Biisia respinge propunerile NATO privind infrastructurile aliate în noile lârl membre din Europa de Est

UDM R nu renunţă la dubla finanţare

aaina 3

ţ Agenda/2 \ Roza vînturilor/3 \ Cultură-ştiinţă-

învăţămînt/4 ) Artă-cultură-

învăţâmînt/5 ţ Politică/6 \ publicitate/7-10. f Sport/l 1 ţ Economia/l2-13 i Actualitatea/14 i Eveniment/15

J ♦ Ultima oră/16

P * 5

ANUL IX NR. 1946 ISSN 1220-3203

SIMBAT^DbMifiîiCff 12-13 APRILIE 1997 16 PAGINI 600 LEI

SnihătârVivn ua « »■ r> jwutsI tachîss. Cerul va & «ai moft ooros şţ ■* •'n.’t «. •"."tf’.'i va p Hia 1* o.»* mî pot transfera» m Japoviţâ. SprC scări «tat averse dc mosoare:

-■■*1" j 1 ut cui 2° i C w iia tjx'rj dc vid ft" C

Dumiiuii’ Vrinti va l:>« lcTfVTJ*’n«‘f ’>« rj rr* ext’iM ivtrsfc lie uinsoaît ta oreîe tiipâ- 4p n;i rt^ptruLnli. wm vt»r li tojnpacaWle tu* tek 4Î& şina

(Metordoy de aenidu (UuJUi HKKM\Ntîn padina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabila pentru azi

si:

Nu am învăţat nimic din greşelile trecutului

P.S .D .R . C lu j î l c o p ia z ă

p e Io a n G a vra ,

IONGOIA

ÎOF

flat în vizită în ţara noastră, un reputat reformator polonez a preci-

__zat că cea mai importantă problemăeste cadrul legislativ pentru reformă şi, nu in ultimul rînd, explicarea şi informarea populaţiei privind părţile dificile ale unui asemenea proces. Fiind adeptul reformei rapide (cum este şi cea proiectată, de guvernul Ciorbea) ■ el a declarat că este nevoie de un diagnostic corect al situaţiei, de stabilirea cauzelor generatoare de criză şi evitarea greşelilor din trecui ) j -

CDR şi PD au spus cu doi chiar trei ani înainte de alegeri, că au, lîccarc în parte, o alternativă la guvernare; evident mai knă decît cea a PDSR, care ar fi frîjiat privatizarea şi temporizat reforma. |ntr-o istfei de situaţie era mai mult decît normal să fi fost înaintat noului Parlament chiar în prima lună proiecte de legi menite să plaseze reforma pe coordonate de mai mare eficienţă, să amendeze legile care aveau com ponente necorespunzătoafe noilor idei de reformă, care şi-au dovedit viabilitatea în site state, să aşeze în funcţii importante, de decizie pe cei mai 'competenţi şi cinstiţi oameni.;

Guvernele anterioare âu făcut mari greşeli, nu neapărat din nepricepere, cît din slujirea unor interese de grup; au făcut multe abuzuri, unele cu efecte ireparabile; au fost instalaţi în fotolii ministeriale oameni care n-aveau nici în clin nici în mînccă cu domeniul pe care îl conduceau.

Ştim ce s-a întîm plat pe vremea guvernării Roman, iar d-1 Stolojan n-a. avut ®iun interes de-a învăţa din greşelile predecesorului. Guvernul domniei sale, cu structură FŞN-PNL şi ici-colo un agrarian Şi ecologist, s-a preocupat la vedere de îndeplinirea principalei misiuni; pregătirea îi desfăşurarea alegerilor din 1992, iar în subteran de învîrteli dintre cele mai spectaculoase. - /

Nici guvernul Văcăroiu nu a făcut o radiografie a guvernărilor anterioare pentru

' continuare în pagina a 16-a

Atunci cînd trimitea spre publicare un text care arăta dorinţa sa de a recîştiga bunăvoinţa opiniei publice clujene, Ioan Gavra ştia că la întoarcerea acasă găseşte şi oameni pe potriva lu;. Oameni care, din copilărie pînă acum, au uitat câ părinţii îi sfătuiau, să nu-şi pîrască niciodată camarazii. De la o vîrstă în sus şi de la o anumită situare pe scara socială, pîra ia forma agravantă de denunţ şi devine uri instrument de acţiune politică. Ioan Gavra a făcut în urmă cu o lună, un denunţ la Guvern împotriva primarului

(Gheorghe Funar, declanşînd scandalul ielefoanelor din Primărie. Cam în aceeaşi perioadă, ascunşi însă după un paravan al cărui secret a căzut abia zilele;trecute,’ liderii locali ai P.S.D.R. copiau în amănunt demersul ranchiunos al deputatului clujean.

Surse credibile din Prefectură au declarat joi că filiala P.S.D.R. Cluj a depus în urmă cu cîteva săptămîni o sesizare la Comisia anticorupţie, cerînd să.Tie verificată legalitatea funcţionării Partidului Democrat în spaţiile închiriate de lâ Primărie. . Preşedintele Consiliului, judeţean', Victor1 Romulus. Constantinescu, a confirmat ieri că P.S.D.R. a solicitat .

o anchetă privind firmele pe care ‘le-a constituit Partidul Democrat şi -modul în care acesta a subînchiriat unele spaţii primite de la Primărie.

între , atîtea denunţuri, multe anonime, pe care Comisia anticorupţie le înregistrează zilnic, cel al social- dem ocraţilor reuşeşte să-şi

, dobîndească individualitatea. Nu pentru că s-ar justifica mai mult decît altele. Aşa cum spune preşedintele Victor Constantinescu, Com isia'' anticorupţie nu are menirea să

1 r "i f n ■ r n7-Vir — - V r i r m •T^rrâfVremeamirjcjosilojicerceteze astfel kie aspecte, carer-ţin de evidenţa ;.Primăriei' şi 'd e ' competenţa Curţii de Conturi. Denunţul P.S.D.R. iese din comun pentru că denunţătorul este o filială a unui partid politic dispusă să rişte ' un prejudiciu propriu doar pentru a cauza necazuri unui alt pariid. Şi anume, unui partid de care este încă legat printr-un tratat de uniune.'

Este acelaşi imbold răutăcios care; l-a îndemnat pe Ioan Gavra să-l “toarne” pe Funar la primul ministru, o acţiune care a “strimbat” serios profilul electoral al actualului deputat. .

Denunţul P.S.D.R. de la Cluj este

încă un episod, dintre cele mai urîte, în serialul destrămării lente-a Uniunii Social Democrate, blazonul sub care cele două partide au reuşit ..să devină a doua fbrţă a ■5 /coaliţiei guvernamentale. Lf.S.D. a pierdut deja în sondajele de opinie patru din cele 12 procente obţinute în alegeri. La Cluj, unde liderii, altfel onorabili, ai P.S.D.R. refuză să accepte evidenţa că partidul a trimis oameni în Parlament şi îri administraţia locală datorită, în mare măsurâ, strădaniilor

unui om pe care. î l socotesc demn de dispreţ, răfuielile publice între capii celor două formaţiuni au aruncat U.S.D. pe

apa sîmbetei. Chiar dacă acţiunea P.S.D.R., dictată-de aversiunea faţă de liderul local al P:D., luliu Păcurariu, este condamnabilă, în sine, ca trebuie să aibă drept consecinţă un control riguros efectuat la firmele pe care Partidul Democrat. le patronează încă din perioada anului 1990, cînd se numea F.S.N. şi specula slăbiciunile unei ■ legi imperfecte a partidelor. Banii proveniţi de la aceste firme au format capitalul cu care U.S.D. a abordat alegerile şi au contribuit decisiv şi la alegerea unui senator al P.S.D.R. :

Caius CHIOREAN

Oii—

avocat arestat pentru

trafic deinfluentă

■ # ... .

. B.M. (24 de ani) "este un avocat tînăr al Baroului Cluj. în prezent el este cercetat pentru presupusa săvîrşire a infracţiunii de trafic de influenţă. B .M.

. este acuzat că în perioada ianuarie 1996 - ianuarie 1997, împreună cu C.A. (pensionară de boală) ar fi pretins şi primit de la patru persoane suma de 33 milioane lei, lăsînd; să se înţeleagă că, prin relaţiile strînse pe care cei doi le-ar' avea cu persoane angajate în Prim ărie, ar putea m ijloci obţinerea unor repartiţii de locuinţe din fondul de stat. împotriva lui B.M. şi a lui C.A. s-a emis un mandat de arestare preventivă pe 30 de zile. Cercetările continuă. \ _

FRE Cluj are de încasat 70 de miliarde de lei frlpag. 1 4 TLa ora actuală, nici un agent

economic din judeţ nu este decuplat de la reţeaua de alimentare eu energie electrică.' Dar, datoriile faţă de RENEL se' menţin la nivelul zecilor de miliarde. în prezent, RENEL F.R.'E. Cluj are de încasat 70 de m iliarde de lei. Situaţia datornicilor pînă lâ data de 31 martie este aproximativ aceeaşi: au datorii foarte mari Uzina Chimică Turda (4 . miliarde de lei), Someş Dej (2,5 miliarde de lei), Exploatarea Minieră Iara (un miliard de lei), Avicola.

Gilău (975 milioane de lei), Avicola Cluj (900 de milioane de lei), toate cu facturi restante mai vechi de 30 de zile. A ieşit dirj zona roşie ERS CUG, care

, şi-a achitat, m iercuri, toate obligaţiile faţă de RENEL*. în schimb, se menţine debitul mare, de cca un miliard de lei, al Direcţiei de radio şi televiziune Cluj (nu studioul! - n.n.) care nu a găsit soluţii financiare pentru plata datoriei. De altfel, majoritatea direcţiilor de radio şi televiziune din ţară trec prin asemenea încercări. Conducerea

F.R.E. Cluj consideră că soluţia aparţine-Capitalei, Ministerului Telecom unicaţiilor de Care aparţin respectivele direcţii. Soluţia decuplării direcţiilor nu este eficace, întrucît direcţiile dispun de grupuri electrogene proprii, banii neavînd, oricum. Sancţiunea deconectării timp de două ore a releului de la Izvorul Crişului s-a soldat cu întreuperea timp de cîteva m inute a emisiunilor audio-vizuale în judeţele Bihor, Sălaj şi, parţial, Cluj, fiind pus în funcţiune grupul electrogen. G.M.

■ Pentru a. treia oară m Consiliu/ local se dezbattarifelestabitit? ia pistele.din administraţia S.C. APO

, _ a primarul - în luptă cir] I I societatea D ietelor s i\\s ib a a is J s tL "IGheorghe^Funar^cere^2,444

miliarde?leT?‘defia‘ S.CpAP6

t e , e- fa x to le -fa x te /e -fa x te le -fa x

Aproximativ 60 la sută din Smerii lumii sînt b o ln a v i' Wic sau fizic datorită situaţiei ®r grele, este concluzia unui ; >ludiii internaţional privind '■“relaţia şomaj - sănătate, “ânsmite agenţia germană de

DPA. în multe cazuri, ?°rnerii suferă de tensiune,•

ii, transpiraţii abundente

şi stres. De asemenea, persoanele şomere, spre deosebire de cele care âu un loc de muncă, sînt mai expuse la infarct şi trăiesc mai puţin.

112 luni ... 12 o re

Alianţei Atlantice îi trebuie un an pentru a-şi mobiliza ansamblul trupelor, dar în 1989i-au fost suficiente 12 ore

pentru a-şi pune în stare de alertă 70 la sută din forţe, asigură revista Jane’s International Defence, în ultimul său număr, după cum scrie France Presse. Astăzi, 2 la sută din forţele NATO pot fi operaţionale în Y1 ore, iar în 365 zile, organizaţia ar dispune ■ de efective cu 10 la sută inferioare numeric celor pe care le-ar fuşaittfempbiliza în 1989.

oscova - 850 de ani complexului turistic.

30.000 de turişti vor vizita Moscova cu ocazia sărbătoririi a 850 de ani de la atestarea ei documentară, transmite agenţia ITAR-TASS. în 1996, valoarea veniturilor din turism a crescut în Moscova cu 30 Ia sută, faţă de 1995 datorită realizării efective a programului guver­nului rus privind dezvoltarea

La 69 de secunde o crima

J o s arm a!

La fiecare 69 de secunde, în Ungaria se comite o crimă.- relevă datele unei statistici a poliţiei; preluate de agenţia ITAR-TASS. în 1996, numărul celor căzuţi victimă diverselor tipuri de crime depăşeşte trei la sută din populaţia ţării. - \

Cei 2.500 de soldaţi italieni care sc vor îndrepta spre A lbania au pfim ii un ghid special conţin înd fraze în albaneză despre care s-a apreciat că este bine să fie cunoscute în vremuri de anarhie, transmite agenţia Reuter. Cea mai folositoare com andă- "Hidhni armet", "Jos arma".

A D E V A R U Lde Cluj AGENDA s îm b ă tă -d u m in ic ă , 1 2 -1 3 a p r il ie 1 9 9 7 h

• Azi: Calendarul ortodox: +Sf.Mc.Sava de la Buzău; Cuv. Vasile Mărturisitorul Ep.Pariei; Sf.Antuza (Pomenirea morţilor); Calendarul greco-cătolic'. Ss. Vasile, ep.de Parion (s.VUI); Sava, m.înecat în rîul Buzău (+

3 7 2 ). Pomenirea m orţilor; Calendarul rom ano-catolic:Sf.Iuliu I,pp.m. ;

»M um : Calendarul ortodox:Sf.Sfinţiţi Mc.Artemori,

.Cvintilian şi Dada; Calendarul greco-catolic: Duminica 5 djn Post, dedicată Sf.M aria Egipteanca; Sf.Martin, pp. (+ 656); Calendarul rom ano? catolic: + Duminica a 3-a a Sf.Paşti; Sf. Martin I, pp.m.

îT E L E F O A N E

• PREFEOURA.CONSIUULJUDETEAN: 19-64-16 'PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:! 9-60-30 PR1MÂRIADEJ: 21.17-90: ; ' ■

• PRIMÂRIA TURDA:31-11-60 ;■ PRIJMRIAClMPlA TURZII: 36-80-01

PRIMÂRIA HIJEIM 25-1548 , PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26

i POU'IlAajJJ-NAPOCA; 955 a43-27-27 • :fOLlTlA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 P0UT1ADE.I:2I-2I-21 '

• POUTIATURDA:3I-21-21 POUllA CÎMPIA UIRZII: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 " ■ ; POLTMGHfiRLA: 24-14-14 POMPIERH: 981 v , 'PROIECŢIACiVTLÂ: 982 ^ . ..

• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: : . 19-52-23 si 19-16-70, inL 158

• SALVAREA: 961 ‘ ' . ■ ■ SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL 971 . ' " i , .

• INTERURBAN: 991V; : ' ' INI-'ORMA'lîl:931 ' , DHRAKJAMENIE: 921' ' ' ' , ORA EXACTA. 958

■ REGIA AUTONOMĂ DE ■; ' v ■ TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONIENAYSA . tXSPECERAT:41-51-71

• REGAAUTONOMĂDEÂPĂCANAL DISPECERAT: 19-63-02.S.C. "SALPREST1 S.A DISPECERAT: 19-55-22 . 1 ■ -

COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12int 132 SC FRlVAl: 1743-86’ .DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 '

• REQSTRUL AUTO ROMÂN:: . ; v Şef reprezentanţă: 43-38-10- informaţii: 43-38-11 :Halăinspccţii:43-38-08.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA.: . principalele direcţii ;

trenuri accelerate, rapide şi intercity •BAIA MÂRE,SATU MARE (prinDq): 14,57

•BISTRIŢA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Pialra 01t):.l 1,48

•BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07> (prin Ploieşti-BiEău): 11,40 1 •IAŞI: 0,20; 13 17; 21,21;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •S ATU MARE: 4,08,14,57 - ; •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETUMARMATIEI: 5,55' ' •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

(prin Oradea) : 14,35; 16,22; 22,47 . •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA 9,46 •INFORMAŢII GÂRĂ;952 -

AGENŢII BE V O IA J C FR . •INFORMAŢII: 43-20-01. (intern) •'

: / 19-24-75 (internaţional) L

T A K O M : luniA ineri linc.-> Cluj Cluj Nuf- 7.oo m v o

18,15 19,15 19,45 20,4511,50 12,50 13,20 15,20* >) Sîm bătă - prin OradeaP re ţ bilet: români - 200.000 lei

~ străini - 55 dolari.■; TELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe

1? \C A IR : luui-vincri Timiyiara -> Cluj

13,15 14 Cluj -> Timişoara •

14,20 ■■ 15,05.Cluj -> Budapesta -> Q uj6,45 8,10 20,00 23,25

Cursa de la Budapesta preulă prin Timişoara.

Ir-llll I n>ii"r !>-«T M . |y - 2 l^ 7 ; ly-7N-(k',.

CURSE INTERNAŢIO NALE ■' din Autogara II: '

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri lâ ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00. .

INFORMAŢIIi A utogara I: 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

P O L I C L I N I C A ; F Ă R Ă P L A T A

" F A M I L I A S F Î N T Ă "... 14 -1 8 aprilie

Medicină generală. Dr. M. Suciu14 (14-16), dr. C. Popa 17 (12-14), dr.S. Loga 18 (14-16), dr L. Barbăalbă16,18 (10-12), dr. L. Rasa 14 (16-17),

*dr. D. Stănescu 17 (14-16), dr.C.Ioviţă 16(13-14), dr. d ! Beldean i 7.(14-16), dr.M.Man 17 (12-14), dr. R, Cotârlâ 16

:(10-12), dr.I.Boilă 14,15,17,18 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 14, 16 (10-12), dr. A. Iancu 15 (11,30-12,30),■ dr.Gh.Uza 14(13-15),dr. Cs.Szakacs

;16 (14-16), dr. Ci Vlad 16 (14-16), dr.D. Pîrv 14 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 16,18 (14-16), dr T Alb15 (12-14), dr! C. Zotta 18 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 15,17(10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 15, 17 (10-12); 'Pediatrie. Dr. R.Mitea 15 (13-15),.dr.-M. Fritea 15 (14-16), dr.LlToma 17 (10-12), dr. M. Bayrakdar 18 (14-16); g eog rafie . Dr.M .Câlin • 1 8 ‘ (10-12) Dermatologie. Dr. H. Radij 17 (12- 14); Psihiatrie. Dr. C.Stefan 17 (10- 12); Ortopedie: Dr. Z. Popa 14 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 14 (12-

.14), , d r, I. Mihali 18-. (12-14); Psihologie. Psili. L. Boilă 15 (15,30-17). :,r- ,

•Programareabolnavilor,între oreleI2-14j de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi Ia seiliul policlinicii, Aleea Micuşpr.3, Bl. 12, ap. 12:

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga". (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; simbăta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare iir.1), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. ; M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. ' CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ, ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOM ICO-JURIDICĂ. (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbâta, duminica închis. -■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălnice_anu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis i f■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.? r -■ Biblioteca Americănă' (strada

. Universitatn 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12--16. '■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Oran luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: ,9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar zilnic 10-18; sîmbătă: 9 j 13; duminică: închis ■; •• ■ .■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin .(strada Kogălniceanu :7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi’19 - 20. .■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (sţiada I.I.C. Brătianu 22);' s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann • Oberth” (str. Memorandumului! 8). Orar lunţ marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

, ■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a ' Universităţii de Medicină şi Farmacie

(Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină "Biblos”

(str.Clinicilor nr.28). Otar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brâlianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 : 16; luni închis. : ■■ -■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închisă* Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar miercuri-duminică 13- 17; luni şi marţi inchis.■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9-

15; sîmbătă şi duminică intre orele 10-14.

Sîmbătă, 12 aprilieProgram ul 1:7,00 Bună dimineaţa

... de Ia Timişoara şi de Ia Bucureşti! Magazin matinal duplex; 8,30 Pas cu pas; 9,20 Film: Tînărul Ivanhoe (SUA ■1994); 10,10 Feriţi-vâ de măgăruş11,10 M atineu m uzical; 12,05 Ecranul; 12,50 National Geographyic (docum entar); „A ceste superbe pietre”; 13,45 Pe ecrane; 14,10 Turnul Babei; 16,00 G im nastică artistică. C am pionatele In ternaţionale ale României; .18,05 Mapamond; 18,35 Desene animate"; 19,05 Teleenciclopedia; 19,55 Doar o vorbă săW mai s p u n 20,00 Jtimal, meteo, sport; 20,40 Filmele săptămînii; 21,00 Serial: Savanah; 21,50 Top Şcoala Vedetelor; 22,40 Săptămîna sportivă;23,00 Jurnalul de noapte; 23,10 Serial: D etectivul din Los A ngeles; 0,05 Serial: Perla Coroanei; 1,00 Rock Simfonic: David Palmer; 1,40 Fotbal DN: Universitatea Craiova - Oţelul Galaţi (înregistrare).

P rog ram u l 2: 7,00 Întîlnireâ de; sîmbătă de la Cluj-Napoca; 12,00 TVR Tim işoara; 13,30 .Tempus - istoria mentalităţilor; 14,00 Unzîmbet pentru vîrstă a treia; 14,30 Serial: Dr. Quinn (r)‘; W;20 Ritmuri muzicale; 15,30 O altă putere; 16,20 Serial: Top Model;17,15 Itinerare spirituale; 17,40 Serata m uzicală TV; 20,35 G ala m uzicii uşoare; 21,30 7 z ile - 7 arte. Teatru;21,35 Autograf pentru prezent; 22,05 TVM. M esager; 22 ,30 Serial:

•Frum oasa şi B estia; 23,20 D oar o vorbă săţ-i mai spun (r); 23,30 Alfa şi Omega; 0,00 Din lumea lui Caragiale (schiţe).

PR O TV: 7,00 Desene animate;-9,00 Serial: Flipper, 9,30 Serial: Fraţii Hardy; Film: 10,00 Arta de a trişa (r);12,10 În tîln ire cu presa ( r) ; ' 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Reversul m edaliei. (SU A 1975, p. I); 15,00 Fotbal DN; în pauză: Sport magazin;16,45 Baschet NBA A ction; 17,15

.Lumea lu ’ G aiţă ; 17,30 Serial: Intruders; 18,30 Serial: Adevărul gol- goluţ; 19,00 Te uiţi şî c îs tig i!; 19,30

CâtorŞtirile Pro Tv; 20,00 Film: Clubul de noapte(SUA 1989); 21,55 Ştirile Pro Tv; 22 ,00 C rim ă cu prem editare;23 .00 Ş tirile Pro T v; 23,15 Nemuritorul; 0,00 Sport la minut: ştiri sportive. 0,15 Film! Lusty Liaişons II (erotic); 1,45 MTV Unplugged; 2,15 Serial: Crimă cu premeditare (r); 3,00 ! Te uiţi şi cîstig i! (r); 3,30 Forbal DN;5.00 Fiim: Clubul de noapte (r).

Duminică, 13 aprilie Program ul 1:7,00 Bună dimineaţa

!; 8,15Lumfnădin lumină;9,15 Colţ Alb; 9,45 Merg pe mîna ta (film despre relaţia dintre părinţi şi copii); 10,40 Viaţă satului (1); 11,10 Gimnastică artistică. Campionatele Internaţionale ale României; 12,35 Viaţa satului (II);

13,20 Biserica satului; 13,30 At14,00 Ştiri; 14,10 Video-magaj; d irec t de la Complexul „Lebj15,55 Fotbal DN;-. 17,50 M

l

alfabetizare; .18,00 7 zile în RoiJţ18,45 AJaddin - desene animatej{| R obingo; 20,00 Jurnal; / f i D um inica spo rtiv i; 21,00 Filuf femeie pe nume Jackie (SUA lC p.II); 22,30 Studioul şlagărelor,23 * Jurnalul de noapte; 23,10 Stei-'’ " o pere i .... c în tă melodii Broadway; 0,05 Serial: Şetea;C Melodii de neuitat

P rogram ul 2: 7,00 5x2 Mar dum inical de la Iaşi; 13 " n "

UNIPLUS RadioS im b ăta , 12 ap rilie : Ştiri

Uniplus: 15, 16, 17. Program BBC:8, 14, 18, 21. 6,00-10,00 Un alt început (Informaţii din domeniul politicii locale şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Inform aţii: sportive, Programul cinematografelor, Agendă culturală).10,00-11,00 Roton Music:: 11,00-;13.00 Careul de aşi (emisiune concurs)- realizator Georgeta Todoruţ. 13,00- ,14,00 Music Non Stop. 15,05-18,00. Cocktail Week-end magazin. 19,00-21.00 World Chart Show (I). 21,30-23.00 World Charţ Show (D). 23,00-4.00 Party Oij, The Radio. 4,00-6,00

VOA Express. Duminică, 13 aprilie Ştiri Uniplus: 15, 16, 17. Program BBC: i, 14, 18, 21. 6,00-10,00 Un alt început, (Informaţii din domeniul

• politicii locale şi naţionale,-Cursul ' valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, Programul cinematografelor, Agendă culturală).10,00-12,00 Astroclub - realizator Delia Balaban. 12,00-14,00 Miracolul sunetelor: - realizator Cristian Mureşan. 15,05-18,00 Cocktail Week-

. end magazin. (16,05: Top .13 Noroc - realizator* iTania). 19,00-21,00 Overdose. 21,30-23,00 Top Slow - irealizator Rona. 23,00-2,00 Music By

„(Request. 2,00-6,00 VOA Express.

FARMACIIFarmacii de serviciu: sîm b ătă ,.

12 ap rilie : Farm acia nr. l , P -ţa U nirii n r.37 , te lefon 19-46-06, o ra r 8-20, F arm acia nr.31 ” BALSAM U M ” , C art.M ărăş ti B1.R3, telefon 41-25-99, orar 8-13, Farm acia nr.32 C art. M ănăştu r C om pl.F loja, te lefon 16-18-88, orar 8-14, Farmacia ”ZEA”, P-ţa U nirii n r.27 , te lefon 19-75-96, o rar 9 -1 5 , F arm acia nr.5 ’JCLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10, fe lefon 19-13-63, o ra r 8-20,

Farmacia ”CERTA” , str.Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 16-17-37, o ra r ... 8 -1 4 , F arm acia "Ţ E R R A FA R M ” , B -du l 21 D ecem brie n r .4 , o ra r 9 -14 ; dum inici^ 13‘a p r ilie : Farm acia n r:l, P-ţa Unirii nr.37; telefon 19-46 -06 , orar 8-20, Farm'âcia nr.5 "CLEMATIS” , P-ţa Unirii nr,10, telefon 19-13-63, orar 8-20.

:. Farmacii cu serviciu permanent : Farmacia ”CORAFARM” , str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. ‘ Garda ie noapte: ,Farmacia nr. 1,

P-ţa Unirii n r.37 , telefon 19-46-06, orar 20-8. . -

care au fost...; 13;30 Revista de ia14.00 Film: Vise (Rusia 19?3); f Cazuri şi necazuri în 'Serial: Top Model; 17,15; Rept tre ia . E m isiune 'deV*ţiia|h fotbalistică; 18,35 Scns'ul tre i19,25 Un secol de cinema: Ji C agney; 20,25 Hyperion. Rn literară; 21,25 .7 zile - 7 arte;2. F o tbal C am pionatu l Italiei;! TVM. M esager; 23,55 Media-t 0,40 Studioul şlagărelor. :

P R O T V : 7,00 Desene ai»8.30 F iica o ceanu lu i; 9,00Si Abracadabra; 10,30 Film: Mercc

. (SUA 1980); 12,05 Serial: Adu , gol-goluţ (ir); 12,30 Profeţiid:

trecu t - săp tăm îna politică; Ş tirile Pro T v; 13,00 Seriali Radio;'13,30 Serial; Detectivi &14.30 Lum ea film ului; 15,00F, DN; 17,00 Serial: Stan şi Bran; 1 Serial: Terra 2; 18,30 Serial: ft H ilIs; 19,30 Ş tirile Pro TV;2 Film: Adolescenta (SUA 1993),! Tragerile LOTO; 21,55 Ştirile Pi22 .00 S erial: Fotomodele Ştirile Pro Tv; 23,15 Procesule (talkshow); 0,45 Sport la minut sportive; 0,55 Prim a pagină (rt presei); 1,00 Serial: Mercen»2,35 Serial: Terra2 (r)

Redacţia nu iţi asumă ra; sabilitatea pentru schimbările iţi»in programele posturilor de teteiţBC

del

1 1 - 1 7 APRILIER E P U B L IC A - Im p e riu l

contraatacă - SUA - premieră (10; 1 2 , 3 0 ; 1 5 ; 17 ,30 ; 2 0 ) *

•VICTORIA - Fetele m orale - Hong-Kong - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * A RTA - Asfalt tango - Franţa/România (11; .13; 15; 17; 19) ’ M ÂRÂŞTI - sala A: C uraj în linia întîi - SUA (13 ;. 15; 17; 19); sala B: Pisica neagră

ataca - Hong-Kong (13,30; 15,30;17,30) * FAVORIT.- Risc maxim- SUA (11; 13; 15; 17; 19).. TURDA:

FO X - M aestrul meu, Chuck Norris - SUA; TINERETULUI - Masca - SUA'. .

. , DEJ: ; *: A RTA ,- Războiul stelelor -

SUA - premieră.GHERLA:PACEA'* - 101 D a lm a ţie n i'-

SUA - p rem ie ră ; Un b ă rb a t m ultiplicat - SUA - premieră.

' PO LICLINICA INTERSERVISAIi

ilr. l’ascalv nr.5, cart. ('.hcor.-: INTERNE ♦ CARD10I/X3E ♦ Ml . IXXÎIE ♦ PSIHIATRIE ♦ END0B

NOL0QE ♦ REUMATOLOGII ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOT DERMATOLOGIE ♦ CHffiUB®

ORTOPEDIE ♦ O.R.L*OFTALMafl G1NECOUX3E ♦ ONCOIOT

PEDUTRIE ♦ UROLOCffi ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGR4T Examinări Uopplfr - HistrrKalpiifif

pentru sterilitate feimini ! LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imuno!:; Parazitologie Determinare Rh - K sarcină - Antigen HBS - ElisaT: Examinări jitologice pentru d cancerului de col uterin - Investiga sterilitatea feminină şi masculină) ZILN IC , in c lu s iv DUM1N1

o re le 7 - 21 •. Medic de gardă:- orele 21 -

R e z e r v a r e , consu lta^V l a te L 41 .4 1 .6 3 .

Sîm bătă, 12 ap rilie. Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră

tn oră, cu excepţia

s s s BB.B .C .

