151.6 Pp. 1, 6.7 Pp. 2, 11, 23, 32, 35, 40.

454 Istorla Ilteraturt1 rominest1

manul e cu adevdrat Forum Romanorum. In Descriptie", sedeclard MI sfiald cd am fost totdeauna un popor lenes, schim-bdtor, plin de vicii, mimos la inceputul luptei, miel pe urmd,cd numaí bundtatea luí Dumnezeu ne-a tinut vii printre atiteaprimejdii, cd Turcii n'au ldsat Domnilor nostri nici dreptul derdzboiu si pace, Ind acel de a trimite soli la strdini, pechid mindrul patriot din Hronic" pomeneste cu glas tare, Inauzul celor umilíti, mdrirea strdbunilor eroici, cari au oprit Inloe pe Turci, i-au batut, i-au silit sd acorde capitulatii neo-bisnuíte. Pentru acesta din urmd, cumpdrarea cu aur a Turcilor,cind sabia ajunsese prea grea pentru epigoni, era un ineritossacrifíciu pentru a scdpa, impreund cu viata noastrd, civilisatiacrestind a Europei, pe cind pentru autorul De.criptiei" eranumaí o desteapta socoteald, asemenea cu a negustorilor dinVenetia 1. Si nu atribuia oare Cantemir din Hronic" DomnilorMoldovei, in sirul cdrora isi scrísese de cloud ori numele, unimperium aproape deplin, conrupt numai in originea, In felulsdu de transmitere de tiranía otomana?

$i se mai pot aduce inainte contra7iceri intre vechiul Con-temn si cel nou, contrazicerí care nu se puteau sd rdmiie.Cit de puternic apdrd. autorul Hronicului" puritatea latind alimbH noastre, sí cit de rece discutd articolul prepus si postpus,unitatea sau varietatea formelor lui scriitorul Descriptief.:3!Ar fi admís apoí Cantemír cel din urmd ed. mai Maid terdni-mea noastrd e alcdtuitd din elemente barbare, neromane, e cu-leasd in Ungurime si intre Rusnecí? Totusi, la Inceputul studii-lor sale, invdtatul Domn nu se dddea in ldturi sd ne injoseascds'i cu aceastd asertie, atit de falsd 3.

Hronicul" trebuia continuat: Descriptia" cerea o prefacere,o prefacere totald In spirit. Cel d'intdiu era o operd netermi-natd, cea de-a doua o lucrare gresitd, In esenta ei. Ca,ntemirn'o putea recunoaste, publícind-o, dupd ce scrisese Hronicul".

Precum avea de gind s'o traducd In romaneste, ca si com-plectarea ei istoricd, principele a hrdnit,dc band sama, intentiade a o modifica dupd noile idei conducaioare la care se °prise

1 P. 1092 1 a sfirsit.8 P. 121.

Mude cofripilatil de crouici 453

spiritul sdu. i pentru o sarcind i pentru alta, se cerea timp,Cantemir, pIndit de moarte, nu-1 mai avea. Gifsitd mire

hIrtiile mortului, Descriptia" a fost deci tipdritd, In. multeleei editii, supt o forrad pe care n'a dorit-o autorul 1

De opera de geografie a lui Dimitrie Cantemir se leagd si olucrare genealogicd.

Genealogie se fdeuse parid acuma numai in forma spitelorde neamuri", arborilor genealogici, cum s'ar zice astdzi. Boieriiin§ii, dacà stiau ceva carte, logofetii lor, daca boierii n'aveautimpul sau priceperea necesard, Insirau mosii i strdmosii, Inraraurile ce se desfAceau adesea din cel mai fabulos dintre trun-chiuri. Cine a rdsfoit vechi hirtii de familie a Osa adesea oriasemenea naive si neindenadnatece incercdri de stiintd. cu sco-puri practice. Cdci, dacä unii dintre aristocratii" romlni dealtd datä redactau sau puneau sd se redacteze asemenea tablouridin vanitate nobiliard, cei mai multi Ii fAceau spita nea-mului" pentru IntImplarea vre unui proces de mosie 2.

O singurd datd am gdsit, cu explicatii, genealogia uneiboieresti, o genealogie de biografii adecd, nu de simple nume,

o genealogie savantd. E opera unui boierinas din secolul alXVIII-lea, care pretindea cd se trage din Vasile Lupu si-si pro-puse a o dovedi prin spita sa3.

Insd ce ar fi fost asemenea catastife de n'une de botez, ase-menea pledoarii genealogice sau colachii catre Vodd pe lingd

1 Asupra editiilor: douä in nemteste, patru in románeste, una inoriginalul latin, ar fi inutil sä repet prefata lui Papiu 'tarjaninaintea editiei originalului, datil pentru Academia Rominä, dupl celedouà manuscripte din Musetil Asiatic din Petersburg, la 1872. Edi-tia Papiu e, ca tot ce a tiparit acest erudit, ana,-ronic airt-topic pentru tara noastra de acum treizeci ani, foa:te in-grijitá. Regretam numai, In scurta si singura Prefata, lipsa des-crierii mai complecte a celor (knut InanusPripte. Pent,-it manus-cripte. cf. si raportul lui Gr. G. Tocilescu, in Anal ge AcademieiRomine, seria I, t. XI, p. 61. Scriitorul Vietii lui Dimitrie gresestep. 4 ciad afirmA cä opera a fost trimeasá la Berlin: °data ce

nu era gala!Hasdeu a dat facsimilele unui astfel de wbore genealogie

in arli olul BdIdceanu din Magnum Etgmologicum.3 Studii i doc , III, pp. 31 3.

456 Istoria Ilteraturil romlne§ti

cartea pe care Cantemir ni spune c a scris-o asupra nobilimiimoldovene?

O pomeneste o singurd data in tot ce a Idsat el, si-i cunoas-tem existenta numai dupd eitatia aceia. In Descriptia Moldo-vei", Dimitrie dd lista familiilor boieresti ale patriei sale, [liraa promite nimic 1. Dar In Hronic" el ni vorbeste undeva2,In Prefatd, de liber moldaviae nobilitatis genealogiae, latiosermone a nobis conscriptus". Cà nu e vorba de capitolul denobilitate moldava" din Descriptie", se vede din aceia ert nise anuntd acolo Idmuriri Imbielwgate 3 asupra legdturilor dintreneamurile moldovenesti si importante familii regale, imperiale,ducale, nobile din strdindtate. Asa eeva nu se cuprinde firesteIn capitolul citat, care da o simpld listd de nume.

Cartea a fost fdcutd deci intre 1716-7, data scrierii Descrip-tier, si 1718, aceia chid se redactd Hronicul. Ea s'a pierdutsau n'a fost hied gdsitd pand aeum. Daed am avea-o, am zimbide sigur adesea la expunerea originilor; acolo trebuia sd nise spuie,intre altele, cum s'au coborit Urechestii (lin Corvin, daram culege atit de multe i insemnate lamuriri asupra isto-riei politice a Moldoveit

Tot de la autorul neasteptatei Descrieri a Moldovei", aveino schita geografica, notele de calatorie in regiunile Mari Cas-piee. Le-a cules Dimitrie Cantemir, cum am avut prilej aiureasa spunem, In cursul expeditiei asialiee a lui Petru cel Mare inanul 1722, la care participa ea sfetnic al Imparatului si ea omde stiinta. Notele,In care amesteca Dimitrie afirmatia originiitatdresti a familiei sale4, se compun dinteo insemnare istoricadespre Derbend si Daghestan, dupd un scriitor arab 5, redactataIn regiunile chiar ale Derbendului G, dintr'o notitd despre terilede la Bach pana la Cerchesi 7. Aceastd notità e destul de in-

Descriptio, pp. 114-7.2 P. XXI.3 Fuse expressum."4 P. 5.5 P. 6 §i urm.6 In hasce partes" [derbendienses]; p. G.

p. 9 §i urra.

Marne coma* de eroniei 457

tins& A fost redactatä dupd amintiri i diva dirti 2, la In-toarcere 3, deci In 1723.

Notele sInt redactate In latine;te, §i le IntovArd.wsc desemnede inscriptii i monumente. Din faptul ca Tarul e numit MgriaSal", cg. se vorbe§te de cercetdri fAcute din ordinul suvera-nutui 5, se vede cd Petru atepta de la curteanul su princiar

Invdtatul sdu orientalist o descriere amdnuntita a regiunilorstrAbgtute. Dar Dimitrie trebui, silit de boall, sà ceara a seintoarce acasd, i aici boala nu-i dAdu rAgazul necesar pentrua redacta o operd atIt de grea, dar a cdreia Insemndtate pen-tru cercetAtorii Orientului ar fi ajuris pe a Istoriei imperiuluiotoman", dacd, fiind vorba de lucruri cu totul nouà i necu-noscute, n'ar fi Intrecut-o chiar6.

pentru a Incheia cu opere care ne privesc mai putin, pri-beagul In Rusia, care se Incercd acolo §i cu un tratat latindespre cercetarea naturald a monarhiilor" Monarchorum phg-sica examinatio)7, a intrat in luptd cu Teofan Procopoviei, e-piscopul de Pscov, care pornise Insui contra spiritului apu-sean introdus la Chiev de Petru Movild. Tratatul contra Cate-hismului pentru cope al acestuia reJactat In latine§te, a fostimediat tradus In ruseqte de cei interesati fArd sd ajungd laonorurile tiparului. Ldinuririle asupra con§tintei dedicate unuibun prieten, cancelariul Goloychin, apartin aceluia§i. ciclu8.

Aceasta a fost opera largd, variatd, piinà de o dorinta imensäde a §ti mai mult, a unui om care a iubit §llinta mai mult decit

Quod et ipse vidi", p. 11; visebam", p. 20.g Citeaza pe Bayer, De mitro Caucasi, p. 16, nota 1. Pentru

propria sa harta a ziduitii, Proas-oerbaux, I, p. 16.3 Prout el nobis in reditu contigit", p. 10.4 Ipsa Sua Maiestas, dimensa est"; p. 29.5 ,.Ex mandato Suae Maiestatis aliquot lapides evertimus el in-

venímus cementum in lapide fere conversum"; p. 21.6 In editia Operelor", opusculul e alipit la tomul VII, ocupat

in cea mai mare parte de Viata luí Constantin Cantemir". liume-rotatia e Ina distinctä pentru aceste Colleclanea orientalia". Pen-tru ms., la Museul Asiatic din Peter'sburg, v. l'ocilescu, Raport,pp. 61-2, unde se dau si referente la operele de archeologie orien-talk pentru care a fost utilisatà lucrarea lui Cantemir.

7 Ciobanu, In An. Ac. Rom., pe 1925, p. 76.V. Panaitescu, /. c., pp. 258-61.

458 Istoria literaturil rom.ine01

acea Domnie pe care de doua ori soarta i-a dat-o pentra ai-o rApi brusc si crud, a unui stifle care putea fi mindru de a-tHea cumostinti §i de atita munckl, dar care nu odatà se sme-res.te, In greutatea urmArirli adevArului, a unui puternic al lu-mii, pretuit i cerut In multe p5.4i, dar c,are a rAmas §i Inlocuri alit de depArtate un om al terii sale 1

Cf. §i N. Iorga, in Floarca Dararil w, II, pp 33-5; in An. .1c. Rom.,XXXIII- Carol al XII-lea, Peino-eel-Mare $i ( rile noastre (1709-171!); in Cultura din Cluj, 1923, I; in RPv ist9r.ca, 1925, p. 137 siurm.; P. P. Panaiteseu, in Dac')-Romania. IV, p. 1238 si urm.;I. Sandu, in Anuarul liceuliti din Allig Iu1a. 1921, p. 25 si urm.; I.Nistor, An. .1c. Rom., 1921. Pentru Divan, si Stud'i $i doc., VII,p. 309. El se intilneste in 1).blioteci de boieri conlimporani. Senti-mente frumoase pentru sAracii Moldovei le grata Dimitrie Cantemir,and ea Domn, in Maiu 1711.. el ordonA Dumitraseu (BaeovitA fostHatman sa restituie vuele unui om earile II tragi dumneata la ve-einAtate" Ghibilneseu, Surcte $i izw)ade. VI. p 339, n9. 227 Ho--Mire pentru o ino5ie, ibid., IX, pp. 335 6. Pentru eártile luiBianu i Hodos, o. c., I si II.

CAP. VII.

Literatura religioasa In epoca intgiu.

Limba slavond devenia din ce In ce mai putin cunoscuid Insecolul al XVII-lea 1. Dupa ce viata politicd i culturald incetasein Statele de pe malul drept al Dundrii, ea avuse, timp dedoud secole, addpostul ei In terile romine. O ultimd a eirire, ca limbd de Stat si bisericeascd, se facu aici, inteun timpcind cultura slavond vrednicd de acest nume nu mai era ni-ata

Apoi incepu decdderea neapdratd a cultArilor de imprumut,care nu se razimd pe nimic esential i durabil, care nu-si aurddlcinile In viata intimd a unui popor, nu pot produce floareadeplind a originalitAtii si se vestejese rdpede. Cdrturarii sla-voni se fdcurd tot mai putini si mai nedesdvirsiti; scolileslavoneste din mdnastiri slabira. De pe la sfirsitul secolului alXVI-lea anale nu se mai scriserd In vechea limbd a Statuluia Bisericii, In limba aleasd a cdrtilor. In cancelariile domnestidiecii nu se mai ostenird deCit la ocasii solemne, in acto pom-poase, de o insemndiate deosebitd, a-si aduna cunostintile deslavoneste; romdneasca pdtrunse i aici, precum devenise limbain care de acum inainte se insemna pove,Lea trecuMlui. Iar Inviata religioasd a poporului nostru, supt influenta propagandeiluterane si calvine din Ardeal, supt presiunea oriciald asuprasoboarelor i Vlddicilor, limba nationala lua un lo c din ce Ince mai mare.

Acie romanesti t'opa 155) si in GhiliAnescu, Sur 1, $i izuoudc,X, p. 10 si urm. Cf., pentru o Cazanie maramuraseaua, .1n. .1c. Rom.,XXXVI, p. 159 si urm. Un inceput de traducere a Vietilor Sfintilor,Studii si doc., XXI, p. 125 si urm. O viatà a Sf. Paraschive de lasfirsitul sec. al XVI-lea, ib'd., XIII, pp. 53 1, no. 96. Un Apostol

altA Cazanie in An. .1c. Rotn, XXVIII, p. 99 i urm. si o scrlsoare a lui Mihai Viteazul . V. si Studii i doc., IV, la inceput.

460 lstorla literaturli romAnesti

Intliul curent de prefacere a cOrtilor sfinte, de la textul biblicla tIlcuirea lui, de la tilcuire la rugaciuni, de la rugaciuni laartile de slujba, la operele de moralisare, porni din Ardeal,supc /nfluenta straind i eretica Nu era o mi.scare naturald, ciuna pornita dinteo constrIngere, si de aceia opera avu un ra-sunel slab si nu fu rapede continuata In acele parti unde Bi-serica romlna era libera i Statul era romanesc. Citeva tipa-rituri peste munti: parti din Biblie, tilcuire a Evangheliei,Psaltire, Faptele Apostolilor, i lucrul se opri aici. Bisericadin TIrgoviste i cea din Iasi le va fi raspins i Irmarit, i poatesi In clerul ardelean vor fi fost preoti cari vor fi vázut In a-ceastO literatura eclesiasticä pe lnteles, din porunca Craiului",ceva suspect si nepios, ceva dusman vechilor traditii res-pectate.

Aceleasi arti i altele: orinduieli duhovnicesti, predici, setiparira din nou in Ardeal, clnd aceasta provincie se gdsi ia-rási In linite, supt cIrmuirea strdlucitoare i luminata, suptdomnia In stil mare a Rákíiczylor. Si In privinta religioasa, caIn privinta politica traditiile marilor principi din secolul alXVI-lea, ale lui loan Sigismund regele, ale celor d'intáiu doiBáthoresti, furd reluate. De voie, de nevoie, Valahul" trebuiIntrebuinteze iarasi limba sa In biserica pregátindu-se pe a-ceasta cale pentru contopirea In calvin-ismul oficial.

Dar pe acest timp, In mijlocul secolului al XVII-lea, cartearomAneasca primese temeiu In terile romine cu guvern pro-priu. Cárturarii raspunsera de cealalta parte a muntilor cuscriptura romAneasca curata cu pravoslavie dreaptd In limbanationald, artilor bdnuite ce veniau din Ardeal. Ca o litera-tura necesara slavona fiind pe moarte, ca o literatura deimitatie, ca o literatura de luptd, aparu, crescu, se desavIrsi,In Tara-RomOneasa si In Moldoval, In timpuri de marire poli-tia, de bogatie obsteasca, de inflorire culturalii, literatura re-ligioasA rominA.

1 Pentru Lestvita Mitropolitului Varlaam, Rev. Istoricd, II, pp.206-7. E seria' de el. Nicolae Milescu traducea din grece§te la Ia-nuar 1661 Cartea cu multe intrebari, foarte de folos pentru multetrebi ale credintei noastre" de Sf. Atanasie de Alexandria; Ghibgnescu,In Archiva societAtii stiintifice i literare din Iasi", XXV, p. 77; Rev.1st., II, p. 207 §i mai ales C. C. Giurescu, in An. Ac. Rom. pe 1927,p. 281 §i urm.

Marlie compilatli de cronicl 461

O ocrotird la inceput boieri mad sau înali clerici, ultimirepresintanti ai culturii slavone i Inainte-mergdtori ai tim-purilor noud. Astfel ni apar, and strdbatem aceastà literaturdca alt scop decit acel bibliografic sau exegetic, traducdtorii,

patronii de cdrti, cari au fost, In Tara-Romdneascd,Udriste Ndsturel i Serban-Vodd Cantacuzino, iar In MoldovaMitropolitii vrednici de o vesnicd recunostintd. Varlaam si Do-softeiu, lumini ale culturii romdnesti din timpurile lor.

PAnd In timpul de unde incepem a urmdri curentele carestäpinirä scrisoarea romdneascd. In secolul al XVIII-lea, cIrtileScripturilor fuseserd traduse, si una din ele a putut fi numitdcu dreptate un monument literar färä pdreche, multd vremecel putin, Biblia din 1688, opera Grecenilor 1 Erau, tipdritesupt supravegherea Mitropolitilor credinciosi adevdrului orlo-dox, Liturghia, apdrutd la Iasi, In 1679, si la Bucuresti, din po-runca Mitropolitului muntean Teodosie, In 1680, Cazanii In maimulte forme, Psaltiri, In versuri i In prosd, de provenientdmoldoveneascd, un Molitvenic, datorit tot lui Dosofieiu, Parimiile,Proloagele Sfintilor, Acaftistul aceluiasi, singiuml dintre pre-latii timpului sail In Activitatea mare a cdruia se vede o In-dreptare, un plan, un scop bine definit, pe care si l-a ajuns Inparte, deschizInd In jurul sdu cale In multe directii i Insem-nIndu-0 numele de scriitor pe piatra de pornire 2 Pe la 1688,aveai, prin ac,este Imprejurdri i prin acesti oameni, Cuvintullui Dumnezeu In limba terii, ldmurirea lui In graiu pe Inteles,

chiar i unele rugaciuni In cuvinte romdnesti.

De la suirea pe tron a lui Brincoveanu pAnà la moartea luiNicolae Mavrocordat, curentul de traducere i tipdrire in ro-mrineste a vechii literaturi religioase slavone, a Intregirii eicu traducen din greceste, limbd din ce In ce mai binemai general cunoscutd, urmeazd. E mai puternic, cu mult,In Tara-Romlneascd, deeit In Moldova, mide, dupd Dosoftei,

1 Gasler. o. c., p. 27.2 V. asupra exemplarului de la Uppsala al Liturghiei lui, me-

moriul mieu in An. Ac. Rom pe 1926.

462 Istorta literaturii rornAnetiti

marele initiator, se observa numai o foarte slaba activitate peacest teren, pe clnd, pe terenul literaturii profane, se alca-tuiesc si se scriu cele mai insemnate dintre leatopisete. E fuábogat acest curent In Tara-Romdneascd supt Constantin Brinco-veanu, se sustine slab supt scurta stapInire a lui Stefan Can-tacuzino, se pierde supt Nicolae Mavrocordat.

Molive-le se inteleg usor. Aici cimpul de activitate al scriito-rilor e margenit. Un numar de cdrti indispensabile sau folosi-toare o'a talmacit, In volume frumoase, Cu limba buna. Trebuieun timp pentru ca acestea s'a' devie rare., pentru ca o nouà ti-parire, cu sau t'ara revisie, sa se impuie. Pana atunci o Inceti-neala a activitatii in opera de traducen i se produce. Pentru calucrul sa se fi petrecut altfel, ar fi fost nevoie de originalitateIn literatura bisericeasca, si de multä vreme opere originale nuse mai puteau scrie In aceastd materie. lar, pentru prelucrari,acelea le faceau Grecii In greceste; carturarii romIni ai. timpuluinu erau Inca In stare sd le intreprindd, daca si-ar fi simtitgust pentru aceasta.

Cine au fost conducatorii lucrara de traducen?Ca un mare traducator se puiea desvolta, daca ar fi fost reti-

tinul In tara sa, Nioolae Milescu. Adincul cunoscator de greceste(ladea Inca din Ianuar 1661 o huna talmdcire a raspunsurilorSfIntului Atanasiel. N'ar fi exclus ca tot lui sa i se datoreasca,si nu ipoteticul Istratie Logofatul, marea opera. Merara atraducerii, asa de plind de noutate In stil, monument incom-parabil al literelor romanesti, care e traducerea lui Herodot. Oversiune nouà a Bibliei, presintata de un manuscript pe caremi-1 arata cIndva d. I. Bianu, el are si o prefata. datata1667, e de huna' sama al lui Nicolae Milescu 2. Truda Moldo-veanului nu rdmase f ara folos pentru noua Infatisare roma-neasca a Bibliel Intregi datorita tovarasiei 'iterare pe care odomina Constantin Stolnicul Cantacuzino, oricare ar fi gre-selile de Intelegere, multe, din Biblia lui Serban-Voda.".

1 V. p. 460, nota 1.2 Iorga, In legeduril cu Biblia de la 1688 $i Biblia de la 1667 a

lid Nicolae Milescu, An. Ac. Rom., XXXVIII.

MarIle complIatli de crook/ 463

Mitropolit era supt Brincoveanul, la Inceput, Mitropolitul luisSerban Vodg., un Ardelean din l'e§tem, treeut pe la Tisinana,care fusese un luptdtor i un martir pentru causa cantaeuzi-neascd: Teodosie

Era un om sfInt, dar simplu, care n'avea nici cultura, niciinteligenta trebuitoare pentru a dilduzl pe sdvir§itorii revolutieiIn limba artilor religioase. $tia atit cIt sà poatd serie prefetecdtre Domnul sdu,8. Ciqd Gheorghe Maiota-i inchind Cuvintulla Patima lul Hristos, e/ nu gdsi pentru dinsul §i. lauda Invdtd-turii, ci se multdmi sg. pomeneascg. bdrbgliia lui cca mare la

desdvIr§ita mdsurdciune la norociri" i, mai ales,minunata rdbdare cu care suferia atunci In 1706 chinurileunei Indelungate §i grele boli. Necrezuta rgbdare la durerileceale eumplite, carde dupd vreame ti le pricinuia§te bdtrInea-tele ceale de multi ani, ca alt rgbdiltoriu by te aratd, devreame ce casnicii tài, i citi pentru cercetarea vin la chiliia ta,

mai virtos eu insumi, mgrturisesc cum cd alte strigdri nues din blagoslovita ta gurà, fdrd numai: Fie numele Domnuluiblagoslovit. Dumnezeu §i. Omul Isus au luat asupra lui a-tItea munci §i patimi pentru mine ce! pderttos, nepacdtosfiind el, §i eu pentru multimea pdcatelor mealc sà nu prii-

1 A se adauga la cele spuse despre rolul lui cultural, Studiidoc., XIX, p. 83 carte datà la Tirgoviste). Lipp el si un ne-gustor frances, sineor Boneu, negutätorul frantozul", Aricescu, Con-diCa, p. 219. Pentra moartea liii Brincm eanu, versuri,Cornisiei lstorice a Romdaiei, I, p. 309 si urm. In general, lorga,Activitatea culturald a lui Constantin-Vodd Brinco veanu, An. Ac.Rom., XXXVII; Citeva sari noua relative la legeiturile Cu Bisericaccnirtantinop_Hand in a dot.a jamdtate a secolului a XITE-lea, ib'd.,XXXVIII.

2 El fusese scos, inlocuit Cu Varlaam, despre care v. Bibl.rom., I, p. 217 si urm., surgunit la Tisinana. Venind in Scaun, Serbanfacu sa se judece de un sobor invinuirile contra lui reintegreazäIn demnitatea lui archipastoreasca, la 26 April 1679 Stoica Lu-descu, la inceputul Domniei lui erban, p. 20 O tesa la Teo-Iogie in 1898 de Paraschiv Popescu).

'La Mineele din BuzAu, prefetele sint de dinsul. Tot asa la Invdtd-tura preotilor pe scud Buzau, 7210 . V. Bis. ort., XIV, p. 703 siurm. Pune sä se traducä in 1704 Andrei de Cesareia (Wit., XVII,p. 881 i urm.). Coreespondenta lui ibid., pp. 751-3. Biografia lui,ibid. V. si Papadopulos kerameus, o. c., I, p. 351; IV, p. 390.

464 istorla Oteraturii romAneAl

mew cu rabdare putina dureare?" Care cuvintc, cu obicinuitata blIndeate strigind, pricinuesti nemasurata umilinta la cltisocotesc sa-ti aduca mingliare."

In Scaunul Bwr.aului statea de la o bucata de vreme din1691 un cleric care ni este cunoscut din cele gpuse asupraculturii grecesti In tenle nomine, tipograful lui Dosofieiu si allui Duca-Voda, fostul episcop al Husilor, Mitrofan. In noua sarqedinta munteana, el aseza o tipografie si se sluji de dInsapentru a raspIndi cartea bisericeasca In limba terii. 3f ineelesale, cu titlu i rubrici i unele parti romanesti adause la tex-tul slavon, pe care n'avu prin cine sa-1 traduca sau nu crezudi a venit timpul sa o faca, sint unul din cele mai frumoasemai imposante producte ale tipografiei noastre; ele aparura,In dotasprez_ece volume in folio, la 1698-9, Insusi episcopulBuzaului", se Inseamna cu mindrie pe fiecare din ele, fiindtipograf". In 1700 aparu prin osteneala lui, Intdia Carte decintari sau Octoih, tiparita In romaneste, T riodul lui, slujbadin Postul cel Mare, iesi pe urma, tot in 1700, poate pentruprima oara, cu o prefata de Teodosie, care amintia lucrarileanterioare facute supt Domnia si din Indemnul lui Brincoveanu:singure parimiile i sinaxarele erau romaneste; deocamdatal.

Apoi, cu o prefata de Mitrofan insui, aparu si Penticosta-riul, slujba de dui:4 Pasti timp de cincizeci de zile, In 1701.La acestea trebuie adaosa Pravoslaunica rnd rturisire din 1691si, In fine, doua Molitvenice

Succesorul lui Mitrofan In Scaunul din Buzau fu, In 1702,Damaschin, si el un carturar, om Invatat In limba latinacea slavona" 3, traducator harnic si de carti neiscalite de din-sul, care se deosebi prin activitatea sa culturald si la Rim-nic, unde trecu mai tarziu, tot supt BrIncoveanu (1708). Dela dinsul avem Apostolul din 1704, tiparit iarasi In Buzau deacest urmas, care era, cred, i un ucenic al harnicului Mitro-

Se In0ra.: Mineele, Octoihul, un Apostol Meirgetrlarul din 1691al Grecenilor; pentru care v. mai sus, cap. I, i Gaster, 1. c., p. 77.

2 Cf. 0 Bianu, In Almanahul graficei Romtne din Craiova, 1927,p. 44 0 una.

3 Bis. ort., III, p. 6. Cf. Al. Lapedatu, Damaschin episcopal sidascalul, Bucure0i, 1906 (din Convorbiri literare") i 1st. Bise-ricii, II, pp. 102 §i urm., 109 0 unn.

Madle compflatil de cronici 465

fani. Autorul prefetei e insusi episcopul, prin osteneall" cd-ruia iesise cartea la lumind.

Inca de mult Buzdul nu mai era singurul centru de culturareligioasd In Tara-RomAneased, Un strain, care venise ca mi-rean, din depdrtata tard a Iberiei, Andrei, In cdlugdrie Antim,statornicl un altul, Intdiu In mdndstirea Snagovului, pe careo administrd, reformind o, mai mulV ani

Antim era fiul lui loan si al Mariei. Ca sprijinitori ai sdi,el pomeneste pe un ieromonah Macarie, poate tot din Tara-Romlneascd, s't pe Mitropol.tul Teodosie`. Se pare cd fostul rob,rdscumpArat auns Insd undeva om cu oarecare stare Invdtdmestesugul tipografic de la Mitrofan, In Buzdu, cdci nu vedemunde aiurea ar fi putut deprindd. In curInd ajunse, nunumai un meter In aceastit arid., dar si un caligraf neintrecut,ale cdrui manuscripte fac admiratia noastrd ". Pe Blvd acesttalent, el posedd pe acel al xilografului, al desemnalorului;se pare a avea si pe acela de pictor, si lui If atribuie traditiazugrdveala capelei din Rimnic, unde a fost, un timp, episcop7.

Se spune cxpres in Ulu ca e o a doua tiparire a Apostolului Inromaneste supt Brincoveanu. V., pentru cea d'intaiu, mai sus, nota 1.

2 Daa e luata dintr'un izvor autentic stirea cà Antim s'a nascutdin OHO de bun neam i fiu al pribegilor din decindea Azo-vului", pe care o da I. D. Petrescu, citind un ms., In Mitro poliileterii, ar resulta ca Antim era originar din regiunea vechei Tane,Azouul, pe care, la pr,begia parinjilor lui, 11 stapiniau Inca Tur-ca. $i iarài, daca e adevarat ce spune Melhisedec In prefaja laa doua edijie a Didachiilor lui Antim, ca el a venit ca mirean intall, se inlaturd ideia, ce se presinta la inceput, ca el ar fi fostadus din manastirea ivirului la Athos, de unde vedem inteun rindaducindu-se In insula Skopelos un dascal, care a fost invajatorullui C. Daponte; Erbiceanu, Cron. greci, p. 124.

Biserica ortodoxa' pe 1883, pp. 211-4. Pentru biografia lui,cf. si Papadopulos Kerameus, Q. c., IV, p. 5.

Del Chiaro, p. 42.5 V. mai jos.

Astfel de manuscripte slut minunatul izvod al odoarelor Mitropo-liei, pastrat la Bibl. Ac. Rom., supt No. 671, i ms. 180 al ace-

Biblioteci, care cuprinde corpul brincovenesc neoficial de cro-nici muntene.

Emile Picot, NoCce biographique et bibliographique sur rim-primeur Anthime mAtropollain de Valachie, in Nouveauxmélanges orientaux, Mémo:res, t-xt s et traductions, pubrés par lesprofesseurs de l'école spéciale des langues orientales u'vantes, Pa-

so

466 Istoria fiteratuni rouldnest1

Un manuscript impodobit de dinsul, cuprinzind genealogii, sepdstreazd in Biblioteca Academiei spirituale dc la Chiev, In Mu-seul eil.

Tipdriturae lui incep la 1691, in noua tipografie domneascd,asezatä apoi de dinsul in vechea i bogata mAnastire a Sna-govului2. Primele tipdrituri sint Pareneticele" i niste acolutiigrecesti'l, dar in curind traducen i in romdneste, de cuprins re-ligios Incepurd a iesi de supt teascurile smerituIui intru ero-monahi Anthim Ivireanul Evanghelia fu retipdritd de din-sul in 1697, pe cind in 1693 el imprimase o altd Evanghelie;greco-romind. El mai dete la lumind In 1699 la Snagov Cartesau lumind, cu dreapte dovediri din dogmele Besearicii Rdsd-ritului", o traducere din Maxim Peloponesianul, cuprinzind opolemia pentru incepdtoriia Papei" ; Invdtdturilenesti" traduce de Filoteiu din Atos, care apdrurd In anul ur-mdtor, impreund cu Floarea darurilor", a cdrii cheltuiald opurtd Constantin Pdharnicul Sarachin

In acest timp, Antim formase elevi. Unul din acestia e Gheor-ghe Radovici, care se ingriji de tiparul Invdtdturilor"ardtà in prefald multdmirile invdtdtorului sàu, recomandindIn aceiasi vreme cartea ludrii a minte a cetitorului.6. Radovicirdmase pe lingd tipograful" de ódinioard, ajuns episcop i Mi-tropolit, vedem tipdrind dupd Octoihul din 17127-- Ined

ris, 1883, p, 250. Cf. compilatia, redactatd cu multa sirguinp, Inteoformd cam greoaie, a lui St. Dinulescu, Viata si activitatea mitro-politului Antim lvireanul 1708-16; Cernduti,1886, in-80.

$t. Berechet, In Neamul romiinesc literar, 1910, P. 217 si urm.E din 1709, scris la Tirgoviste.

2 Paisie, patriarli de Constantinopol, afuriseste, pe vremea egu-menului Grigorie, pe boierii munteni Matei Cocorescu, GhergheIani, fratii Ghinea, Radu $ufariul i Parascheva, cari opriserd nisteaveri ale acestei mAndstiri; Bibl. Ac. Rom., doc. XX 158.

V. Bis. art., XVII, P. 708 si urm.; Rev. (col., IV, p. 142.Tillul Evangheliei din Snagov, 1697.

6 Un ms. al cdrpi e pastraL lu Bibl. Ac. Rom., supt No. 276.6 O tdImAcire noao,... folositoare de suflet; carea din limba

greciascd In litnba rumIneascd s'au ostenit prea-cuviosul Intru ier-monahi Filothe:u Sfelagorqul... Mäcaru cd slut si mici, iarIntl-A In suflelul nostru de 1 pecetluescu ca i peceatea pre ciard."

2 Bis. ort., XVI, p. 800 si un. Cf. ibid., XII, p. 393 si un. V.

Mark compilatll de cronld 467

In 1715, supt Stefan Cantacuzino, Ceaslovul, cel d'intdiu Ceas-loy romdnesc

Un altul se duse Intaiu In Ardeal, In tara care atirna bise-rice0e, §i deci i supt raportul culturii, de principatul BrInco-veanului. Aici el reorganisd tipografia Vlddicai din Bdlgrad,care tipografie nu mai producea de multd vreme nimic. In1699. Wald cu Lumina din Snagov, apilrea din tipografia metro-politand a Ardealulur o Bucaavnii, un Chiriacodromion sau E-.vanghelie Invdtdtoare, ca ingrijirea lui Mihai Istvanovici tipo-grafului ô Ooroofikaxia.c".

In Prefatd ni se spune cä el fusese trhnis anume pentru a-cest lucru Incepu.cerd stdruintile pentru Unire de BrInco-veanu patrono adevdrat al Sfintei Mitropolii den Ardeal", ne-intimplIndu-sd de aceastd datd neamului nostru ruminesc aiciIn Ardeal meter pentru lucrul tipografiei 2". Precum Il trimi-sese, In Ardeal, Domnul, ascultind de stdruintile lui Antim,care se gindia la ai sai din Iberia, precum Atanasie din Antio-chia, trdind la Curtea lui Brincoveanu, nu uita pe cre§linii dinSiria, 11 Ingddui sd meargd. In patria Mitropolitului sdu, undeMihai Stefanovici 3" tipdri cdrti sfiute In 1710, addugind lasfir§it, In caractere exotice, versurile romd.ne.sti cu care se in-cheiau tipdriturile din Snagov, la care colaborase l. In 1713, infine, 11 gdsim la Stolita" i apoi In Olanda, pe acest tipograf 5.

In sfir§it, un al treilea Invdtdcel al me§terului strdin ar fiDionisie Floru ieromonahul, care tipdre§te In 1716 ludaicele luiAlexandru Mavrocordat §i care ar pdrea sà fie traducdtorul Inromlne§te al operei de explicatia Credintii scrise de loan Ca-riofil fl, popa Flor dascdlul slovenesc, hartofilax", daca acesta

si art. d-lui L. Rus din ziarul Tribuna, 1899 31 August si 1-iuSeptembre). Cf. Bibl. rom., I, pp. 369-70.

Cf. InsA Gaster, o. c., p. 279.2 Cheltuielile le purtau i cinstitul protopop Gheorghie notaresul

DAianul i Cu dumnealui Rat Istfan Chisfalud, odorbirAul Belgra-dului".

3 Mihai fiul lui Stefan, precum Gheorghe Radovici era Gheorghefiul lui Radu.

4 V. cele douA monografii citate la p. 419, nota 6, si Papadopol-Calimah, in An. Ac. Rom., XVIII, sect. ist., p. 149.

5 Bis. ort., XV. pp. 3M-2. kici s'a t pArit corespondenta lui Antimeu Hrisant.

V., pentru un ms., care cuprinde traducerea lui, Gaster, o.P. 311.

468 Istoria iiteratudi romAneel

n'ar fi popa Florea" sou Floru, harnicul scriitor si dascálslovenesc de la SI. Gheorghe cel Vechiu i".

Incá. din 1695-6, cind iscAleste si o másurátoare, In aceasta ca-Mate, Antim era egumenul Snagovului2. Ca egumen, el Ostravechiul sIu nume de párintele Anthim tipograful", pe care i-1dä un zapis cu data de 26 Maiu 1703g. Dar In 1705, dupä cepáritsi poate aceastä sarciná, el era numit, la 16 Mart, episcopde Rimnic4.

Aici fácu lucrári la episcopie si stabili, se zice, o tipografieronagneasa si greceascA, de la care n'avern insA mult In toatáaceastá vreme 5. lar de la Rimnic, la moartea lui Teodosie, in-timplata la 27 Ianuar 1708 6, el fu ridicat a doua zi de Brin-coveanu In Scaunul metropolitan al terii, de care era cal maivrednic 7.

Avem discursul pe care 1-a pronuntat la instalarea lui, de-venii din pescar" apostol", discurs plin de laude pentru taracare-1 adhostise vi-1 ináltase, de musträri pentru cei ce-si cál-cau datoriile de crestin, de asigurári a el va §ti sa-li lndepli-neascá, fárá erutare si fárä teamá, datoria de pástor, care ras-punde pentru sufletele ce i-au fost incredintate g.

S'a tinut de cuvint. Averea Mitropoliei a fost bine Ingrijitd 9,

demnitatea ei ridicatá in ochii terii si Domnului prin insusirileneobisnuite ale acelui ce o represinta; drepturile ei apárate

1 V. UrechiA, 1st. Rom., I, p. 822; Melhisedec, In Rev. p. ist., arch.si fil., IV, p. 523.

2 Erbiceanu, Didachiile lui Antim, pp. XV-XVII.3 Prin care .,egumenul Ignatie de la sf[i]nta mAnAstire de la

Grecii" se Intelege in privinta unor Tigaui cu dinsul §i tot pArintiisfintei manAstiri Sneagovului"; Bibl. Ac. Bom., doc. XX/258. Atunciapare Noul Testament.

4 Condica sfintei a Mitro poliei din Bucuresti, pp. 98-9.6 V. Erbiceanu, Cron. greci, p. VI, nota 1; Cond. sfintd, p. 104.6 Biserica ortodoxcl pe 1884, p. 814 (Cond. sifintif).7 Dipticul de la Chnpulung, in Cipariu, Acte si fragmente, p.

225; Pomelnicul Mitropoliei, In Bis. ort., XIV, p. 70.Ni se vorbe§te i de un Octoih ieqit la 1706 (7124) In tipografia

RImnicului.3 li vom analisA qi mai departe, reproduend pArtile mai In-

semnate dintrInsul.9 Pentru administratia lui, v. Bis. ort., XVII, pp. 748-50, 756-8.

Marile compilatil de cronid 469

fatA de ierarhii rdsdriteni i fatd de eretici"l; impreund cudinsul, pe urmA, veni lumina in palatul metropolitan. Se co-piar cronici, se caligrafiard izvoade, se a§ezd tipografia. SuptarhipAstotia lui, noua tipografie domneascd din Tirgovi§teBucure§ti2 dAdu la lumind un alt rind de arti religioase, deo deosebitA elegant5 In executie. Astfel, Liturghiile din 1713,tipdrite In sfinta Mitropolie a Tirgovi§tii", Ceaslovul pomenit,Pildele filosofefti, traduse din frantuze§te In italiene§le de DeChiaro, din aceastd limbd In greceasca vulgard de predicatorulCurtii, preotul Ioan Abramios §i din greceasca lui Abramios inromAne.5te de Insu§i Antim 3. Mitropolitul puse sd se tipdreascdIn 1713 attt traducerea lui Abramios, cit §i a sa proprie dupaaceasta, cu cheltuiala omului de incredere al BrIncoveanului,Mano Apostolo I .

Am vAzut a In 1711 Antim fu unul dintre acei frunta§i aiterli cari stdruird pe lingd Domn ca el sd se declare pentru.Musca'', cari Intrard In legAturi cu din§ii i duserd fIrd reserve

inteun chip compromitAtor politica pe care Vodd o duceacu socoteald I cu pazd de aire Turci §i spionii lor. Antim fuatit de vAdit 'Arta§ al du§manilor ImpdrAtiei, melt Constantin-Vodd se crezu dator sl ieie mdsuri contra lui. El oeru demisiaMitropolitului, §i. In jurul acestei demisii se Incinse intre Domn§1 Antim o discutie din cele mai interesante §i pe care o cu-noa§tem, din fericire, In toate amAnuntele ei, printr'o insemnarepdstratd In manuscriptul Didachiilor Mitropolitului §i publicatdimpreund cu acesta 5.

Bis. ort., XV, p. 60 §i iirm. Cf. an. 1887, p. 1019 §i urm.; Papa-dopulos Kerameus, o. c., II, p. 381 §.1 urm.; IV, p. 399.

2 S tramutarea se face in 1711 (Bis. ort., XV, pp. 392-3).8 Del Chiaro, p. 11 din vechea editie: Le massime degli Orientali,

traduzione dalla lingua franzese nella italiana, fatta da me e dedicataal principe Costantin Brancovani; per di cui commando il padre Giovanni Abrami allora predicalore al servigio di detto principeletradusse in greco volgare, ma non senza notabile alterazione; furonopoi tradotte dalla greca nella valaca favella per opera dell'accivescovodi Valachia Antimo; il (piale poi fece stamparle in amendue lesuddette lingue a spese di Maano Apostolo, 1713, in Bucorest, in16". In editia mea, p. 52.

Pentru acesta, v. Hurmuzaki, VI, p. 158 No. 87 .?*1 An. Ac.Rom., XXI, p. 238. In 1728, intilnim pe vAduva lui, Zamfira;p. 260, nota 1.

5 Ed. Erbiceanu, p. 96 qi urm.

470 Istoria literaturli romAnesti

Deci, la 13 Ianuar st. v. 1712, duhovnicul Brincoveanului,Mitrofan de Nisa, carele era sfetagoret, de la mdndstirea Dio-nisiului", se Infdtisd la dinsul, Antim, la vreame de chindie",pentru a-i comunica precum cd, pentru niste lucruri ce le-auadus întîmplärile vremei de s'au fitcut" §i in care Domnia-1bAnuia cd a fost amestecat, i se cere paretesis de bund voeamea si sd-mi las Scaunul sd es, au sà md scoatd Mdria Sa cusila si sà scrie la Tarigrad sà mà si calerisiascd". Mitropolitulascultii de poruncd si veni la Curte, uncle, vorbind In tainit"cu Domnul, Ii oferi a se retrage, dar Il rugä intdiu sa ceteasciidoudsprezece ponturi, pe care le pusese in scris, ca s1 se aflela cei de pre urind, spre aducerea amintc, §i sd cunoascd Neste-cine si nevinovAtia noastrd".

In aceastd expunere, el Sc jura cd n'a lacia oiclenie si nici n'agindit a o face contra Domnului si Casei lui, nici a vorbit con-tra lor. Apoi isi expunea viata intreagd, did o petrecuse InTara-Romdneascd: Eu aici in tard n'am venit de voea mea,nici de vre o sdrAcie sau lipsd, nici mdndstirea Sneagovului nuo am luat-o cu de-a sila; iard ce am lucrat In septe ani ce amfost acolo nu atita din venitul casei, cit din sudorile feateimele, lucrurile acelea mdrturisesc la toti si, mdcar cd MdriaTa nu pohtiai sit es de acolo, iar cine au fost pricinuitorii e4iriimeale vor da seamd innaintea lui Dumnezeu. Dar incaileaam iesit cu cinste si nimenea nu mi-au luat seama, cdci se ve-dea cä am fdcut si am adaos, iar n'am stricat, iar nici datorieam lasat". Nici n'a visat de episcopia Minnicului, dar, che-mat, s'a supus Domnului si a lucrat ce stiu toti, timp de treiani fdrd cloud luid". Si n'a iesit nici de acolo cu voie. Eram o-dihnit cu atita si-mi ajungea din destul necazurile ce petre-ceam... Mitropolia n'am luat-o cu sila", urmeaza el, nici cumite, nici cu rugdciuni", ci Dumnezeu i-a poruncit s'o ieie,prin gura Domnului si, ca si aiurea a cdtat si aici sd inmul-teased talantul ce i se Incredintase.

Plrisii si-i cunoaste, si nu se mird de pira zavistnicilor caricautd sd strice la bdtrinetd numele cel bun al Domnului. Dacdar divcula fati s cu dinsii, li-ar raspinge usor birfelile, fArd agrdi de rdu pe cineva, cum nici se cacle unui arhiereu, cdci In

P. 97.

Marile compilajii de cronici 471

toate cele doudzeci §i patru de capete" ndscocite Impotriva lui,nu este adevdri.

Paretisis formald nu poate face, cdci vi-a luat lndatoriri pri-mind cIrja, i Dumnezeu nu glumia§te", dar se va retrage Intdeere, .,ca sd nu socoteti ca-ti stdm Impolrivd". Dar Intreaba,e drept a i se face ap la bdtrInete? Nu tAgdduiele cd Mitro-polia e datoare, dar el §tie cd n'a ingrijit de dinsa altfelcit cum s'ar fi ingrijit de casa lui, iard nu ca un ndimit, ca-rele junghe §i stricd". Si cine nu e dator oare, din citi nefiarbem intr'aceastd ticdloasd tard? Cd, Intdiu, §i pe Maria Tate auz totdeauna zieind cum ca iaste datoare tara cu doua stile,§i mai mult, de pungi. Oare acea datorie Mdria Ta o faci, auIntimpldrile vremei? Adevdrat, IntImplarile vreamei!" Se maispune §i aceasta cum cd slut strein §i nu s'au cuvenit sd fiueu Mitmpolit! In I-Iristos sintem toti una; §i apoi n'ain fostnumai eu episcop i Mitropolit strein in Teara-Romdneascd, ciau fost i altii multi, precum sa vdd In condice §i precum sepolilicia§te In toatä Besearica, precum au statut i alti Domni deteard i streini, ca §i in toatd lumea, cä Dumnezeu au facutlumea slobodd pentru toti2". Aatim mintuie amintind Domnu-lui cd strAmutarea unui arhiereu e un lucru gray, ci fie dupdcum pohte,ti, i Dumnezeul Ned ;ä fie cu Mdria Ta" 3.

Ca rdspuns la aceastd frumoasd aparare, care cuprinde pa-gini din cele mai mi§cdtoare din cite ni le-a läsat trecutul §.1

se ridicd la mari indltimi de demnitate sigura, i se dddu Noie,dupd cincisprezeee zile, a vorbi din nou. In acest timp se gd-sise intrebuintarea a trei din pungile pe care i le puneau Insamd du§manii. Antim roagd pe Domn a se interesa de soartacelorlalte patru i o va descoperi. Deie-i o adeverintd pentrutoate, i atunci, pentru a se pune capat scandalilor", va faceparelisis. Si a§a vei fi §i Mdria Ta fdra pacat i eu multamit §iodihnit." Altfel, se va face un pacat, cum s'a fdcut cu PaMar-hill de Alexandria; ie§irea lui din Scaun va fi, nu o caterisire,ci batjoeurd Besearicei lui Dumnezeu §i sl'intelor taine". Nuse cuvine sd iasd din Scaun obidit §i cu lacrdmile pe obraz".Si nu e bine ca la cele biserice§ti Domnul A. se pripeasca mai

Se inentioneaca, mire acei ce le 51iu i le des.iprobu, §i Mitropolitul de Adrianopol: Adrianul".

2 P. 102.3 P. 103.

472 l5teria literaturtl rominestI

mult decit la cele politicesti. Rdul", Incheie el, a face iastelesne, iar a se desface iaste cu nevoie"

Cuvintele acestea cAlduroase aflard ascultare la BrIncoveanu,care putea fi pe acest timp, cum ni-1 zugrdveste un agent sue-des, nesigur i blnuitor din pricina bdtrInetelor" la care a-junsese, dar era ni-o spune acelasi Impdciuitor,cuminte, om de Inteles" Antim l'Amase Mitropolit pAnd la cd-derea lui Constantin-Vodd.

dupd aceia chiar, stefan Cantacuzino 1 tratd cu cinstebundvointd, vedem pe Domn scutind mdndstirea fdeutd laBucuresti de prea-sfintitul nostru Intru Hristos pdrintele sufle-tesc chir Antim Ivireanul, Mitropolilul terei". E vorba de bise-rica Antim, i prin testamentul" lui al doilea, care poartddata de 20 Iulie 1715, Mitropolitul cArturar hotdreste cd dinvenituri se vor pldti totdeauna i mesterii de la doud tipografii..una greceascd si alta romlneascd"

Cu Nicolae Mavrocordat insd, Antim trdi foarte rdu. Ne-putind sä mai negoc.e.e cu Rusii ca In 1711, Mitropolitul se fo-losi de noul rdzbolu al crestinilor contra ImpArdliei turcestiIn 1716, pentru a lega relatii cu Nemtii. L-am vlzut preghtindprinderea Domnului. Acesta, Intorcindu-se In Bucuresti, 11 ca-terisi In August, lar In Septembre, dupd ce sosi decretul pa-Lriarhal, care-1 trata de vrdjitor" si criminal'', 11 dddu Insama unor Turci pentru al duce la locul sdu de exil, munteleSinai In cale insd, acestia se desfdcurd de bdtrInul cdlugdr,InecIndu-1 In apele Tungei3

Antim", serie, IndreptAtind crima, succesorul sau Mitrofan,

1 P. 106.2 Hurmuzaki, IX1, p: 519. Scrie lui Hrisant In chestii religioase

(Bis. ort., XV, p. 487 si urm.).3 Melhisedec, in Erbiceanu, Didacliii, p. XVIII si urm. Testa-

mentul" fu stricat la 1717, pentru datorii (Bis. ort., XV, p. 398urm.`. IncA de la lidie 1710 se scrisese In romAneste pentru Mi-tropolit Shijba sfintului Antim". V. mai departe. Cf., pentru a-ceastà fundatie a lui Ant:m, Dinulescu, o. c., pp. 74-8 si urm.; Bis.ort., IX, p. 63 si urm.; Condica Supliment

Cf. Erhiceanu, 1. c.,; ms. de cronici citat de acelasi, ibid., p.XVII; Cipariu, Acte si fragmente, p. 226; Condica sfintcl, p. 111 siurm. InsA la 4 Mart din acest an, fatal pentru clinsul, Antim obti-nea de la Nicolae-Voda intlrirea privilegiului pentru mtinAstireasa;.Bibl. Ac. Rom., doc. XIV/30.

MarIle compllatil de oroniei 473

nu s'a tinut de datoria-i arhiereascii, ei primise a se amestecaIn cele politiceti i."S'au atribuit mai multe opere lui Antim din Ivir. C. Er-

biceanu credea cd ar putea sd fie a lui o traducere din 1692 acelor cloud pIrti din 'A:LaproXo,v co.yrripix, Spdseniia" sau Mln-tuirea Pdcdtosilor" a lui Agapie ieromonahul din Creta, sichiar i Minunile Precistei, cu care se mintuie manuscriptul pecare el l-a avat la IndknInd 2. Stim Insd astdzi cd atit o lu-crare clt i cealaltd au fost fAcute de un oarecare Cozma, care-sisi Inseamnd numele pe alt manuscript3 si care a mai tradus,tot din greceste, si un alt Pateric sau Vietile schivnicilor4, ec-lectic din caree i se 'Area iardsi d-lui Erbiceanu cd uncle partiar fi scrise de Antim '. E autorul unor versuri: sfdtuiri politice

crestinesti", cdtre Stefan Cantacuzino3.' Nu e indoiald Insdcd, In adevdr, Antim a prelucrat slujba in romdneste a Sfintuluial arid nume Il purta. Splendidul manuscript al BiblioteciiAcademiei Romhie spune inteadevdr ca aceastd acolutie a fostredactatd ,,de prea-sfintitul si de Dumnezeu trimisul Mitropolital Ungrovlahiei chir Anthim, al doilea, de la Iviria; cu a cdruiaporuncl s'au scris" s'a copiat adecd acest manuscript InBucuresti, la leat 7218, In luna lui tulle".