World Service la oră 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:^5 Revista Presei Centrale. 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Localc, Cofilaci lrafic, Anun|uri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar). 11,10-11,25 Contact AUTO (în colaborare cu ”Auto-Pro/ Auto-Piaţa’’). 12,50-13,00 Contact Politic - realizator Roxana Niculescu Coslci. Emisiune dc conicntariu politic, 13,00-13,30 Contact Film-

rcalizator Liana Stanciu, Prezentarea premierelor săptămînii, comentarii de specialitate,recomandări, interviuri, extrase din Coloanele sonore ale filmelor. 16,00-19,00 Top 50 - realizator Cristian Schnebli. ■ Clasamentul săptămînal al celor mai bune 50 de noutăţi muzicale, alcătuit pfc baza scrisorilor primite de la ascultători. 19,00-22,00 Seara la Cluj- Napoca (muzică, divertisment super- wcck-end). 22,00-5,00 Party AII The Time. Program dc discotecă... la Radio Contact şi multe surprize! !l

Duminicii, 13 aprilie Contact ştiri: 7,30-19,30 (din oră tn

oră, cu excepfia 18,30) Buletinul, de ştiri B.B.C. World Service la ora18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (Sport, ^Horoscop, Anivcrsâh, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse). 8,00-11,00 Azi în Cluj-Napoca (Contact

trafic, Anunţuri utilitare. Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar). 11,10-11,15 Fir direct cu America - realizator Aurelia Boriga. Actualitatea ”de peste ocean’

•în prezentarea corespondentei noastre din Los Angeles. 19,00-21,00 Seara la Cluj-Napoca (muzică, divertisment), 19:30 Retrospectiva evenimentelor săptămînii la Cluj. 21,00-22,00 Agenda sportivă clujeană - realizator Ramona Mânzat (informaţii sportive şi invitaţi din peisajul sportului clujcan).22,00-24,00 Sport Week-end - realizator Alexandra Gheorghiaş (în colaborare cu "Sportul Românesc” - retrospectiva săptămînii sportive, rezultate şi comentarii, invitaţi de scamă din I urnea sportului) . 24,00-1,00 Legende Rock - realizatori Alex Revcnco şi Cristian Dicianu.

‘Emisiune dedicată marilor nume ale rock-ului.

Sîm bătă , 12 ap rilie : 6.00 Bună dimineaţa, vă spune Florin Pruteanu.8.00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Buletin de ştiri. 10,05 Agora, redacto r M elania Drăgan. 11,00 Radioconcxiuni sport - fotbal. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Muzică populară - la cererea ascultătorilor, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 În tîln ire în Babilon, redactor Stana Sevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, redactor Gelu Furdui. 22,00 închiderea programului.

’ D um inică, 13 ap rilie : 8,00 Dor călător prin Transilvania, redactor Florin Muntean. 9,00 Din grădina cu flori multe, redactor Florin Muntean. 9;45-Z îm bet ' de soare de soare,

redactor A na H uţanu. 10,00 ' Apărătorii gliei transilvane, redactor

mr. Sergiu V italian Vaida. 10,30 Diligenţa dc Bizanţ, redactor Florin Săsărman. 11,00 Radioduminica, redacto r Cornel Udrea. 13,00 R adiojurnal B ucureşti. T4,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 A propos, redactori Sleia Maria Rareş & Sergiu Alex. 20,00 Diri grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezin tă F lo rin M untean. 2 1;50 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

T eatru l N a ţ io n a lpre/intâ

• SîmbSU, 12 aprilie, ora 10.,Nn poţi trccc cu ra p n l p rin zid.• Duminică. 13 aprilie, ora II .O noapte fu r tn n o n â ; o rt 19 'Apel telefonie greşit

■{{ Vv

S . C . D e n t a l ROVIj

S Q C 0 L 0 VCalea M oţilor 106, ap.5

. T ra tam en te stomatologi# / „ com plexe:

> terapie •• protetică (ceramici)

.. >. chirurgie (rezecţii,imptProgram ări la tel.: 430028

Zilnic orii: 9-19 sîm bâta 9-14

P en tru s tu d e n ţi, pension şom eri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLP Dr. ANGELA GĂLUGĂRU

. S tr. Prahovei nr. 11(Ungă bistrka Bob)

PROGRAMOFTAI.MQIflfltL, Mi, V . -17-20 S ■; - > • - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax: 19,Uj

sd

ALIANŢA ANTISU1CID * l i f e u i n e L I

dunmeavoastri Tckl de noapte, telefonul vtf

_s = j 1 9 1 6 4 7G ardă de noapte, orele 20^

\

r^T sîmbătă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 1 9 9 7 ROZA VÎNTURILOR a d e v ă r u l d e C l u j

"Polska Zbrojna"

Rusia-Ucraina: Bătălia pentru SevastopolRusia, este o situaţie tensionată. Există divizare atît între civili, cît şi între militari. Sevastopolul a fost şi continua să fie finanţat de Rusia. Din banii Moscovei au fost construite, între altele, locuinţe pentru marinarii Flotei

to todată să stingă flăcările '"'Mării Negre. N u cu mult timp

In campania pentru fotoliul de preşedinte trebuie să ai merite m ari faţă de Rusia. Le are energicul general în rezervă Aleksandr Lebed, datorită căruia Moscova şi-a menţinut influenţa în T ransn istria , el reuşind

războiului brutal şi costisitor din Ceeenia.

în ceea ce-1 priveşte , ambiţiosul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, face totul pentru a ţine piept concurenţilor. El a pus în cen tru l ac ţiu n ilo r sale Crim eea, acordînd o atenţie deoseb ită S evastopo lu lu i şi garn izoanei ruse de acolo. Crimeea a fost oferită Ucrainei de către Nikita Hruşeiov. Acolo a fost creată Flota Mării Negre, care nu â reuşit în nici. un fel să fie împărţită. , ...

în Crimeea, ca de altfel şi în

La Noordwijk, miniştrii de externe ai statelor membre ai statelor membre ale Uniunii Europene nu au făcut progrese mari în eforturile vizînd reforma instituţiilor Uniunii Europene

în perspectiva lărgirii către Est.. Timpul presează, deoarece şefii dc stat şi de guvern din ţările

îji|iiembre: a le UE doresc definitivarea acestor proiecte ■

le reuniunea Ia nivel înalt de Ia Amsterdam din 1 6 ş î l 7

I şim , care ar urma să încheie Conferinţa Interguvernamentală

i, lansată în martie 1996, ia Toiino. -

reuniunea de la Noordwijk «s-a înregistrat o apropiere a . poziţiilor ţărilor membre în ceea. te priveşte reform a Comisiei Europene, continuînd să existe fală tabere în problema trecerii de la actualul sistem de adoptare

La Noordwijk nu s-au înregistrat mari progrese în apropierea pozpior privind reforma instituţiilor europene

a deciziilor la votul cu majoritate calificată în consiliile europene de miniştri. /

în legătură cu ambele subiecte, Franţa şi Germania au poziţii diferite, iar ţările mici privesc cu neîncredere unele reforme care le-ar d im inua prezenţa şi influenţa politică în instituţiile europene. Totuşi, o reformă a sistem ului de* funcţionare a in s ti tu ţiilo r europene este indispensabilă dacă se doreşte evitarea paralizării activităţii acestora în cadrul unei UE cu 25 de membri f

în ceea ce priveşte componenţa numerică a Comisiei Europene,

pentru fiecare ţară . F ranţa pledează pentru o Comisie redusă şi eficientă, cu 10 pînă la 12 comisari, dar, este dispusă să renunţe la propriul reprezentant în Comisie/Germania şi Spania doresc menţinerea a cel puţin unui membru în Com isie şi resping"un sistem de rotaţie prin care ele nu ar face parte din Comisie. în sfîrşit, ţările mici şi mijlocii doresc să menţină cu orice preţ cîte un com isar european, de teamă să nu piardă orice influenţă asupra treburilor europene. “Nu dorim o Comisie Europeană^ după m odelul C onsiliului de Securitate a l N aţiunilor Unite cu mem briexistă partizani ai. unei reduceri

puternice a numărului comisarilor ■ permanenţi”, a subliniat Jaques(între 10 şi 15 faţă de .20, cîţi Poos,.ministrul luxemburghez desînt la ora , actuală) şi cei ce externe. El sugerează menţinereadoresc menţinerea cu orice preţ a cîte unui rep rezen tan t îna cîte unui membru în Comisie : Comisia Europeană pentru fiecare

ţară pînă la extinderea UE la 20 şi 22 de membri, ceea ce ar însem na am înarea acestei probleme cel puţin pînă în anul 2005.

E xistă de asem enea două fronturi opuse în ceea ce priveşte reforma sistemului de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului de Miniştri al UE. Franţa doreşte ca orice vot pe bază de majoritate calificată să reprezinte cel puţin 65 la sută din populaţie. Sistemul actual dc adoptare a deciziilor ar reprezenta doaY 50 lâ sută din populaţie într-o UE lărgită la 26 , de ţări. Alte state, în special Germania şi ţările mici, doresc menţinerea sistemului actual, îmbunătăţit printr-un sistem de dublă cheie, (garantînd că orice vo t pe bază de m ajoritate calificată va reprezenta cel puţin 60 la sută din populaţia UE.

AFP

Bruxelles: Rusia respinge propunerile NATO privind

infrastructurile aliate în noile ţări membre din Europa de EstCu prilejul unei întrevederi Ia

sediul NATO cu Gebhardt v o n . Moltke, secretar generai adjunct *1 Alianţei însărcinat cu probleme politice, Nikolai Afanassievski, Mjunct al ministrului, rus de Merne, a afirm at c lar că Propunerile aliate (măsuri de 'jeredere reciprocă, în primul

"i nu sînt suficiente, a precizat "o diplomat. Oficialitatea rusă a adăugat că Rusia este gata şă Ruineze un aco'rd cu NATO ia ' jfoitul lui mai la Paris. Această mtrevedere a fost consacrată Pregătirii celei de-a patra runde de negocieri dintre Javier Solana, ^retarul general al NATO şi tvgbcni Primakov, ministrul rus plăcerilor externe, care va avea ^ la 15 aprilie în Rusia.Va fi necesară cel puţin încă o

a°uâ întîlnire între cei doi oameni Mitici înaintea încheierii unui *ord la Paris, la sfîrşitul lui mai, 'lideră diplomaţii. Cu prilejul ’Kitei.oficiale efectuate la Paris 11 zilele de 8 şi 9 aprilie , '■wakov . a . . p rezentat

loialităţilor franceze un J^ment privind infrastructurile W 0, rezumînd poziţia Rusiei, Jaic urmează să fie discutată N e curînd între aliaţi, potrivit “Comaţilor, care au declarat că 1111 cunosc încă conţinutul

acestuia. Afanassievski â precizat că Rusia „nu este impresionată” de propunerea NATO de a stabili

: „măsuri de încredere reciprocă” şi de a trata o dată cu revizuirea T rata tu lu i p riv ind lim itarea armamentului convenţional în Europa (CFE) şi problem a delicată a infrastructurilor aliate, a arătat un diplomat. Rusia cere de cîteva luni alianţei NATO să se angajeze că nu. va desfăşura niciodată infrastructuri în ţările Europei de E st (Polonia, Republica Cehă şi Ungaria) care vor adera la Alianţă începînd din luna iulie. NATO refuză să-şi ia un astfel de angajament, care ar face din ţările candidate membre de rangul al doilea. Măsurile de încredere aflate în discuţie vizează mai ales un schimb de informaţii (schimbul de fotografii luate prin sa te lit, 'an u n ţa rea anticipată a manevrelor etc.) în cadru l O rganizaţie i pentru Securitate si Cooperare în Europa

-(OSCE).Întîlnirea dintre Afanassievski

şi von Moltke nu s-a încheiat „cu rezultate prea. bune” şi ruşii au revenit la „o poziţie destul de dură”, a ,comentat un diplomat, precizînd că este vorba despre strategia clasică de negocieri a Rusiei.

Numeroşi diplomaţi consideră că preşedintele Boris Elţîn a făcut un pas:în direcţia Alianţei în ' martie, cu prilejul întîlnirii Ia n ivel înalt cu omologul său american Bill Clinton, acceptînd să finalizeze pînă la sfîrşitul lui mai un document, dar că acesta nu ar fi un tratat* Unii membri ai

NATO (Franţa şi Germania), care. sînt şi cei mai preocupaţi să menajeze Rusia în perspectiva extinderii NATO spre Est, pe care Moscova o denunţă ca o nouă îm părţire a Europei, sîn t de părere că acum este rîndul A lianţei să dea dovadă , de flexibilitate.

în urm ă, L ujkov personal a înmînat jcheile acestor locuinţe. Cu acel prilej, el a dat asigurări că Sevastopolul a fost şi rămîne în continuare un oraş rusesc. Ministerul Afacerilor Externe âl U crainei a p ro testa t im ediat îm po triva : u n e i asem enea declaraţii oficiale a unui membru al Consiliului Federaţiei, care a fost calificată d rep t ostilă şi' îndreptată împotriva-integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Recent, presa ucraineană a dezvăluit că în Rusia unii ar plănui înlăturarea de la putere a preşedintelui Leonid Kucima. Bineînţeles că autorităţile ruse au negat, dat gustul amar a rămas, iar p rob lem a nu a fost soluţionată pînă la capăt. -

R usia şi U cra ina nu au încheiat încă tratatul de prietenie, bună vecinătate şi colaborare.' A fost vorba în cîteva. iînduri ca preşedintele E lţîn să vină la Kiev, dar nici pînă-acurfi nu s-a putut semna sus-amintitul

^tratat. Flota Mării Negre rămîne obiect principal al controversei d in tre M o sco v a- şi K iev, Sevastopolul fiind principala bază a acestei flote. Din iniţiativa lui Lujkov, J n toamna anului trecut C onsiliu l Federaţiei a adoptat o declaraţie în care se afirmă că Sevastopolul este oraş rusesc. P rim aru l m oscovit a afirm at pub lic că e posibilă folosirea forţei pentru a cuceri o raşu l şi a-I readuce sub c o n d u c e re a ' : R usiei. R ada S uprem ă a U crainei a condamnat o asemenea poziţie din partea parlamentarilor ruşi şi a trecut la contraatac. Scopul lo r este re trag e rea tu tu ro r trupelor străine^ d in Ucraina, to to d a tă , au to r ită ţile au exam inat posib ilitatea “unui răspuns adecvat” în cazul unei. eventuale acţiun i d in partea Rusiei. 1

La Sevastopol şi în zonă ruşii au unităţi ale Flotei Mării Negre, iar pe uscat - unităţi de pază şi o brigadă de infanterie marină, în localităţile Kacza şi Oktiabrski sta ţionează de asem enea reg im en te de aviaţie . Respectivele efective militare, potrivit unor surse ucrainene, sînt de 30.000, însă numai o mică parte d in tre e le a r pu tea fi fo losite pen tru o cucerire a ' oraşului.

F o rţe le u c ra in en e care sta ţionează în C rim eea sînt incom parabil m aţ m ari.'E s te vorba în primul rînd de Corpul 32 de Armată. La Sevastopol se află u n reg im en t al G ărz ii . N aţionale şi un batalion d e ' infanterie marină. Nu departe de T eo d o z ia e s te d is lo ca tă o brigadă a G ăr/ii Naţionale. în , Crimeea se m ai află unităţi de aviaţie, de apărare antiaeriană şi ale Marinei Militare.

în 1996, Flota Mării Negre dispunea, po triv it unor surse occidentale, de circa 48.000 de militari, din care 7.600 în aviaţia m arină , 2 .0 0 0 în infanteria” m arină , 117900 în un ită ţile pentru apărarea coastelor. In co m p o n en ţa e i in tră 3-4 crucişătoare, 3 subm arine, 2 distrugătoare, 22 fregate, 28, corvete, 13 nave de desant, 8 âmfibii,-22 nave de patrulare şi circa 90 de n ave auxiliare. Aviaţia marină dispune de 93 av ioane de . lup tă (40 b o m b ard ie re Ţ u-22M , 38 apara te de , v înă toare— bom bardam en t Su-17 şi .15 : aparate de tipul Be-12). Pentru lupta îm potriva submarinelor av iaţia are în do tare 75 !de elicoptere. (30 de tipul M i-14, 40 K a-25 şi 5 K a-27). M ai dispune de 6 elicoptere Mi-14 pen tru d is trugerea m inelor. Cercetarea , este asigurată de 5 1

■ avioane şi cîteva elicoptere Ka- 25. La Sevastopol staţionează _ Brigada 810 Infanterie Marină cu 51 tancuri T 64,218 care de luptă şi 45 sisteme de artilerie cu tunuri de peste 100 mm. La ' Simferopol staţionează" Divizia - 126 pentru apărarea coastelor, cu 176 tancuri, 448 care de luptă şi 72 sisteme de artilerie. Marina Militară a Ucrainei se află în fază de formare. Efectivele sale se ridică la 16.000 oameni (pentru faza fina lă s în t . p lan ifica ţi

' 40.000), din care 7.000 în aviaţia' maritimă, 5.000 în unităţile de apărare a coastelor. Ucrainenii dispun de circa 50 de unităţi p lu tito a re , în tre care 3, submarine, 4 frega te ,'3 nave

tantimine, 6 nave de desant şi 2 nave p e pernă de aer de tipul Pomomik, restul fiind nave-de. patrulare. Aviaţia maritima are în d o ta re 32 av ioane de' vînătoare M IG -29,44 aparate de asalt S u -25 , 69 av ioane de vînătoare-bombardamenţ Su-17, şi 39 b o m b ard ie re Tu-22M dotate cu proiectile antinavă. Infanteria maritimă dispune în prezent de două batalioane.

AFP, Reuter

Partidul Refondarea Comunişti -punctul slab al guvernului ProdiP artidu l R efondarea

Comunistă, a cărui opoziţie dură faţă dc trimiterea de militari italieni în Albania a provocat miercuri o criză politică în Italia, reprezin tă punctul slab âl guvernului lui Romano Prodi. Refondarea Comunistă a fost creată la începutul lui 1991, cu ocazia ultim ului congres al Partidului Comunist Italian, cînd PCI s-a orientat cătrc social- democraţic' transfonnîndu-se în Partidul Democratic al Stîngii (PDS). O minoritate de puri şi duri au hotărît atunci să menţină linia marxistă şi nu s-au alăturat PDS, form înd' partidu l Refondarea Comunistă. Astăzi, PDS a devenit primul partid al ţării şi al guvernului, iar Refondarea Comunistă şi-a creat o poziţie de liant în viaţa politică

italiană, cu 8,6 la sută din voturi obţinute la alegerile din aprilie 1996.

R efondarea Com unistă a devenit astfel aliatul necesar al guvernului lui Romano Prodi în Camera D eputaţilor, unde executivu l nu d ispune de majoritate decît cu sprijinul celor 35 de deputaţi ai Refondării Comuniste, care nu participă totuşi la guvernare.

Depăşind temporar starea de. criză politică internă, puterea de centru-stînga şi opoziţia de dreapta din Italia au ajuns in extremis la un acord, ceea ce a permis deputaţilor italieni să dea lumină verde forţei internaţionale de protecţie d in . Albania şi să salveze guvernul.

Coaliţia guvernam entală şi opoziţia au căzut de acord asupra

Unei m oţiuni com une care autorizează guvernul italian să preia „imediat” conducerea forţei m ultinaţionale din A lbania, V conform mandatului acordat de Consiliul de Securitate al ONU la 28 martie.

Acest acord de ultim minut permite guvernului lui Romano Prodi să nu fie pus în minoritate în privinţa chestiunii participării Italiei la forţa multinaţională din A lbania după rebeliunea partidului Refondarea Comunistă, aliatul său marxist, care se opune din motive ideologice oricărei misiuni militare.

Albania nu este primul dosar în legătură cu care Refondarea Comunistă este în contradicţie cu aliatul său de stînga, la putere, în ceea ce p riveşte politica bugetară, Refondarea Comunistă

a ameninţat că va da un vot negativ dacă nu obţine garanţii- p riv ind sa la riile şi pensiile sa la ria ţilo r, sau privatizarea anumitor companii cum ar fi Stet, p rin c ip a lu l grup ita lian de telecomunicaţii. Dar pînă acum Refondarea Comunistă nu a fost niciodată atît de inflexibilă încît să provoace o criză de proporţiile celei privind Albania. Walter V eltron i, num ăru l doi al guvernului, a estimat că, după ce a surmontat criza referitoare la Albania, următoarea problemă cu care se va confrunta executivul va fi reforma statului-providenţă. El a estimat că reforma protecţiei sociale va fi „un nou test ce trebuie trecut de un guvern care doreşte să-şi păstreze profilul inovator” .

ADEVĂRUL CULTURĂ-STUNTĂ-INVĂŢÂMINT sîmbătă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 1 9 9 7 (V)|-:■ • , :î

F e s tiv a lu l N a ţ io n a ld e P o ez ie

m:\si i ii i:ii!iir

• Ediţia a Il-a, S-10 mai 1997, Drobeta Titrnu- Severin •

M unicip iu l D robeta Turriu-Sevcrin.ya găzdui, în perioada 8-10 mai a.c., cea de a doua ediţie a Festivalului N aţional de .Poezie-SENSUL IUBIRII, m anifestare organizată de Inspectoratul pentru Cultură M ehedin ţi, B ib lio teca Judeţeană ”1. G. Bibicescu” şi Fundaţia Culturală ”Alice Voinescu”. ,

I. Secţiunea debut în poezie include:- a) Concurs pentru autori

nepublicaţi în volum,1 care nu au depăşit vîrstă de 33 de ani: - M arele prem iu SENSUL IUBIRII constă în publicarea a două volume de versuri. Manuscrisul trebuie să cuprindă aproximativ 60 de pagini, (dactilografiate într-un exemplar); Pentru prem iile I, II, şi III şi menţiuni, autorii pot concura cu 5-10 poezii (dactilog rafia te 'In tr-u n exemplar). Se acordă premii în bani; manuscrisele vor purtaHin motto care va figura, şi pe plicul închis cu datele personale (nume, prenume, vîrstă, adresă, telefon);

b) Concurs pentru autori care au debutat în volum:- Se acordă trei premii, în bani, pentru, cele mai bune trei cărţi de debut în poezie, apărute în anul 1996. , ;ţ;

Organizatorii mai anunţă că autorii sînt invitaţi să trimită manuscrisele şi cărţile pînă Ia data de 1 mai a .c , p e a d r e s a : B ib lioteca Judeţeană : ”1. G. Bibicescu”, str. Traian nr. l lŞ f D robeta T urnu- Severin , 1 .500, judeţu l Mehedinţi - -

II. Secţiunea recitaluri din opera poetului Nichita Stănescu

Pot participa studenţi ai facultăţilor de teatru, tinere talente recom andate de inspectoratele penlru cultură. Partjciparea trebuie anunţată pînă Ia 1 mai a.c. pe adresa: Inspectoratul pentru Cultură Mehedinţi, B-dul C arol nr. 1, D robeta Turnu-Severin, 1.500.

M . B O C U

S t u d e n ţ i i - a c t o r i î n s p e c t a c o l u l c u p i e s ă :

"O NOfiPTE F C IR Td N O fiS r det.L CaragialeDuminică, 13 aprilie a.c.,. la

ora 11, studenţii anului-IV Actorie ai secţiei de Teatru a Universităţii ”Babeş-Bolyai”, clasa conf. univ. Marius Bodochi, prezintă spectacolul cu piesa ”0 noapte furtunoasă” . Vor evolua: Monica Păşcuţâ (Veta), Ioana Bogătean (Ziţa), Emanucl P ttran (Jupîn

' Dumitrache), Ioan Ardeleanu (Nae Ipingescu), D oru S u rcc l (Rică Venturiano), Sorin Oros (Chiriac) şi Pavel B artoş (Spiridon). Regia şi, scenografia: M arius Bodochi, ilustraţia muzicală: Marius Bodochi şi Doru Surcel. Aşa cum- este jucat, spectacolul prefigurează o promoţie de tineri actori despre care se vamai auzi.

M . B O C U

P r o f e s o r u l ( M a r i u s B o d o c h i ) f e l i c i t î n d u - ş i s t u d e n ţ i i d u p ă p r e m i e r ă . -Foto:I. PETCU

Centenarul naşterii Ini EMIL POP( 1 3 aprilie 1 8 9 7 - 1 4 iulie 1 9 7 4 )

Savantul patriot care a trudit o viaţa pentru cauza ştiinţei şi a ţârii

în sc ris , în calendarul aniversativ al Uniunii “Vatra Românească” Cluj, centenarul naşterii academicianului profesor Emil Pop, s-a constituit într-un emoţionant omagiu adus celui

. care timp de peste cinci decenii şi-a dedicat întreagă energie,^ talentul şi rigurozitatea spre cq^cetare, fondării istoriografiei ş tiin ţifice în - b io log ia românească. ' 7 . - ■

Academicianul Emil Pop s-a născut la 13 aprilie 1897 la Buoerdea Vinoasă, judeţul Alba A urmat primele clase de liceu (1907-191-2) la Şcoala Sub-; Cetate din Alba Iulia, appi la. L iceul “A ndrei Şaguna” .d in Braşov (1912-1915). Studiază teolbgia între anii 1915-1918 la Seminarul Teologic din Sibiu. După terminarea teologiei se înscrie Ia Facultatea de Ştiinţe, secţia Ş tiin ţe N aturale şi ; Geografice a Universităţii din. Budapesta. După un semestru ; frecventat aici m toamna anului ^ 1918, se transferă la începutul ■ anului 1919 la Facultatea de Ştiinţe Naturale a. Universităţii din Cluj pe care a terminat-o în ' anul 1922. Licenţa a susţinut-o în anul 1923, iar doctoratul în anul 1928. Aici, în oraşul nostru, capitala de suflet a Transilvaniei, va cunoaşte consacrarea, afirmarea şi înălţarea pe piscurile înalte ale ştiinţei. ■

Medalionul “Emil Pop -1 0 0 de ani de la naştere”, desfăşurat recent la sediul UVR Cluj a fost rea liza t p rin co n trib u ţiile cercetătorului S idonia. Puiu, p ro feso ru lu i un iversita r dr. ;

Crişan Mircioiu, prof. univ. dr. Iu s tin ian P etrescu ,. > în comunicarea “Emil Pop - o mare conştiinţă românească ', doamna

, S idon ia P u iu a cre ionat* activitatea savantului clujean pe

timpul evenimentelor care au dus la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 D ecem brie 1918, participarea sa la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, carei-a uizit în suflet pentru întreagă v ia ţă ( .. .) “m îngîie toarea satisfacţie de-a fi participat cu a suta mia parte la împlinirea unui eveniment care apare o singură

: dată, dar cu sensul eternităţii în ' viaţa unei naţiuni, a unei patrii”.

Emil Pop, a chivernisit zestrea ştiinţei rom âneşti în sinteze tra in ice, urm ărind cu grijă acumularea capitalului ştiinţific în deceniile următoare Unirii pe tărîm ul b io log iei: E voluţia ştiinţelor biologice în Ardeal de la Unire, pînă azi (1939); Ardelenii în ştiinţă (1942); N atu ra liştii ardelen i în acad em ia veacu lu i trecut (1956); Afirmări naturaliste rom âneşti Ia U niversitatea clu jean ă în veacu l trecut (1969) ş.a.. U n loc aparte în creaţia ştiinţifică a academ icianului Emil Pop, îl ocupă lucrările consacrate pădurii: Problema pădurilor din A rdealul de nord (1941); Contribuţii la istoria pădurilor diq nordul Transilvaniei (1942); Pădurile şi destinul nostru naţional (1943); E logiul C arpaţilor (1974) ş.a.

în intervenţia^ sa, prof. dr.

Crişan Mircioiu a adus în atenţia ; participanţilor una din cele mai

impresionante lucrări a p ro f Emil Pop, “Elogiul Carpaţilor” , care reliefează rolul istoric ai pădurii şi Munţilor Carpaţi îh asigurarea un ită ţii fizice şi spirituale a poporului'rom ân. E logiul C arpaţilo r răm îne posterităţii, cîntecul cel mai pur ai dragostei faţă de ţară şi de neam, pe care Emil Pop l-a purtat în .suflet pînă la sfîrşitul vieţii. . .- ■C A preciind in te rv en ţiile anterioare în con tu rarea personalităţii academicianului Emil Pop, profesorul Petrescu a rem arcat cariera d idactică excepţională şi contribuţiile savantului clujean la studiul ecologiei fitocenozelor şi a plantelor din mlaştinile de turbă, îa susţinerea ipotezei privind originea relicvelor glaciale din tu rbăriile E uropei. P en tru incontestabilele sa le /m erite ştiinţifice, Em il Pop a fost ales în anul 1955 membru titular al Academiei Rom âne, iar din 1963 a devenit membru titular al Academiei Internaţionale de Istorie a Ştiinţelor din Paris.

Academicianul clujean Emil ; Pop, a fost cel mai de seamă istoriograf al ştiinţelor biologice din ţară şi fondato ru l is to riografie i ş tiin ţifice în biologia românească. A trecut în eternitate la 14 iulie 1974 şi de atunci od ihneşte în pace împreună cu soţia sa Emilia, în oază: de linişte a Cim itirului Central din m unicipiul Cluj- Napoca. N. BUCULEI

R ec ita lu r ile

A cadem iei

d e M uzicăDuminică, 13 aprilie a.c.,Ta

ora 19, va avea loc în Sala; Studio a Academiei de Muzica. ”Gh. Dima” recitalul de flaut susţinut dc celebrul interpret francez Pierre-Yves Artaud, unul dintre participanţii de marcă la cea de a doua ediţie a F estiv a lu lu i de M uzică. C on tem porană ‘ C LU J M O DERN *97. O aspetele francez va fi. acompaniat la pian de Evă Dr9 gomir şi N inuca O şanu-P op . în program lucrări de: C ari R einecke, G abrie l Faure, Francis Poulenc, Gilbert Amy şi Doina Rotaru.

Marţi, 15 aprilie, la ora 20, Studioul de orgă al Academiei va găzdui recitalul susţinut de D an. R acoveanu . în p rogram ul rec ita lu lu i figurează Integrala lucrărilor pentru orgă dc Johannes Brahms.

' M . B .

sîm bătă , 19 aprilie, cu începere de la ora 16; mai sînt prevăzute vizite şi excursii pentru formaţia din Mohâcs şi un program artistic susţinut de formaţii locale. Acţiunea b en efic iază de susţinerea Centrului Creaţiei Populare C luj şi a S.C. "Industria S îrm ci” S.A . din C îm pia Tur/u. .■

M .B .

Desemnare• B irou l, de presă al Universităţii "Babeş-Bolyai” inform ează ca aii început p reg ă tir ile - • • pentru d esfăşu rarea , în - 1998, a W orld C onference H igher

osEducatioh,-

Festival coral

internaţional

la Cîmpia TflrzilDoi.dintre cei mai cunoscuţi

animatori ai vieţii culturale din Cîmpia Tuizii, domnii prof. C iprian Para şi înv. Aurel Căluşer au ţinut să ne anunţe' că, în organizarea C orului’ ■ASTRA a l;S .C . "Industria Sînnei” S.A.,.în intervalul 18-20 aprilie a.c. va avea loc, la C lubul m uncito resc d in localitate' cea de a VÎ-a ediţie a F estiva lu lu i C oral Internaţional de Primăvară. Au fost invitate formaţii corale din Cluj-Napoca, Baia Mare, Bistriţa, Zalău, Tîrgu-Mureş, Cîmpia Tuizii şi un cor din M o h âcs ' 'U n g a ria . în p rog ram u l festiva lu lu i: vernisajul unei expoziţii de pictură şi sculptură pu lucrări ale unor artişti locali - vineri,18 aprilie, la ora 18; festivalul coral propriu-zis va avea loc

c o n f e r in ţă o r g a n iz a tă d e U N E S C O .. în acesţ scop, C o n fe rin ţa :y« R ectorilor E u ro p en i * . (Asociaţia Universităţilor Europene), cu sediul la Geneva, va organiza în sep tem brie 1997, la Palermo (Sicilia), o reuniune a rectorilor europeni. Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai’ din. Cluj-Napoca, prof. univ. dr. A nd re i M arga, a fost desemnat de către Conferinţa R ecto rilo r Europeni drept raportor oficial al reuniunii D om nia sa va prezen ta o ana liză asupra strategiei schim bărilor în universităţi europene. Reuniunea d e la P alerm o . ' ", elaborează documentul intitulat "Agenda europeană pentru schimbarea u n iv e rs ită ţilo r în seco lu l XXI”.

M .B .

U niversitatea Populară ^în programul zilei de lu n f f

14 ap rilie : la o ra 1 7 ,3 0 expunerea : "A fec ţiu n ile neoplazice maligne îh iu m e şi în România”. Prezintă prof. dr. doc. Crişan M ircioiu; b ora 18 ,30 ex p u n erea : "L ăcaşu ri şi lacu ri din Lombardia”. Prezintă dr. Paul Porr. A ctivităţile au lo c la sediul U.P. din Piaţa Unirii nr. 24. Intrarea este liberă.

Elevi de la "Arte si meserii" îri toIn vacanţa de primăvară a

elevilor,- Aradul şi Timişoara au fost gazde ospitaliere ale fazei na ţionale a concursu lu i pe m eserii p en tru şco lile d in sistem ul de învă tăm în t al

( A F P )

In câutarea originilor civilizaţiei din Podişul flnatolieiîn cîmpia Konya, din centrul

Anatolici, arheologii au săpat vara trecută - şi vor mai săpa timp de 24 dc ani de,aici înainte - pentru a descoperi secretele originii civilizaţiei pe - care le ascunde dc 11.000 de ani situl neolitic Catalhoyuk.

Unul din siturilc arheologice celc mai importante din lume, potrivit Fondului Mondial al M onumentelor dc la New York, Catalhoyuk a fost dcscopcrit la începutul anilor*60 dc britanicul James M ellaart. P o tr iv it. datelor existente pînă acum, Catalhoyuk a fost primul oraş în care omul a elaborat arte, ritualuri şi o structură urbană complexă. Populaţia sa este estimată la 5.000 - 10.000 dc suflete, pc o suprafaţă dc 13,5

hectare^ Cele mai vechi picturi murale din lume, dalînd din anul 7000 î.Ch. au fost descoperite aici, potrivit arheologului britanic Ian Hodder, de la Universitatea din Cambridge, care conduce în prezent cercetările. “Este vorba de o a r tă foarte bogată în simbolism şi care ne arată şi starea de spirit a autorilor în m om entul ap a riţie i v ie ţii u rb an e” , afirmă el. Vechile săpături fuseseră sistate în 1965 de guvernul turc ca urmare a “dispariţiei” anumitor obiecte în 1993, Hodder a obţinut girul autorită ţilo r pentru reluarea cercetărilor.

Aproxim ativ o sută de . arheologi şi specialişti britanici,

am ericani, germani şi, turci, sprijiniţi dc mai multe societăţi internaţionale, vor încerca să

obţină răspunsuri Ia întrebările despre Catalhoyuk. Una dintre aceste în trebări, potriv it lui Hodder, este următoarea: “De ce şi cum a creat Omul în acest Ioc această expresie unică de artă , de sim bolism şi de r i tu a lu r i, foarte ciudate şi mai complicate decît cele cunoscute deja , din Anatolia pînă în Israel”.

Aceste picturi murale, pe fond de ipsos de culoare roşu, galben şi negru, reprezintă femei dansînd, erupţii vulcanice, case, dar şi scene macabre, printre care una in care vulturi giganţi se năpustesc asupra unor cadavre fară cap şi un copil încearcă să:i vîneze. O altă pictură reprezintă un om ducînd mai multe ţeste insingerate. Se văd de asem enea, anim ale vii capturate pentru a fi apo’i sacrificate: lei, mistreţi şi cerbi.

Unul din obiectele cele mai ■cunoscute descoperite la Catalhoyuk este o statuetă de teracotă sim bolizînd o -zeiţă planturoasă aşezată pe un tron. Datînd din anul 7000 î.Ch., ea se află la M uzeul c iv iliza ţiilo r anatoliene dc la Ankara.

Ritualurile erau respectate cu stricteţe în aproape toate casele din C atalhoyuk, po triv it lui Hodder: “De pildă, ei îşi înhumau morţii sub solul casei şi deci, intr-un fel ‘convieţuiau’ cu ei”. Casele, construite din pămînt, potrivit unui plan comunrde două camere de 25 metri pătraţi fiecare, nu aveau nici uşă, nici fereastră, intrarea fiind prin acoperiş.; Se pune de asemenea, întreba­

rea: care era sistemul social al locuitorilor, cînd a apărut aşezarea şi care erau originile acesteia?

“ Nu ştim de ce a d ispărut ; Catalhoyuk în ju ru l anului 5000 î.Ch. şi nu-i cunoaştem nici adevăratele dimensiuni”, afirmă Hodder. Există mai multe straturi de locuire dc 5 metri grosim e sub cel mai adînc nivel al solului săpat de

■ Mellaart în anii ’60, potrivit cercetărilor efcctuatc de echipa lui Hodder în august şi septem­brie 1996. Aceasta înseamnă, susţine Hodder, că este vorba dc un trecut mai îndepărtat

: decît şe credea, carc datează din anul 9000 î. Ch. “Nimeni nu poate defini înfăţişarea acestor oameni. După unii, ei ar fi fost primii indo-europeni, iar Catalhoyuk a fost, probabil, sursa extinderii către Europa a agriculturii şi a limbii indo- curopcne”, a adăugat el.

co o p era ţie i ’ m eşteşugăreş! unităţi de învăţămînt care 1 m enirca.de a pregăti forţa muncă necesară în activităţi prestatoare de servicii, p re a şi pentru producţia de bunuri i larg consum, pentru piaţa intetî; şi externă. GrOpuI Şcolar 6 Arte şi Meserii ”Spiru H arţi al Cooperaţiei M eşteşugărel din C luj-N apoca - a a n i am ab ilita tea să ne spui d irec to ru l acestuia, d l pro A lex an d ru Sabău - a fc: reprezentat de cinci concuren: • elevi în anul IE, care nu p e f , mult timp vor finaliza perioai de pregătire şi şe vor prezeni în faţa com isiilor pentr. susţinerea probelor teoretice f p ractice de absolvire. într-o competiţie care nu a fost debs uşoară, elevii clujeni s-au clasa: pe p rim ele locuri aU clasam entului: Alin Traiai Neag (tinichigiu - vopsitor auto- Premiu special pentru cel roî mare punctaj, 99,33 p, locul pe ţară; Mihaela Kerethtţ (coafură), locul II; Sim iof Navrea (mecanic auto), loctIII. Felicitări! î'

M i

5 sîmbătă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 19 9 7 ARTÂ-CULTURÂ-ÎNVÂ TĂMÎNT A D E V Ă R U Lc f l o O B 8 L 8 8 _

jCentral Colfege şi The Des IMoines Symphony, organizează ■ ■■ ■■■ ■■■ ■■■ ■■■■■ ■■■ ■■■ ■■■Cinci zile de aleasă celebrare, pianist, dirijor şi profesor - şi

menite să onoreze opera a doi "D inu L ip a t t i , p ro tejatu l lui «ari muzicieni români -G eorge Enescu' pianist şi compozitor, tnescu, compozitor, violonist, între invitaţii de marcă, maestrul

Festivalul internaţional de MuzicaOMAGIU LUI ENESCUcu participarea Lordului Yehudi Menuhin

Cornel Ţ ăranu, distins profesor dr. al Academiei de M uzică clu jene, care va siftţine o . com unicare despre “Caprice Roumain”, lucrare prezentată,

. recent, în primă audiţie integrală lâ Iaşi, avîndu-1 ca solist pe violonistul Şerban Lupu.

Festivalul In ternaţional de Muzică,Trezultat al colaborării dintre C entral. College şi Des Moines Symphony din Iowa, SUA, a fost creat spre a asiguraO mai adecvată conştientizare a muzicii din întreaga lume. în acest context, ediţia 1997 va aduce lu i G eorge E nescu - omului şi muzicii sale - atenţia pe care acest com pozitor, universal o merită. Manifestările din cadrul festivalului se vor desfăşura la Campusul Central ' College din Pella, lowa, şi la ; Centrul Civic din Des Moines, capitala statului, y o r avea loc conferinţe, discuţii, recitaluri şi concerte, , la care vor participa: D es M oines Sym phony (cu Joseph G iunta ca d irijo r), membrii F acultăţii de Muzică de la C entral C ollege, P ioneer String Quartet şi invitaţi speciali p recum : L o rdu l Y eh u d i Menuhin - violonist, dirijor şi fost elev al. lui Enescu; L oiy W alll'isch - p ian is tă şi co-

fondatoare a Societăţii “George Enescu” din Statele Unite ale A m ericii; N oel M alcolm - autorul ediţiei definitive în limba engleză a biografiei lui Enescu; p ian is ta Ilinca D um itrescu , directoarea Muzeului “Enesqii” din Bucureşti, pianistul Horia Mihail, violonistul Şerban Lupu, v io loncelistu l Parry K arp, pianistul Howard Karp şi alţii!;

' G eo rg e E N E S C U . D acă ex is tă v reun com pozito r al secolului acestuia, care să merite adjectivul de universal, acela este, Enescu. în Europa, cea mai mare parte a carierei a fost cunoscut ca violonist, intr-adevăr ca unul dintre cei mai mari violonişti ai secolului... în America, Enescu a fost cel mai bine cunoscut, mâi ales în perioada interbelică, în calitate de dirijor. A fost, de asemenea, lin pianist virtuoz, a cîntat şi la violoncel... Dar, toate _ acestea au răm as aspecte secundare. Singurul lucru care, intr-adevăr, conta pentru el, şi aceasta încă din copilărie, ,era compoziţia. Cel m ai 'cunoscut elev al său, Yehudi Menuhin, îl descrie şi astăzi drept «cel mai m are m uzician, cu influenţa formativă cea mai mare pe care

-am trăit-o» - scrie Noel Malcolm în p liantul- de p rezen ta re a festivalului.

L o rd Y ehudi M ENUIIIN.Născut în 1916, la New, York, din părinţi emigranţi, Menuhin este poate cel mai bine cunoscut pentru! .m area lu i . ab ilita te tehnică, pentru spontaneitatea şi p ro funzim ea , ţ în ţe leg e rii m esaju lu i m uzica l,.. L a începutul acestui an, la vîrsta de80 de ani, a . înregistrat Toate simfoniile, lui Beethoven. Lordul Menuhin va apărea la festival atît in calitate de conferenţiar, cît şi de dirijor invitat - scrie, la r în d u l. său, d i n Downes, în paginile aceluiaşi p liant ■■

Cu o caz ia fe s tiv a lu lu i, organ izatorii .şi-au exprim at intenţia de a reuni comunicările ştiinţifice între coperţile unui volum, însoţit de im CD-ROM reprezentînd cele mai; recente cerce tă ri • desp re E nescu . C om unicarea p ro feso ru lu i -Ţăranu va constitui unul din capitolele cărţii, care va m ai cuprinde: E n escu în Io w a ; ra p o r t a s u p ra F es tiv a lu lu i In ternaţional de M uzică “An Enescu C elebra tion” (David W illiam s, d irec to r artistic ); C a r ie ra m u l t i la te ra lă a lu i G eo rg e E n escu (M ihai Brediceânu); G eorge Enescu şi Sonata pentru p ian , O p. 24, n r .l (I.ory Wallfisch); C uvîntul

17-20 i aprilie 1997J

I ■■ ■■ * mm ■■ mm mm ■in au g u ra l a l Lordului Yehudi M en u h in ; U niversalitatea lui G e o rg e E n e sc u (N oel Malcolm); C atalogul tem atic al m uzicii lu i G eo rge E nescu; scopuri şi m odalită ţi de lucru (Clemansa Firea); F inalizarea ^C ap ric iu lu i pen tru v ioară şi o rchestră” de Enescu (Cornel Ţăranu); M are le opus enescian “ O e d ip e ” (M ih a i C osm a); F ina liza rea Simfoniei nr. 5 a lu i E n escu d e c ă tre Pascal Bentoiu (David Williams). CD- R O M -ul înso ţito r va conţine fo tografii, facsim ile, imagini video realizate ia festivalul de Ia Pella şi 'Des Moines, Iowa, d in ' aprilie, , precum şi imagini cu Enescu, preluate din pelicule de arhivă şi din alte surse. Graţie unei colaborări fericite cu TVR, documentarul “Enescu in My H eart” (“Enescu în mima mea ) va fi . proiectat pe toată durata fe s tiv a lu lu i. F ilm ul F loricăi Georgescu a primit numeroase d is tin c ţi i in te rn a ţio n a le şi b en e fic ia ză de u n am plu comentariu din partea Lordului Menuhin.

.în tregul proiect cultural se b u cu ră . de sponsorizarea Fundaţiei “Education for Peace”- organism independent, apolitic, caritabil, eliberat de constrângeri religioase - care .îşi propune propăşirea păcii mondiale prin intermediul educaţiei.

M i c h a e l a B O C U

Cîştigători clujeni

ai o lim p ia d e lo r ;

n aţion a le la ob iecte

â e cultură generală

(continuare diri numărul . \ de ieri) ’ r

FIZICĂ ^Dan Anghel (XI, Lic/T.

“L. Blaga”), P rem iu l I; Mihai Socaciu (IX, Lic! de In fo rm atică “T.P o p o v ic iu ”) , - G e o r g e Pălăcean (XI;.Lic. f . '“E. R acov iţă” ), H oria H opârtean (XI, Lic. de In fo rm a tic ă - , - “T. Popoviciu”) - toţi Prem iul II; Mihai Pantiş (VII, Lic. T. “N. Bălcescu”), Călini Popa (Vll,: Şc. cu clasele I-V III nr. 2), B ogdan . Suciu (VIU, Şe. cu clasele I-VIII nr. 3), Sebastian Cristea (VIU, Lic. T, “E. R acoviţă”), G eorge Frătean (IX , Lic. de In fo rm a tică ' ' “T- Popoviciu”), Floris Pop (X, Lic, T. “L. Blaga”) - ' toţi P re m iu l - I I I ; M enţiuni: Pavel Varvari (VIU, Lic; T. “L. Blaga”), Bogdan Gavrea (X, Lic. f . “N. B ălcescu”), V asile Nemeş (X, Lic. 1 . “A. lancu”), Vasile Mariş (XII, Lic. T. “E. R acoviţă”), ■Libal Andras (XII,'Lic. T., nr. 2).

CHIMIEKurucz Attila (VIII, Lic.

T. nr. 2), Kclcmen Zoltan (IX , L ic. ,T. nt. 2), Vcronica Brad (X, Lic. “O’. Ghibu”),- Ioana Dan (X, Lic: T. “Gh. Ş incai” ), Szcntagotai Lorcdana (XI, Lic. “O. Ghibu”) - toţi M enţiune.

• , (va urma) v

î n . a c e a s t ă s c a r ă ; la o r a 1 9 . p e s c e n a N a ţ io n a lu lu i :"Nu poţi trece cu capul prin zid"

(P ie s ă d e p r o s t g u s t în d o u ă a c te ş i u n e p i lo g )de Stanislaw Ignacy Witkiewicz

la premieră, l-am numit unul “de de La Trefouille), Irina Wintze ech ipă” - în care evo luează , (W ojcicck de Pokorya

S c e n ă d i n s p e c t a c o lFoto: I. PETCU-1

V 1 *•

Dacă nu aţi avut ocazia să vedeţi această piesă, a cărei premieră (te" succes a avut loc lâ 2 4 ‘'bctom brie. 1996, vă propunem reprezentaţia din, această seară: veţi asista la o experienţă expresionistă, la un exerciţiu de stil ce sondează subconştientâl, cu preocupare faţă de esenţe în detrimentul aparenţelor, faţă de latura tainică si obscură a lucrurilor.

rcalizînd compoziţii remarcabile: S ilvia G helan (Janina Wegorzewska), Dorin Andone (Leon), V io rica M isch ilea (Zofia), M aria Seleş (Jozefa,- baroană de Obrock), Ion M arian (Joaehim Cielecieivics), Petre Băcioiu (Apolinari Plejtus), Ioan Isaiu (Lucyna .Beer), F rederik Slavici (Beski, spioti militar),

Un spectacol pe care, încă de; ’. Mihai Comânici (Alfred, contele

Pecherzewicz), Carm en Culcer ! f* i (Dorota), Vasilica Stamatin (O tînără necunoscută),1 R uslan Bîrlea (Un tînăr' necunoscut).Regia spectacolului este semnată de Anca l i r a d u -P a n a /a n , ,scenografia de Lîa-Maria j Vasilescu, iar plastica scenică de vMălina Andrei. : !

' ^ M. B O C U

(, ss

w

■

HM■

Post-modemismul european â cuprins ca o febră şi creaţiile coregrafiilor contemporane, care deşi se află într-o criză de sens, mâi speră în utopica putere a dansu lu i. O punînd m işcarea limbajului, sfidînd orice model sau apelînd la mituri, coregrafia contemporană face din corpul uman natură şi civilizaţie, simbol şi element mineral, creînd jocuri a rtific ia le , lu p tîn d pen tru supravieţuire.

In acest context, al respingerii vocabularului dansului clasic, se nasc unele întrebări;

1. Mai poate dansul clasic să comunice ceva omului actual?

2. Se va prezenta un spectacol ga “Lacul lebedelor” doar ea o piesă de muzeu, doar în faţa unui grup.restrîns de specialişti? .

La aceste întrebări a răspuns simplu ultimul spectacol de balet al Operei Române din CIuj- N apoca, “L acu l leb ed e lo r” . Sala O perei s-a d o v ed it neîncăpătoare pentru avalanşa de spectatori, în marc majoritate tineri, care m i-au în tă rit convingerea că baletul clasic nu va m uri şi că- va avea întotdeauna public, tot aşa cum vor avea pub lic p iese le lui Shakcspcare sau operele lui Verdi. ; ^

; Cu această reactualizare a p re ten ţioase i p a rtitu ri ceaikovskiene, ansam blul de- ba le t al O pere i c lu jene a întreprins un turneu în oraşul germ an Ingo lstad t, .unde a susţinut şase spectacole.

D in nefericire, tot mai puţine teatre din ţară pot prezenta în faţa spectatorilor un balet de asemenea anvergură ca “Lacul lebedelor” . Şi acest lucru nu se datorează în primul rînd lipsei de in teres a p u b licu lu i, ci faptului că nu mai poţi utiliza aceeaşi modalitate de expresie,

, acelaşi stil spectacologic ca acum 30 sau 20 de ani, fără riscul de a-ţi pierde audienţa. E nevoie de un ochi ager, de o îm prospătare a co n cep ţie i scenice şi chiâr de o interpretare

.în spirit modem ca să poţi să creezi un sim bol- va lab il şi acestei.epoci: în fond, e vorbă despre-veşniceje “ chinuri ale

. dragostei” . .M uzica lu i C ea ikovsk i şi

co reg rafia reac tu a liza tă a maestrului Oleg Danovski rezistă tim pu lu i ş i c ritic ii , în să

scenografia, costumele şi regia spectacolului suit sărace,, fade şi

! de multe ori, inadecvate. în ceea ce^ p riv e ş te^ in te rp re ta rea , ansamblul de balet condus de I. T odea şi A ; M u re şa n 'n u â excela t, d a r şi-a în d e p lin it m isiunea cu profesionalism .

.; Interpreţii principali au fost două ) cup lu ri de ja b in ecu n o scu te 1 p u b licu lu i am ato r de balet:- C orina D um itrescu şi M ihai

B abuşka de la Opera Naţională B ucureşti şi D elia ş i C ă lin

; H anţiu de la Teatrul de Balet . “Oleg Danovski” din Constanţa.■ Sp.ectatorii clujeni i-au putut adm ira C o rin e i D u m itre scu , disponibilitatea şi talentul cu care a abordat ro lu l O dette /

, O dille, acurateţea tehn ică şi uim itorul său aplom b. M ihai B abuşka a fo s t un p rin ţ al dansului şi un îndrăgostit veridic chiar şi pentru tinerii cei mai blazaţi din sală. D an Orădan, binecunoscutul solist al Operei Române din Cluj, a întruchipat spiritul răului - Rothbart, iar Ioan Dorin Coşeriu ne-a îneîntat cu g ium buşlucurile u n u i bu fo n

stilat. Spectatorii germani au întîmpinat cu bucurie ansamblul O perei c lu jene , ia r succesul repurtat s-a concretizat într-o nouă invitaţie pentru susţinerea a 2 0 . de spectacole de balet, îri stagiunea următoare, la Teatrul de Operă din Ingolstadt. -

A ccst tu rn eu a doved it potenţialul balerinilor clujeni, potenţial ce se cere dezvoltat. Spectacolele clasice îi vor ajuta să -ş i..,, d ezv o lte ; tehnica, p e rso n a lita te a a rtis tică şi p re z e n ţa scen ică, fiindcă publicul aşteaptă noi spectacole,, rafinate d in punct de vedere estetic. •!

Arta dansului, care prin natura’ limbajului său, se adresează mai direct oamenilor, poate influenţa fo rm a re a u n e i necesită ţi spirituale. Publicul clujean este exigent dar şi generos în faţa p e rfo rm an ţe lo r artistice , ia r ansam blul de balet al. Operei Române din CIuj-Napoca merită să fie răsfăţatul publicului mult m ai des decît pînă acum.

N i c o l e t a T O A D E R

A D E V A R U L POLITICĂ s îm b ă tă -d u m in ic ă , 1 2 -1 3 a p ril ie 1 9 9 7m

C i o r b e a a j u t ă U D M R c u 4 0 3 m i l i o a n e

UDM R nu renunţa la dubla fin a n ţa re• Curtea de Conturi consideră că UDMR a beneficiat de dublă finanţare

Cu foaie intervenţiile p e lîngă Executiv, UDMR nu a jreuşit'săprimească baniipentru alegeri de la Cabinetul

Văcăroiu. Cele403 milioane ar f l rămas, probabil, fixaţi în contul Guvernului dacă PDSR ar f i izbutit să cîştige alegerileD ar, cu puţin timp în urmă, noul Cabinet a dispus transferarea acestei sume din contul Guvernului în acela al UDMR. Liderii politici maghiari nu neagă faptul că banii au fo s t obţinuţi după noi intervenţii Ei sugerează chiar că UDMR şi-a prim it banii cu sprijinul direct al premierului Ciorbea.

•Prima reacţie a venit din partea Curţii de Conturi. Inspectorii,

‘ acestei instituţii au ajuns la concluzia că, prin acordarea banilor^ UDMR a beneficiat de dublă finanţare: pe de o parte - ca partid politic, iar pe de altă parte - ca organizaţie a unei minorităţi. Ca partid politic, UDMR şi-a primit banii de la Guvern, în conformitate cu Legea partidelor politice (art. 48) şi cuH.G. numărul 27 din 1996. Ca organizaţie d e . apărare a d repturilor unei m inorităţi, UDMR a beneficiat de o sumă - nu prea consistentă, dacă este să îl credam pe Takacs Csaba, preşedintele executiv al formaţiunii pe care orice organizaţie de acest tip o prim eşte, de la ' C onsiliu l m inorităţilor. C onducerea UDMR priveşte cu multă detaşare concluziile preşedintelui Curţii de Conturi, I. Bogdan „Curtea de Conturi are modul propriu de a in terpre ta” ; afirm ă Takacs.

Preşedintele executiv al UDMR lasă să se înţeleagă faptul că acţiunea lui Bogdan a fost, practic, inutilă. Şi, într-adevăr, din modul cum prezintă Takacs Csaba faptele, Curtea de Conturi are mari şanse de;., a fi trimisă la plimbare.

Mai întîi, aşa cum spuneam, premierul Ciorbea i-a ajutat pe liderii UDMR să obţină banii pentru alegeri. Ciorbea s-a bazat pe prevederile unor-legi ori hotărîri guvernamentale emise în timpul mandatului lui Nicolae Văcăroiu. Trebuie să spunem, în acest context, că hotărîrea guvernamentală numărul 27 a fost emisă cu foarte puţin timp înain te de alegeri. Conform acesteia, UDMR, ocupînd locul al şaselea pe lista partidelor po litice , este îndreptăţită să p rim ească, pentru alegeri, subvenţii de Ia buget. în al treilea rînd, Takacs se bazează pe o scrisoare „adresată mie de Guvernul României” (înainte de

3 noiembrie), în care se arată - potrivit spuselor preşedintelui executiv al UDMR - că UDMR

■ are dreptul la subvenţii. Joi, în timpul unei întrevederi pe care Takacs Csaba â a v u t-o . c u . z ia riş tii, mîna stîngă / a ' preşedintelui executiv se odihnea pe un vraf de documente, care, în opinia sa, dem onstrează legitim itatea p re ten ţiilo r financiare ale UDMR.

De altfel, Takacs spune chiar că UDMR ar p u teap rim im ai m ulţi bani de la C onsiliul m inorită ţilo r. „UDMR nu a abordat această problemă în funcţie, de numărul populaţiei m aghiare şi în funcţie de participarea acesteia la buget în1996, am primit mai puţin decît Forumul Democrat German. Noi, conform criteriilor amintite, am obţine de trei ori mai mulţi bani"- afirmă Takacs. Totuşi, cel puţin pentru moment, UDMR nu va solicita creşterea sumei ce-i revine de la C onsiliul m inorităţilor. „Oricum, fo r ţa , economică a minorităţii maghiareo depăşeşte cu mult pe aceea a

' m inorităţii germane” - arată Takacs Csaba.

Chiar dacă se sugerează că UDMR stă „bine de-acasă” ,

- organizaţia va folosi rapid cele 403 milioane, „pentru cheltuieli curente”. Bineînţeles, Csaba nu spune ce înseam nă - aceste „cheltuieli curente”. El se arată,

în schimb, destul de nemulţumit că UDMR nu poate dispune de sum ele^ de la C onsiliu l m inorităţilor chiar aşa cum doreşte. C onsiliu l im pune, folosirea banilor pe care îi dă în patru domenii: cultură, presă, întreţinerea unui sediu şt pentru alcătuirea unui mic fond de investiţii. Takacs spune că din acest fond de investiţii „hu se poate procura” un autoturism, dar se poate întreţine un singur telefon. Nu pot fi angajate activităţi politice”.

A ceastă dublă finanţare convine, fireşte, UDMR. Liderii formaţiunii spun că UDMR nu intenţionează să se înscrie ca partid politic. „Funcţionăm pe bază legală. Sîntem în deplină legalitate”, declară Takacs, care totuşi, recunoaşte că UDMR are „o structură aparte” .

***UDMR a fost singura

formaţiune politică - dintre cele îndreptăţite să primească bani de la buget - nesubvenţionată la alegeri. „N u .doresc să dau conotaţii politice acestui fapt.S-a interpretat în mod eronat Legea 36; de aceea nu am primit banii. Nu văd alt motiv” - afirmă preşedintele executiv al UDMR. El este de părere că; s-ar fi putut obţine rezultate şi măi bune în alegeri dacă s-ar fi dispus de cele 403 m ilioane blocate de Guvernul Văcăroiu.

D a n B R I E

Dezbaterea Bugetului produce confruntări în Parlament

M a j o r it a t e a p a r la m e n t a r ă ş i - a e x p r im a t s u s ţ in e r e a p en tru p r o ie c tu l d e b u g e t p e 1 9 9 7

Reprezentanţii . coaliţiei guvernamentale şi-au afirmat, susţinerea faţă de proiectul Bugetului de stat pe anul 1997.

Deputatul PNŢCD Gheorghe Cristca a afirmat că resursele bugetare insuficiente sînt rezultatul lipsei de profitabilitate din economie. Cristca a criticat practica . guvernului Văcăroiu de a amîna plata datoriilor către stat ale întreprinderilor neprofitabile, de a încuraja producţia pe stoc şi de a tolera economia subterană şi indisciplina financiară. . . .

Senatorul PNTCD Radu Vasile

a răspuns criticilor opoziţiei, privind prevederea, în buget, a unei creşteri economice negative de 3%. El a afirmat că această prevedere reflectă asumarea realistă a situaţiei economice şi că, în trei luni de

. guvernare, actuala coaliţie nu putea acoperi o serie de datorii acumulate pe termen lung. Deputatul PNL Decebal Traian Remeş a declarat că amendamentele propuse în comisiile de specialitate nu au reprezentat adevărate alternative la actuala formulă a proiectului, ci doar “alte modalităţi de împărţire a

• sărăciei”.

P D S R a ta c ă d u r p r o ie c tu l B u g e tu lu i d e s ta tp e 1 9 9 7

Prim-viccpreşedintele PDSR,Adrian Năstase, a criticat în termeniduri proicctul'dc lege privind' bugetul dc stat pe 1997. “Grupurile. parlamentare ale PDSR vor urmări felul în care, în mersul dezbaterilof,- G uvernul.va ţine seama de amendamentele pe carc le-am înaintat şi vor vota în funcţie de concluziilc pc carc Ic vor trage”, a afirmat Năstase. ■

El a calificat bugetul de stat pe 1997 ca fiind unul “antinaţional”, “antieconomic” şi “ imoral”, argumentind că nu ţine cont nici dc nevoile economici româneşti şi nici de promisiunile actualei Puteri, formulate în campania electorală. “Bugetul prripus este unul al recesiunii, al creşterii accclcratc a şomajului, al scăderii dramatice a puterii dc cumpărare şi al sărăcirii populaţiei”, a spus Adrian Năstase. El a afirmat că nu este vorba dc un buget dc responsabilitate, ci dc “un buget dc demagogic cârc se răzbună”, fiind dc părere că sînt anulate toate realizările din anii anteriori. în opinia sa, actualul buget reflectă “ficputinţa Guvomului dc a asigura,dezvoltarea şi creşterea economică, dezinteresul

faţă de muncă şi salariaţi, apărarea unei minorităţi dispuse să yîndă cît mai rapid avuţia naţională, ca să o poată cumpăra la fel de repede, şi “consolidarea unei puteri şubrede, prin genoflexiuni făcute în faţa străinătăţii”. Deşi primul, ministru nu se afla < în sală, prim- vicepreşedintele PDSR s-a adresat, în discursul său, hii Victor Ciorbea, acuzîndu-1 de distragerea economici naţionale. Năstase consideră că sînt sacrificate, fără distincţie, toate ramurile productive, fară a se face măcar un efort dc a le ierarhiza, de a orienta dezvoltarea şi de a asigura un flux de investiţii spre anumite

. domenii. Adrian Năstase s-a referit, de cîteva ori, la distrugerea “spiri­tualităţii” şi “vigorii poporului român, lcgîndu-sc şi de invocarea de către Victor Ciorbea a unui citat din Churchill, care a promis

'englezilor “lacrimi” şi “sudoare” atunci cînd a fost numit prim- ministru. “Churchill a fost un con­ducător care a învins pentra popo­rul lui şi împreună cu cl, iar dv. doriţi, sc parc, să vă înfringeţi pro­priul popor. Sperăm sâ nu reuşiţi”, a afirmat Năstase, cu adresă la primul ministru Victor Ciorbea.

pe in telectuali în cazul eşecului aderării Ia M FO

• arată Nicolae Manolescu, liderul PAC •în opinia lui Nicolae Manolescu,

preşedintele ţării ar putea să arunce vina pe intelectuali dacă România nu este admisă în NATO. Liderul. PAC este de părere că oamenii de cultură implicaţi în viaţa politică refuză, spre regretul lui Emil Constantinescu, posturi de ambasadori pentru că li se cere să renunţe la calitatea de membru al partidultti. ”Cîtă vreme această încălcare a ,unei reguli de bun simţ a fost încurajată (...) preşedintele României nu are de ce să se plîngă (...). Problema lansată de dl Constantinescu este, deci, falsă, şi

capătă caracterul unei diversiuni menite să abată atenţia de la probleme cu adevărat importante”- se arată într-un comunicat al Biroului de presă al PAC. r; “Solicitat să exprime poziţia PAC în legătură că trimiterea unui contingent de militari români’în Albania; dl Nicolae Manolescu s-a declarat de acord cu această . decizie, în ideea că România trebuie să îşi asuma chiar riscuri pentru a - putea pretinde in tegrarea. în structurile euroatlantice” - precizează comunicatul PAC. '

“înlăturarea d lui Funar este o mare pierdere pentru PUNR”

[» in t e r v iu c u d i d e p u t a t V a s i le M ate i

- D o m n u le 'd e p u ta t, vâ propun s i schimbăm puţin sensul discufiei. Ce rol poate ju ca PUNR în con tex tu l politic actua l? . '- - Spuneam că momentul poliţie in tern actual se caracterizează printr-o ofensivă fără precedent a forţelor extremiste maghiare, care au reuşit să instaureze un adevărat regim de ocupaţie în România cu consecinţe negative incalculabile pentru societatea românească. Mai mult, aceste forţe tind să acapareze domenii întregi de activitate economico-; financiară: bănci, regii etc. în general, ele pătrund întregul sistem al puterii de stat fără ca cineva să-i fi cerut UDMR-ului să-şi declare loialitatea faţă de România şi să ' renunţe la jurămîntul de credinţă faţă de Ungaria. Iată de ce, cred că este necesară coalizarea tuturor forţelor naţionale pentru a stopa ■ dem ersurileextrem ism ului m aghiar şi înlăturarea lui de la putere. PUNR poate deveni - dacă se eliberează de balastul care-i afectează puterea de decizie - forţa politică care să coalizeze naţionalismul în această luptă.