In Invii(eitura bisericeascci a sa el dddea sfaturi preotilor, cd-rora Ii vorbeste astfel: Intre celelalte sclrbe ce am, de mardnesc la inimd, iaste aceasta cea mai grea de ma Intristezsi Ind mIhnesc mai mult, cd vdz Intre preotii miei atita prostie,atita neInvdtAturd i atita nedumireald, cit cuno3c cd nu pu-teti faoe vre-un ajutor sau vre-un folos ticdloasei turmei"

Bis. ort., XV, pp. 397-8. Cf. brosura lui N. Dobrescu, despreMitropolitul Antim i Iorga, Istoria Bisericii, II, p. 4 i urm., 48

urm.Prefata la editia a doua a Didachillor.

3 Gasler, 1. c., pp. 282, 284-5.Ibid., p. 284.

5 L. c.6 Traduse in Bis. ort., XIV, p. 333 si urm. Cf. Papadopulos Ke-

rameus, IV, pp. 92-3 (82). In Lampros, I, p. 290, se menpo-neazA o lucrare greaca urmatA de Antim.

No. 406.Bis. ort., XVI, pp. 769 si urm.. 912 si urm.; XVII, PP. 130 gi

urm., 225 §i urm.

474 Istoria literatudi romlinestl

Dar titlul lui de glorie sint predicele pe care le-a tinut camaropolit, Didachille, care formeaza In acelasi timp unul dincele mai maiestre monumente liierare pe care ni le-a transinissecolul al XVIII-lea.

Un intaiu manuscript al lor a fost descoperit de episcopalMelhisedec si publicat, supt ingrijirea d-lui I. Bianu, de Aca-demia Romind. Un al doilea, autograf, cuprinzind douazeci sisepte de predici, cele cloud. apologii Care Domn, analisate cevamni sus, patru panegirice, un cuvint despre Spovedanie si altuldespre Pocainta, a fost gdsit pe urma de C. Erbiceanu si ti-parit In 18881. O alta culegere, sau primal volum al celeicunoscute, a can't In sfiirsit In mina episcopului Melhisedec pechid se tipdria aceastd din urma editie. Acest volum e Intovard-sit de o prefata, In care se spune cä lucrarea e o adunaturasi o traducere si se recomandd preutilor si crestinilor" in deobste. 0 cercetare a acestei colectii, care nu s'a publicat Inca,a tiparito Melhisedec, In Analele Academiei Romine", X3.

Discursuri stia sa tie si Dimitrie Cantemir, care li Invatasemestesugul de la Ieremia Cacavela probabil I. Un discurs a tinutla luarea In stapInire a Scaunului pe care-I asteptase atilavreme, In 1711. Contemporanii, cari 1-au auzit, isi aduserd a-minte de aceasta cuvintare, care nu pare sh' fi fost in obiceiulterii. Si asa", scrie un cronicar, si el un om cu ritoric, in-[rind In oras, au mers la biserica lui Sfintul Nicolae, mide i-aucetit molifta de Domnie chir Ghedeon Mitropolitul terii, si deacolo, mergind la Curtile domnesti, s'au cetit fermanul Impara-tesc, si, dupä obiceiu, i-au sarutat boierii mina si poula,ca unui Domn linar, in Divanul cel Mare. Dapa acestea lote,§i Dumitrasoo-Voda au Meat voroava singur la toti de obste, eàera slovesnic la aceste, zicInd sd fie unii catre altii Intru dra-goste, portind pre cei batrini ca pre niste parinti, pre cei devirsta ca pre niste frati, pre cei mai tineri ca pre niste fii,al-Mind ce ar fi folosul unirii boiereti, si dupa aceia au imbra-cat pe Caimacami ca caitane, multamindu le de slujba" '.

1 Didackiile Nude in 111:tropolia din Rueuroti de .1.n1'nj li):eanul;liparile de C. Erbiceanu.

2 VOIUMUI se 016 astAzi la Bibl. Ac. Rom., ms. 525.3 P. 1 si urm.4 \. si Rev. 1st., VI p. 336.5 P. 90.

Marile compilan de cronld 475

In exil el a avut prilej sa-si arate Insusirile oratorice. Numaicit discursurile nu le pronunta el, ci fama pe copiii sai sashlluceasca cu dinsele. A§a unul dintre cei mai mici fii ai luiDimitrie-Voda, erban1, inu la vriSta de septe ani, prin 1714,un panegiric latin Tarului 2 iar, pentru a nu raminea maipre jos, principele cel mai mic, care era sa fie un literal ruscelebru, Antioh, celebra in 1719, la vrlsta de unsprezece ani,virtutile Sfintului Dumitru din Salonic in grecestel.

Am avut prilej sa mai vorbim i aiurea de discursurile ti-nute de doi dintre f iii lui Brincoveanu, Stefan. cel mai iubitorde carte, i Rada'. Am splis ca aceste discursuri au trebuit safie alcatuite sau temeinic refacute de predicalorul Curta Gheor-ghe Maiota, care a publicat insusi i in romiinqte una din celemai frumoase cuvintitri ale sale la praznicele mari"

Se mai pomenia, díntre cuvintarile luí Maiota, care era unpreot cretan i rasplati pe urma cu dusrnania binefacerileBrincoveanului, o didachie cu prilejul serbälorii SfintuluiAlipie Stilitul". E/ fu Inlocuit In atributille sale de predicatorde catre loan Abrami sau Abramios, §i el preot si un personagiufoarLe neastimparat, care facu politica austriaca supt NicolaeMavrocordat suferi consecintite 7. El a tradus, schimbindpe alocurea, o traducere a lui Del Chiaro, care a devenit in ro-mane§te Pildele filosofe§ti, dar s'a tiparit i in forma grcceascape care i-o daduse Abramios 3.

Sirghie?2 Tocilescu, Raport, p. 64 si nota 3; unde se vorbeste si de edi-

rusesti i latinesti, ale acestui panegiric.3 Cf. Cyllenadie al Rimnicului, Principele Antioh Cantemir,

Revista noud. II, p. 1; Tocilescu, Raport, p. 64, nota 3, mide sevorbeste si de un ms.

Au fost tiparite, cum s'a spus acolo p. 19 de Antim, laanii 1701-2, cele dona' d'intaiu: la Sf. Constantin si la SI. $tefan,ultimul pronuntate la Sinta-Maria si la Patima lui Eristos in anii1703 si 1704. Publicana lui C. Erbiceanu, care da traducerealor romaneasca l'ara textul grecesc , e intitulata: Patru ca-adule bisericesti compuse in greceste de $tel in, fiul lid ConstantinBrincoveann, la di/ente ocasiuni, etc.; Bucuresti, 1891.

V. mai sus, p. 49 si 63.6 Erbiceanu, Cron. greci; p. 136; cf. Del Chiaro, pp. 44-5.

V. mai sus, p. 190. Cf. Vanderbech, 1. c., si Bis. ort., XV,pp. 388-9, 395 si urm.

V. mai sus, pp. 422-3. Cf. Papadopulos Vretos, o. c., I, p. 42;Sathas, pp. 413-4.

476 Istorla literaturti,roniSne0

In srusit, din Didachiile lui, Daponte avea un manuscriptcare cuprindea patru discursuri la Buna Vestire, tot pe a-Inca la Patimile Domnului, data la Sfintii Petru si Pavel siun altul, tinute toate la Bucure§ti supt Brincoveanu. Lui Da-ponte i se pdreau lucruri excelente i vrednice de a vedealumina tiparuluii.

Acesti predicatori ca §i Antim, acesta ca §i cei urmardIn amvoanele bisericilor domnesti din Bucurqti i Ia§i aveau camodel inaintea ochilor pe acel Demostene ca anteriu al greci-tAtii de cadelnitd, care a fost Ilie Miniat, predicatorul coma-nithtii grecesti din Venetia.2. Maiota poate, Abramios de sigur,auzird pc marele orator eclesiastic si se inspirard de la din-sul. Antim nu i-a cunoscut, de sigur, decli prin cetire mdiastrareloricd.

Fireste cd discursurile religioase ale celor doi Greci au pen-tru noi o insemndtate cu totul secundard, inainte de toatefiindcd slut scrise de predicatorii Curtii in greceste, precumtot In grece§te au fost poate §i rostite. Cu tutu' altfel pentruAntim.

Dar nu e ntunai acesta motivul care atrage puternic atentianoastrd cdtre Didachiile harnicului Mitropolit. De sigur cd inele e multd imitatie, In volumul descoperit In urmri multdtraducere chiar; de sigur cd avem destuld eruditie migAloasd deteolog, care nu se cetete si nu se poate ceti. Dar, afard de par-tea banald i moartd, e §i o alta, care nu e cea mai intinsd,dar ocupd multe pagini din Didachii". E aceastd parte ori-enald In care ne Intilnim cu experienta oratorului i prin

cunoastem sentimentele personale.Ascultati-1 min descrie societalea romaneascd din 'film pul

salt, cu indignarea supravegheterului tunmii cele cuvintAtoare,ctun o mustrd §i cauta sa o indrepte catre o viatd curatapotrività cu voia lui Dumnezeu. Ce neam injurd ca noi, delcage., de cruce, de cuminicaturd, de morti, de comindare, deluminare, de suflet, de mormint de colivd, de prescuri, de is-povedanie, de botez, de cununie si de toate tainele Sfinlei Bi-

i In Erbiceanu, Cron. greci, p. 136.Asupra aruia, v. ibid., p. 411.

serici?... Noud ni pare -bine, i ridem. De sInt aceastea lucruricrestinesti, zicà cine are Dumnezeu." El aratd pe pdrintiHid si bdtuti, pe bdtrini necinstiti, pe boieri, pe Domni bldstd-mati, pe arhierei despretuiti, pe preuti i cdlugdri deflimati

clevetiti. Bisericile sint socotite ca niste grajduri": In elecredinciosii, falii credinciosi vorbesc, rid, g lace cu 3chiulunul altuia mai rdu &CH pe la Circiume". Cind vine o serbd-toare, Rominii se adund pentru a bucura pe draCul. Ei vind

cumpArd ca i in zilele lucrdtoare i petrec fär mdsurd, caniste dobitoace necurate, tdvdlindu-se In rdsfAciu.nile cele spur-cate si de nimica zburdind ca niste cal sirepi, fdra de zit-bald si fdrä de rusine".

El porunceste Insd mestesugarilor i negustorilor sä cinsteascdodihnei lui Dumnezeu, Inchizindu-si cdmdrile

SI vil. Inchideti präväliile, i niel sá vindeti, nici sit cum-pdrati, nu numai de la crestini, ci nici de la Turci, nici dela altii, nici sd lucrati." Cdci altfel li va pedepsk si va alergapentru r.Leasta 1 t ajutorul Domniei 2, nu numai la armele luiduhovnicesti. Si nimeni sä nu socoteascä din voi i sd zicd.In mima lui:. Dar ce treabd are Vldclica Cu noi, nu-si cautdViuidida lui, ci se amestecd Inteale noastre? De n'ati stiut pdndacum i de n'au fost nimeni sui và invete, iatd cd acum vetisti cd am treabd Cu toti oamenii clti sint In Tara-Romdneascd,de la mic pAnd la mare, si pAnd la un copil de titd, afarddir ligini i dir, cela ce r u slut de o leage cu noi. CAci inseama mea v'au dat stdpinul Hristos, sui vA pasc sufleteste,cá.pr.e niste oi cuvIntdtoare, si de gitul mieu spinzurd sufletelevoastre si de la mine va sd ceard pre toti, iar nu de la altii,'pla and và voiu fi pdstor3." Dad. au ei nevoi greale" care-iindeamnd A. calce linistea Duminecii cdci Vlddica stie .decite suf ere tara ga de la cei ce std.pinesc pamIntul acesta"6,el oare nu le are?

JatA acum rindul puternicilor i bogatilor, dupd al meseriasi-lor i negustorilor. In posturi, ei, dacd. se spovedesc din buze, ofac numai din obiceiu, de rusine ori de frica stdpinilor" sau

1 Pp. 24-5.2 P. 263 Ibid.'P. 4.

Pvarb compilatli 1e cronici 417

478 istoria literatur6 romSnetill

§i a unor Intimpldri" I. Sint unii cari-§i fac Ms de taina spove-danici, tiind pe lIngd duhovnicul de la ora, cdruia-i mArturi-sesc gre§elile mdrunte, un duhovnic de tail, un om prost"silos, cdruia-i spun, pentru ca sà le ierte, dupd datoria lui,vinovdtiile cele grele, pdcatele cele mari 2. Ei uità sà spuie cämlnam. carnea §i munca fratelui nostru, cre§tinului, i bemsingele §i sudoarea featei lui, cu läcoiniile i nesatiul ce avem";ei nu-§i mai aduc aminte de nedreptatile §i plrile cu care §i-auhick-cat sufletele 3. La postit, aceti frunta§i ai terii nu-§i afldlocul de nemultdmire §i de poftd. Iliip§tesc asupra verzelor,injurd legumile, zicInd: In zddar s'au adus In lume". Apa o beaucu sild ca o &Rorie, §i cei mai multi me§te§urguesc bdutura,m'ingtindu-0 pohta Ion, unii Cu braga, altii cu beare, altii cu ver-bet, altii cu liverji, altii cu mied*". Si femeile ion, femeile tim-pmilor nouä care nu mai §tiu ca Sara sd &eased masa oaspe-

Cdci minile nu pot frdmInta pinea, fiind pline de inele§i de scule, precum fata li-o acoprir fleacurile drace§Li".

Iar, clt despre preutii lui, ei I§i au Ined partea In aceastdsatird cuprinsd In ramele predicei religioase. Prin vina lornu se lumineazd poporul, prin vina lor nu se curdtd sufletele§i cad In pierzare. Ei, cari trebuie sà aibd graiu de adevdr,lasd sd stdpIneasca tdcerea In casa lui Dumnezeu. Atunci and,spune Mitropolitul, citaniele i tlicurile, voiu indrAzni a zicecd sInt mai bune decit citania sfintei Evanghelli"5.

Dar, chiar cind avem a face cu purà fraseologie bisericeascA,cu vechea, ve§nica i banala morald, In formele vechi fixate detraditie, frumuseti literare de§teaptd atentia cetitorului §i-I facsà urmAreascà mai departe predica lui Antim. Ici o frasd cume§te§ug Intoarsd, dincolo o comparatie originald. Dupd ceau ascuns soarele toate razele lui §i s'au stills de tot lumina:zilei in.tru Intunearicul noptei, §i. cInd ceriul de osteneald aufost Inchis spre scum toti ochii lui, atita tit nici luna nu prive-ghea, nici una din stale cele mai mici avea deq.chise timplele lor

a P. 94.I p. 95.

Pp. 95-6.a p. 112.

An. A. Rom., X, p. 16.

Mar% campllatii de cronici 479

eeale de argint i." Cum face ariciul", scrie el aiurea, cd,dupd ce mearge la vie, Int.diu se saturd el de struguri si apoiscuturd vita de cad broboanele jos si se thvaleaste pre dinsele,de se infig In ghimpii lui, si duce si puller'. Si nu slut sin-gurcle pe care le-am putea culege in Didachiil

E curios cum de nu s'au publicat aceste minunale Invdtdturi.atunci and, nu numai operele lui Maiota purlInd numele beiza-delelor, dar si ale lui proprii s'au tiparit pe greccste, i chiarpe romdneste. Biserica romdneascd a pierdut fàrä indoiala multprin aceasta, cdci prin manuscripte discursurile nu s'au rdspIn-dit el'e au rdmas fdrd influenta. Abia tdrziu scoala ardeleanda pus in circulatie, a popularisat propovedaniicuvinte", care au o build forma romdneascd, fiind opera frun-Lasilor culturii noastre, dar n'au. energia i farmecul discursu-rilor lui Antim Ivireanul.

Pe de altd parte, se pare cd dintre Mitropolitii cari i-au urmatunii erau totusi oameni cunoscdtori i iubitori de carte,

pdslori sufletesti plini de rivnd , nime n'a mai urcat trepidece duceau catre ainvon pentru a Intdri i minglia In romanestesufletele credinciosilor. CuvIntarile care, cum ni spune Di-mitre Cantemir, se rostiau la Ingropdciunea Domnilor, devenirdfoarte rare, intr'o epoch de schimbare caleidoscopicd a cirmui-torilor nostri5. Si, chiar de s'ar mai fi rostit, cum vedem dinIorgachi Logofdtul cd se rostiau discursuri la serbdtorile maricum shatem Indreptgiti a crede cà se fdcea la instalarea vre-

I. P. 51.2 P. 73.

Unele slut Insä numai formulare, ca Intrebgrile pentru du-hovnici.

* Aceste manuscripte slut rarisime.5 V. Descriptio Moldaviae, p. 99: Laudd pe mort intr'un lung

discurs, li pomeneste virtutile, arata terii ce a pierdut In el, min-glie apoi pe asistenti pentru nenorocirea lor i li dit dadejdefiul sau urmasul va dovedi aceleasi insusiri". El se gindeste, desigur, la discursul pe care Ieremia Cacavela, predicatorulmoklovene, il va fi promintat In 1693, la moartea lui Constantin Can-temir. Lui Cacavela atribui i traducerea de jurnalc despreasediul Budei din- ms. 66 de la Museu, acum la Academie. V. ar-ticolul d-lui Karadja, despre el, citat mai sus.

480 lstorla llteraturii romAnestl

unui nou Domn, oratorul vorbia In forma solemnd greceascd,pentru a-si recomanda astfel cunostintile.

Citeva notite despre aceastd elocventd religioasd in limbdslidinä pe pdmInt romdnesc putem culege din izvoarele istoriceale epocei. Supt Constantin Mavrocordat In Tara-Romdnea.scd,cdlugdrul Macarie Maridakis, un pretentios orator, care refusaali serie cuvintdrile si a da invdtAturil In mestesugul sdu allora,incinta pe auzitorii sdi din Bucuresti, si Domnul puse pe Con-stantin Daponte sd-i noteze pe furis elocventa Mai putin pre-tentios, Antim diaconul, care vorbeste, supt acelasi Domn, la

consimte redacta discursurile iar ieromonahul Nico-lae Mauroeides, din Cefalonia, tipdreste chiar in acest oras, la1756, un av37.-/(09'. In fine, supt loan, fratele lui Constan-tin-Vodd, un invdtat patriarh, Silivestru de Antiohia, care era uncunoscut pictor si a tipdrit In Iai Liturghia greacd i arabd,nu servia numai, spre admiratia tuturora, in aceastd limbä, cipredica in greceste, din ainvonul bisericii domnesti

Ca sd auzim, nu prelucrdri din romdneste de mari discursurigrecesti, ca in cdrtile lui Major si Clain, ci o elocventd.pulernicd, Insufletitd de ideile timpului, tratInd nevoi, aspiratii

sperante pe care nici Antim nu le putuse intelege cu minteasa de strdin, trebuie sd mergem pAnd la staretul bucovineanVartolomeiu Mdzdreanu. Dar aclivitatea acestuia, asa de depdrtatde Antim, asa de vrednic de o cercetare deosebità, i amdnun-titd, se tine de alt curent si va fi tratatd In acela 5.

Intorcindu-ne la vremea lui Antim Ivireanul, intre traducd-torii de cdrti religioase din vremea lui, afard de numele cunos-cute ale Grecenilor, am intilnit pe al cdlugdrului Filoteiu de laSfintul Munte, Sfetagoretul", cdruia li datorim versiunea romd-neascd a Invd(dturilor creftinefti §i a Florii darurilor, Asupra

Erbiceanu, Cron.2 Ibid., p. 137.3 Ibid., p. 132.

Ibid., p. 103. Un ins.In Bibl. Ac. Rom., No. 3

5 In fine, circulare alede Ca pele de p3riincd(Bibl. rom., la acest an).

greci, p. 132.

de Predici romanesti din sec. al XVIII-lea41.lui Antim s'au tiplrit la 1714, supt numelesi Capete pentru invdfritura bisericeascd

Marile cornAatil de cronlc1 48.1

lui ni lipsesc, i ni vor lipsi probabil totdeauna, once fel depoate sà fi fost un Grec de origine i unul din alu-

gdrii lui Antim la Snagov. Acela§i lucru s'ar putea crede des-pre necunoscutul Cozma, eaci pe timpul lui Anlim o §coalàclilugAreasca, trebuie sà fi existat in Snagov GrAmAticul Vlad,care a tradus o operà de edificare supt titlul de A pdato§ilorrukrturisire" nu credem sä fie 1p.urrroXwv ourcy¡pct 2, va fi fiindpoate Vlad Botulescu de MAlNie§ti, de ale cArui traducen i deopere profane va fi vorba mai departe.

Un Polon din Liov, stabilit In Bra§ov, se pare, un dascAlInvdtat, care §tia limba terii de unde venise, limba aceleia Incare se a,sezase §i, pe iîngä acestea, ceva 1atine5te, greee§te,slavcne§te, Alexandru dasalul, traduce in 1694 Penticostariul §i.dd In 1697 o psaltire slavo-roming. Cu

Ni se vorbe§te de un manuscript ce pare sà fie un extrasdin A pàcdto§ilor mintuire" E scris In 1698 de Dania dinChnpulung, unde, In mAndstirea Adormirii Maicii Domnului,trisc traducittorul Melhisedec., egumenul ei pe vremea lui Ma-tei Basarab, i intemeiase o Upografie 5 .

Acest Daniil, un Romln, s'ar putea sl fie viitorul Mitropolit allui Nicolae-Vodd Mavrocordat i suceesorul lui Mitrof an In17206. In pdstoria lui, s au tiplirit clteva cArti religioase, Intovl-

Crestomatia, I, pp. 312-4, 314-5,ms. 26, acum la Academie), §i la

Bis. ort., 1887, pp. 103-5; Rev.

31

1 Pe lima, manbistirea, lirsitA de tipografia ei, care a fost str6.-mutatà aiurea, a decAzut rApede. IncA din vremea lui Sulzer, Sna-govul era o inchisoare de Stat, unde se tineau boierri din opositieCu pine si ap5., In lanturi ; Sulzer, III, p. 211. In 1817, dupi uncatastih al averii ei Bibl. Ac. Rom., doc. XX/1 arti erau Innumitr de treizeci si una numai, toate de slujba, in romitne§te, gre-ceste i slavoneste. Cf. si bro§ura mea lildnilstirea Snagovul, Bucu-re§ti, 1926.

2 Dou6 msse la Museul National, Nle 196 si 883, acum la Acadeinie.V. Gaster, o. c., p. 282.

s Gaster, O. c., pp. 271-2. 279;Mssle sale se pastreazA la Museubiserica Sf. Nicolae din $chei. Cf.Rom., I, pp. 118-20.

4 Gaster, o. c., p. 282.6 Art. Ac. Rom., XXI, p. 204.6 Cond. sfintd, p. 119; Bis. ort., XIV, p. 70. Corespondenta

Mitrofan cu Iirisant, in Bis. ort., XV, pp. 778-80, 782.

482 isterIa 0teraturil romdne0

rdsite de obisnuitele versuri 5chimpe si banale cdtre sternadomneascd si de vre-o prefata de Inchinare dare Domn, carelasei in linnet pe cei vechi ea Invdtdtura i cinsteste tara prinstdpInirea unui astfel de iroos'''. Astfel, In acel an 1720, Oc-toihul In 1723 Evanghelia, In 1724 Catavasierul, In 1725 Bo-tezul, In 1726 un alt Octoih poa.te, Triodul §i .51ufba Sf. An-drei Criteanul, cu cheltuiala protopopului bucurestean popa,Nicola ot Prund", In 1728 Liturghia 2, In 1729 Molitvenicul,In 1731 un Ceaslov §i un Octo1h, In 1732 un Chiariacodromion.

Intre aceiasi scriitori religioi trebuie sd mentionam si pe`Stoica ucenicul dasalului Damaschin, episcopul Buzduluial RImnicului, carde acum Invatä copiii la scoala sloveneascaIn Bucuresti, la Sf. Gheorghe cel vechiu". Acum", adecd la8 lanuar 1728, dud mintui de tradus, din limba pe care opreda la scoala domneascd, niste semne ale venirii lui Anti-hrist", care nu vdzurd. niciodatd lamina". El trebuie deosebitde Stoica tipograful, pe care vom avea prilejul sd-1 IntIlnimlnainte. Pdstorind de la 1720 la 17324, Daniil se poate zice cda fost Mitropolitul lui Nicolae Mavrocordat In a doua Domnie

Lui Damaschin, strImutat la Rimnic, nu i-a urmat la Buzdu,unde tipografia se odihni multd vreme, un prelat harniccult. In Illmnie insd, al doilea succesor al lui a fost, de la5 Decembre 1725 5, Inochentie, c,are a pdstrat buna traditie alucrului literar. Din tipografia RImnicului, Intemeiatd Incd deAntim, el fku sd apard In 1730 un Molitvenic §i In 1731 un

Care aceasta iaste mare laudA i podoabA tArii noastre, devreame ce s'au invrednicit unui iroos ca Maria Ta". Prefata Octoihuluidin 1720.

Gaster, o. c., p. 309. Peutru Daniil, v. 0 Bis. ort., XVII, pp.654-6.

3 Succesorul imediat al lui Antim a fost Mitrofan de Nisa, Grec,a cArui administratie nu s'a insemnat prin nimic. V. cronica oficialla lui Popescu, p. 51 i mai sus, apArarea lni Authn, p. 423.Indicatia msului n'o pot regAsi.

4 Condica stinta, p. 119 si urm. Cf. Odobescu, Miscarea literarefdin Tara-Romancascel, in Scrieri, II, p. 311.

5 1st. besér. din Scheai, p. 82. Succesorul sAn, Stefan din Govora,c confirmat la 15 Octombre 1726 si moare, otrAvit, se zice, la20 August 1727 (ibid., pp. 85, 87-8 . Inochentie moare la 12 A-pril 1730 (ibid.). La 1724, Sapte Taine.

MarIle tompliatii de cronIcl Ag3

Pried, ale cdrui ornamente si tipar slut Cu mull superioare celordin tiplriturile Mitropoliei bucurestenel.

mire scriitorii bisericesti de pe acest timp, avem, in fine,un poet, singurul poet al epocei: Teodor Corbea, care, dupl.Dosofteiu s't fd.rd a avea probabil cunostintá' de dinsul, a pre-f dcut In stihuri romdnesti Psaltirea.

Era un Brasovean, dintr'o familie pe care adese ori am avutocasia s'o mentiondm In aceste studii. Doud din rudele lui,Ceausul David si fiul acestuia Sebastian poate cd. Teodor,fiul lui Ioan, era vdrul acestui din urmd,Indepliniserd misiunila Muscali din partea lui BrIncoveanu si vor fi r/mas acolo.,$i el Intrd. In serviciul Tarului, ImpAratului" crestin de laRdsdrit. Acestuia 'ti si dedicd. el la 1720 lucrarea sa, pe cindera Vel Pisdriu i Cantilar al prea-puternicii Imperatorii mos-chicesti". Un exemplar manuscript 11 ddrui bisericii din Schei,In anu 1725, luna Mai 10 dni". Se afirmd cd dupd acest ma-nuscript s'a dat si. o editie, In Bdlgrae , si, de oare ce unuldintre acei cari o spun scoate, evident de acolo, Umuriri asu-pra autorului si artii, de oare ce, trdind In orasul mide seafta unicul manuscript, nu-1 pomeneste, trebuie sd. admitemca IndreptAtlld. aceastd afirmatie 3 .

Despre Psaltire nu se poate spune mare lucru. Ni s'a pdrutcd nu atinge frumuseta naivd a unor psalmi din Dosofteiu, darell Intrece cu mult traducerea, tot ardeleand, fAcutä ae loanViski, la 1697, dupd o psaltire In versuri unguresti. Fald deambele Dosofteiu4 lucrase dupd. Kochanowskiea are supe-rioritatea originalitdtii, cdci Corbea nu pare a se fi indreptatdupl vre-un model, ca predecesorii sd15.

1 V. mai sus, si Bis. ort., XV, p. 127 si urm.2 ,.Al doilea [care a pus Psaltirea In versuril au fost Theodor

Corbe TransilvAneanul, care au scris Psaltirea In Chiov, fijad Inslujba ruseascA la 1720, si s'au tipArit la BAlgrad In Transilvania".V. Pop, In Prefga la Psillirea lui Pralea; Brasov, 1827, in-80.

3 Bibl. Ac. Rom. are, supt No. 200, o copie a ins. din Brasov.4 N'. si Hamlett, Arh. Istorica, I, p. 118, no 167.6 V. Bianu, in Prefata Psaltirii in versuri a lui Dosoftei. Cattea

lui Viski e scrisA cu litere latine, in ortografie ungureascA.'aid si citeva din versurile lui Teodor Ivanovici Corbea:

Fericit biirbatulCe uu i-au lost svatul

484 Istoria itteraturil romdnesfi

In Ardeal, Chiriacodrorniul VlädiclU Atanasie tdmIne IsOlat.lar In Moldova, ctun am spus, miscarea religioasd e mult maislabd. Supt Cantemir bdtrInul, Ieremia Cacavela, cdlugdr, me-die, predicator, si pedagog traduce din limba sa maternd unTac al Liturghiei, care apare In 1697, In tiparnita donmeascd".Supt Nicolae Mavrocordat se tipdreste foarte putin In aceiasitiparnitd", care vdzuse i zile mai bune. In 1714, MitropolitulGhedeon publica, cu binecuvintarea Patriarhului Hrisant deIerusalim, o Sinopsis, In mdndstirea SfIntului MormInt, InS[fe]ti Savva", prin tipograful Ieremia Marcovici, vre-un ucenicde-al lui Antim. Su.ccesorul lui Ghedeon, Mitropolitul Gheorghie3,dd la lumia., In 1723 un sbornic privitor la mdndstirea Neam-tului, de care se interesa de aproape apoi un Antologhiu §iun Octoih.

Terminind, ce importantä are acest curent de culturd reli-gioasd fatd de curentul neasImAnat mai interesant, singurul ori-ginal In ceia ce priveste fondul, al literaturii laice, represin-tatd prin cronice, addpostul sufletului romdnesc In secolul alXVIII-lea i chiar prin cronografe5?

Cel din urmd a fost mai Inalt, cel de-al doilea mai adlnc;

Cu necredinciosii,Si Cu pAcAtosiiN'au stAtut In caleLa trebile sale....

V. si Cipariu, Archivu, pp. 635-7. Edilia Psaltirii o citeazA si I.M. Kodrescu, In Bucium, I, p. 94 ca apArutA In Migrad, in-40 mic,Cf. Sulzer, III, pp. 14-5.

V. si Rev. 1st., XII, p. 16 i urm.Osaft cdiugArul tAlmAceste pe la 1740 Penticostariul; Studii

doc., VI, p. 279, no. 523. Un Exaimeron al SI. Vasile, ibid., p. 309.Testameutul lui, din 1729, In revista Ion Neculce, III. E Gheor-

ghie al II-lea. Despre cel d'intAiu, de postrig din Bistrita, v. Gliiba-nescu, Surete 4 inoade, III, pp. 119-20.

Istorie pentru sfintirea bisericii ce se numeste acum monas-Urea Neamtulut Istorie pentru prea-sfinta i coanA a Fecioarei." Emai mult o brosuricA decit o carte. Supt Mi tropoli tul Antonie,o Psaltire slavonA.

Incá unul din sec. al XVII-lea, Rey. 1st., IX, p. 202. Bibliotecagimnasiului din Brad are unul din ti pul Brancovici, copiat de unGerman In secolul al XVIII-lea.

Marlie compilatii de cronici 485

cl din urmrt ni face mai multA cinste, celalt ni-a adus un folosimediat mai general. Cronica o fAceau boierli mari sau mici,casnicii lor, pentru Domn, pentru clerul vlAdicilor i cAlugArilornyu invAtati, pentru boierimel. Cartea bisericeascA se traduceapen tru toatil lumea, pentru umilul preot de sat care o cetiapentru serbul care o auzia cetindu-se. Prin cartea sfintA, princartea de slujbA, prin tile, c,are se auzia si se cetia, nu odatA,de douil ori, ci necontenit, zilnic s'a introdus in gindireacAruia ordine, in forma fiecAruia armonie, in scrisul celor cestiau sil scrie norme ortografice. Si, fiind alcAtuite bate° limbAcomunA aproape tuturor Rominilor, limbd care fusese a celord'intAiu tipArituri religioase, ele formau un fel de legAturà, depulerea crtreia n'aveau constiintA cei legati printeinsa, Intrefragmentele rAzlete ale neamului.

Acesta a fost binele pe care l-au frtcut umilii traducAtoriharnicii tipografi din BuzAu, Snagov, Rimnic, Tirgoviste, Bu-curesti, Iasi si BAlgradul Ardealului.

De aceia, 'nitre alte motive, nici nu se tiparia cronica.

CARTEA A DOUA

EPOCA WI CHESARIE DE RiMNIC

CAP. I.

Influentele ce se exercita asupra ei.Cultura contemporanli.

Perioada ce se intinde de la 1730 Ong. la 1770-80, e multmai putin importantd decit aceia care _o precede. Cronicile seImputinea7A, devin mai sarace in expunere, mai sfioase saumai putin independente In judecati cind le dau ; in Mol-dova, ele se continul Onä la sfirsitul periodei mai mult caizvoade scur:e, din care nu rasare nicio originalitate de gindire,pe care nu le Impodobeste nicio frumusetà de forml; In Tara-RomAneascA, ele se sting IndatA, afara de notitele ce se maicontinuà In unele familii, intr'una singurl poate, a Cantacu-zinilor. Cartile religioase slut mult mai putin muneroase, foarteprost tipilrite, i intre numele prelatilor timpului nu se maiintllnesc de acelea care sd ni arninteascl o nobil6 viatA de mun-cä i spornictl.

Scliderea aceasta se observA, de altmintrelea, si pe terenulliteraturii nouà grecesti, care se desvolt/ In accleasi Imprejurkrimateriale ca si a noastrd. Tot mai vin, ca odinioark pentru aînäita prestigiul Domnilor fanarioti, ca i pentru a-si face in-teresele, a plAti datoriile Scaunului slit a-si alcAtui o avereproprie, tot mai vin si se opresc multA vreme, preoti mari aiCurtii Voevozilor crestini, Patriarhii Rdsäritului; dar printreei nu mai sint oameni ca Dosofteiu i ca Hrisant Notara, destep-Mori de culturA. Tipäriturile grecesti se ImputineazA In ace-iasi proportie cu cele romAnesti; cu putine exceptii represintan-jii liieraturii greeesti In principate nu sin asa de multi si auo activitate mai restrinsà, mai putin Insemn.atA decil predecesoriilor de supt Constantin Brincoveanu i Nicolae Mavrocordat. Desigur cA, 1u aceastI perioadil, cunostinta limbii grecesti devine

401 lstoria literatuiii rontgue§ti

Dad generalk Curtea Domnilor, nu Divanul lor, alcaluit tot-deauna I.i majoritate de boieri romini §i romanisati , Curteadobindete un caracter mai strAin; limba Domnilor e mai multla modl cleat in epoca precedenth'. Dar nu se poate zice, cums'a zis adesea, a viata a trecut de la cultura romitneascà lacea greack ImpreunA cu favoarea Domnului §i sprijinul boieri-lor. Constantin Mavrocordat, care se Insoarà intaiu ca o fail

lui RAducan Cantacuzino, fiul Stolnicului 1, apoi cu Ecate-rina Ruset, aruitoare a frumoasei icoane imbrAcate ca argintde la Frumoaa, femeie de bune datini romlneti, al cArii testa-ment 1-am publicat oprete rapoartelelispravnicilor in grece§te3.Nu, pentru cine a studiat o literatura ca i cealalta se impuneid2ia ca, inteun mediu putin favorabil, bite° atmosfera intelectu-ala mai saracA in idei, ambele literaturi au pierdut din viata decare daduse dovada.

Clci o literatura nu trlie§te numai din existenta cetitorilora patronilor, din pensionarea bogatd §i lauda represintantilorei. Ea eite, chid e vrednick prin originalitatea ei, de nu-mele de literaturI, o manifestatie de con§tiintà, de vitalitate,o fitgAduialä de desvoltare §i de prosperitate pentru poporulcare e in stare s'o aila. Cind un popor nuil trlie§te decit zivade astIzi, chid privirile lui nu se uitä rivnitoare sau plinede prtre..-e de rAti in trecut, cind nu urmdresc nimic in areavillorului, el nu poate s aibk cu un astfel de suflet Injosit, oadevdratd literatuni. Se poate zice cä aceastA manifestare su-perioark aceastd expresie a vietii unei natiuni, care o resumlloatk in insu§irile i defectele ei, e ca strAlucirea ochilor, calumina din ochii omene§ti, i aceasta lumind n'o au bolnavii,batrinii, cei cu trupul sau sufletul ruinat.

Rominii ca §i Grecii InsI erau In aceastà vreme popoareideal, Mil sperante i aproape fIra amintiri. Matei al Mire-lor, unul din intemeietorii culturii grece§ti in principate, se&disc la ImparAtia pc care o avuse neamul sau i plinsese peruinele Consiantinopolului cre§tin; el se induiopse la &dul eàaceastà miirire ar putea sl renasca. Va veni odata un Domncre§tin sa te stApineasca, Constantinopole, i un ImpArat ortodox

V. 0 Rev, 1st., VII, p. 148.2 Ibid., III, pp. 20-2.3 Studii ;i doc., VI, p. 288, no. 572.

gpoca Lai Chesade de Rlmnic 49i

sti stele In Scaun? In Scaunul cel prea-strAlucit al Implir4iei?SA se Inchine In biserica Sfintei Sofii? SA strdluceascil soareledreptAtii i gloria i cuviinta crestinittritii? SA iasrt Implratuldin biserich Impreunl cu crestinii, s't sA facA litanie? SA mA-nince ImpAratul cu Patriarhul la un loe, la aceiasi masA,si sit aibA tot o credintA?".

Grecti de la Curtea lui Serban Cantacuzino avuseseril unmoment ilusia cA acest strAnepot de ImpArat grec, care purtaIn armele sale vulturul cu doua capete al Bizantului cres-tiu, li-ar putea reeface Statul sfrtrimat i aprinde strAluci-rea strInsA de veacuri. Acei cari asistarA la evenimentele din1711, clnd popoarele balane de la Moscova", chemate deMatei, se apropiarA de hotarele turcesti i ImpAratul" drept-credincios, tare in nitdejdea sa, IntrebA clt de departe e Con-stantinopolul Sultanului, aceia puturA crede cA au venit zi-lele izbAvirii si ale rAsp154ii.

Si, ca i dinsii, crezurA In apropiata sAvirsire a minunii toticrestinii supu5i pAgInAtAtii, MoldoNeni, Munteni, Sirbi. Toti as-teptau cu stilpArile In mInA de-a lungul drumului triumfal peunde trebuia sA treacd Cesarul Incununat de biruintA, cu cruceasi sabia lui Constantin in minile sale rAzbunAtoare.

Dar el nu trecu. Soarta-i tAiò calea la StAnilesti si 1 trimisela urmA pe drumul rusinii, ca pe un luvins i mnilit. lar pe viatriumphalis care ducea la capitala crestinAtAtii rAskrilene tre-curl Invingdtorii de la 1153, necredinciosii s't profanatorii, carise dovedisera pe cimpul de luptA a fi ei cei mai tari.

Dar pe acest timp de sperante, care nu se realisark dea§teptAri care rAmaserA zAdarnice, in aceastA epocA de viatA.puternicA si de idealism, Romlull aveau, pe lingA idealelelor crestine, ideale deosebite romAnesti. Intre dînii propove-duiau cronicarii, çi acestia spuneau In frumosul lor graiu,pe care mai tArziu nimene nu va putea sA-1 imite, spuneau Incuvinte cAlduroase i mIndre despre unitatea neamului desbi-nat de rAutatea vremilor. despre marele lui trecut eroic, delupte biruitoare Impotriva tuturor vecinilor, despre pArintiiaceia de la Roma veche, mari clt lumea pe care o stdpinirA.O asemenea descendentà, un trecut ca acesta IndreptAtiau la vi-suri mari pe Romlnii de la sfirsitul secolului al XVII-lea, siei simtiau cu totii acea nemult`Amire cu presentul, acea iritatiefall de o soartA nedreaptA, acea rusine fall de urnilinta tim-

492 Istoria tIteraturii manta*

pului,. pare pun arma ,in mina unui popor si-1 Incleamud pedrurnul redobindirii.

Apoi, de la 1711 la 1716, a fost pentru toate aceste plantuica o sfilrimare totaIA. Dumnezeu nu era cu crestinii, i acestianu puteau sA InvingA; jugul pilginese Il consfintia norocul. Ru-sii se IntorseserA färä ispravA i, dupil multi ani de luptà,Nem ti!, pe cari Ina era mult1 lume care-i doria Invingittori,puluserA abia sä smulga un crImpeiu din teritoriul muntean.

Nu numai atIta: odatà cu ilusia triumfului crestinilor se cu-fundit i aceia a mrtrinimiei, a bunittiftii liberatorilor. Oltenia,,Nalahia Austriacd", fu r6u administratA, cu vechiul sistem debiruri, de impilAri barbare, de apdsare, al Domnilor strdini nu-miti de Turci. Nime din citi ocirmuirrt provincia nouà nu segituli tit aici locuieste un popor ce are firea lui, deprinderilelui, istoria lui, de care toate trebuie sd se tinrt samd dacrt vreacineva sd-1 lege cu lanturile, usoare, dar sigure, ale recunostintii.Nu era o Inviere a rominismului, o desvoltare a lui In senspropriu, cum fuseserA asteptdrile, ci vechiul jar, vechea destrd-bdlare din porunca unor beamteri margeniti ca i calegii loradministrativi de peste Olt.

Chid Rusii se Intoarserd In timpul lui Grigore Ghica, a fostaceiasi deceptie. Oamenii ieirà Mainlea lor ca Inaintea Mln-tuitorului intorcindu-se pe p6mint. Ce nu se astepta de la in-gerii liberdrii! i toti, de la generalii ImpdrAtesei, de la tineriiofiteri cari aveau frumoase nume romanesti 'Anìt la cel dinurmd pahont, se purtard ca niste sAlbateci, ca un ceambur deTatari farif inimA i f ärä Dumnezeu i lAsarrt munai amintiri deura In urma lor.

Deci era hotArit cd Rominii nu-si au norocul ca alte neamuride pe lume, cá pentru dinsii crestinul ca i pAginul va fi unjAcuitor, un storcAtor de bani pe once cale. Pentru aceasta-iMeuse Dumnezeu, ca sd Ingrase prin munca lor pe altii, cari-ivor nuíspläti cu despretul i batjocura. Se resignard: pldtird, su-relit* teicurcl.

TAcurd. In literatura lor, multrt vreme nu se mai auzi nicioprotestare, nu mai rilsund nicio chemare cAtre viitor, nu maiplinse nicio duiosie pentru trecut. In apostolii de odinioarA,ale crtror cuvinte le copiau urmasii pentru cunostintile ce cu-prindeau numai, si nu pentru sufletul ce le stdpinia, in acei

Epoca Chesarie de Ptinnk 4§A

propoveduitori al cuvintului de mIndrie si de incredere nu maicreaea nime; erau niste profeti mincinosi, cari înelaser i rata-cierd lumea. Capul plecat, sabia nu-1 tale", a scris, prefdcutcu timpul, asimilat la bdtrInetä cu tinerii intre cari trlia, uncredul din wemea veche, Neculce. De ce sä mai lupte, de ce sdmai creadd, de ce sà mai astepte? Ii coborird sufletul de lamuntele pe care se aduserri pentru parinti tablele Legii, latrivialitatea cistigurilor ilicite, intrigilor mici pentru scopurinevrednice, rivalitdtilor de persoane.

De aceasta scAzuse sufletul neamului, i cu dinsul scazuliteratura prin care acest suflet se expriml, strdluceste vesnicIn vederea tuturora.

Totusi erau Domni iubitori de carte, erau tipografii de undeiesiau arti romdnesti i grecesti, erau co1i. Toate insit maimult pentru a pregdti viitorul decit pentru a servi presentul.

Grigore Ghica, ruda, contemporanul i rivalul lui NicolaeMavrocordat, fIrd sd fi fost un om in adevdr ager, o inteligentdstrAlucitoare 1, era un om vioiu, activ, tare intelegea nevoia cul-turii. Vom vedea cd, in Moldova cel putin, acest principe deorigine mai mult roindneascd si care a deprins rdpede limba cevorbiserdmosii i strdmo§ii sd.12, a pus sit se scrie Cronica terii.In Iasi, el nu IAsìt in pdrdsire coIile reorganisate supt Ni-colae-Vodd de Hrisant de Ierusalim 3, ci sprijini pe dascdlii

grecesti i slovenestr' i li fäcu. lefi de la Vistierie 4. Lacare scoale", scrie cronicarul sdu oficial, nu munai cei sdraci,ce nu aveau cu ce pldti invItAtura, ce si feciorii boierrlor c,elormari i mici, a tutulor de obste, au esit invdtati", precum

I Sulzer, in partea sa inedità, 11 calificg chiar de zwar etwasdunun, dabey aber sehr gerecht und nur mit den Todestrafen allzuverschwenderisch"; p. 319. El Meuse studii cu Nichifor episcopSidis, pe care-I numi Mitropolit al Moldovei; Amiras, p. 170.

2 $i limba moldovineasa prea lesne au invAtat"; Mustea, p.72; pinA la sese luni au invOlat moldovineste, grdind asemine latot. cuvintul"; Amiras, p. 159.

Patriarhul se afll in Jai, pentru afacerile SI. Saya, la 14Mart 1729 (Uricariul, XI, pp. 360-2 . Scrisoare,a lui ConstantinMavrocordat cittre dinsul, In Papadopulos Kerameus, IV, p. 368.Un ms. al lui Hrisant la Museu. no 182, acum la Academie.

Mustea, p. 7$.

494 Istoria hteraturit romlnesti

din alte tdri oopiii sdraci", cari veniau anume pentru aceastain Moldova, unde Invatatura" nu mai era proastd" ca odi-nioard fost dragoman, el stia Insusi frinceste", italienqteadecd; stia elineste ca Grec bine crescut, ca fiu al inv5tatei fiicea Invdtatului Exaporir, iar lauddtorul sdu ne asigurd ca Dom-nul stia i 1atineste3.

Cu mult superior insd supt raportul culturii Ii era nepolulsilu, Constantin Mavrocordat, i acest vreduic fiu al lui Nicolae-Vodà ni apare ca un zelos i activ sprijinitor al culturii, informa ei superioard, greacd, si In forma inferioard, romaueasca,

ni spune un misionar care 1-a vgzut In 1713, latineste, gre-cesle, italieneste lurceste, afard de limba terii, pe care trebuies'o fi cunoscut foarte bine, ca unul care fusese crescut din cea maifragedd tinereta In Tara-Romdneasca'. Ii facu, din artile ril-mase de la tatal sdu.6 si din acelea pe care si le procurd el, obibliotecd mdreatli i Imbielsugatd"7. Ii pldcea sit 1ntretie re-latii literare, ca i tatll sdu, Cu literatii din Europa, dintrecari unul, ciudat negustor Lyones devenit initiator de lucruricurioase la Constantinopol, 11 asdnidna cu un Petru-cel-Mare,deplorind cd-i lipseste materialul Legile lui, niste foartebine intentionate legi de principe fliosof", au fost tipdriteIn Mercare de France din lulie 1741 9. Abatele Desfontaines,

1 Amiras, p. 168.2 V. mai sus, la inceput.3 Amiras, p. 139. Pentru laude ce i se adreseaza, v. si Papado-

pulos Kerameus, IV, p. 89. Scrisoare a lui Silivestru de Antio-chia catre dinsul, ibid., I, pp. 212, 217.

Scrisori ital'ene de dinsul In Studii si doc., p. 571 i 111111.

6 La IntAia lui suire pe tron, in 1730, era asa de [tul., inca,pentru a-si da un ifos domnesc, 'si puse In picioare cizme Cu tocurimai inane: rgròssere Pantoffeln"; Sulzer, partea ineditA.

6 Pe care refusd sa le vino:1A celor cari le cereau de pretutindeni,si mai ales BibLoteca Regalà din Paris. V. memoriul micu despreBiblioteca Mavrocordatilor, in An. Ac. Rom.. pe 1925.

Magnifique et abondante"; Hurmuzaki, Supl. I', p. 655. Da-ponte insA numara numai o mie de volume, ceia ce, pentru taràpeutru timp, nu era insl asa de pupn; Erbieeinu, Cron. gr Ti, p. 193.Catalogul 1-am dat in An. Ac. Rom. pe 1914.

Ibid.6 A. G. ,Itavrocordato, in Arch. soc. st. si lit. din lasi, X, p, 190urm.

tpoca Chesarie de Minnie 4bb

un om de litere trances destul de cunoscut, ii inchina cdi-ia din Virgil , vedeni multamind, In August 1711,cardinalului de Fleury, ministrul lui Ludovic al XV-lea, care-itrim isese catalogul Bibliotecii regale, prin abatele Sevin 9.

Marele pictor generes, Liotard, care se infatiseaza pe sine in-susi In chip de boier barbos, Ii fact' portretul cu dibacie idea-lisat 3.

Copiii lui primira o educatie escelenia, i avura de invatatorFe Neolit Cretanul, fost episcop de Mira, om insemnat prin in-vatatura sa", pe care-1 facu, ca rasplatd, Mitropolit al Ungro-vlahiei In 1757 vedem dedicindu-i-se, de un Gheorghe Constan-liniu din Iaaina, un dictionar In patru limbi, tiparit la Venetia5,iar in 1742 Emanuil Romaniiis Ii presinta, in calitate de traduca-tor, "n ;»32,3-46:i.sv4, alta tiparitura venetiana". Dascalul

olii bucui es'ene Ate\ andru din Tyrnovo, in Tesalia, li daface dedicatir. Tot lui Constantin Marrocordat, in

fine, i se dedica o editie a Teatrului politic tradus de NicolaeAlavrocordat, editie c,are iesi la Lipsca in 1758, cu cheltuialamanastirii Sf. Fecioare din Cipru 8. 0 viatä a lui Alacarie dePalhmos e facuta pentru dinsul 1.

Ibid.2 Hurmuzaki, Supl. II, p. 563.I V. Rey, 1st., VII, p. 233 si urm.

Ei biceanu, Cron. greci, p. 113. De activitatea lui literarà, vom\ 01 bi in capitolul II.

5 Dictionarium guataor linguarum. Cf. Papadopulos Vretos, II,pp. 55, 239; Sathas, pp. 603-4.

6 Cf. Papadopulos Vretos, I, pp. 69, 242; Sathas, p. 600. De al-mintrelea, i lui Mihai Racovitl, grecisat Txxo6f01, i s'a dcdicat ointerpretare a Imitatiei lui Hristos: `Epolvetoct stics6a% TOg Oxocpeascrui7ou

xe 0 41.1x1761iX 6.) :73?,.Ittpjaau); Xptavo5 òvolta.Cop.ivou, tiparitA la venetia, in1743. In prefala, un N. N." li 'attdà virtutea i insusirile familieilui "k:OV g-.7.:!tsì,em e; 76 vk tivx0p01 7i 1f,ox6-x7z 771; Tecva.

ivapi7cov, o76-4z1:; e; vi ro.; a:. csa:txXot);. 'H71itt 67:65 !too Mon vx 7i a3i,;,:c 2)76; !tot) !ti 4aps 17),tov ip litzv qopiv e;

sp;vp TtV 7.7;61 VX 7TSVSX0.1ptt.2.: 77.6); U`) 17.X% afY/CMLLV 'OM XillV x0. Imp aa6-

7spov. Felicitani grecesti cAtre el §i. Doamna Ana, In PapadopulosKerameus, IV, p. 89.

7 Papadopulos Kerameus, IV, p. 89; I, p. 421. Pentru el, v. siibid.. I, p. 432 (1753 . Laude care Constantin-Vo4 ibid., IV,p. 89.

V. mai sus, cap. I.9 Litalca, o. c., p. 403.

49; istoria fiteraturil romanes6

Intre strAinii de la Curtea lui C,onstantin se gAsia, pe lined medi-cul Depas'a, un cronicar, si mai multe personagii de o importantlmai micA, i unul dintre cei mai laboriosi scriitori greci dinepoca sa. Constantin Daponte era din familia lui Dionisiedin Andros, Inv4atul episcop de Salonic t Se nascu la 1700,In insula Skopelos, unde primi invAtAtura de la un alugaradus anume pentru dinsul de la mAndstirea Ivirului din Atos2.IntrA de pe la 1735, ca al doilea secretariu, In serviciul fra-tilor Mavrocordat, pe ling cel mai mic dintre cari, Ioan, 11

ggsim la 26 April 17413, impreunk cu Patriarhul Matei ninAlexandria, care voi sà facI din el catechetul regelui Abisiniei%,

CU Silivestru de Antiochia, un mare predicator si un eruditi.Ajunse Mare-Grnnatic i Cdminar In Moldova°. La 1744, fiindIncä secretarul lui Ioan-Voyd47, Patriarhul Partenie de Cons-tantinopol 1i flcu cinstea de a-1 numi Mare-Eclesiarh al Biseri-cii 8

La mazilia lui loan Mavrocordat, Daponte merse la Constan-tinopol, unde suferi i Inchisoarea pentru datoria de cincizeci

cinci de pungi a patronului 9. Aici stAtu &Rya timp, In inti-mitatea Patriarhului Mateiu de Alexandria13, Ocrotitorul lui numai reveni In Domnia pentru care nu era flcut ; el muriInlet) zi de Pasti, stInd comod pe scaun, Cu cittbucul In gura"'

lar grkm6ticul, fostul Vel Cdminar, se fdcu, In 1751, cl-luglir, supt numele de Chesarie, In insula puslie Piperi12.Aicitrzli ocupat cu scrisul, cu compilarea de opere istorice din ma-

1 Erbiceanu, Cron. greci, p. 123.2 V. mai sus.3 Erbiceanu, o. 0., pp. 102, 196.a P. 101.6 Ibid., p. 103.6 V. §i ibid., pp, 161, 184; Bis. cwt., XIV, p. 350 §i unit.

Lui loan i s'a dedicat o Icnopoct Ituarccrortfcc de Anton Stra-tegos, dascd1 §i director al Museului cottunian la Padova. E ti-pAriti1 partea I In Venetia. la 1750. A dotia a iOt abia la 1781.

Erbiceanu, o. c., p. 110.9 Ibid., p. 186.10 Ibid., p. 155.11Ibid., p. 184.1t) Ibid., p. 131.

Epoca lui,,Chesarie de flimnic 497

lerialul re adunase, Cu alcdtuirea de tratate literare, in care ise refleclau lecturile, psand la 17891.

Chesarie Daponte a fost un foarte fecund scriitor. A scrisceia ce scriau cArturarii orientali ai timpului. A tiparit (1777)Patericul Sf. Grigore, In care pune §i tpDAMstilç Epttirricov 5, a compus

Oglindd a femeilor" tipdrita la Lipsca, In 1766, Cu o dedi-catie care Doamna Elena Mavrocordat §i un (Da.vcipt vim) Toveux@v,pe care 11 dedicd Banului Dumitrachi Ghica .`, o Explicare a

dedicatd Mitropolitului Filaret (1758), cu o bucatdde versuri plind de parere de rau pentru decdderea neamuluigrecesc §i de speranta pentru viitor% , o Mask' spirituald" hd-rdzità boierului C. Dudescu6, Grddina Gratillor" (K-igroç za-pr.rono) 7, Xpiproleaca, api'u-ut4 la Venetia In 17706, Fisiognomicul9,

suml de alte tratate, dintre care, ni spwie el Insu§i, vorbiaIntr'unul i de obiceiurile Grecilor la Pa§ti i de ce boimoudle" IO§i In sfir§it, versuri " lar, ca opere istorice, a alcdtuit

istorie a rdzboiului" dintre Maria Teresa §i Frederic-cel-

1 V., pentru el, si Papadopulos Kerameus, II, pp. 583-6 (553).2 Erbiceanu, Cron. greci, p. 186. In prefata acestui Pateric, tra-

dus din eliueste in limba vulgarA, Daponte se adreseaa. lui Che-sane din Minnie, care plätise tiparul, si-i înirä faptele bune :inoirea bisericilor, a eivotxobolicct raw Turcolpcaptßv, aucrciascg Taw aro-X6v, ccE npocruccacct tcov bpcpavanl, xußerryjasL; Tam) êvsv, ccE &TcLaxicPstz s6W

etcreavúív. E reprodusA in Bis. ort., XV, p. 124 i ttrm.a Cf. ibid., p. 164 §i Biserica ortodoxii, XVII, p. 513 si urm. Asu-

pra editiei, care n'a satisfAcut pe autor, v. Prefata la 4)co4:Papadopulos Vretos, I, pp. 85-6.

4 Rev. leo!., III, pp. 393-4; Bis. ort., XIX, pp. 73-5; Serb.p. 412.

5 Tpcinga itveupozultil. V. §i Litzica, o. c., p. 485, no. 736. Si o expli-care a Liturghiilor, ibid., p. 204, no. 393.

6 Cf. Rev. feo!., I. c., p. 305 si urm ; Bis. ort., XVIII, pp. 85-6 siurm.; XI, pp. 332 si urm., 410 si urm.; XIV, p. 350 si urm. Pen-tru editii, Papadopulos Vretos, I, p. 99

'1 Bis. ort., XIV, p. 361 si urm.8 Papadopulos Vretos, I, p. 90.9 Serb. qcol., p. 385.58 Erbiceanu, Cron. Greci, p. 140.11 v. §i Rev. teol., III, pp. 237 8, 407, Serb. scol., p. 385. Epis-

tolele asupra mindriei i vanitatii" au aparut la Venetia in 1776(Papadopulos Vretos, I, p. 97 . Discursurile" tot acolo, la 1778(ibid., p. 100). Cf. ibid., p. 101.

32

498 istoria literatta romariesti

Mare 1, nistc l_Weincride dace, de care mil vorbi In capitol ultirmAtor, o cronica a lumii grecesti i un Catalog istoric, ce vaanalisat toi acolo 2, ca si o descriere a Terii-RomAnesti, pe careautorul ei a inchinat-o, in 1759, tot Marelui-Vornic ConstantinDudescu3. Aceste din urmA lucran i si a lui Depasta pot Ii con-siderate ca opera istoricA a Domniei lui Mavrocordat, care do-ria chiar, prin 1713, sil gAseasca pe cineva care sa serie isloriaterii i cdpdtase pentru aceasta pe Carol Péterffi, Iesuit dinPresburg, recomandat de Ioan-Baptist Szegedy, rectorul Colegiu-lui iesuit din Cluj 5.

Supt Constantin Mavrocordat inlemeiè pe socoteala sa o ti-pografie in Iasi Duca Sotiriovici, fiul lui Sotir, din insula Tha-sos, pe chid in Bucuresti functiona Inca bine vedija tipog,rafiedomneasca Constantin-VodA-i dadu un privilegiu, care fuconfirmat apoi de alt Constantin, liacovitA, In 17506. Duca era,de altfel, si un. om invatat, stiind, pe ling elineste, i lati-neste, si el a cApAtat de la Domn sarcina de a traduce dingreceste Octoihul. Il sprijiniau pentru aceste insusiri, nu numai

I Ibid., pp. 154-5.2 Calalogul e posterior cronicii, pe care o citeazA la Domnia lui

Duca-Voda; ed. Erbiceamt, P. 164. Pentru a-i fixEt data servii §imentiunea ca Istoria EclesiasticA a lui Meletie din Ianina s'a ti-parit la Vena, in trei valume, dgunàzi", nip= ; ea a apiirut1783-4; V. Erbiceanu, o. c., p. 111.

3 PublicalA, in traducere, In Biserica ortodoxd, XVIII, P. 855 §ide C. Erbiceanu. Ni se mai vorbeste de o lucrare a lui,

PC care ar fi tipArit-o Iacovachi Rizu; Erbiceanu, Cron. Greci, p.193.

Ferebatur iam in tertium annum magno desiderio horninis quires gestas principum Moldaviae historico complecteretur volumine...Cuius opera historicurn nostrum posoniensem cwn binis laudatae(limns patribus impetravit." Ex relatione de missionibus dacicis17/13; In Nilles, Sgmbolae, II, p. 1023 si urm.

5 Socolelile cu tipografia pe anul 1747 au fost scoase din Con-Mitropoliei bucure§tene, aflAtoare astgzi la Bibl. Ac. Rom.,

l'parite de C. Erbiceanu In Biserica ortodoxd, 1899 §i In Arch. soc.st. si literare din la$i, VIII, p. 707 si urm. Le-am redat lu Scricoride me$teri, Bucuresti 1926.

6 V. Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 23 4 §i Urecia, Mdzareanu, inAn. Ac. Rom., X, pp. 223 5.

Epoca lui Chesarie de Plmnic 499

Doinnii, ci i, dintre boieri, Iordachi Cantacuzino, care-1 cu-nund in 1755, dindu-i i niste Tigani 1.

De operele romAnesti ale tipografiilor din principate neVOM ocupa in alta parte a acestei lucran. Sä vedem deocam-data foloasele ce au adus ele culturii grecesti.

In 1736, supt Ingrijirea lui Constantin Daponte, anagnostul,din insula Skopelos", se tiparia In Bucuresti, de Stoica Iacovici,o Carie de acolulii 2. Supt Constantin Racovità, care primise, ca

fratele säu tefan-Vodn si un al treilea, care n'a domnit, Io-alta, o educatie greceascil 3, se tipareste la Iasi, In 1756, deun personngiu pe care II cunoastem Nicolae Mauroeides dinCefalonia, un 'AnootoXczdv FAXTCOV Un fiu poate al tipografuluiStoica din 1736, Stoicovici, imprima la Bucuresti, In 1759, pen-tru a doua oara 6, Slufba Stintulai Visarion, Cu cheltuiala Mi-tropolitului Filaret, un Michalitzi, din Chios, i cu su-pravegherea fratelui acestui prelat, Ioan7. In noua tipografiea neamului drept-credincios al Grecilor, Intemeiata de stra-lucita domneasca poruncä i ocrotire a InAltimii Sale, In Bu-curesti", Grigorie Mitropolitul face sa apar5. In 1768 o Ara/5Y.CC-

Mcc xptattavtval; Cu doi ani Inainte o '0p6613oEoc 6p.oXoik iesisede supt aceleasi teascuri, si tot acolo apAruse, supt ScarlatGhica, Isloria eclesiasticd a lui Meletie, Mitropolitul Ate-nei, supt supraveghiarea lui Gheorghe Constantiniu din la-nina 8. In tipografia nour se publica In 1768, Introdu-cerea In gramalla" a lui Teodor Gaza, cu Indemnul lui EfremPatriarhul de Ierusalim cu cheltuiala lui si a prea-cuvio-

1 UrceltiA, I. c., p. 207. Pentru sopa lui, Magdalina, ce traia In1777, v. Uricariul, XX, p. 282.

2 Bc6Xtov napLixov Tde; ispec; idcoXo»Otcq. Cu cheltuiala lui Con stantinal lui Gheorghe X", vtori logofat. V. §i Papadopulos Vre tos, I,P. 68.

8 V. i mai sus, in mai multe locuri.V. la literatura religioasa.

6 Prefata e adresata Domnului. E si o dedicatie catre acesta.Intaia editie, supt Brincoveanu, la 1705; v. p. 25, nota 2.Corectura o face un C. Triantaphyllides din Zagora.

a 1757. E dedicata Domnultti. Un manuscript grec de scrisori,la cure se adauge titlul tiparit, se d'a In Bibl. Ac. Rom., unde for-meaza no grec 73.

500 istoria Ateraturil romAne§ti

Mina Intre icromonalii lacob din Cldos Mavrocordall: Neofalt caluggr, din Moreia, serie cartea si dedicatia orare Dominade atunci, Grigore Alexandru Ghica. In sfIrsit, aceiasi tipo-grafie nota dildu Grecilor In 1769 o Seleqie din Psaltirea toatd,pe care monahul Metaxopulo avu bunul simt de a o dedicaMaicii Domnului, pe clnd o 'OpO6Sooç 6tkamak de Meletie Pigasse tipgria, Cu cheltuiala Patriarhului Efrem de Ierusalim s'tsupt Ingrijirea protosinghelului Chesarie, viitorul episcop, -- deGrigore ieromonahul tipograf, In tipografia prea-sfIntuluiprea-Invgtatului Mitropolit chir Grigorie, care pgstoreste acum".

Venind actun la sooli, am vgzut atentia ce a dat-o GrigoreMatei Ghica celor din Moldova. Despre urmasul lui, ConstantinMavrocordat, aflgrn din Neculce cä a intdrit §colile de inveitd-lord, ingrijindu-se de cele existente: elinesti i slavonesti,scoala lui IIrisant adecg i vechea scoald de targ, pentru preoti

pisan. Asijderea", continua cronicarul, au mai f ticut scoalede InvdtAturd, latinesti i argpesti". La acelte sooli el invia peboierii mazili, printre ei se ggsia atunci i scriitorul,da copiii, ca sg. Invete once limbli li-ar fi voia, 'pentru ca säse afle oameni InvItati si In pgmIntul nostru al Moldovei,precum sint i printealte ten i pgrti de loe" 2

Despre scoala lada. i ...arabg. din Moldova, nu stim nimic,va fi fost, pentru. cea d'intgiu, un dasal mai mult, vre-un re,fugiat polo» sau german, adaus pe lingg profesorii colii gre-cesti. Peniru aceasta din urmg i cea slavong, $tim cà ambelefunctionau regulat inainte de Constantin Mavrocordat, In 1737,cind se dà un hrisov pentru ele 3. In 1731, la 2 Februar, unact al lui Constantin pomeneste cele dota scoli4 siohotgrgstea se clgdi un non local pentru cea slavoneascg, dind In acelasi

Maupolop8irou. Cf. Papadopulos Vre tos, I, pp. 62-3. Era ve-chiul nume al familiei, Papadopulos Kerameus, II, p. 567, nota.

2 P. 419. Incl din 1724 vedem pe Atanasie Ipsilanti venind laIa§i pentru ca sà asculte pe Natanail Kalonari, profesor la Curtealui Mihai Racovità (Tec !1st& tip aXwatv, la an. 1724).

Erbiceanu, Cron. greci, p. XVI. Cf. UrechiA, 1st. scoalelor, I,pp. 12-3.

Sint dona §coale aice In ora § In Ia§i, una greceascA §i altaslovineascA."

Epoca. lui Chesarie.de RImnic 501

timp Mitropolitului supraveghiarea asupra dascdhlor ce se vornumi i sarcina de a impIrti ajutoare ucenicilor sdraci 1. Re-venind In Domnia Moldovei, Grigore Ghica nu voise sd se laseIntrecut de zelosul sdu predecesor: un mare hrisov fu datscolilor moldovenesti la 25 Decembre 1747.

Incepe cu un preambul, In care nu se prea tine samd de sl-lint& i opera pentru scoli a Domnilor de inainte, cari niciei nu stAtuserd cu minile Incrucisate. Neobicinuindu-se mai din-nainte vreme a se tinea scoale de Invdtdturd, era multi prostie,

cd i cei puternici, ce cu puterea lor tinea dascAl pentrucopiii lor, încä i cu InvdtAtura cea desdvirsità nu se precopsea,rdmiind cei mai multi tot neinvdtati, lar prostimea Cu totul seafla lipsiti de podoaba Invdtdturii", prin care se capdtd insdpreoti iscusiti i dascAli Invdtati". Se aratd pe urmd cd acelepatru" sooli cu patru dascali fuskerd Intretinute Intdiu, dupdorinduiala lui de la inceput, prin contributii ale boierilor Infunctii 2 printr'o dare a clerului, care, In loe de a pldticite doi galbeni la Sf. Gheorghe si la Sf. Dumitru, dddea, osingurd datd pe an, un singur galbdn pentru scoli, din caresumd se intretinea i coala greceascd de la SI. Mormint, lute-meiatd de Dionisie sau de Hrisant, si se purta de grijä si deImbrdcdmintea i hrana" copiilor sdraci din scolileConstantin Mavrocordat crezuse cd face bine trecind pldtilecheltuielile In sama Vistieriei, si se intimplase supt Ioan-Voddcd aceasta, impovdratd, nu li putuse rdspunde, asa Incitse striimutasereis.

Prin noua orinduiald, care pune In vigoare pe cea de lainceput, Ghica pdstreazd contributia de un galbdn a clerului cabasti a budgetului scolilor moldovenesti. Mitropolitul va primibanii In mina sa, (rind dascAlului celui mare elinesc" 360 delei pe an, 120 celui de-al doi lea, celui slovenesc 130, iar celuide romdneste numai o sutd; tot el va lua sama dascdlilor decloud ori inteun an". Episcopii vor face tot asa pentrudin eparuia lor, care vor fi numai pentru romdneste i vechea

Erbiceanu, Mitr. 11101d., pp. 13-4. Cf. Urechia, /. c.2 Asupra boierilor i asupra dreg5toriilor."3 El le da in sarcina Mitropoliei la 24 April 1744 ; Urechia,

1st. scoal., I, p. 16, nota.

502 Istoria Itteraturii rominesti

limb6 de culturt1 a terii, slavona, dascàlii primind pe an o re-tributie de optzeci de lei1.

Scoli In orase nu existau 1114 sau erau Intretinute de oil-§eni, precum soolile din rangstiri i biserici cddeau in sarcinaacestora. In 1765, vedem Insg. Domnia ingrijindu-se de scoaladin Galati 3, fAculA, dupà indemnul negustorilor locali, pentrulimba elineascA, fiind mai desAvirsia procopsalil i InviltitturAstiintelor", adunind-o Insl i cu greceasca vulgartt 3. Inc6 din1759, Ioan Teodor C-dlimachi confirma privilegiite anterioare alescolii din Botosani, pe care o dà In sama Vornicului acestuiora § 4.

Dintre Domnii cari urmarA pe Grigore Matei Ghica, niciunulnu schimbà normele cuprinse In hrisovul din 17 17 5. Cel d'intiliucare luä dispositii nouà fu un om foarte distins, un bun en--lurar moldoveean, care InvItase la scoala Liovului", un diplo-mat oriental care slujise de interpret pentru limba latin6 luiIoan Mavrocordat, clnd acesta era dragoman, si ocupase peurmA cu vrednicie acest loe, cunoscind limbile turceascI, italic-neascA, frances i greceascd i folosindu-se de dinsele ca unom ister6. Voim sA vorbim de Ioan Callimachi7.

Venind In Scaun, acesta adu Mitropolitului Iacov5 si Ma-

S'a tiparit In Uricariul, I, p 79. si twin.; Xenopol i Erbiceanu,Serb. scol., pp. 185-9; V A. Urechia, 1st. scoalelor, I, pp. 16-8.

2 Uricariul, I, pp. 271-6. Cf. Urechia, lst. scoalelor, I, p. 32.3 Se dau pentru Intretinere veniturile manastirii Mavromolul; egu-

menul va plati din ele suma de 15 lei, 70 de bani pe luna.Uricariul, II, pp. 52-3.

6 V. masuri ale lor pentru a face ea el sa fie observat In Urechia,1st. .Feoal., I, p. 23 si urm.; Bibl. Ac. Rom , doc. XLVIII 170-1,XLV1II/173.

Canta, Domnia lui loan Teodor Voeuod. Cf. Xenopol, lstoria sigenealogia familiei Calimachi. Si Intent' doctunent vene1ian din 1752se zice de Callimachi ca e ,,assai capace nelle lingue" i ager;muzaki, IX2, p. 1, No. 4, In 1761 i se dedica o Psaltire greaca, ti-parita la Lipsca pe socoteala lui. O alta carte greach, aparulaacolo, Ilstp ;cal nswttxonm unoirmtccuatibv, e InchinaL1 lui GrigoreM. Ghica.

7 Pentru Ioan Calimah a mai liparit dotta carti grecesti P. Manda-kassi din Casloria (Iken, Leukothea, pp. 166-7).

8 V. capitolul despre cultura religioasa in a doua epoca.

Epoca lui Chesarie de Rimnic 503

relui-Eclesiarh al Bisericii din Constantinopol sarcina de ainspecia qcolile §i de a-i face un raport asupra lor. Eii se de-clararä foarte nernultamiti .si dadura vina decadentii InvaLatu-rilor moldovene§ti pe obiceiul ce aveau boierii straini de a-§i luacopii din §coall, cind parasiau Moldova, pe parasirea prematuraa studiilor pentru h se ingramadi la functii i, In fine, pe con-curenta dascalilor particulari, cari prin §coale osebite" Inva-LiimIntul privat de atunce %parg §coala domneasca" §i

prin bîrfirile lor compromit reputatia profesorilor ei. Credeauc. ar fi bine sà se suprime aceste §coli de pre de laturi", chiar§i. acelea de pe la manastiri, ori pre la alte locuri", sa se o-preasca dascalii ce se afla. la casele boere§ti" de a primi elevi§i sa se fixeze un termen de §ese ani pentru durata Invataturii.

Domnul se multami a cre§te venitul dascalului al treilea dela §coala cea greceasca" 2 i a mari atributiile §i insemnatateamarelui dascal, pe atunci Nicola. El va numi de aici Inaintepe ceilalti doi profesori i va avea i dreptul de a examina§tiinta dascalilor de pe la curtile boiere§ti3.

Reorganisalorul §colii domne§ti de greceasca din Ia§i, adevii-ratul Intemeielor al Academiei, pe care-1 imita §i AlexandruIpsilanti In actul salu de orinduire a §colii bucurqLene de laSf. Saya, fu Grigore Alexandru Ghica., iar5.0 un om de cul-tura, un principe ingrijit de desvoltarea civilisaiei i. prosperi-tatii In terile pe care le administra.

In 1765, i tse ceru a se cre§te venitul colii din la§i, Cu aceladesLinat odinioard celei din Athos, care nu mai functiona dediva timp. Nu numai ca, prin privilegiul din 6 Iunie, aceastacerere fu Indeplinita, dar §coala greceasca dohindi §i baniimucarelului", pe care-1 platiau preutii 4. CIteva luni mai tar-

1 Editorii docurnentillui, cari 1 au luat unul de la altul, dau celuide al doilea titlul, neinteligibil la prima vedere, de numitul si vestitul la invgaturd Critica marele Caii, iar a Bisericii cei mari aiRAsaritului". E Marele Clisiarb" al acelei Biserici. Cit despre nu-me, e Kritias, de si Constantin Duponte [Ala ca monahul Chesa-rie, si stim ca el era, in adevar, Marele-Eclesiarh al Bisericei constantinopolitane. V. mal sus.

2 Plata se lacea acuma limar.3 Docurnenlul e tiparit in Erbiceanu, Mitr. Mold., pp 71 14 Uricariul, VII, p. 47 si urm.

504 Istoria literaturii ronigne0i

ziu, Domnul dadea actul din Octombre 1766, care reforma. In-vatamIntul superior" moldovenesc.

Clerul va suporta si de acum inainte sarcina Intretineriiplatind pentru aceasta patru lei noi pe an, la cele douä

termene stiutel. Venitul va fi administrat, nu de Mitropolitulsingur, a panit acum, ci de o epitropie, dln care el de dreptva face parte. Epitropii se vor intruni °datä pe an pentru a sechibzui. Ei vor Intrebuinta prisosul ce se va constata pentrucm-upon-area de instrumente de fisica i procurarea cartilor.

Vor fi scoli la Galati, la Botosani, trei altele la episcopiilerespective, douazeci i trei, numai pen(ru romerneqte, In urma-toarele orase, tIrguri i tinuturi: Suceava, CImpulung, Neamt,Bacau, Putna, Tecuciu, Covurluiu, Vasluiu, Falciiu, Greceni,Lapusna, Chisinau, Orheiu, Soroca, Cernauti, CImpulung,u1 ru-sesc, Dorohoiu, Botosani, Hîrläu, Cirligatura, si In douä locuridin judelul lai1or, afara de capitald. La scoala domneasca., pecare Domnul o va nund, Intr'un act din a doua Domnie 2, A-cademia", vor fi, cu lefuri fixe, un dascal mare a epistimuri-lor", pn (lasedl elinesc, un ipodasccil elinesc, un dascal ce In-vatà carte greceascà bisericeascd", un dascal latinesc" i unulromanesc sau moldovenesc". Se vor mai plati aice un bibliote-car, un psalt, un ierochirica grecesc", si se vor tinca douazecide bursieri 3.

1 Preutii merito0 §i Invgati nu vor plati nimic mai mult Vistieriei.2 V. capitolul despre cultura In a treia perioadA.3 Documentul In Bis. ort., XV, p. 785 §i urm.; Uricariul, XIV,

p. 186 0 urm.; UrechiA, 1st. scodelor, I, pp. 32-3 §i 1st. Rom., I, pp. 257 0urm., 940 0 Urm.; MAzAreanu, pp. 206 §i urm., 225 §i urm, Cf. o carte de ju -catA. din 1796 0 confirmalia patriarhalg. din 17671a actului, In ErbiceanuiCr. Greci, pp. XIV-V, XV-VI 0 vinzare de loc pentru §coli,Mitropolie, la 1767, in acela0, Mitr. Mold., p. 33. Pentru cartea la-tineascA In Moldova, care se reintroducea astfel, trebuie sl mai a-mintim cA, Intel) scrisoare dare lin necunoscut, Iordachi CostachiVistierul scrie cu litere grece0i data §i numele sAti: Georgius CostachiVistr.", anno 1766, Aprilis 3"; Bibl. Ac. Rom., doc. XI 141.Stal pisariu", de sigur mai mult pentru Itine0e, se IntimpinA In-teun document de la Matei Ghica, la '20 Maiu 1757; Uricariul, X,p. 60; Iorga, Studii si documente, I-II, tabla. E poate acela0 cusecretariul lui Scarlat, fratele acestui Domn, care secretariu dAdului Pray o listA a Voevozilor romIni; Pray, Dissertationes, pp. 170 1;cf. Wolf, Beschreibung der Moldau, I, pp. II, III, IV. Un dar alDomnului cAtre §coall 1766), Rev. teol., IV, p. 401.

Epoca lui Chesarie de Rimnic 505

Vom vedea cd, In a doua Domnie a sa, Grigore Ghica Isicomplecla mdsura din 1766, reorganisind acum si scoala slove-neascd. Astfel spera el sh prefacd tara, care i se pirca Ina. In1765 un teatron de sdlbdtdcie si deplina vdrvdrie si ticiflosie1".

*.coala elineascd era pentru boieri, cea sloveneascd pentrudiacii si preotii din Iasi si din orasele mari. De ridicarea ni-velului cultural- al preotilor se ocupd, dintre toti acesti Domniiubitori de culturd, mai cu dinadinsul Constantin Mavrocordat.Dorinta de a avea un cler vrednic, luminat si moral, o manifestdel Incd fiind pe tronul Terii-Romdnesti. Sulzer ni spune cdDomnul rldea de preotii din tall, pe cari ar fi dorit sd-i vaddrdspunzind la Intrebdri de dogmd, precum rdsptind preot.iialtor confesiuni, si cà dAdea o asa de mare Insemndtate bise-ricii, o frecventa si controla a5a de des, Incit ajunse a nu maipretui dupd cuviintd pe Invdtatii strdini9.

In Moldova slim mai bine cum si-a manifestat aceleasi inten-pi de culturd. Nu numai eà a gonit pe cdlugdrii ce slujiau Inbiserici si tdmliau prea lung credincioasele mai tinere, dar seapucd de capul preorilor sei-i Inv* carte, scrie un cronicar.Aduse din Tara-Romdneascd acele cdrti ce trebuiau pentru sluj-bd., pe romdneste, porunci episcopilor sà facd, precum fdcusedincolo de Milcov, tipografli In resedintele lor, pentru cdrtipe 'nteles" si aduse astfel Intemeiarea unei efemere tipografii laIldauti, din care a iesit o singurd carte. Preotii fdrd cartefurd pusi la hir cu teranii si oamenii de rind, inspectori de ceta-nie furà trimisi pentru a cerceta clerul mirean, si el ii aleseprintre .,preotii Invdtati". Groaza cuprinse pe acei ce nu aveauaceastd insusire. La care nu putem scrie ce fried trdgeau bie-tii preoti, el sd apucau la bdtrinete sd Inv* carte I."

Acestea toate In a doua Domnie. In cea de-a treia, el fixdceasurile cit trebuie sà le petreacd preotul in bisericd si asezdpazd de ciohodari la usa Idcasurilor sfinte. Nu numai atita,dar Vodd puse preotilor un preot ce-1 avea Mdria Sa invdtatla carte greceascd si romaneascd, de se suia In amvon de liceIi'i dupà cum se cade a sti fiestecare preoL orinduiala biseri-

1 Uricariul, I, pp. 271-6; hrisovul penlru scoala din Galati.2 Parlea inedith; ms. din Bibl. Ac. Rom.8 Pp. 203-4 din cronica lui Ienachi Kogginiceanu.

506 lstoria literattnti tomane0

cei si a botezului si a ispovelanief'. Numai dupd o cercetarcprealabild se mai numiau de aici inainte preotii

De la aceastd Ingrijire deosebitd pentru cultura preotilor, dela aceastd controlare, Invdtare i pregdtire a lor nu era departepdnd la ideia unui seminariu ca in Apus. Ea nu veni lui Con-stantin Mavrocordat. Numai in Moldova, dupa mai mult dejumdlate de seco', o asemenea institutie de culturd fu intemeiata,supt InrIurirea produsd de cultura bisericeascd a Ardelenilor.PAnd la Seminariul din Socola al Mitropolitului Veniarnin, cle-rica se formal-A In mdnáistiri, pe la scolile din biserici, cumse Meca din vechime, clnd copiii veniti de voie sau 1uati cude-a sila Invdtau carte mAndstireascd i deveniau mai tarziuvlddici i egumeni si preoti i diaconi"9.

Brincoveanu, care nici el n'a flicut inceputul In aceasta pri-vintd3, ajutase tineri a merge In strdinatate pentru a-si ter-mina studiile Constantin Mavrocordat i Grigore Ghica ur-mard acest exemplu: stim aceasta pentru cel d'intdiu din Ge-nealogia Cantacuzinilor 5, iar pentru cel de al doilea dintr'o scri-soare a Domnului cdtre Propaganda din Roma, datatrt din 1719

prin care cere sä poatd trimite acolo la InvatAturd pe untinkr anume Gheorghe Millo6, al cdrui tatd e un boier, catolicde religiem.

Venim acum la scolile din Tara-Romaneascd si la desvolta-rea lor In perioada ce ne preocupd.

Aici exista, cum am vdzut, ca i In Moldova, o scoala cen-

1 !bid., p. 214.2 V. o scrisoare pcntru un cas de Itiare a unui copil din Ardeal

la o manastire moldovencasca, in Iorga, Doc. rom. din Arciducletritei, I, p. 35, no. 72; reprodusd si In II urmuzaki, XV.

3 CAci inca de pe vremea lui Alexandru LApusneanu Sc trimi-lean tineri In Ardcal pentru a în ata anume mcstesuguri. V. Hurinu-Z4ki, XI, Socoiclilc Brasovului.

4 . mai sus, cap. I.6 Pp. 139-10 din 1-a editie.6 Mille. Pentru el si familia lui, v. capitolul despre poetii mol-

doN cni din a dona jumatate a secolului.7 Si tinarul face o cerere. Resumat de documente din Archivele

Propagandei, de A. D. Xenopol, In Arch. soc. st. si titcrare dinlasi, V, pp. 550-1.

Epoca lui Chesarie de RImnIc 507

trail" de greceste i alla de slavoneste, Internelatd cea dinurmil de naultd. vreme ; cealaltd fusese creata de Serban-\Todd, Cu proesori de filosofie, de gramaticd, de limbi 2, refor-maid. de BrInooleanu, si i-am vdzut desvoltarea pand la 1730.

Nicolae Mavrocordat se ingrijise de ele, mai ales de scoalasuperioard. Fiul sau avea un plan mai mitre. In 1715, un mi-sionar avu audientd la dinsul si auzi, pe IMO. Intrebdri despreRoma, Italia si restul Europei, pe ling protestdri false de ca-tolicism i dovezi de eruditie teologicd si de un spirit elegant,

idei despre o scoald bland ce ar fi sd se Intemeleze la Bucu-resti. Void Iesuiti ca sit invete pe cei doi copii mai mici aisdi si doi frati ai Societdtii sau doi misionan i pentru fundareaunui colegiu uncle tinerii sd poatd Invdta liinelc omenestidumnezeesti, In limba latinA §.1 in cea [greceascd] vulgard."3.Pa anul urmator, el discutd iardsi asupra Colegiului cu epis-copul catolic Anton Becich4.

Scoala nu avu niciodatd fiintit, i nu slim nici ce a fAcutConstantin-Vodd pentru cele existente: cea greceascd de la Sf.Saya si cea sloveneasca de la Sf. Gheorghe Wahl. Ca IntaiulDomn muntean care se intereseazá serios pentru coli, trebuiesa pomeninm deei, In starea de acum a cunostintilor, pe GrigoreMatei Ghica, al carui rol In Moldova 1-am vdzut.

Printr'un act solemn, din 9 Maiu 1746, Grigore-Vodd de-clard cd, de vreme ce In pdmIntul nostru vedem cit de la oseamd de vreme toti feciorii de boeri s'au rileit de cittre inv6-tiltur6, la care mai Mainte toatd boerimea avea mulld plecare,spre da pe fiii lor ca st. Invete i sd se procopseascrt lacarte elineascd, iar acum, nu ne putem pricepe din ce pricind,s'au lenevit atIt pdrintii clt i feciorii lor a urmd acestei bund-tate de folos si de podoaba neamului boieresc, !nett au rdmasmai prosti la Invatdturd cleat alte trepte mai de jos", el ho-tdreste cd niciun fiu dc boier nu va ajunge la Curte sau Indregnorie, de nu se vor sili sit meargd. la Invatäturd si sit In-

De la ineepat, ser:e cronica cant.icuzineasca, cunoscut4 suptnumele fratilor Tunuslii; p. 81.

2 'bid.3 Resumatul eitat, pp. 549-50.

Ibid., p. 550. Pentru Iesuitii ce aduse el din Moldova, 0 Un-grisches Magazin, III, p. 91, nota 1.

508 Istoda literaturii romdnesti

vele carte elineascd cu tot ternrqul ei, pe deplin". Pentru a nuse pulea obiecta. nimic, am intemeiat", continud Domnul,alitea szoale de limba elineascd1." $i stim ce leard primiaucei doi dascali ai Museului elenic" dupd recomandatiile cese dau Mitropolitului Neofit 2.

Fiul lui Grigore-Vodd, Scarlat, fu acela care, precurn latd.1sdu reormase scoala greceascd, se ingriji, la rindul Am, decea slavond de la Sfintul Gheorghe, insdrcinind cu cercetarea

prefacerea ei pe Mitropolitul Filaret si pc Constantin Brin-eoveanu Logofdtul". Aici in curind îi incepu activitatea dedasail un vestit caligraf si redactor de documente din secolul alXVIII-lea, popa Floru sau Florea

Alte masuri urmard, pentru binele aminduror inslilutiilor. In1761, egumenul i cAlugdrii furl scosi de la SI. Saya, care rd-mase de acum inainte, pdnd. la Alexandru Ipsilanti, in pose-siunea. neimpdrtitd a scolii superioare 5. In curind venitul Gla-vaciocului i apoi in 1765, al mIndstirii Dealului furd hdrdzitescolilor care tura supuse in 1767 unui inspector.

Scolile erau, mai bune decit altd datd 8, Domnii iubiau cul-N

tura, dar, in lipsä de ideale, literatura romdneascd vegetd intot acest period de miscare culturald.

1 Si, mai departe, intarind tonul, el spune cA neinvatalul vafi lipsil de orinduiala Guild si nu se va primi nici odinioarà latreapta de cinste". Urechi5., 1st. .5coalelor, I, p. 14. Numele pro-fesorilor greci din Bucuresti la 1759, in Rev. teol., III, p 393 siSerb. .col., pp. 352-4.

2 Papadopulos Kerameus, IV, pp. 83-90 73 .Ibid., p. 27 si nota.V. Mai SUS.

6 Urechil, o. c., I, pp. 27 8.6 Ibid., pp. 29-30.

Ibid., pp. 33-1. Cf. 111tizeireanu, p. 206. Unul dintre Domnii cese ocupà de scoale, Constantin Racovita, da un privilegiu si luiBarbu tipograful", in 1754; Bibl. Ac. Rom., doc. XII 168.

In 1766 se invata lalineste la Bucuresti (Rev. (col., IV, p.180).

CAP. II.

Istoriografia in perioada a doua.

Inainte de a studia istoriografia romAneascg intre anii 1730 §i.1774, e bine sg ni facem o ideie despre operete ce s'au scrisIn grece0e, la Curtea Domnilor fanarioti, in acest rAstimp.

Cel mai insemnat dintre istoricii cari, scriind grecete, aupovestit, la o Curte romAneascA, pentru Domni ai Moldoveisau ai Terii-Roingne§ti, pentru un public de boieri romini,mai mult evenimente petrecute pe pgmintul terilor noastre, eConstantin sau Chesarie Daponte. Un Grec care §tia bine ro-ingne§te, care nu era lipsit de sentimente pentru poporul care-1adgposti o bung parte din viata sa, un Grec, care, afarg delimba pe care o intrebuinteazg, ar putea fi socotit ca unRomin.

Ca istoric, Daponte ni-a 1g-sat intgiu doug opere care atingmai de aproape istoria noastrg: Efemeridele dace,ilmcnted. icpo-p.apíasc §i. Cronica. Cele d'intgiu Imbrgtiwazg istoria eveni-mentele rIzboinice dintre anii 173691; cea de a doua ni clg.desf4urarea lucrurilor petrecute In lumea greacg sau gre-cisatg, In Imprejurimile Portii, In vecingtatea Domnilor, lahotare, de la 1648 la 17042.

Ele au fost redactate, de sigur, In timpuri deosebite. Efe-meridele" stilt izvodirea zilnicg, din partea grAmAticului dom-nesc, a faptelor. ce se petreceau supt ochii lui sou li ajungeaualtfel la cuno§tintg, un ziar bogat §i amanuntit al unei campa-mi care interesa foarte de aproape soarta Rominilor, a Dom-nilor strgini ce-i guvernau §i. a familiei Mavrocordat, in slujba

1 S'au publicat de Legrand, In cloud volume, la 1880-8.2 S'a tiparit de C. Erbiceanu, In Cron. greci.

Istoria titeraturh romAne§ti

eAreia a stat Daponle prima la retragerea sa in mlinris-Lire. Cronica e scrisa pe and Constantin era pasnicul calug6rChesarie; ea trebuia sd urmrtreascil poate, In intentia auto-rului ei, suirea la putere i Inilltarea la faimA a Mavrocor-datilor, si probabil numai Intimplarea a oprit-o la anul 1704.Daca presupunerea noastra e indreptatitA, ceia ce ar statornicio legAtura strins6 intre acest cronograf i Efemeridele care-1preceda e 6 atunci am avea dou6 fragmente, de proportii deo-sebite, din monumentul istoric pe care Daponte voià sA-1 lnaltesprijinitorilor sai domnesti. Constantin Mavrocordat ar fi cAu-tat atunci sd realiseze prin Daponte, In greceste, cela ce-sipropusese intdiu a face prin vre-un Iesuit cu frumoasa fort-ridlatin6.

De Efemeride ne voin ocupa mai putin. E un jurnal, in formAde carte, o culegere de novelle despre rAzboiul dintre Turci,de o parte, si RIO i Nemti, de alta. Astfel de opere n'autendinte pronuntate, nu sInt insufletite de un spirit caracle-risat; ele nu se resuma si 1111 se analiseazd. Cu Cronica Ins6e altoeva.

Pentru a o scrie intr.() forma scurtl, reservatd, de analist,Daponte n'a intrebuintat numai amintirile sale ci, pentru tim-pul cind nu putea sa le aiba, spuiele altora. Va fi stint, cred,ziare de ale Grecilor din Constantin wol, InsemnAri cum obis-nuiau sa tie, notite de familie i politice, precum sint aceleace ni-au ramas de la Ioan Cariofil 1, un dusman hug. al a.teului" de terziman. Pentru lucrurile ce ne priviau, grAm5.-ticul lui Constantin si Ioan Mavrocordat a avut cronici detar6, din care a cunoscut cu sigurantd si a intrebuintat patru.

Trei sint letopisete moldovenesti: Nicolae Costin, NeculceMustea. De la cel d'intrtiu iea, de exemplu, la expunerea

omorului Capugibasei de cdtre Constantin Duca, lauda ucisuluilupta lui cu uciga§ul, Moise Serdarul; de la cel de-al doilea,

la aceiasi Imprejurare, titlul Turcului i prinderea lui Balgi-basi 2 sau, aiurea, silintile lui Mihai Racovitd, ajuns Domn,contra predecesorului s6u, acelasi Constantin Duca; de la a-

1 Publicate de Cr. I. Zerlentis traduse, in panca ce ne pri-vesie, de C. Erbiceanu. V. mai sus, cap. I.

2 P. 53.

Istoriograiia In pedoada a dona bi

niìmloi sint linprumutate cele mai multe stiri despre indita-rea In Domnie a lui Miltai-Voda1. De la Mustea trebuie sa filuaL scriitorul grec mentiunea sumei pentru care se phirdSerban Cantacuzino i batrInul Duca pe timpul campaniei dela Viena 2.

A avut la dispositie §i o cronica munteand, In fine: a luiConstantin Cdpitanul, de unde se vad a fi culese informa-tille despre actele de rdsbunare ale Cantacuzinului duprt in-toarcerea lui din Moldova §i despre prinderea lui Duca decdtre Poloni.

in locurile, risipite, In care se ocupd de istoria noastrd, Da-ponte dd. Insd de multe ori amrinunte pe care nu le mai Intil-nim nicliri i care au un deosebit interes, unele dintre ele.Astfel, numai de la dinsul afIrtm refugiul unui Vizir la $erban-Vodd , unele detalii despre presenta lui Alexandru Mavrocor-dat la Bucure§ti cu prilejul nuntii Domnitii Stanca 4, nuntaRuxandei Mavrocordat cu Matei beizaded, fiul lui Grigora§cu-vocut Ghica5, sprijinul acordat de BrIncoveanu unui clericgrec 6, causa marturisitd a venirii Capugl-ba§ei supt ConstantinDuca7, unele lucruri noud despre relatiile dintre Vizirultaban §i fratii Cantemire§ti 9, una din causele edldtoriei suite aBrIncoveanului la Adrianopol, In 17O3; ceva despre relatiilelui atunci cu unii meghistani din Gonstantinopol, numrtrulboierilor ce venirrt la Poartd pentru a cere ca Domn pe MihaiRacovit5.19, stdruintile acestuia, contra lui Duca, pe lIngdnicer-Aga 11

Clt despre Catalogul istoric", e ultima operd de istorie a

1 P. 63.2 P. 32.3 Ibid.4 P. 45.6 P. 46.6 P. 48.7 Pentru a reclama o datorie de o stitA optzeci de pungi, ramasii

de la tatAl acestuia; p. 53.Pp. 57-8; v. mai sus, in aceste studii, cap. Cantemir.

9 Staruinple pentru Domnia munteana ale unui negustor bogatdin Chiprovaci: un Kozooetr:ivo; p. 58.

10 Pp. 61-2.P. 63.

M2 istorla keraturli romanesti

autorului ei I. O lucrare Mil un plan bine alcdtuit, uncalastih de amintiri mai mult, despre persoanele care jucardun rol In lumea religioasd sau literard a Grecilor, notite debiogratie, insemndri de manuscripte, note bibliografice, docu-mente originale, fragmente din tipdrituri rare, asezate durarolul ce 1-au juca.t In lume personagiile de care se vorbeste.Daponte vdzuse multe, auzise multe, cetise multe; ii

parerduca multele cunostinti adunate astfel In mintea sa asupraepooei in care trdia sd se piardd, si, la bdtrinetd, luInd Incdodatd condeiul de scriitor, el rdsturnd cosul lnaintea sa 3.

Iaa acum un al doilea scriitor neo-grec, din aceiasi epocdde la aceiasi luminaa Curte mavrocorddteascd. E MoreotulPetru Depasta.

El se moneste singur doftorul, icapoptX6aocpc", si a vedea Inel unul din cei doi medici din Padova, cari se gdsiau, dupäo relatie de misionar, la 1745, In suita lui Constantin Mavro-cordat3. Cd a Invdtat In Italia, se vede din opera lui: ald-turi de o citatie din Plutarh, gdsim mentiunea teoriei lui Vicodespre ritmul evenimentelor istoriei universale, teorie care pevremea lui fusese pusd In circulatie de marele cugeator 4. Totdin aceastd lucrare afilan cit el a fost rnarturul ocular al ce-lor mai multe din vicisitudinile patronului sdu timp de dota.-zeci de ani. A stat la Curtea lui, i-a ImpArtit binele, i-a prirnitospitalitatea i darurile i, apoi, cind nenorocirea se abdtupentru multi ami asupra lui Constantin-Vodd, rdpindu-i tro-

averea, i chiar libertatea, el suferi Impreund cu sa-pinul. II Intovdrdsi In drumul de mazil din 1749, inoeputullungilor ndcazuri 5, dar rdmase la Constantinopol, pe clnd

1 S'a tipärit de Sathas, si de Erbiceanu, In Cron. greci.3 V. §i locul In care Daponte-si justifica titlul prin digresiile sale

perpetue i anexele documentare; ed. Erbiceanu, p. 161.2 Xenopol, resumate de documente din Archiva Propagandei, In

Arch. soc. ;t. si literare din lasi, V, pp. 549-50. Din Venetia, CorfilPolonia, Constantin-Vodg avea i secretan, medici, pictori; ibid.,p. 549.

V. pp. 296, 302, si 334-5 din ed. data de C. Erbiceanu, InCron. greci,

5 Serie: am mers la Constautinopol"; p. 340.

Istodografla n otrioada a doua 513

MáVVocordat "fn Surgunit "la Leinnos f.r Imbretatá- -cuclienti 1 Casei persecutate, suferi insulte, prigoniri, internni-tari din partea aprigilor creditori ai mazilului Scápind, mer-se &A vaca pe exilatul din Lemnos,' dar nu stütu multa vremeIlugá dinsul, ci se intoarse In Constantinopol, unde asteptáMira la 1756 vremile bune ale. sprijinitorului Acesta funumit atunci In Tara-Romiineascd, dar pierdu tronul iardsi,du0 coi ani, ì veni la Tarigrad pentru a fi iarasi arunc,at laInclds.oare. Depasta ramase data aceasta, dupl di se pare, InBucuresti, unde se Intoarse vechiul sáu stapin in 1761 3.

Pe atunoi îi serse opusculul de laude. Despre viata saulterioará nu. mai stim nimic. Incá °data el statu In Bucuresti,Cu .1°0à mazilia patronului. Apuca rázboiul cu Ruii, prinde-rea Domnului muntean de atunci, Grigore Alexandru Ghica,care doria si el poale un cronicar "1, i muri pe timpul ocupa-tiei ruse§ti, spre sfirsitul anului 1770. Cunoscutul i colega'la Curte al lui Daponte fu ingropat la Mitropolia din Bu-curesti'.

Cronica lui e mai mult un discurs de laude, o voroavá enco-miasticil. In Constantin-Vodá sau scrisoarea faptelor vrednicede p.omenire IntImplate in Dacia supt Constantin Mavrocor-dar, mi glisim un ziar precis, o cronicá limpede, bogatá, bineorinduitrt, ci unele fapte principale, de cele mai multe orilr niciun t'el de cronologie, sámánate Inteo fraseologie eli-neasck loarte savanta, care, de si ilegibilá, face cea mai mareonoare Invatatului scriitor care a pus-o pe hIrtie. Faptele expuseasttel, atinse mai degraba decit povestite, sint culese din ex-perienta personan]." a Curteanului i intimului, dar si din iz-voade manuscripte, din ziare"15.

.1 P. 321.2 lbid.a Pp. 330-5.

V. mai sus.1.1:Inennu, Cron. greci, pp. LXX-II; Bis. ort., XIV, p. a si

urm. El tasa poate un fiu, cäci In 1783 Intilnim pe un De-pasti Vel SpAtar Are& rom, I, p. 183; Iorga, Ni:da e Do-cumente, I-II, care pare sa fie acelasi cu Dracache Depaste VelVornic", tot in Moldova, la 1793 Urechia, 1st. Rom., I, p. 837,a ami sotie: e.caterina sopa Logofatului Dracachi Dapasti", ementionata. Inteuu document; Uricgriul, VI, p. 254.

ZovstXsyroç p.dv aáril ecvsx86tcov dcfmtspi8m INTIT E8(cg carcoVoc;.

M4 Istoria hteraturil romAnetdi

be la lnceput, Depasta se apgrg, in Lutroducere, de banuialade lingusire, si lingusire in adev6ratu1 Inteles al cuvintului nuse IntImpinA In articica lui. Dar, fire.ste, scrisg pentru a maltanumele lui Constantin-Vodg., ea e foarte partiald pentru acesta.Se incepe cu lauda familiei, se aratä planul ce avuse Nicolae-Vodg de a numi pe fiul siiu In Moldova, alegerea lui InTara-Romg.neascg. la 1730, pierderca tronului, abia cgpglat,prin revolta din Constantinopol, Inlocuirea prin Mihai Baco-vi, restabilirea, schimbul cu Grigore Ghica, prin care trecuIn Moldova. Se ajunge apoi la a treia Domnie munteand sila greutg.tile ei, la noua Domnie moldoveneascg, dupà rgzboiu,la a patra stgpinire din Bucuresti, la schimbarea din nouIn Scaunul din Iasi, la lungul exil plin de prigoniri si. suferinte.De aici Depasta-si urmlreste Domnul In ocIrmuirea din 'fara-RomAneascg. la 1757, In al doilea exil la Constantinopol, si-1 lasgnumai dupä ultima restabilire, tot la Munteni.

In cursul povestirii, Depasta nu uitä sà noteze toate actiu-nile de binef4ctor, de rgspInditor de luming, de erou" rgz-boinic chiar Constantin-Vodä era un mic omulet Incrucisat,care n'avea nici c,ea mai micä dispositie pentru mestesugularmelor 1 ale lui Mavrocordat. Il vedem, din povestireapanegiristului, luptInd ca un geniu eroic" contra Nemtilor,cari-i furark In adevg.r Mitropolitul si boierii, dar pierdurà pegeneralul lor ucis In luptà de viteazul Voevod; aflgm de la a-celasi lgudgtor scolile ce a fg.cut Dommd In Bucuresti, In Iasi,In orasele de provincie ale Moldovei, normcle judecgtoresti cea introdus In aceastg. din urmit targ, pacificarea ei, curatirea eide Turd., si. mai tgrziu de Lazii rtegustori, dgrnicia lui fatade oamenii InvItati si de once oaspeti, actiunile sgvirsite sprebinele teranilor 2, silintile pentru culturd, prin care fdcu din

i V. citatia din Neculce, mai sus, p. 268. Cf. Sulzer, partea inedita:,,,Alle drei [Iiii lui Nicolae-Voda] schielten mit den Augen, ara :Niels-ten aber Constantin, der zweitgebohrne; nebstdem sollen auch diezwey Kliigern demungeachtet, gleichwie Hu- Vater selbst, so eti-was in sich gehabt haben wAs man in Oestreich ein Schuss, an-derwerts einen Wurm oder Ueberschnappt zu nennen pflegt". Copiadin Bibl. Ac. Rom.

2 Cunoscata reforma. Sulzer ni spune, in partea inedita, cael da totdeauna dreptate teranilor lrnpotriva boierilor. Cind un boier

ist.orlografia In perloada a doua

tara Getilor o icoand a lielladeri, sinodul adunat pentru re-forma clerului2, facerea de pieti In Bucuresti, etc.

In mAsura In care e ldudat Constantin, in aceiasi se criticapurtarea rivalilor i inlocuitorilor lui, dar si critica are ma-sura pe care o are la acest oin distins lauda. El pretinde c5.Mihai Raoovit5. a refusat sa dea pe fata sa lui Mavrocordatl,

cä totusi acesta sarui pentru liberarea omulai care-1 jignise,consimti mai pe urmit s5. incheie altd legdtura de familie cu

Grigore Ghica, ademenit" de dusmani, face ca Ma-vrocordat sä fie scos din Domnia, mai rentabilà, a Terii-Rom5.-nesti, i totusi acesta-1 visiteazä la hotare 5, dupl care urmeazAtotusi nouä intrigi ale aceluiasi Ghica G. In fine, Scarlat Ghica,noul Domn din 1758, primeste in adevAr laude pentru blindetasa, dar se adauge c. blindeta nu era poate decit prostielene, a el .1 putut fi bAnuit de 11comie si cd a 15sat un loarterlu nume dup5. dinsul 7.

S'ar putea, judecind (WO titlu, care poart5.: Venetia, a-tunci cind lucrarea a fost scrisA probabil in Tara-Romlneascd,

reclamit ciucizeci de lei unui teran i trebuia sA i se satigfacA ce-rerea, el impunea cistigtorului o cheltuialA de judecatA de o sutilde lei fatA de Marele-Armas. Seiu Bescheid war dass, wenn sie aufeinmal dem armen Baueru etwas weuiges unrechtmassIg bezahlenmassten, so wAre er doch gewiss dass sie zu andern Zeiten dem-selben hundertmal Unrecht gethan und sich deshalben fiber eineso kleine Vergiltung nicht zu beschweren hAtten". Copia de la Bibl.Ac. Rom.

P. 319.2 P. 320.3 Pe chid Neculce afirmit cA Nicolae-VodA a stricat logodna fiului

sAu, indusmAnindu-se Cu Racovitg; pp. 370-1. Se stie cA pe urmAConstantin a luat pe Ecaterina Roset, fiica lui Constantin Rosiet;acelasi, pp. 370-2. Sulzer /. c. greseste chid spune ca era soradesjenigen Russetti, welcher in Kronstadt katholisch geworden undseine Neigung gegen die Deutschen nicht weniger als andere vonseinen Anverwandten zu seinem Nachtheile an den Tlg gesetzet".V. p. 198.