- Cum apreciaţi în acest sens schimbările din PUNR?

- Cu toate că a trecut prin momente d ific ile , datorate conflictelor interne, PUNR s-a menţinut ca o forţă politică activă. Schim barea din conducerea partidu lu i va determina cred o modificare a discursului politic, fă ră sâ afecteze doctrina naţionalistă a PUNR. Apreciez calităţile organizatorice şi politice ale noului lider, dl Valeriu Tabără, dar rămîn la convingerea că; în lătu rarea . d i n Jfruntea partidului a d-lui Gheorghe, Funar este o m aj^ pierdere, dînsul constituind un “port drapel” al românismului, intrat ca atare în conştiinţa românilor, chiar dacă elocinţa sa politică nu a fost întotdeauna suficient de elevată, Dovada rolillui jucat de Funar în prom ovarea românismului o constituie şi' atacurile furibunde la adresa sa,

venite atît din afara cît şi din ^ in terio ru l partidului ca şi încercarea de a-1 înlătura din fruntea municipiului Cluj-Napoca. Cred că sîntem datori faţă de noi şi faţă. de Funar să strîngem rîndurile în jurul său şi să contracarăm demersurile celor care doresc să-l compromită.

- Ce îm i p u te ţi spune d esp re ac tiv ita tea parlam entară a PUNR?

* C onştient de responsabilităţile pe care le are, deşi în opoziţie , PUNR a încercat să vină în întâmpinarea p reocupărilo r ; majorităţii parlamentare în elaborarea unor legi de interes naţional,'ca de altfel şi în elaborarea propriilor proiecte de legi, multe dintre ele rezultînd din programul electoral al CDR, cum ar fi: proiectul de modificare a Legii 18, noua lege de salarizare a bugetarilor, o nouă legislaţie privind impozitul pe salarii.

Este decepţionant că, dincolo de “penetrarea” organizaţiilor europene, afectînd prea puţin, deocamdată, “profunzimile” reformei, nivelul de trăi al populaţiei continuă să scadă îng rijo rător. : Iar ' între nem ulţum irile fireşti ale cetăţeanului şi obligaţiile la fel de fireşti ale Puterii, de a da socoteală de ce se întîmplă, se parc că nu mai există nici o legătură cauzală. Guvernanţii noştri sînt preocupaţi doar de îm părţirea şi apărarea ciolanului, de “imaginea” în lume şi de compromisurile păguboase cu extremismul maghiar, compromisuri care pot duce la destabilizarea internă, urmată de federalizarea României. în acest context, credem că este nevoie de aportul tuturor forţelor politice aflate la Putere sau în Opoziţie pentru găsirea unor soluţii conforme cu realităţile din ţară.

- Un “pact politic”? :v- Un prilej pentru a vedea

dacă între Putere şi Opoziţie este cu adevărat posibil un dialog; •:

: M a g d a l e n a V A I D A

E m i l C o n s ta n t in e s c u :

Aderarea României la UE nu trebuie să fie mai rapidă decît dezvoltarea economiei

Răutatea zilei

, Un proces de aderare a României la UE mai rapid decît o dezvoltare a economiei • pentru a face faţă regimului concurenţial global “nu este de dorit”, a apreciat, joi, preşedintele Emil Constantinescu. t „

El a susţinut o conferinţă de presă comună cu preşedintele Comisiei Europene, Jacques; . Santer. Important este- ca toate ţările să

beneficia de acelaşi tratament. Durata negocierilor pentru fiecare ţară asociată va fi invers proporţională cu nivelul de dezvoltare al fiecăreia, au apreciat atît Santer, cît şi Constantinescu. Constantinescu a arătat că reforma economică structurală în care s-a angajat România are menirea de a-i scurta calea spre UE. “Programul de reformă ne va

DETURNARE DESENS

demareze în 1998 negocierile de aderare la ajuta să aducem raporturile cu UE din zona UE, a spus, Santer. El a precizat că toate sprijinului şi asistenţei în zona cooperării”, a ţările candidate îa aderarea la UE vor adăugat Constantinescu.

Avizul prefectului nu mai este obligatoriuAvizul prefectului, în ceea ce priveşte şcolari să aibă avizul prefecturii. Deoarece

nominalizările pentru ocuparea posturilor de mulţi prefecţi au declarat că nit cunoscdirectori şi directori adjuncţi ai unităţilor de problemele învăţămîntului, iar presa a acuzat

, învăţămînt de stat preuniversitar, cît şi ai conducerea MI că prin aceste decizii încalcăcelor destinate activităţilor cxtraşcokrc, este prevederile Legii învăţămîntului, ministrulopţional şî nu obligatoriu ca pînă acum, a Petrescu a decis să Ic anuleze. Astfel,informat, joi, ministrul Învăţămîntului, în nominalizările pentru ocuparea posturilor dcconferinţa dc presă. directori şi directori adjuncţi din învăţămîntul

Ministrul Virgil Petrescu spune că avizul preuniversitar şi cei ai unităţilor destinateprefectului se impune .numai pentru activităţilor extraşcolare se fac de călrcinspectorul şcolar general. în urmă cu două inspectorul şcolar general. Directorii liceelorluni, Direcţia Generală a Învăţămîntului şi cei ai şcolilor postliccale sînt numiţi prinPreuniversitar a decis ca numirile directorilor,, ordin al ministrului Învăţămîntului, ladirectorilor adjuncţi şi cele vizînd inspectorii propunerea inspectorului şcolar general.

PI I I I I II De-a lungul asfaltului, cîţiva oameni săpau II groP1 I| Doamne, ăştia au înnebunit Cura să plantezi |■ copaci în bitum?!” .. ■ ! Dar ei implantau stîlpi, stîlpi pentru fire văzute! I şi mai ales nevăzute, ■■ -* I | fel de fel de legaturi, de relaţii, de contacte, I | sublegături, subrelaţ», directe, |■ indirecte, convergente sau adiacente - uh hăţiş j ! perfect democratic ■■ din care să-ţi fie imposibil să scapi .. J I "Cc se întîmplă?” am scăpat eu un strigăt de I | groază, I | şi ei s-au şi năpustit asupra mea ameninţător. |■ "Configurăm structura viitorului”. . j J "îndurare, am mai apucat să îngărni, eu. I credeam câ vreţi să plantaţi copaci!”.., ■ J I Şi nu m-am mai trezit decît pe lumea cealaltă, I | unde un împieliţat îmi dădea, - | | ca unui nou născut, palme ia fund, strigînd cît |

Iîl încăpea ecranul:

. perfect bărbătesc! , .1 M i r c e a Ş O N C U T E A N U j

:

nr

sîm bătă-dum in ică ,1 2 -1 3 aprilie 1 9 9 7 PUBL CLUJ-NAPOCA: lunl-vinerî«-16; sîmbăta 9-14; tel/rax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:

*•** ** ~ luni-vineri 8-16; iei/kt 31-13-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vintri 8-16; tcl/fai 21-60-75.1A D E V A R U Lde Clui _

Managerul Societătii ComcrcialeROMCONS SA Dej

. ... - ■. <•*> convoacă , ' §

A d u n a r e a G e n e r a l ă E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ io n a r i lo r ^

( la data de 15 aprilie. 1997, ora 10 la sediul societăţii, ^ Jpentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor,

cu următoarea ordine de zi:; I. R aportul d e gestiune al managerului pe anul 7996.: 2. Raportul.Comisiei decen zorfpe anul 1996, ■ . ,V r 3. A probarea Bilanţului Contabil peanu l 1996.

4. Aprobarea bugetului de venituri s i cheltuieli p e an u l, 1997., ' j| 5. A probarea noii structuri a acţionariatului. : . v , 6. 'Aprdbarăă modificării statutului şi contractului de societate.: *< 7. Diverse: o : ■ V‘ Managerul solicită persoane împuternicite pentru reprezentare în Adunarea Generală - mandatele de reprezentare se vor ridica de la societate. Adunarea .Geftcrală nestatutară se recohvoacă pentru data de 29 aprilie 1997.

î I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e la te le fo n : j 0 6 4 -2 1 2 5 1 3 -5 , fa x : 0 6 4 -4 3 2 7 2 0 . f

ADEVARUL Un co tid ia n care sa tisface d e C l u j g u s tu r ile du m n eavoastră!

awsfa

Sim ţiţi că nu mai puteţi trai în această lume ?

în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S C R E X CO N DA SAStr.M aşin iştilor nr.135 ; t '■ • ’3400 CIuj-N apoca, Rom ania T el/F ax: 064 /433224 ,

• CUMPÂRÂ la preţ negociabil ambalaje de tip ”LIBELLA”

- (casete, sticle de 250 ml. şi de 330 ml.),: In fo r m a ţii la d e p o z itu l d in s tr .A n d re i

Ş a g u n a n r .28-30, te le fo n 433632.

• ANGAJEAZĂ contabil(ă) cu studii superioare (medii) şi cunoştinţe de operare pe calculator.

In fo rm a ţii la s e d iu l firm ei

M a n a g e r u l S o c ie t ă ţ i i C o m e r c ia le . ;NAPCCOM11 Cluj-SaiH Ol

convoaca

la data de 29 aprilie 1997 ora 9 la Casa Universitarilor, str.M.Kogălniceanu, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. -

O r d in e a d e z i a Adunării Generale este următoarea: 1. Raportulde gestiune a managerului. 2. Raportul coftiisiei

de cenzori. 3 Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi pe anul financiar 1996 şi a modului de repartizare a profitului. 4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuielipe anul 1997.5. Modificarea statutului. 6. Diverse.

în caziil în care la prima convocare nu vor Ji îndeplinite prevederile legale, Adunarea Generală se va reprogramaîn acelaşi ioc pe data de 13 mai 1997, ora 9.

In form aţii sup lim entare la sediul § SC NAPC>fcOM SA C luj, telefon 19-78-85. g

PENTRU MKTTÂB1 ISrrEKHAUE

R E D U C E R E

VR AIA M OBILEI

m m ...

i l i r i t i z i l n i c

ADEVĂRULd e C l u j t k

/ M O D E M ACIuj-Napoca

o -Str. Oasulmnr. 42AteL: 433SSS, 136822, O R A R *-18 o Hala Agroalimentară P-ţa Mihai Viteazul etaj I

’ l k : 132897, ORAR.9-18 o Calea Victoriei nr. 100

(Materna. TURDA) -tel.:433804

MAI COMERCIALIZĂM P AR C H ET, P A L U X , A R 4C E T

I A C , D IL U A N T C L E I D E 0A 5E, ^ C U L E - I M f o R T P E N TR U L E M N . S A L T E L E R E L A X A

m w m o b i l ă î n r a t e f ă r ă

25 de an i de IN S T R U IR E îri INFORMATICĂ <T

fi"""' ■C E N T R U L d e C A L C U L E L E C T R O N I C

Organizează, din 21 aprilie 1997, cursuri de: = ❖. Calificare (formare), cu program după-amiaza: s

• A N A L I Ş T I P R O G R A M A T O R I (390 o» )• P R O G R A M A T O R I A J U T O R I (300 o » )

Plata în rate ! Plus: 2 ore, gratuit; pe IN T E R N E T 1 Cliu-Napocn. «far. R epubtu», nr.107, tel: 064/124185,19S477

, M a n a g e r u l . 042052)

SC AGROTRÂNSPORT DEJ SA din Dej,convoacă Adunarea Generală Extraordinară a

Acţionarilor ladata de l8 .04 .1997, ora 12 la sediul societăţii din Dej, str. Dumbrava Roşie fo r , pentru toţi acţionarii înregistraţi îri Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. Informaţii suplimentare la tel/faX 064/ 432917 între orele 10-15.

99 99

UniversitateaB ab eş-B olyai

CIuj-Napocao r g a n iz e a z a *

' U C r T A T / E D E S C H I S A

în vederea închirierii de spaţii pentru, amplasare "xerox” în incinta Facultăţilor de Litere, str.Horea nr.31 şi de Ştiinţe Economice, B-dul 21 Decembrie nr.12Ş:

Licitaţia va avea loc la data de 30 aprilie 1997 ora 9 Ih Direcţia Economică, str.l.C.Brătianu nr.14, de unde se pot ridica şi caietele de sarcini. (763843)

sc COMINEX NEMETALIFERE SA

CIuj-Napoca, str.Horea nr.78 ! organizează '* -

l i c i t a ţ i e p u b l i c ă

în data de 24.04.1997 ora 10 pentru vînzarea• mijloacelor fixe aprobate ;’•<

la casare şi disponibile - ^• Xerox color Canon CLG 350 în garanţie.

cu luna mai. (396411)

Consiliul de A dm inistraţie al

SC CESOM SA DejconvoacăAdunarea Generală.Extraordinară a

Acţionarilor la data de 16.04.1997 ora 10 la sediul societăţii, pentru toţi acţioftarii înregistraţi în Registrul

Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. •

Informaţii suplimentare la SC CESOM SA De], str.Bistriţei nr.63/A, nr.telefon/fax 064/211181.

I n s p e c t o r a t u l d e P o l i ţ i e S a n i t a r ă .

ş i M e d i c i n ă P r e v e n t i v ă C I u j - N a p o c a !

Str.N .M lcescu nr.16 organizează în perioada 21-24.04.1997 cursuri de atestare profesională pentru operatori D e/in fecţie- l)e/.insccţie-D erall/.areîn p r o f i la x ia sanitar-um ană.« î n s c r i e r i ş i r e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l i n s t i t u ţ i e i , c a m e r a 5 ; s a u l a t e l e f o n 1 9 8 1 2 2 ; 4 3 1 7 7 7 z i l n i c o r e l e 8 - 9 .

SCCACONSTRUCTORUL

CLUJ-NAPOCACalea'Baciului nr.45

V i n d e

; 1. M ulticar M C 3P de 3,2 to., anul fabricaţiei 1986 ' • '

2. Betoane şi mortare cu transport la punct stabilit. , i . -In fo rm a ţii s e p o t o b ţ in e d e la s e d iu l f ir m e i

s a u d e la t e le f o a n e le 4 3 5 1 0 6 ; 4 3 5 1 0 7 .

în conformitate cu Legea nr.137/1995

ER.E. CLUJrea

acordu lu i de m ed iu la urm ătoarele lucrări:1. Reparaţie capitală Buza Rotunda. -2. Reparaţie capitală LEA j.t. c

, mun.Cluj-Napoca3.Reparaţie capitală cabluri c.e.

str.Doj a, CIuj-Napoca. Eventualele sugestii sau reclamaţii sc deplin la

sediul A.P.M . Cluj, striDorobanţilor nr.99. '

ADEVĂRUL Un c o tid ia n ca re sa tisfa ce d e C lu ) g u s tu r ile du m n ea vo a stră !

ADEVĂRULde Cluj

A D E V Ă R U L , d e C i u l PUBLICITATE 5'CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; ld/bx 19-73-04; SUBRKDACŢIATURDA:!

* luni-vineri 8-16; (el/fii* 31-43-23; SDBREDACflA DEJ: luni-vineri 8-16; tcl/to 21-60-75. I

sîm bătă-dum inică,1 2 -1 3 aprilie 1 9 9 7 8

Cu ocazia Sfintelor sărbători de Paşti

ACORDăm o reducere de preţ de

pentru plata integrală

M a

^ tRSUL " OBUfy

CLU.J-NAPOCA;♦ Piaţa 1848 nr.l Tel 437429'i Tel/Fax 437430♦ Livezii 63 Tel 43 7444 (Zona Carbochim - Clujana).

D EJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56 - Tel 215073HUEDIN: ♦ StrA.lancu nr.l. - Tel 253493

M ai gâsifi: PARCHET, PALUX, LACURI, A RAC KT, D IL U A M .

în temeiurprevederilor Legii nr.3l/l990 şi a Statutului Societăţii,Consiliul de administraţie convoacă

Adunare Generală Ordinară si Extraordinară a Acţionarilor SC STRIM SA

în d a ta d e 29.04. 1997, o ra 16, la s e d iu l B ă n c ii T ra n s ilv a n ia d in C lu j -N a p o c a , B -d u l E ro ilo r n r.36. în c a z u l n e în d e p lin irii co n d iţiilo r sta tu ta re , a d u n a re a g e n e ra lă s e r e p r o g r a m e a z ă p e n tru d a ta d e 30.04.1997,' în a c e la ş i lo c ş i la a c e e a ş i o ră .

O r d in e a d e z i a a d u n ă rii e s te u rm ă to a re a : ;; '1. P re z e n ta re a ra p o rtu lu i d e g e s tiu n e a l co n s iliu lu i d e a d m in istra ţie . ' •

2. P re z e n ta re a ra p o rtu lu i c o m is ie i d e c e n zo ri. 1. 3. D is c u ta re a şi a p ro b a re a b ilan ţu lu i c o n ta b il şi a c o n tu lu i d e profit ş i p ie rd e re . • £

4. R e p a rtiz a re a profitului d in e x e rciţiu l f in a n c ia r 1996. .5. M o d if ic a îe a c o m p o n e n ţe i c o n s iliu lu i d e adm inistraţie ', y . . ,6. M o d ifica re a c o m p o n e n ţe i c o m is ie i d e c e n z o ri şi stabilirea c e n z o ru lu i e x te rn in d e p e n d e n t

a l so cietăţii. ' • 5 ■7: D is c u ta re a şi a p ro b a re a b u g e tu lu i d e ve n itu ri şi che ltu ie li ş i a b u g e tu lu i d e investiţii

p e n tru exerciţiu l f in a n c ia r 1997. : ; :8. M o d ifică ri a le S ta tu tu lu i şi C o n tra c tu lu i d e s o c ie ta te . : ' ; .

A r t . 2 d in S ta t u t s e v a m o d ific a astfel:. "S e d iu l societăţii e s te în lo ca lita te a C lu j -N a p o c a , str. D o ro b a n ţilo r n r .3 e t.3.

S o c ie ta te a p o a te d e s c h id e s u c u rs a le , filiale şi a g e n ţii în ţa ră : C lu j -N a p o c a , B u c u re ş ti, T î r g u M u re ş , B ra ş o v , O r a d e a , A r a d , B a c ă u , la ş i,1 C o n s ta n ţa , R îm n ic u V î lc e a şi

v • s tră in ă ta te c u re s p e c ta re a p re v e d e rilo r le g a le .” . . \ * 'A r t .2 d in C o n t r a c t u l d e s o c ie t a te v a a v e a u rm ă to ru l c o n ţin u t: - - j-"S e d iu l societăţii e s te în lo ca lita te a C lu j-N a p o C a , s tr .D o ro b a n ţilo f n r .3 e t.3” ; v r -

v . A r t .4 d in C o n t r a c t u l d e s o c ie t a te s e v a m o d ific a astfel:"D u ra ta d e fu n c ţio n a re a so cie tă ţii e s te n e lim ita tă ..; .S T R I M S A p o a te înfiinţa filiale, s u c u rs a le ş i a g e n ţii în a fa ra ju d e ţu lu i C lu j, c a z în c a re a d m in istra to rii V o r c e re în m a tric u la re a lo r în R e g is tru l C o m e rţu lu i d in ju d e ţu l u n d e re s p e c tiv a filială s a u s u c u rs a lă v a fu n c ţio n a în a in te c a a ctiv ita te a a c e s te ia s ă în c e a p ă . S e V o r înfiinţa filiale, s u c u rs a le s a u a g e n ţii în : C lu j -N a p o c a , B u c u re ş ti, T î r g u M u re ş ,

, B r a ş o v O ra d e a , A r a d , B a c ă u , Taşi, C o n s ta n ţa , R îm n ic u V îlc e a ”. .9. D iv e rs e . . r ; r - v D o cu m en te le ş i m a teria le le inform ative referitoare la p ro b le m e le in c lu se .

în o rd in ea d e z i ş i a lte inform aţii s e p o t o b ţin e ia s e d iu l so c ie tă ţii) str. D oroban ţilor n r.3 e t .3 s a u ia te le fo a n e le 0 6 4 /1 9 1 4 1 3 , 0 6 4 /1 9 1 5 6 6 . ,

DISPOZIŢIEp r iv in d c o n v o c a r e a C o n s i l i u lu i lo c a l a l m u n ic ip iu lu i

C lu j - N a p o c a în ş e d in ţ ă e x t r a o r d i n a r ă Primarul municipiului Cluj-Napoca,în temeiul prevederilor art.23 al. 1 şi 48 din Legea nr.69/1991 privind administraţia publică

locală, republicată,’ / > .DISPUNE:

Art.unic. Se convoacă Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca în şedinţă ordinară în ziua de 17 aprilie 1997, ora 13, în Sala de Sticlă de la sediul din Str.Moţilor nr.1-3, cu următorul proiect al ordinii de zi:

1. Proiect de hotărîre privind aprobarea bugetului local pe luna mai 1997.2. Proiect de hotărîre privind aprobarea bilanţului pe anul 1996 al regiilor autonome de

interes local. ' ■ ••• ...3. Proiecte de hotărîri privind alocarea unor sume din bugetul local pe anul 1997.4. Proiect de hotărîre privind stabilirea unor preţuri şi tarife pentru agenţi economici.5. Proiecte de hotărîri privind conferirea titlului de "Cetăţean de onoare al municipiului

Cluj-Napoca”6. Proiecte de hotărîri privind modificarea unor hotărîri. ,7. Proiecte de hotărîri privind aprobarea unor planuri urbanistice. \8. Proiect de hotărîre privind amplasarea monumentului ”Lupa Capitolina” în Piaţa

Unirii.* : ' "9-Proiect de hotărîre privind transformarea Căminului de bătrîni Cluj-Napoca în Cămin

spital. ;10. Proiect de hotărîre privind înfiinţarea linei noi cantine de ajutor social. - ^11. Pioitete.de hotărîri privind concesionarea unor terenuri.12. Proiecte de hotărîri privind însuşirea unor expertize. -13. Proiecte de hotărîri privind scoaterea din circuitul locativ şi casarea unor imobile. 14: Proiect de hotărîre privind organizarea unei licitaţii internaţionale pentru realizarea

unei instalaţii de sortare şi incinerare a reziduurilor menajere. <15. Proiect de hotărîre privind verificarea legalităţii asocierilor şi a schimbării destinaţiei

unor spaţii, altele decît locuinţele. .16. Proiect de hotărîre privind constituirea unei comisii pentru propuneri referitoare la

schimbarea denumirii unor străzi. u C y17. Proiect de hotărîre privind închirierea unor spaţii cu altă destinaţie decît aceea de

locuinţă.--. , -V--18. Proiect-de hotărîre privind asocierea Consiliului local cu televiziunea "Antena 1”.19. Proiect de hotărîre privind atribuirea unor exemplare din lucrarea ”Cluj-Napoca -

inima Transilvaniei”., 20. Proiect .de hotărîre privind constituirea comisiei pentru stabilirea valorii spaţiilor comerciale care se vînd chiriaşilor, în condiţiile legii: f

21. Mormare privind gospodărirea Canalului Morii. > .w '•22. Mormare privind săptămînalul "Curierul Primăriei” - ' - : -23 . Informare privind modul de îndeplinire a hotărîrilor adoptate şi prezenţa consilierilor

la şedinţele consiliului local în trim. 1 V/l 996.24. Diverse. • ■ • •„ , f ;-- • . r - .

. • : ■ ' ■ ■' 'v.- v ■■■ ■' '. (763845)

c .

• Vînd apartament 2 camere, ' parter, Mărăşti, bun pentru sediu firmă. Tel. 41-35-33,"după ora 15.(386318)- :

MănageruCSocietâtii Comerciale. NAPOTEX S.A.

CLUJ-NAPOCAcom'oaca

: F.jw orfu^«Acti«iiirik>r •'

la data de 30 aprilie 1997 ora 15 la CASA UNIVERSITARILOR str. M. Kogalniceanu, pentm toti acţionarii inregistrati in REGISTRUL ACŢIONARILOR la sfîrsitul zilei de 31 martie 1997. *Ordinea de zi a Adunării Generale este urmatoarea:1: Raportul de gestimţe a managerului. 2. Raportul Comisiei

de Cenzori. 3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit si pierderi pe anul financiar 1996 si a {nodului de repartizare a profitului. 4. Aprobarea bugetului de .venituri si cheltuieli pe anul 1997. 5. Modificarea statutului. 6. Diverse.

In cazul neintnjnirii numărului necesar de acţionari, Adunarea Generala se va repeta dupa 14 zile, respectiv in 14 mai 1997 la aceeaşi ora si in acelaşi loc. . • -

Informaţii suplimentare la Societatea Comerciala NAPOTEX S.A. cu sediul in b-dul 21 Decembrie nr. 47 telefon 19-21-57 intre orele 9-12.

_________________ . . (763844)

MATRIMONIALE• T înăr,1 34 ani, încadrat,

situaţie bună, doresc, cunoştinţă fată 25 -32 de ani-, prefer şom eră, din- C luj sau îinprejurimi, pentru prietenie- căsătorie. Petru Eugen str. Zmeurei nr. 7 localitatea Ocna Dej cod 4651 Cluj. (386269)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vindem magazin alim entar, m arfă, dotări interioare şi Dacia break Tel. 41-12-82. (386284)

: • Vînd maşină de copiat chei nouă. Tel 43-04-91 orele 10-17. (000100)

• Vînd gheretă mctalică în Mânăstur, lîngă Big. Tel. 18-70- 14 (386373)

• Vînd jocuri electronice; Moskvich IZS pentru piese. Tel 13-07-02. (3?3913)

• Vînd gheretă metalică 10 mp în stare excepţională. Tel 19-65- 79 saii 43-15-13. (394418)

• Vînd teren, construcţii, front la şosea, varianta Zorilor-Mănăştur. Tel 41- 44-57. (394405) , '

• Vînd teren în comuna Floreşti. Relaţii la tel 26-53- 66. (394422)

• -Vînd teren intravilan 600 mp, posibilităţi apă, gaz, curent + proiect casă aprobat. Tel 16t7 7 t91. (394431)

• ; Vînd teren construcţie (loc de casă) Cluj, str. Cîmpului, 655 mp, preţ 70 milioane. Tel 18-61-44. (394434)

.• Vînd apartam ent 3 camere confort 1 amenajat, zona Flora. Tel. 16-81-40. (380228) .

. Vînd cabană Muntele Filii, teren aferent 20 ari. Informaţii la tel. 064/ 32-14- 91 după ora 16. (342165)

- • Vînd teren în Făget 1250 mp. Tel. 12-12-80. (380134). • Vindem teren 566 mp sau 1/ 3. Str. Rădutului nr. 11. Tel. 15- 73-30. (386386)f. • Vînd apartament 2 camere zonă sem icentrală (str. Scortarilor), preţ avantajos.Tel. 13-11-48; 43-26-75. (379964) ' , • V înd/schim b garsonieră Bucuressti cu similar Cluj. Tel. 064/ 21-13-88. (342055) ,

• Vînd 650 mp teren lîngă Hanul P iraţilor, Mamaia." Informaţii la tel 041/65-04-42; 041/64-64-67. (394376) '

• Vînd teren în Făget. Telefon 19-51-50. (394393) - V

• Vînd garsonieră confort III etaj III, finisată. Tel. 42- 56-46 (386369)

• Vînd apartam ent 2 camere Gheorgheni. Tel. 19- 43-11. ( 386388 ) . . . . . . .

• Vînd apartam ent 3 cam ere, etaj I, Calea Dorobanţilor. Tel 15-37-54 sau 018/62-31-18. (394100)

• Vînd casă particulară 3 camere, bucătărie, baie, cămară, beci, grădină, curte comună. Tel 13-70-02. (394432)

• Vînd apartam ent 3 camere, garaj, 2 băi, 2 balcoane, beci, finisat. Calea Dorobanţilor nr. 109, Bl. 16, sc. I, el. 1, ap. 4, orele 10- 21. (394412)

.* ' Vînd casă şi teren construcţii. - Comuna Chinteni nr. 103. (394315)

; • : Vînd garsonieră str. Cernei nr* , 7, ap. 36. Informaţii zilnic. (394383)

• Vînd apartam ent 2 cam ere-finisat etaj I, str. Meteor m v8. Telefon 43-83- 85 sau 43-80-28. (394297)

• Vînd 3 camere str. TulceaV Tel. 14-50-38. (386263)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 ocupabil imediat. Tel. 41-07-04. (380033) ..

• Vînd casă compusă din 4 camere parcheta te , baie, bucătărie, cu gresie şi faianţă, 5 fofcuri gaz,, sobe de teracotă, garaj, terasă, curent trifazic, telefon internaţional, singur în curte str. Meseriilor nr. 12 tel 43-76-01; după ora 19 tel. 43- 26-41. (379901)

'• Vînd apartam ent^ camere preţ 110 milioane. Tel. 16-70-83. (380147) '

• Vînd casă-din două camere plus dependinfe şi 437 mp grădină în zonă semicentrală. Tel. 17-65-28. (380193)

• Vînd 4 camere; Telefon 18- 90-43. (380196)

. •: Vînd apartament 2 camere str. Tulcea. Tel. 15-36-02. (380197)

• Vînd urgent casă str. Petrila nr.' 7 vizibilă,»^.04.1997-13.04. 1997 orele 10-19. (380202)

Pentru a vâ asigura în iontinuare un abonament la ziarul A D E V jva puteţi adresa direct la reducţia ziarului, str.Napoca nr.16. «to d iş j

I I L

s îm b ă tă -d u m in ic ă ,1 2 - 1 3 a p r ilie 1 9 9 7 PUBLICITATE : CLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16;sîmbătă9-14;tel/fax 19-73-04; ŞUBREDACţlATURD \

luni-vincri 8-16; td/fai 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 2 1-40-75

A D E V Ă R U L .d e OBbjj

SC ALBAFRUCT SA' c m s e d iu l în A lb a - Iu lia ,

str.Moţilor nr. 106, ' ‘ telefon 058/ 825448, fax 058/825465ORGANIZEAZĂ LICITAŢIE

pentru contractarea s e rv ic iilo r de evaluare a S C A L B A F R U C T S A

■v in vederea privatizării.Licitaţia va avea loc în data de 29 aprilie

1997, ora 10 la sediul societăţii.Ofertele se depun pînă la data de 29

aprilie a.c. ora 8. ^Cuantumul garanţiei este de 3.000.000

lei. - ■Caietul de sarcini se găseşte la sediul SC

ALBAFRUCT SA Alba Iulia. <763842)

Vizionaţi o videocasetâ ş j p M s e a l a w » ^

s tr .D .G h e re a nr.25,

Aveţi probleme financiare?