Ionila Racovitl a luat, ni spune Sulzer, /. c., pe fata lui Con-stantin. Cf. Depasta, p. 308. 0 chema Smaranda; len. KogAlni-ceanu, p. 373.

6 P. 307. ConfirmatA visita prin Neculce, p. 373.6 P. 308.I Pp. 332-4.

516 'Istoria literafia ro-mAnesti

s'ar putea. ca lucrarea sg. fi Yost tipgriid. La Museu se afTi.o traducere latind a ei dacg. Dépasta n'ar fi fost un Greca-Nenetian, s'ar putea banui cà traducerea a fost facutd de Ie-suitul ardelean chemat de Mavrocordat pentru a serie '&o-nica

Manuscriptul latin are si o nouä prefatá d'are cetitorul lu-bilor de Greci." In ea, dupä ce se observg 'existenta de cro-nici In limba barbara a poporului romdnec"3, se insistä a-supra lipsei de biogratii, scrise In lalineste sau greceste, MeDomnilor g,reci al Daciei". Vin apoi, dupä ce se terhiind4ru-crarea toatd, un Elenchus i un. Parallelum. In 1 aceasta; dinnrmil se aratd virtutile principilor conlemporani: Mihalcovitd, barinul iubitor de tard, maiestosul, cavalerescul Gli-gore Ghica, Matei-Vodd, prudent In tinereta sa,blIndul ScarlhtGhica, cumintele loan CalIimachi i ciliar Coistantin RacoNitti.Natural Insd, cit toate aceste insusiri le Intrunes,te fenemdik-lul paIron, Constantin Mavrocordat.

Tot din indemnul lui Constantin Mavrocordat s'a scris, saupoale s'a tradus numai In greceste: din limba romdneascaIn limba noastrd obisnuitil", de Lazdr Scriba din Trapezunt,in Ianuar 1734, la Iasi, o Istorie pe scurt, paralela a, Domni-lor Munteniei i Moldovei".

Cdrlicica, pdstratg. inteun Ingrijii manuscript, Incepe de lacolonisare si merge pdnit la schimbarea de Scaun Iittre ve-rii Constantin-Vodd i Grigore Ghica, dupd care vin. tle detot felul.

La Inceput se gilsesc elemente noua si interesante: Intrebuin-tarea pentru ldmurirea Domniei lui Mircea a lui SagredoSeadecklin. De la o bucatd de vreme e o simpla precurtaredin Constantin Cdpitanul i Mustea. Istoria munteanà prinde lara fi de folos de la Constantin Brincoveanu, care a facutn'ido lucruri bune, dar le-a Inegrit cu, acele multe rete?', iar

2 V si Erbiceanu, Cron. greci, p. LXXII. Ms. avea No. 30.2 V. mai sus.3 Etsi vetustiorum priniptim, qui gentilitia a Vallchoriiin stirpe

prodierunt, barbarito gentis 'dialeCto, vél retruitioil ab evti ductamet ad nostra usque tempora digestnn historian-t. gime inanuscripta.tantuin et nondum edita passim occurrunl."

Istoriegnalia in.perioada doua 517

cea nroldoyeneascd e noua de la Nicolae Mavrocordat Inainte.Daca se iea apdrarea lui Racovitá contra conspiratori1or cufumuri la cap", se laudg. toti Mavrocordatii: NIcolae, §i loan,regretat de tard, si, mai ales, doritul Constantin Vodd, cdruiai se Inseamnd, Cu cea mai mare Ingrijire ziva nasterii: 1714.21Februar, .,la trei ceasuri i jumdtate din noapte" 1.

A treta' cronica greceased din aceastd epoed e scrisd In ver-suri, in felul i, probabil, dupd modelul, stihurilor Iungi, ador-mitoare, anoste ale lui Stavrinos, cIntdretul prosaic al lui Mi-hai lui Matei al Mirelor, istoricul Terif-Romdnelti laInceputul secolului al XVII-lea. Propriu vorbind, nici nu e ocronicd, ci mai mult o tragodie, o prolixd tInguire pentru moar-tea viteazului i marelui Stavarachi'.'

Eroul e un personagiu foarte bine cunoscut, de si Inh.-'unsens foarte rdu. Stavarachi era numele tatglui sau, Stavarachice/ bdtrin", si el un om influentl; pe dInsul 11 cherna Iordachi.Era ginerele hit Manolachi Spdtarul 1, care 1-a exilat une oriIn neintelegerile lor de familie 5, fiinded, ne lrunurOe un con-temporan , Stavarachi se m'inca ca socru-sdu Manoli Spa-tarul". Ii mai cturoastem un frate, Ienacaehi Cifininartil 7. Da-ponte ni spune" ca era fin de medic 1, e stil, ca i placean ellr-tile si ea (ladea bani ca ele sä se tipareasca

\jata politicd a principatelor con.centrindt . se tol mai multla Constantinopol, boierii de tarä fiind, pe de altd parte,Impiedecati de a se duce la Poartd, ca In alte timpuri, pentrua-si face ascaltate plingerile i dorintile4 mai .puternici de-

Als. 195 de la Museu; acum la Ac. Rom.2 ' V. acuni i C. C Giur'escu, :In °magia 4ni 1. Biami,tp. 203 si itrin.

Fenachi hogiilniceanu, p. 20_8.

4 (bid., p. 221.5 Genealogia Cantacuzinilor, In Bucium, p. 110, si in editia mea.

DacA, precum se pare, Manolachi SpMarul si primal capuchehaiemontean Alanolachi Gealepul slut aceiasi persoana.

6 Tenachi KoOlniceanu, p. 231.!bid., p. 222. Cf., pentru rudele lui Stava,rachi, i Ionit6 Canta,

pp. 186-7.Erbiceanti, Cron. qreci, pp. 191-6.

9 Ar fi tip. arit la Lips.ca o Teologie in dona volume.\ Neculce, p. 379: .,bolerii la PoarLa nu vo: sa meargA,

nit-i tasa Domnii".

518 Istoria literatudi romatiesti

cit boierii cei mai puternici, inai puternici decit Doninii chiar,ajunsera capuchehaielele. Sc formara pentru cistig dice gre-cesti, compuse mai mult din membrii aceleiasi familii, caredispuneau dupri plac de soarta terilor noastre. Cci ce le com-puneau nu cautau onoruri sau reputatie: se multamiau cutitlu de boierie care nu era printre cele mai rasunatoare. DarSpAtarul sau Hatmanul, care nu se vedea decit rare ori laIasi sau la Bucuresti, stapinia din Tarigrad, unde-si tesusebacea pinza, toata politica romaneascl.

Cei d'intaiu stlpini de Domni de acest fel furl Cuparesiii,cari cu timpul se asezara in tall, luara dregatorii, se insurarlcu pAmintence i Mara aliora Tarigradul. Atunci in locullor venira Ipsi1äntetii, cari jucard, cu mai putina stritlucire,acelasi rol, Onä la uciderea lui Manolachi Chiurci-basal. Lo-cul lor It lua Stavarachi, cu ai siti.

Era, In special, mul fiilor lui Mihai Racovita, cari erau, larindul lor, oamenii sal; ca rival, avea pe Hatmanul .Mihalopol,un dominator mult mai slab insd, patronul i Ship fiilor luiGrigore Ghica2. Soarta Domnilor resulta din luptele lor,s'au vazut casuri cind schimbari se flcurit ca O. nu se stinga

capuchehaielele" 3.In Moldova, ea si in Tara-Romaneasc6, Constantin Racovita

fu la ordinele lui, si vedem, In cea din urma tarä, un partidde boieri care-1 asculta si-1 ajuta4. Stefan Racovita, flat ce-ispuse vestitul" Stavrachi 5. Dupa sfatul lui, care-i procuraseI ermanul necesar, ucise Vodli pc boterul Stefanachi si peIordachi Bajescu, la 26 April 17616 si ordona indatil o nouttarestare de boieri 7.

Prinl si bAtrinul dragoman Ienachi CatIrmachi giu.og nd Domu,trebui sl recurgl la serviciile lui, care zic cl era al doilea

V. mai sus.2 V. Ienachi Kogalniceanu, p. 225.

Ibid.Il care sA fie capuchehaie in 1755; Gen. Cant., p. 140; ed. mea,

p. 125; cf. Kogalniceanu, p. 218.6 Calificativul e at lui Kogillniceanu, p. 225.6 Gen. Gant., 1. c.; insemnarile dascrilului Thulu Zugravul, In

Colecaune de modelori de picture(' religiousd, inp. ist., arch. si fil., I, p. 33 si unit.

7 Gen. Cant., I. C.

Istoriografia tn perioada a doua 5.19

Dome' si luit asuprA §i un timp represintanta aminduror prin-cipatelor8. Venind In Iasi ca un stApin, el exasperA multimea,care veni la Curte slt vadA pe cine are Dome'. Succesorulcelui de al doilea Callimachi, Grigore Alexandru Ghica, fu nu-mit iaräi prin influenta lui Stavarachi.

Viata lui se mintuie cum se mlntuie de obiceiu vietile pu-ternicilor din Orientul musulman. Un alt Grec, In frunted alteifamilii numeroase si inteligente, Nicolachi Sutu, Ii aduse c5.-derea. Domnul lui Stavarachi se prAbusi i, ImpreunA cu din-sul, acesta InsA pentru totdeauna, SpAtarul mai mare decitDomnii. Sultanul ordonA executia lui la 28 August 1765, pepieptul lui se cetia Invinuirea cA a prAdat Tara-RomAneascA3,casa-i fu confiscatA i clientii, prietenii prosperiattii lui,21uitarA'.

Nu toti InsA. Si unul dintre putinii cari nu uitarA se Ingu-metA sA-i chile mArirea i sA-i elute moartea. Andragathiile"lui Stavarachi figureazA la sfirsitul editiilor din secolul alXVIII-lea ale lui Stavrinos i Matei al Mirelor. Ele slut operpetuA laudA, In stil rAu, In formii inferioarA, a puterniculuicare murise. Ici si colo se pot culege i oarecare amAnuntenouI, dar numArul lor e foarte mic. InsemnAtatea poemuluinu e In raport cu intinderea, i talentul autorului necunos-cut nu era la InAltimea re,cuno.stintii lui'.

Aceasta e istoriografia greacii din a doua perioadA, putinAsliracA, opera a unor cArturari a cdror stiintA i InAltime deveden i nu se apropiau de ale lui Alexandru Mavrocordat Exa-poritul Dosofteiu sau IIrisant Notara. Contrastul e i maimare clnd trece cineva de la generatia de istorici romIni a luiConstantin CApitanul, Radu Popescu, a lui Constantin Canta-

Kogalniceanu, pp. 233, 236.Ibid., p. 237. Si supt Constantin Racovi1ut boierii voiserA sà-I

prina; Canta, pp. 186-7.3 Iorga, Docamentele Callimachi, I, p. 24; II, p. 471: Jan. 28 tenaufhenken". Cf. 0 prefata, voL I, pp. XLIV-V.

4 Ienachi KogAlniceanu, p. 254; Gen. Cant., p. 140; ed. mea, p. 143.Hurmuzaki, Fragmente, V, pp. 231-2.

5 0 traducere romaneascl avind rirnd, dar ntt i rittn, s'a public-atdc d. C. C. Giurescu, j. c, p. 209 0 urtn,

istoria literaturil. romAnesti

cuzino, a Costinestilor, a lui Neculce i Dimitrie Cantemir, nU-mele cele mai mari din toatl, literatura roinAneascä dela sfIrsitul secolului al XVIII-lea, la epigonii palizi -e4ri shitIn Moldova Ienachi KogAlniceanu si Canta, in Tara-RomAneasc,1continuatorii anonimi ai vechilor cronici mari, i chiar MihaiCantacuzino i IenAchità ViicArescu, scriitori de transiti, a-cestia din urmA.

Dar, Inainte de a ajunge la acestia, mai avem o operli deoarecare Intindere si Insemnàtate, care se leagI de traditiacompilatorilor i continuatorilor In stil mare: opera lui Ale-xandru Amiras.

Mult timp s'a stiut nutnai cit se poate culege dincronica lui, amAnuntele pe care le vom vedea indatà. Ce flcusrUserul Amiras Inainte de Domnia ha. Grigore Matei Ghica,pentru care deveni compilator i cronicar, nu se cunostea. Do-cumente din Stockholm ajutA a spune astdzi ceva despre Ince-puturile carierii lui. Vorbind cu Trimisul suedes Hyltéen Inprimg.vara anului 1713, Nicolae Mavrocordat Ii afirmI d. In. tottimpul turburArilor din Bender"prinderea regelui in luna luiFebruar precedental, dragomanul Mririei Sale. suedese,tariul de cancelarie Amira, a fost In Intelegere i corespondentàCu dusnianii inviersunati ai MAriei Sale, mai ales cu. Harpa'Tatarilor, i cl, In dauna Mgriei Sale, li-a destlinuit tot ce acrezut bine de stiut pentru clima". i Hyltéen, raportind a-ceastà adauge de la dinsul: Gil poale cineva mine temeiupe declaratiile principelui, Dumnezeu stie, i MAria Ta chiartrebuie sà le fi judecind mai bine" 2.

Despre aceastà petrecere a lui Amiras se poate g4si cevasi In povestirea despre soarta lui Carol al XII-lea îi e?01,povestire datà. in 1712, de Clucerul Afenduli, capuchehaiaualui Brincoveanu, care-si scrie opera in greceste 3. Avem a

Voltaire, Charles XII, p. 326.2 Hurmuzaki, IX1, p. 506. Amiras inseamnä 'emir. Numele nu e

rar la Grecii si Armenii din acest timp. Am intilnit pe ,,Magolesi Mi-nas Amira" i Cseressli Kivork Amira' id 1877, pe Giovanni Amiro"In 1792, pe Basilio Amira" la 1808; ï3ibl. Ac. Rom., doc. necatalo-gate.

3 Papadopulos Kerameus, TV, pp. 114-5 (129). - Afenduli set-vi

Istoriografia in. perioada a doua 121

face Cu culegere, din partea acestui om al Donmuluis mun-Ieam a actelor ce-i akmserd in mind cu privire la negocia-tine neobisnuiiului oaspe al ImpArdliei turcesti, acle pe carele preceda cu vagi cónsideratii asupra istoriel.;.Partea de po-vestire personald e foarte scurtd i Mt% Insusiri de formd, ea

.de- altfel, fär pretentii1.Amiras lnsusi a pus in greceste povestea, limpede stilisatd,

a- acestor intimpldri pe care un Italian o Imbrdcd in ves-mintul.limbii sale 2 Seriitorul Suedesului a tradus, de altfel,in 1737, si o carte de laude pentru Tar, Vito di Pietro il grandea lui Catiforo, aparuta la Venetia in 1735.3.

Supt Nicolae Mavrocordat, care avea pentru dinsul astfel desentimente, Amiras nu va fi gdsit ocupatie In Moldova, dupace lilsd seyviciul suedes: cel mai trirziu, pe la sfIrsitul anului1714,.,cind regele pArdsi teritoriul otoman. Pe vremea lui MihaiIlacovitd, Insd, el era acum stabilit la Curten ruoldoveneascd,uncle lmplinia sarcina, nu tocinai insemnatil, de Mare-User, fiindom sliutor de limbi orientale, pentru care lucru-1 i luase filraindoiald Carol al XII-lea 4. El insusi se pomeneste in cronicala anul 1716 printre boierii terii. Venind pe urma, pentru ex-peditiile de la munte, stoluri dese de Tatari, peste, voia Dom-nului. ni se spline cd. se ostenia Alexandru Userul sa-i in-toarcd, i nimica n'au isprdvit" 5. El traduse de buna sama ac-tul prin care mirzacii din fruntea ceLelor se indatorira a .nuprdda, si de acoja ni-1 i dii in scrierea sa -dupa sfatullui imbrdcd Domnul pe unul din ei cu caftan, puindu-I infruntea contingentului7. IJserul Alexandru stia i limbile eu-

pe icolae MaN rocordat. Era din Terapia, uepot al lui Anton grit-mAlieul" Epistolaire grec, p. 39). E pomenit î in Cond. Vistieriei.

1 S'a tipArit de Papadoptilos-lierameus. in Hurinuzaki, XIII, p. 49si urm. existA o traducere romitneasca, in acelasi format,a vo-lumului, de dd. G. Muruu i Litzica).

2 TipArita in Studii 0 doc., IX, p. 41 si urm.3 V. Studii 0 doc., I. c., p. 42. 0 traducere romAneascA in -17-19,

(ibid.. V, si mai departe.6 Asupra sederii acestui principe in Bender, y. i articolul, publi-

cat in IIistorisk Tid.skrift, 1900, de d. Th. Westrin, despre credi-torii orientali" ai lui Carol.

5 P. 130. )Lenpunea intre boieri la p. 126.6 P. 13.1.7 Ibid.

s22 letona Ilteraturil romlnesti

ropene, si de aceia Racovitd Ii dAdu sarcina (le a conduce prinlard, ca mehmendar, pe ambasadorul polon Bekerski 1. El ituinerse ell oastea la mAntistirea. Mira, dar e singurul dintre eroni-cari destul de bine informat pentru a sti scopul pentru care afost Intreprinsd expeditia din Ardeal, care trebuia sd sprijine

Ungurului revoltat Bercsenyi si ale lui Regeb-Pasa,veniti pe iurea In provincie'. Ca si lui Chiparisa, alt Curtean,initiat In oarecare afaeeri politice si el, Amiras a avut supt ochiscrisoarea, prinsd de dusmani, a Bistritenilor care generalul dinSibiiu . Dar n'a participat nici la aceastd campanie, cdci opovesteste numai dupd zisele" altora %.

La intoarcerea de la Bistrita, In 1717 Incri, \Todd Mat pe Ami-ras CArninar Intrebuintd In cursul iernii pentru Impdca-re 1. tulburiirilor produse de Ungurii lui Esterházy, cari iernardIn Iasi si se arAtard oameni rdi"5. Cltva timp mai tilrziu,Arndt-as era pentru Racovitd ceia ce Axintie Uricariul fusese pen-tra Nicolae Mavrocordat , Cdminarul fu numit mehmendar alunui nou so/ polon, Popiel, care, supdrIndu-se de putina cinstece i se Meuse, fu alinat de cillauzul situ ,,cu multe vorbe dulci

cu pleaciuni" n. In Iai i se fAcu:, pentru a-1 multdmi, unalaiu nepomenit de frumos, i pdnd la Galati solul avulIngd dinsul pe Alexandru Cdminarul", care primi cartide multdmitd de la sol". Fiind ciuthd la Intorsul lui Popiel, -A-miras nu mai cripatd alte certificate polone, cdci Trimisul polonfu Intovdrdsit numai de conaccii.

Supt Grigore Ghica el ajunse Mare-Sluger, dar nu mai ocupaaceastd functie, ci trdia ca mazil, and Domnia fu reinoitd. A-tunci el traduse firmanul de mucarer, pe care-1 ceti Sandi'Sturdza, Marele-Vistier si care fu reprodus In cronica lui,ca i scrisoarea Vizirului catre Domnul confirmat In stilpi-

P. 133: Alexaudru Amiras, Vel User".2 P. 133.s P. 134.

lingurii de prat prejur cum zic, mojicime"; p. 135. Attiizic cA au fost caste trimeaszl de ganeralul de Brasov"; ibid. Darstie ce a xis Esterhazy Domnultd; ib:d.

5 P. 1354 P. 139.

,.Sandul Sturdza Vel Vislier au celit lficuirea fermanuiui scos pemoldovenie de Alexandru biv Vel Sulger"; p. 170.

Istortogratid tn pertoada a doua 623

nire. CInd Talarla Nogal se supuserl lui Ghica in chestia ho-larelor, la 1729, zapisele lor f urA prefAcute pc románeste deAmiras. El era acum Alexandru Postelnicul", si fu unul dindelegatii moldoveni pentru delimitare, celalt fiind un boierfoarte influent. Ienachi Logontul Ipsilanti, taUil lai Alexandru-VodA '. El se opri Cu povestirea pe la 1730, impiedecat, s'arcrede, de moarte de a o duce mai departe decit atita. De oarece compilatia lui e InsA in legAturA cu cronica lui Neculce, tre-buie sA admitem cA el a trAit mai mult decit acesta, ca a seriscronica pArn la sfIrsitul Domniei lui Ghica, dar 61 manuserip-tul gAsit de Ienachi KogAlniceanu i transmis nouA de acestaera defectuos la urm.V.

Cronica pare sil fi fost scrisrt In lntregime supt aceastaDomnie d'intrtiu a lui Grigore Ghica, i anume din Indemnullui VodA. In adevAr, ea urmAreste de aproape, ca o cronicá.

persoana Voevodului, se fereste a exprima can judecandecIt una lAudAtoare asupra actelor acestuia i Incepe prin areproduce pagini intregi din povestirea munteanA a lui Cons-lantin CApitanul, tot cela ce se spune In el despre bunulstrAbunul Iui Grigore, Gheorghe-VodA Ghica i fiul lui, Gri-gora.scu.

Domniile lui Mihai Racovitä a treia oarA si a lui GrigoreGhica, care formeazA partea Imbielsugata, interesantA i folosi-loare a leatopisetului ghiculesc, sint precedate de o compi-latie, ale cAreia clemente si a careia iinportantil trebuie srt lefixtim.

S'ar pArea din capul locului cA noua cornpilatie reproducenumai pe a lui Mustea', comitindu-se confusii in reproducere`.dar aceastA ilusie dispare indatrt. Chiar din al doika capitolcompilatia incepe ca toate celelalte, de la 1661 , acel con-sacra primei ocIrmuiri a lui Duca-V(x1A, -gAsim unele lucruri:nun2ele Vizirului i Hanului, de exernplu, care s'ar cAuta In

1 P. 176. Aclele de la p. 171 inainte. Cf. Arch. rom. II, p. 206.Inceputul Domniei lui Chica trebuie sil fi fost scris inainte

de 1740, caci se spune la p. 15G cd Alexandru Chica e dragoman.3 Cf An. A. Rorn., XXI, p. 442.

Astfel la Dabija-Vodd se contvesc cele doud expeditil In Ungarla i se denatureazd impricarea. Domnului cu Turcii.

024 Istorialiteraturii romaaesti.

zgdar la Mustea. Pe end la acesta, nu,.se expritna nick), jiml,e-catA .asprd Domniei a doua a Ducgd §i se treoeau sup. t [Acerecausele rdscoalei contra lui, In Atuiras Domnul e caracteri-sat ca un om rdii i cumplit, prea vrdjma§ §i, plin de toatardulatea", §i pentru rAsooala Hincului se dd cea mai largd,mai amilnuntitli §i niai precisl din toate povestirile ce al-ernasupra acestui eveniment.. Se Inseamnd printre efi, ca In

Costin", §i Constantin Clucerul; se pune locula§ezaserd tabdra revoltatii earl. asediau Curteal, se nientioneazddeputatia de doisprezece, care comunicg. lui Duca poruncaplece mdsurile luate de Domn, dupd aceastd In§tiintare, nego-cierile lui Cu bdtrinii" Se dd numele Serascherului 2, care sepuse In frunlea trupelor de repre,siune, se In§ird silintile,fAcutede tara nemultilmità pentru a scapa de Domnul gonit: stri,garli Lou, Inaintea Turcilor, de trei ori eä nu ni trebuie".Numai aici se noteazd soarta celor doud capetenii, ifinculDuruc, dintre cari cel d'intiliu se lasa ispitit de fdgdduielile iuiN'oda. Daca afacerile de razboiu care vin pe urma slut expusefoarte pe scurt, §i aici §i la schimbarea Do,mnului se dau amd-nunte. noua. Ele sint cdpdtate.Insd, nu dintr'o 'eche crouiedcontemporand, ci din una mai n.oud, care se Indrepta in,..poves-tirea apestor lucruri. dupd. spusele unora §i altora, intro .c,ari§i din slujitorii acei ce au fost Intru_ oastea moldoveneasc4".

S'tirea despre moartea lui Petriceicu-Vodd In Polonia e ori-ginald,. In capitolul urmator, dar cea ,mai mare parte din, in-formatie e culeasd din Nicolae Costin" §i Mustea. Si In »out-nia lui Dimitrie Cantacuzino, compilatorol da amlnunte ne-cunoseute de aiurea, Cu toatd sew.iimea precomasupra locurilor unde ierneazd Tatarii4. LI. nton illose,t, celace se apune despre roada cimpului, dospre zidul

jnainIea Curtii, de spre. minAstirea Trei Sfetitelor i tilenapreSitatul Nieolai."

2 Nu . Caplan, ea In Nic. Costin, ci, bluer3 V. I). 103 din ed. KogAluiceánu. "Informatiile de aici. sin'. cu to

tul exacte se confirma prin corespondenta venetiaua din Con-stantinopól, in Hurmuzaki, _

Domnul e aratat en viclean fa van* iinpovaraLcu bale de-rectele oMenesti.

istortógratTa in perioada a dona 525

'precum se vede astlii" -- de la Sf. Sava, despre Marea La-dijnei" de Turcf, nu se &este decit in compilatia'ghiculeascA.

De la suirea din nou pe tron a luí Duca In 1678, nu firatavem a lace lnsA cu vechea cronía. originidd pliriä de urA. cbri-tra Ducal, ef cu o 'versiune prescurtata din Mustea, In "cara seadauge ici i colo- elle o informatie suplimentaa

Se opria la 1678 cronica originan sau ni-a fost pastean an-deva? Ni s'a pdstrat. Ea formeazd partea originan din cro-nica deosebitd a luí Mustea 2, pe care o (Mea rhanuscriptul re-produs de M. KogAlniceanu.

Inaiinte de a urinlri mai departe compilatia liii Amiras, sàne'llmurim asupra acestef oontinuatii, care lipsia In manus-eriptul Intrebuintat de Postelnícul Alexandru i pe care, des-coperind-o, un copist al lui Mustea a introdus-o In nceastä dinurml compilatie.

Ceia ce aratl de la Inceput in aceasta poVestire o conli-nuatie a ceIei resumate In partea Intitiu a luí' Amiras, e ura'pronuntalä contra hti Duca. Inthasi data', serie analistul ne-cunoscut, s'au arAtat cara toti cu blindete i cu mita, à sluite rAuntile ce l'acuse In Domnia a doua. Iard urea cea d'hitaiu,eare avusese, n'au schimbat-o, niel au ascuns-b cu Ines-tesug sau socoteall, ce fAra de zAbavil au Inceput a' lace i'arlsica si In zilele luf trecute, adecl. a Ingreuna teara cuturarea ce avea si a asupri pre boieri.'" Vorbind mai departe defiastrul- lui Ilincu3, cronicarul trimtte la Dotnnia a dbua,unde am 4rl.zut cA revolta ace,stuia era povestita deosebit de pelarg. E/ lasd In o parte consplratia boierilor pentru ucidereaDomnului tiran si, venind de-a dreptuI la omoruI luí Done,fiastrul" pomenit, adauge a a fost ucis nefiind vinovat,el l'Ara judeeatl .I-au °morir'. Se dau aprecien asupra maimultor individualitáti de pe acest timp, 's'AL/ se Oune cé u 'a-¡mas ei inai tlrziu. Asa, despre Vizirul Cara-Mustgl:1oran-7de

P. 104.2 CealaltA cronica pAnA la Antioh-VodA (p. 32 din Kogliniceanu)

se ala qiin ms. 327 de la Museu, acum la Ac. Rom. SA fie o tra-ducere grcacA a acestui te.t necomplect acel citat de PapadopnlosKerainetis? V. mai departe.

3 Aici i, se spune, din grepalA, fial.

S'26 latoda literahnii romAitelt

Arca sa lacom"1, despre lene, loctiihrul Ducai in Ucraina,unde zice-au oamenii atunci" cà ar voi sg. emigreze: um

prost i neinvAtat, carele nu era harnic de acea slujbg."; des-pre Bainschi, .,carele s'au fiicut nrii pe urind i Sg.rdar"; des-pre Dediul SArdarul, carele mai pe urml s'au fAcutMare; om viteaz si de treaba Restul e ca in Nicolae Costin",decIt care cronicarul povesteste simtitor mai pe larg impreju-rtrile prinderii lui Duca, mentionind prAdarea lui de Ca-zaci, cari-i ieau, cu toate conditiile capitularii, OLnà i liculdin cap... Cumu-i obiceiul CAzacilor, carii niciodatà nu se linde cuvInt 3".

Din aceste constatAri iese o conclu.sie, care nu e l'ara interes.Aceia anume cA avem inaintea noastrd, nu o copie prescurtataa lui Nicolae Costin", ci izvodul dupà care compilatorulluat parte din informatiile sale asupra Domniei a treia a luiDuca. Acest izvod, altul decit lui Miron se vede dupa trimite-rile la evenimente ulterioare. , n'a fost scris chiar pe Umpulpe care-I descrie, ci in vremea lui Constantin Cantemir, cindBainschi era Serdar, Dediul S'Alar, lar Cazacii, In serviciulPolonilor fria, un element de pradA in Moldova sfAsiatd si ti-ranisatk.

Domnia lui Dimitrie Cantacuzino a doua oarà ofeil si ea a-mlinunte particulare: pentru sederea lui Serban si a lui Dimitrieca boieri la Curtert lui Grigore Ghica, pentru partisanii celuidin urmii, cari stkruie pentru dinsul la Serascher. Si iar mieleindicatii, ca aceia eg. Serdarul Cantemir au statut pe urmaDomn" si cà Suleiman Serascherul a ajuns Vizir, lucru c,arese Intimplk In Decembre 1685, ne trirnit din nou la Domnia luiCantemir pentru redactarea leatopisetului.

Acest leatopiset a fost, se pare, continuat de alt scriitor dela cele d3intliu timpuri ale pomenitei Domnii. Vechiul analistscrie, lkudInd huna chivernisealk" a Domnului ck pe timpulsliu a fost pace, iar oel nou se plinge indatà cà pAmintul nostrupe acea vreme avea nevoic de spre ostile lesesti". Naratiunea

P. 20.2 P. 22.8 Ibid.

istorlografia n perioaaa a doua

ceontinuatorului e originala §i pretioas1. Se dau lamuriri preciseasupra expeditiilor lui Sobieski in Moldol , asupra ocupatieipolone asupra asediului de la Soroca, a druia durata se fixeazli exact. In fine, la uciderea Costine§tilor se da o anecdotanot& Spun de Velicico, ar fi slat de multe ori impotrivavoroavei lui Cantemir-Vodd; au fost, zicind cä omul care nu§tie carte este un dobitoc, adecä uncle nu §tia carte Can-

§i allele multe, care nu se cadea sg. raspunzA,stilpin" 3.

Domnia lui Constantin Duca e tratata original, dad. se 'MI5.-turg. unele adausuri, pe care compilqtorul care ni-a plstrat cro-nica le-a luat din Mustea. TinArul Domn e arglat ca un ,.ominvgat", dar supus sfatului rAu a unora ce-1 sfdtuiati pcdInsul" §.1 nestAtItor la cuvini." Afacerea Capugiului e pus4bite° luminä deosebit5.. Voda ar fi Incercat intIiu sa-I ci§tigeCu bani; Pokmii au fost adi4i de Nicolae Costin zieunii cä cu §tirea lui Nicolai Costin Hatman, ce era cumnatlui Constantin-VodA, au adus oaste nime n'a urmaritpe uciga§i, cari Apuserg. pe Turc in luptd. Apoi, dupABrIncoveanultii, Duca incepe luptele cu Polonii, care, de s'arfi flint mai lute principalul lor resultat, prinderea lui Turculet,la Constantinopol, ar fi salvat situatia Domnului. Se adaugecä numai multAmitä acestor fapte pe care cronicarul le pre-ciseazit a rkmas mazilul cu viat5. (WO caderea sa.

Antioh e mult lAudat, §i micile invinuiri ce i se aduc sepierd pe 11110 bunele lui insu§iri. Ceard s1 se facä asemeneurmAtor tiitIne-s6u, la dreptate §i buna chivernisealä pAmintului,numai tineretele lui nu-I 16sau ca sä mearga pe calea pkrinte-lui situ, dci mult 1§i pierdea vremea cu viniitoarea.

La cea d'intaiu se mentioneaza, ca in Viata lui Constantin Can-temir", numele Vornicului Ramandi, lasat de Domn h la§i, in re-tragerea lui.

2 La Lapu§na ar fi ramas numai putintei cameni".3 P. 25. Vorbind despre Crupenschi. a carui isprava e pusd aici

la local ei, i uu greit, ca in Neculce, se adauge, ce au fostMedelnicer", ccia ce ar putea servi, cu un material de inrormatiem.ti bogat, pentru dalarea continuatiei.

Pp. 25-6,

528 istoria literaturg ròmfinestf

avInd buni sfetnici.., tot nu lipsia bun.a chivernistaV,Aici se nareazA In chipul cel mai complect revolta Nogailor I.

Dupl dInsul Duca, cu a cArui Domnie se terminA leatopise-tul, apare iarlsi nestAtAtor", i aliar fatA tle BrIncoveanuf.--o minune la un Moldovean de pe acea vreme, nu i se dA drep-tate. Incepe a rAsplAti binele ce I-au f Acut socru-su eta ne-cunoa§tere de bine, si, In loe de multamitA, i-au amestecat laPoartli cu cnvinte rele." Boierii, supcIra(i, au cuvint s emi-greze, dar se zice numai ca Basarab-VodA" ar fi stiut de gin-dul lor. Nu se vorbeste de cAlAtoria Domnului muntean la A-drianopol, dar despre soliile pentru pribegi, despre ipocritulalaiu al lui Duca mazil se gAsesc lAmtiriri mai bogate decitoriunde si, cum se vede din controlarea unora cu Greeeaau,absolut exacte

In loe sA prescurteze aceastA bunA povestire, Amiras se tinede aceia, care nici ea nu e originalA, ci reproduce mai multpe Neculee, a lui Mustea. Ici si colo adauge lAmuriri, s'A!.nindu-ni pAnii unde a fugit Buhus, la prinderea lui Duca-Vodk al culi' a zidit Cetlituia 4, clt au prIdat Polonii In Mol-dova 5, cum si mide era ceairul lui Can ternir, prAdat de Cru-penschi cum Polonii numiau viicari pe Moldoveni In har.telelor7, cine mai era printre pribegii de supt Constantin .Ducaa doua oar1.5.

Pe clnd Mustea se Intinde foarte pe larg asupra DolunieiIntAiu a lui RaoovitA chiax, aici se dan la dreptul vorbind,

1 Pp. 26-8. Se dA si vrista lui Antioh la uirea in Domnie:douAzeci í patru de ani.

2 Pp. 28-30.8 P. 107.6 P. 108.s Citci intaiu in linutul Cîrligäturii nicio casà bolereasca n'au ra-

mas, nici la Hirläu, nici la Dorohor; p. 109.linde se plisteau ca la optzeci de cal, aproape de Balitar;

p. 110. La Orheiu ni mai spune cà erau Poloni; ibid. lar inai departereproduce anecdota despre spusa lut Velicico cAtre Domn, cavese Ida in versiunea deosebitd, care ar fi fost deci cunoscutA vre unuicopiator al lui Amiras dacA nu, ceia ce n'am crede, acestuia insusi.

Neculce, a cArui povestire samfinA cu acea de alce, zice epasi".Vasile Costachi i fratii 'Ad. si cu Bujorenii, rudele lor"; p. 113.

Istoriografia in perioada a doua 529

potrivit Cu insemndtaica ei numai sese rinduri, asigurindu,ni-se ca nemica nu s'au inoit" In acest thnri.

De aici, fard a se spune tocmai mult, Amiras nu se mairazimA de loc pe Mustea, ci dd de la sine faptele caprecierile. Antioh-Vocld, ldudat in a doua Domnie, de NicolaeCostin ca si de Neculce, de acesta ca si de Mustea, e tratataici cu asprime de Amiras, care afirmd cd era acum mai stras-nic, care fire intdiu nu o ardtase; i nici pe boieri nu-i a-vea In cinstea s..1 In dragostea ce ardt:Ise Intliu", i numai 3n-doielnic zic unii" atribuie el aceastd asprime noilor sfet-r ici lije Cantacuzino i Morona. Acestea sint sentimentele r-konale ale lui Amiras, care e pentru aceasta vreme un contem-poran, si el ni spune singur ca ale lui sint aceste rinduri,socolind cd Antioh-Vodd e mazil la Constantinopoll de ca laoptsprezece ani", ceia ce ni-ar ardta ca ele au fost scrise la1726 '.

Ca si Mustea, Amiras laudd pe Racovitd in a doua Domniepentru lipsa lui de mIndrie, pentru cinstea ce da boierilor,dreapta lui judecata i franwasa chivernisire, fdcind reserveslabe numai in privinta desetinei, recomandata, crede el, de si-gur, de cdtre sfetnicii fatarnici i stricatori de teard", pe carisd nu-i ierte Dumnezeu 3. Dar aceasta nu trebuie sa ne indreptd-teascd a presupune un imprumut. Ori ca n'a cunoscut peMustea mai departe, ori cd 1nldturat, cunoscind Impreju-i arile tot asa de bine i judecindu-le allfel, povestirea luiAmiras e i aici originald. Semnaldm amánuntele pentru ma-zilia i intemnitarea lui Antioh istirile despre afacerile suedese,pe care incepe sa ni le comunice fostul secretar pentru limbileorientale al lui Carol al XII-lea%.

Nicolae Mavrocordat e judecat destul de bine, de cineva care-ivdzuse a doua Domnie numai In Domnia dintdiu s'au a-

1O scrisoare a lui, in Ciobanu, /. c.2 P. 115.3 P. 116: Numai cit in lume niciun lucru Jara de pricina nu

este, §i omul Lira dc greeala; aa i facut-au de nb§tegrevald ca au scos desetma in toata teara... Numai de ar da Dumne-zen sd §i faca ,ni a ca (Emil locuitorii], sA trimitg. un Domn caacelq, sa indrepteze lama precum au fost mai inainte"; p. 116.

6 Pp. 116-7.34

530 Istoria literatudi romAne§ta

rittat stra§nic' - si care, intelegindu i urea de °in cult, Cucredintd. catre stdpini, atribule intaiele lui greseli neexperienteisi pizmasilor" ce se gdsiau intre oamenii lui, pe cari singurili asculta.

Nu e pe larg nici Domnia lui Dimitrie Canteinir, un ominvdtat si la Impdrdtie cunoscut", care au aratat Turcilor mes-tesugul musicdi, adecrt cintarea", cdpdtindu-si mare fahnd prin-tre ei prin cunostintile si purtarile lui si fiind judecat vred-nic si de rdzboiu"1. Amiras nu e impotriva politicii lui Cante-mir, pe care o explica prin descoperirea de cdtre BrIncoveanua planului turcesc de a-1 prinde prin Domnul Moldovei, planpe care 1-ar fi mdrturisit Insusi acesta din urnid, poate In au-zul scriitorului". El denuntd pe Brincoveanu cd era Intr'uncuvint pu Moscalii", Mil a-1 mustra pentru aceasta. -Dar eltine de rdu pe amnii Domni pentru di au inselat pe Tar, at-cindu-i promisiuni care n'au fost indeplinite : Atuncea auvdzut Impdratul la ce 1-au adus sfatul lui Dumitrasco-Voda sia lui Basarab-Vodd, carii numai Cu vorba au intarit mimaImpdralului sd vie asupra Turcilor, iard agiutor de bucate seaude oameni niciunul nu i-au dar 3.

Dupk ce relateazd viata urnirttoare a liti Dimitrie Cantemirpdnd la moartea in exil, Amiras trece la noua Domnie a luiNicolae-Vodd. In aceasta-1 gdseste prea bun"; si pre boierili cinstia si-i avea In dragoste, cum se cacle unui Domn". Selaudd suprimarea desetinei pe boieri si pe der si, pornenindu-sedarea noud a tigdndritului, se spune di n'a scos-o mai multdecit odatd, Tot ce se mai cuprinde in acest capitol si e na-tural pentru un scriitor care fdcea pe illmaciul si pisarul Sue-desi1or la Tighinea priveste pe regele refugiat in Basarabia,pe prietenul si protegiatul acestuia, Stanislav Leszczynski, ex-peditia de la Hotin, evenimentele din Moreia, mide merge unPasd din acea cetate, schimbdrile din Muntenia, unde Brinco-

2 P. 117.2 Si, macar cci nu era acel lucru de crezut, dearà spunea el

singur pe urmA cdtre unii §i-i incredinta pre dln§ii cil accasta aufost pricina Dornniei seale"; p. 118.

a P. 119.a Ibid.

listoriograiia in perioada a dona

veanu i urmasul sdu sint inaziliti pentru a fi executati cahaini 1.

Nicolae-Voda e urmarit, In capitolul urrniitor, i ca Domnmuntean, pdnd la Incheiarea Oca turco-germane. Succesorullui In Moldova nu-i convine cronicarului asa de mult. FIrd.Indoiald cd osIndeste agitatiile boierilor Intelesi cu Nemtii:Ceaurul, care se trdgea din neamul lui Stefan-Vodd Gheor-ghe", Velicico Slugerul, Contescu Cdpitanul, Miron Serdarul,Aslan, i poate Cuza 2 observind si aceia cd niciun hain n'asfirsit bine 3, dar el gaseste explicatii pentru nemultdmirea boie-rilor, mari i mici. Boieriile le-au dat [Mihai-Vodd] mai toaterudelor lui, si pre unii cari sd cddeau sa aibd" bund oardautorul si ei vre-o boierie, nu i-au cdutat, si au rámascdlcati i batjocoriti de rudele lui", ceia ce era o aleare ne-suferitd" Expeditia din 1716-7 a Nemtilor o povesteste cucele mai mari amdnunte, fiind chiar principalul izvor pentrudinsa; aceasta pentru cd se gdsia atunci in vecindtatea Dom-nului i vedea mersul lucrurilor. Era", serie el Inteun loc,lumind de lund, de luminà ca ziva, si ger mare"5. Si, aiurea,cInd Tatarii rdzbundlori incep sä se adune: Si era atila gersi ninsoare, dit abia puteau oamenii sd Imble"6.

Am vdzut cä, pentru evenimentele de rdzboiu ce urmeazd, A-miras nu mai este asa de bine si de amdnuntit informat. Ur-meazd stiri despre recoltd, despre ciuml, despre alcdtuirea raie-lei noii cetAti turcesti a Hotinului, cu care prilej Domnul e ti-nut de rdu pentru cd nu s'a sfdtuit cu nime, ca de obieeiu, asaInclt n'a putut impiedeca paguba terii. Dar 11 laudd pentrustrasnica lui grijd de siguranta publicd, eit In zilele luila Moldova putea sd umble oamenii cu galbinii In mind."7.

Dar la sfirsit tonul povestirii devine amar si greu de mus-trdri. Il Indeamnd pe Amiras a vorbi astfel marile ddri pe care

1 Pp. 120-3.2 Pp. 123, 129.

P. 129. Pe egumenul de la Casin 11 numeste pentru aceia omnesocotit si prost de minte".

P. 123.P. 128.P. 131.

7 P. 138.

52 lstoria literaturii ronilne01

le pune Doinnul singur, Visliertil sdii proprio, statiiindu-senumai cu un Logofdt de Vistierie. Stringind atitia bani, el nuplifteste datoriile, izvoclul de datorie de pe masa lui n'aulipsit" , nu si raspldteste slugile credincioase1, ci face nu-mai iutrigi peutru a clobindi Scaunul muntean, mai manos.Cind e mazilit de Nioolae Mavrocordat, pe care voià sd-1 scoata,i de nepolul acestu;a,Grigore Amiras ne asigurd, ca siMusiea 3, ca altfel ar fi emigrat boierii, cronicarul resuindasifel aspra sa judecatd asupra Domnului pe care-I servise:..ku domnit cu multd pagubd ce fdcuse primintenilor

ori. crestini, ori pdgini; cAci au mestesugit de au luatbanii lor, cum crestinilor asa i Turcilor, si nu i-au pldtit,nicio fapta Nina in toatd Domnia lui n'au fdcut. .Multi 11 blas-idmä pänä astrizi, iard prea putini Ii multdmesc".

.,.: loin! attuI e tonul fa td de noul Domn Grigore Ghica,Domn vrednic- de pomenire", pentru care se osteneste de lainceput a i gdsi si spune faptele strdmosilor, cari, domnind,n'au pedepsit pe nimeni decit pe aceia ce-si meritau pedeapsa.Grigore-Vodr., un om invdtat, cu mintea intreaga", bun judecd-tor si milostiv, harnic, un dar de la Dumnezeu asupra aces-tei teri", suprima patru ddri, reformeazd pe a cincea, WOtà cld-diri, se incunjurd numai de slugi infeleple din Tarigrad, dastriilucire Domniei si se poartd In fine asa incit multdmestepdnA. si pe rudele predecesorului sdu. cu cinstecu pace; ca acesta putem zice cd alt Domn n'au fost, precumdovadd sint letopisetele 5".

Cronicarul de Curte 10 urmdreste patronul in numirile deboieri, in negociatiile cu Tatarii, pe cari se pricepe stim-pere i sd-i umileascà, in daraverile cu nemultdmitii i pribe-gii, pe cari-i iartd, cind nu-i ddruieste cu bdidi la talpe,de cele scoapie" -, In evenimentele vietii lui private, In inte-

Cine i au slujit cu dreptate, altà nimicl n'au c4tigat de ladinsul fdra decit prepus i necunoa§tere de slujbl; p. 140.

2 Sa nu fie un adaos de copist? Forma in care vorbesc ambiicronicari e destul de asamanAtoare.

8 P. 141.P. 144.

5 P. 169.6 P. 168.

Istodografia In perioada a doua 533

meiarea de vooli vi facerea de clddiri, in plimbarile lui lacimp" cu boierii, Mbovindu-se cu naiuri i cu nagaralecu sAgeatul vi sinetul", in petrecerile ce da cu fdvicurilumini, vi pre apd vi pre uscat, care lucruri niciodatd InMoldova n'au fost" i alitturi de dinsul deosebevte, dintreboierii de tard i strilini, pe puternicii acelor timpuri, pe Ipsi-kintesti : Ienachi Aga fiul lui Constantin Postelnicul, care a-duce vestea Domniei noud i tie a comanda pedestrimeapuvtile", tatAl sdu, om mare de credintd vi la tot sfatul", caree ridicat la Hdtmanie Hind om adevdrat vi de treabd acestConstantin Pesielnicul" 2, un disgratiat färä dreptate al lui Mi-hai liacovita

Din aceste elemente s'a alcrituit i in acest spirit s'a scris cro-pica lui Amiras, a carii prefacere vi continuare in grecevte secerceta pe urmil.

Cronica lui Amiras a fost scrisd poate 4 in limba terii, dar,meeria aulorului fiind aceia de tAlmaciu, el s'ar fi tAlmdcit in-dalà pe sine insuvi pentru a face cunoscute in tot lidsdritul lau-dele Domnului vi ale iamiliei lui. Avem forma greacd Inceputd.la 1729 inieun manu,cript al Bibliotecii Nationale din Paris vitot acolo o traducere francesd (din 1741) dupd aceastd formdgreceascd., traducere fAcutd de un Levantin4.

Dar cronicarul lui Grigore Ghica vi-a gdsit, in timpurile dedecadentd, un continuator, care, Mil a-1 ajunge pe dinsulcar, e incd una din figurile cele mai insemnate din aceastdepoed. de sArdcie literard. Continuatorul se cherna Ienachi Ko-

P. 172.3 P. 159.3 Ibid.4 Dar am vazut ca el serie greceste intimplarile lui Carol al

XII-lea, si traduce greceste Viata lui Petru-cel-Mare".6 Cf. Kogalniceanu, ed. I-a, III, p. 329; ed, a doua, I, p. XXV,

nota 2; Ease, Notices et extraits dcs manuscr is de laMillie da Fa XI 2, p. 274 si urin., i V. A. Urechia, Miron Costin,Open complete, I, p. 51. Peraru un ms. la Bibl. Ac. Rom., v.mai departe si Cronica lui Canta. Data de c. 1714 datà la p.2:2! p glint Mustea trebuie prefAcutà dui ut C. 1730, Amiras Intrebuin0nd pe -.Mustca

6 Si azi, cu bate argumentele contrar ale lui C. Giurescu, Pseudo-cronicarii, I, Engche Kogdln.ceana din ,,Buletinul Cornisiei Istorice

MK Istoritt itteratmil romAnesti

galniceanu. Lucrarea lui formeaza, un timp, principala croniclimoldoveneascA, apoi Amine singura pentru a da Intimplarilecltorva ani din lima, si, clnd Inceteaza, istoriografia cronica-rilor a luat sfIrsit In tara unde produsese cele mai stralucitelucrliri, In Moldova.

Nu e de admis ca familia Kogalnicenilor (de rapt Cogllniceni,de pe CogIlnicul basarabean) era cunoscutil Inca de suptDespot : donatia satului Illpile din partea acestui Domncatre Vasile Kogalniceanu diac de Vistierie, citald de un eru-dit foarte onorabil 1, nu ()fell nick) garantie de autenticitate.Dar e sigur a supt Simion Movila un diac Cogalniceanu a-vea locuri pe Calmatuiu, pentru care se si judeca, Inaintea Dom-nului, cu satul Taldestii2. Locul era In Tinutul Lapusnei, si ac-tul e Intarit de Stefanita Lupu, la 1661, 23 Septembre, luiVasile, fiul diacului, care Vasile Isi gasi un omonim, Capitan,la 1733e.

Vasile, cel de-al doilea, era Capitan de Iasi, un boierinasfara nume mare si fara multa. trecere. Mai tIrziu, supt a douaDomnie a lui Grigore Ghica, inainta pana la Pitarie: si In ca-sele lui de ling Barnovschie"; In apropierea curtilor luiIenachi Ipsilanti, fapturi de Tarigrad"4, fu gazduit Sara-Meh-med-Pasa, In zilele acestui Domn5. El avu un fiu mai mare,Constantin, numit probabil dupa tatal vecinului: Hatmanul Con-stantin Ipsilanti, de care atIrna Capitanul nostru s'i care-i va

a BomAnier, II, Bucuresti 1926, sint de aceiasi pArere. Ma spri-jin inainle de toate pe atentia datA in cronicA familiei Kogalniceanu,si nu e niciun motiv de a admite o interpolatie. Nepotrivirile Cubiografia lui Ienachi, intercalan, se pot explica prin data deo-sebitA a redactArii. Argumentul ca. se dau stiri cApAtate de ui.sn cindcronicarul era doar de opt ani nu e nici el decisiv. lar pe Cons-tantin Racovin il putea critica si un intim al lui.

1 Papadopol Calimah, Botosanii, in An. .lc. Rom., VIII, p. 1112 Probabil: TAllbestii.3 Indicatie pierthin. In Arch. ist., III, p. 276, gAsim niste per-

sonagii de pc Cogilnic, din Tinutul Orlieiului, din salt' de Hor-banis".

4 Ienachi Kogalniceanu, p. 199.6 Ibid., p. 200. Avem o scrisoare de familie a lid Kogalniceanu,

Pitar" In doc. XLVI/28 din Bibl. Ac. Rom. Dar ar putea sa fie sia lui Nicolae Pitarlil. V. si Studii si doc., III, pp. 66 8, unde sialte intregiri la Istoria literaturii.

Istonografla In perioada a doua 535

fi botezat bliatull . Constantin semneaa. ca Vel Clucer Inactul mavrocoratesc de desrohire din 1749 2. El era Ve! Me-delnicer supt Domnia a doua a lui Constantin Racovità, si funumit atunci cheltuitor" pentru c15.direa caselor haremuluidomnesc3, care furit terminate la Octombre 1756 4. Cind loanCallimachi veni In Scaun, declare ce nimeni nu voià. s5. primeascAVistieria, Constantin, care nu se ridicase mai sus decit rangulde Medelnicer, fu numit ispravnic al acestei dregMorii: WendVisteriea a n'o priime§te nime, Domnul au adus pe ConstantinCogillniceanu Medelnicer si 1-au ilcut Vistiernic ki vechil Vis-terniciei cei Mari, zicIndu-i Doninul cA sd-1 vadd"5. Cu acest pri-lej, Constantin fu inAltat la situatia de Stolnic 6, si, cind VistieriaOsi, in sfir§it, un amator, pe Ionità Canta, ispravnicul ei depind atunci deveni Vel Sàrdar la ChisinAu, dindu-i toatà mar-ginea aceia In samA, §i tinuturile tustrele"7. Intr'o nou5. Dom-nie. a lui Grigore Callimachi, Intilnim pe acest stilp al familieisale ca biv Ve! Stolnic si ispravnic de Tinutul 1-11r1Au, Do-rohoi, Botosani", Intr'un ordin domnesc din 6 Maiu 1769 '`. Suptocupatia ruseasa, ni se asigurä a a pAstrat aceastA isprAvniciepe trei judete 9 . Nu stim ce s'ia mg intimplat cu dinsul pAnAla moarte, a aril datà n'o cunoastem1°. Poate sl-si fi Intre-buintat ultimii ani copiind manuscripte, ca Istoria ludrii Con-stantinopolei de Turcill, o carte popularI12, sau tradncind opere

1 Vom vedea ca Ipsilanti i a botezat pe al doilea, dindu i nu-niele Maui sail.

2 Arch. rom., I, p. 98.3 Ienachi KogAlniceanit, pp. 174, noll, si 229.6 Ibid.6 Ca Stolnic 11 itflAm la 20 Oct. 1761 (Jahrbuch des Bukowiner Lan-

des-Museums pe 1900, p. 45).6 Cronica, p. 236.7 Ibid., p. 238.8 Bibl. Ac. Rom., doc. LVIII/194.3 M. Kogalniceanti, In Arch. Rom., I, pp. 142-3 si In editia In

tliu a Cronicelor, I, pp. XXII-IV, si notele.10 M. Kogliniceanu, I. c.U Asupra ei si prelucriltorului probabil, Constantin Stolnicul Can-

tacuzino, v. Bulletin de la section historique de lAcadémie Rou-maine, 1926 (unde textul romAnesc si cel rusesc, dupa editia arhi-mandritului Leonid).