D oriţi o soluţie* / rrapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

■ E S t r | N a p o G a n r : i 6 JK T e l e f o n / F a x t l 9 7 3 0 4

• Vînd (schimb cu 1 sau 2 camere) .3 camere cu telefon, 2 ’ balcoane etaj 4, str. Cîmpului. •Tel. 17-01-61 (380212) ,,

• Vînd garsonieră.. Tel. 43-08- 46. (380218) ‘ . .

• ; ■ Cumpăr garsonieră indiferent de zonă.! Tcl.- 17-63- 65. (380221) ■ I

• Vînd garsonieră confort 1-28 mp etaj 2 în Mărăşti. Tel. 16-68-; 33. (380222) •‘ • Vînd apartament "'2 camere, confort I, Calea Floreşti. Tel. 16-’ 42-18 (386139) • v ;

• Vînd casă dc vacanţă în zona turistică'Tihitţa, vis-a-visi de hotel Dracula. Tel. 12-76-10 sau 19-70-06 (386164) 1 •

• Vînd apartament 3 camere confort mărit, în c a r tie ru lr' Grigorescu. Tel. 1 8 -2 8 -9 4 .' (386219) ' ' V ; , '

• Vînd apartament 4 camere str. Pata. Tel. 15-64-21 (386248)

• Vînd casă mare cu . grădină, zonă scmicentrală.' Tel. 13-85-82 (386288) ,

• Vînd apartament 3 camere + ' garaj str. Cîmpului nr. 38. Tel. 17-94-68. (386322)

• Vînd imobil 100 mp central.' Relaţii la tel. 13-35-75. (386323)

• Vînd casă în construcţie suprafaţă 270 mp şi teren 7200 mp, pe str. Odobeşti," intravilan, posibilităţi parcelare. Tel. 13-14-; 79 sau 13-78-62 după orele 16. (386325) '

•. Vînd apartament 3 camere ultrafinisat, cu telefon, etaj 1, Mărăşti. Informaţii tel., 18-60-90 (386246)

•. . Vînd garsonieră confort 1, etaj 3. str. Stephenson. Tel. 17- 72-78. (386327) ; x

Vînd 2 camere, 58 milioane negociabil. Str.- Clăbucet nr. 4A ap, 46 (386343) ■- '

* Vînd urgent apartament 2 camere, confort I, Zorilor; Iei. 12-11-81 (386361)• • Vînd apartament 2 camcrc G heorgheni, 18.000 DM sau schimb cu garsonieră/Tel. 14- 91-42. (386363) •' •/ ' ’ ‘

,* Vînd garsonieră: confort 1,; ocupabilă imediat. Tel. 17-71-22 (386370) “■ v

V - V înd ' casă; în comuna Chinteni, 3 camere, bucătărie,! baie, curte mare Relaţii Chinteni: nr, 263. (386374) ' ’ : -

• Vînd urgent 2 apartamente a 2 camere, confort 2, situate în acelaşi bloc, finisate. Tel. 15-34- 26. (386382) . ■ , ' , ;

• V înd casă 2 cam ere, bucătărie, baie, anexe str. Grapei • nr. 14. Pret 200 milioane lei. (386385) 7 S

• Vînd casă în SînniCoara, 8 camere 2 băi, încălzire centrală, garaj. Tel 23-14-36. (394067) : ■. • V înd urgent 2 'cam ere confort-II, etaj IV, cu telefon, finisat, în Gheorgheni! Tel 42- 56-46. (394409)

lîngă CLUBUL CFR î Cele maî mjc| preţui

Cele mai

• Vînd casă cu grădină şi pomi fructiferi în satul Răscruci, total 14 ari; preţ 20 m ilioane; negociabil. Informaţii Răscruci nr. 343, tel 110. (394125); • Vînd apartament 2 camere parter, Piaţa Mihai Viteazu. Tel- 19-12-79 (394183)

• Vînd apartament 4 camere; cu garaj. Tel 17-51-91. (394251): ■ Vînd apartament 3 camere Calea Dorobanţilor n r,, 95. Tel41-28-06 după ora 17. (394268) , . < .

• Vînd casă G rigorescu, superfinisată, 89.000 USD. Tel42-00-89. (394270)' * Vînd apartament o cameră finisat avantajos. Tel 41-21-92. (394319)

• Vînd urgent garsonieră. Telefon 41-10-26. (394385) -

• Vînd casă la ţară. Localitatea Răscruci, str. Borşei nr. 112.(394407) ^

• Vînd apartament 2 camere ultrafinisat plus garaj beton, în Zorilor. Tel 12-32-30.(394408) .

Vînd apartament 3 camereultrafinisat, str. Dacia nr. 5-9, preţ 40.000 DM sau echivalentul' în lei.- Informaţii tel 41 -38-26. (394414).

• Cumpăr 1 cameră, eventual 2, plata urgent. Tel 19-47-84 zilnic. (394415) - ; ;

• " V înd . garsonieră: Str. Cojocnei nr. 16, Bl. C15, et. .3, ap. 56. (394419) . ' .

• V înd casă 2 cam ere, bucătărie, telefon internaţional, 3 focuri gaz, un garaj de 200 mp pe fundaţie de beton, z id de cărămidă nouă, te re n '610 mp, str. Viorelelor nr. 4, Mărăşti, preţ' 140 milioane lei negociabil. Tel 16-85-86. (394425) v '

• ‘ Vînd Oltcit RM 1991. Tel. 41-90-08 (380059)

• Vind Dacia 1410 fabricaţie 1991. Tel. 15-37-90; 18-77-18 după ora 16. Preţ informativ 17 milioane'negociabili (380161) .

• . • Vînd Dacia 1310 an fabricaţie 1990. Preţ informativ 12,8 milioane lei. Tel. 41-38-90. (386234) ' : .

• Vînd Dacia 1310, bej,1997.0 km. Tel. 12-30-35 . după ora 14. (386252)

• ' Vînd Opel Ascona 1986, diesel 1300 cmc, act donaţie.. Preţ 2700 DM. Tel. 12-15-61. (386299) ' : ,

• Vînd Pontiac Firebifd, la17.000 DM. Tel 18-77-42 orele 9-13. (394259)

• Vînd Opel Kadett fabricaţie 1982 neînmatriculat:, Tel 16-93- 33. (394398) V ; '

• • Societate comercială caut pentru închiriat .spaţiu 20-40 mp zonă centrală, ultracentrală sau G heorgheni I, în ap ropierea serviciului -Poliţiei rutiere, cu acces direct din stradă, exclus bloc. Relaţii tel. 062/41-24-39. (380199), r :

• Vînd televizor'color ieftin . Tel. 17-32-32; (380216)

• Vînd uşă ,din lemn de brad, ceas de perete, calculator tip Z-80. Inform aţii, la tel 16-27-50. (394433) ■

\ * închiriez apartament de 3 camere în Bistriţa. Tel. 01/ 222-55-08. (380205)

• Dau în chiric apartament o cameră, str. Pata. Tel. 14-55-82. (386353)

• Caut garsonieră de în ch ir ia t, eventual plata anticipat. Tel 13-11-05 între orele 10-16. (394420)

• Dau în chirie urgent garson ieră m obilată, cu telefon, în Zorilor. Tel 26- 55-97. (394428)

’ • Vînd colţar stejar sufragfcrie stejar masiv, frigider, congelator A rctic, rafturi B illy , maşină Automatic. ’ Tel. 41-90-08. (380058) • ’

• Vînd tractor U 650 remorcă 5 to. schelet metalic. Tel. 16-96- 46 (386331) >;

• Vînd trac to r U650 cu remorcă-7 tone. Tel 15-43-37. (394211) . " ;

• Vînd bîrne brad- constcncţie casă, cabană. Tel. 16-34-67. (380224)

- • Vînd pui collie. Tel 14- 20-25 după orele . 19. (3P4304) . , : ;

Vînd autocamion IFA L50.Tel. 15-54-07; 15-77-66. (380101) • -

: • Vindem piese pentru . Aro, TV, Rabă, Oltcit, Dacia în str. K. Marx nr. 22 (394002) ;

■ • ■ Cumpăr Dacia 1310. Tel. 42r68-64. (380227)"

• Vind BMW 316,1984; BMW . 528i, 1984; neînmatriculate.'Tel. 18-49- 16. (386296) ;

s , Vînd Peugeot. T ransporter : ! k d iesel, 1991,2500 cmc, excepţional, 9.900 DM, neînmatriculat. Tel. 18-45-29 (386320)

Vînd Renault 5, an fabricaţie 1981, carte de identitate, 4 uşi,'stare bună, preţ 2100 DM negociabil. Tel 19-91-89. (394366)

• Cumpăr jenţi (+cauciucuri) Mercedes SEL de aluminiu, late. Pager 41- 41-75 cod 6520. (394380) .

• - Vînd fo to liu p a ţ'm a să rotundă pentru fotolii: Tel. 14- 15-57. (380063) .

• Vindem maşini de spălat.' automate, în stare foarte bună, 6 luni garanţie ş rp o s tg a ra n ţie ,; preţuri între 700.000-1.200.000

. lei, tel. 065/ 12-87-39, 065/ 25- 66-18. (342163)

Vînd pui caniche alb pitic. Telefon 15-10-02 si 13-06-50. (380165) , b

• i Vînd mobilă sufragerie ş i : corp bibliotecă.'Tel. 19-08-56.; (386289) . ■

• Vînd femelă dog argentinean. 7 luni. Tel 1340-54: (394188) '■ • Vînd covor persan 'ţesu ţi

manual, stare perfectă, 2x3 m p,; 800.000: lei/mp: Informaţii t e l ; 19-66-92: (394400) ' - :

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

: • Schimb apartament 2 camere _ cu teren Turda , cu garsonieră Cluj. Tel, 14-47-35. (386163)' •; Ofer' 1 ha de pădure l a ;

M untele B ăişorii, pentru o; garsonieră în Cluj-Napoca. T e l.. 15-67-87. (386193) < ;

i

Închirieri

/ • închiriez cameră şi garaj în vilă semicentral. Tel., 43-20-55. (380049)

• Dau în chirie 2 camere. Telefon 063/26-66-10. (380209) ' r • Da'u în chirie apartament 2;

camere ultracentral: cu.telefon. TeL 15-91-17. (380211) ; :■ • Dau în chirie cameră 20 mp

u ltracen tra l, , TeL 19-04-;38. (385820) . ' ■ ■: ‘ . închiriez garaj central. Tel. 19-53-76. (386351) . . t ;

• Dau în chirie apartament una . cameră. Tel. 14-89-04. (386372)

• Dau în chirie garsonieră confort , central. Tel. 13-16-48 (386376). :

• - Dau J n chirie/ pe valută, garsonieră confort I în Mănăştur; (lîngă Union), str. Bucegi nr. 15,

; Bl. A3, ap. 149. Informaţii tel 17-24-00. V izib ilă luni, 14.04.1997. (394377) -

• Dau în chirie apartament ’2 ! camere în Zorilor. Tel 13-22-87.

(394378) ; : V; • Dau în chirie cameră, parter.

; Tel 17-49-04 sau 17-28-54. (394394) 'V V ’ / ■. \ '

• J)au în chirie apartament 2 camere nemobilat. Tel 16-50-20. r (394403) . . . I

• .Dau în chirie apartament 2 \ camere, nemobilat. Tel 18-32-38. (394416) :

DIVERSE

• Vînd. urgent BMW 320i înmatriculat preţ 1500 DM. Tel., 17-40-58. (380219)

• Intermediez chirii. Tel. 19-51-79. (380223) ‘

• 1 Dau chirie locuinfă. Tel. 43-00-81 (386367)' ■

• Caut apartament. Tel. 12-82-38. (386368)

• Dau casă în chirie. Tel. 18-49-16 (386060)

• A ten ţie !. Nou! SC “ Macrogroup SRL” anunţă .că a deschis un' punct, de Schimb Valutar pe str. Gh. Bariţiu nr. 20. Tel. 43-00-21. (386111) '

. • SC Protrans SRL angajează contabilă cu studii medii cu o vechime minim de 3' ani. Inform aţii str. Petrila nr. 4. Tel. 43-75-41 (386196)

• Societate de construcţii, ^angajează cu carte de muncă muncitori necalillcaţi în m eseriile: dulgheri, tîm plari, fierari, zugravi, m o z a i c a r - f a i a n ţ a r i , instalatori încălzire centrală, e lec tr ic ien i, şoferi. Se angajează 1 inginer con stru ctor şi 1. m aistru constructor pentru activitate de execuţie. Relaţii la zilnic orele 8-12 la tel. 41-40-70. (386387)

• Silva Method-conferintă, miercuri 16 aprilie 1997, ora 18, sala 40 str. Gh. Bariţiu nr. 28. T elefon 14-43-68. Intrarea gratuită. (386347)

• SC Free Enterprises SRL, angajează operator contabil. Interviul va avea Ioc lun i, 14 ap rilie 1997 orele 16-17, pe str. Horea nr. 64 ap. 18. (386235)

• A dm inistratorii Societăţii Textila Romat SA Cluj-Napoca, str. Salcîmului nr. 37, convocă Adunarea Generală a Acţionarilor la data de 16.04.199?, oră 10, la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii'înregistraţi în R egistru l acţion arilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. în cazul neindeplin irii condiţiilor de valabilitate, A dunarea G enerală se reprogramează pentru data de 30.04.1997. Informaţii la tel 16-25-38. (394095)

• Firma Social Synapse B reitung angajează de urgenţă asistentă medicală cu experienţă. Program de lucru luni-vineri orele 8-14. Informaţii I» tel 42-54-22.. (394192)

*- Firma Socjal Synapse Breitung, cu sediul în Cluj, str. Primăverii nr. 22, ap. \ anunţă deschidereacabinetului m edical cu specia lită ţile : m edicină internă, medicină generală şi pediatrie începînd cu data de 14.04.1997. Program luni- vineri, orele 9-18. Informaţii, programări la tel 42-54-22. (394193)

• Angajăm depanator T.V cu experienţă, cu carte de muncă. Tel 19-06-77 şi 14- 04-69. (394399)' -

• SC. Libertatea SA Cluj- Napoca vinde, prin licitaţie, 2 camere uscare în vid, tip Duk, com ponente camere uscare tip BA, cicloane rumeguş, baterii filtrare cu sa c i. Licitaţia va avea loc în. data d e . 23 .04 .1997 , ora 10,30 şi săptămînal miercuri la aceeaşi oră, la sediul societăţii, str. Gării nr. 21 Tel 43-53-62 interior. 168. (394389)

• Angajăm zida/i, zugravi şi du lgheri pentru şantier. In fo rm a ţii . tcl. 43-01-47 . sau zilnic str. Avram Iancu'nr. 52, orele 8-12. (386258) .

. ■■’• Angajăm .vînzători la chioşc “Dady” P-ta Zorilor, orele 16. (380151) ‘ .

• D om niţa Ioan şi s o ţ i a - Domniţa Ana anunţă pe pîrîţii Szabo Kata şi Boloni Ileana cu dom iciliul necunoscut că . sînt chem aţi în , { judecată Ta Judecătdrîa Turda "în dosar 82/ 1997 -cu term en 17.04.1997 pentru proprietatea ’ imobilului din Turda, str.C luju lu i nr.42. (342166)

• Angajez feifieie de serviciu. Tel. 41-35-33 ; după ora 15 (386317) . r ■ ;

• Reînnoirea1 vănii alb-color. Tel 13-07-02 între orele 9-17. . (393912) - : ,‘ • în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Pali Silviu şi Pali L id ia anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea -acordului de 'm ediu pen tru obiectivul Extindere locuinţă din str. Uliului nr. 14. Eventualele se s iză ri, su g es tii se v o r ; depune la sed iu l APM C luj C alea D o roban ţilo r nr. 99

;(380201) '

Pentru o vâ asigura în continuare uh abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6}. d # d p |

SB3B

A D E V Ă R U Lde cftTiU1- PUBLICITATE ■ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; simbâtâ 9-14; (el/fa* 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA:

* luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/foi IÎ-WI-75.s îm b ă tă -d u m in ică ,

7 VV1 2 - 1 3 a p r i l i e 1 9 9 7

• Îb conformitate cil Legea nr.137/1995 SC Mioriţa Harv Im port ExporJ SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu ;

p e n tru «b iec tivu l chioşc alim entar situa t în * D ej,; str.Şom cutului ' . nr.105. Eventualele sesizări şi sugestii s e ; vor depune la sediul APM Cluj,; Calea- D orobanţilor- nr.99. (342056) - ■ : ■ • j; • în conformitate cu Legea nr. - 137/ 1995 SC Oliment-Comserv j SRL, cu se'diul în CIuj-Napoca, str. Primăverii nr.' 1 0 .ap. 32> anunţă începerea demersurilor: pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Braserie, • situat în P-ţa 1 Mai f. n. Eventualele sugestii şi reclamaţii, se‘ vbr' depune la Sediul APM Cliij, Calea Dorobantilor nr. 99. ' (380200) ' • / ■ ' ;

--• ' Angajăm tîmplar calificat. '.T el 43-17-07. (394322)

. • imi ofer serviciile ca şi conducător, auto cat. B şi ca manager. Vorbesc 3 'limbi, sînt -pensionar; orele de serviciu fără pretenţii. Tel.19-15-14. (380203)

; • ; . T înără, caut de lucru.- telefon 17-50-46. (386291). • în conformitate-cu legea nr., 137/ 1995 Rus Daniel Aurel şî Simona* anunţă; ş începerea^ demersurilor pentru obţinerea acordului' de mediu pentru obiectivul construcţie de casă ± ; anexe' gospodăreşti în sat Cara s comuna^ Cojocna str. ;Aluniş nr. 13. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea: Dorobanţilor i nri 99. (386348) :

în conformitate cu legea nr. . 137/ 1995 Marc Otilia anunţă ' # • •• ’ încşperea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de -mediu pentru obiectivul casă de locuit situat in sat Dezmir nr. 26 A.

■ Eventualele sesizări, sugestii şi - reclamaţii s e ’ vor, depune la sediul APM Cluj, Calea

Probanţilor nr. 99 (386349)’

P I E R D E R I

i . • ' Caut aparat foto Minolta Dynax 700 tsi, furat, nr. aparat 61403773, nn obiectiv 39402275 autofocus zoom 28-105. Ofer recompensă 700 DM. Tel/fax 057/52-00-71. (394423)

! ’ SC Megam Comerţ SRL pierdut înştiinţare plătitor de tva. Se declară nulă. (386340)

*. Pierdut carnet de sănătate pe. numele Sipos Lina. îl declar nul. (3&350) ■ ‘

• SC Sada SA Cluj, pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare cu nr. 5860. Se declară nulă. (386359) ^ ' •

> Orosz Mihai pierdut carnet, de student. îl declar nul.

- (394395)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I :

•- O rugăciune, o. floare şio lacrimă fierbinte pe mormîntul dragului meu tata, BUZA ALFRED ANTONIU decedat la vîrsta de 61 ani. Amintirea Iui va rămîne veşnic în sufletul meu. Fle-ţl ţărîna uşoară! Florin Antoniu Buza.(394386)

■ • Cu adîncă durere' iie despărţim-de cel ce a fost ani de-a rîndul colegul şi prietenul nostru, ing. LIVIU PIENARU. Sincerecondoleanţe familiei. Coltgii din ’ D irecţia Tehnic Investiţii, Banca Dacia Felix.(394387)

•" Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viată a scumpului nostru soţ, tată, cumnat şi unchi GILĂUAN EUGEN, în vîrstă de 57 ani. Ceremonia de înmormîntarea va avea loc duminică, 13 aprilie 1997, orele 12,30, în. comuna Gîrbău judeţul Cluj. Dragul nostru EUGEN; ţe vom păstra în inimile şi gîndurile noastre; mereu. Odihneşte-te în pace! Familia îhdurerată. (386334) ' ; ;

. • . Dragul nostru soţ,'frate, cumnat şi unchi EGYED NICOLAE, pensionar RATUC, ne spune adio. înmo rmîntarea va avea Ioc. luni, 14 aprilie, ora 13, în cimitirul Central. Dumnezeu să-l odihnească; în pace Soţia. (386357)

« Cu adîncă durere în suflete; anunţăm plecarea dintre noi ă iubitului cumnat, GÂRBA IOAN. Odihnească-se în pace! losif, Dorina, Cristian şi; familia State din Huedin. (386358) ;;

• Cu adîncă durere în suflete, anunfăm încetarea din viaţă , a unicei fiice, mătuşi, verişoare, prietene, IIENCZEL IOI.AND (BUBA),' în data de 10 aprilie 1997, tn cel de-al 46-' lea ' ; : an ;:1 .de viaţă; Înmormîntarea’’ va avea-loc în data de 12 aprilie 1997,' ora 15, în cimitirul Central. Fie-i ţărîna uşoară! Familia îndoliată.- (386375) . -

. •: Nestrămutata lege l-a înscris atît de brutal în etern itate pe (BUZA: ANTONIU, iubitul nostru frate, unchi, cumnat şi prieten. Familia,înmormîntarea va avea loc luni, 14.04.1997, ora 12, la cim itirul Central, capela mare. (386377)

Durerea trecerii -în nefiinţă a tatălui meu, BUZA ALFRED-ANTONIU, nu-şi va găsi nicicîrid alinare. Fiul Florin. (386378)

« Sîntem - marcaţi de trecerea în nefiinţă a celui ce ne-a fost alături Ia bine şi Ia greu, la bucurie şi necaz, domnul BUZĂ ALFRED ANTONIU, părintele nostru sp iritual. Şă-i fie ţărîna uşoară ! Liana şi Laurenţiu. (386379). ,

: • MAMI a noastră scumpă, te-am pierdut, dar vei trăi în sufletele noastre şi ne vom mîngîia rugîndu- ne pentru tine. Odihnă veşnică! Nepoatele Diana şi L avinia, ginerele Enache Dumitru. (386380)

• Cine ar putea să ne înţeleagă durerea acum, îh aceste clipe grele , cînd trebuie să ne despărţim de cel mai drag sot ?' tată, TOTHĂZAN VICTOR, in vîrstă de 53' ani. Înmormîntarea are Ioc azi, 12 aprilie 1997, ora 11, de la Capela Nouă Mănăştur. Soţia Jeni şi copiii Emilia şi Adi. (394382)

. • Colectivul SIMC din cadrul Regionalei CF Cluj, ei te. alături de familia îndurerată în greâu i încercare pricinuită de dispariţia prematură a fostului nostru coleg DUMITRU GHERMAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (386332)

, • Cu adîncă durere anunfăm încetarea din viată, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitei noastre mame şi bunici, ROŞ ANA, din sat \ Sălicea. Înmormîntarea va avea loc duminică, 13 aprilie, ora 13, în sat Sălicea, de la Biserica Penticostală. Mamă, nu ţe vom uita niciodată. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familii-Roşu Vasile, V iorica, Anca şi Sami. (394417) ■: :ţ" - ; 7 / V ? r Ă : ;

Cu inimile zdrobite ele durere .anunfăm încetarea din viafă a iubitei noastre mătuşă, .-. - .MOLDOVAN SUSANA din Someşeni, născută l a , - . - V i ş # ; . înm ormîntarea are loc duminică, ora 13, *în Someşeni. Familia .V işan Ezechel şi Doriţa. (394421)

• - Regretăm din suflet dispariţia prematură, a ing. PIENARU LIVIU şi. transm item sincerecondoleanţe fam iliei greu încercate. A so c ia ţia , de locatari str. Firiza’ nr., 4(380191) -

- • Sîntem profund îndureraţi de dispariţia fulgerătoare a iubitei noastre colege. HENCZEL IOLANDA, a cărei amintireo vom păstra cu drag în inimile noastre. Condoleanţe familia îndurerate. Colegii de la SC ICPIAF SA.(380192) -

• Toată compasiunea colegei - noastre? Zoiţa în aceste- momente 'de grea

‘încercare. 'Pios omagiu celui care a fost ing. PIENARU LIVIU. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de birou SC ACI Cluj. (380194)

. • Sîntem alături de colega noastră Zoiţa în 'm a rea durere pricinuită de decesul so ţu lu i, său d rag ,; ing. PIENARU LIVIU. Colegii de la ACI Cluj. (380195)

'"• Dragă Nicu, împărtăşim durerea prin care treceţi şi sîntem alături de voi în aceste clipe grele pricinuite de~moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune' familiei îndoliate. Monica şi Cornel lancti. (380198)

• Adio prietenului drag ing. PUIU PIENARU. Sincere condoleanţe familiei. Familia Maier. (380204)

• Sîntem alături de familia Neamtu în aceste momente grele pricinuite de trecerea prematură în nefiinţă a bunului nostru coleg NEAMŢU DUMITRU- sudor. Sincere condoleanţe. Conducerea şi colegii de Ia SCC Transilvania- .- SA. (380225)

- • .Sîntem alături de fam ilia Nagy în aceste momente grele pricinuite de dispariţia - prematură a bunului nostru coleg maistru NAGY FRANCISC. Sincere condoleanţe. Conducerea şi colegii dWSCC Transilvania SA. (380226)

• Sîntem alături de colegul nostru Dan Gărba în marea durere pricinuită de moartea . fulgerătoare a tatălui drag. Sincere condoleanţe 'fam ilie i îndurerate. Colegii de la SC Iris SA, (386333) . -

. « Colegii de la Acsa-SA Cîmpia Turzii îşi exprimă întreaga compasiune şi sînt alături de fam ilia îndurerată, la trecerea în nefiinţă .a ing. LIVIU PIENARU, care şi-a dedicat întreaga viaţă activ ităţii profesionale. (386335)

• Sincere condoleanţe fa m ilie i' : Gherasim, la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Serviciul Decontări şi Plăţi Bancare BDF. (380207)

Sîntem cu sufletu l alături de ; voi,, Tori şi familia Ştefan în aceste clipe grele prin decesu l' ing. IORDACHE ŞERBAN. Familia-Mureşan Iloraţiu şi Anca. (386337)

• Un ultim omagiu celui care a fost un om deosebit, irig. IORDACHE ŞERBAN. Tori şi fam ilia Ştefan, sîntem -'alături de voi. Familia Pop Vasile’şi .Doina.(386338)

•- Sincere condoleanţe şi adîncă compasiune pentru familia îndurerată, în urma trecerii în eternitate a celui care : a fost PIENARU LIVIU. Colegii de la TCI- CG CIuj-Napoca (386342)

' • Sîntem alături de faniilia Gherasim Ioan. în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Familiile Pantea şi Popa. (386344) '

’• Dragă Dan, sîntem alături de tine şi familie în marea durere pricinuită de pierderea tatălui. Colegii de Ia SC Tim-SA. (386352)

. Dragă Zoiţa, sînt alături de tine şi băieţi, acum cînd e desparţi de soţul tău iubit, LIVIU PIENARU Maricica Suciu. (386365) -

< • Colectivul 'Băncii “Iţacia Felix” regretă d ispariţia celui care ' a fost ing. PIENARU LIVIU director adjunct. Ia ^Direcţia de Investiţii şi transmite sincere condoleanţe : : fam iliei îndurerate. (386366)

• ; Cu adîncă durere în suflet ne despărţim de fostul coleg şi colaborator, director în Centrala B. D. F, ing. PIENARU LIVIU şi transmitem - sincere condoleanţe - fam iliei îndoliate. - C o l e c t i v u l Sucursalei Cluj a Băncii “Dacia Felix”. (386384) '

• Sînttm alături de colegul nostru Sorin Pienaru, în marea durere pricinuită de moartea tatălui său.-C olegii de-facultate.' (386389)

• Sîntem alături de căpitanul Drăghici Dumitru, colegul'şi prietenul nostru, în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui său drag, DRĂGHICI ANTONIE. Colegii din UM 02295 Cluj. (394388)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Gherasim Ioan, la trecerea în eternitate tatălui drag. Familiile Neag, Sarachie şi .Rusu. (394390)

• Trişti, ne despărţim de dragul nostru văr şi unchi, GÂRBA IOAN. Nu te >om uita! Gigi, Zorica, Nicu şi Ănu(a. (394410)

"• Sîntem 'alături de prietenul nostru Gherasim Ioan în greaua încercare prin Care trece, la moartea tatălui său. Eugen şi Mirela Iordăchescu. (394406)

• Sincere condoleanţe îşi întreaga compasiune colegei noastre Tothăzan Eugenia, în aceste mom ente grele pricinuite de d ispariţia soţu lu i. C olectivul SCF Napofarm Cluj. (394379)

;i;«JSîntem alături, de sora, cumnata şi mătuşa, noastră,' Tothăzan, Eugenia, în ■ aceste. momente grele pricinuite de moartea ' sb ţu lu i'' drag.' Sincere condoleanţe. întregii familii. Nora, I’etrea, Alina şi Nicuşor. (394384)

• Colectivele de cercetare; şi conducerea Software ITC* SA sînt alături de colegul Ier Sorin. Pienaru în dureroasa încercare prin care trece, la despărţirea-.de tatăl său drag. (394411) -

• Readucem în idemorie, pe cel ce a fost dragul şi regretatul nostru inginer CORNEL r COSTESCU, plecat dintre rioi în urmă cu10 ani. Familia. (379343)

• în 13 aprilie 1997, se împlinesc 2 ani de lacrimi si durere de cînd m-a părăsit scumpa mea soţie CSORDAS ECATERINA, lăsînd în sufletul meu un goi,o .durere şi am intire de neuitat. Lacrimile mele să şe schimbe în flori'care. să>-ţi vegheze som nul într-o veşnicie.- Dormi în pace suflet iubit şi blînd. Soţul îndurerat Ilie. (380027)

• Au trecut şase săptămîni de cînd iubitul-nostru NELU HEDEŞIU a plecat dintre noi. Familia. (380210)

• Durerea ş i dorul din sufletele noastre sînt tot mai grele şi fără .a lin are . Cuvintele sînt prea sărace pentru a exprima 'ceea ce simţim azi, 12 aprilie, cînd se împlinesc 6 luni de cînd mult.iubita noastră mamă, bunică şi străbunică SIPOS LUCREŢIA (Codreana) a trecut îh eternitate, lăsîndu- ne trişti şi îndureraţi. Nu .te vom uita niciodată, te vom iubi mereu. Dumnezeu să te odihnească în pace, suflet bun şi blînd. Copiii, nepoţii şi strănepoţii. (380217)

;• Mulţumim tuturor rudelor, vecinilor de bloc, colegilor . ' şi : tuturor prietenilor care au fost alături de noi şi l-au condus pe ultimul drum, pe scumpul nostru soţ şi tată CHICINĂŞ NICOLAE, care a fost răpit fulgerător dintre n o i, Ia cea mai frumoasă vîrstă de 48 ani. A zi, 12 aprilie s-aii scurs 6 săptămîni de lacrimi şi durele de cînd moartea nemiloasă te-a dus dintre noi. Tristeţea şi dorul nostru sînt la fel de intense şi acum cînd grijile şi necazurile ne copleşesc şi cînd sfatul tău înţelept ne-ar fi-fost de mare ajutor, tu ne-ai părăşit. Florile de pe mormîntul tău vor fi veşn iţ udate cu lacrimile noastre fierbinţi. Parastasul de pomenire va avea loc duminică, 13 aprilie 1997, în comuna Tureni. Dumnezeu să te odihnească î n - ' pac«, _ suflet bun! îndureraţi soţia M aria, copiii Nicuşor şi Nicoleta. (386293,4) ■ '

; • Sincere condoleanţe .şi întreaga noastră compasiune doamnei Zoiţa Pienaru în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a soţului drag. Dana şi Gicu Gânscă. (394413) . •

'• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd a plecat dintre noi cel mai bun -so ţ şi tată iubitor sing. POP GHEORGHE. Dorul şi durerea noastră ’ t4mîn veşnic- în sufletele noastre. Parastasul va avea loc-în data de 12 aprilie 1997, .ora18, . la-biserica ortodoxă -. din cartierul Iris. în veci nemîngîiaţi soţia Aria şi fiul Gheorghiţă. (386345)

• Se. împlinesc doi ani de cînd a plecat spre eţernitate, sufletul 'răposatului nostru soţ şi ■ «tată; - GYENGE EMERIC IM I;-D ragostea, ocrotirea şi grija lui pentru noi ne lipseşte enorm. Fie ca sufletul lui'iertat' acum de toate să se odihnească în pace acolo unde cei drepţi se odihnesc.' F ie-i ; ţărîna. uşoară! Soţia Gabi, copiii Knga şi Rafael. (386360).