1- V. si Gaster, Gesch. der ruin. Litt., P. 382.

536 lstoria literaturii rotnanesti

din frantuze5te, ca Princesa de Elida'. Cdci era, dapa mdr-turia unui ilustru membru al familiei sale 9, un oin Inviltat, carestia turceste, greceste s'i frantuzeste

Al &Idea fiu al Pitarului Vasile a fost Ienachi, Miscut la10 Octombre 1729. Numele i-a fost dat de Constantin Ipsilanti,nasul sdu, care avea un flu Ienachi, devenit un foarte Insemnatpersonagiu In Moldova secolului al XVIII-lea.4.

Isì petrecu copildria In Iasi, In vecindtatea Curt.ii, cu ala-hullo ei, si el ni spune ca a vdzut', la trecerea lui prin Moldova,pe fratele lui Grigore Ghica, Alexandru dragomanul, orn defire si ardtos" 6. In 1716, Ioan-Vodd Mavrocordat il primi Mirecopiii de casa 7, si. el rdmase In aceastà situatie supt succesoriiDomnului, Grigore Ghica si Constantin Mavrocordat a treiaoard, avInd drept colegi pe fiii celor mai bune familii mol-dovene: Andrei Donici, un alt Donici, Costin Catargiu, Miha-lachi Jora, Andrei Beldiman si Costin Negre s. Odata, iarna,11 vedem trimis la Tinutul Botosanilor cu slujba domneascd"J.Era Ina. un eopil" supt Constantin Racovitii, chid fu facutComis al treilea. Ajunse al doilea Comis In 1753, si-1 vedemdind stiri lui Vodd cu prilejul emigrdrii 1)oierilor 10. Cu Cons-

a M. Kogalniceanu, /. C.

2 Ibid.8 Asupra descendentei lui Miliail Kogalniceanu i-a fost stranepot

v. Sludii ,,i doc., III, I. c., Ea se coboara din unicul flu al lui Con-stantin, Ioan, care se casatori cu o Banta§ din Botosani si se stabiliIn acest oras. In acelasi loc, lamuriri asupra altor Kogalnicenidecit acestia.

L Inteun do ument de la Constantin Mavrocordat, cu data de 20April 1713, se gasesc ca marturi Paleologul N'el Comis si EnachiHatmanul; Uricariul, I, p. 59.

a Vrista lui mica nu-1 putea Impiedeca de a-si aduce aminte.6 P. 199.7 Ienachi Kogalniceanu, p. 174, nota.8 Ibid.9 Ibid., p. 214.10 Cronica sa, p. 222: Insliintindu se Dommil din Enachi Ko-

galniceanu, ce era vtori Comis atunce, cum ea un Irate a luiPaladie, anume Costantin, este la casa ha In 'ranulul Vasquitilui".Cf. tritirescu, I. c., pp. 5-6.

Istoriografla In perioada a doua 537

tantin-VodA, 1.1nArul Comis trecu In Tara-Romilneascd, widedobIndi sareina de Vdiav de copii, In local unui Giuvaergl-Manolachi 1

Se Intoarse In Moldova ca Domnul sAu, la Mart 1756, si funumit de acesta VAtav de Aprozi. Cind fratele sdu supraveghièclAdirea haremului, el primi sarcina de bumbasir asupraCurtilor" 2 El fu acela care strinse (urn la testament" pentruvAarit 3. La 17 August si 8 Septembre 1760 11 gAsim cumpl-rind manuscripte la Constantinopol, unde plecase cu DomnulsAu mazi14. In 1761, la 20 August, 11 vedem insemnindu-sepe o carte ce cumpArase, ca biv VAtav de Aprozi, ca mazi15

cu citeva zile mai inainte, dinteo altà notitd, pe o cartecumpAratA, vedem cA el se gAsia la Constantinopol, intre oa-menil de cas1 ai stApinului sAu destituit 6 In 1776, dupd ce fu-sese odatA la Tarigrad In timpul rAzboiului 7, el era din noumazil i avea sese /iuzi ca scutelnici 9. IncA la 1791, un do-cument, din 7 Septembre, ni dA nun-1We lui, §i din el constatAmo nouà InAltare In boierie a lui Ienachi, care ajunsese gtuma,la 1782 poate, Stolnic9. Era foarte batrin atunci, si nu va maifi trAit multA vreme10. Dupd amintirea familiei, s'ar fi stInsIn satul Rîpile, la 1795 11.

Cronica sa, p. 117, nota.2 Ibid. Cf. si p. 229.3 Ibid., p. 230.4 V. Xenopol i Erbiceanu, Serb. sc)I., p. 269. Ms. 171 al Bibl.

Ac. Rom cuprinde urtnritoarea nolita: ..Acestu letopis[a]tu s'au cum-pat ata di Enachi Kogillnicean b:v Vdtav z'aproz, gici, in Tari-gt ad, Hindu di la thscAlul Daniil eromonah, ce-au fostu si la An-tiohi Giauctul, la let 1760, Av. 17. Enachi Kog. Vil \ratan

6 lirechiA, in Art. Ac. Rom., X, p. 356, nota 1.6 Are. .1c. Rom., XXI, p. 443.7 M. KogAlniceanu, in editia cronicd, p. 259.8 Urechid, 1st. Rom., I, p. 254.° Uricarinl, XII, p, 31.7.10 Cf. i Xenopol, elfilzail Kogedniceanu, 1895; d'scurs de primire

la Academ;a RomInd. Kogalnicenii Inrdtasera si o bisericil In Iasi. Undocument. din 14 Ianuar 1766 e zapisul lui Vasile preotul ot Mun-tcnime de sus, la b:icr:ca K.agamiceanului"; Bibl. Ac. Rom., doc.I.VIII 178. Semnalura lui lenachi cronicarul in plansele la Un.cariul, IX, No 22.

Notita citath a lui M. Kogaluiceanu.

538 Istoria literaturli rOmSnelti

Kogdiniceanu nu era un dirturar i nici un cm de un talentdeosebit. Va fi stiut ceva greceste, va fi avut citeva manus-cripte, istorice sau religioase, In rafturi, sit atIta-i va fi foststiinta si lectura. Opera lui se resimte de accasta.

E, cum am spus, o continuatie a lui Amiras. Trebuie sd a-ddugim o continuatie redactatd firziu de tot, fara a avea Ina-intea ochilor Insemndri mai Intinse, care sd-1 cAlduzeascd.Cronologia lipseste aproape, lucrarea e fail proportii: un felde memorii sdrace ale autorului ei.

La Am iras, el n'a addugit nimic copiindu-1. Nota despre viatalui, clre se gaseste intercalatd In editia Leatopisetelor inainte deactele relative la Tatari, notd lungd si de o mare InsemndtateMograficd, a fost scrisd mult timp dupil ce cronica era termi-natd, dupd Domnia moldoveneascd a lui Manolachi-Vodd Giani-Ruset, dupd moartea lui Constantin Ipsilanti 1, pe niste foi,departate una de alta, ce se IntImplase sit rämlie libere2. Pentrua complectà Domnia lui Grigore Matei Ghica, Intreruptd In ma-nuscriptul lui Amiras, el nu gdseste nimic declt clddirea unuiturn mare". Despre schimbarea lui Ghica-Vodd cu ConstantinMa\ rocordat, nu stie sd spuie nimic decit generalitati care sepotrivesc pentru once schimbare de acest fel.

Pentru a umplea capitolul consacrat lui Constantin Mavro-cordal, Ienachi Kogdlniceanu, cdruia cronica lui Neculce nu-iera cunoscutd, recurge la acelasi mijloc, dind ceremonialul o-bisnult pentru instalarea i iesirea din Scaun a Domnilor. Elrecunoaste, de altfel, cit pentru aceastd Domnie nu stie nimic:In zilele acestui Domn, ce s'a fi lucrat nu stim, cit n'am gd-sit necdiurea scris". Atita doar cd vorbeste despre focul 'eelmare, care nu e pomenit in Neculce, i canned pe Mavrocordatca un Domn fIrd noroc", care, pe ring aceasta, nu se puteadeprinde nici cu tara.

Cu totul altfel, in ceia ce priveste cuprinsul de fapte si to-nut, e exp usa Domnia a doua a lui Grigore Ghica, servit, cumse stie, de familia Ipsilanti, cdreia Kogdlnicenii Ii datoriau alitde mult. Tara aleargd la dInsul si de astd datd ca la un

1 De care spune: Domnul Dumnezeu sA-1 pomeneasca"; p. 174nota.

1 Nimic din obiectiile lui C. Giurescu nu inlIturA aceastà posibilitate,

Istoriografla In perloada a doua 539

Domn bun si tata a I or", si el face dreplate tuturora 1. Acum,scriitorul Incepe a-si aduce aminte de imprejurari, si el descriepe larg visita facuta fratelui salt de Alexandru Ghica Drago-manul, caruia fulgerul li arde barba si hirtiile9, fuga Dom-nului care din biserica., unde primise vestea, dil ordinul, pelacutele, de a i (se pregati calul, lui Constantin Postelnicul"intrarea Rusilor cu spegile scoase din teaca", aducind Cu

dinsii pe doi din Cantemiresti si pe o bezaa a Giurgilor,iiiul lui Eraclie", purtarea rasbunatoare a lui Constantin Can-(emir, care pune sil se darime casa domneasca de la Frumoasa

palatul In stil constantinopolitan al lui Ienachi Ipsilanti 3 .

Sosirea ostasilor Impariltesei nu-i inspira, de almintrelea,nicio bucurie i nicio speranta, si el vorbesle nutnai de jacu-rile" pe care le comisera soldatii ruse$i

Pentru Constantin Alavrocordat, intors fara voie in Moldova,Ienachi Kogalniceanu e aspru i cu desavirsire nedrept. DadDomnul cauta a da o mai bunä administratie judetelor, croni-carul protesta contra scornirii ispravnicilor, aducind aceastamustra. din Teara-Romaneasc.1"; dad Vodrt introduce, cu intentiibune. cisla, scriitorul desaproba inovatia; dad el aprtra pe te-rani contra napastilor boieresti, dacil opreste luarea cu hapcade la sateni, boierinasul se aprinde de minie i apara neomenia

abusul: Usile Divanului erau deschise i multil. vorba Cu

prostimea avea, cit atita li dedese obraz cit nu putea nimedin boieri ca sil zicil macar cit de putin lucru vre unui te-ran, d indata striga la Voda i, pentru un lucru de nimica aunui teran, eit de prost, facea pe un boier mare mascara §i-1inchidea. .5i mai dáduse o porunca in teara ca sil nu fievolnic nime a lua cuiva macar un ou Lira de bani; nici slujbas,nici altul nime 5." Daca inv4atul Domn vrea sil civiliseze clerulmoldovean, Kogalniceanu vorbeste acru de masurile luate pen-tru aceasta si de multe ori se face a deplinge toarta popilor

i P. 198.2 P. 199.

Pp. 199-200. E acela}i biv Vel Sulger Constantin :antemir",care adreseazh o petitie Dommilui la 20 April 1713; 1":.icariul,V, pp. 261-3.

4 Pp. 200-1.P. 202.

140 Istoria literaturii roniAne;,ti

analfabeti dati cu de a sila, la bdtrInetit sd invete carte. Vit-And, In sfIr5it, Mavrocordat cri nu-i merge in pdmIntul Mol-dovei, iiind invdtat In Tara-Romaneascd cu venituri mai mari",el aduce strAmutarea lui acolo, 5i In locu-i vine fratele sdumai mic, loan-Vodd.

acesta, dar acum fdrd nedreptate, e tratat rat In cronicd,E o Domnie uncle furl cine vrea, i cine nu e multdmit, eportit 5i el la masd, unde se consumd produsul ddrilor noua

neobi5nuite. Domnul reusä sd-5i pldteascd datoriile, i puneboierii In fiare, care lucru aice'', spune Kogalniceanu, a cd-rui experientd e scurtd , altd data n'au staLut"1, dar de o-biceiu îi cautd, In despretul tuturora, de petreccri: cdzut Cutotul la mese mari 5i zeifeturi i primbldri, 5i la alte desfdtdria lumei" 2. In scurt timp, el e trimis pentru restul vietii laConstantinopol, unde, cum am vilzut, nemai avind alt-ceva defdrut pe Nine, muri In ziva de Pa5ti, cu ciubucul In gurt3.

Despre Domnia de opt luni a lui Grigore Ghica a treia oard,nu afldin multe lucruri. Despre a treia stdpinire a lui Constan-tin Mavrocordat, cronicarul nu poate zice bine: ca i mai Ina-inte, el ridiculiseazd silintile Domnului pentru Invdtdtura preo-titor i adauge acum plingeri pentru liberarea teranilor de 5er-bie. Au mai scornit cit nu trebuie boierii sd aibl vecini prinsale( lor 4."

Ar pd.rea curios cd Racovita, sprijinitorul cronicarului, nu etoemai Idudat de fostul lui Comis al treilea, dar, de almintre-

Ienachi maltratase Domni In casa cdrorali trdise tinerPta.Voda apare ca un om prea stra5nic", care vorbe5te cuboierii sti prea turburat" 5i se incunjurd de Greci infruntritorifatd de pdminteni5. Ienachi pomene5te emignarile, ddjdiile mari,dupd mentiunea cdrora adauge naiv cd se aflau toti voio5iîi plAtiau ddrile lor" 6. La a doua Domnie a lui Racovitd, mus-trdrile inceteazd dar nu pentru a fqce loe laudelor.

P. 209.2 p. 209.3 V. mai sus.

P. 213.5 ,,Fiindca Grecii se apucase de mare infrunlare loeiio si pa-

cercInd lucruri L e.ute, vec:ii d la alti Domar; p. 221,6 224.

istoriogratia in perioada a doua 541

Mai curind e dispus cronicartil sil indreptateascd i sd inaltepe cei doi fii ai bunului Grigore Ghica, pentru care pdstra oamintire recunosatoare. La Domnia lui Matei, el spune ca tindrul principe a adus l)oieri greci de treabd", ca se sfatuia cuboieri vrednici, ca Sandu Sturdza i Costachi Bazu, cd a ri-dicat ciadiri, pare rdu cit trebuie sa vorbeascd desprelenta, trufia, iubirea de pedepse, si mai ales despre imoralitateaunui Domn, care fdcea zdfchiuri ell zica Lori, cu primblari, cujocuri, iubind i partea muiereascd' i aducea Ovreice" sa-ijoace la Curte cine stie ce danturi minimate, prin care-si de-sAvIrsi o educatie dupd ultimele programe constantinopolitanel.lar fratele lui Matei, Scarlat, ni se presintd intre boieri grecide treabd, tot alesi", pe al cdror sfat 11 ascultd, la inceput, tiin-du-se la urmd numai de ddjdii i zicdturi, jocuri i primbldride ajuns" 2.

Ioan Callimachi nu e un personagiu tocmai simpatic pentruKogdIniceanu: e un bittrîn fricos de frig si scump", card sedi, pe rind, In mina lui Stavarachi si a Sutestilor, care nu-siuità rudele 3, vrea sd creased ddrile i sileste pe Mitropolitul Ja-coy sd pArdseascd Scaunul pentru cd nu \TWà incuviintezevdcdritul. Cit despre Grigore, fiul bdtrinului Ioan Teodor-Vodd,In Domnia Intliu 11 vedem stiipinind prin altii, edci Mdria Sanu prea stia rindul ca sd cirmuiascd" 4. Iar, in a doua, vine -in-cunjurat de Greci, lasd pe fi cine 'n voia lui i trdieste des-pretuit de boierii i supusii sdi 6, addugind pe lingd aceste da-ruri pe ale mindriei i pArtenirii. Cronicarul nu gdseste niciopdrere de rdu pentru moartea cu nitpaste a Domnului.

In ultimele pagini ale cronicii lui KogAlniceanu, un singurDomn e ldudat, si In adevAr unul care merita laude: GrigoreAlexandru Ghica. Intreg era acest Domn la toate, plin latoate, Invdtat; stia toate trebile cum le va purta, ales Portileturcesti, cit nu putea nimene din capuchehaiele ca sd-1cit de putin 7." Administratia financiard e supt dinsul excekntd:

1 Pp. 226-8.2 Pp. 231-3.

FIcindu-se multi din paniinteni rude Aldriei Sale"; p. 238.4 P. 244.

II mincau ea totii."; p. 255.6 Ibid.7 P. 252.

S42 Istona literaturli romane01

ispravniaii Sint tinuti In friu, capuchehaielele controlate, abu-surile boierilor opritel, lefile statornicite, asa Inca tara e mul-td.mitd 2 §i totusi ni spune practicul frate al ispravnicului deVistierie Domnul a iesit mai chivernisit ca oricare, domnindsingur" 3. Kogdlniceanu nu Wtìl sä ni vorbeascä de fabrica depostav a lui Ghica, de apa adusd In Iasi, de reorganisarea

moldovenesti, de clddiri.Dupd ce trateazd pe scurt, nemultrunit ca totdeauna, despre

Constantin Mavrocordat, care-si permise,se data aceasta sd ridicepe boierii cei mici, supdrInd astfel pe cei mari, precum eraKogAlniceanu I, cronicarul trece la Imprejurdrile rdzboiului,pe care le expune pe scurt, In mdsura In care ele se petreceau.Dupà ce redactase ultimele adausuri4, el îi incheie povestireaaratind cl dupd spusele marturilor oculari, sauale acelor ce au cunoscut pe acestia, i presintind obisnuitelescuse de autor. La urmd, el Insusi, sau, mai de grabd, uncontinuator Inseamnd niste versuri de ocard contra boierilormunteni, niste notite cronologice i oarecare semne dumne-zeesti" 5.

,.Si placid prostimii. Iara boierilor nu alit, caci nu puteasa manince pe cei mici §i saraci, ca nu-i suferia Domnul nici decum"; p. 252.

2 Si a§a ic0au o multime de bani, i teara foarte se locuia 0 seimplea de lacuitori, 0 le era foarte de u§urare, cit nu li fusese demulta vreme, niel la un Domn de cei ce au fost mai nainte; cari semirau singuri pamintenii la aceasta"; p. 251.

P. 255.A Nu putem vedea, ca M. Kogalniceanu, un alt scriitor in acel

care no teaza imprejurarile petrecute (WO 30 Ianuar 1774. Stilule acela0, slut alusii care ne trimit in urma, i lipsa adausurilor inmanuscriptul original" n'ar li, singura, o dovada sufiaienta. LaGiurescu, p. 28, nota 1, se suprima ghilemetele mete de la ori-ginal".

5 Dintre msseie cronicil, asupra carora v. Kogalniceanu, ed. I-a,II, p. 330, cunoa§tem numai pe acela al Academiei Romine: ms. no 62;lute° scrisoare urita, din secolul al XVIII-lea, Giurescu vedein ea mina cronicarului el da pe Amiras cu continuarea Rogalni-ceanului. Se deosebe0e de editia Leatopisetelor numai prin or-dinea in care urmeaza notitele de la sfir0t. V. §i Cotalogul msse-lor Academiei de I. Bianu, supt acest mimar. Cit despre versurilepentru moartea lui Ghica i t boierilor Bogdan 0 Cuza, nu ve-dem niciun motiv serios de a le atribui lui Kogalniceanu. Vom dis-

Isteriografia In perioada a doua &41

Cronica lui Neculce a fast inai raspindia decit a lui Amiras,fiind neasamanat mai bine O. mai pe larg alcatuita, dar rgspin-direa ei nu s'a f kut decit simtitor mai arziu. Nu numai caea s'a raspIndit insd atunce in multe copii, dar a suferit sidoud prelucrgri, dintre care cea din urma e In acelasi timpo continuare.

A vein inaiu o copie amplificata. La inceput se adattge icisi colo lamuriri subsidiare, despre originea lui Dosofteiu, deexemplu, despre relatiile de familie dintre Iordachi Ruset s'iMihai Bacovita,sau se trimite la evenimente ulterioare: intre al-tele, vorbindu-se de biserica SI. Lazar, Inaltata de Mihai Ra-eovita, amplificatorul arata ca ea a lost darlinata supt loan Cal-limachi1. Astfel de adausuri incep a capata un sens de la 1700Inainte. se pomeneste dese ori de cadirile lui Grigore Matei Ghi-ca la Frumoasa, se citeaza o vorba a acestui Domn despreniipasti 2, se aratd ed, Invatind Ghica limba terii, greul de la ju-decati a disparut 3. La Domnia intaiu a lui Constantin Mavro-cordat, In care tonul lui Neculce era aspru si plin de mus-trari, se suprima partile serse ca mai mula pornire si se tem-pereaza celelalte. In locul celor suprimate gasim laude pentruDomn, om bun, blind" iubitor de invataturä si de respundentieIn toate terile strgine"; a lasat tara in mina boierilor, n'a avutdragoste pentru ciocoi, a alai In tot chipul sa impiedece pri-begirea nemultdmitilor; In rivalitatea dintre dinsul si varul sduGrigore Ghica, toata vinovgtia cade asupra acestuia. Tara, dacaau fost nevoi cam multe", e cd Domnul nu putea sd uiteTara-Romdneasel, In care fusese crescut.

La noua Domnie a lui Grigore Ghica, se dau stiri necunoscuteasupra dominatiei tureesti In Hotin, asupra influentti de carese bucura Doamna, asupra soartei, In Rusia, a MitropolituluiAntonie. Iar, la sfirsit, in locul pasagiului de imputgri din Ne-

cuta chestia mai departe, vorbind de istoriografia perioadei a treiaIn Principate, Lucrarea lui Giurescu e de folos mai ales prinindicarea msselor, adesea foarte deosebite. Dar si el recunoaste cAn'a cunoscut pe acel Intrebuintat de M. KogAlniceanu, invinuit deo falsificare a mentiunii directe a shAbunului salt, care e posibilà,dar a rgmas nedoveditit.

1 Ed. liogIlniceanu a lui Neculce, p. 281, nota2 P. 365, nota.3 P. 373, nota.

544 Istoria 1teratirli rornane0

culce, se celesc laudele lui Grigore Vo la care s a Ingrijitapere tara de strdinii veniti din toate partile

La intoarcerea In Scaun a lui Constantin-Voda se spunenoile tribunale, din care a facut parle si Neculce, au durat uu-mai pdnä ce boierii mari au revenit de pre la tinuturi" si caDomnul a iscglit totdeauna numai 11ot:dril-de sale, pentru a nufi tinut de rdu pentru ale altora.

Cine a fAcut aceasta prefacere partiala a textului lui Neeulce,trebuie sd fi fost deci un conlemporan al lui Constantin Ma-vrocordat i Grigore Ghica, un curtean care doria ca numelesidpinilor sdi sà nu fie defaimate. De almintrelea, partea a-dausg. sau prellcuta formeazd infinit de putin din cronica to-tald

Un altul, al cdrui nume si a cdrui viga le cunoastem, Spa-tarul loan Canta, a schimbat si el textul lui Neculce, dar schim-barea lui e o prescurtare Apoi prescurtarea a fost conti-nuatd, pAnd la ocupatia ruseasca, din 1769-74, interval in carecredem cä Intreaga compilatie a fost alcdtuità.

Cine e autorul acestei lucrdri? Matei Cantacuzino, nepot defiu al lui DrIghici, avu pa'ru fii : pe Gonstantin, PIrvu,Mihai i Raducanu. De ultimii trei ne VOill ocupa vorbindde Genealo.4ia Cantacuzinilor"; fratele lor mai mare, Dinu, pecare nu-1 stie tocmai Genealogia, se strilmutd In "Moldova, undese cästori cu fata lui Iordachi Logofiitul. alt Cantacuzino, a-nume Salta, pe la 1733 de fapt 1735-6'. Aici ni se spune cdluit numele mai scurt de Canta, pe care-1 poartd Insd, Inaintede \ enirea lui, i Iordachi, biv Medelnicer, apoi Stolnic, In-

P. 415, nota.2 M. liogAlniceanu, a adaus in notele eclitiei sale toate aceste lo-

curi deosebite.' Nu §tiu darl lui i se poate atribui nota de la cartea pentru

descalecat a lui Miron KogAlniceanu, I, p. 29, nota I, despre podullui Traian, notA care citeazA §i pe Nicolae Costin. Dar e mai

probabil eh e opera altui copist. In nota de la p. 22, nota 1,

el se nume§te biv Ve! Spatar §i pomene§te o hotarniçie Menta, cuMitropolitul Iacov, la Greceni, mo§iilor boierilor gavrilite§ti".

4 Studii fi doc., VII, p. 193.5 V. P. Rosetti-BAlAnescu, In Arch. soc. st. $i Merare din lasi,

X, p. 601 i urm.

Istonografia In-perioada a doua 545

tr'un act din 29 April 1729 , iar, pe timpul sàu chiar, Teo-dor, Stolnicul, Inteun document din anul 1743-42.

De fapt, Toderascu Cantacuzino Mare Vistier, fiul lui Ior-dachi, are un fiu Vasile, insurat la Maiu 1678, si alti doi, Ion,cdsalorit cu fata. lui Conslantin Ciobanul, i Ilie. Fiul lui Ionsau lonita (t 1692 si al Mariei e Iordachi, nascut in 1688,care traia la inceputul secolului al XVIII-lea si cdruia i s'azis intaiu, dupa mosia lui, Deleanul; el avea ca frati pe erbannenorocit fugar in Ardeal, pe Toader (Toderascu) si pe postu-mul loan 3. El era Mare Logofdt, la 1752-3: pe acest timp seluä numele de Canta 4, i anume de acest Iordachi, fratii pur-tind. numele Intreg5. Descendenta Saftei cu Dinu Magureanul re-presinta reunirea celor doua ramuri ale familiei. Fiji lui Ior-dachi slut Constantin, mort la douazeci de ani, in Galati, fu-gind la 1739 inaintea Rusilor, cu Domnul san, Grigore Ghica,Ion si Iordachi 6.

Trei din acesti Canta cari se iscaliau une ori insa, sau erannumiti de altii, i cu numele intreg, au purtat numele de loan.Cel d'intaiu se intimping. Inca. din 1749, end semneaza In ac-tul de desrobire al teranilor ca Ionita Canta, Vel Logofat"7.El era nepotul lui Iordachi Stolnicul si fiul lui Toderascu 8.Doi Cantacuzini ca acelasi nume figureaza unul lingä altul InDivanul Domniei d intgiu a lui Constantin Racovita: acest loan,fiul lui Toderascu, care avea demnitatea de Mare-Panarnic,si un mai final- membru al familiei, Ionita, ce era numai Ca-

Bibl. Ac. Rom., doc. LVIII 111.2 Ibid., Doc. Trib. Iasi, V, sti testamentul grecesc al Stol-

nicesei Elena, sotia Stoln'cului Iordachi Canta"; ibid., Doc. Rosetti-Beilanescu, I, p. 1 i urm.

Toderascu-yi mAritA fata, Catrina, cu fiul:Hatmanului Gavrilip; Stu-dii si doc., VII, p. 177. El unpArtise mosiiie sale la plecarea laConstantnopol; ibid., p. 180. Acolo i muri, (p. 182).

4, Ibid., p. 188.5 0 fatà dupà Hrisoscolen ibid., Pentru Iordachi, p. 189), ibid.,

p. 227 si urm.Ibid., p. 198 si man.

7 Arch. rom., I, p. 97.S Testamentul citat. In curInd voiu da o serie de acte, din archiva

cantacuzineascA, de la BAleni Covurluiu), asupra cronicarului si afamiliel lui.

35

545 Istoria Ilteraturil romgnesti

minar, dupa cum fusese treti Logofdt in 1761 1. El era cel nds-cut din cdsdtoria lui Dinu cu Safta 2. Vel Pdharnicul rdmase peloc mai multd -reme, pe chid Cdminarul era acum 'Mare-Agd. supt Gonstantin RacovitA a doua oard si Ban supt ScarlatGhica 3. loan Teodor Callimachi fAcu pe un al treilea, care erafiul lui Iordachi Logofdtul Deleanul, Mare-Vistier 1, dar el a-pare apoi ca Mare-Spdtar, demnitati pentru care pdstrd re-cunostinta lui Voda, laudindu-1 In cronica. sa 3. Acest Ionitdapartinea, cum s'a ardtat, ramurii Delenilor 6. Mud izbucni rdz-boiul Intre Rusi i Turci, Ionitd Deleanul redeveni Vistier-dupd ce Grigore Ale%andru Ghica fAcuse dintr'insul un Hat-man7,i aldturi de dinsul8 gdsim In documentele timpuluipe nepot, nurnit, spre distinctie, Incd din anii de scoald Ie-nachi sau Ienacachi 9, In calitate de Stolnic

1 Ienachi Kogglnieeanu, p. 219; Uricariul, XX, p. 395. Cf. Rev.teol., III, p. 402.

2 Studii si doc., VII, pp. 202-3.3 Ibid., pp. 229, 230, 232: Ionitg Canta, Vel Ban, si pe cellalt

Ionitg Canta, Vel Pgharnic". Pentru conditiile In care i s'a dat luiloan Cantacuzino" Bgnia, v. Condica lui Gheorgachi, in Letopisite,III, pp. 301-2. Acelasi pomeneste i, la p. 331 pe Ion Cantacuzino,Vel Visternic".

Act de la acest Domn, din 28 Iunie 1760, pentru un proces din-tre el i Buhusesti; Bibl. Ac. Rom., doc. LVI/111.

5 lenachi Kogglniceanu, p. 235.5 Ibid., p. 245: Un fecior de boier mare anume Ilie Canta, cam

nebun i semet, fecior lui Toderascu din Roman, vär primare calonitä si lordachi Deleanul". Pe de altà parte Wolf pomenestepentru evenimentele din 1705, 1741, 1760 Beschreibung der Moldau,H, p. 165, nota 9; p. 178 nota b; p. 187, nota i manuscriptele cese aflg k fostul Logofgt-Mare Deleauul Cantacuzino". Dar Koggl-niceanu ni spune cg Deleanul fu acel care ceru Vistieria; p. 238, peclnd cronicarul rgmase simplu Spgtar pgng la razboiu.

6 Ienachi KoggIniceanu, p. 251.7 Vom publica Sama lui Serban Logofgtul pentru cheltuiala dumi-

sale Ioan Canta biv Vel Vistier pe anul acesta, precum aratg innguntrulet 1777, Ghenar 1-iu dupg ms. din BM eni (Covurluiu) al familieiLeon Cantacuzino. O analisg se dg in Analele Academiei RomIne",

9 Studii doc., VII, p. 224, V. si ibid., p. 225, n-le 69, 70, 71.10 Arch. rom., I, pp. 139, 158-9. Insg la 1774 i se zice celuilalt, in-

tr'un document tot Sp/liar; Uricariul, VI, p. 417. Pentru Vistier, v.daraverile lui cu Ruii, cari voiau sg-1 surguneascg, iarna In tara

Isiorlograha n penoada a doua 6,17

Dupd rdzboiu, Canta cel mare ajunse, pare-se, Logof at, rumtie pe care o pierda Inainte de 1780, iar Canta cel mic, carese amestecd In conspiratii Ve! Vornic Vistier 2. In 1783,Ii intilnim pe arnlndoi cu mazili3. Pe cind moare un fostLogofdt, loan, 11 mai gdsim pe urind, In 1793, pe vremea luiWolf 4. In sfir0t, §tim cd alt ienachi Cantai Spataru15, a tinutIn cdsatorie pe Anastasia, fiica Pdharnicului Matei Hurmu-zachi, care muri la 1793, pe chid bdrbatul ei traia incä3.

Avem i testamentul lui Ienachi pecetluit ca vulturul bi-

lor, in Uricariul, 1. c., pp. 430-1. Pentru averea lui, Sulzer,I, p.87. Ienache Canta primeste un ordin de la Divan la 22 Au-gust 1771; Bibl. Ac. Rom , Doc. Trib. Iasi, I, p. 3.

1 Ambii inteun proces din O Main 1778; Bibl. Ac. Rom, doc,VII 184. Altul e loan Canta Ban", care semneaza o hotArnicie,la 20 Iunie 1780; Bibl. Ac. Rom., VII 95. Peutru conspiratii, v.pasagiul despee cronicile rimate. Cf. si Uricariul, XX, pp. 368-70.

Supt un act din 27 Novembre 1785 intilnim numele lui loanCanta Vornic; Bibl. Ac. Rom., Doc. Trib. Iasi, VI, p. 26.

2 Ibid., p. 248, no. 150, p. 254, no. 163. El e ca un phrinte" pen-Ienachi (ibid). Ralù Call machi-i era nora (ibd). O soil a lui Ienachie sotia lui Manolachi (lbid). E mama poetului Conachi.

3 Arch. rom., I, p. 183; cf. Urechia, Miron Costin, Opere Com-plete, 1, p. 193.

4 Urechia, 1. c., p. 288. Un Ianache Canta, biv. Ve! Vistier",e delegat la fixarea granitii dintre Moldova si Tara-RomgneascA in1785; ibid., pp. 481-2. Matei Canta, Ve! Spgtar, fiul lui Ionitg, e po-menit supt un act metropolitan din 7 Mart 1781; Bibl. Ac. Rom.,Doc. trib. Iasi, V, fol. 18 172.

6 loan Cantacuzino, ca Spatar se ggseste i ca martiur in josulunui act din 1763. Bibl. Ac. Rom., doc. LXXIV/58.

6 Se celeste la sfirsitul mslui de cronici moldovene No 252 al Bibl.Ac. Rom.: InsAninat-am ca sä sg stie de dud au rgpoosat dumneiicucona Anastasiica Spgtgreeasa, sotul dumnealui cuconului IonitgCantacuz[ijno biv Vel Spatar, fiica dumnealui rgpoosatului Paharnic Mateiu Hurmuzachi, la let 1793, Noemvrie 28, Sgmbgtg spreDuminecg, la doug ceasuri din zi", si s'a ingropat la SI. MihailGavril. E curios cuin i se zice tot Spatar lui Canta, care pare afi fost totusi Vornicul de mai tirziu. Nicolae Mavrocordat adusein Moldova pe Manolachi Hurmuzachi,fgeindu-1 Vel Comis; Neculce,p. 341. Va mai fi vorba de aceastg familie. V. i Iorga, Studii sidocumente, I-II, tabla.

JAR Istona hteratani romAnesh

cefal supt coroana, din 1 iu Octombre 1795, In care aparcopiii: Nicolachi, Iordachi, Constantin si Mdriutal. Poate cltevazile 11 vedem patimind la pat supt obial", de tuse ca vata-marea pldminilor", la starea cea mai de pe urma" i cerIndcu desperare un medic, Volfi sau $miltu"2. In Novembrefiul Ii facea socotelile3. Pare ca aveà mosie la Valeni, inRoman 4.

Aces tea grit datele putine, sed, si mai ales cam nesigure,ce se pot doblndi inedit, asupra cronicarului loan Canta si fa-inil et. lnir un loc din cronica sa3, el se numesie bi; Veltar, si aceasta-i era situatia pe la 1769, inainte de a cal:Ma dela Rusi alt rang. Pe de alta parte, el confirma aceasta datápep tru scrierea cronicii, prin frasa ei finala: PAnä alce aufost Domnie de la Turd; iara de aice se stapineste teara deImparatiea Moscului; care se va pune la rIndul sau".

Inca din Domnia lui Constantin Mavrocordat a doua weft',pe care o prescurteaza, In cea mai mare parte, din Neculce,Canta pune ici-colo, amanunte noua: despre incoronarea Tari-nei Elisabeta, despre moartea Mitropolitului Antonie, Dar nu-mal la sfIrsitul ei, povestirea noua Incepe.

Incepe printfo contrazicere. Capitolul despre aceasta Domniepornise prin reproducerea laudelor, cam interesate, ale lui Ne-culce; el se termina cu ocara aceluiasi guvern. Acest Domncu Domniea Intiiu" In care-1 atacase Neculce, copiat deCantal au urmat cu obiceiurile altor Domni, iar Inteaceastadoua Domnie multa suparare au facut terei cu obiceiuri nour,ca birth in toata luna", daruri mari la PoartA, de unde re-sul/A bejenii, morti, raderea bcirb:lor fruntasilor de prin sate,blci tamurile norodulu.. In parte numai, aceste grele vinov4ii aufo,t rascumparate prin scoaterea Turcilor din tara.

Ioan Mavrocordat e apreciat ca si de Kogalniceanu. El lasafinan lele In mina boierilor i cauta mai mult zefurile, cumese, mari u cu mezileA de Tarigrad ceia ce nu-1 impieded.

Studii i doc, VII, p. 256, no. 170.2 ¡bid., p. 257, no. 172.3 ¡bid, p. 258 no. 173.

Am copiat elndva inscriptia bisericii de acolo.6 N mai sus, p. 491, nota 2.

Istoriografla In perioada a doua

de a ritmlnea dator §i de a muri la Constantinopol sgrac; In Imprejurgrile §tiute: cu ciubucul In g,urg.

La Grigore Ghica se pomenesc numai dgrile, ca §i la a treiaDomnie a lui Constantin Mavrocordat. Constantin Racovitg,care, prin purtarea Grecilor lui, aduce e nigra ea boterilor, demare supgrare ce aveau", e un bet'v de vin §i de afion: altfelni sc asigurg, domniA. ,bine". Matei Ghica a ta e o cronicàde nemultgmit etern! nimgrui nemia nu fAcea", dar aveamulti Greci cu sine §i, cind orindui veniturile boierilor, eiscoaserä numele de nevrednic. Scarlat Gh'ca se ocupä numaide decretarea vg.cgritului, de care scapä tara multg.mitg. Mitro-politului.

Insg, de spre Constantin Racovitg., In a doua Domnie ni sespune cg. Mcea mare min. §i faceri de bine; §i au mintuitcatele pgrintelui sau, lui siilai-Voda", ridicind vgcgritulindreptind astfel rara. Giigore Alexandru Ghica e argtat ea unbun administrator, mult se silia cu dreptatea tgrei", caun usurgior de biruri, care n'aduce decit at-tia Greci citi e-buie pentru Curie, ca un Inaltgtor de cladiri ca un om In-telept. i In\ Mat", care Intemeiazk' minunate §ooli, ca uncIrrhuitor vrednic care aratà terii cg. este stApin". In sfir§it,despre Constantin Mavrocordat, In Domnia lui din urmg, se a-firmä nelulnd nicio dare §i apgrind interesele Moldoveide spre Turci, inAcar cà numai zece sg.ptAmIni au domnit,dearà mari folo inti s'au fAcut Va'rei".

Laudele Mari sint Insg aici pentru întäiul C lii nachi pentrucare acest analist scurt i grgbit 1§i perm'te luxul de a citaScriptura §i de a Intra In amAnunte de genealogie, ldudindP e bgtrinul loan Teodor alma§ul, cre tin bun §i cu frica luiDumnezeu", de §i ngscut din mazi/ii cei de gios". Se dd, puind-o In deplinit luming, toatä cariera de intehaent slrgu'ndoasg. §i rabdAtoare a Doninului 1 Chid rgsplata vine acestuilucrgtor, Canta se bucurg. cg. Sfintul Dumnezeu au luminatcugetul stgpinitor".

Canta recunoa§te cg. Ioan Teodor-Voda a fost nenorocit cu

Intre altele, se releveaza rolul lui ca treli Logofat, supt Gr. oreGhica, lh afacerea hotarului cu Tatarii rol pe care Amiras nu secoboarà pAnfl a-1 mentiona.

550 Istoria llteraturii romItnesti

Domnia Moldovei", dar trece cu vederea sflintile puse pe linggMitropolitul Iacov pentru ca el sä se retragA i motivul acestor

atribule numai milei lui Dumnezeu" presenta Inacela§i. timp In fruntea Statului si a Bisericii a Domnului si aMitropolitului Gavriil; nu uitä lmplinirea punctualg a porun-cilor Portii, scoaterea Lazilor, buna administratie.

Clnd loan cedeazg. Scaunul fiului säu Grigore, panegiristul seInduioseazg. E, spune el, citind Psalraii, cel d'intnu exemplude astfel de succesre la tron, de chid s'au inchinat teara Tur-cilor". Dar, Intrind In noua Domnie, toate i se par altfel luiCanta feciorii Dracului", stgpinitorii reali ai Moldovei, numai sint oameni prea vrednici, carii dup'g. cum In Tarigrad,a§a i In Moldova Ii purtau de grijd trebilor", ci Drdcestiitoti Cu alte neamuri a lor", cari riltAcesc pe tinifrul Domn,

trebuie interventh Hanului, dupa pribegia boierilor nemul-tAmiti, pentru a mai potoli simetia Grecilor". Venirea a douaa lui Grigore e cu mare nenorocire", i Domnia se deosebesteprin Imprejurgri defavorabile i intrigile Dracului" celui mare,Nicolachi, care aduce la urmg moartea de sable" pentru Gri-gore-Vodg. pentru sine -

Compilatia lui Canta, adecg. Neculce, cu prelucrarea analeloranterioare, i micul adlus personal al lui Ionitg, se pgstreazg.Inteun ms. al Bibliotecii Nationale din Paris Un alt manus-cript, pe care, dupri Vartolomeiu Mdzgreanu, care 1 prescrie InIanuar 1773, II lug un copist din 1785, are acelasi cuprinsap1oape4. El poartA urmiltorul titlu, care e probabil acel dat

CAci se afirmA lAmurit In titlu, de un contemporau, cum vomvedea, cl toatà cronica are ca singur autor pe Canta.

2 In acelasi capitol se exprimA, din pArtenire de familie, parereaa Ilia Cantacuzino, exccutat pentru un omor, ca un nebuusernet ce era", serie Kogalniceanu p. 215 ar fi fost osinditpentrtt oarescare fapta de nebunie" i decapitat mai fAra vinA",

3 Se dau Insa i versurile lui Miron Costal, pe care nu le-am gäsit In manuseriptele acestuia. Anglisat de d. Oviditt Densusianu,In Rev. critico-uterarti, III, p. 285 si urm.

Afard de tin& adausuri ale Mazilreanului, pe care le vomnot:t la analisa activitatii lui literare. Ele nu merita a ne ocupaIntr'un capitol consacrat In special istoriografiei. E In proprie-tatea d lui C. Climescu din Iasi. A fost semnalat de Aron Densu-sianul In Isl. lit. routine, ed. I, adaus, si descris de V. A. UrechiU,

Istorlogratia i perloada a doua 551

de Canta Insusi prelucrgrii sale: Letopisetul terei MoIdovei,carile intttiu au fost scris pAnä la un loc de Nestor Ureche Vor-nicul, iarä de la un loc de Miron LogofAtul, iarg de acolo deloan Neculcea. lard preste tot de loan Cantacuzino Vel Spdtar".In fine, existg si un tip deosebit, in care, dupg. Nicolae Costin"fgrli schimbare, cuprinzindu-se i transcrierea operei tatdluisgu, vine Amiras, In urma cgruia se transcrie cit prisoseste capovestire In Neculce, i numai la urmg. Ionità Canta 1.

Papadopulos-Kerameus semnalase un manuscript al Sfintu.luiMormint cuprinzind o cronica greceascä pAng la sfir-itul Dom-niel lui Matei \Toa Ghica. In 1916, d. D. Russo (Mita o ana-lisg si probe din ea, cu. traducere, In Buletinul comisiei isto-rice a RomInier, supt titlul de Cronica Ghiculeqtilor.

Autorul e un Romin, un Moldovean, stind In Iasi, in jurullui Grigore-Vodg. Ghica, pe care-1 intovárgsise In 1741 la ma-zilia lui, neputind sit tse lipseascg de un astfel de Domn",

preferInd sg. se Indepgrteze citva timp de tara sa", Cusingura, dar marea mIngiiere de a vedea cetatea impArgleascl,acea vestitg", si de a fi martur la cele Intimplate acolo"3.Acolo si-a fAcut si o parte din insemndri, ca aceia In carevorbeste de aducerea capului medicului Testabuza4. Si el vaIntovArdsi in Tara-Romgneascä pe tingrul fiu al patronuluisgu, Matei-Vodg, stindu-i tot asa de aproape ca i lui Grigore

putInd pune In scris si cele ascunse ale Domniei lui.Partea d'intgiu, pornitä incg de la 1695, n'are, nu poatc

avel originalitate : a doua oara dupg Amiras, reprodus uneori, indreptat adesea, li se redacteazg. Ghiculestilor o cro-niel dupg interesele i m'indria lor si se Intrebuintard pentruaceasta toate lucrgrile anterioare, supuse unei operatii de pres-curtare, intre altele "si o 'Elittov.il t6)v a.60evriviv, Insemnare pe

In articolul MAzAreanu, din An. Ac. Rom., IX, si In Miron Cosan,Opere complete, I, pp. 44-6.

Ms. 238 din Bibl. Ac. Rom.; frumos ms, din sec. al XVIII-lea.E ciopiat si cl de NlazIlreanu. V. capitolul care-1 privete pe acesta.

2 lapa. Bc6X., IV, pp. 58-9.3 Buletinur citat, p. 12.* Ibid.

552 Is oria Itteraturil rotnitnesti

scurt a Domnilor", si un Lexicon" al lor, datorite dascaluluide greceste din Iasi, Gheorghe Papadopol 1.

Pe la 1730 avem a face insà cu o expunere proprie, care cu-prinde i evenimentele corespunzatoare din principatul vecin,de si amanuntele slnt lasate In sama Muntenilor si multe

cu totul de prima ordine, din Constantinopol. D. Russo,care n'a dat inca editia anuntata, vorbeste de destainuiri di-plomatice, de desvaluiri de intrigi ca la mutarea lui Gri-gore-Voda din Bucuresti la Iasi, In 1735 sau din vina aceluiasiConstantin-Voda Mavrocordat, la 1741, ori la asezarea In Scan-nul muntean a dragomanului Matei Ghica in locut fratelui Scar-

Presinta apoi momente impresionante ca acela in care, laclipa clnd vecernia oficiata lu casuta lui de la Tenedos ajunsesela implorarea milei lui Dumnezeu, ven! vestea Domniei reed-patate a Moldovei 2. In bucatile reproduse se afla intreagapoveste a acelei burlesce impxovisäri a zurbalelor constantinopolitane, imbatate de o usoara biruinta, tare credeau cä pot,nu numai proclama Domn moldovenesc, dar si introduce in Ora,In ciuda boieritor gata sa fuga, pe caraghiosul secretar de ma-celarie grec Butucachi, de sigur In cautarea unui nume domnescconvenabi19. Se semnaleaza macar imprejurarile In care ras-coala provocan de Mitropolitul Neofit si de neastimparatiiDudesti4 aduse trecema la Iasi in 1753 a lui Matei-Voda. Nulipseste nici pomenirea tuturor lucrurilor bune, In materie dectitorii si de invatamint mai ales, pe care acest fericit neam deDomni le face In principatul muntean.

Nicio cronica a noastra nu pare sa cuprinda alitea fapte dinistoria Imparatiei otomane ca aceasta, a carii tiparire inte-grail se impune, In niciuna nu se arata, In ce priveste lup-tele interne, atita ingaduinVt. Vom vedea astfel pe ConstantinMavrocordat, vechiu prieten al lui Grigore-Voda, dar ajuns indusmanie MVO cu acesta, caracterisat, la Inceperea celei de-atreia Domnii moldovenesti ca un om eNlavios, milostiv, iubitor

Ibid., p. 19, nota 1. V. cartea mea lstoria Invii(dmintului (sapttipar In curInd). Osebirea cronicilor Intrebuintate o face d. Russo,editia eitatA, pp. 18-9.

2 ¡bid., p. 13.2 V. ibid., pp. 41-4.4 V. studiul mien In An. Ac. Rom., pe 1925, despre Dudesti.

de dreptate i ge teros", care-si imparte vremea in rugAciune,Divan de judecatd i cetirea cdrtilor"; 11 vedem judecind dimi-neata, ascultInd dupd amiazä cetirea plingerilor cc. i se trimi-teau: doi-trei secrelari sint ocupati cu aceasta, asa inch, cidisprdvia unul un rdvas, indata celalt incepea altul", Vistierulsau alti bo'eri, cari interveniau, putindu i cduta,de rostul lor.Iar,dacd. nu e o datorie domneascd de indeplinit,el culege din Sf. Vasile, din Macarie Egipteanul ce priveste peDomni. Se adauge cd la al cincilea ceas din noapte Infra inbisericd, i toti boierii presenti odatd cu. dinsul. Si din am-von se fdceau cetiri td1mAcite din ordinul lui In romitnesteIn locul nasalisarilor lenese ale saltT)r. In post, nici cafeaua md.-car toatd ziva, i, boierilor li se oprise tutunul. 5i prin lardtrimite pe arhiet eii de Side si Nissa, sd meargä si ei lascoals greceascd", a strdlytte tara pent .0 a pregati pe preotide cercetarea din Iasi. Mitropolitul bdtrin fu silit sa-si orga-niseze judecata bisericeascd. Prin grija lui Mavrocordat se a-dun'''. la Iasi un mare sinol de intirept.u-e, Cu participarea sa.Femeile stricate furd urmdrite i prinse, frumoasele circiu-mdrese izgonite. Abia la nunta fetei, Smaranda, cu Ionitd.

dacd ingAdui Vod,t sa sune musicile i alunci cu su-pravegherea cintecelor. $i cronicarul apard pe strictul crestinmoralisatorul neindurat de Invinuirea ipocrisiei 1.

Cind va fi vorba de Constantin Racovitit, anonimul va de-plinge moartea inainte de vreme a Doamnei Sultana, fiica Sul-gerului Iordachi 2. Dar fireste ca nimeni nu va putea sd fiede o samil Cu patronul in viata Matei Glfca3..Se \ vorbi Culaudd de foisorul lui de la Giule.?ti. de uncle se sede intreagacetate de Scaun, si se a Infiera purtarea litropo1itului, ,,omiubitor de tulburdri Si fara cuvint", menit, spre pedeapsd,sd moarti nebtut, plus o eche ipohondrie", ca i Inca maimuli a lui Constantin Dudescu. Si se aAra dc once Invi-nuiri, in ceasul cind orasul se ridicd spre pira in sunetulclopotelor, purtarea personald a lui Vodd.4.

Nu odatd, din ce putem cunoaste, se vadeste o Indemdnare

1 Ibid., pp. 49 532 ibid., p. 54.3 Ibid., p. 54 si urm.

Ibid., pp. 57-8.

Istorlografia tn perioada a doua 583

554 lEtoria literaturO rom/Ine§ti

deosebitil In a InfAtisa lutrurile care lrecusera supt ochiiMoldcveanului acestuia vioiu si. curios de lucrari noud.

Opera de care ne vom ocupa acum nu e o cronica, ci ocarte de ceremonial, plina de la un tapat la altul de stiri is-torice asupra Moldovei de la 1730 Inainte, ca povestirea sta-bilirii lui Grigore Canimachi In Domniel, si cuprinde aprecien,vorbind, de exemplu, despre Domnii cei mai vechi, chid eragiugul t Arii mai usor 2"

Titlul ei este urmdtorul: Condica ce are 'halm sine obiceiurivechi si nouä a prea-Indltatilor Domui; care s'au Meld dinporonca prea-inndltatului, luminatului si iubitorului de IIristosDomnului mieu si oblAduitorului a tonta Moldova Io Grigorieloan Voevod; care s'au alcdtuit si s'au scris de mine prea-plecatdslugA Gheorgachi al doilca Logofdt, aici In orasul Iasului, laanil 1762, Noemvrie 5". Toate mentiunile si alusiile istoricecuprinse In Condiccl se potrivesc ca data InsemnatA In acesttitlu.

Asupra cuprinsului e putin de spus. E pe atit de pretios,pe eft de neanalisabil. Se dau ceremoniilc de la Curtea moldo-veneascA, complicatele, luxoasele ceremonii Imprwnutate dela Curtea ImrdrAteasca ct e-Aina su pdgind din Constantinopol.

Se urmAresc alaiurile, oratiile, engomiile, slujbele p3mpoa.se,primirile bogate ale solilor, edlAtorilor i Turcilor de cinstc.Pe cunostinta acestor lucruri trebuia sd se puje mare tcmeiu deniste Domni cArora de multd vreme nu li mai rAmasese decItInfltisarea exterioarä a puterii, largul vesmInt de purpurd im-periall In care tremurd la &dal primejdiilor fiinta fricoasd siumilitA, In fond, a Voevodului romin din secolut al XVIII-lea.

Cine sd fie acest Gheorgachi, sfdtos povestitor de petrecerioficiale, care scrie cu plAcere toate amdnuntele fantasmagorieide Curte?

Gheorgachi, Iorgachi e acela5i nume ca si Iordachi. Iordachial nostru din Condieci se vede a urmdri cu deosebità atentie sisimpatie pe membrii puternicii familii a Sutestilor. Ni vorbestede Alexandru Muruz, ginerile lui N;colai Sucio biv Ve! Pos-

1 P. 304 §i urm.2 P. 311.

Istorlografia bi erioada a doua 555

telnic i bascapichehaiean ni pune c Doainna Balita Callimachi a fost adusd in Moldova de Neculachi Sutul biv Ve! PosWnie, bascapichihaiea, si de un alt boier vechiu al dasii,nole Clucer"2. Intr'o scrisoare a lui Procopie, MitropolitulCesareii lui Filip, ni se Infatieazd, la 7 Octombre 1777, unprea-nobil boier, Mare-Postelnic, Celebl Gheorgache", careare oarecare daraveri de bani cu prelatul gree. Acest Gheorga-ehi e calificat la 20 Mart 1782 de Mare-Postelnic" incd4,la 1795 intlinim pe Postelnicul Iordachi Su(u r. Acesia ar fi a-cela.si cu Iorgachi Sutu Hatmanul, cdruia i se atacd o hotdrirela 1802 6.

lAr Biblioteca Acaderniá. Romine pastreazd o pretioasa cartede notite care ne va ldmuri si mai bine. Ea cuprinde Insem-ndri grecesti de drumuri, distante, poste intre Bucuresti si Con-stantinopol, Petersburg i Bucuresti, tabla Teatrulu: politic"tradus de Nicolae MavrocIrdat-, fra4mente religioase, o Insem-nare a celor ce se cuvine s facd acel ce merge Cu firmanul demucarer i caftanul la un Domn, In /iva alaiului", o marchemute" sau xscrrícir7o- al clatoriei fAcute de la Mosr.ova la Ta-rigrad de un Grec In 1776 8, descrierra unor cerumonii de laCurtea Domnilor romini fl, o lista de dragomani ai Portii, ex-tracte din cdrti grecesti i france,e retete, scrisori, acte publice i versuri. Cdatorul grec, care se intilneste poate cu suitaambasadorului rus Repnin, ni pune insd cä, ajungind la Iasi,a ldsat aici pe Ruga Domn, atunci Grigore klexandru Ghica,pe fiul sdu lordacizi 11; ceremoniile ce se povestesc sint tocmai

P. 301.2 P. 305.3 Urechia, 1st B ,in , I, p 975.Iordachi Sutu in Sama"

Ionita Canta. V. mai sus.4 Ibid., p. 999.3 Uricariul, XV, p. 305.6 Bibl. Ac. Rom , doc. V 128.7 V. mai sus, p. 445.

Kzriamxo; -ceuv v.ovxxitui i76 Ktuvatvott.votr7c6Xecot;

67COECCV Mocnoptuv gzepxv2Itev el- a .i'"C7g1.% viepírri 192, 371Xovó.r. erucò x/I'T.g; '12.

voomplou Toti Etin 5 A5-Toticr:ou to5 mino5 Ms. grec 116.9 TCepotterdich &toa 7Evetat Tipo IL2pccp.oviiv tar, cpunclv. T:Epop.6vm 67co5

.Tivsuct tiv t1pv 'tv Eleopmet6v.'u Ca din Etude Militaire.

'EcpOccaa aT.6 rciat XCCSi T'in; ccktv tp.ipav xrl'rtly, Tò xtvat, xoci bLilapupcc

556 letona litsraturft romAne,ti

acelea pe care ni le descrie Iordachi din Condicii, lista de in-terpreti se oprWe la anul 1765; intre serisori este aceia a Im-pAratului Iosif crttre Sultan, datata 30 Iunie 1770; Intre bu-cAtite poetice Ant versuri f acute de raposatul rnieu tall dinporunca lui Constantin-Vodd Mavrocordat", versuri ale ta-talui mieu", scrisoare din partea raposatului mieu tata, carAspuns acelei scrise de unchiul mieu Draw din Zavitza" ca-tre Stolnicul Constantin Slugerul sic , ca din parteaacestuia, din Bucure§ti; o salutare catre Matei-Voda, in numeleboierilor munteni, la numirea lui din 1753, o scrisoare inversuri a lui Draco catre Postelnicul Constantin, versuri aleraposatului mieu unchiu Draco Sutu la deosebite imprejukri".

Constantin, zis Draco, a fost la 1711 capuchehaie a Moldo-vei1, i a inceput el marirea i prosperitatea SuMtilor. El aavut pe Alexandru, Sluger §i Chartophylax, care a murit spin-zurat pentru o pira de femei 2, pe Niculachi, care fu Mare-Postelnic, ba5-capuchehaie, Mare Dragoman al Portii In 17683§1 fu ucis in toamna anului urmator4; pe Ienacachi Banul,care-0 facu case pe locul lui Stavarachi Invins 3, i pe Mi-halachi, CAminar6, apoi ba-capuchehaie §-1 el 7, care lua pefata lui loan Callimachi, vaduva fiului lui Arapachis. El a avutMsä un frate, aeest frate un fin, poet, scriitor, diplomat, autorulinteresantului carnet grecesc, iar fiul acestui , nepot al Drqcului"e Iordachi, care a redactat, dupci insemncirile tatàlui sein,Condica de obieeiuri". El a fost intaiu vtori Logofat pe thnpuland nearnul sat' dicta In Moldova, In vremea Callimachilor, a-poi emigra cu tatal saa In Rusia §i la tutors nu i se mai o-feri decit un post de treti Postelnic. Primindu-1, ajunse cu

-7b; ifTri,rü 'IouAfou, xtzt ó iLiv uó wo recopTimg, dircoU ;is 1auvw6favsv,iitstvav sE; Totl chAivToo ronopioo rxixoc. Tip"doUsuacv, levenisvogfo nociTavotog,

I Ilurmunki, Supl. II, p. 566, N° 822 Cf. i p. 577, I\ 837.2 Ienachi Kogalniceanu, p. 241.

9 Octombre; Hurmuzaki, 1. c., p. 767, N° 1093.4 Ibid., p. 785. n° 1124 §i Ienaehi KogAlniceanu, p. 266.5 Ibid., p. 251.6 Ibid., p. 242.7 Ibid., pp. 262-3.8 Ibid., p. 212. Cf. Erbiceanu, Cron. greci, p. 192 §i Xenopol,

1st i geneal. familiei Callimachi, pp. 166-7.

Istonogratia In perioada al cloua 557

vremea Postelnic-Mare si Hatman si trdi pdnd dupd Inceputulsecolului al XIX-kai.

Moldovenii continuara deri, dupa Nicolae Mavrocordat, dacanu cronica oficiall a ac,estui Domn, cel putin uncle din ve-chile lor letopisete. Amiras lidu o urmare povestirii lui Miron Costin, Mustea fAcu acelasi lucru. Ienachi CogAlniceanu s'iCanta duserd povestirea istoriei terii lor pdnd la rdzboiul ruso.turc din 1763-74, pdnil la sfirsitul epocei a doua adecd.

In Tara-Romdneascd gdsim mult mai putin decit atita. Aiciavem numai notite de familie, dintre care acelea ale Cantacuzi-nilor vor servi dupd 1774 la alcdtuirea unei lucrdri genealogicesi istorice Intinse. Exista un singur letopiset care sd ducd po-vestirea pInd dupd 1730, si acela hitrece numai cu trei ani a-cest termin. .

Aceastd worded, si o prelucrare a analelor anterioare, In-cepe Intliu printr'o reproducere a povestirii lui Stoica Lu-descu, pe care doard o orinduieste altfel Intr'un loe si o taiela sfIrsit, unde se povestia nunta fetei lui Serban-Vodd cuGrigorascu Bdleanu. Apoi vine o scurta privire lliuddloare asu-pra stdpInir:t acestui Droun, ardtindu se fundatiile lui si aleDoamnei. Urmeazd o naratiune foarte scurtd, dar originald.Ea aprobd un timp actiunile BrIncoveanului, care nu se po-trive,te celor ce-1 Indemnau sa se lepede de Turci" si sd se In-chine Germanilor, care se dovedeste, chemind In ajutorul siin pcTalan, cind oaspetii cre4ini ii vin nechemati In tail, cà esteslug'. dreaptd ImpAratului, care Impodobeste tara cu mdndstiri,biserici, clddiri. Dar de la o vreme tonul se schimba. Se dàvina neizblndei Rusilor din 1711, nu numai pe lipsa de provisiidin Moldova, din causa lAcustelor, ci si pe reaua vointd a luiConstantin-Vodà, care nu aduce zahereaua ce fdgaduise.Doinnulmuntean e mustrat pentru Idc,omie, pentru birurile mari ce a-runcd, pentru ndscocirea vdcdritului, pentru vinzarea In slid aproduselor proaste din viile si velniple lui, pentru banii ce ex-portd In Ardeal si. In Italia.

Povestindu-se Inteo formd tot asa de noul, dar tot asa de

L Cf. 0 Livre d or de la noblesse phanariote, de Eugeniu Rizo-Rangabé, §i Atanasie Comnen Ipsilanti, la anul 1765.

istoria iiteraturii rominesh

scurtl, cliderea lui Brincoveanu, se lauda fdrd niciun amestecde criticd Domnia lui Stefan Cantacuzino, care suprima Inchip solemn vdcaritul i iarld birul preotilor. Cdderea lui o a-tribuie intrigilor lui Nicolae-Vodd, Domnul "Moldovei, care-isuccedd.

Pentru aoesta, cronicarul anonim e aspru si reproduce poves-Urea dusnidneascd, pe care am semnalat-o mai sus ca urmarea lui Rada Popescu. La dinsa adaugenumai putine stiri noud,Intre care informal:U asupra soartei vdduvei i ginerilor luiBrIncoveanu, i chiar a cumnatului acestui Domn1.

Duclnd mai departe expunerea evenimentelor, cronica vor-beste totdeauna cu simpatie despre tindrul Constantin-Vodd Ma-vrocordat, care, ales In 1730 de tara, promite o Domnie bund

Intors dupd cdderea. lacomului Mihai Racovitd), face milddreptd(i tuturora. Grigore Ghica nu e judecat nici intr'un fel,

pentru cä scurtele anale se opresc la suirea lui In Scaunulmuntean: 20 Maiu st. v. 1733. Se poate sustinea ca Grigore-Vodd, care comandà In Moldova lucrarea lui Amiras, 'ir fi a-dus i alcdtuirea acestui mic leiopiset muntean.

Povestirea miginald din cronicd e, cum am vdzut, foarte pu-tin Intinsd; forma e fArd niciva caracter, mai curind naivd,cu eternul domnià foarte bine", adaus chiar i pe lIngd cri-tici amare. Insemndtatea opusculului sta mai ales In rari-tatea lui, fiind singura cronicd redactatd i rdspinditd In acesttimp de scddere si de amorteald a simtului roindnese.

Dintre Insemndrile Multe In Tara-Roindneascd, merita a tisemnalate cele ce se afld pe un manuscript grec al operei deistorie i geografie alcdtuittà de Mihai Cantacuzino. Se noteazd

Intinderea terii, apoi se traduce ceva din explicatiile hdr-

1 Pentru familia Doamnei, fiica lui Neagoe-Voda, care era fiullui Antonie Voda din Popesti, v. si frumosul ms. al ctitorilor Hu-rezului, Intrat de cava timp in posesiunea Academiei Romine. Cfsi Studii $i doc., III, p. 22 si urm.

Care pune dajdi greale imprumuturi pre boeri si pre inA-nAstiri".

3 ExistA doua manuscripte, descoperite amindouà de foarte"%Teme i analisate in An. Ac. Rom., -XXI, pp. 405-10. Una].

se aflà la Bibl. Ac. Rom , celAlalt in Bibl. episcopatului romIndin Oradea-Mare.

istoriografia in perioada a doua 559

tii din 1750 a abatelui d Artois. Vin aiurea scurte poNestiri,cum se fac In toate pIrtile lurni", despre cutremure, fosile,despre prigonirea unui boier de aire acel tian Stavrache"1.

Mai importantA e Istoria pri-Rutudnesti de la let 17692 .

scrisd de un anonim in versuri foarte rele. In ea se nareaoamai m-ult luarea in stApinire a Bucurestilor de

O grgrnadg de calici,Blesteznati §i porci de cine,Toate ulitile plineCu cite-un pe§chir la mina,Si 'n cap pene de gaing.Once mergeai de 'ntrebai,Ei iti rgspundea stupai.

Se ieau in ris pe urmd judedtorii improvisati cari tineabastoane s't judeca din canoane", cei ce nu cred In manares-turne" rusesti, oastea nouA cu cApitanul

Arsu §i negru ca o cioarg,

§i 'ciliar Rusa liberatori cari muschiceste bdurd '3.

'rot astfel se presintd, tuteo brosurd tipdritd la 1769, nistepringeri ale terii, niste indemnuri la luptd, cu totul neobisnuitepentru acest timpl.

Dar, dad. In Tara-Romg.neascd nu s'a alealuit in aceastd epocAo operà istorid mai 1ntinsd, mai personald, mai frumoasA,s'a scris acolo, de un necunoscut iarAsi, o lucrare sau mai bines'au aruncat pe htrtie niste note descriptive, geografice, careoferI un mare interes.

IntEu pentru cd asemenea scrieri, fdcute de localnici, nu destrEni, sint rarisime In secolul al XVIII-lea. Atit de rare, Wat,afarA de De,scrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir si de tra-tatul schitat de anonimul nostru, nu mai cunosc altele.

1 Bibl. Ac. Rom., ms. grec 42.2 Am dat-o intreagg. in Revista istoricii, IV, pp. 156-62. Cf C. C.

Giurescu, in Omagiul Biartu, p 202, nota 1.3 Bibl. Ac. llom., ms. 1319.t Al. T. Dumitrescu, care le-a publicat, credea c.1 Asemenea ver-

suri pot fi atribuite unui om ca Iengchild VAcgrescu.s V. cele spu,se mai sus la Dimitrie Cantemir.

560 lstoria literatuni rominesh

Pe urmd 5i pentru importanta intrinsecd a lucrdrii. Gel ce aa5ternut-o pe foile rdmase albe dintr'un frumos manuscript,prinzlnd o parte dill compilatia alipitd de obiceiu la Ne-culce I, acel boier sau logofdt muntean, care nu ni-a transmisnumele sdu, era un cm 1'11N/tat, o inteligentd clarä si un scriitorcore,ct. Dacä n'ar fi ici-colea alusii, care ne indreaptd cdtrd oepoca mai tIrzie, am crede cd avem Inaintea noastrd niste In-semndri ale Stolnicului Constantin Cantacuzino, si aceasta a sifost la inceput impresia noastrd.

Originea notelor trebuie cAutatd In cetirea leatopisetului mol-dovenesc al inceputului principatului. Un cetitor cu stiintä decarte a crezut bine sd-si. Insemne pdrerile sale In aceastd pri-vintd, addugInd 5i stiri privitoare la Tara-Romdneascd, pe careMiron Costin 5i fiul sdu nu le cuprinse,serd In consideratiile lor.

El a f Acut Insemndri despre Intdii locuitori ai principatului,despre cucerirea de dire Romani, despre antichitAtile Terii-Romdnesti, despre munele ei un capitol ceva mai intins, Incare s'ar Orea cd a fost Intrebuintatd 5i scrierea lui Constan-tin Stolnicul, despre religie, despre pesteri, o descrierefoarte amdnuntitd, un fragment de povestire, de cAldtorie a-proape, despre firile oamenilor, hicuitorilor locului aces-tuia", iscusiti la minte, usori la priceput, cu toatd lipsa de in-*Mori si maiestri, cari sd-i lnvete a sti si sd-i depriadd alucra; despre obiceiuri', In guvern adeed, In numirea, s'i atri-butiile demnitCilor 5i functiilor, despre ceremonii, desprepecetea principatului, dIndu-se in privinta corbului legenda pecare o cunoastem si din poema latind a lui Miron Costin', des-pre categoriile de boieri, despre limba ce se grdiaste Intru a-c,eastA tarki"; limba latineascd s'i italieneascd stricatd", co-mund tuturor locuitorilor despdrtiti ai vechii Dacii 3,desprenegustorie.

1 Cuprinde n1 msului e 266 in Bibl. Ac. Rom. introducerea luiNicolae Costin pAnä la cap. XV, apoi Cartea pentru desallecat alui Miron, IntreruptA la cap. II. Cum se vede, ordinea In care sesucced introducerile acestPa e aici intervertitA. Cf. Studii si doc.,III, pp. 34-5.

. scrlitorul ni declara ca nu crede Inteinsa, aflInd-o a-semenea cii basnile". 0 reproduce Irma pentru potrivirea ce oferaCu continutul grafic al pecetei muntene.

8 Scriitorul vorbe§te de deosebirea de vocabular ce exist/ Intrevorba Muntenilor, a Moldovenilor §i Ardelenilor, pe cari-i nume§teTrantilvanieni".

Istoriografia n perioada a doua 561

Iar milli din cele mai Insemnate capitok e, de sigur, aceldespre culturd, In care ni se spun multe lucruri noi, desprescoli i biblioteci: colile elinesti de la fiece eparhie, scoala sla-wild din Bucuresti, scolik romdnesti de pretutindeni; biblio-leca din Margineni, plind de arti eiineti, letinesti,frantozesti,turcesti", cea din Vdcdresti, cea, mai micd, de la Sf. Saya, bi-blioteca particulard a lui Nicolae Mavrocordat, adunatd dincumpArdturi i luarea cu hapca, si a cdreia risipire spune auto-rul cd a vdzut-o el Insusi la vInzarea de creditori a averii luiConstantin-Yoddi .

AVCM i planul scrierii, care trebuia sd fie scurtdsocotealane-au fost a fi cit de scurtd istoriia", dar foarte complectd.Sint anuntate capitole despre hotare, intindere, mdrime, locui-tori, aier, ape, nume, Impdrtirea administratIvd, duvern, religie,ierarhie, culturd, zidiri i anticitdti, venituri, limbd, Domni-orInduiala Domnilor acestii .ri", fundatiile lor, orase, bi-serici i mAndstiri. Nu putem cleat sd regretdm c un astfelde plan, atit de larg conceput, atIt de asAmAndtor cu al luiDirnitrie Cantemir In Descrierea Moldovei, n'a fost adus la in-deplinire i cd, In locul carpi ce trebuia sd fie scrisd, ce afost scrisd poate si s'a ratIcit sau pierdut, n'avern cleat n.otiterisipite, necomplecte, Incurcate, un brulion Cu o scrisoare grd-bità, Cu ftersdiuri numeroase, din care de multe ori abia sedesface aceia ce era destinat de autor s5. rdnfiie 2. Numai dupd1750 un 1)oier muntean era sd ni deje o descriere complectd aterii sale, Mihai Cantacuzino. Dar opera lui, descriptivg. i na-rativa In acelasi timp, lucrare de istorie i geografie, apartinealtei epoce si a fost compusd supt influenta altui curent.

Un Prognostic pentru Tarul Petru fu.sese tradus In greceste,pentru Domnul i boierii munteni, pe vremea lui BrIncoveanu 3.Dar asupra acestui Impdrat drept-credincios, cdruia Acxtel-meier, autorul Prognosticului, Ii promitea Scaunul lui Constantincal Mare si sfintirea In Sfinta Sofie, asupra doritului liberatoral neamurilor crestine din Rdsdrit, se scrisese, ni se spune,

A aror rapunere, neprelungindu, am vAzut ca ochii noqtri."2 Am reprodus aceste pretioase not* In Studii fi doc., III.3 V. mai sus, p. 41.

36

562 Istorta literaturit romAtte0

lucrdri originale in limba greceascd. Daponte mentioneaza doud:Un manual ca de cinci coale, care laudd pe acest imp4rat Pe-tra sil inderunad sil se ridice asupra Turcilor", si o Via/d; aces-tei din urtnit Ii dd titlul: Viata lui Petru zis cel Mare i" §i a-dauge cii a fost tipdritd, airii a spune Insii unde i cind. N'amavut supt ochi originalur acestei Vier. Dupdinsd ,1733 , care, tratlnd un subiect asa de interesant, va fi fostrdspInditd printre cunosclitorii de grecete din Orient, probabil,s'a fdcut la 17 19 o traducere romdneascd. Traducerea ne lit-murete prin titlul ei si mai bine asupra lucrdrii. A fost com-pusd. In italieneste dupd gazetele din Franta i °landa, carerdsunau de isprilvile cìilätorului, rdzboinicului i civilisatorului.Din aceasti limbit a strdmutat-o In greceascd vulgard, spunetitlul mentionat, un chir Alexandru cantileariur.

Chir Alexandru" putea fi cantikariu" in principate, la Poartd,ori la Patriarhie, singurele locuri mide un Grec putea ocupasarcini oficiale, putea guverna sau ajuta un guvern. La Rusinu se prea poate admite, pentru cà ei aveau In acest thnpdrept cantileariu" pe Teodor Corbea, i apoi s'ar fi insistat a-supra acestei calitdti, care ar recomanda si mai bine opera.Stim insd un Grec din Smirna, un chir Alexandru", care aImplinit functiuni (le secretariu de cancelarle" pe 'higa Ca-rol al XII-lea. E Alexandru Amiras, cronicarul lui GrigoreGhica-Vodd, cdruia prin urmare i-am atribui aceastd traducere,ca unui chir Ilexan.dru." ce era, ca unui Grec, ca unuinoscdtor de limbi europene, ca unui cantelariu", In fine,sau aproape.

Traducdtorul romin, dind data traducerii sale, si-a Insemnat,numele. E dumnealui Matei Fdrasanu, biv vel Setrar".

Nici insemndtatea functiei, nici mdrirea numelui nu ne ajutda gdsi ceva despre dInsul, pentru a-i rdspldti astfel meriteleliterare, nu tocmai asa de marii.

1 l's Xovsfi;cpL aÙroEaTopEcc; : Bo llépou To5 [trliXou clvoliacCopoivou.

Cf. §i Papadopulos Vretos, II, pp. 47-8.2 In ms. 204 al BU. Ac. Rom., titlul e urmittorid: Viata Ma-

rcha Petru, avlocrator a toatà Rusiia, pgrintele patriei, adunatadin multe pomeniri in Franta §i Olanda; ce s'au dat in doao tomuri[1736]. iar mai pe tima s'au tá.lingcit din limba italieneasa Intimba greceascA cu toatit nevointa de chir Alexandru Cantileariul,

1storlografia in perioada a doua 563

In PrefalA, MireAsanu aratA folosul istoriei pentru cetitori,chid n'au cu ce 10 treace vreamea..., pentru ca sà nu sA obici-nuiascA cu leanea si trindAviia", mArturiseste cA a tradus operadin greceste, spre intzleagerea vorbei muninesti," i ame-nintA cu pedeapsa lui Dumnezeu pe acel ce-i va despretui os-teneala literarA. Atentia, ni spmie el pasagiul e prea plAcutprin naivitate, ca sA nu-1 reproducem, o meria, de bunIsamA, fiindcA, stand asa de putin, a muncit asa de greu pentrua-vi ajunge scoposul" propus. SA respecte cetitorii neodihna

privighiiarea mea, celui iubitoriul de ostenealA, pentru cA,fiind impleticit Intru neavezArile i desartele griji ale pAtimasei

mult necdjitoarei lumi, i Inca prea putin fiind la InvAtd-tura limbii elinesti, de vreame cA nici gramatica desAvirsit n'aminvAtat, Cu putinA cunostint6 numai din praxis lulnd, noaptea

zioa ca un fur am furat cite un ceas de somn, ca sA sAvir-sesc, aceastA carte, pentru cä Muscle, adeca iubirea de invA.-tAturA, ce o vi cauta de la suflet Mr de turburare, i presteputintA iaste a-t povesti cu amAruntul ell am rAbdat pan amcistigat scoposul acesta, carele la alt nu cautA, numai la cel deobste folos, de vreame cä pAn'astAz neamul nostru sA aflAlipsil de tot, de acest feali de cArti 1 Pentru care vA rog prevoi, pre tot i mari i mici, priimit cu curatA inimA aceastAa mea proastA i nevreadnicA scrisoare..."

Traducerea nu e rea insA, i Viata lui Petru cel Mare, tAl-nalcitA." de dumnealui" FArcAsanu In ceasurile furate citeunul pe zi somnului diurn i nocturn a fost o carte foartecetitA, cu toate multele pagini care o cuprindeau: e una dinacelea care ni s'au pAstrat In mai multe manuscripte 2

DupA timpul cind s'a scris s'ar putea atribui aceluiasi FAr-

iar de pe cea greceascä s'au talmacit acuma la intelegerea ruma-neascA, de dumnealui Matei Farcasan, biv Vel Setrar, la anii dela Hristos 1749; tomul d'intaiu, cuvint intai".

J. Nu e cu totul exact. V. mai sus, la Nicolae Costin s't Amiras.2 Bibl. Ac. Rom. are trei: unul bine scris, complect, dar lard

titlu 1ntreg i fa'ra prefatä: e No 49. Are multe si interesante glosepentru cuvintele straine adoptate de traducator. Glose pentru cuvintelegrecesti: avtocrator, anhologhie, clzirdos, apofasis, prosigorie, diadoh,eunuh, epistatis, piitis, are §i ms. 122, care e si el complect. Faraglose e ms. 204, care da titlul cum 1-am reprodus mai sus si prefata;HViata" e precedata de Istoria Slovenilor, cea tradusa din rus9te.

564 Istoria fiteraturii romAne,ti

cdsanu, in fine, traducerea une jxwestiri despre moartea Tartl-lui izbdvitor. Se chiamá, In singurul mannscript care o conservá.:Instiintare pentru moartea Marelui Petru, Imperatoriului atoatd. Rusia", si se spune ca a fost prefAcutd pe romdneste In1757. Din prefata se vede cd autorul era un Rus si un contem-poran poate, dar, nefiind Incà pe acest timp cunoslintd delimbd ruseascd, in Principate, iar slavona fiind aproape cu to-tul párásità, a crede el lucrarea a trecut intdiu printr'oversiune greceasai.

Un alt traducdtor nu se poate asdindna supt niciun raportCu simplul Sdtrar Rircdsanu. Vlad Botulescu de Mdldiesti, carea lnceput poate ca gramdtic i traducdtor de cArti religioase,pentru a sfIrsi ca prisonier politic In teri neasteptat de inde-pdrtate, acest personagiu versatil, Cu existenta curioasá, e unadevdrat arturar.

Era un logofdt al familiei lui Stefan-Vodd Cantacuzino. Vafi sexis peniru aceasta acle publice, Ii va fi copiat tratateleatopisete, apoi, cind nenorocirea atinse asa de greu familia pecare el o servia, Vlad intovardsi In exil pe Doamna Pdunape cei doi fii ai ei. Gind beizadelele Radu i Constantin ple-cara din casa unde se addpostia in exil vdduva ultimului Domnpdmintean al Terii-Romdnesti, el nu-si pdrdsi sapina. Pe la1714, 6l iscdleste ca martur, In italieneste, supt diata redactatd,de sigur, tot de dinsul, a stapinei sale.

Tocmai In acest an, Radu, un om desorientat, fdrit morali-tate si fdrd constiintá, chinuit de o nepotolitd sete de aventuri,fie si criminale, Rada, zic, îi chemd fratele, care se afla camilitar In serviciul Rusiei. Aducindu-1 la sine, incepu a-i facedestdinuiri privitoare la o mare rascoald a crestinilor ortodocsisupusi Austriei, rdscoald care, sprijinind interesele turcesti, ar

Dar e incomplect, §i nici prefata nu e terminatA, de §i se pare crt-ilipsesc numai cueva cuvinte de la sfir§it. Ms. odatA la Museu,No 333

e scris la 1799. Cf. un ms. ce se pomene§te In Gaster, Cresto-matie, II, pp. 49-53. Inca unul din 1758, odinioara la Museu, No 137,In Urechia, An. Ac. Rom., X, pp. 357-8. V. §i Gaster, Gesch. der rum.Litt., pp. 231-2.

1 Gaster, Crestomatia, II, p. 53; cf. Gesch, der rum. Litt., p. 232.D-sa posedà manuscriptul unic, de care e vorba.

Istoriografia in perioada a doua 565

cdpiita pentru el, Radu, tronul muntean, iar pentru Constantinsituatia de Despot al Slrbilor.

Botulescu rdmásese, dupd moartea Pdunei, omul de casd alfiului ei celui mai mare. Gdsim numele lui In josul unui actciudat, unei diplome acordate episcopului unit Inochentie Mi-cul, de Radu, care-si lua, pe ling titlul de Mare-Maiestru alOrdinului Constantinian, si alte atribute politice din cele maicornice §i mai §arlatanesti 1 Astfel de diplome de membri §idemnitari ai Ordinului sdu rdspIndia cu Imbielsugare, de celemai multe ori pentru bani, imperialul, cavalerescul s't ridicolulpersonagiu. i toate erau lntdrite dupà cuviintd de bietul nos-tru Logofdt, cancelariu" al Marelui Maiestru si complice al1nse1dtorului.

Constantin Cantacuzino consimti sd Impartä cu fratele sdufolosul si paguba conspiratiei filo-turcesti. Legà relatii tradá-tor-o ca deJsebite persoan.e, care-i pdreau trebuincioase, fdcuch slainuiri patriarhului din Carlovdt si, In general, atita zgomot,Melt arid si guvernul din Viena. Casnicii celor doi frati, altiindivizi bdnuiti, furd arestati si supusi cercetdrii. Intre dinsii seafla Botulescu, factotum al Cantacuzinilor si cu aoest prilej. Do-vezile contra lui furä zdrobitoare. In loc sd capete In patria sa,supt Domnia lui Radu-Vodd cel nou si cel stricat, o boieriemare care sd-1 ilustreze si sd-1 Imbogálteascd, el fu condamnatla moarte pentru les-maiestate, ca si stdpinul sdu, Constantin.Pedeapsa fu Indulcità pentru amindoi, cari puteau fi socotiti maicurind ca victimele neastimpAratului soiu rdu ce era principeleRadu, general-maior al Maiestdtii Sale Apostolice si Mare-Maies-tru al Ordinului stiut, Mil a mai pomeni titlurile cele mulle dindiplomele lui.

Pedeapsa fu lnchisoarea pe viatd. Constantin merse s'opdseascd. la Graz, de unde nu iesi decit zdrobit de suferinte siobosit de vristd, patruzeci de ani dupà gre§ala si osinda sa,In 1781. In acelasi an 1746, Botulescu era Mails In castelul dinMilan, ale cdrui porti nu se redeschiserd poate niciodatä pentrudInsul.

Era a§a de departe tara, atita loc 11 despartia de palronii

1 8i. in Iorga, Documentele Cuntucuzinilor, Bucury?li, 1902, p185 si urm., no. LXXXII, o diplomà pentru un stain.

566 lstoria literaturli romanesti

lui, cari nu-1 mai puteau ajuta, atitia stra§nici ani gol defapte vedea Innainte t sa acel care se visase Mare-Cdmdra§ alTerii-Ilomane01! Nu scria nimarui, nu vorbia cu nimeni, nuera nimeni de la ca.re sd audd sunetele limbii in care fusesecrescut. In cupe de infiordtoare nenorocire §i desnddejde el semingila vorbinduli cu sine insuqi, scriind-o. A§a deveni iard§iscriitor dacd fusese la inceput agentul politic al ambitieicantacuzine§ti §i jertl'a acelei ambitii.

Avem trei cArti de la dinsul. Una a ajuns la Viena, In Bi-blioteca Imperiald, celelalte cloud au venit tot de acolo, camanuscripte inapoiate Italiei? §i se and acum la Venetia. Pro-babil au lost luate din mo§tenirea nenorocitului, mort in In-chisoarea lui italiand, i s'au pdstrat ca lucruri rare, serseinteo limbd putin cunoscutd.

A tradus, fiindcä ele sint traducen, a tradus cele trei o-pere in anii 1763 i 1764. N'a mai avut cArti la dispositie saua fost iertat de Dumnezeu prin moarte acela pe care, pentrumarile sale gre§eli, oamenii nu-1 puteau ierta? Cine §tie! Altcevade la dinsul nu s'a gdsit pdnd. acuma.

A inceput cu o viatä italieneascd a lui Scanderbeg, bro§urdmai mult populard1, pe care a tradus-o bite° build limbd ro-msaneascd, in limba cdrtilor sfinte, la na(ionalisarea cdrora con-tribuise poate §i el: curatd in cuvinte, bogatd. In desf4urareafrasei, alcdtuitd dupd modèle slavone §i. grece§ti 2

Pe urmd in anul urn-id:tor, actun dupä o operd destinatii nu-mai poporului, el strdmutd in romdne§te acea carte a lui Var-laanz fi loasaf, pe care o popularisase odatd la Romini, filraca Botulescu sd fi §tiut aceasta, o veche traducere din sla-vone§te, al cdrii autor nu era altul decit invdtatul Udri§te Nds-turel cumnatul lui Matei-Vodd. Basarab%. La intdia sa lu-crare, din 1763, el alipke o Pe scurt in§tiintare de nenoroci-rea Casei otomane".

Vita di Scanderbeg. V. Pétrovitch, Bibliographic de Scanderbeg,NO 1591.

2 Ms. se arla la Vene0a, Bibl. Archivelor de Stat, cArti din bibl.Brera, restituite de guvernul austriac.

V. editia carOi de generalul Nasturel. Cf. i I. Bogdan, In An.fie Rom., seria II, XI, pp. 27-8.

4 Viena, Bibl. Imperiala, mss. slave, no 73. Copie, la care e alipitoriginalul italian) de Gr. G. Tocilescu, la Bibl. Ae. Rom.

Istodografia In perioada a doua 567

In 1764, in acela$ an cu Varlaam i Ioasaf", Vlad traduse,di-i nemte4te acum un om Invgat in limbile europene, ca$i In acelea ale 1:11s5ritului: greceasa i slavona, acest Lo-gollt mtmtean din secolul al XVIII-leal, traduse o Istorieversald, sau, cum 11 zice el, care nu prea Intrebuinteaa neo-logisme : Istorie de toatà lumea". TerminInd-o, el InAdi, peiuiigit traducerea adausurilor din ins4i ac,ea carte nemteasa. ne-cunoscutà, $i o traducere a unei vieti de dint, scrisl tot Initaliene$te.

PlAcere mare nu putea sa Oseascil Botulescu prefIcInd inlimba sa prosa umflatl din Ristretto della vita, miracoli e ca-nonizzazione di San Felice de' Porri da Cantelice, Capuccino,dar acest tratat de edificatie era probabil singura carte pecare mila vre-unui temnicer i-o va fi pus la IndemIna atuncea!

Aceastd din urma lucrare: Istoria universala", nu e nu-niai cea mai importantà din ale lui Botulescu prin Intin-tderea ei, dar i prin aceia cA are la Inceput o prefatà. Pre-,fata e plin6 de veden i drepte $i de alusii dureroase la soartalui fIra Indreptare, del el era pe acea vreme de optsprezeceani smuls din lume.

Ni-o spune el singur, flr,a" a ina'rtinisi i motivul: din pri-cini cari aici, acum, a se dIscoperi n'au loc". Ni se Infriti-$eazI la strimtoare inchis, cu nimenea grdind i nici Inteoparte cu nimenea correspondentie avInd; cu greu puteam sittree vremea, ziva i noaptea singur, i drept aceia i cusaderea sanatatii: fiindu-mi aceasta ins6 ipui. i a

avea adecg.te in Ming ceva a lucra $i a face, nu de putinä mln-giiare i folos mi-au fost".

Dar, spune el mai departe, nu i.-a fost u$or acest lucru demingliere, limba sa nefiind destul de pregAtit6 pentru a pu-tea Invegninta once cugetAri: fiind limba noastrI rom6neasc5,foarte Ingustd, iar nu, ca alte limbi, cum nemteasca, greceasca,

bogate i Indestulate in cuvinte, a putea chiar numi$i a driscoperi firea a once nume i cuvInt".

Tot u$i a scris, $i a scris bine In aceastà limb6, In limba pa-triei meale, de at:ilea ani neexerteluita i pArdsitl". i, vIzIndclt de bine o Intrebuinteaa acest exilat, ne &dim cu parere derAu la cronica romcineascei pe care ar fi putut-o serie In stil

568 istoria Bteraturii romAne0

mare acest cdrturar, pomenind in ea pkalele §i marlirologiulultimilor Domni romini, ale coboritorilor lor rdateitori In strdi-Witate i ale sale InsuW.

1 V. N. Iorga, In Lifeerattird 0 Arta rom. din 1900, §i raportttllui N. Densu§iantt, pp. 211-2. Ntt patent spune din careora originar Botulescu. Este until si In tinutul Hategului; Popea,Vechia Illetropolie, p. 115. Pe un Ioan CApitan :Mitlitesett IIsitu Insa la Graiova In 1779 (W.. w.f., XV, p. 311).

CAP. III.

Literatura religioash. In perioada a doua.

Pentru desvoltarea literaturii originale, a istoriografiei, poc-siei, erau necesare conditii care nu se cer la desvoltarea lite-raturii religioase. Aici ceia ce determind productia e o nevoie §i.tri obiceig: nevoia cdrtilor sfinte, a cdrtilor de slujbd, de dogmgsi de tIlcuire, 5i obiceiul traducerilor.

Astfel se explicd, In aceastä epocd de amortire a sufletului ro-mgnesc, boggtia tipdriturilor biserice5ti, numitrul mare al ma-nuscriptelor lgsate de tAlmAcitorii literaturii religioase grecestisi slavone. Harnicii lucrdtori pe acest teren urmau exempluldat de predecesorii lor, desdvIrsiau opera Inceputd de Ainsii,arä ca lipsa de orientare, lipsa de sii-ntire si entusiasm O. in-fluenteze In rgu asupra activitAtii lor.

Aceastg. literaturd, trdind puternic pe cind cealalta se stin-gea, a adus fIrd Indoiald mari foloase. Ea a pdstrat gustul ce-tirii, a fálcut sà se audd limba romdneascd in toate stratelepopulatiei 1. Pe urmd, o operd originalá ca s't o traducere seserveste de acelasi instrument al limbii. Si prin multele idling.-ciri din Intreg secolul al XVIII-lea, si nu mai putin si dinaceastä perioadg, acest instrument, trebuind sd exprime senti-mente alese, cugetdri adInci, conceptii Inalte, se fdcea In starea servi mai tIrziu alcdtuitorilor noi de opere originate, propo-veduitorilor ardeleni si celor d'intdiu poeti ai neamului.

Care Ant persoanele si curentele ce se deosebesc In activi-tatea literarg románeascd pe cimpul religios In aceastd epocd?

E un curent, slab Ina., represintat prin patine, risipite 5i mo-

1 Carl" de acelea", seria Odobescu, care sunau roinAnele la u-reehea poporului intreg, de la nalerea pruneului pana la astru-carea mosneagului." In Papiu, ,$incai, p. 80.

570 Istotia literaturii romanetiti

deste publicatii, care, crescInd deodatil In perioada a treia, cindpietlecile ce i stateau In cale fura Inlaturate, navali pe tere-nuri mai bogate decit ace/ al taltuacirii de carti bisericesti,ha Inainte prejudecati si superstitli si aduse regenerarea gin-dirii romanesti. E curentul ardelean, pornit din Unire, curentcare crescu pe atlt de Incet, pe eit de puternic se dovedi peurma. Pentru moment se observa abia ici si colo o scinteierede lumina lugare /litre balariile ignorantei si inconstientei natio-nale. N'ar folosi la mare lucru daca ne-am opri la aceste slabeInceputuri, In loe sa-1 urmarim de la un capat pana la al-tul, cind I.si da Wail masura izbavitoarei sale puteri.

Mai este, alaturi de acesta, vechiul curent, care pornise dinizvorul culturii grecesti regenerate In secolul al XVII-lea prinCitiVa oameni de carte cu vointa si rivnil. Si In aceasta perioada,In vecinatatea Curtii grecesti a Domnului, prelatii de originegreaca, ocupInd tronul metropolitan, Isi dau osteneala sà tra-duel si sa tipareasca sau sa patroneze traducerile cartilor bi-sericesti.

Trebuie A. spunem Insa de la inceput si acesta e unuldin caraclerele distinctive ale literaturii noastre religioase Inaceasta vreme ca. Moldova n'are nicio parte In desvoltareaei pand tarziu catre stirsit, and, din activitatea unui emigrantrus, trecut prin Atos, un nou curent porneste, al scolii mo-nastice din manastirea Neamtului. Pand catre 1770, dad. InMoldova persista cugetarea originala, oricit de scazuta, suptforma leatopisetului, lucrarea de traducen i si tiparirea de cartiromanesti sldbeste foarte mult, tocmai chid in Tara-Romaneasca,uncle scrierea de cronici a contenit, literatura religioasa detraducen i se desvolta cu mai multa putere.

De putine tiparituri romanesti din Iasi ni se vorbeste In togaaceasta epoca 1 Ienachi Kogalniceanu ni spune despre Constan-tin Mavrocordat, ca, vrind sa. Inv* carte, In a doua Domniea lui, pe preolii moldoveni, a cerut din Tara-Romaneasea. cartipe'nteles, cad. In Moldova nu se afla Evanghelii, Apostol siLiturghii" 2 Tipografiile episcopale, pe care voia el sa le in-

Le vom analisA la expunerca aclivilatii Mitropolitului IacovI iu.

2 P. 203.

Literatura religioasd In perioada a doua 571

temeieze, nu furd staLornicite, afard doar de aceia din Radat.ii,care tipari Catavasierul din 1714, Ceaslovul i Liturghia din1715 i despre care nirnic nu se mai auzi pe urmg., ceiaar aduce pe cineva a se indoi chiar de existenta eil.

Totusi, episcopii i mitropctlitii moldoveni erau, cu destul derare exceptii, pdminteni, oameni de tara, pe cind cIerul mun-tean a numdrat in tot secolul al XVIII-lea multi strdini inrindurile sale superioare. Acesti straini, Greci, trebuie sg admi-tem cd erau mai zelosi pentru progresul culturii bisericesti de-clt viddicii romini, fiind mai culti declt acestia, mai buni si maicucernici cdtuggri, crescuti In vechile indnastiri, Cu viata as-prd i harnicd, ale Rasdritului. Dar, pe de altà parte, d'id segdsia, prinlre 'Malta clerici romini din Moldova, un om rivni-tor cdtre invdtaturd, acela (ladea miscarii ocrotite i indreptatede dinsul un scop romanesc. Astfel vom vedea ca a Meta Mi-Iropolitul Iacov I-iu al Moldovei, care din acest punct de ve-dere siä mult mai sus decit invatatii sdi contemporani, Mitro-poliiii de alt nelin al Ungrovlahiei. Si are prin urmare i unmai mare drept la recunostinta noastra, ca unul ce a lucratpentru neamul sau mai mult decit pentru lege, pentru NIoldo-venii sai decit pentru pravoslavnicii crestini lipsiti de cartebisericeasca pe inteles.

Inca supt Mitropolitul Ungrovlahiei Slefan, fostut episcopde Bitzau, pus de Nicolae Mavrocordat', care poate sà fifost liomin, s'a tipdrit la 1736 o a doua editie din VietileSfintilor resuitale: Anthologhion adecd floarea cuvintelor",prectim i din Octoili3 1731-1736 , la tipografia metropoli-land, in care lucra atunci Stoica Iacovici, preot, tipografroalc si 'SCaI i traduelor din slavoneste fratele liad tLogolltul. Tot sttpt el pare a fi ieit i Chiriacodronziul din

I La Radattti, factt tipografie notto" episcopal Varlaam, carear i i voll astlel sa jalde pe pastorii bisericesti man teni din Ritan ic. I 'oat e lacov, urnaastti 1 ai Varlaam, i a stramutal materialtil laTus:. ande ajunse In curInd Mitropolit.

" Bizma i Hodos, o. c., p. 47.3 Ocloihos, adecd Osmoglasnic.4 V. mai sus, p. 435.5 V. Bianu i Hodos, o. c., II, pp. 11, 15. 50, Carti grece,Ji supt

el, ibid., pP. 50-1, no. 214, p. 54, no. 217; p. 01, no. 226.

572 Istoria literaturli romAnesti

1732 1 si la 1731 Ceaslovul, din care insd cea mai mare parlee Incà slavond 2, apoi Psaltirea din 1735 3.

Un activ Mitropolit muntean a fost Neofit din Creta. Suptarhipdstoria acestui Grec, ceia ce aratd cit de zddarnice sintlnchipuirile unei dusindnii sistematice a Grecilor contra nea-mului romdnesc, limbii i culturii lui, s'au tipdrit o sumdde insemnate cdrti religioase. In 1741, Intrebiiri booslovefti aleSf. Atanasie, traduse de Ienachi, fost al doilea Postelnic cubanii lui Anania de Cesareia Palestinei, apoi Liturghia5.acest an, lucra tipografiia coalii Vacarestilor". Urmeazd Ev-hologiul, In 1742, Catavasierul, tipdrit In imprimeria reorgani-said, In tipografia cen noao" a Mitropoliei, supt conducerea u-nui Logofdt Musat; tot In 1712, Cazaniile ves litului Ilie Miniat,traduse din greceste, din chiar ordinul Mitropolitului°, si o E-vanghelie7, un Acatise, un Penticostariu9, tradus de-a dreptuldin greceste, tot de Ienachi. Apoi, in 1745, Pravoslavnica mar-turisire, din tipografia domneascd in orasul Bucurestilor",cu osteneala lui Stoica Iacovici, In acelasi an cu Ceaslovulrddhutean10, o Psaltire mai mult slavond. In anul urmdtor,1716, Ilieirgaritarele. In acelasi an, se dd la Upar un Octoiho articled micà de la Sinopsis, cu moliftele de dimineatd".In 1717 iese all Evhologiu, de BUVIII, un Triodn, un Orologiu,soos In 620 de exemplare, si un Orologiu mic. In 1719 sevarsd slovä romIneasca" pentru o Evanghelie 12 si in 1750 setipdreste un Ceaslov slavon si se termina zisa Evanghelic,

V. §i Gaster, Gesch. der rum. Litt., p. 3J2.9 Si ibid., p. 306. Exemplarul menponal de d. Gaster n'are insa lo-

cul de tipIrire.3 Bianu §i Hodo§, o. c., II, pp. 19 50, no. 211.4 Ibid., pp. 54-5, no. 219.6 Ibid., p. 55, no. 220.6 0 Psaltire din 14, 1713; Uricariul, XXIV, pp. 391 2. V. mai

departe.7 Bianu i Ilodo§, /. c., p. 60, no. 221.

Ibid., p. 61, no 223 1713 .9 Ibid., pp. 70-2, no. 232.76 ¡bid, p. 85, no. 241; §i Ur'cirial, 1, pp. 156-7.1' Ti pLoLocpilita. ui c iyc. CArple necunoscute altfel de la Mar-

gdrilare mainte sint Wale dtipa samile Mitropoiei, in Candidly pas-irate la Bibl. Ac. Rom.,

12 Tocmeala ce am fAcut cu Barbul i cu Grigore tipografii

Literatura religioasd in perioada a doua 573

impreund Cu e \ angliclisiari, care s'au tàlinäcit actun ,

in 710 exemplarel. Tipografia fusese.luatd c1,! Coltca", decinu era cea veche a Milropoliei , i ea fu incredintatil in partelui Constanlin Boltasul", starostee, pentru ca sd lucreze lalIfirceae", care rdmaserd In stare de project multa vreine2.

De allmintrelea el era insusi un scriitor. A scris un tratatgrec despre miruire', pentru a lrunuri pe Domnul sdu, Cons-tantin Mavrocordat, asupra acestei taine, si a povestit pe largvisita sa pastorald din 1746, dind o sumd de notiuni geograifice, de inscriptii i naratiuni istorice. Ba incepuse a-si re-dacta si visita din 1747, tot in greceste 4.

Filaret, succesorul lui Neofit, era Grec, ca si acesta", Micha-litzes, din Zante 0; dar si supt el tipografia bucuresteand

pentru literatura religioasa romdneascd. Pe vrernea lui,viitorul episcop de &tau. i Mitropolit muntean Cozma, a-tunci numai Cozma ermonahul, eclisiargul Sfintei Mitropo-lii", se osteni, In Domnia lui Constantin Mavrocordat, iubito-rul de slujbd pe inteles, cu tipdrirea unei Psaltiri, care a-pdru In tipografia metropolitand7. Tot in arhipdstoria lui, la

sd verse slovd rumAneasca pentru Evanghelie, cum aratrd]. Iulie23 d., 7257."

1 Se dau In greceste la 1719 Rugaciunile alesc ale ha GhenadieScholarios; Bianu i Hodos, I. c., p. 111, no. 271.

2 Tipografia Domneascd, care am luat-o de la Colea, Oct. 7.d., 7256"; Tipografia ce am dat In seam[a] starostii Costandin bol-tasul, sd lucreze la Mineae, cum arata In jos anume; Oct. 29 d.,1., 7256." S'au tiparit aceste socoteli de C. Erbiceanu, In Bise-rica ortodox6, XXIII, p. 126 i urm. Cf. ale mele Scrisori de mesteri.Pentru Liturghiariul din 1741, v. Uricariul, XXIV, pp. 390-1, undeare un titlu destul de curios, iar, pentru Meirydritare, §i Buciumul luiCodrescu, I, p. 238. Neofit a fog si un sprijinitor at scolilor.

S Bis. ort., XIV, p. 654 i urm.4 Bis. ort., II-III §i XIV, p. 718 si urm. Felicitdri cdtre el, In Papa-

dopulos Kerameus, IV, p. 89. Din visitatia lui Comisiunea Mo-numentelor Istorice va da o editie a textului grecesc.

5 V. mai sus, p. 514; Bis. ort., XV, pp. 263-4; Rev. teol., III,p. 373.

6 Bianu i Hodos, I. c., p. 118, no. 316. Fratele su era Alarele$dtrar Ioan.

7 Ibid., p. 135 si urm., no. 301. Nouil editie la 1758, ibid., p. 143,no. 309. Apoi Ceaslovul mic de la 1759; ibid., p. 144, no. 311. Ingreceste Slujba SI. Visarion in 1759; ibid., pp. 147-8, no. 316.

S14 lstoria literaturii ronthne0

1760, se publicd, la aceia;i tipografie, o Evangheliel, un Laf-saicon sau Vieti ale pdrintilor din pustie, pe care, dupd In-demnul lui Constantin Dudescu Vel Vornic, un patron al luiDaponte 2 II traduse un fost Vel Clucer de Arie, Teofilact,Gree de origine, Mil indoiald, dedicindu-1, dupd modelul ceavea inainie, lui Constantin Impdralul, pe care-1 confundaseCu Constantin Brincoveanu a. In prefata sa, destul de naivdsi de banald, e lAudat, de cutre Teofilact, Mitropolitul Filaret,boierul Dudescu i Ilie din eparhiia prea-fericitului patriarhOhridon", al cdrui merit era acela cd pldtise cheltuiala tipa-rului Traducdtorul, un om ambitios, se Incumetd a face §i

versuri, avind de tovardsi In acest piicat pe Manase Eliade,In eurInd marele dasal §i panegiristul lui Alexandru Ipsilanti,si pe un Alexandru, dascAlul de grece0e°.

Mai Insemnatd decît activitatea tipografiilor bucurestene eraInsd aceia a teascurilor din RImnic. Aici, prin traditia lui An-thn, prin influenta de civilisatie exercitatd de dominatia gre-manti, In limpul dit Oltenia apartinu ImpdrAtiei cre§tine, seform il un curent cultural, o §eoalii. religioasd. Toti prelatii cese perindard re Scaunul rinnicenn sprijinirä aceastä mi§caresau participara la clima, i pdnd la sfIr§itul secolului InRimnic se fdcurd, In cea mai frumoasá slovd manteand°, celemai bune tipdrituri religioase. $coala produse tipografi, scrii-tori de condici, dascAli de slavonie §i rumirde, traducátorichiar scriitori: doi dintre cei mai Insemnati cronicari munteni.Ea a represintat pentru Tara-Romdneascd ceta ce represinta

Ibid., p. 149 §i urm.2 V. mai SUS.3 De aceia In Prefatà se cete§te, ça laudà a lui: ConsLanlin-cel-

Mare" cu luminatele tale InsemnAri ale tipografiei §i In limbanoastra cea rumlneasa ai vadit-o".

4 In schimb, e gratificat cu calificativul onorabil de oaia tirleicei cregtine§ti a Ohredei".

5 Semneaza 'AXgav : 13 mi.6 Care nici ea nu era foarte frumoasà. Sulzer putea serie, Mea'

exageratie multa, a tiparul muntean e: so zusammengeronnen, un-rein, umgestaltet und unieserlich, dass man schwer den einen Bu-chstaben von dem andern unterscheiden kann"; III, pp. 10-11,

Llieratura-religioasd in perioada a doua S75

pen Iru Moldova scoala nionztsticii din Neamt, i anibele forineazagloria culturii religioase romilnesti din al XVIII-lea secol.