• Au trecut şase săptămîni de cînd a plecat dintre noi, m ăicuţa ' mea : dragă MUNTEAN ANA. Cît voi trăi te voi plînge şi mă -voi ruga pentru odihna sufletului tău. Fiica Mariana Eriache. (386381) .

• Cu nestinsă durere amintim a z i ; ! 12 'ap rilie , împlinirea-celui de-al treilea an de ia trecerea în eternitate a dragului nostru VIRGIL MED AN. Amintirea lui va rămîne veşnic vie în sufletele noastre. Familia îndurerată. (394309)

, • S-au scurs 6 luni de singurătate, lacrimi multe şi durere în suflet,) de cînd m-a părăsit soţia m ea, POP VIORICA (VICHI), născută în Ticu-Aghireş, pensionară a Spitalului CFR Cluj. Slujba .de comemorare va avea loc în data de 13 aprilie 1997, orele 12, la C atedrala “ Sf. - Pe t r u 1 şi ,Pavel” din cartierul Mănăştur. Amintirea ei va rămîne veşnic în inima mea. Dumnezeu să odihnească sufletul ei. ’ Soţul: Pop Dumitru. (394320)

• S e îm plinesc 1 an, respectiv 1 3 ani de la stingerea, din viaţă : a scum pilor noştri părinţi, bunici şi străbunici, ANA şi PETRU ŞOPTEREAN din satul Cara. Le. păstrăm vie am intirea ş i , adîncă recunoştinţă. ; Familia. (394356) /

_ • Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în. durerea pricinuită de pierderea fiice i noastre,- SANDĂ. Familia Căpuşan Alexandru. (394396)

Cititizilnic

1 1 / s îm b ă tă - d u m in ic ă , 1 2 - 1 3 a p r i l ie 1 9 9 7 SPORT a d e v a b u I Tr i e C l u i

CONSILIIiL LOCAL A APROBAI JOJ PROPUNI-RHA •‘UNIVIiRSlTÂTU™ C LU J CA S T A D IO N U L “ ION M O IN A ” SÂ FII* l’RJiLIJAT ÎN ’IO T A L IT A T Iî Dli CÂTRI-: PRIMARII:, “U" CLUJ A AJUNS LA ACEASTA SOLU'l ll-I DEOARECE Siv Al’LÂ ÎN IMPOSIBILITATEA D li A 'M A I ACHITA C H ELTU IELILE LEGATE DE ÎNTRHŢINIîRH, PRECUM ŞI CHIRIA. SIS A ŞU iPTĂ l-MITHREA UNEI HOTARiRl Dl- GUVERN.

BancaComercialăRomană e^nouIsponsoralTuilKU

Joi după-amiază problemele financiare ale lui ”U” au fost " în m o rm în ta te” oda tă cu sem narea u n u i con tract de sponsorizare cu B anca Comercială Română. înţelegerea s-a făcu t pe durata unui an, jucătorii urm înd să primească săptănlm a viitoare ratele de contract răm ase restante .

Jucătorii au primit cu bucurie vestea, acceptând că, to tuşi,

. p re şed in te le S o rin B ag iu a schimbat promisiunile cu fapte. U n punct roşu pentru Sorin B ag iu , căru ia "T ransilvan ia Sport” îi anticipa de curind o. carieră de... ziarist

M ih a i H O S S U

O înfrîngere şi nimic mai mult• Mare supărare în tabăra .

clujeană la sfîrşitul meciului din . Valea Jiului. Chiar dacă oficial p restaţiile arb itrilo r nu sîn t com entate de ju că to ri, toţi clujenii regretau "rec ita lu l” centralului Ânghelinei. Pe drept cuvînt, deoarece gălăţeanul a fost cel care a privat pe ”U” de'un rezultat echitabil.

• Cel mai afectat era portarul Ovidiu Ceclan, care deşi a avut o p restaţie onorabilă, are pe co n ştiin ţă o parte din vina

, primirii primului gol.• A l doilea gol ăpicat după o :

minge pierdută de Şandru, dar şi M arcă a ‘ a v u t.o contribuţic esenţială la înscrierea lui.. • C ris ti Pojar c supărat pe modul în.care a fost interpretată de un cotidian local neînţelegerea din minutul 37, atunci cînd Cristi

a făcut semn spre banca tehnică, dînd de înţeles că, deşi e lovit la picior poate continua meciul. Nu a fost nicidecum vorba de refuzul de a părăsi terenul.

• în Petroşani se mai trăieşte încă din amintirea vremurilor nebune cînd Miron Cozma era cel mai tare haiduc local. Prea m ulţi specta to ri aşteap tă scandalul la un meci de fotbal şi prea puţini sînt cei dispuşi să guste spectacolul.

• Foarte .greoaie pare linia defensivă a "şepcilor roşii” , aproape toate ieşirile la ofsaid fiind nereuşite.. • Bun prilej sîmbătă pentru

”U” de a ”sparge” recordul de. invincibilitate al piteştenilor. Şapte etape neînvinsi, la fel ca "U” în tur!

M ih a i H O S S U

Divizia naţională dc fotbal - 2 5

Scurtă avancronică... subiectivăIa tă -n e în pragul “turului d e fo r ţă ” (sîmbătă-miercuri-

sîm bătă) cu trei etape în opt zile. Ce ne oferă etapa cu . num ărul 25? Să încercăm s-o parcurgem cu scurte

consideraţii legate de cele nouă partide:

• F .C . N a ţio n a l-. Jiul. De • C h in d ia - S p o r tu lcînd aşteaptă “bancarii” revanşa Studenţesc. Un derby între două pen tru c ă - î n ' t u r “o rtac ii” , vecine de clasament Joc deschis avîndu-1 atunci ca şef suprem pe oricărei variante. 'M iron C ozm a, au cîştigat la • C e a h lă u l - ■ G lo r ia , limită, cu 2-1. în plus “bancarii” Nemţenii au prima şansă chiar îşi doresc şi o victorie la scor. dacă în retur bistriţenii nu mai . • ■ “ P o li” - D in am o . sînt precum în tur, vulnerabili Debusolaţi; timişorenii primesc nevoie mare. N-ar fi exclusă o vizita ocupanţilor locului trei, “remiză”.

. aflaţi în cursa pentru un loc în « Steaua -P e tro lu l. Singură . cupele europene, aşa că va fi în treb are cc se pune este...

cumplit de greu pentru gazde.• “ U” - F .C . A rgeş. V or

întrerupe clujenii invincibilitatea p iteşten ilo r etalată î n ; şapte

’ partide din retur? Ar fi cazul şi în plus.este vorba şi de o revanşă pentru înfrîrigerea din tur. V,-

• U niversita tea C raiova - Oţelul. Amintirea acelui 1-5 din tur este ca un vis urit pentru

. universitarii craioveni. Dorinţa de revanşă există din belşug numai că realizarea ei este mai

'g rea : jo c acasă disputat în... deplasare prin vecini, o serie de suspendări încă în vigoare.Noroc că nici gălăjenii nu mai sînt teribiliştii din toamnă. -

c o n sis ten ţa v ic to rie icampionilor,

• F .C .M . B acău - F .C . Braşov. Foarte rău. şifonaţi pe Litoral, băcăuanii vor încerca să se răzbune, dar va fi greu pentru simplul motiv că braşovenii se vor bate cu disperare pentru un rezultat favorabil.

• R ap id - F aru l. Alt meci d erby în tre două vecine de clasament. Gazdele au prima şansă.

C am atît despre etapa cu numărul 25. Ce va fi vom vedea.

R o m e o V . C ÎR T A N

Fotbal internaţional Cupa Cupelor - semifinaleFC Barcelona -

Fiorentina 1-1 (1-0)“Nou Camp” şi cei 120.000

de spectatori Care au luat loc în tribunele sale au fost martorii unei partide de “zece stele”, a unei partide de “1X2”, a unei partide, onorate d in toate puncte le de vedere , m ulţi considerînd-o- ca pe adevărata . finală a Cupei Cupelor. S-au întîlnit FC Barcelona (de trei ori cîştigătoare a Cupei Cupelor) şi Fiorentina (învingătoare o dată în această competiţie), dar cel m ai aştep ta t a fo s t du e lu l R onaldo -B atistu ta , vedete le celor două formaţii; adică, tot atîtea elemente care asigurau “reţeta” acestei partide. Pe de altă parte, un meci de un interes imens în ceea ce-l priveşte pe G ică P opescu , căp itan u l catalanilor, care are astfel, poate ultima şansă , de a juca într-o finală de cupă europeană, fiind g reu de c rezu t că în eventualitatea unui transfer la Galatasaray va atinge aceeaşi performanţă. Revenind la duelul Ronaldo-Batistuta, el a fost clar cîştigat de argentinian care şi-a confirmat porecla de Batigol. Faţă de Ronaldo, care a avut şi el de două ori golul în vîrful bocancului, B atistu ta a şi... marcat. După ce în prima repriză au ratat mai mult italienii şi au marcat... spaniolii prin Nadal (min. 42, reluare cu capul a unei centrări din lovitură liberă), în cea de a doua repriză au ratat mai mult spaniolii şi au marcat., italienii prin Batistuta (min. 62, gol de generic, şut fulgerător de la 16 m etri sub transversală).

’t , — :

^ 8 L i t . 'i 7 ' ‘-i •<-<'' *

t s j ^ ‘ S ' i \ -

* ' , *e i-, ' >

A ceste două go lu ri au fost “cireăşa din vîrful tortului”, pentru că în general partida ă fost de o excelen tă factură tehnică, dinam ică, jucată pe contre şi spaţii mari de teren.

Un ultim amănunt mai mult decît interesant şi poate hotărîtor în ceea ce priveşte calificarea î n ' finali Arbitrul german Heynemann a fluierat finalul partidei exact cînd, pe contraatac, Robbiati scăpase singur pe poartă spre un- gol aproape sigur.

în final, scorul, prestaţia celor două echipe, din acest tu r şi valoarea lor, ne asigură că şi re tu ru l va fi u n u l de m are atracţie şi n u ne perm ite să speculăm nici un pronostic.

C . B A R A

S c o r d e f o r f a i t p e

P a r c d e s P r i n c e s

Paris SL Germain - Liverpool 3-0

Surp inzăto r acest scor de forfait cu care galonata formaţie engleză a cedat în faţa lui P.S.G. Greu de crezut că în partida, retur, de peste două .săptămîni,

1 Liverpool va reuşi să anihileze acest scor de forfait şi să prindă finala. A u marcat: Leonardo (10), Cauct (43) şi Leroy (83).

(R .V .C .)

Vf*

* !• < • T-

r a c

'S

D o u ă a t e n t i o n ă r i• La ora cînd lecturaţi

aceste rinduri, la Chinteni pescarii sportivi din Cluj- Napoca îşi dispută întâietatea în faza

municipală a concursului naţional de pescuit sportiv staţionar. Treeînd însă la concret, conform enunţului rubricii, pentru început anunţăm că obişnuita rubrică a solunarelor o întrerupem pentru simplul motiv că din 14 aprilie începe prohibiţia în apele de şes şi colinare, iar în apele de munte continuă prohibiţia pînă la 1 mai. Deci, ne vom reîntflni cu informaţii despre solunare după 1 mai.

• A doua atenţionare este legată de notiţa apărută săptămîna trecută, referitoare la cazul suspect de “atentat ecologic” ce a avut loc pe lacul Floreşti, cu mulţime de puiet de peşte mort datorită unor substanţe nocive. Pentru un plus de rapiditate în intervenţii, cînd pescarii amatori întîlnesc astfel de fenomene nedorite, Regia Autonomă a Apelor Române roagă Să fie sesizată Ia telefoanele 43-30-26 (dispecerat Filiala Cluj) sau 18-70-76 (dispecerat S.G.A.). Merită să luptăm împotriva acestor grave abateri, în spatele cărora de multe ori se ascunde intenţia de braconaj. ’

V ic to r P E S C A R U

Rusia - România în Cupa Davis

\ I t

E v g h e n i K a fe ln ik o v , ju c ă to r u l r u s c e l m a i b in e p l a s a t în ie r a r h ia c o m p u te r i z a tă A T P .

, In meci de baraj, hotăritor şi decisiv pen tru răm înerea în g rupa de e lită a ten isu lu i m ondial, tragerea la sorţi a ho tărît: R u s ia - R o m â n ia . Meciul se va desfăşură între 19- 21 septembrie. .. ■

Este cea de a patra întîlniredintre cele două reprezentative, în toate celelalte trei întîlniri victoria a revenit României: 4-1 (Bucureşti) 19,69; 3-2 (Tbilisi) 1972 şi tot 3-2 (Bucureşti) i973.

' România i-a avut atunci în teren pe Ilie Năstase şi Ion Ţiriac;

‘ partea sovietică pe M etreveli, Lejus, Lihaciov, K akulia

Să reven im la team -urile z ile lo r n oastre . D oi an i consecutiv, 1994 şi 1995, Rusia a pierdut două finale de Cupa Davis: S u ed ia - R u sia 4-1 (Moscova) 1994, respectiv SUA- R usia 3-2 (Moscova) 1995.

Echipa rusă are com ponenţa A le x a n d e r V o lk o v (25 de

: m ec iu ri în C upa D av is), E v g h e n i K a fe ln ik o v (33 ), A ndrei Cesnoko (44) şi A ndrei

. Olhovsky (22). Căpitan nejucător este A nato li Lepeshin.

Florin Segărceanu, căpitanul nejucător al României, îi are pe A drian V oinea, A ndrei Pavel, R ă z v a n S a b ă u , I o n n ţ M oldovan, C ip rian P orum b, D inu Pescariu.

Tabloul complet al meciurilor de baraj pentru Grupă Mondială se p rez in tă astfel: R u s ia - R o m â n ia , Z im b a b w e - A u s tr ia , B ra z il ia - N o u a Zeelandă, Ind ia - Chile, Belgia - F ran ţa , G erm ania - Mexic, C an ad a - Slovacia şi Elveţia - C oreea de Sud, toate între 19- 21 septembrie.

D e m o s t e n e S O F R O N

D u p ă o ş e d i n ţ ă d e d o u ă o r e . . .

, Punctul dc vedere al sponsorului principal, SC URSUS SA, a fost exprimat dc domnul Octavian Buzoianu, director general: ’Toată discuţia dc două ore (n.r. - vineri, 11 aprilie) a fost o încercare de lămurire a situaţiei existente în cadrul colectivului care sc ocupă

U n s i n g u r a n t r e n o rde pregătirea echipei de handbal ”U ’\ URSUS. Am constatat conflictul existent în cadrul conducerii tehnice a echipei şi am decis că singura soluţie este, ca la bine şi la rău, să se ocupe o singură persoană, domnul profesor

p e n t r u " U " U R S U SCojocaru. Afmnaţia este absolută. Am decis să renunţăm la domnii Mărginean, Cîrjocsc’u şi la doamna dr. Simu. Obiectivele noastre sînt rămînerea în A şi reconstrucţia echipei”.

D e m o s t e n e S O F R O N

“/ - 6 ”' l a B u c u r e ş t i

“U” SILVA CLUJ învingătoare în prima zi. Jp*> 10 aprilie, au început meciurile turneului final cu numărul 1

cîştigat la ^ ^ i e şiorganizat de RAT Bucureşti. Prima zi consemnează rezultatele: U” SILVA - Penicilina Iaşi 3; 1, RATB - Dacia Piteşti 3-2 şi Rapidl - Universitatea Bacău 3-1. In clasament, “U” Silva a acumulat 37 de puncte, ocupînd locul 4. Conduce detaşat RATB cu 45 d e Puncte D e m o s t e n e S O F R O N

C Y Y } e m e n t o

12 aprilie• D erby provincial în

cadrul diviziei A la fotbal acum u n sfert de veac (1 9 7 2 ) la C lu j: ” U” - S teagul Roşu B raşov 1-0! Golul victoriei a fost marcat de prezentul antrenor Alexa U iQ leanu (minv 37).'Iată form aţiile aliniate: "U ” : Ş te fa n C re ţu , P ek s, S a la m o n , R em o s C â m p e a n n - A n c a , M n re ş a n - U ifâ lean u , M u n te a n u , A d am (din min. 60 Iordache), Licâ; S T E A G U L ^R O Ş U : A dam ache - Ivăncescu, Jenei, O lteanu, C ojocaru -; K â d â r , P e şc a ru - Z otincă (Necula), Bâlint, G e rg e ly (P a v lo v ic i) , G y o rffy . A arb itra t "cava le ru l flu ie ru lu i” bucureşteanul C onstantin Petrea, care a fost cotat de ziarul central cu 3 stele.

LÂSZLâFr.

C R O N I C ARINGULUI

Bon Meni în llanarcaCu puţin timp în urmă,

echipa de box a clubului C im en tu l d in T urda a efectuat un turneu de 8 zile în o raşu l SK IV E d in D anem arca, la inv ita ţia primăriei din localitate. Bine prim iţi, sportivii turdeni - după cum ne relata dl Vasile Sin, directorul clubului - âu p a rtic ip a t, pe lîn g ă alte activităţi, la două importante turnee de box. Primul turneu s-a d esfăşu ra t ch ia r în loca lita tea SK IV E unde boxerii turdeni au întîlnit o selecţionată locală; al doilea s-a desfăşurat la Copenhaga, unde participarea a fost mult m ai selectă , la gală participînd 140 de sportivi de îa c luburi din G erm ania, Olanda, Suedia, România şi ţara gazdă, Danemarca. :

R ezu lta te le p u g iliş tilo r turdeni au fost remarcabile. A stfel, în prim a gală şase sportivi români d in oraşul de pe m alu rile A rieşu lu i au reuşit victoria, şi anume: Ioan G ran , V asile B um b u ri, D u m itru B um bea, L iv iu SeChereş, Iuhan Moldovan şi jun io ru l Farcas Zoltan. în cadrul galelor desfăşurate Ia Copenhaga, pugiliştii noştri au reuşit să participe la 5 finale obţinîrid un loc I prin Farcas Zoltan şi 4 locuri II p r in tin e rii A lexandru Chiorean, Dumitru Bumbea, A lexandru Salcie şi Liviu Sechereş. De remarcat faptul că , în am bele gale , d o i sportivi turdeni au obţinut Cupa de cel mai tehnic boxer e ste v o rb a de Iu lian M oldovan şi Farcas Zoltan, boxeri cu reale calităţi. Scurta “aventură” internaţională a p u g il iş ti lo r tu rd en i s-a încheiat cu rezultate pozitive.

M eritul principal pentru prestaţia'pugiliştilor turdeni revine antrenorilor Dondoţi Edm ond si M ihai Mureşan.

V a s i l e M U R E S Â N

A D E m n u L c f l e O S m i

ECONOMIA sîmbăcă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 1 9 9 7

LEGE pentru privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionarSăptămînă viitoare vă intra în dezbaterea Parlamentului proiectul Legii privatizării băncilor,

elaborat de Guvernul României (aprobat deja de comisiile de specialitate ale camerelor) şi propus pentru procedura de urgentă. .

“Din punct de vedere al interconexiunilor macroeconomice necesare realizarii unui sistem jînancîar-bancar stabil, prezentul proiect are menirea, pe de o parte, de a revigora societăţile comerciale bancare iar, p e de altă parte, are scopul de a completa şi susţine celelalte procese de privatizare stabilite prin actele normative în vigoare ” se menţionează în expunerea de motive a guvernanţilor.

Tot săpţgmîna viitoare,urmează să fie pusă în aplicare procedură retragerii autorizaţiei de

funcţionare pentru două bănci cu capital privat: “Dacia-Felix" şi “Credit Bank", anunţată încă de miercuri de către guvernatorul Băncii Naţionale a României, dl Mugur Isărescu.

Interesant este şi modul în care guvernanţii au considerat "soluţionată ” cota de gratuitate de 30 de procente arondată Fondurilor Proprietăţii Private (actualmente, societăţi de investiţii

financiare). Această cotă, în opinia autorilor proiectului, s-a transferat “de facto” la celelalte societăţi comerciale supuse procesului de privatizare accelerată. în consecinţă, cota de 30 la sută va f i transferată -de la FPP-uri la FPS “cu regularizarea corespunzătoare între acestea, pe seama capitalurilor sociale deţinute de FPS la celelalte societăţi comerciale privatizabile”. '■'■■■ ■

: A r i . 1 . Societăţile comerciale bancare la care statul este acţionar, denumite în continuare societăţi bancare, înfiinţate în temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, al Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, şi al Legii nr, 33/1991 privind activitatea bancară,

'^urmează’ regimul de privatizare instituit prin ' prezenta legi

A r t . 2 . ( 1) Privatizarea societăţilor bancare se va realiza utilizmd unul d in ’următoarele procedee: ' - - “ ;

a) vînzarea de acţiuni gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat, exclusiv contra numerar, cu plata integrală, către persoane fizice şi persoane juridice române cu capital social integral privat, inclusiv către societăţile de investiţii financiare rezultate din transformarea Fondurilor Proprietăţii Private, precum şi către persoane fizice şi persoane juridice străine cu capital majoritar privat;

b) majorarea capitalului social, prin aport-de' capital privat, în baza unei oferte publice sau private efectuate potrivit prevederilor legale în vigoare; ; , ..; ■ ■■■"-

c) combinarea procedeelor prevăzute la lit. a) şi b ) . ; v-,. ■ (2) Excepţie de la prevederile alin. (1) referitoare , la persoanele juridice străine o constituie instituţiile , financiare internaţionale.

A r i . 3 . ( 1 ) în temeiul art. 3 alin (5) şi art. 6 alin ( 1) din Legea nr. -55 /1995 pentru accelerarea > procesului de privatizare, cotele "de capital social alocate F ondurilo r P roprie tă ţii P riva te , la societăţile bancare, în baza Legii privatizării societăţilor comerciale nr. 58/1991,-vp r face obiectul regularizării între Fondul Proprietăţii* de Stat şi societăţile de investiţii financiare rezultate din transformarea Fondurilor Proprietăţii Private, pe baza valorii acestor cote din m om entul arondării lor. .• ,

(2) Acţiunile aferente cotelor regularizate în conformitate cu prevederile alin. ( 1) vo r fi gestionate şi vîndute de Fondul Proprietăţii de Stat prin metodele prevăzute de prezenta .lege.

A r i . 4 . Vînzarea de acţiuni gestionate de Fondul Proprietăţii de Stat se poate efectua prin oricare dintre metodele prevăzute de Legea privatizării societăţilor comerciale nr, 58/1991.

A r i . 5 . (1) în funcţie de recom andările cuprinse în studiul de fezabilitate, F ondul Proprietăţii de Stat, îri calitate de'gestionar al participaţiei statului, îşi poate rezerva, în cazul fiecărei societăţi bancare, un număr de acţiuni aferente unei cote de maximum 10 % din capitalul social total sau poate opta pentru păstrarea acţiunii nominative de control, după caz.

(2) Acţiunea nominativă de control prevăzută la alin. ( 1) conferă statului următoarele drepturi:

a) numirea unui reprezentant în consiliul de administraţie al societăţii bancare;

b) posibilitatea dc a se opune, în adunarea generală a acţionarilor sau în consiliu l de administraţie, deciziilor carc privesc gajarea sau ipotecarea bunurilor m obile sau im obile ale socictâţii bancare, precum şi acelor dccizii care privesc fuziunea prin absorbţie a acesteia, dacă fuziunea ar putea aduce atingere intereselor statului;

c) alte" drepturi prevăzute dc lege.Acţiunea nominativă dc control deţinută de stat

Ia o socictatc bancară poate fi transformată în acţiune nom inativă com ună prin hotărîre a Guvernului. . -

* A r i . 6 . (1) Pentru privatizarea fiecărei societăţi bancarc sc constituie, prin hotărîre a Guvernului, la propunerea com ună a Băncii N aţionale a României, Agenţiei Naţionale de Privatizare şi

Fondului Proprietăţii de Stat, o comisie dc privatizare care va asista Guvernul din punct de vedere tehnic în atingerea obiectivelor prezentei legi şi în respectarea principiilor de transparenţă, rigoare şi obiectivitate. . .

(2) Comisia de privatizare se compune din 7 membri, dintre: care unul este preşedinte.

(3) Funcţia de m em bru în com isie este incompatibilă cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al societăţii bancare, de director în respectiva societate bancară sau de membru în consiliul ei de supraveghere, precum şi cu prestarea oricărui gen de activităţi de natură a-l face dependent de potenţialii cumpărători ai pachetelor de acţiuni oferite spre vînzare.

(4) Membrii comisiei de privatizare nu vor putea cumpăra acţiuni ale băncii într-o perioadă de 3 ani după încetarea mandatului, perioadă în care le revine şi obligaţia de a păstra secretul absolut în ceea ce priveşte faptele ş f informaţiile la care au avut acces în exercitarea funcţiei lor şi care sînt referitoare la societatea bancară a cărei privatizareo supraveghează. - - ' \ ■/.; .

(5) Membrii comisiei de privatizare nu vor putea deţine, mai devreme de-trecerea unei perioade de

• 3 ani de la încetarea funcţiei lor, funcţia de administrator, membru al comitetului de direcţie sau al celui de supraveghere al nici unei societăţi bancare care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României; al uneia dintre .filialele sau sucursalele, acesteia, sau şă exercite'o activitate retribuită în respectivele societăţi bancare., (6) Toate operaţiunile legate de privatizarea

societăţilor bancarc in condiţiile prezentei legi se •vor desfăşura sub supravegherea comisiei de privatizare. .

(7) Fiecare comisie de privatizare va prezenta Guvernului raport cu privire la operaţiunea de privatizare pentru care. a fost numită, atît la : finalizarea acesteia cît şi cu ocazia finalizării fiecărei etape a ei.

A r i . 7 . (1) Procedeele şi metodele utilizate, precum şi cotele care po t fi dobînd ite de persoanele fizice sau persoanele jurid ice în procesul de privatizare a societăţilor bancare se vor stabili, pentru fiecare caz în parte, prin hotărîre; a G uvernulu i, la p ropunerea com isiei de privatizare, pe baza consultării şi a avizului comun aL Agenţiei Naţionale de Privatizare, Băncii Naţionale a României şi Fondului Proprietăţii de Stat.

(2) G uvernul, la propunerea com isiei de privatizare va hotărî asupra circumstanţelor în care pot fi modificate condiţiile de privatizare a unei societăţi bancare, stabilite potrivit alineatului precedent.

. A r i . 8 . (1) Privatizarea .societăţilor bancare, prin oricare d in tre procedeele şi m etodele prevăzute la art. 2 şi art. 4 din prezenta lege, se va realiza pe baza raportului de evaluare şi a studiului de fezabilitate, întocmite de o firmă specializată, selectată, prin licitaţie, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin hotărîre a Guvernului, la propunerea comună a Băncii Naţionale a României, Agenţiei Naţionale de Privatizare şi Fondului Proprietăţii de Stat

(2) Raportul de evaluare a unei societăţi bancare se va întocmi în conformitate cu standardele inter­naţionale în materie. Studiul de fezabilitate va cu-

. prinde, în mod obligatoriu, şi recomandări privind:-a) procedeul şi metoda/metodele de privatizare

care sînt indicate a fi utilizate;b) structura optimă a acţionariatului care trebuie

să rezulte după privatizare; . ,c) cota maximă dc capital social care poate fi

dobîndită de către persoanele‘ fizice şi/sau persoanele juridice;

d) cota maximă de capital social care poate fi oferita spre privatizare, într-o singură etapă;

e) cota maximă de capital social care va fi rezervată statului, în condiţiile a rt 5 din prezenta

.le g e ;-:.,f) categoriile de acţiuni care se pot emite,

valoarea primei de emisiune şi a primei de vînzare,: în cazul în care procedeul de privatizare cel mai indicat este , majorarea de capital social sau o combinaţie a acestuia cu vînzarea de acţiuni de către Fondul Proprietăţii de Stat: - u 1; -- (3) Principalele elemente ale raportului de evaluare şi studiului de fezabilitate sînt supuse regimului de publicitate în principalele cotidiane de răspîndire naţională, precum şi în principalele săptămînale financiare internaţionale, -

A r i . 9 . ( 1) Plata acţiunilor achiziţionate de la Fondul Proprietăţii de Stat de către persoanele prevăzute la art: 2 lit. a) din prezenta lege se poate face atît în lei cît şi în valută. Sumele în valută încasate de Fondul Proprietăţii de Stat pentru acţiunile gestionate la societăţile bancare şi care fac obiectul unui contract de vînzare-- cumpărare vor fi cedate la rezerva , yalutară, a statului, urmînd ca Banca Naţională a României să deconteze contravaloarea în lei a valutei primite, la cursul anunţat pentru ziua efectuării tranzacţiei.

(2) în cazul în care procedeul de privatizare ales este majorarea de capital social, inclusiv o combinaţie a acestuia cu vînzarea de acţiuni de către Fondul Proprietăţii de Stat, subscrierea acţiunilor se efectuează în lei, iar achitarea acestora se; poate face atît în: lei cît şi în valută. ; :

• ' (3) în cazul în care persoanele fizice sau - persoanele j urid ice străine optează pen tru efectuarea plaţii acţiunilor în lei, total sau parţial, acestea vor trebui să facă dovada că sumele respective au fost obţinute cu respectarea regimului valutar aplicabil în România, -i /

A r i . 1 0 . ( 1} Nici o bancă comercială - persoană juridică de naţionalitate română sau/ străină care îşi desfăşoară activitatea pc teritoriul României nu poate acorda credite pentru plata acţiunilor dobîndite de la Fondul Proprietăţii de' Stat sau pentru achitarea acţiunilor subscrise în cazul majorării de capital social la societăţile bancare care se privatizează. ;

(2) Nici o persoană fizica sau juridică română sau străină nu poate utiliza credite obţinute din ţară pentru achiziţionarea, sub orice formă, a acţiunilor emise de societăţile bancare care intră sub incidenţa prevederilor, prezentei legi.