Un °Inter imperial care a visitat Oltenia putin limp (WOanexare descrie In colori urite cultura terii: La Olteni cine aInvdtat ceva latineste e o rara avis, de si nu li se poate tdgd-dui o oareeare desionicie fireascd, ci, din potrivd, slut dibaci laonce... Toatd Invatiitura preotilor nu std In alta decit In aceLi i scrie putin, i anume cu slove romänesti, In limba sla-vond. din care mai adeiea, ha mai totdeauna, nu Inteleg nicioboabh. Chiar i edlugarii din mAndstiri nu stiu alta, cei maimulti, decIt cava elineste, lar cine rape latineste, trece dreptmonsirum eruditionisl".

Supl acest raport, ca si supt acel adininistrativ, financiareconomic, guvernul european al Casei de Austria a flcut multmai putin decit era de asteptat.

Totusi indemnuri pentru aceasta Ii veniserd, de la Inceput, dinpanca episeopului romin din Rimnic, ea si din partea telui ca-toile, al Bulgarilor uniti, din Craiova. In petitia presintatd la29 Novernbre 1719, din Hurez, unde se adunase in sinoddica i staretii mtinastirilor de peste Olt, Invdtatul Damas-chin, fostul tipdritor de carti religioase la Buzdu, Ioan, arhi-mandritul Hurezului, $tefan, egumen de Bistrita, $tefan de laArnota, Pahomie de la Govora , se cerca small si o bunaadministratie 6c1esias1icA. Pentru ultimul scop se propunea nu-mirea unui eclesiarh i unui ajutor, dintre cAlugdrii bdtrini,la fiece mAndstire, pentru a scrie toate veniturile i cheltuie-lile acelei nyinits Uri 2r pentru cel d'intAiu si de apet-niehotildrile sinodului erau concepute astfel: Al zecelea. Ni s'aparut noull si a tot sinodut nostru a e lucru plAcut lui Dum-nenu i folositor terii a se inllta aici douä una romd-fleas* alta latineas* cea romAneascä sä fie la Rimnic, suptingrijirea episcopului, a mgnAstirilor i popilor, i cheltuie-lile pentru dascali si eopiii s5.raci sl fie de la dinsii; jarcea latineascà sà fie la Craiova, in sama administratiei, a

2 IIurmuzaki, IXi, p. 636.2 Undecimo. Visurn etiam Wit nobis cum universo synodo ut ad

latus cuiuslibet igumeni uutis sacristanus et alter quidam ex se-nioribus patrum adiungautur, qui omnes monasterii provenha eterogationes adscribanr; Iturmuzaki, VI, pp. 339-41.

576 istoria literaturil romAne§ti

boierilor §i a terii, cari se vor Ingriji de toate cele ce vor fide nevoie pentru scoala aceia"1.

Cererea e cu alit mai importanta, Cu cIt episcopul nu po-meneste nimic de slavoneste sau greceste, limbi In care totusi elîi J'Acuse educatia si pe care le .tia singure. Biserica sa fie ro-mancasch, spune sinoclul din Hurez; in aceasta limba sa se facapregatirea viitorilor preoti ì sa se dea invatatura acclor cenu ar rIvni functii i demnitati. lar pentru fiii boieri/or, pen-tru acei ce vor fi chemati sa administreze sau sa sfatuiascaadministratia, cresterea sa fie o crestere europeana, occidentala,In scoala cea mare si Inalta din capitala provinciei.

C.It despre episcopul catolic, Stanislavovici, lui îi trebuia, caunui strain, care nu represinta fata de noul guvern un poporCu drepturi asupra terii i cu aspiratii pentru viitor, Ii ire-buia numai un seminariu ca oricare, In Craiova, pentru preutiireligiei Imparatesti, i pentru laici o small germana si latina,cum erau acele din oricare provincie a Imperiului 2. La cererealui se raspunse, la 21 Iulie 1731, aprobativ. Guvernul promisea se aduce trei preoti piarum scholarum §i un laic, cu cite osutà cincizeci de florini pe an, afara de un superior al semi-nariului, care va avea trei suLe

Nu stim ce s'a raspuns clericilor romlui, dar mare lucru nus'a facut de Germani pentru scoala si cultura romaneasca InOltenia. Aici, ca i oriunde, reformele s'ar fi savIrsit pe Incetulsi färä multa tragere de inima. Caci in Bucovina, cum vomvedea, nimeni nu s'a gindit la o bunk' scoala romaneasca,dupa anexare, iar In Ardeal si regiunile invecinate opera decultura nationala s'a realisat numai prin lungi sfortari, Incare cirmuirea Imparateasca n'a ajutat decit tarziu poporul nos-tru care se lap& cu dusmanii sai istorici i naturali.

Decimo. Visum fuit nobis cum universo synod° duas hic inprovincia schola,, erigi: unam valachicam, aliam latinam; valachicas't Rimnizii, sub cura episcopi, monasteriorum et poparum; expen-sae quae magistro,, pauperesque pueros concernunt sint ab ipsis;lalina vero sit Craiovae sub cura administrationis, boiaromim et pro-vinciae; qui de omnibus pro eadem schola necessariis expensis pro-videbunt"; ibid.

2 Ibid., p. 413.3 Ibid. Cf. ibid. §i pp. 495-7.

Literatura religioasa in pedoada a doua 577

Dar ceva a trebuit sd se facd, de Roininii singuri indcar,call se simtiau. Intrati Inteun corp politic care s'a mindrit tot-deauna Cu misiunea sa civilisatoare. Am vdzut intr'o colectiepris atd ardeleand un contract prin care episcopia din Rimnic,mi se pare, tocmia un dascd1 latinesc, asigurindu-i o plaidIn bani si In naturd. Un Ardelean, Petru Dobra, vames deMmnic, si care ajunsc si director fiscal In provincia sa natald,traduse In 1722 Pravila cea Hare In latinestel. Din Oltenia,din Romania austriaca, veni In Banal, la 1736, putin timplnainte de scorderea Nemtilor de pe teritoriul nostru, diaco-nul I.oga, de la mandstirea Tismana, care Intemeiè, la Ire-diste linga Virs4 cea d'intdiu scoald comund ronadneascd".

dupa acest obscur apostol, care desteptd pe Rominii bd-ndteni la o viata culturala In limba lor, venira altii, alti Invd-tittori din RomAnia, ca sd Invete pe tineri carii vor O. fiepreoti i InvdtAtori2".

N'lddica Inochentie, care succedd lui Damaschin', fu da siacesla un cleric Invdtat i zelos pentru culturd. Meritd deosebitaatentie un Triod, pe care el puse sd-1 tipAreascd la 1731 Inlipografia sa din Rimnic %, pentru cd, precum spune Prefata,acum mai nainte din tipografie nu s'au dat in lumina limbiinoastre cei rumlnesti, sd fie tipdrit, precum nici Intealte pdrti,uncle sä afld patriia rumineascd, nu s'au mai tipdrit, ci pInaacum cu limba ellineascd i sloveneascd se indestula aciastdlimbd rumlneascd" 6. Urmeazd o Liturghie din 17336. a-ceste tipdrituri deschid o intreagd serie de cdrti bisericesti,necesare celor cinci judete Inteun timp chid se opria intra-

Doug msse sint descrise de d. N. Densusianu In Raportul a-supra misiunii sale; An. Ac. Rom., II', p. 202. Traducerea a fostcunoscutà si de Sulzer, care vorbeste de (lima in opera lui; III,p. 73. V. si Iorga, Studii i documente, pp. 451 3, no XI si p. 453,nota 2.

2 Marienescu, Petru Maior, discurs de receptie la Academia Rominä,p. 15.

3 II vedem mergind la 1731 la Carlovat, cu doi egumeni, pentrua face un archiepiscop.

Bianu i Hodos, i. c., pp. 42-5, no 205.5 Ibid., p. 44.6 Ibid., p. 48, no 208.

37

578 la literaturil roingne01

rea celor de la Bantu' §i de la Bucuresti, din partea tarceascd.As¡rel. Ceocamdata, Catavasierul, din 1734 2

pgstorl, mai multd vreine, de la 1738 la 1748,un ucenic al lui Damaschin, Climenta, care se triigea din'team din saiul Pietrari", ni spune Pomelnicul Hurezului4. Elreforma tipografia, din care iesird supt cirmuirea sa episco-paid lucrdri eleganie, ca Poluno§tifa de toate zilele, precedatdde o Prefata a ierarhului, sau, in 1737, Anthologhiul sau Pion-rea cuvintelor, la care lucreazd, Indreptind, cdlugdrul Lavrintiede la Hurezi, cu mare sarguiald i grabd pentru turburdcioaselevremi de noaptea In une vremi fAcInd-o In loe de zi", unDimilrie Pandovici, si mai multi ilustratori5. Dupa ce Oltenia sehit oarse iardsi supt stapInirea Domnului Terii-Romdnesti, Cli-men'. desrdsurd o mare activitate In traducerea i publicarea cdrti-lor bisericesti. In 1742 iese un Octoih, In 1743 un Penticostariu, in1745 el face sà aparg. un Ceaslov, la tglindeirea cdruia participase,si-1 Imboggleste ca o PrecuvIntaree. In acelasi an, un Antologhin,tradus hied de la Damaschin i dedicat de editor Jul ConstantinMasr000rdat IntemeietoruI dumnezeiestilor ldcasuri, Invdtgtortillinerilor, protectorul preotilor i ochiul crestindtg.tii"7. In. a-nul urmator, o Evanghelie, cu laude pentru Mitropolitul Neo-fit, care sprijine lipdrirea de cdrti destinate tuturor Rominilor.In Prefata Evangheliei" lui Climent (1746) se aduc meritatelaude aceluiasi Constantin Mavrocordat, care rdspIndeste bine a-ceri asupra preotilor i cautd a lap CuvIntullui Dumnezeu, nunumai In tara Mdriei Tale, ci In toate tArdle §i tinuturile cevorbesc In limba rumAneascA, poruncind a sà scrie si a sà ti-pari multe fealiuri de arti spre folosul a tot sufletul cresti-nesc..., luminInd, nu numai celor din casd, adecti din tara

Linde apare un ApostoI, la 1743; ibid., p. 65, no. 230.2 Ibid., p. 49, no. 210.

V. Bis. ort., II, p. 737 §i nota 3; III, p. 7.In care e trecut printre ctitori. Ms. la Bibl. Ac. Rom. Neofit

spune cl Pietrarii eran mosia lui Climent (Bis. ort., III, p. 11).6 Bianu si Hodos, I. c., p. 52 §i urm., no. 215.6 Ibid., p. 81, no. 210; Gaster, o. c., p. 306.7 Multa-ti purtare de grill ce ai pentru toate, iar mal mult pen-

tru intemeiarea dumnezeestilor lAcasuri i odihna ceatei preotilorinvAtatura i folosid celor tineri." Tipograful e Laurenlie iero-

monah de la mAndstirea Hurez".

Literatura rellOoasd in perloada a doua 579

Miíriei l'ale, ci tuturor celor ce vorbesc in limba rumiineascd"1.Din acelasi an e Invdfritura bisericeascd i Psaltirea 2, iar din1747 Apostolul, In care se inaltii aldturi frumuseta cä'rtiibundlatea Domniei apdrAtoare a bisericilor: si cu adevdratcarie ca aciasta n'au esit din tipografiia aceasta, asa si In Scau-nul tdrii acestiia n'au sezut alt Domn cu atitea daruri infrumu-seat"''. In anttl urmdtor, popa Mihai Athanasie Popovici tipo-graful Rámniceanul" fdoea sd apard Cazanii4, pe care le pre-ceda ea laudele episcopului, minunat om", care plistoreste deani 10, luni 3, tipdrind multe fealuri de carti In toti anii...Dupd alte faceri de bine ce au fdcut in vreamea rdzrniritei,fiind mijlocitoriu de pace si inblänzitoriu de cumplitii osteani,s'au cinstit i s'au intdrit de doi inpdrati mari, adecd de Inpd-ratul Romanilor si al Otomanilor, fiestecarele dupd obiceaiullor, de la unul dicret de intdrire si de la celalttrimitindu-i-sd ferman si_ caftan de stdpinire"8.

In 1748, la 7 Maiu, se retrAgea activul prelat. In locul luifu ales Grigore, care, bite° tipdriturd, a sa prima fu Bu-coavna din 1749 6, apoi un Catavasier i un Octoih, Carteade slujbd" din 1750 8, tradusd din slavoneste, se numeste uce-

1 Ibid., pp. 88-92, no. 246.Ibid., pp. 92-4.Ibid., p. 95. In acelasi an si un Catavasier cu versurile de

stea, care se cinta si astazi; ibid., p. 97 rprecum le-am gasit, a§ale-am §i tiparit, dupre cum s'au obicinuit a sá cinta, iar n'am maiumblat a le numara"). Adaugim Molitvenicul Cu tipic muscalesc,dar in stilul fixat de Damaschin, dascalul", ,diortosind" tot Lav-rintie ; ibid., pp. 101-2, no. 259. Pentru Damaschin v. studiul d IuiAl. Lapedatu, in Cona. literare, XI, (1906).

4 !bid., pp. 105-7.6 Ca tipograf figureaza Lavrentie ieromonahul Dimitrievici. Lu-

crul tiparului incepuse inca in Domnia lui Constantin Mavrocor-dat In 1747, §i se termina tiumai in Maiu al anului urmator, suptGrigore Ghica. Pentru fundatiile lui Clement, v. Cond. sfintei,p. 154 §i Bis. ort., II, p. 737 §i nota 3 Calatoria MitropolituluiNeofit). Cf. III, p. 7. 0 enciclica a lui din 1747, ibid., XVIII, p.123 §i. urm.

6 Bis. ort., XII, p. 480 §i urm., In 1750 i un Octoih (Cond. Sfintii,p. 516).

7 Cuprinde Paraclitichl §i. Octoihos".

580 Istorla ilteraturit romAnesti

nir al Cmtanului Neofitl. Era Romin, un Socoteanu, precuntni spune Prefata Mineiului romanesc de Octombre: Carele,neamol tragindu si din Tara-Rumaneasca si fiind Intru satiuadapat de timba cea greceasca, ce au izvorlt toate slujbele,Inclt dupa Invdtatura limbii sa se poata socoti aseamene Cucei d'intaiu pastori ai Besearecii grecesti", etc. 2 Invata ponteImpreuna cu Daponte si celan Grigore In $coala Domneascadin Bucuresti , pastori la RImnic pe urma, se inspira aici despiritul predece9ori1or sal In acest Scaun si urma activitateasa binefacatoare de promotor al culturii pana atunci cind,la 21 Maiu 1761, se retrase din Scaun, pentru desele boale simulta slabiciune si neputinta"7.

Am pomenit de la inceput Cartea de slujba". Mai trebuiernentionate Psaltirea din 1751, Antologhiul din 17525, Catava-siarul §i Ceaslovul din 1753", Molitvenicul din 1758, Litur-ghiile din 1759, : toate tiparite la RImnic.

Dupà dinsul, noul episcop de RImnic, Partenie continua saingrijeasca de tipografie si sa-i dea de lucru. La Rininic sedi:di-ese, asttel, Triodul din 1761 8, Octoihul din 1763, Psaltireadin 1764, Antologhiul din 1766, Liturghia, noul Penticostar§i. Slujba Sf. Nicodim din 1767 9, Moltivenicul din 1768 siLiturghiile din acelasi an. Iar tipografia din Buzau, dupa ce-siIntrerupsese de multa vreme tipariturile, Isi Incepea iarasiactivitatea supt noul episcop de Buzau (din 1764)°. Cozma,

1 Venit-ai si Prea Sfintia Ta de la aceIa§ Crit intru acest deDutnnezert pazit painInt". Cf. Visita, in Bis. ort., III, p. 11: Pa-tria noastrà Critul"; Cond. sfintd, p. 128.

2 Grigore pe care Daponte, numindu-I BXáxo;, 11 face originardin Moreia, e Mitropolitul; Erbiceanu, Cron. greci, p. 113.

2 Ibid.a G. I. Lahovari, in Conv. lit., XXVI, pp. 1098-71. Fostul episcop

fu unirla, In 1770, vicariu al Ungrovlahiei (ibid.; Cond. sfintil, pp.179-80, 192-3, 203 si urm.).

6 ;1 o slujba a SI. Grigorie Decapolitul din 1752; Bianu si Hodos,1. c, pp. 120-2. 0 gramaticA slavong la 1755; ibid., p. 132.

e Gaster, o. c., p. 306.7 V., pentru alegerea lui, Cond. sfintd, pp. 191-2.9 Rugkiuni slrbesti, 1761; ibid., p. 157.9 Uricariul, XXIV, p. 394.10 Cond. Sfintd, p. 178.

Literatura religioasl In perioadlt a doua 581

sau, cum e scris In tipariturile lui, necontenit: Cozily).lostul eclesiarh al Mitropoliei bucurestene: Ghinea diaconul Sloi-covici da Psaltireal din 1767, apoi Catavasierul din 1768 2; In-taia opera a tipografului Constantin ucenicul lui Iordachi dasca-lul e Liturghia de supt Alexandru Sc,arlat Ghica, In 17691.

Mitropolitul Grigorie, fost eclisiarh la Bucuresti i episcop alMirelor (1710), 'Astoria la Bucuresti din 28 Iulie 1760', si erarespectat de toti Domnii, pentru vrista i puritatea vietii sale.Un prelat MIA Invatatura", judecata, cum vom vedea In-data nu e dreapta In aceasta privinta, foarte batrin i vene-rabil", 11 descrie Sulzer, care a avut prilej sa-1 cunoasca, pela 1780 1. Toti Domnii contemporani, si mai ales AlexandruIpsilanti, Ii aratara cea mai mare consideratie si el fu unuldin delegatii la Petersburg In 1770 si apoi facu parte din soliitrimisi in Ardeal pentru aducerea beizadelelor fugare, la 1782°.Grigorie introdusc obic,eiul predicilor la Mitropolie, Inselindu-seInsa, ni se spune, In persoana predicatorului, Alexie Crag,fost Ungur reformat, fost scriitor la un magnat, fost cancelistla g,uvernul ardelean, om imoral i färà scrupule Tiparireade carp religioase, care se Incepuse la Rimnic, fu imitata laBucuresti, cum am vazut i 1nainte.

Daca Nicolac Mavrogheni vol sa Inv* carte pe popii luiGrigorie; in schimb se purta nevrednic cu episcopii, insultindu-i

storcIndu-li bani. Dar Mitropolitul nostru murise in pri-mul timp din Domnia ace,stui dusrnan al situ, in ziva de 18Septembre 1787, la zece ceasuri din zi", adeca la sese cea-

Ibid., pp. 174-5, no. 352.2 Ibid., pp. 176-7, no. 355.

Ibid., P. 192, no. 366.4 Cond. p. 145 si unn.; Pornelnicul Mitropoliei, 111 Bis. ort.,

XIV, pp. 170-1.6 P. 500: Per heutige Metropolite ist ein ungelehrter, s,.hr

alter. aber ehrwardiger Praelat".6 V. VacArescu, In Papiu, II, p. 288; Hurmuzaki, Fragmente, V,

p. 146 si urtn.; Doc., VI, pp. 343-1, NO 200.7 Sulzer, III, pp. 36, 40-5. Cf. $t. Berechet, in Neamul romdnesc

litelar, 1911, pp. 146-52.8 Sulzer, partea ineditg.

582 Istoria literaturii romAne§ti

suri de seurt cutwene, i avu de succesor pe Cozma dinBuzdu 1.

SI venim la activitatea bdirinului Mitropolit, de la Inceputulpdstoririi lui pAnd la moarte.

Unul din ucenicii lui ni-1 Infdtiseazd In mijlocul ocupatiilorliterare, necrutind nici osteneald la tdImdcire, nici cheltu-iald la tipdrire, ci la talmdcire, cind se putea usura de gri-jile duhovnicesti, lnsusi silindu-se i printr'ai sdi ucenici du-pre datorie ajut'indu-se, iard la cheltuiall Insusi singur lnarcin-du-se", i Induplecindu-se numai dupd rugdciunea celorlaltiepiscopi a imparti Cu dînii cheltuiala, osteneala si cinsteatiparirii. Unul dintre cei mai vrednici de respect dintre pre,latii cari ocupard Scaunele metropolitane din Bucurestirespectabil prin viata sa curatd, prin lunga sa muna intruhuna ocirmuire a Bisericii, pentru Inviltdtura pe care si-ocistigase i felul cutn stia s'o intrebuinteze. Seara", spuneeclesiarhul Mitropoliei la 1785, la masd, In loe de vorbe, poftiiacetanie", i i se fAcea lecturd din cronici3.

Ca episcop al Mirelor i apoi ca Mitropolit al Ungrovlahiei,Grigorie a ti1drit un mare numdr de eirti bisericesti, pe carele vom Insemna, chiar si pe acelea care vdzurd lumina dupdsfIrsitul epocei de care ne ocupdm In acest capitoI.

In Bucuresli vdd lumina, din porunca lui, In 1760, Evanghelia3,un Molitvenic la 1764; Cartea lui Simion, arhiepiscopul Tesalo-nicului, la. 1765, cu o prefatrt a lui Grigorie cdtre Domn, atu.nciStefan Racovitd, si alta a ucenicului sdu Chesarie, traducdtorul,aire cetitori 4. Pe lima, In anii 1767, 1768 si 1769 se tipd-

Cf. Melhisedec, Bibliot( ca din Michlusani,- in Rey., p. ist., arch.si filologie, V, pp. 118-9; Buciumu1 romln, I, p. 114.

3 Ms. 24 de la Muscu, acum la Ac. Rom.; Urechiä, Miron Costin,I, p. 34.

3 Pentru un Aposta! §i ni§te Inutitätnri pentru ispouedanie din1764, dubioase, Bianu §i Hodo§, 1. c., p. 162, nle 335-6. Poate o Ca-zanje la 1765; ibid., p. 163, no. 341.

4 Mitropolitul laudà pe Domn de grija ce o are pentru cele bise-rice§ti, buna lui dreptate, chipul cel blind §i vorba cea aleasä §islobodA mirare la oricine va vrea". Tipograftil e Iordachi Stoicovici,Troducerea s'a fricut din grece§te,

Literatura religioas6 in perioada a doua 583

rese: Ceaslouul, Catavasterull, Cazaniile, cu o Prefatd, Penti-costariu12, Triodul 3, i, pe lingìl acestea, in tipografía nour,cu cheltuiala unui cAlugdr din mdndstirea Sumelh. lIngl Tra-pezunt o serie de arti g,recesti; Invd(dtura crestincascd (si untext turcesc din 1768, cartea Patriarhului Hrisant despre Pri-matul SI. Mormint, comentariul lui Neofit la gramatica luíTeodor Gaza, alegerea din Psaltíre a aceluiasi Neofit, Invaraturaortodoxd a lui Meletie Pigas, plus o scrisoare In slavoneste aPatriarhului Paisie 4.

In 1774, Mitropolitul lace sd apara Apostolul, Octoihulsupt Rui, cu versuri pentru Tarind si. o prefatd de arhiman-dritul Filaret , Inveírdtura bisericeascd 5, in 1755, o Euanghelie,o Psdltir-'3, Omiliile lui Macarie Egipteanul, Capetele de po-runca pentru preoti, adecd o pastorald prin care se anuntd po-pilor o scutire de bir acordatd de noul Doinn, Alexandru Ip-silanti ; In 1777, un Antologhion sau Rinduiala serbdtori-lor si un Ceaslou. Prin Ingrijirile lui iesia la 1779 SlujbaSf. Diniitrie Basarabou, ale cdrui moaste, aduse de dinsul, sepdstreazd la Mitropolia din Bucuresti8; In 1778 Inca, un Ceas-lou. In 1780, apare o Liturghie, In anul urmAtor un Catava-sieriu, in Pre:ata cdruia un anonim aduce laude Mitropolitului;tot In 1780 un Penticostariu si o Psaltire; in 1781 un Catavasier,o Pravilioará; In 1782 un nou Penticostariu; In 1783 un Pen-licostariu, cu Prefata de insusi Grigorie; in 1784, un Apostol,al cdrui cuvint Inainte e scris de omonimul Mitropolitului, ie-rarhul in partibus de Side". In 1785, un Ceaslov9. In 1786,

Cf. si Gaster, o. c., p. 307.2 Acestea sint din primul an.3 Tiplrit In 1769.4 Maui] si llod I. c., pp. 184-8, 188 si urm., 190 1, no. 302; p. 191,

no. 363; p. 193, no. 368; pp. 193-1, no. 369.5 i liatiseriful de privilegii a tiparit la Bucuresti, ca mentiunea

c5 d it prin rugeiciunea obstii, ce s'au trimis cu deputa(i,dumnealui Paharnicul Stan Iiianul diunnealui Medelniceariu bu-milrache", i numai Cu recomendatiia" lid Romantov".

6 Alud e de la Facerea Lumii: 7283. V. si Urechiä, 1st. Rom., I,p. 821.

7 Dar In rugAciune se pomenescIn pastoralk se dA numele tipografului, Dimitrie Petrovici,

dar In 1780 6 era altul: Stanciul Tomovici.9 Un alfabet grec; ibid., pp. 282-3.

584 Istoria IiteratuFü ronidne§tt

In sfirsit, supt Mavroglieni, un Antologhiu, Intru al doudzecieselea de ani ai .arhipiistoriei Prea-Sfintiei Sale". In al

doudzeci i eptelea i se mIntuia viata1.

Succesorul celuilalt Grigorie la RImnic fusese Partenie, fosteitlugAr la Tismana2. El pdstori pAnd la 1772, si am vdzut celucrgri au. Amas de la dinsul.

Lui Partenie ii urind unul din cei mai luminati si mai actividintre prelatii munteni ai seoolului al XVIII-lea. El n'a fostriumai un tipdritor de cdrti, ci a tradus însu1, Inteo limbd carea fost consideratd de contemporani ca exemplard si a fost imi-tatd si de scriitpril rellgiosi din Ardeal, multele i Insemnateleopere c iesirr pe timpul lui de supt teascurile rimnicene.

Chesarie era RomIn, cum o spune ldmurit cronicarul Da-ponte In privinta familiei lui, Intllnim la 1804, o cerere deslujbe din partea nepotilor sli, nechivernisiti" 4, feciorii rdpo-satului Clucer Stan Halepliu i nepoti de trate rgposatului e-piscop Chesarie.5. Numele de familie al episcopului era deciHalepliu, ceia ce face sd se bAnuiascd o romInitate destul derecentd, de provenientd siriand.

El Invdtd la dascalul Turnavitu. De la acesta i de la alta,el cdpdtà cunostinta, nu numai a lirnbii grecesti, de usagiucommi atunce, ci si a limbilor ruseascd, latind i francesd, alcdror studiu era Incd de tot nou i neobisnuit. Ajunse Intliu,cu Invdtgtura fiind impodobit", protosinghel al Mitropolieidin Bucuresti, supt cel d'intdiu Filaret, Michalitzi 6, si In a-

1 Pe timpul slu, in 1784. s'au tipdrit i niste pomelnice-2.200de exemplare , de egumenul de VkAresti. Urechia, 1st. Rom., I,pp. 1148-9. Tot supt el, la 1780, Neofit Cavsocalivitul, director

2 Ales la 21 Maitt 1761, in ziva chiar a retragerii lui Grigorie. V.Erbiceanu, Rey. teologica, 111, p. 89 si Sathas,NeoaX. cl3a., p. 512.

s Ales la 21 Maitt 1761, in ziva chiar a retragerii lui Grigorle. V.ms. Mitropoliei, in Cipariu, Acte i fragmente, p. 226 si urm.

3 Cron. Greci, p. 114.4 tX:6ipV1TO:5 Mitropolitul, facind un raport asupra petitiei, la 14 Octombre,

mentioneazìt merilele unchittlui: *Liut este Mari Tale slujba rapo-satului episcop Chesarie, ce au facut Domnilor i ari". Cel maimare din petilionari fusese numit polcovnic al tirgului. Bibl. Ac.Rom., ms. 652, fol. 96.

b V. si mai sus,

Literatura religioag in perioada a doua 585

ceastä calitate. pe care o avut tinvp de doisprezece ani, tipdrio carte pe socoteala sa. Apoi la 26 Decembre, In timpul rdz-boiului, dupd o lungd vacantd a Scaunului, cdci Partenie mu-rise Inainte de 26 hilie 1770 el fu. ales Intiliu vicar, apol,dupd doi ani, la 26 Decembre 1773, VIddicd de Rimnic, loc pecar3 nu-1 ocupd, mai mult de septe ani. El muri la 9 Ianuar1780, cdtrd seard". Succesorul sdu, bdnuit cd ar fi Intrebuintatotrava i impus cu firman, fu ales In luna lui Mart a ace-lui an 17802.

Era, ni spune Sulzer, care l-a auzit tiind un erudit discursgrecesc, un om frumos, cu purtdri alese, un cetitor asiduu alliteraturilor greacd i frances53. Era, serie Daponte, nu numaiun prelat invdtat, ci se distingea i prin milostivire i ddrni-cie". de care din urmd Insusire (Muse dovadd fatd de Insusiscriitorul, tiphtindu-i la Venetia Cartea lui Grigore Dialogul, tra-dusà din elineste In aplà. In scurta duratd a episcopatului sdu,el ar fi cheliuit cu reforma si Imbundtritirea colilor, tipogra-fiei, bisericilor, mAndstirilor, cu ajutorarea celor lipsii, pesteo mtä cincizeci de pungi 4.

Chesarie ar fi fost, nu numai un priceput orator, i avemuti discurs al lui, alcdtuit limpede cu avint ciscriitor original, si bibliografi i istorici literari greci îi atri-buie o istorie a rdzboiului ruso-turc din 1768-1774, istorieredactatd In greceste si pe care ar fi fost parafrasal-o apoicdlugdrul AnibroAe Pamperis, profesor la Iasi%

Chesarie reorganisd poate tipografia greceasca din Minnie,1 Cipariu, /. c.2 Ibid. V. si mai departe si Bis. ort., XV, p. 602. Cf ibid., p. 263i

Berechet, /. C.

3 ,,Wie denn der damalige Bischof von Rimnik Caesarius, ein durehseine Gesichtsbildung und leutseligen Umgang, sovtohl als eine ziem-fich Bel( senheit in der franzasicheu uud griechischen Litteratur,

iirdiger l'raelat, in meiner Gegenwart eine griechische Rede hieltaus der man seine natiirliche Anlage zu einem geschickten Rednersattsam abnehmen konnte"; III, p. 36.

4 Cron. Greci, p. 114.6 Cond. Sfintd, pp. 199-201.6 Pamperis ar fi marlurisit-o însui, dupit Zavira, p. 389, citat de

Erbiceanti, 1. c., p. XXVIII, care se razimä pe locul citat din Za-vira si pe Sathas, IsIsoaXX. (13LX., p. 611. V. si Papadopulos Vretos,II, pp. 60-1; Sathas, p. 614.

586 lstoria literaturil romAnesti

care functiona la 1784', dar nu §tim sd fi tipárit ceva in ea.Cart' romangti aparura. supt el: Octoilzul din 1776, T riodul dinanul urmator §i un mic Ceaslov din 1779 1. Dar el lsä poate ocolectie de traductii religioase, care ocupara teascurile episco-piei supt urma§ul salt.

Numele-i e legat Insa pentru totdeauna de marea opera aMineelor, care se tiparira Intaia °all In romane0e complectprin colaboratia acestor trei prelati destoinici: Grigore al Un-grovlahiei, Chesarie i apoi Filaret de Minnie.

Ideia de a da Mineele In romane0e apartine celui d'intaiu,cum o recunoa0e §i Chesarie. El participa §i la traducere, §iaa trebuia sa faca, sa ajute cu cheltuiala, cu tipografia cumunca liierara, §i episcopul de Buzau. Lucrul Incepu Indatadupd deschiderea, prin pacea de la 1774, a unei ere noi pentruprincipate. Dar numai la 1776 ie0a la Rimnic cel d'intaiuvolum din Intinsa culegere de Vieti ale Sfintilor, cuprinzind,ace,sta, luna lui Octombre. Se hotarise a se tipari Intaiu aceastain amintirea tratatului de la Cuciuc-Cainargi, fiindcd Intru a-ceasta luna au luat lnceapere rinduialele tarii ceale ce prinpace s'au a§azat", serie Chesarie In prefata impunatoruluivolum

Aceastd Prefata, care anuntd lucrarea Intreagd §i arata cuitrebuie sa-i fie recunoscatori Romlnii pentru aparitia ei, ammentionat-o Inainte, clnd am miles dinteinsa marturie despreactivitatea literara a Mitropolitului Grigorie 3,

Cu data de 1779 deeci trebuie sa admitem ca se lucraumai multe volume In acela0 timp aparu i Mineiul pe No-vembre. Prefata acestui volum4 are o insemnatate deosebitd, cu-prinzInd ideeile lui Chesarie asupra istoriei Romlnilor, ideipe care 0 le formase din lectura lui Dion, a lui Zonaras, acronicarilor terii. Ideia fundamentald e cA. slut trei periode,

Urechia, Ist. Rorn., I, p. 516.2 Melhisedec, in Rev. p. ist., arch. si fil., V, p. 112.3 Ibid., p. 216.A Corectura Preletii se gAseste inteun volum de Miscelanee docu-

mentare ale Academiei Romine. Pare a avea data de 1776, carese si admite de obiceiu. V. si mai sus.

Pentru un resumat contemporan al Mineelor celor mari, pen-Lru Mineial obstesc, din 1777, v. Gaster, Gesch. der rarn. Litt., p. 307.

6 Bianu i flodn 1. c., pp. 227 8.

Literatura religioasl in perioada a doua 587

trei epolas adeca veacuri Insamnate", In desvoltarea princi-patului: epoca razboaielor, epoca Intemeierii manhstirilor dom-nesti i cea de-a treia, care dureaza pana la Inceputul secolului:intru carele s'au Inceput filmacirea cartilor dupre sloveniepre limba romIneasce. Epoca Intaiu ar fi ocupat timpurile Ina-inte de Internelama Domniei, and Tara-Romaneasca se numiiaDaehiia si lacuiborii ei Dachi i Gheti", clnd lupid Decebal,mort In robie, In Beligrad", si se cufundara In apa adincd aDunarii picioarele podului de piatra, care, ca i sfarimareaturnului" lui Sever, pind acum stau in marginile Dundriiorasul Cernetii". A doua porneste de la Radu Negru, primulDomn, care 'Malta mandstirea din Cimpul Lung i tesearicadin tirgul Argesului". Traducerile prind a se face supt .MateiBasarab, se adaugd supt Serban Cantacuzirto, ajung la ceadesavirsita podoabd" In vremea BrIncoveanului, prin silintileunui predecesor, chir Damaschin, episcopul de Rlmnic". Du-pa aceste trei periode Incheiate vine cea de-a patra, care sepoate numi a privilegiilor scrisé, acordate de Poartd terilor ro-mine Caci numai in zilele Mariei Sale", ale lui Ipsilanti,.s'au invrednicit tara a cistiga In scris de la prea-putearnicaInparatie asazaminturi pentru a sa obláduire." Donmul avindsa cirmuiascd in aceste npug. Imprejurari, mai favorabile, iartadarea preotilor, face din contributii voluntare, din picaturileprisosului" fiecaruia. Cutia Milelor, ca un izvor curgatoriu deharuri", fixeaa. impositele, Met a mai schimba o iota sau ocirta..., si aciastìl in vremi nestatornice", ocroteste in chip deo-sebit Craiova, cel d'intrau centru politic Chesarie cetise lea-topisetul lui Stoica Ludescu al Rominilor In calea lor spreintemeiarea principatului 1, facind pe locuitori, cari, nu slutsupitrati nici la prisosul lor, a nu regreta nici cea dupiivremi sidpinirea vecinii Austriei."

Daca nu ni mai lamureste ideile sale In Mineiul din Decem-bre2, care, dupd Invoiala facuid, trebuia sd fie cel din urmaplirit la Minnie Chesarie îi rastoarce in volumul pe Ia-

1 Basarabii Banoveti, ce au fost asgzati de Rinaleani sA oblà-duiascil cu titlul de Banie, pana and s'au supus celui IntgiuDomn, Radul Voevod, ce sa zice Negru."

2 Ibid., pp. 231-3.8 V. Prefata volumului pe Octombre.

588 lstoria literaturil romAne§ti

nuari, penultimul pe care-1 tipd.ri2. El sldveste cu ritorie aceastdlund a premenirilor. Toatä ciata clirosului, ce asteptati lunalui lanuarie pentru sfinteniia ce aduceti apelor prin putereace aveli a Duhului, toatd ministratlia boerimei, ce asteptati pelanuarie ca o stihie schimbdtoare dregAtoriilor, ciatd negutd-toreascd ce alergati la Ianuarie ca la o mi§care a apei i mreajdca carea prindeti slujbele, toti yà rog aruncati ochii In frun-tea acestii carti, si veti vedea cd aciasid iaste un Mineiu allunii cea asieptatd de toti Ianuarie, in limba patriei tIlmilcit

tipdrit, pentru ca sà aibd, fiestecare stiute slujbele sfintilorpre carii mai virtos Ii punem mijlocitori ii acestii luni trebuin-telor."

Apoi, eland pe Meletie din Arta si pe istoricul Bo", Lebeauscriitorul Istoriei Imperiului bizantin, Chesarie Incepe

a bljbli pi-in intunerecul care acoperia pentru dinsul trecutulnatiunii sale, pe care 11 vedeau tot atunci asa de ciar cArturariiArdealului, ca unii ce facuserd o altfel de scoald, vorbiserd cualtfel de oameni si asuserd In mind altfel de cdrti decit bie-tul Vlddicd oltean.

Dupd Meletie Gheograful", la care se adresd pentru acelasiscop, si, peste doudzeci de ani mai tdrziu, Naum Rimniceanu,

Chesarie aratd cum Traian a ucis pe Decebal, a invins peDaci si au trecut multime de Rimleni In pdrtile aceastea,fdeindu-i pre unii prosti ldcuitori, pre altii stapini 15.cuitorilor;de unde", continud el, sd face nu rárd de cuvint sinberazmacil printipalurile ruminesti, ca ni§te apichii ale lihnleanilor,urmeazd de la aducere si ale lor obiceaiuri". Apoi Constan-tin-cel-Mare, venind peste Dundre, a Introdus sau a restabi-lit Chesarie nu stie bine §i ,,nu face filonichie" acesteobiceaiuri". El termind aceastd parte a observatiilor sale isto-rice lipdrite In anul In care era sd'apard cadurosul mani-fest nationalist al lui Clain si incai, la Viena, in 1780 princonstatarea cd astfel se descopdr lucruri minunate" pentruRomini. Alin liniia neamului ruminesc din vechiu trAgindu-sadin sldvit neam al Romanilor Valahii numindu-sd dupdha sloveneascd , a cdror slavä au strillucit Inpreund, unde

Data pare a fi, din gre§a1A, tot 1779.2 V. ibid., pp. 233-7.

Literatura religioas1 in pm-loada a doua to39

s'au intins i soarele razelc." Tot e ceva si aceashi afirmattiehile() vreme clnd sentimenlele de mindrie ale altor timpurise stInseserà cu totul!

Tara, urmeazä el, a stat intru aceastd supunere rrunlcneas-cl" p6nA la clesc6lecare, 1080 sau, dupä alti istorici", 1313 ani.FormIndu se prin supunerea Banatului principatul unic, acestase guverneaz5. ,,cu formá de autonomie, de despotismos si dealeagere la diiadohie a Domniei Intre fiii i rudele Domn.uluisau dupre Intimplare intre bojar, cu sfat si priimint.A. deobste a clirosului si a boiarilor".

In 1454, Laiotrt ar fi supus tara Turcilor, cu conditie ali Os-tra In schimbul tributului privilegiile. Dar pe incetul, si maiales de la Brincoveanu incoace, fornaele vechl, legiuite, Jura. ui-taLe. Acum iarksi o suflare de vint Cu liniste, o prefacere adreaptei celui Prea-Inalt au adus curgerea obladuirii tarii lamalea sa, au oprit vinturile, au potolit valurile... Tara-Rumi-neasck s'au asemknat acum Cu paskrea ce sà numeste finix...Clirosul besericesc s'au ridicat in cinste, asAzIndu-sk ScaunulMitropoliei la sAderea Sq.unului Chesariei Cappadochiei, boeri-mea sa. Innaltk dupà liniia familiei, pamlnteanii sa protimisescdupà cuvintul pravilii ccii politioeti, streinii sk miluesc dupredatoriia firii si a crestinatatii, negutItoriia sk sporeaste, avindclu-gerea sa sloboda, dajnicii sa adaoga, nebanuindu-sa de ada-ogiri de diljdii; toti. petrec In multdmire, rugindu-se ca sä cautedin ceriu Domnul asupra tkrii aoestiia, ce iaste ca o vie saditade mina sa cea dumnebeiasca".

Ultimul volum iesit supt Chesarie era aoela pentru luna luiFebruar 1. Intkiul pe care-1 dadu la lumina Filaret e Mineiullunovnic" din Mart2, a carui Prefata, Insuflelitk de un puternicavint retoric '', e iscalita Inca de cel d'intliu. Dar de mina epis-copului nou se inseamnd la sfirsit aceste rinduri de pareri derku: 1780, Ianuarie In 9, intr'o zi Joi, catra seara, s'au mutatdin viata aciasta la veacinicile Faenad acest plin de rIvnasfInt parinte ce iaste mai sus numit, care, cu mare dragoste

1 Ibid., pp. 237-41.2 !bid., pp. 241-4.8 Se vorbeste Insit numai de amintirile sacre legate de aceasta

51)0 Istoria literaturii romAnc§d

hind aprins spre folosul de obste, s'au apucat a da In tipariuMineaele cu multA cheltuiala sa. Cine va ceti aici, s zicA: Dunanezeu sA-1 larte".

In Mineiul pe April', In care Vladica, mentionind istoriiacea ImpistratA a lui Dian", cIntd, In prosa'. InfloritA, minunileprimrtverii pasN.rile Isi gatesc firestile lor organe spre gla-suri de veselie pentru auzul nostru, dobitoacele i toate

jivinike sa. silesc spre Inmultire (lupa. cea data. lorporuncA pentru trebuinta noastrA.", In acest nou Mineiu el con-sacra iar o amintire luminAtorului apus", fratelui ImpodobitCu toata. InvItAtura" i promite, ca un vechiu colaborator, a-icontinuA opera: Dar, fiindcä la acest lucru al tIlmAcitului Mi-neaelor si la Indemnarea tipAritului lor, nu numai la un $fatam fost din inceput, ci i la osIrdie cu asAme4easi.mai virtos pottindu-ne fericitul si la ceale dupre urmä cia-suri ale sfIrsitului vietii prin Insusi rostul sdu, ca sA nu conte-nim lucrul".

In volumul de pe Maiu 2, se laudd Milropolitul i Domnul pen-tru buna administratie, pentru dascAli i InvAtAturi" ce aupus, pentru tiparirea de cArti. Se vorbeste de obiceiurile po-pulare de Sf. Gheorghe, cind unii îi lnpodobesc casele lorCu flori i cu verdeeat.A.... i, esind la plimbAri prin grAdini, setAvAlesc pe iarba", pe lIngg. sArbAtoarea ceaia ce o numescRopotin, ce o zic IncA i sArbAtoare Dracului". Aiurea, dlndu-seo ciudatA etimologie, se adauge bdnuiala: SA veade si la altecuvinte In 1 imba noastrA rumIneasca., ce sA trage din cea lati-neasca.". Ideia o repetA In Iunie cu aceiasi candoare dubita-tivA: Limba rumlneascA, care poate va fi fost oaresicInd rim-leneascA". Mai merita. atentie volumul din Iulie 4, in care seciteazA ludaicele lui Alexandra. Mavrocordat Exaporitul i Eor-tologiul lui Sevastys Chimenitul, dindu-se i numele corec-torului Mineelor, Iordan biv Vel GrAmAtic, Capodocianul. TotIn cursul anului apArurä poate lnchipui cineva cu cestrAduinte, fiind vorba de atitea enorme volume in folio $i

1 Ibid., pp. 254-6.2 Ibid., pp. 256-60.3 Ibid, pp. 260-2.

Ibid., pp. 263-4.

Literatura reIgloas n perioada a doua 591

Mineele pe August si SepOinbret, en care se Incheie aceaqdnym inr cnt al A t raducere 2.

Aceastii imposantA masI de cArti a iesit de supt teascurilemuntene In perioada a doua din ImpArtirea noastrá.. N'a rA-mas bisericil sau mAnAstire sau schit, care, In aceastA bogAtie,st nu-si aibA artile de slujbA, de care avea nevoie. Iar cele maimari dintre mAnástiri, bisericile din orasele mai insemnate segásiau In stApinirea unei intregi biblioteci religioase, care dinnenorocire se risipi prea rApede In timpurile din urmA, cindprefacerea noastril totara' a fost IntovArIsitA de o operA de dis-trugere si

pentru a avea o ideie dreaptA despre marea activitatedesfásuratA pe acest teren, ar trebui cunoscute manuscriptele,rAspindite pretutindeni, ce cuprind alte traducen, care, dindeosebite ImprejurAri, n'au fost niciodatA tipArite. Pentru a citanumai pe cele mai importante dintre aceste manuscripte, ni sevorbeste de o CatenA a psalmilor" tradusä din greceste pe la1750, de un tteofilact din 1748, de mai multe Comentarii laApocalips, de manuscriple de Omilii, de InvAtAturi pentru bu-naeuviintA", de rugAciuni pentru cine trece de la ritul catolic laortodoxie3, de felurite Viete de sfinti4. La RImnic, In 1749, seredacteazA o Bucoavnii, dind ea toate aoelea, manuscrise, ce

armará., si cele zece Porunici, crezul si cele zece Fericiri5. SAse adauge la acestea, In fine, Comoara lui Damaschin, pe care

traduse din greceste, la 1747, un Mihalcea Logofdtu16. Acestpersonagiu e cunoscut i printr'un alt izvor: îi seria numelecu mIndrie Mihalcea Logofhtul Literati" si venise din Con-stantinopol 7.

1 !bid., pp. 265-7, 267-8.2 Din Minetul pe Septembre nu cunoa§tem dedil un exemplar,

lipse*te Prefata §i titlul.3 Toale pomenite in Gaster, o. c., pp. 298, 299, 300, 304, 308.

lbid., p. 316.5 Erbiceanu, Cron. greci, p. XXXIV. Pentru cArti de instructie du-

hovniceascA, Bis. ort., XVI, p. 914, nota 1. Pentru un Otcenic sauPateric tradus poaie de Logofatul Ioan Erneanul In 1750, v. Arch.soc. st. si lit, din lasi, I, pp. 121 i urm., 241 §i urm. V. §i masus. Sint i còpii manuscrise.

6 Gaster, Crestomatie, II, p. 38 §i urm.Uricariul, VII, p. 20.

59 istoria iiteraturii zoniAne§n

Am spus a In Moldova activitatea literarà shibeste pe te-renul religios. Mitropolitii si episcopii nu stau si aici In frun-tea clirturarilor, ajutind la desvoltarea culturii nationale, laimbogatirea tipAriturilor si limpezirea limbii.

i 011a la Mitropolitul Iacov I-iu, timp de vre-o douAzecide ani, Moldova are o parle In miscarea literarA a seco-lului al XVIII-lea. Mitropolitul Nichifor, fost episcop titular Si-dis, un Grec din Moreia, care era Irisa socrul lui Lupu Agalsi trecuse In cgluglrie la Neamt 2, se ocupd de scoli si ajut4silintile zelosului sku Domn, Grigore Ghica. Il vedem reorga-nisInd InvAtiftura la scolile bisericesti din Sf. Nicolae, SI. Vi-nere si Sf. Saya, fixInd norme de vrIst5. si studii pentru co-

din prostime", cei de mazil, negustori si alte bresle decinste" si cei de preoti 3. In tipografia ieseank care dAdea Incadin 1742 un hrisov al lui Constantin-Vodd Mavrocordat, Dom-nul Mindru de reformele lui 4, O Psaliire la 1743, cu aceastàinteresantd explicatie, de om recunoscAtor, a tipografului DucaSotiriovici: Mear cä nu-mi este patriia tara Moldovii, iar,pentru cA am cistigat inlru acest , primint (strein fiind) sicinsle si priintà, cunosc cà am aceiasi datorie ce au si 16.-

cuitorii cei adevarati", dator deci cu un samn de multA-mità" 5, si o reeditare a InveiViturii preofesti despre $apteTaine, In 1715, §i o Sinopsis, nedescoperitA, un Triod In1745 I' un Lilurghier In 1749, Dupg. un Ceaslov, Canonul Sf.

I Neculce, p. 410. Asupra asasinatului acestui boier, v. IenachiKogalniceanu, p. 205. Cf. spusa aceluia§i: Mitropolitul Nichifor,care era socru Agai Lupului".

2 V. Sinodicul Mitropolitului Iacob, citat mai departe.3 Cei d'intaiu, afara de aceia cari vor fi de hrana", vor Invata,

de la trei ani In sus, numai Invataturi cre§tinelti", cei de-ai dolieanu vor parasi §coala pana la doispreezece ani, §i mai sus",iar oeilalti I§i vor urma studiile pana la doulzeci §i mai sus".Ordinul metropolitan e datat din 7 Iulie 1749. A fost publicat InErbiceanu, Mitr. Moid., pp. 16-7, §i Urechia, 111dzeireanu, p. 206.Cf. Erbiceanu, Cron. Greci, p. XVI.

4 Iorga, Doud hotiifiri domne$ti din secolul al XVIII-lea, InNoua Revista Romina", 1900, p. 352.

5 Bianu si Hodo§, o. c., p. 78.6 Ibid, p. 102 si urm.

Literatura religioasA in perioada a doua 593

Spiridon, tiparit la 1730, ie,se in tipografia lui Duca Sotiriovicilsi cu cheltuiala Marelui Vornic Costachi Razu2.

O Imbunatatire s'a produs supt succesorul lui Nichifor,Iaoov Putneanul. Sotistvg, adecd preotiia, In ce chip are da-torie preotul si diaconul sa savIrseascà tainele bisericesti", cuun Cuvint Inainte catre preoti, apare supt el, si Canta si Md-zareanu ni spun cä el era ucenicul lui Antonie, Mitropolitul fu-git la Rusi.

Despre viata acestui Insemnat sprijinitor al culturii noastrebisericesti, stim foarte putin. Parintii lui se numiau Andrian siMariana, si ei au fost Ingropati Inainte de 20 Ianuar 1758 lamanastirea Putna, unde fiul Mr a capatat cele d'intaiu cunos-tinti s'i a Imbracat rasa calugarului. Cariera de ierarh a luiIacov se poate urmari Insa numai In liniile ei generale . Amvazut a acolo a fost singurul episcop moldovean, Varlaam,care a ascultat indemnul lui Constantin Mavrocordat si, hile-meind o tipografie la Radauti4, a facut sa apara acolo, In 1745,Ceaslovul §i Liturghia Sfintului loan Zlataust (ae,esta cu nu-mete lui Iacov) 5.

El veni In Scaunul metropolitan la 1750, adus de aceia dintreclericii moldoveni cari vazuserä cu ochi rai pe strainul grec'Nichifor urmInd lui Antonie, dupd fuga acestuia In Rusia, laretragerea ostilor Imparatesti. De si la alegerea episcopului Si-dis se facuse reserva d. dupä dinsul altul strain sa nu maifie", o lncercare de a da un nou Mitropolit grec Moldovei sefacu atunci clnd Nichifor, ajuns la adinci batrInete, cazut Inslabiciunea trupului si nestirea mintii, oil, oricine ce-i vra

2 V. mai sus.2 Pentru moartea caruia, v. Ienachi Kogalniceanu, p. 227.3 V. Erbiceanu, Mitr. Mold., p. LIX, §i Melhisedec, Cron. Husilor,

I, p. 221; Cron. Romanului, II, p. 32.4, Me§terul mare §i fiicatoriu a tot lucrul tipografiei din nou" e

Bra§oveanul Grigore Stan, pe care-I ajutI calugArul nemtean Iosif,Sandul fiul lui Ieremia, tipograful din Ia§i, zetarul Necula, Ion Bu-liandrA §*1 alt Ion, drugari, pilcarii Lupu Marri§ §i Simion, plusun poslu§nic ; ibid., p. 85, no. 241. Ntunai Ieremia apare In a

doua carte; ibid., p. 85, no. 241.5 Cf. §i Melhisedec, O visita', in Anale, VII, pp. 242-3. RugAciu.

nile sint slavone, tipicul romAnesc. Se vad, obi§nuitele stihuri cAtreDomn, atunci Ioan Mavrocordat.

594 Istoria literaturil TomAne0

zice, de fiestece lucru se lAsa primit", trebui sa se retragA. DarIacov invinse pe concurentul sgu, al cgrui mune nu-1 'cunoas-tern vre-un egumen sau titular in partibus, din suita greacga Domnului, i opri solemn alegerea pe viitor a unui arhi-pAstor grec, prin actul sinodic din 1-iu Ianuar 17511, caree a doua bArbAteascA protestare a clerului moldovean contratentativei de a grecisa biserica In persoana conducAtorului ei

Bun-ul Romin, apArAtorul nationalitAtii Bisericii in frunteacAreia stAtea, era insd si un iubitor de invatatura, un carturarca rivnà pentru scoli i cArti. Cind loan Teodor Callimachi segindi sA reformeze InvAtAttirile In Moldova, el dadu sarcina dea cerceta Marelui-Eclesiarh al Bisericii celei mari aTarigradului i Mitropolitului terii 3. Il vedem pe Iacov facIndinsemnAri pe cArtile sale bisericesti4. A dat insusi la luming oCereascd /loare ori in 1756, si In ea Mitropolitul, In-deamnä pe fin sgi sufletesti a-si da la invAtAturg. copiii, sg.-sidea fiestecare om feciorii lui la carte", aratind cu caldurä fo-loasele luminii i nevoia studiilor5.

Pe vremea lui s'au tipArit, Inteun timp de sgracie Merará. inMoldova, cueva cgrti insemnate: Adunarea de Rugiiciuni i Adu-marea celor apie Taine, din 1751, Psaltirea §i Tirnosania din1752, Penticostariul, diortosit" de ieromonahul GosmaVlahul" viitorul Mitropolit muntean, cred , din 1753,apoi Adunarea de multe inudyituri pentru preori, ca doargs'ar putea dezvata si de tot a sä pArgsi de aceale obiceaiurireale si vechi inchipuiri, ai celor de demult Inchinglori deidoli"6. Urmeazä ilfolitvenicul din 1754, ca tipograful arde-

Cf. Condica Stintei a Moldouei, in Buletinul Comisiei Istorice a Ro-mAniei", III, p. 3 si urm.

2 Sinodicul s'a tipArit in Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 21 si urm.;Uricariul, II, p. 239 si tirm. Pentru bISstAmul contra eelor ce voralege un Mitropolit strAin in Moldova, v. §i Arch. rom., II, p.279 i urm O protestare se face si dupil moartea MitropolituluiLeon; Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 38-9, NO 35. Cf. ibid., pp. 321-2.

Uricaritd, I, pp. 67-74.O insemnare pe un Mineiu, cu data de 21 Ianuar 1760, in U-

rechiA, Inscripliuni dupii manuscripte, in An. Ac, Rom., IX, p. 17.Cf. si Erbiceanu, Cron. greci, p. XVII; Urechia, 1st. .5coalelor, I,

pp. 24-5.6 I bid., p. 140.

Literafüra rettgioasd lii:perioada a. dot.a 505

lean diaconul loan Simionovici, Antologhiul din 1755, in careIacov lauda pe Grigore-Vodd, tata principelui ce domnid a-tunci, Matei Ghica, ardtindu-i sufletul fericity milostivirea, ier-tarea, bin,efacerile fata de biserici, bung. cirmuirel, Bucvariuldin acelasi an, Apostolut din 1756 si Psaltirea din acelasi an.Am pomenit Cereasca floare", care e cea mai vrednicd de luareaminte dintre tipdriturile moldovene ale acestui timp. In stirsit,Iacov puse E il se imprime In 1759, cb lre sfirsitul guvernului sdu,epistola ImpAratului bizantin Romanos pentru lemnul Crucii,care ajunsese a se Ostra In Moldova, si un hatiserif al Sul-tanului Selim pentru aceiasi re licvie2.

Iacov nu era un Mitropolit de Curte, un capelan lingusitors't supus, gata sil sfinteasca prin binecuvintarea si deslegdrilesale once masura a Domniei. Era dintre acei Mitropoliti cari,pe Scaunul lor arhieresc, de pe care-i putea departa numaiviolenta, se shntiau mai puternici (leen Voevodul efemer, ladreapta cdruia stdteau In Divan.

Loan Teodor Callimachi era un batrin intelept si un suilet bun,dar doud lucruri 11 fd.c.ura sil meargil pe drumuri rele, in pur-tarea lui fatil de Biserica moldoveand. Intdiu era tutela costi-sitoare a lui Stavrachi, care fdcea necesard scoaterea vdcdri-tului, o dare afurisitd odatil de seful clerului terii; pe urind,el avea un frate, pe Mitropolitul Gavriil de Salonic, un fratepe care doria sa-1 vadd linga dinsul, pdstorind In tara andeel, Voevodul, domnià

Gavril sosi Intdiu In Moldova. Apoi se cera In 1760 lui la-COA' a incuviinta bisericeste scoaterea vddiritului. El refusd cuindignare si puse cirja sa la dispositia Donmului. A.cesta nu sesfii sä o primeascd; Oda lui lacov o despdgubire de treiz,ecide pungi si instala in loc pe fratele sdu. FAcindu-se aceasta,soopul comediei Intregi, nu se mai vorbi de vdcdrit, ci Dom-nul se multdmi Cu o ajutorintd s.

1 Bianu si Hodos, 1. c., pp. 129-30.2 UrechiA, Inscriptiuni, in An. Ac. Rom., IX, pp. 54-6. Cf., pen-

tru unele din aceste liphrituri, Melhisedec, O visitä, p. 273.3 Ienachi KogAlniceanu, pp. 239, 243. Canta trateazA, ca un

cronicar _de Curte, toatA afacerea inteun chip foarte diScret.

L96 istoria literaturii romAne0i

Iacov, pleclnd din Scaunul sau, Incunjurat de aureola acestuisacrificiu, se retrase la Putna, unde-si petrecuse Intaii si anide modest calugar. Manastirea Intemeiatä de tefan-cel-Mareera cu putin Inainte cazuta aproape In ruina, Imbatrinita, tu-milita, darapanata, asi Statul pe care-1 *Maltase marele Voevod.In jurul SfIntului Mormint al Romlnilor, In care dormia lupta-torul cucernic i Intelept pentru binele moiei, toate se plecaupe Incetul catre peire: de mult, cultura slavona, se stinsese Inmankstire, de mult condeiul cronicarilor nu mai Insemna bu-curiile i suferintile tuturora, de mult nu se mai scriau demesterii rabdatori i minunati frumoasele manuscripte biseri-cesti. Zidurile bisericii maiestre crdpaserd, coperemIntul cazuse,turnurile Inalie amenintau risipa, cel de la poarta se ruinase,trapezariile arsesera si copaci crescuse de-asupra", pivnitile seastupaserd, cladirile Incunjuratoare eran parasite; vremile grelefacusera sd se Instraineze mosiile i sa se Imputineze odoareledistruse sau furate de joimiri i Cazaci.

Inca fiind In Scaunul din Iasi, calugaruI putnean se gindisela manastirea de unde plecase In fericita si srinta lui cariera.El asigura pe calugdri, cari se temeau ca gloriosul lor lacas,decazut cum ajunsese, sä nu fie prefacut Inteun mitoc al Mi-tropoliei, Impopord din non chiliile deserte, drese zidurile,Intari turnurile, curati pivnitile, aduse apä, ref acu trapezaria,cuhnea, chiliile, biserica, pitaria, Inmulti prin daniile sale

viile, harazi icoane i,scumpe odoare, dadu glas iardsistravechiului clopot Buga, al carui dangdt rasunase la urechilemarelui ctitor In ziva stralucitoare a sfintirii, cu trei sute deani in urma: noastra dreapta agonisita", scrie, la 2 Ia-nuar 1756, acest din urmà dintre marii ctitori ai Putnei, toataam pus-o la Inoirea acestii sfinte manastiri 1"

Niciodata cdlugar n'a dus o viata mai tacuta, mai instrai-nata de lume, mai multamita In singuratatea-i plina de Dum-nezeu dealt. monahul Iacov I-iu, proin Mitropolit al Moldovel

Sucevei. Din chilia lui nu iesi nicio protestare, nicio pirA,nicio parere de ran si nick) rugaminte. Trecura astfel optspre-zece ani i trei luni, In care el n'avu gindul la alta decit la

1 Uricariul, XIV, p. 182 §i urm. Cf. narturisirea lui VartolomeiuMazareanu, hi Melhisedec, O visitó, p. 241.

Literatura zeligioasa In perioada a doua 597

Dumnezeu, cdruia-i Inchinase albele sale bdtrineti fdrd. de pd-caie i poate la acel mare si sfInt intemeietor de tard caredomna de aici, din aceste negre s't Inalte ziduri, din mormintulsilu de trei ori secular, intreaga desfdsurare a istoriei Moldovei.

Se Imbolndvi -In primdvard anului 1778. Cinci zile, simtin-du-se aproape de sfirsit, el trdi ca schimnicul Eftimie. Sestinse In ziva de 15 Maiu, uitat de contemporanii sai, dar ld-sind pentru urmasi amintirea Jimia din cele mai curate vietiomenesti ce au fost trditel.

Prin Ingrijirea Itti Iacov lumina se aprinsese iardsi in ind-ndstirea Putnei. Si din aceasta seoald de mAndstire iesi un cd-lugdr care fu un harnic lucrator, un copist neobosit, un tradu-cdtor zelos de docuntente si de cdrti religioase si profane si-ceia ce nu se bdnuia Inainie un spirit inalt si o inimd cAldu-roasd, unul dintre aceeia prin cari vOrbi timpurilor de urni-linta spiritul Intelept i eroic al vechii Moldove. Acestcare nu s'a iniiltat niciodata la un Scaun arhieresc, e arhiman-dritul Vartolomeiu MAzdreanu.

Vartoknneiu intrase lu mAndstirea Puina inca de pe vremeaMilropolitului Antonie 2. Sttpt Iacov I-iu, el ft numit arhiman-dril si capad de la Mitropolie, la 20 Mart 1757, odatä ca sta-retul ski Calistrat, -dreptul de a purta vechile podoabe arhie-resti ale mAndstirii, In timpul slujbei 3. Mitropolitul fi trimise,la 1757, In Rusia, cu acelasi staret Calistrat i cu dilugdrulMihai de la sihdstrie, pentru ca sd adune daruri la Chiev4.Se Intoarse de la Petersburg aducInd cu sine optzeci i esede icoane, douä prapuri, oddjdii i cdrti rusesti i slavone pen-tru cetirea i Indeletnicirea sa ca traducdtor 3.

Noul Mitropolit Gavriil Il fdcu egumen de Solea, si In aceastdsituatie se gdsia el d'Id fu ales, la 1769, ca membru al depu-

V. Melhisedec, I. c.; Arch. rom., II, pp. 309-18. Intarirea pa-triarchalA a lui Gavriil, in locul lui Iacov, in Arch. rom., I, pp. 204-5.

2 Y. testamentul sau, analisat mai departe.3 Uricariul, XIV, pp. 179-80; Melhisedec, O visita, I. c., p. 216.

Inainte, starqul Sita fusese trimes in Muntenia si se intorsesecu o mie de lei; Urechia, Inscriptii, p. 53 si urm.

Arch. rom., I, p. 262; UrechiA, in An. Ac. Roni., seria a 2-a,X, sect. ist., p. 183 si urm.

598 Istoria literaturii romkesti

tatiei moldoveneti atre ImpN.rrtleasa Ecateriva 1 Plea din ml-nAstirea sa, pe care o gdsise In neorInduia15. §i n'avea cu ce oindrepta, la 26 Decembre 1769.

In Petersburg ajunse la 9 Mart din anul urmgtor. In ziva deFlora avu loc primirea solennnä a deputatilor moldoveni §imunteni, §i cu acest prilej Inochentie de IIu§i tinu o oratie",pe care i--o redactase poate egumenul nostru2. Plea. din Pe-tersburg la 27 Iulie Inarcat de daruri pentru mAnAstirea sa,intre care o luxoasg. evanglielie §i treizeci §i §epte de al* sla-vone t

La 1771 gAsim o plingere a lui Vartolomeiu egumenulplingere care provoacä delegatia din partea Divanului a

lui Dosofteiu, episcop de Rd(16.uti, §i a lui Ienachi Canta, la22 August4. Il mai arldin §i Intr'un document din 1775. Ca unom Invdtat ce era, el primi titlul de Indrept6lor al §coalelordomne§ti, episcope§ti §i mAndstire3ti a Mollover, de inspectorgeneral, cum am zice, pe care-1 pAsta. §i dup5. ce Bucovinatrecu In stApInima Austriei'.

Noil slApInitori ai puírii celei mai bogate In mAnáistiri, Inamintiri de glorie a Moldovei, facura ceva pentru cultura ei, Inonce cas mai »mil §i mai apecle de cum facusea In Banatuloltean. Se stabilira dota §coli nemte§ti, in care se InvAta §.1moldovene§te", la CernAtitt §i Suceava, se adauserii la ele pa-tri' §coli nationale" romIne, care trebuiau srt dea dasali pen-tru §colile de sate7. Insk alitturi de acesle coli oficiale, caredädeau culturk aspindiau cuno§tinte, dar afau ajutat Intru ni-mic ivirea unei literaturi rom5ne§ti In provincia deslipitA

CeilaIti efait Inochentie, episcopul de Ilui, Benedict, egumen deIvioldavita, i Ienachi Mito, biv Vel Spatar. V. .1.rch. Rom., I, pp.116, 262 i urm.; Urechià, /. c.

3 Arch. rom., I, p. 197 i urm.3 Izvoarele citate, care se razimd pe descrierea de calatorie a lui

Vartolomeiu insusi. Cf. Uricariul, I, p. 171 §i urm.4 Bibl. Ac. Rain, Doc. Trib. lafi, I, p. 3.

6 Xenopol, Callimachii, p. 250.6 Urechik 1. c., p. 208.

,.In diesen in den dentschen Schulen werden Moldatter für dieNationalschulen tinterrichel, deren auch bereits vier angeleget sind,und nach denen sich nach und nach die Trivialschulen bildee;Hurmuzaki, VII, p. 471.

Literatura religioasg in perioada a doua 599

care _fu multà vreme, Marte multa, pierduta pentru noi suptbate raporturile, alaturi cu colile Imparatului persistauvechile scoli manastiresti, in care se Invatau mai pt4inc lu-cruri, dar In alt spirit, Inteun spirit mai folositor si maipretios pentru. noi. In 1778 vedem pe Mazareanu tinind laPutna o scoala pentru preoti, la care era ajutat de un dascalde psaltire, Ilarion, care invatase la Patmos1.

Interna tarziu, pe la inceputul unui nou seco!, Mazareanuparasi, in fine, Bucovina si, asezindu-se la Roman, luk con-dttcerea Manastirii Precistei dii acest oras, unde-1 gasim la1800 2. Trebuie sä fi fost foarte Mitin la aceasta data si, Incàde la I-iu Ianuar 1779, el 'si redactase testamentul, princare-si lasa mica avere manastirii Putna, In care fusese eres-cut 3. Nu stim cind a murit.

Activitatea !iterara a lui Mdzareanu a fost toarte Intinsabogata. A tradus carti religioase din slavoneste i ruseste4:Cuvinte din prologul moschicesc pe nowt lunr, Canoane dela pavecerii pe opt glasuri", Crinii Tarinei" 5, Ioan Scara-sur, euvintut lui Ipolit", Dulce invatatura."(, etc., Orin-duiala chipului celui mare ingeresc", tradusa din ordinul Mitropolitului lacov In Iarmar 1768 7, Patimile St. Gheorghe",un Panahidic sau slujba cea mare a paraslasulai", din or-dinul epiScopului Dos )fteiu de Radauti, la 1778 8. A talmacitopore profane, precum Calendarul pe 112 ani", o parte dintr'o

Urechia, 1. c., p. 2)8. 0 diploma datg dc el §i In Urechig,Miron Costin, Opere Complete, I, pp. 681-5. Cf. acelasi, 1st. Rom.,I, p. 945, nota 1.

I Ibid., p. 233, nota.S. Fi. Marian, in Revista politicd din Suceava, 1889, N° 7; re-

produs in Urechia, 1. c., p. 983, nota 2.4 EKa membru al Academiei Teologice din Chiev; Urechig, I. o.,

p. 208, nota 2.5 Pomenite In testamentul sgu.6 Urethig, 1. c.7 Urechia, Inscriplii, p. 53 §i urm.

Scris cu binecuvIntarea acestuia, iar cu cheltuiala protoiereuluiradgutean Teodor. Mgzgreanu se nurrieVe pe sine mult pgcgtosularhitnandritul Vartolomei Madzerianul". V. ms. 297 din Bibl. Ac.

Rom.

600 Istoria literatura romane§ti

geografie ruseasa din 1770', un leatopiset rusesc, tradus In1766, al carui autor e, ni spune Milz5reanu, monahul NicodimGrigorovschi din tara moschiceasa..., om foarte iscusit la In-vAthturA" Fabulele lui Esop, Apoftegme, etc.

A scris o scurtA Insemnare a cAlittoriei sale de a doua InRusia. Insemnind însä numai popasurile, prinzurile i eveni-mentele mai Insemnate ce i se intimplara3. Ceva mal intere-santa devine mergerea drumului nostru din Moldova la Pe-tesburhu" numai atunci cind autorul ei se mirl, ca, Inaintede dinsul, un preot Mihai Popovici din ,Banat, lnaintea spec-tacolelor cu totul nea§teptate ce i se InfAti§arA. Astfel, clndmerge In rAngeria adecä gr6dina de earn5.", cind vorbe§te demenageria imperiaM cu paseri, pApAgai, i eorbi de Anglie,

canari", fArA A. mai pomenim de ni§te pasen i ce le zicfazeni"; clnd se duce la teatrul Curtii: fiind cintlri multe,frantuze§ti §i taliene§1i, cintind telele; iar mai -ales o fatA cuun minunat i nespus glas" 4.

Arch. rom., I, p. 243 §.1 urm.2 Als. 758 al Bibl. Ac. Rom. Iata-i tiUuI complect: Letopisati

talmacit de pe rusie pe timba moldoveneasca, in santa manastirePittna, in miele prè-linnitiatulta, de 1-frisios jubilar Dornn, GrigorieAlexandru (Mica Voevod, fiind Mitropol:t Preosfin(ie Sa chiru chirGavriil i episcop Radatitului Preosfintie Sa chir Dosafteiu, dinHvna §i clieltuiala cinstitului ieromonach chir Varlan, dicheul sfin-tii manastiri I3isericani, prin osteneala prè-smeritului Vartholomeiarhimandrit sfintii manástiri Putnii, In anii de la Hristos Mintuitoriul1766. Noemvrie". Un fragment din acela§i Crouograf', scris deDaniil ieromonah, In santa manastire Caldarganii, 1803", for-meaza No 166 din Bibl. Ac. Rom. Alai insemn, pentru a complectalista din volumul I, aceste cronografe: ms-le 10, 14odata la Museu(tip Danovici , 328 °data la Museu tip. Dauovici pe scurt), §i No.1385 de la Ac. Rom. Acesta, tradus din ruse§te in secolul al XVII-lea, trece la 1453 la Istoria Rui1or, mergind pana la Mihail Romanov§i moartea Sf. Sirghie. Si boierul Scarlat Gradigteanu a inceput atraduce pe la 1721 un cronograf din grecegte (ibid., ms. 1414).

3 S'a apara in Arch. rom., I. c. Cf. Urechia, I. c., p. 220.si Arch. rom., I, p. 249 §i urm. Mazareanu ni se plinge el a fost

bolnav, de fierbintelele foarle mari" ce erau In Iulie, i ca a chel-tuit treizeci de lei cu doftorii. De caldtoria asamanatoare a preu-tului banatean Popovici, care merse In Rusia In acela,sitimp ì mentioneaza ciliar pe Mazareanu, vom vorbi la Banateni. Amtiparit-o In ziarul Tribuna Poporalui.

Literatura religioas6 in perioada a doua 601

A adunat apoi §i scris Condici ingngstire§li, care sint dincele mai frumoase ce ni le-a lásat secolul al XVIII-lea, traducind

compilind deoebitele documente §i precedind lucrarea deo prefatg. Avem asifel de la dinsul o Condial a ileunoruluil, oCondirá a Voronefului 1755 , tipáritit de preutul Marian2,una a Solcdi, scrisg. in 1772, cu o prefatá, in care se descriedi:11°6a la Petersburg, §i cu o viatä a lui Stefan-Vocig.

scoasg. din litopisetul tara Moldovii" un Pomelnic alMoldovitei, din 1775, in prefata cgruia egtunenul mánastirii,Benedict, i el unul din deputatii la ImpArdteasil, ni spune cá.1-a lucrat, adgogind i numele Doamnei noastre" Ecate-rina, dupli unul din timpul lui Alexandru-cel-Bun, de la1117. §i dupli un altul, cu ajutorul unui dascál" de forta luichi Vartholomei" 4. Se mai mentioneaza de el §i Condica

SI. lile, tot din Bucovina.5.In 1761, pe cind egumen la Putna era Pahomie §i Milropo-

litul lacov filia de un an de zile retras in chilia sa de linggVariolomeiu primi de la acesta misiunea de a serie is-

loria mangstirii, pe care o terming. la 1-iu Mart din acest ann.Pentru panca mai l'eche, epoca lui Stefan-cel-Mare, Mg.zg.-

real-tu intrebu;nta letopiseptl tg.rdi Moldovei", lucrarea lui Ni-colae Co1in. Pentru lu tgul timp ce se intindea de la inceputulsecolului al XVI-lea pánä la imprejurarile ce le vgzuse petre-cindu-se, sarhimandritul se adresä calugarilor mai biitrini 7.Iar pentru aceste din urmg. evenimente prada RuOlor In

Ms. 111 al Bibl. Ac. Rom.2 Suceava, 1900, in 12.3 Analisatg In Arch. rom., I, p. 262 si urm.

Dascgl ca aceala, adecg Presfintie Sa chir Vartholomei Madze-rianul, arhimandritul, carele Impreung cu minea s'au nevoit In multedzilea, au 'Amura, au alatuit, au talmacit acestea doao pomialnice,chipa orinduiala ce arata mai gios"; Bibl. Ac. Rom., No 92L Ms.47 din aceia§i bibliotecà nu e scris de mina lui Mgzgreanu, c6ruiai se datoreste numai inceputul de dialog contra adungrilor", caremIntuie lucrarea.

5 Hurmuzachi o comunicase lui M. KoggIniceanu, Impreuná cu aVoronetului. V. Arch. rom., I, p. 274.

Istorie pentru sfinta milngstire Putna." Analisata de Urechig,In Inscriptii, 1. c., p. 53 §i urm.

7 Ni-au spus pgrintii", serie el; ni-au spus unii din pgrinti"; altipgrinti ni-au spus", etc.

602 lstoria literaturil romlne§ti

1739, ruinarea manastirii In 1755, decaderea ei treptata si re-formarea ei de catre Mitropolitul Iacov, el Scrie din amintireaso, ca un contemporan.

Cunoastem dula din manuscriptele de cronici moldovene co-piale de Mazareanui. Pentru unul din ele cel putin, el paresa fi fost si un adaugitor, de oare ce manuscriptul ,cuprinde,de la Grigore Matei Ghica incoace, i oarecare notite originale,fara o directie pronuntata2.

Ca unul ce fusese amestecat In afacerile politice pe timpulocupatiei ru,esti, ca unul caruia-i placea sa colectioneze i sacopie, Vartolomeiu trebuie sa fi fost acela care a primit de laguvernul rusesc insarcinarea de a aduna la un loc principa-lele corespondente din epoca administratiei Divanului, pre-cuir o asemenea insarcinare o primise i o adusese la indepli-nire In Tara-Romaneasca un lpier mare, amestecat si el foartemult in N'Alca ruseasca, Mihai Cantacuzino Bant113.

Din aceasta. Condial se cunosc dona exemplare.Unul a servitlui Kogalniceanu, care a tiparit acele corespondente moldove-nesti in _1rchioa ronicineascP : era o copie a lui AntohieSion. dupa o alta a Logofatutui Mitropoliei din Iasi, Grigoras,acel harnic copisl, care a ajutat si pe Wolf in cercetarile lui3.Celali se :11'la in posesiunea lui C. Erbiceanu.

Ambele manuscripte cuprind, atara de corespondente'le ci-tate, si niste cuvintari morale sau patriotice, niste disertatii re-torice despre rabdare i cinste, despre situatia culturald a Ro-minilor, despre starea teranului si, In fine, un panegiric al luiStefan-cel-Mare.

Toale sial de o rara friunusete si energie de forma; cele ceprivesc poporul nostru sInt de o uhnitoare Indrazneala si deo falnica l'Aliare de suflet. Cine sa fi putut scpie, In asemeneatimpuri, cuvinte de o astfel de putere, hile° forma atit de

Ms. Climescu, analisat mai sus, §i ins. 238 al Bibl. Ac. Rom.Cf. Serb. col., p. 270,

2 V. UrechiA, Milzeireanu, pp. 222-3. Adausurile au fost relevaleptiblicate de Urechig, pe p. 230 §i urm. din cercetarea sa.

V. mai departe, t. III.T. I.Arch. rom., I, pp. 102-3.

Literatura religioasa in perionda a doua 603

mkiestria? E o Intrebare care s'a pus mai rare ori de cum arfi meritat importanta lucrului.

Cine a scris aceste mintmate rinduri, cine a spus acele mariadevkruri §i a readus In mintea contemporanilor s6i acel maretrecut trebuie sä fi fost un cArturar In toatà puterea cuvintului.Un cArturar biseericesc mai curind decit un laic, cici e de mi-rare ce curatA e limba de grecisme §i turcisme, poate ceamai curatl limbä din vre-un monument literar al secolului alXVIII-lea. Perioada largA, bine proportionatI, maiestoasil, ni a-ratà ea pe un om care cuno§tea mari modele literare.

Nu numai ck retorul necunoscut atacà violent viciile boie-rimii decitzute, nu numai cui se atinge de puternica asocia-tie politick a speculantilor greci din Constantinopol §i dinadministrapi, nu numai cd amenintui pe cei putrezi i rli cu oInsAnk.to§ire singeroask. a Moldovei prin toporul teranului, darel 4i exprimd §i ura pentru tiranii turci: acea groaznicd

ImpUrgia turceasck."1. Inteuna din opetiele sale, eladuce inainte, pentru a-i face sk.' osindeascl starea de lucruridin timpul sau, pe doi strkini, carora li dui numele nemte§ti deCristian §i August in. S'ar putea obiecta ca acestea 'n'ar a-junge pentru a tic race sk.' admitem ca Rominul, bunul §i patriotul Romin, care scria hunul cutre Stefan-cel-Mare §i sa-lira contra acelor ce-i fdceau de ocarà neamul vi-i risipiaunebune§te mo§tenirea, era un Ronfin de supt stApinire cre§tind,un Moldovean care nu era supusul Domnului, un Bucovineanprin urmare. S'ar putea Zice iaräi cit o legdturä iigurd nureiese intre entusiasmul pentru partea eroicit a istoriei noastre,de care dä dovadk. retorul, §i Infre situatia de pazitori aivechilor morminte strkbune, cum erau cklugdrii din mAnksti-rile intrate prin jaful din 1775 In posesiunea pioasei ImpkrA-tese cre§tine.

Dar chid cunoa§tem scriitorii cari represintk literatura romk.-nrLscA pe acest timp In Moldova, putem afirma cu sigu, antacui nichmul dintre din§ii nu era in stare sl scrie Panegiricul luitefan-cel-Mare sau Cuvintul anal (eran ccitre boieri. Aa ceva

putea sui se inchege In sufletul skrac, In fiinta meschinit a lui

P. 36.

604 lstoria literaturii rom6ne.gti

Ienachi Kogalnic,eanu, a lui Canta, fruntasii piici ai unei epocede scddere?! nixä indoiald cd. nu.

lar dovada hotdritoare ca mdcar satirele sociale, cum cred cd s'asuggertat, sint datorIte lui. Ionic.Täutu1, mort la Conslantinopol,totusi un cunoscut represintant al curentului de prefacere Insens apusean nu s'au adus

Altfel e Insd cu Vartolomeiu Mdzdreanu. Acesta era untleprins Cu limba desdvirsità a traducerilor religioase din

aceastd vreme. Acesta era un istoric, care de atitea ori copiaseletopiselele, care de atitea ori le prelucrase, care de atitea orirdscolise prin cenusa de amintiri ale bdtrinilor, asteptind olicdrire de mindrie din trecutul stins; acesta-si petrecuse tine-reta la Putna, in aceastd crania. vie, In acest cintec de bi-mint-A sdpat In piatrd. Canta si Kogalniceanu auziserd de la In-ceput copii de casd sau boierinasi ai unei Curti intrigante sauc,onrupte, nimicuri de ietac soptite inteo romaneascd amestecatdca podoabe grecesti; auziserd lucruri banale, vd.zuserh un specta-col care, cu toata vesteda lui pompd, nu mai putea inspira ilium-rui ginduri Inane sau sentimente mindre. Gindul li fusese tot-deauna la functia pe care o pierduserd sau la acoja pe care voiaus'o aibd. Niciodatd o simpld alusie In bietul lor izvod fairdcdldurd, care sa ni ardte cd ei se simtiau In comunitate desinge si de aspiratii cu aceia a cdror sabie strillucise la soa-rele biruintii i orbise neamurile vecine.

Mdareanu, umilul cAlugdr, copildrise Blvd mormintul luitefan-cel-Mare. Impreund cu vorba frumoasd a rugdciunii, el

auzise si cuvinte pe care nicio buzä omeneasca nu le spusese,cuvinte ce se desfdceau din lespedea neagrd a zidurilor, carese indltau ca o thmiie spirituald din mormintul acela incdpd-tor pentru atila putere s't mdretie. Unde se putea visa la ce afost Moldova decit aici, In aceastd. &Ulna a Sfintelor? Unde-iplhcea mai bine O. se intoarch spiritului vremurilor viteze?Asupra anti mormint îi odihnia mai bucuros aripile ingerulbiruintilor nemuritoare?

Avem insä si o proba materiald cd Mhzareanu putea sa scrieasa. La sfirsitul Condicii Solcài se condamnd, ca si in Pancgi-ricul lui , tefan-cel-Mare, stdpinirea cea cumplitd. a, Turci-

D. Ov. Densu§ianu, in Viata Nouil, VI, pp. 278-85, a recunoscut in.Iluenta lui Fléchier. Nu e de mirare, discursurile acestuia fiind eu-noseute In Moldova din veacul al XVIII-lea.

Literatura refigloasA In perioada a doua 605

lor". i aici ca §i acolo, trecutul se apropie de present si peireacelui d'intgiu e plInsg. In frase retmate i armonioase: Uncleslut acum Doamnele i fetele lui? Unde este cealaltA boggle alui? Unde este cinstea i toatà slava lui?". i, dacg glasul i seridicA la acest diapason vorbind numai de un principicul dinsecolul al XVII-lea, ce putere trebuia el sà aibg chid ser-bAtoritul era cel mai mare dintre Rominilor 1?

Doug din cuvinte slut traducen i sau imitatii: Cuvintul pen-tru rgbdare" i Epistolia care Evagoras". Ele n'au altg. In-semngtate declt aceia a formei; ele ni mai aratA Inca In scrii-tor un om InvAtat, care alege exemple din antichitatea clasicA§i din Scripturà pentru a justifica solutii morale vechi calumea 2.

Alai rAmin trei: Intgiu Panegiricul. Acesta are, pe lingg me-ritul de a fi foarte bine scris, de a asterne pe lamentatiioriginalitate un vesmint minunat de frase bogale, i unul totasa de mare. E bine pentru onoarea literaturei romgnesti càs'a putut serie astfel intr'o perioadA care n'a fost strdlucitoaresi care a fost putin pretuita. Dar e si mai onorabil cd in tim-pmi de o astfel de umilinti mai era cine A. se uite In tre-cutul cel mare, A. mid In genunchi, nu inaintea unui mareboier, pentru a-i °ere un mansup, ci Inaintea unei mari figuria trecutului pentru a-i aduce ofranda multAmirilor.

Vedeti munai cum Incepe, cu ce larg i puterilic avinti Ince acorduri pline i armonioase, aceastA comemoratie funebrdpentru eroul care de trei sute de ani se odihnia de luptelesale fArg. preget: Ce minte aa de bogatA In ginduri, ce limbaap. de Indestulata In voroave, ce mestesug asa de iscusit laImplinirea cuvintului, sà poatA Impodobi atitea rgsipe a vrAj-masilor, atite sfArmAri de cetati, ante zidiri de lAcasuri sfinte§i. atita Intelepciune a acestui barbat, carele cu vitejie ne-au

cu intelepciune ne-au ocirmuit i, in cit au trAit,nicia noastrg i fericirea au Inflorit §i carele pe toate lucrArilelui cu credinta lui Isus Hristos le-au pecetluit; la rAzboaie bi-ruitor smerit, la pace Domn drept i bu.n, In viata sa din parte

Arch. ram., I, pp. 273-4.2 Au fost tipArite de M. KogAiniceanu, In Arch. rom., I, p. 105urm.

sod Istorla literaturii romAnesfi

credincios adevdrat"1. Tot ce urmeazd In lunga cuvintare nuse arata nevrednic de acest preambul In stil mare2.

O insemndtate istoricd mai mare o are lusa Cuvintul u-nui teran cdire boieri", singura protestare 5crisd, Mellad In nu-mele terdnimii impilate. Teranul scriitorului nostru vorbeste Inadevdr terdneste, cu patosul reservat, cu intelepciunea AJA&foare, cu scurtimea profundd a teranului, care time milite fArdsä o spuie i urdste fard säii strige ura pe toate ardrile, careaduna si asteaptä rdsbunarea ce vine de la Dumnezeu.

El vorbesie, teranul cu graiul frumos, nu numai pentru usu-rarea noastrd, ci i pentru folosul Dumilor Voastre" 3. AmAmas cu totii", spune el, sd ne prdpddiin ori sa venim la odesnAdajduire amard. CA, de cite ori mili de ai nostri, impinsi degreutAtile ce i-au cuprins, au alergat care Dumneavoastrd, ni-mic n'au folosit, ci s'au intors cu lacrimele pe obraz i cu jaleneastimpdratd In inimd. i multi cari au fost mai slabi, de ciuddau si murit, pentxu cd, nu numai cd nimic nu s'au mingiiat dpd'Are Dumneavoastrd, ce Incd si cu cuvinte de ocard au fosiscosi afard, atit obiceiurile pdmintului acestuia s'au schimbat

s'au stricat!". Dar peirea terahului e peirea terii. Nu vaamagiti cd veti rdminea Dumneavoastrd dacà ne vom prdpadinoi; cd, dacd se strica temelia, d.egrabd sd stricìi si casa."

Cunoscdtor al trecutului bim, al trecutului de aur cind intreboier i Oran, intre teran i Domn chiar, nu era o despiirtireholdrltä de clasd, cind toti fiii pdmintului romanesc ayeau a-ceiasi limbl, aceleasi obiceiuri, aceleasi nevoi, acelasi suflet,scriitorul face pe teran sd aminteascd acele timpuri rivnite Inzddar.

nostri ni spunea i pe semne ca asa au fostIn vremile cele de aur cd, de cite ori li venia vre-o nevoeasuprd, greutatea lor era pin venia de arata jaIbile lor la

indatd usurare i m'ingiere aflau, bien teraniipohlea altd, fard numai a boierilor putere sä tie, i boierii nusocotea mai mult i intelepciune i putere i cinste, cit a

P. 31.2 V. §i comparatia de la p. 33 din Arch. rom.: Ca o apA din

inunte sA ne mece, cu multimea ostilor se pornesc".P. 327.

Litereturafreligioasl In perioada a doua 607

auto folosul tdrii. Multi de atuncea din boieri numai pentrustarea terei singari inpolriva celor ce vreau O. o strice si-auvdrsat singele: a carora pomenire pdnd astdzi la noi este cins-titd i sfintd si a cdrora moarte si fapte Incà vd tin pe Dum-neavoastrd de shiteti ceva." Asa erau boierii de odinioard,postal lor era mare in tara, fiind pästorii inirnoi, cuminticruttitori, cari se gindiau la binele terii tuturora, pe chid lacoboritorii lor totul nu e decit un nume desert, o umbrdun fum...". Dar pare sedeau sa petreacd viata lor intr'o o-cdrità lene? Oare sä zdboveau dupd porturi mueresti? i dupaintrecere de a-si face case mari?" Nu, ci se ocupau numai de

suferind pentru dinsa í rdspldtiti pentru aceasta .dedinsa. Aceia, zic, erau vrednici sd se numeascd boieri."adresindu-se acelora ce usurpd acest frumos nume: In lo-curile lor sedeti, dar acel.ea care le friceau ei, nu le faceti.ale lor nume purtati, dar alte cdi ati luat... Cu ce prostietrdiau, cu ce cumpdt, cu end luare aininte; fdra multe slugi,pe uliti printre norod umblau i erau ardtati i cunoscuti,nu din podoabele hainelor, ci din strdlucirea faptelor lor ce-lor vrednice".

Cu simplicitatea, cu hdrnicia, cu vitejia i bundtatea, boieri-mea ldsat i mindria fatd de alte neamuri, care o insufletiain limpur;Je de inflorire. O vreini scumpe, o obiceiuri nepJ e-tuite, unde sinteti?... Niste venetici vä supun, i cu citrt ocardvk linguii i vd cuceriti pe ling dînii, ca sd agonisiti unnume desert, si cum vá stdpinesc, i noi sdracii cum ne pedep-sim!" Dar ce li pagd odraslelor nevrednice ale luptdtorilor ageri

semeti! Ati zidit case mari, aveti niundr mare de slugi moi,iar nu harnici; umblati imbrdcati, Impodobiti ca niste muieri,sinteti MA de bune obiceiuri, In leftice primblati, pink incitsi a merge cdlare nu stiti. Vorba voastrd nu este altd flirdAumai minca mai bun si ce'ti bea. A cinstei pohtd nicisd allá In inimele voastre, nici o stiti ce iaste... Ati pierdut fivoroadal" Imbuibati, vinzind tot, numele lor cel bun si o-

dihna si fericirea trot:nor lor din sate, pentru blidul de linte aldregAtoriei, ei n'aud plinsetele, mustrdrile, dureroasele che-mari Auziti glasurile noastre, plInsurile vdduvilor, a nemer-nicilor suspinuri; nimic nu vg. desteaptd? Dormiti neintorsi

668 istoria fiteratudi romlnesti

In sinul lenei si a trIndAviei. Atila numai sinteti de.steptati casa va ascutiti (Until unii inpotriva altoral..."

Si ce miscatoare sint glasurile acelea ce se aud si pe careboierimea nu le ascultA, impietritA In multdmirea ei egoistA!In sfIsietoare tonuri se tinguiesc cei ce, suferind, nu vAd zi maibunA inaintea ochilor: Ce am avut, am dat tot: aceicumpliti vin de ne leagd muerile i copiii si pe noi in totchipul ne ocdresc, ne sudue si ne usturA in bOt6i, cit ne-amsOturat de viatA... NInä am avut, am dat; aceasta am sfirsit,dar nu ne cred. Ne bat ca sO dAm ce nu avem; si de ulule?La \ oi venim, nu ne ascultati; acasd, de aceste cazne nu pu-tern trAi. lar voi nu numai cA nu ne cOutati, ci Ina In totfeliul ne ()drip i, socotindu-ne In rindul dobitoacelor, ziceti:Mojicii n'au minte, nu le trebuie nimica: ce au, sA cade sAli se a"

Si Incep acum mustrArile, din ce In ce mai aprinse i maiaspre, ale celor ce muncesc fArA drepturi contra celor ce audrepturile färà sà munceascA, färä sä formeze mdcar, nemun-cina, Mama zAdarnicA, dar strdlucitoare i aleasd, a societAtiiromOnesti: Voi nu srateti din alt lut ziditi... Fiind oameninoi, trebuie sä avem cele trebuincioase... Unde sd se auzAvre-odatA mill In pAmIntul acesta?... Acuma, pentru ca sA-si aflecineva dreptatea, trebuie sI pldteascd. De ar strdluci ca soa-rele adevIrul, fAra de dare sA intunecA... Sinteti cuprinsi deminciunl i \TA vedeti cu atita porniti insivA unul asupra al-hija. De spre aceasta parte, cine ar asculta, ar veden cei maiharnici i neadormiti. VA asAmAnati cu Dumnezeu: putin au ra-mas sk cereti sà vO tdmiiem. Si, de ar fi vre-o statornicie Inslarea voastrA, nu ni-ar fi nicio ciuda, dar sinteti voi su-pusi u.nor IntImpldri. Cdci prea multi din neamul boieresc as-tdzi tArani, de trag cu mine in jugul dajdiilor, Ii tiu... De o-sindk nu vA e fric5., cOci pe semne nu credeti cif este Dum-nezeu rOsplAtitor faptelor tutulor si mai cu denadinsul Impotri-vitor mindriei... Vouà nu \TA pasA. Cheltuiti vremea In ben-cheturi, atuncia cind noi murim de foame. De este asa dupAcum prepunem, sà stiti cA, mAcar cA sintem Impel, cum ziceti

Exact asa ataca boierimea intr'un poem satiric, grecesc, AlexandruCalfoglu, vre-o dotiazeci de ani mai tärziu; v. An. Ac. Rom." pe 1916,p. 15 si urrn.

Literatura religioasá in perloada a doua 600

yoi, l'Araniinte, noi singuri ne voin ap-Ara; ca totdeauna noi pu-tem mai mult, dar n'am socotit c trebuie sà facem cum putem...Destul. PAng. aicea. Rabdarea mai mult nu poate. Ori ne facetidrept ate, ori ne vorn lace. CA bátrinii nostri ne povestea cA,

stiu, de mult oarecind, de asemenea s'au fost buicit boierii;au fost pierdut orinduielile cele bune; toate mergea dupg.rerile lor lndreptate. Si ne zicea: pinA n'am cruntat topoarelenoastre In singele lor, nu ne-am pus la cale".

51 pAnti. la sfirsitul acestor timpuri inimile nu s'auDar topoarele nu s'au cruntat, i dreptatea a rAmas Incà sä op.c5. vremea viitoarel.

Conespondenta dintre Augustin si Cristian, despre moravu-rile din principate cuprinde patru scrisori. Trei sInt ale celuid'intAiu, venit pentru a studia tara In Moldova, a patra e unriíspuns trimis din Bucuresti, unde-1 aduseserl aceleasi scopuri,de Cristian. In ele toate e vedea acelasi spirit care dominAFuvintul teranului, aceiasi urà contra boierilor decAzuti si demo-ralisati, contra Grecilor, complicii lor In exploatarea terilor.

Intliu, Augustin vorbeste mai mult de conditiile generale decultura. Sint detestabile. Oamenii nu stiu nimio in aceastA tarA,niel cine li-au fost strAmosii, de i s'ar putea mindri cu a-cesta... A, de n'as fi stiut cà tara aceasta oarecind s'au nu-rnit Datia si cA, dupà risipa Datilor, Traian a trimis aicia be-jAnii din Rim de s'au asezat, cit de la ei, pentru sinei, OitdInii ar fi stiut." 5i, pe lingl nestiintd, se adaugA despretulpentru cunostinti, hotArirea de a* nu invAta. La neamul acestaal Moldovenilor, sau mai virtos la aceastA amestecAturl de nea-nuni dupA pArerea mea nu sA poate pánA acum a O.acure nicio tocmealà, cdci, precum am zis, nu sint iubitori de'Indreptare, ci fiestecarele din s000teala i mintea sa îi lacecanon, pe care, bun sau rA.u, fArA alegere 11 urmeazA." PA-rintii nu creso pe liii lor In traditii de culturA, chiste i mo-ralitate, párindu-li-se cA lucrul nu e trebuitor: De cind am

I CuvIntul voi sA-1 publics KogAlniceanu, In Arch. torre., dar afost oprit din pricina unor stavili cam grele", pp. 103-4. L-aeditat C. Erbiceanu, dupA msul sAu, In Arch. soc. st, i lit, din lasi,IV, p. 3Z7 ì urm.

39

610 Isioria literaturil romAne01

venit aicea, n'am auzit vre-un p6rinte vorbind fiului su celece aduc folos duhului. Ce sg. peale dar ngdgjdui de la ni-stetineri a cgror pgrinti, lgsindu-li slobod friul patimilor, sluttrasi In iuteala desmerdlrilor, neindreptindu-li-se sau °prin.du-li-se porneala tineretelor... Aceste le vg.z si gem de un neam,privind niste mlgdite din care s'ar putea face cei mai alesipomi", patriot RomIn e si acest Neamt Augustinl, si crescnodoroase, ciotoroase strimbe, nefiind curdtite sau lndreptatede cineva. Tinerii neamului acestuia, dupg. cit pricep, la pa-trusprezece i cincisprezece ani Inv* a ceti, iar nu i obiceiuricurate. Iar, de aici incolo, cai, strae, podoabe, ibovnice, lu-cruri stricgtoare i unte. Totu.si adeveresc, aci am fostla vorbä cu multi dintrInsii, cà cuvint care sä poatä arglastarea de minte n'am auzit. Toatä vorba lor numai asupra ce-lor mai sus zise lucruri sg. face, cu atita mai -urn, cu citnu-si opresc gura de la cuvintele cele de ocgri, de basmele celepline de scirng.vii." Bg.trinii nu se deosebesc decit prin maimulte cunostinti practice de cei tineri; cu totii au singurul cultal banului de au ajuns a zice: are bani, i toate slut bune",

ca urmare, strginii stapinesc acest neam Mx% vigoare i cu-rg.tie moral. 1.

In a doua scrisoare, se revine mai mutt asupra tinerilor mol-doveni, cari nu slut de loe crutati in aprecierile satiricubii,indignatului cgluggr i dascgl. Sint descrisi ca zavistiosi, cle-velitori, in scurt, cu greu este a-i deosebi de nistedobitoace". N'au respect de bgtrini, n'au omenie fatg. de ceimai mici decit dinsii; tot gindul li este la functie i la clstigulpe care ea-1 procurg celor färä constiintd.

Consideratie n'au pentru cei ce o meritt Ce mà wit eu lacularele de cutarele, cä eu încä slut boier i la familiel Nielvoiu s1-1 §tiu." De cetit, nu obisnuiesc sä ceteascg acesti minu-nati tineri: In limba lor cArti nu au sí, cite au, niciodatgnu le c,etesc, neavind nici gust de cetit, care este zgbava ceamai deesfgiatä si mal folositoare ce poate avea omul." Ca-lgtorli nu li place sg. facg: Afarà de aceasta, din tara lor nu ies,ca sä vazg. aiurea InvgtAturile i propopselele ce le lipsescsg. sg. Indemne a le urmr.

1 Tot a§a i Calfoglu, /. c.

Literatura religioasa in perloada a doua 611

Cristian, care n'a avut încä timp formeze o pArere InBucuresti, cere prietenului sgu Mmuriri asupra acelor 4trAinidespre cari fusese vorba in scrisoarea Inaia. Augustin li ex-

sint Greci, oameni de nimic", cum li aratä etimologiacuvIntului 1! Sint oameni vicleni i räi, mici la inima; seapuc6.. de toate i putine ispilvesc. Slugi InselAtoare, sapinitirani, la primejdii fricosi, la norociri semeti i mindri, la luatlacomi, la dat scumpi, prieteni vicleni, vrAjmasi nelmpkati".Ei fac pe misitii In desele cumpgrN.turi de Domnie, eind n'otirguiesc pentru d1nii chiar; une ori se alcAtuiesc in tovdrAsiepentru acest negot. Pe Chid, la Constantinopol, ei slut robii ceimai Injositi ai stgpinilor lor, Turcii un Ismaelit cel maiprost Ii poate bate si a-i ocgrl" ei tin In friu In princi-pate pe miseii boieri indigeni, cari se supun unor asupritori

dominatori ca acestia, lepaddturi de oameni"2.$i corespondenta celor doi strAini are un merit mare is to-

ric i literar; acel de a fi cea raai puternic4 Infierare venitd,din partea unui Romin, a intregii clase dominante greco-ro-mine din seeolul al XVIII-lea si acel de a fi cea tnai bine scrisAdintre putinele opere curat satirice ce ni s'au pdstrat din a-ceastA vreme.

Satira, alegind punctele mai WitAtoare la ochi, deosebind ne-ajunstnile mai ridicule sau mai revoltAtoare, puindu-le pe a-cestea In luminä, exagerIndu-le prin verv., prin indignare sidurere, nu a un tablou complet, de o rece si tiintificà exac-titate, despre societatea contra arda se indreaptA. Dar 'meni-re nici nu este aceasta. Ea trebuie sum provoace ura cetitorilorcontra unor rele care In lumea lucrurilor nu sint ant de evi-dente, i poate chiar atit de pronuntate. Pe urmA, e realitateatrecutI prin firea milli poet, vd.zutum Cu adincii s51 ochi, carimgresc, exprimata cu vorbele lui puternice, care Inaresc ade-vhrul. Nu e o minciunl, nu e o falsificare a adevKrului, cl ollmurire a lui, o prevedere a adevIrului viitor, daca nu se vor

Acest cuvint care ramleneste grecare va sa zica a trAi ca unom de nimic."

2 Cuvintul a fost tipärit de acelasi editor, in aceiasi revistA, IV,p. 437 si

612 Istoria literaturil romAne§ti

pune piedeci desvoltdrii mai departe a neajunsurilor com-Mute.

E un adevd r mai adeviirat deed adevdrul.Pentru istoric, societatea romdneascd din secolul al XVIII-lea

n'a fost tocmai asa, In cele mai rele timpuri, Intre altelepentru aceia eä o societate astfel alcdtuitd nu poate

se sfaimä lute° catastrofd. rdspldtitoare. 5tim eä erau pe deeltimp bdtrini foarte reespectati, Mudcä meritau sä fie, tinericu totul cuviinciosi1 iubitori de cdrti, tineri cari traduceaulucrdrile literare ale strdinilor i mergeau la dinsii visitezesau, adese ori, sd. Imprumute de la dinsii o Invdtdturd eu-ropeand. 5tim cä existau traditii morale In multetraditii morale pe care am fi bucurosi sä le avem acuma.Stint cd erau boieri patrioti cari nu se Impdcard niciodatd cuDomnia prin strdini i tim lard* cd erau printre acestiaoameni vrednici de stimd, cari iubiau a doua lard a lor, unde-sipetrecuserd atitia ani i aveau atltea legdturi de Inrudire, deinteres, de prietenie chiar. Dar tabloul lui MAzdreanu, carear fi fals penfru un istoric de astdzi, .au e fals pentru dinsul:asa a trebuit el, cu sufletul lui de Cdlugdr cinstit, cdrturarpatriot, cu ochii lui orbiti de gloria trecutului, asa a trebuitsà van. presentul. Opera lui e deci, literar vorbind, o operd sin-(*rd., o operd cinstitd, deci o opera' de adeudr

MA2Areanu a fost, In ceia ce prive§te originalitatea Spirit:OW,

1 Dupà 1760 avem: Evanghelia tipArita de tipograful Grigore suptMitropolitul Gavriil, la 1762; o Antologhie (PO supt C. RacovitA,Arch. soc. st. si literare din Iasi, VI, p .311; un Ceaslou din 1763.,Bianu i Hodo, I. c., 160; Buciumul lui Codrescu, I, p. 478; unMolitvenic din 1764, care incepe tipAriturile monahului - Evloghie,tilcuitoriul printre Psalmi" Bianu §i Hodos, l. c., p. 171, no. 347),cunoscutul dascAl de slavone§te, Inudtätura sau indreplarea pdcdto-Oar, din 1765 si 1768, tradusA din grece§te (hitAia edilie cu fal-sul loc de Timi§oara ; o Inuit-N-1,1rd arhiereascii tipAritä la 1770ibid., p. 194, no. 370 , ori 1771, cum afirma d. Gaster dupA o co-

pie manuscriptg, In posesiunea sa, Gesell. der. rum. Litteratur, p.309 . Tot supt Gavril Calimah: Psaltirea de supt Grigore Alexan-dru Ghica Intru Intiia Domnie a Mill Sale", spune naiv titlul,In 1766. In ea vorbe§te Mitropolitul §i de tipografia ce a fAcut-o:MAcar cA In lipsl, dar, nebAgInd samA de multa cheltuialA, amflcut a noastrA tipografie". V. §i mai sus.

Literatura religioasA In perioada a doua 613

fecunditalea inteligentii i inaltimea vederilor, farà indoialdtkiul cleric cugetator din timpul su; supt Mitropolitul Limya lucrat ca ajutorul literar al acesliiia, care nici el nu era strain demestesugul scrisului. Dupa' retragerea acestui Mitropolit, el a

ramas singurul carturar bisericesc al terii, i putina activitateliterara desfasurata. pe Hilda a lui nu merita a fi push' pe a-ceiai a se bucura de aceiasi atentie.

TABLA DE MATERII

I.

Epoca lui Cantemir.Pag.

Introducere 7L Influenta polonl §l greceascl 25Il. Cronicile brincovene0 66

Literatura religioasa 77Marile compilatii de cronici. Cronlcile lui N. Mavrocordat : NIcolaeCostin §i Radu Popescu. Lucrlri encomiastice O genealogice . 89

Istoriografia romaneascS supt Mihai RacovItA . . 246Cronica lui loan Neculce 269DimItrle Cantemir 310Literatura religioasg in epoca intAlu 459

II.

Epoca lui Chesarie de inmute.Influentele ce se exercità asupra ei. Cultura contemporanti . . 489lstoriografia in perioada a doua . . . . 509Literatura religloasa in perioada a doua . . 509