(3) în cazul utilizării crediteloj,obţinute din străinătate este inteizisă constituirea gajului asupra- acţiunilor care urmează a fi dobîndite, pentru garantarea rambursării acestora. ‘

(4) D obîndirea de ac ţiun i cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1), alin. (2) sau alin. (3) este lovită de nulitate absolută. . ,

A r t . 1 1 . Prevederile art. 47 şi 49 din Legea privatizării societăţilor comerciale nr.-58/1991 şi

: ale art, 8 Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare nu sînt aplicabile în cazul societăţilor bancare care se privatizează potrivit prezentei legi.

A r i . 1 2 . Sumele rezultate din vînzarea acţiunilor emise de societăţile bancare care se privatizează potrivit prezentei legi se fac venit la bugetul de stat, fiind evidenţiate distinct într-un cont de capital la dispoziţia Guvernului.• A r t . 1 3 . (1) în termen de 60 de zile de la data privatizării a cel puţin 51% din capitalul social al unei societăţi bancare, va fi convocată adunarea generală extraordinară a acţionarilor, în noua structură rezultată. *

(2) A dunarea generală ex trao rd inară â acţionarilor, prevăzută la alin (l) , va avea înscrisă

pc ordinea de zi modificarea statutului şi alegerea n o ilo r adm in is tra to ri a i so c ie tă ţii b a n c a re privatizate.

(3) La societăţile bancare cu capital parţial d e stat, Fondul Proprietăţii de Stat va fi reprezentat în consiliile de administraţie proporţional cu co ta de capital social pe care o gestionează.- '

A r i . 1 4 . (1) N ici o persoană fizică sau persoană ju rid ică, rom ână sau străină, c a re acţionează direct sau indirect, individual sau împreună şi în legătură cu terţi, nu va p u te a dobîndi dreptul de proprietate asupra unui n u m ă r de acţiuni care reprezintă mai mult de 20% d in capitalul social total al unei societăţi bancare ca re se privatizează potrivit prezentei legi, cu excepţia instituţiilor fmanciar-bancare reputate.

(2) Pentru a putea dobîndi dreptul de proprietate asupra unui număr de acţiuni care reprezintă m a i mult de 5 % din capitalul social total al u n e L societăţi bancare, o persoană fizică sau persoană juridică, română sau străină, care acţionează d ire c t sau indirect, individual sau împreună şi în legătură cu terţi trebuie să obţină acordul prealabil e x p re s al Băncii Naţionale a României.

(3) Dobîndirea dreptului de proprietate a su p ra a c ţiu n ilo r unei soc ie tă ţi b ancare , care s e privatizează, cu încălcarea dispoziţiilorj>revăzute la alin. (1) şi (2), constituie abatere de la norm ele de prudenţă bancară şi se sancţionează cu privarea , dobînditorului de a exercita drepturile de v o t aferente, precum şi cu obligaţia pentru'acesta d e a cesiona, în condiţiile legii, cota de capital a s tfe l dobîndită. ' ■

(4) Banca Naţională a R om ânie i: va n o tifica consiliile de administraţie ale societăţilor ban ca re privatizate despre pierderea dreptului de vot,- î n cazurile prevăzute la alin. (3), precum şi d e sp re obligaţiile ce revin persoanelor în cauză.

(5) în cazul în care acţiunile dobîndite c u încălcarea prevederilor, alin. ( 1) şi (2) nu s în t cesionate în termen de 90 de zile.de la d a ta constatării abaterii, Banca Naţională a R om âniei va dispune societăţii bancare în cauză anu larea acţiunilor respective, emiterea de noi a c ţiu n i purtînd acelaşi număr şi vînzarea acestora/ u rm înd ca preţul încasat să fie consemnat la dispoziţia dobînditorului iniţial, după reţinerea spezelo r vînzării.

A r i . 1 5 . Contractele de vînzare-cumpărare anticipată a acţiunilor, precum şi-orice a lte înţelegeri în legătură cu această operaţiune, încheiate înaintea perioadei stabilite prin actele normative care guvernează privatizarea societăţii bancare în cauză, sînt lovite de nulitate. ; ’

A r i . 1 6 . Guvernul, prin Agenţia Naţională de Privatizare, împreună cu Banca Naţională a Rom âniei vor inform a, sem estrial, pe b a z a rapoartelor comisiilor de privatizare, cele două Camere ale Parlamentului cu privire, la evoluţia procesului de privatizare a societăţilor bancare şi rezultatele acestuia.

A r t . 1 7 . ( 1) Operaţiunile în legătură cu procesul de privatizare a societăţilor bancare care fac obiectu l p rezen tei leg i nu sînt supuse controlului financiar al Curţii de Conturi. .

(2) Curtea de Conturi poate exercita exclusiv controlul preventiv asupra sumelor care se fac venit la bugetul de stat.

A r i . 1 8 . (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. .

(2) în' termenul prevăzut la alin. (1), Agenţia Naţională pentru Privatizare, Fondul Proprietăţii de Stat şi Banca Naţională a României yor supune Guvemului. spre aprobare, măsurile organizatorice care se impun pentru aplicarea prezentei legi.

' ADEVAROt.13) sîmbătă-duminică, 12-tî aprilie 1997 ECONOMIA ţ i e C lM Î

I n S U A t o t m a i

m u l t e b ă n c i

s e a f l ă î r i p e r i c o l

• În timp ce românii sîn t spectatorii numeroaselor scandaluriiscaieînlumea bancară autohtonă, americanii se confruntă cu altă problemă: creşterea îngrijorătoare a jafurilor mpra băncilor. în anid 1996, faţă de 1995,

acestea au crescut cu aproximativ 59% •Acest fenomen a alarmat autorităţile locale şi

federale, oficialităţile bancare şi clienţii acestora, căutarea de soluţii viabile pentru rezolvarea acestei probleme ţinînd capul de listâ al priorităţilor. Deşi, la nivel naţional, prădarea instituţiilor bancare ă. înregistrat o diminuare (în special începînd cu 1992) în sudul şi vestul Statelor Unite situaţia pare să ia proporţii.. Numărul băncilor care sînt ţinta hoţilor rcrescut spectaculos în 1996 faţă de 1995: în statul Nevada cu 87% (de la 141 la 263), în. New Mexico cu 42% (de la 65 la 92), în Colorado cu 65% (de la 104’ la 172), în Texas cu 47% (de la 108 la 159). • • ■ -v

FBI, poliţiile locale şi oficialităţile bancare au determinat cele mai frecvente cauze care conduc la săvîrşirea acestor'ăeţe criminale;; 'T ; .

DROGURILE -. Numărul to t mai mare de persoane care consumă droguri creează condiţii favorabile dezvoltării acestui gen de comerţ. Astfel, nu puţini sînt cei care, pentru a obţine banii necesari cumpărării de droguri, îşi îndreaptă atenţia către băaci. ' . .

POPULAŢIA.- Oficialităţile din Arizona şi Nevada, două dintre statele cu cea mai ridicată rată a natalităţii din SUA, susţin că unul dintre efectele negative ale creşterii populaţiei este şi proliferarea criminalităţii.

SECURITATEA. BĂNCILOR - în scopul unei deserviri cît măi bune a clienţilor, numeroase instituţii bancare caută să-şî sporească, numărul de filiale în cît mai multe zone. Acestea devin nişte ţinfe foarte tentante, în principal, datorită faptului că securitatea lor este destul de superficială. în Texas, în 1994, existau 2.308 filiale ale diferitelor bănci, iar în 1996 tnumărui lor a ajuns la 3.750.' Statisticile indică faptul ,că 3 din 4 hoţi sînt prinşi de jioliţie, iar ceilalţi mireuşesc-să scape cu mai mult de 2.000$. i Pedeapsa pentru, ceî^prinşi şi condamnaţi este, în general, de 19 ani de închisoare. In anul 1995 valoarea totală a furturilor din băncile americane s-a.ridicat la 59 milioane $!!! A .T .

Dosa re ţ e]icoru pţijei

Patronul SC Fides Bucureşti a fost arestat pentru complicitatela înşelăciune

Patronul SC Fides SRL Bucureşti, Sebastian Orţan, a fost arestat preventiv m iercuri, de Parchetul de pe lîngă T ribunalul Judeţean Timiş, pentru complicitate la înşelăciune./ -

Sebastian Orţan (57 de ani) a fost" implicat într-o afacere frauduloasă cu grîu pentru panificaţie, derulată în toamna', anului 1996. SC Fides SRL a încheiat un contract pentru achiziţionarea a 5.000 de tone de grîu cu SC Garom SRL Timişoara, pe 22 septembrie 1996. Cu sprijinul .lui A lexandru D inulescu, p reşed in te le; Bankcoop, SC Fides SRL a virat 2,311 miliarde de lei în contul firmei timişorene., Patronul acesteia, Eugen lovescu, nu avea, în realitate, grîu de vînzare şi a folosit . banii: pentru a-şi achita diverse datorii.

Pentru a-şi recupera banii, Sebastian O rţan l-a ^trim is la Tim işoara pe administratorul firmei sale, Dorn Marinică. Seiman, care s-a înţeles cu Eugen lovescu să pună la cale o afacere similară -cu SC Farina SA Alexandria, cu care a încheiat

/ un contract pentru 20.000 de tone de grîu, în 28 octombrie 1996. Pentru achitarea mărfii, SC Farina SA a deschis un acreditiv la Bankcoop Timişoara, în valoare de 7,276 miliarde de Ici. ; -

lovescu şi Şeiman au întocmit în fals■ actele necesare deblocării acreditivului. La intervenţia lui; Alexandru Dinulescu, Bankcoop Tim işoara a deblocat

. acreditivul. Banii au fost folosiţi de Eugen lovescu pentru returnareă datoriei de 4,1; m iliarde de lei către SC Fides SRL

: (reprezentînd; banii in iţiali, dobînzi,' penalităţi şi comision), precum şi pentru

s ca acesta să deruleze alte a f a c e r i . , în urma plîngerii SC Farina SA,

Parchetu l de. pe lîngă' T ribunalul Judeţean Timiş a deschis o anchetă, în urma căreia .au fost arestaţi Eugen lovescu, D oru. Seimari, Sebastian Qrţan şi alte două' persoane. C ercetările continuă, pentru a. se stabili gradul de im plicare al Iui A lexandru Dinulescu. , • .

| în atenţia societăţilor comerciale 1 cu capital majoritar de statşi regii autonome |

“ C'n lirmora a ■ o/Jropoi - 1 A 17/1 / procfpril/J colarialpiri riircill ânilllli 1QQT • III ‘ Ca urm are a adresei nr. 10.174/| 7.04.1997 emisă de Direcţia politicăI salariată la regii autonome şi societăţi■ comerciale din cadrul M inisterului'^ | M uncii şi P rotecţiei-Sociale; toate . | soc ie tă ţile com erciale cu cap itaL . majoritar de stat şi regiile autonome.;• care au sed iu l în judeţu l Cluj au| obligaţia de-a prezenta pînă la data de| 15; a fiecă re i lu n i pen tru luna- precedentă la D irecţia-Generală de ;■ M uncă şi Protecţie Socială,-B iroul | salarizare-organizare,; date privind

creşterile salariale în cursul anului 1997 | ; precum şi n ivelu l u n o r indicatori | . economico-fmanciari. ; ■

Prima comunicare va fi făcută pînăla data de 20 aprilie 1997 şi va | cu p rin d e d ate le cum u late p en tru | trimestrul I 1997 urmînd ca ulterior, . datele să fie transmise lunar şi cumulat ■ .< Relaţii suplimentare se pot obţine la | telefon 198596, interior 112. |

Form ularul se poate ridica de la . sed iu l D GM PS C luj, str. C oşbuc * nr. 2 . « V'- I

TeodorVoştinaruacuza! de tentativă de contrabandă

şi instigare la falsT eodor V o ştin a ru a fost va loare de 4 0 .000 U SD ) în

arestat, jo i noaptea, cînd s-a. B o sn ia -H e rţeg o v in a , p rinprezentat lâ sed iu l IG P , au falsificarea licenţelor de export declarat pentru M ED IA FA X (motorina a fost cumpărată de ,surse din cadrul inspectoratului. . la combinatul Petromidia şi era ,

Parchetul Tribunalului Tjmiş destinată ;.numai comercializăriidispusese! arestarea preventivă, -pe plan intern). Voştinaru l-a pentru 30 de zile, 3 preşedintelui; instigat la fals. pe Ioan lftincă,G TI, pen tru ten ta tiv ă dc contrabandă şi instigare la fals. Joi, după dispariţia lui Voştinaru cjm sp ita lu l “G h eo rg h e Marinescu” din Bucureşti, unde e ră in te rn a t, ' ' spec ia liş tii In sp ec to ra tu lu i de P o liţie T ransporturi T im işoara şi ai Direcţiei Transporturi din IGP au început acţiunile de căutare a acestuia în vederea arestării.

C erce tă rile sp ec ia liş tilo r In sp ec to ra tu lu i de P o liţie T ransportu ri- T im işoara au s tab ilit că , în an u l 1992, V oştinaru ar fi în ce rca t ,'să , efectueze prin firma sa Tracia SRL un export de patru vagoane de motorină (129 de tone, în

unul dintre directorii SC Tracia S R L , d ts p u n în d u - i; să întocmească în fals o.factură de, ex p o rt şi să efectueze toate c e le la lte ac te .n e c e sa re . exportului. E l mai este cercetat pentru un export de alune şi sare , p recu m şi p riv ito r la în f iin ţa re a ^socie tă ţii G TI, rezultată în urm a fuzionării, fără respectarea normelor legale, a firmelor Tracia SRL şi Altrac SRL, la care era asociat.

în prezent, Teodor Voştinaru se a flă în a re s tu l D irecţiei^ Cercetări Penale din cadrul IGP. E l va fi tran sfe ra t, pen tru cerce tări, în arestu l Poliţiei

.Timiş.

Autorii manualelor alternative pentru învăţămîntul gimnazial pot negocia, cu orice editură, tipărirea cărţilor lor în condiţiile prevăzute de Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu obligaţia de a respecta preţurile stabilite de minister, a informat, joi, ministrul Învăţâmîntului, în conferinţa de presă.

Conducerea M Î susţine că trebuie continuată liberalizarea pieţei manualelor şcolare şi promovează ideea celor alternative.

M in istru l V irg il P etrescu sugerează ch iar extinderea concurenţei inclusiv pentru reeditarea manualelor,

Autorii care au deja încheiate contracte cu Editura pidactică şi Pedagogică vor respecta angajamentele încheiate.

servicii siExistenţa unor nevoi numeroase şi diverse implică căutarea şi găsirea de soluţii adecvate care să satisfacă într-o

măsură c ît m ai mare aceste necesităţi. în domeniul serviciilor şi produselor bancare Banc Post se remarcă, la ora actuală, p rin diversificarea ofertei sale, care se adresează unui public foarte larg, fa p t dovedit ş i de compoziţia clientelei băncii: elevi, studenţi, salariaţi, pensionari, agenţi economici. '

Iată cîteva dintre serviciile oferite de Banc Post persoanelor fizice şijuridice, cu menţiunea că unele dintre acestea sînt practicate si de către alte unităţi bancare, iar altele aparţin în exclusivitate (cel puţin p înă în prezent) băncii m ai sus amintite.

• ALOCAŢIA DE STAT ' PENTRU COPII

Plata, drepturilor reprezentînd «locaţia de sta.t pentru cap iii' Şcolari (în vîrstă dc 7-16 ani, respectiv 18 ani în situaţia în care îşi continuă stud iile ) care Minează o formă de învăţămînt Prevăzută de lege se face prin unităţile Banc Post (sucursale, filiale, reprezentanţă) precum şi Prin oficiile şi agenţiile poştale Jle R.A Poşta Română.’

Reţeaua poştală,efectuează Plăţi de alocaţii de stat pentru eopiii şcolari numai pînă la 31 fcxmbrie a fiecărui an în curs Pentru anul şcolar expirat. După ţeastă dată, alocaţia aferentă a®ihii şcolar expirat se va achita

anul calendaristic următor ®Mim pînă la 31 august, numai Prin unităţile Banc Post.

Efectuarea plăţii alocaţiei se fee numai la prezentarea de către beneficiar a întregului, carnet de Ccmti. Nu sc fac plăţi pe baza 'oei singure file detaşate din’' tornet sau în situaţia în care filele Prezentate la încasare nu au seria PMipărită, semnătura şi ştampila, scolii.• CONTUL DE ECONOMII W ÎMPRUMUTURI PENTRU llNERET (CEIT)

Acesta este un produs financiar de economii destinat tinerilor în vîrstă de pînă la 25 “c ani, cuprinşi într-una dintre formele de . învăţăm înt

institu ţionaliza te ; învăţăm înt i prim ar, g im nazial, liceal,

profesional sau universitar.Alimentarea contului se- face

prin depuneri periodice, virament ; şi/sau mandat poştal. Rata lunară ;

de depunere _se; stabileşte prin- con trac t, va loarea’ aceste ia

neputînd fi mai m ică. d ec ît.: valoarea unei alocaţii- de stat.! pentru copii. în calculul dobînzii

acordată disponibilităţilor din con tu l, de econom ii şi îm prum uturi pentru tinere t, precum şi în acordarea creditelor, Banc Post oferă o bonificaţie compusă din prima.de fidelitate pentru stabilirea contului (-10

: procente) şi media şcolară cu care elevul a încheiat anul şcolar. Titularii acestor conturi, după împlinirea vîrstei de 18 ani, pot so lic ita cred ite pentru cumpărarea de locuinţe, bunuri de larg consum , plata unor excursii sau cursuri de spec ia liza re . V aloarea

# împrumutului este determinată de soldul CEIT înmulţit cu numărul

; de ani în tregi de depunere. Termenul maxim de acordare a

‘ împrumutului este determinat de num ărul de ani în treg i de depunere.• CONTUL CURENT DE PENSII

Acesta permite pensionarilor să-şi încaseze pensia într-un mod operativ şi civilizat, beneficiind şi de o serie de avantaje: dreptul •

de deschidere concomitentă a unui cont personal de încasări ş i : p lăţi d iverse, fac ilită ţi de efectuare a unpr plăţi diverse

: (telefon, chirie, rate,' energie, elec trică). C ontul se . poate alimenta cu o cotă parte din pensie său cu valoarea integrală, a; acesteia,; precum şi cu alte depuneri în numerar, provenind din alte surse.• CONT CURENT PERSONAL, C ontul curent personal se deschide pe baza unei convenţii între persoana fizică solicitatoare şi bancă. Posesorului unui astfel de cont îi sînt oferite următoarele facilităţi: ridicări de numerar, plăţi în numerar către agenţi economici, plăţi prin virament în contul curent personal al altor persoane fizice, alte plăţi.• CARNETUL DE ECONOMIIŞI ÎMPRUMUTURI

D epozitele pe carnete de econom ii la term en se pot constitui pe. termene variabile de 3, 6 , 12 luni, operaţiunile de constituire şi lichidare putînd fi efectuate prin cele 2.700 de oficii

' poştale din întreaga ţară sau prin cele 100 de unităţi Banc Post.

Pe baza depozitului se poate solicita, fără alte garanţii; un credit pe o perioadă de maximum un an, în,cuantum de 80% din valoarea depozitului, perioadă în care depozitul u tilizat drept

/'garanţie rămîne blocat, neputînd fi lichidat pînă la stingerea debitului.• CERTIFICATULDE DEPOZIT ', C ertifica tu l de depozit

reprezintă titluri de creanţă prin intermediul cărora banca atestă primirea unor sume de bani pe o perioadă de timp determinată, care voi fi rambursate odată cu

; dobînzile stabilite şi cuvenite, la scadenţa prevăzută. ;

1 Aceste hîrtii de valoare I a : purtător au valori nominale de250.000, 500.000, 1.000.000,2 .000.000 lei, iar perioada de maturitate,a depozitului poate fi

- de 3, 6 luni sau alte perioade; dobînda (care rămîne fixă pe toată d u ra ta ’ va lab ilită ţii certificatului) se poate încasa lunar pe baza cupoanelor de plată.• DEPOZITUL BANCAR ÎN LEI PE TERMEN NELIMITAT

Acesta reprezintă o sumă de bani depusă spre păstrare într-un

.cont bancar, denumit cont "de depozit pe o perioadă nedetenninată, banca obligîn-

■ du-se ca, în orice moment, s ă 1 res titu ie deponentu lu i suma iniţială plus dobînda cuvenită. \

Dobînda la term en pentru depozitul constituit se calculează

, şi se plăteşte în ziua lichidării depozitului. Avantajul major al acestui produs bancar e acela că

se obţine maximul de dobîndă cumulată, păstrîndu-se intactă

\ p o sib ilita tea de retragere a banilor în orice moment. ,• CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE^ Se acordă pe termen scurt, cu rambursarea pînă la 12 luni pentru cumpărarea de obiecte de uz casnic şi gospodăresc, pentru

: vacanţe; pe termen mediu, cu , rambursare pînă Ia 5 ani pentru cum părarea dc bunuri de f o lo s in ţă .1 . îndelungată (au to turism e, repararea şi amenajarea locuinţelor) şi pe termen lung, eu rambursare pînă la 15 ani, pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe etc. Cei care solicită aceste creditejrebuie să îndep linească cond iţiile stabilite de către bancă.• 'CREDITAREA INVESTIŢIILOR

Sc acordă ’ pentru achiziţionarea şi montarea de utilaje, echipamente sau linii tehnologice, achiziţionarea ,de mijloace ’de transport, clădiri, spaţii productive si comerciale.• CECUL DE CĂLĂTORIE ÎN LEI' Este un instrument de plată

modern, sigur şi eficient oferit în premieră pe piaţa românească de Banc Post, emis în conformitate cu leg isla ţia în v igoare. Se u tilizează pen tru acoperirea ch e ltu ie lilo r de că lă to rie (transport, cazare, masă), fiind prezentat sub formă de file cu valori nominale diferite. Cecul ard termen de valabilitate de 6 luni de la data vînzării şi nu e

. purtător de dobîndă.• TRANSFERUL ÎN 24 ORE

Clienţii Banc Post, persoanefizice sau juridice, cu conturi cu ren te de d isp o n ib ilită ţi ,

»deschise la unităţile teritoriale ale .. băncii pot primi prin virament sume depuse; în numerar, de persoane fiz ice , la casieria oricărei unităti bancare.• SCRISORI DE GARANŢIE BANCARĂ

Scrisoarea de garanţie bancară este un înscris prin eare banca garan tă se angajează necondiţionat şi irevocabil câ, în

., cazul în care o persoană juridică -"debitor- principal - nu-şi va executa obligaţia de plată la o dată prevăzută pentru o sumă bine determinată, să plătească suma neachitată în favoarea altei persoane ju r id ice denum ită beneficiar. Scrisorile de garanţie bancară în lei sînt valabile pe teritoriul României şi au termenul maxim de valabilitate de un an.• CÂRDUL '■

Cârdul este un mijloc de plată' .ap ă ru t ca o a lternativă la in s trum en te le clasice de decontare: cecul şi numerarul,

Este un suport de tranzacţie stan d ard iza t, securiza t şi informatizat care are următoarele elemente definitorii: numele şi prenum ele deţinătorului, data

. expirării valabilităţii, denumirea şi sig la em itentulu i aplicate conform reg lem en tărilo r în vigoare, o hologramă vizibilă la lum ina n a tu ra lă , o bandă m agnetică şi un panel de semnătură. Posesorii unui card b en e fic iază de urm ătoarele avantaje: monitorizare şi control a cheltuielilor pe baza extrasului de cont lunar, posibilitatea de a

, efectua plăţi fără a dispune de sume în numerar, posibilitatea de

' a obţine sume în numerar, 24 de ore pe zi, prin utilizarea cârdului

x la automatele bancare (ATM)..A lin T U D O R

A D E V A R U Ld e C iu l ACTUALITATEA sîmbătă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 1 9 9 7 (l4,

P e n tr u a t r e ia o a r ă în C o n s i l iu l lo c a l ş e d e z b a t ta r i f e le s ta b i l i t e în p i e ţ e l e d in a d m in is t r a ţ ia S .C . Â P O S .A .

Primarul a propus creşterea de 3 0 de ori a tarifelorPe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a Consiliului local, de jo i 10

aprilie, trei din cele cinci puncte înscrise au fost legate de S.C. APO S.A. Spiritele s-au încins la maximum, astfel îneît discuţiile pe această temă au degenerat, fiind vehiculate de o parte şi de alta a “fileului” o serie de etichetări dure. Protagonistul după-amiezii şi al serii a fost primarul Gheorghe Funar, care a tratat subiectul ca p e o. adevărată cruciadă personală împotriva APO şi a consilierilor care aveau alte păreri decît el. Situaţia creată a fost destup de confuză, în spatele problemelor de administraţie tronînd tot factorul politic. Războiul Funar-Gavra a fost presupus de “iniţiaţi” caftind, şi de această dată, cauza înverşunării primarului împotriva APO.

Deja a devenit o obişnuinţă pentru cosilierii clujeni să reia în fiecare şedinţa o hotărîre aprobată în şedinţa anterioară. Conform “tradiţiei”, şi în această şedinţă, a fostpropusă modificarea chiriilor pentru pieţe şi oboare. Pentru a treia oară, tarifele cu pricina au fost propuse, dezbătute şi aprobate (doar de două ori), în ultima şedinţă acestea fiind amînatedin nou pentru a patra oară. Dacă la şedinţa din 27 martie, la care au fost prezenţi şi producători agricoli care îşi comercializează produsele în pieţele municipiului, au fost aprobate tarifele pentru perioada 1.01-30. 06 a.c. la un cuantum de 4450 lei/mp/ trimestru pentru pieţe agroalimentareşi 1700 lei/mp/trimestru pentru obor şi piaţa de vechituri, de data aceasta s-a propus o revenire spectaculoasă (mai mare de 30 de ori pentru pieţe, respectiv de 14 de ori pentru oboare).

Directorul APO, Ioan Goia,

susţine câ aplicarea noilor tarife

a r falimente firma

D irectoru l D irec ţie i de A dm inistrare a D om eniu lu i Public şi Privat, Liviu Macea, şi-a su sţinu t ' inform area prezen tată co n silie rilo r pe motivaţia că APO încasează pe mp ch irii m u lt m ai m ari comparativ cu cele fixate de

. consiliu. Astfel, bugetul local pierde sute de milioane de lei. Directorul APO, Ioan Goia, în replică a justificat că cei 236.590 lei percepuţi de societate pentru fiecare mp, includ şi cheltuielile de exploatare a pieţei (salarii, energie electrică, apă etc.). Certurile particulare dintre cei doi directori au fost relatate cu minuţiozitate. consilierilor, mai. ales că acestea erau în legătură cu partida d in te cei doi foşti “capi” PUNR. Tot joi, APO

, şi-a plătit datoriile restante de pe trimestrul întîi şi chiria pe luna aprilie, în confonnitate cu HCL .din martie. Cu toate că cele

128.658 de milioane de lei au fost achitate, Primăria consideră că aceştia nu sînt în baza nici unui contract, deoarece acesta nu - a fost încă semnat. Afirmaţie fa lsă , deoarece în m apele consilierilor era precizat^ că - contractul este valabil pînă la data de 16 mai a.c,, acum fiind necesară semnarea unei fişe de calcul. “Cifra de afaceri a S.C. APO pe anul 1996 a fost de 1,6 \ miliarde de lei. Aplicînd tarifele propuse de primar, societatea ar trebui să “cotizeze” lunar cîte un miliard de lei. într-o astfel de eventualitate, cu certitudine, nu vom rezista”, ne-a declarat d l ... Goia.

.„Consilierii nu l-au s u s ţ i n u t pe primar .

De data aceasta discuţiile pe marginea unui subiect au depăşit orice record de timp înregistrat, pîfiă acum înConsiliul local. Pe d u ra ta a şase ore, cei do i

. protagonişti - administratori ai domeniului public >; au jucat mîţa pe tema pieţei.. Pînă_lâ

urmă, chiar şi consilierii PUNR au fost teribil de contrariaţi de turnura discuţiilor, mai ales ca fostul lor şef (devenit, mai n o u / ' simplu' coleg de p a rtid ) Gheorghe Funar, era atît de îndîrjit. Poziţia dînsului este cel puţin curioasă:primarul îi acuză pe consilieri că au încălcat legea, fixînd tarife sub cele iegale, cu toate că, la acea şedinţă, chiar domnia sa a susţinut sumele propuse. Ba mai mult, atunci (în 27 martie) dl Funar a pledat cauza producătorilor care vînd în pieţele clujene, fapt pentru care a fost aclamat de audienţă. P r im a ru l.. a atras a ten ţia co n silie rilo r că a p ro p u s p re fec tu lu i să atace în C ontencios vechea ho tărîre .. Dacă aceasta nu este încă atacată, o va face chiar el.

G h . F u n a r : " A P O

v a d a f a l i m e n t

d e n o r i "

După ce s-a votat pe articole, iar .apoi în întregime, proiectul de hotărîre disputat a căzut cu

13 voturi pentru, 7 contra şi... abţineri. Funar, nemulţumit de rezultatul votului, a revenit şi â cerut vot nom inal, rezultatul fiind acelaşi - hotărîrea fiind respinsă. Supărat - nevoie mare - de rezultatul votului, primarul a declarat că îi este jenă că a stat c inc i ore în com pan ia consilie rilo r. R e fe rito r la chiriaşul neascultător, Funar ă afirmat că: “ De mîine (n.a. - se referea la z iua “de ie ri), majoritatea angajaţilor Primăriei vor fi trimişi în pieţe pentru a încasa despăgubiri de 5000 de lei/m p/zi, astfel în e ît să ne recuperăm pierderile începînd din 5 ianuarie. Pînă la urmă, APO va da faliment de n ori, iar tot d-voastră veţi veni să mă rugaţi să aprobăm tarifele”. ‘ '

: Replica^consilierilor nu s-a lăsat aşteptată. D -na Ild iko B ucur, consilie r U D M R a afirmat că, chiar cu riscul de a fi dată în judecată, îi va da replica lui Funar. “Aţi anunţat razia cu un cinism care nu este demn de un primar responsabil. Dacă nu s-a în d ep lin it do rin ţa

dumneavoastră, ne acuzaţi pe noi şi luaţi astfel dejhăsuri.”

Directorul LGola - nemulţumit de amînare

Deşi atitudinea consilierilor l-a avantajat pe directorul S.C. APO, Ioan Goia, acesta este nemulţumit de tergiversările din co n siliu şi n e -a declarat: “Amînarea fixării tarifelor nu ne convine. Primarul nu poate să ne penalizeze, iar eventualele amenzi sînt ilegale. Sugerăm consilierilor ca, înaintea luării unei decizii să vină la societate şi să co n su lte dosare le” . Totodată, directorul APO s-a arătat d ispus să accep te p ropunerea a ltu i peunerist, consilierul Hie Cântă, conform căreia tariful pentru pieţe ar trebui fixat la 22000 lei/mp/ lunar. “R idicarea tarifului" la 40000, lie/mp/lună ar duce Ia desfiinţarea APO şi înfiinţarea... unor servicii noi în Primărie" (ceea ce s-a şi propus, dar nu s-a ap ro b a t/în şedinţa de jo i n.n.), a apreciat dl Goia.

L u m in i ţa P U R D E A

Primarul în luptă cu societatea p ieţelor ş i oboarelor

Gheorghe Funar cere 2 , 4 4 4 miliarde lei de la S.C. APO SAîn ziua de. 10 aprilie a.c., din iniţiativa

primarului municipiului Cluj-Napoca, în şedinţa extraordinară a Consiliului local s-a prezentat o informare privind situaţia pieţelor agroalimentare şi un proiect de hotărîre privind modificarea chiriilor pentru terenurile- ocupate cu p ieţe agroalimentare, obor şfpiaţa de vechituri.

Prin hotărîrca Consiliului local nr. 20/ 30 ianuarie a.c. s-a stabilit închirierea, fară licitaţie, a terenurilor ocupate de pieţe către S:C. APO S.A., stabilindu-se chirii de 13.000 lei/mp/trimestrul I pentru pieţele agroalim entare şi de 5.000 le i/m p/ trimestrul I pentru obor şi pieţele de vechituri. S.C. APO S.A. a refuzat să încheie contractul cu Prim ăria

- municipiului Cluj-Napoca pentru trimestrul I, considerînd că acest nivel al chiriilor este" foarte mare. Ca urmare a reexaminării acestei situaţii, Consiliul local a adoptat Hotărîrea nr. 88/27 martie'a.c., stabilind pentru perioada 1 ianuarie - 30

■ iunie 1997 următoarele chirii: 4.450 lei/ mp/trimestru pentru pieţele agroalimentare şi -1.700 lei/mp/trimcstru pentru obor şi, piaţa de vechituri.

Efcctuînd un contro l în pieţele municipiului, primarul îm preună cu viceprimarul Grigore Dejeu, au constatat din discuţiile cu vînzătorii, că S.C. APO S.A. a încasat dc la accştia chirii de 115.000-236.000 lci/mp/Iună. La acestc chirii sc adaugă taxa dc piaţă dc cel puţin 1.000 lei/zi încasată dc la accleaşi persoane carc au plăti) anticipat chiria pentru mese. Pc bună dreptate, vînzătorii şi cumpărătorii din pieţe şi-au manifestai nemulţumirea faţă dc accstc chirii uriaşe încasate dc către S.C. APO S.A., carc au contribuit la crcştcrca substanţială a preţurilor dc vînzare a produselor din pieţele municipiului Cluj-Napoca. La accastă situaţie trebuie adăugat faptul câ se înccarcă menţinerea în continuare a unor relaţii dc tip m afiot şi a

intermediarilor în pieţe­le municipiului Cluj- Napoca, cu implicaţii nefavorabile asupra cumpărătorilor şi a veniturilor Primăriei.

Proiectul de hotărîre iniţiat de—către primar a întrunit 19 voturi pentru art. 1, referitor la nivelul chiriilor pentru perioada 1 ianuarie-15 mai a.c. şi unanimitate de voturi pentru art. 2 prin care nu se acceptă schimbarea destinaţiei actuale a parterului halei agroalimentare din Piaţa Mihai Viteazul. Supus la vot nominal, întregul, proiect de hotărîre a întrunit doar 13 voturi pentru, nefiind adoptată hotărîrea. Pentru menţinerea chiriei de numai 1.483 Iei/mp/ lună plătită de către S.C. APO S.A. pentru pieţele agroalimentare. şi de numai 570 lei/mp/lună pentru obor şi piaţa de vechituri au votat următorii consilieri: Cârlănaru Mircea (CDR), Şomogy Gyula (UDMR), Boros Janos (UDMR), Miko Laurenţiu (UDMR), Molnos Lajos (UDMR), Bucur Ild iko (UDMR) şi Dimitriu Ştefan (PDSR).

S-au abţinut de la vo t (contrar regulamentului Consiliului local) domnii Uiorcanu Ho'rea (CDR), Palfi Carol (UDMR), Cociş Sorin (PL’93), Zamfir Romulus (PAC) şi Pop Ioan (PSDR). Domnul consilier Deac Ioan a refuzat să voteze. Majoritatea consilierilor locali s-au pronunţat îm potriva trecerii la Primărie, începînd cu data de 16 mai a.c.,

C O M U N I C A Ta activ ită ţii de administrare a pieţelor

agroalimentare, a oborului şi a pieţelor de vechituri. Primarul municipiului Cluj- Napoca a propus înfiin ţarea (prin

. redistribuirea personalului existent) a unui serviciu (la Primărie) de-administrare a p ieţelor, tîrgu rilo r şi oborului. De asemenea, majoritatea consilierilor nu au acceptat propunerea primarului privind sprijinirea producătorilor agricoli şi a cum părătorilor prin dim inuarea substanţială a tarifelor de închiriere în pieţele municipiului Cluj-Napoca. Spre deosebire de chiriile foarte mari încasate de către S.C. APO S.A., prim arul m unicipiului Cluj-Napoca a propus următoarele tarife de închiriere: în pieţele agroalimentare 100.000 lei/mp-de masă/ lună pentru agenţii economici şi 30.000 lei/mp de masă/lună pentru producătorii agricoli, iar pentru obor şi piaţa de vechituri o chirie de 5.000 lei/mp de masă/ lună. Considerînd netemeinică şi nelegală Hotărîrea nr. 88/27.03.199) a Consiliului local, primarul s-a adresat prefectului judeţului Cluj, splicitîndu-i ca, în baza art. 111 din Legea nr. 69/1991, să atace .la instanţa de contencios administrativ această hotărîre.

Menţionez că în anul 1996 S.C. APO S.A. a realizat venituri de peste 1,6 miliarde Ici, din care a plătit la Primărie

o chirie de doar 164 milioane lei pentru pieţele închiriate.

S.C. APO S.A. ă fost înfiinţată prin decizia nr. 538/30 noiembrie 1990 a Prefecturii judeţului Cluj, avînd în prezent 43 de angajaţi. Salariul mediu al salariaţilor de la S.C. APO S.A. întrece salariul primarului, municipiului Cluj-Napoca.

Managerul Ioan Goia nu l-a contrazis, în şedin ţa C onsiliu lu i local, pe viceprimarul-Grigore Dejeu în privinţa salariului său de 10 milioane de lei pe lună la S.C. APO S.A. Marea majoritate a salariilor de la S.C. APO S.A., inclusiv managerul, au studii medii sau numai şcoala generală.

Neexistînd contract de închiriere între Primăria municipiului Cluj-Napoca şi S.C. APO S.A. pentru perioada scursă din anul curent şi nefiind în vigoare nici o hotărîre a Consiliului local cu privire la chirii, primarul municipiului a dispus aplicarea

■ H.C.L. nr. 32/1996, care prevede o despăgubire pentru ocuparea domeniului

. public sau privat, fără forme legale, în . cuantum de 700 lei/mp/zi. Pentru suprafaţa

de 38.802 mp folosită de S.C. APO S.A. în perioada/l ianuarie-31 martie a.c. rezultă suma de 2,444 miliarde lei, care urmează să fie plătită în termen de 10 z ile , în caz contrar fiind calculate penalizări,

P r im a r , G h e o r g h e F U N A R

Prodvinalco nu are datorii la bugetul statuluiîn articolul “Direcţiile financiare se

străduiesc să-şi depăşească planul” , publicat în numărul nostru din 8 aprilie a.c., S.C. "Prodvinalco" era menţionată ca debitoare faţă de finanţele publice cu suma de 11,5 miliarde de lei. A doua zi, informaţia a fost, pe rînd: contestată, in firm ată , confirm ată.

Prodvinalco a negat obligaţiile neonorate faţă de bugetul statului, finanţele publice au confirmat că nu are creanţe asupra S.C.”Prodvinaico”, apoi Administraţia F inanciară a m enţinu t ca valab ilă informaţia că Prodvinalco e datoare. Firma menţionată s-a simţit lezată, iar finanţiştii au spus şi da, şi ba. în cele

d in urm ă, D irec ţia adm in is tra ţie i financiare a municipiului Cluj-Napoca s-a pronunţat: Ş.C. "Prodvinalco" nu are nici o obligaţie faţă de buget. Taxele au fost plătite la zi, acum societatea fiind în avans ch ia r cu p lă ţile . V ina dezinformării a fost trecută pe seama calculatorului. L.P.

Peste 650 de persoane s-aii îmbolnăvit

dc trichineloză pe primul trimestru al acestui an

Peste 650 de persoane s - a u îm bo lnăv it, d e la în c e p u tu l anului şi prnă în prezent, d e trichineloză, a informat, jo i , M inisterul Sănătăţii. Cele m ai multe îmbolnăviri (peste 80% ) s-au. înregistrat în luna ianuarie, perioadă în care a fost raportat şi u n deces cauzat de trichineloză.

Direcţia Generală a Medicinei Preventive din MS a informa! că, în luna aprilie, au fos! înreg istra te 28 de cazuri dc trichineloză, acestea evoluînd în p a tru focare d in judeţele Hunedoara şi Arad. .’

iPrimele şase articole ale bugetului de stal

au fost adoptateParlamentul a adoptat, vineri

dimineaţă, primele şase articole din proiectul Legii bugetului de stat pe 1997, respingînd toate am endam entele form ulate ds PDSR. Astfel, senatorul PDSR Marin Stelian a cerut elim inare unui text din proiect p rin can R eg ia P e tro lu lu i-P e tro m şi Romgaz-Mediaş erau scutite dc p lata ţaxei pe activ ita tea de exploatare a rezervelor minera­liere şi a redevenţei petroliere pe anul 1997. M arin S te l ia n i susţinut că o asemenea prevedere este neconstituţională, întrucî! m o d if ic ă -o lege o rg a n ic ă , respectiv Legea petrolului.

D e asem enea, P D S R so lic ita t ca A dm in istra ţia Naţională a Rezervelor Materiale .(ANRM) să nu vîndă o parte a stocului de g rîu ,'sp u n în d c i^ » statul nu va putea suplini acest stoc în cazul unor calam ităţi M inistrul de Finanţe, M ircea Ciumara, a arătat că nu se'prevăd asem enea ca lam ită ţi, iar deputatul Cezar Corâci a preciza!-că M inisterul Apărării î ş i va constitu i propria re z e rv ă dî cereale. Ciumara a re sp in s ş. propunerea PDSR ca su m ei rezultate din vînzarea stocului ds grîu să revină ANRM ş i n: g u v e rn u lu i, aşa cu m est; prevăzut în proiectul bugetului

PDSR a cerut şi eliminare articolului prin care se precE că nu se mai aplica reducerea c: 50% a im pozitului’ p e p ro t p en tru p a rtea din p ro f iu im p o zab il care c o re s p u n .^ ponderii acestor v en itu r i b volumul total al veniturilor, t cazu l co n tr ib u ab ililo r can încasează venituri în valută di: ex p o rtu l bunurilo r proprii D ep u ta tu l PDSR Flori: Georgescu a susţinut că ace? artico l îi dezavantajează js exportatori. ,

Majoritatea a respins şi aceasii propunere.

W V T E N Ţ I E H

pensionari!Pensionarii dornici

să-şi rotunjească, ..veniturile fâcînd

abonamente la presa în cartierele în care locuiesc sînt invitaţi

să se adreseze bUniunea «Judeţeană

a Pensionarilor, IW ul Eroilor nr. 44.

teL 19-54-10, între orele 9-13.

1 5 ' sîmbătă-duminică, 1 2 - 1 3 aprilie 1 9 9 7 EVENIMENT

La Gherla justiţia şi-a stabilit echilibrul

Deşi judecătoria din Gherla funcţionează numai, din aprilie 1996, aceasta s-a aliniat celorlalte instanţe judecătoreşti din judeţ care fac eforturi ’să aplice legea. •

- Sîntem o instituţie' tînără: în această zoriă. Credem însă că ne-am • ridicat lainivelul cerinţelor" actuale;, ne spunea dl Laurenţiu • TÂRLEA, preşedintele judecătoriei. Deşi avem un . număr restrîns de judecători şi personal auxiliar, totuşi activitatea a fost cotată bine. în ce priveşte operativitatea’ trebuie să menţionăm un fapt: .în privinţa judecătorilor ni s-a repartizat un număr de .trei judecători stagiari pe lîngă• cei trei judecători definitivi. Din cauza lipsei de fonduri nu avem suficienţi grefieri. Din această cauză facem greu faţă volumului mare de lucrări pe care trebuie

să le efectuăm. Iar oamenii, s e ştie,- sînt grăbiţi, iar problemele pe care le avem de rezolvat sînt complexe. Am avut şi avem de judecat violări de domiciliu, infracţiuni de furturi, tîlhării, eliberări condiţionate, multe întreruperi de executări de pedeapsă. Am avut, de a sem en ea , foarte multe, plîngeri penale privitoare la; loviri, calomnii, insulte. .Viaţa noastră socială este mai complexă şi, de aici,- s e nasc contradicţii care

^ajiing pînă la urmă’ la noi. ^Numărul divorţurilor, de pildă, 'este foarte mare'; De asemenea, avem uri număr mare de cauze privind pensia de întreţinere şi altele cu aplicarea Legii fondului funciar în momentul de faţă apar cauze foarte dificile în legătură cu eliberarea titlurilor de proprietate. Comisiile de aplicare a Legii fondului funciar au. făcut;greşeli pe care trebuie să le reparăm în instanţă, dacă putem. Oricum, problem ele sînt' complicate! şi va trebui mult timp să se ajungă la cele mai bune soluţii. V' '

- Cu ce alte situaţii 'vă întîlniţi? . / / ,, ';î

V Sînt destule. De pildă, Legea 61 în legătură „cu convieţuirea socială.. Un cetăţean, comite o faptă contravenţională. Poliţistul îi aplică o amendă. Să spunem de 40.000 . (ei. Dacă cel

sancţionat nu-şi plăteşte amenda în termenul legal, poliţistul se s izea ză inistâriţa :de judecată, pentru’ transformarea amenzii în închisoare' îri baza art. 16'din Legea nr. 61. Potrivit ultimelor modificări din lege o zi de închisoare este evaluată la 1 0 .0 0 0 ; lei. A ceasta înseam nă că dacă o persoană, săracă (aceştia : sînt mai ales în cauză) nu a reuşit să-şi plătească amenda contravenţională din start, această este transformată îri cîteva zile de : • închisoare contravenţională. Urmează alte formalităţi pentru ca omul în cauză să execute

. cîteva zile de închisoare. Fireşte, ar, putea fi găsite ajte m odalităţi. de recuperare a unor sume neglijabile, evitînd cheltuieli

.mult mai mari. 0 - Este posibil un bilanţ

al activităţii de pînă acum?) Din aprilie 1996 au fost

înregistrate 1311 dosare civile şi 1351: dosare penale.’ S-au pronunţat 942 sentinţe civile şi 1180 hotărîri penale. îri 1997 s-au pronunţat- 234 sentinţe civile şi 266

. penale.’ După cum’vedeţi/ volumul de muncă este mare,- dar ne străduim să-i facem fată. a • A

. Ion RUS

C u p a s u l, în j u r u l lu m ii .

începutul şi sfîrşitul drumului: iubirea

Drumul începe de lîngă noi. • Dealul, valea, cărarea spre casă

alcătuiesc harta sufletului nostru. De cele mai multe ori, punctele cardinale rămîn acclcaşi, înmărmurite în neschimbarea destinului. Exislă mereu, în ficcare din noi, dorinţa de a pleca. Dar

Cluj-Napoca, “Adevărul dc Cluj” s-a oprit cu traseul în Austria. Vor urma Ţările Nordice, Canada, SUA, tot ce... mişcă în America de Sud, Noua Zcclandă, Australia. Apoi din Asia voi trece în Africa...

- E greu dc făcut aşa ceva? Nu. Dacă ai voinţă, sponsori

Bucureştilor) şi multă dorinţă de a vedea hunea în carc trăim.'

Destine care, unul după altul, sc perindă în marele spectacol al lumii. M ariea Crîşmaru ' vrea să “inventarieze” tot şi să-mtîmpine secolul urm ător, ambasador, undeva pc alte meridiane. Pentru că ea va fi departe şi totuşi aproape de inimile noastre, pentru că, sigur, veţi-vrea să ştiţi că-ne reprezintă cu cinste, puteţi să-i trimiteţi cîte un semn (bănesc) la contul 453 1411 330 (Banca “Ion Ţiriac”).

Marea aventură a celei mai temerare femei a început, de aici,' din Cluj-Napoca,' la 11.04.1997:;• Nc vedem in 2007. ■■

,V. MOLDOVAN Radu VIDA

B a n c n o t a c o n t r a f â c i i t â

C '---

“ 0 0 0 cinci mii tei

-V.»

: . * > - .7

KW» M > fc

I Contrafacerea bancnotelor se realizează prin utilizarea copiatoarelor color. în aceste, cazuri, hîrtia este de tipul Rank Xerox Paper (uşor de detectat cu razele ultraviolete). Firul de siguranţă este limitat printr-o linie desenată, filigranul lipseşte complet. Se remarcă inconsecvenţa culorii, înceţoşarca imaginilor fine

I şi prezenţa unui tipar de baleiaj.

gîndul rămîne frint, cuibărit î n ' ; serioşi (Cartel Alfa şi Primăria adîncurile fiinţei.

Să pleci!:, Să laşi drumul, dealul, valea şi cărarea spre casă, să ştergi punctele imaginare ce .alcătuiesc harta sufletului: Unii, mulţi dintre noi, o fac, fară să.gîndească la rana mereu deschisă a fiinţei. Unii, zic, pleacă cu gîndul de a nu se mai întoarce niciodată. Acolo, în cele ţări, îşi reconstruiesc, fie şi parţial, universul de acasă. Alţii, pleacă cu gîndul de a se întoarce. Mariea Crîşmaru este una dintre ele. Ieri, la intrarea în Cluj-Napoca a găsit răgaz: . * . '

* M-am pornit în jurul lumii. Voi vizita1 peste 200 de ţări şi totul îmi valua mai bine de 10 ani.- :

- Aveţi şi un scop precis, nu numai ccl de a merge, sfidînd infinitul?

. ; t Cred că voi fi prima femeie din lume care, în cazul reuşitei, voi

. opinti să deschid un muzeu al p o r t u r i l o r populare. în fiecare- ţară voi înregistra (şi voi

; învăţa) un cîntec reprezentativ şi voi lua cel mai frumos costum popular . din partea locului.Acasă, peste; un deceniu, . '.v o i aduna sufletele semenilor într-un spanu dcdicat tot semenilor. ,

- în c o tro Mariea? .

- , Ieri, la sosirea mea în

Mariea Crîşmaru alături de un alt globe-trotter, Ştefan Hodi.

Din ce în Ce mai mulţi copii, - din ce în ce m ai mici, încearcă sâ se descurce pe cont propriu. Fug de acasă . R ăm aşi fară surse de venituri, cerşesc sau fura. Cei prinşi, sî»t duşi pentru o vreme la Centrul de minori.' După care se întorc în fam ilii,' sau în m ed iu l de unde au plecat. Şi o iau din nou de la ' capăt. Cei m ai 'm ulţi, 'dacă îi întrebi, îţi răspund că ; şi-ar dori o m eserie, şi-ar dori “să se facă...” . A tîta doar că nu fac nuriit pentru asta. Au şi un numitor comun: nu le place şcoala, nu le place sâ înveţe! Unii spun că nu au acum timp pentru asta. A lţii, că se vor' gîndi mai tfcrfu lâ şcoală. Să' nu fie, însă, pentru ei prea-, tîrziu! M ajoritatea acestor copii simt nevo ia p ro tecţie i ‘ unui cămin. S im t o intensă nevoie ' de afectivitate. I-arn întrebat, printre a l te le , , , cum . a r Caracteriza o__ fam ilie .ideală; Majoritatea mi-au răspuns că0 familie ideală s-ar compune ,din m am ă, tată şi bunici. O mamă caldă, afectuoasă, care să aibă to t tim pul vreme de copil. Să aibă timp şi răbdare să-i a scu lte , să pătrundă în lumea lor,, să-i înţeleagă şi s ă - ,1 m îngjie.şi să-i sărute. Tatăl ideal este. descris ca fiind aCel al cărui m odel trebuie urmat. Ar trebui să .fie omul perfect, fară vicii,: autoritar, dar^blînd,: carc să joace foţbal cu copiii,■'

sau să meargă în excursii, la. m eciuri îm preună, sau să I ţ facă jucării cu propria lui mînă. Părinţii ideali, văzuţi de aceşti copii (şi cred că nu numai) sînt nişte părinţi calmi; care nu se enervează niciodată, nici măcar a tu n c i c în d îi p ed ep se sc . P ă rin ţii id ea li, în v iz iu n ea ; tu tu ro r c o p ii lo r , s în t acei! părinţi care au totdeauna timp. S e ' p a re că ’ so c ie ta te a contemporană se confruntă, în p r im u l r în d c u a c e a s t ă problemă: părinţii, în goana lor

m aterii şi nu avea curajul să le - spună părinţilor. A preferat să abandoneze fam ilia, şcoala şi să plece. în lum ea largă, cu primul tren oprit în gară. Ajuns , la Cluj-Napoca a cerşiţ şi a. dormit pe unde a apucat.

N /e s te , din comuna Jilava.- într-o bună zi, nem aisuportînd' certurile d in familie* iscate z iln ic , după ;c îte o b ă u tă ' zd rav ăn ă , a p leca t; p u r şi simplu, de acasă. S-a gîndit să; vină în Cluj-Napoca, unde a ’ auzit că lumea e darnica şii

“M amă, te-aştept să vii...” Dar, parcă cel m ai.trist caz,

este cel al lui B .P., care, avînd problem e, învaţă ţ,-i Casa de, copii din Gilău.-; La începutul vacanţei, a aştep tat să vină cineva să-l ia acasă. în internat nu avea loc. Aşteptările au fost1 deşarte. Personalul Casei de copii l-a Iuat şi 1-â adus în Cluj- Napoca, acasă. -Dar copilul â - găsit uşa • încu ia tă . Părin ţii, dispăruţi fară urină. Neavînd ce face cu copilul, l-au adus la Centrul de minori, pînă apare

w ^ i E i a f e o p j i i ^ uf l M M s i i E A z i i l H i i

.con tra c ro n o m e tru după m ijloacele de subzistenţă, nu m a i au tim p - de p e tre c u t ' îm preună cu copiii. Şi eh iaţ t im p u l pe ! ca re , ş i- l p e trec alături de ei este dominat de p reocupările lo r p ro p rii, 1 d e , n e rv i şi ir a s c ib i l i ta te . O

. atm osferă tensionată în familie de m u lte o ri -duce la fuga copiilor de acasă. : ; ■ '/’

f ■ I-am întrebat pe cîţiva copii 'aflaţi în Centrul dc minori de ;ce au ajuns aici; V., de p ildă,' Je din Băileşti, judeţul Dolj. A ifu g it d e -a c a să de. team ă. ^Răm ăsese co rigen t la d o u ă :

bogată. Aici vagabondează şi' c e rş e ş te . P rin lo c a lu r i , ; co fe tă rii, pe unde lum ea e. dispusă să arunce un bănuţ, v : E . era crescut de bunică.*

P ă r in ţi i au apufcat-o ca re , încotro, fiecare văzîndu-şi de ’ viaţa proprie. Bunica - bătrînă şi bolnavă. C am greu să ţină în frîu, singură, un băiat. Cam greu să-i cunoască anturajul. La un moment dat, băiatul s-a apucat dc furat. Prim ul gest.a

' f o i t mai greu.' Pc tirmă... are.;. 11 ani, încă nu răspunde pchăl, V ş i’î i place să aibă lucruri bune, obţinute uşoR’.. 2 ;: - , ;^ ' ; ,

careva din familie să-l ia.“O,- d e -a ş scăp a de" v o i

odată!” ' ~ 4A. este de origine bîrladean> .

Plecat definitiv-de*-acasă.. A v e n it în C lu j-N ap o ca ^ în speranţa de ■ a , găsi ceva de lu c ru , p e ‘ la g o sp o d ă r iile oamenilor. Adus la Centrul de minori, spune răspicat că nu doreşte s ă 's e . întoarcă acasă. '

. Acolo nu este băgat în seamă. L Locuieşte cu tatăl şi' cu mam a : Vitregă. P în ă la o anum ită vîrstă, se pare-că ştia t ă m am a.', a d e v ă ra tă î i m u r ise . P în ă atunci, relaţiile sale cu fam ilia ,

P r i m i m d e l a

A m b a s a d ă S U A

Fregata USS HAWES

erau "excelenţe. D ar, ■ d intr-o scăpare a bunicilor, află că de fa p t m am a sa fu g ise în - Bucureşti,- abanddnîndu-I c înd ' era foarte mic. Copilul trăieşte o adevărată . dramă. V rea să-şi găsească m am a şi să-i pună o singură în trebare:..“De ce?”. Tatăl îi. interzice să pornească în căutarea e i . . De altfel, nici nu are cea mai vagă idee unde ar, pu tea fi; Totuşi, într-o zi,- A. fuge de acasă, .se urcă pc tren şi ajxmge în Bucureşti. De- aici sună acasă, să anunţe unde e s te . D u p ă c î t e v a ,z i l e de zadarnice căutări, copilu l sc întoarce în familie. De-atunci, în perm anenţă sînt tensiuni în familie. Părinţii săi nu au'reuşit .să pătrundă în sufletul lui, nu âu reuşit să înţeleagă nevoia copilului de. a-şi găsi m^ma adevărată. B ăiatul îşi iubeşte tatăl, m am a adoptivă şi fraţii. D ar consideră câ nu m ai poate tră i cu e i, p en tru că nu î l înţeleg. Şi, de cînd a” fost în Bucureşti, se sim te nebăgat în seam ă, marginalizat. Tatăl, ca o r ic e ta t ă , a . so s it în t r -o dimineaţă să-l ia acasă. Copilul a refuzat, însă, să se întoarcă.- Şi to tu ş i, ta tă l şi f iu l sc iu b e sc . D a r nu m a i p o t comunica.’ N u m ai pot ajunge unul la altul. Cuvintele*nu le m ai sînt de ajuns. Şi fiecare îşi trăieşte dram a, în alt colţ dc ţară, în singurătate.' • ' "C-VT .'.-r S D .C .

Fregata USS HAWES : (FFG-53) dtrt Flota a Şasea ; Americană, se va afla în portul; Constanţa în perioada 14-17 ' aprilie. Aceasta va ft prima navă militară americană care,; vizitează România în cursul ! anului 199/.

USS Hawes, fregată" purtătoare de rachete, teleghidate, din clasa 08ver; Hazard Perry, aparţînînd J Marinei Militare Americane, > este comandată de I comandorul David Blgelow. *' Echipajul navef USS Hawes format din 24 de’ ofiţeri ; şi 220 marinari, va participa'i. latin program de exerciţi; dej asemenea, vor avea Joc, discuţii cu reprezentanţi al,-. Marinei MiStare Române, sub auspiciile farteneriatului pentru Pace şi al programului de cooperare militară MiWo-. MiL Membrii echipajului vor participa la . un proiect. comunitar de voluntariat îr beneficiul unor organkajii de . copii şl vor lua parfte fa activităţi sportive alături de marinarii români-

Publicul poate vizita nava miercuri, 18 aprilie, orele 14.00 - 16,00. -

Comandorul Blgelow. va ţine o conferinţă de presă la .

; bordul navei USS Hawes luni, . ■ 14 aprilie 1997, între orele

17,30 -18,00. „

C o m is ia SR I a d e c i s

s ă a n c h e t e z e

s c u r g e r i l e d e

in f o r m a ţ i i d in SRI

Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI' a decis, miercuri* să ancheteze scurgerile de informaţii din cadrul SRI, -

Este vorba; în principal, 'despre apariţia în revista

“România Mare* a unor . stenograme ale şedinţelor Diviziunii de protecţie a SRI, ceea ce, în opini^ membrilor - comisiei, dovedeşte că în SRI există persoane care folosesc în interes politic informaţii de la şedinţele operative,• Şeful Oiviziunii de protecţie .

-a SRI va fi invitat săptămîna ■ viitoare la comisie, împreună cu, directorul SRI, Virgil Măgureanu. Membri ai

‘ comisiei au declarat că acesta nu este singurul caz de scurgere de informaţii din-

- Interiorul SRI, dar este cei mâi grav. Comisia intenţionează ca ancheta să cuprindă mat mutfe cazuri, deoarece în-, mediile politice şt în mass- îriedia s e vehiculează, în : ultima vreme, o serie de informaţii provenind din' interiorul SRI.

Unul din membrii comisiei . a declarat că ancheta se va referi şi Ja existenţa grupului' de veghe' Xondor”,-' deconspirat la comisie d e : ‘ fostul şef aLSRI Maramureş Gheorghe Moldovan.

Comisia SRI , s-a * autosesizat şi asupra .casei ;■ construite .în’comuna natală; de directorul SRI, Virgil • Măgureanu. Membri ai

. comisiei au declarat, însă, că,‘, probtema casei M Măgureanu;

a fost doar discutată, comisia - neavînd competenţă asupra; acestui caz, atît timp cît n il;

\ âre legătură directă cu SRI.

ULTIMA ORA s îm b ă tă - d u m in ic ă , 1 2 - 1 3 a p r i l ie 1 9 9 7

România va accelera reSiirnarea proprieîăfpor evreieşticonvorbiri cu p reşed in te le român, Emil Constantinescu, şi cu premierul Victor Ciorbea.; WRJO, organizaţie creată în 1992, d o reş te re tu rnarea

afirmat Attila Marko, membru al D epartam en tu lu i pen tru P ro tec ţia M in o rită ţilo r d in cadrul guvernului român. El a precizat că guvernul va începe,

| C oaliţia guvernam entală română doreşte returnarea cît

I inai rapidă a bunurilor evreieşti, confiscate în perioada'' regimurilor nazist şi comunist,a afirmat, joi, vicepreşedintele proprietăţilor evreieşti confiscate v ineri, d iscu ţiile asupra Organizaţiei Mondiale pentru de regim ul naz is t sau retum ării a c inci proprietăţi returnarea proprietăţilor evreieşti naţionalizate de comunişti în (WRJO), Naphtali Lavie, citat fostele state socialiste din Europa de RIUJTER. ' . de Hst.

“Actualul guvern român are Congresul Mondial Evreiesc, o atitudine foarte pozitivă-faţă unul dintre cei mai importanţi de pretenţiile privind returnarea m em bri ai W R JO , a fost

| bunurilor evreieşti” , ă afirmat principala grupare care a 'făcut

evreieşti.Printre proprietăţile evreieşti

confisca te se a flă 295 de sinagogi "demolate, precum şi sute de alte clădiri, dintre care 165 de şcoli şi 31 de spitale.

P rin tre p rim ele cinciLavie, adăugind că guvernul presiuni asupra Elveţiei pentru proprietăţi care urmează să fieCiorbea arată mai mult curaj în acest dom eniu decît fostu l

| cabinet de stînga, luînd decizii care l-ar putea face nepopular p rin tre anum ite grupuri ale populaţiei române”. .

L a v ie ‘a pu rta t, m iercuri,

in stitu irea F o n d u lu i de com pensare a : v ic tim e lo r Holocaustului.' ■= “O lege privind restituirea bunurilor confiscate de la toate grupările etnice va fi elaborată în termen de circa două luni”, a

retumate se află Teatrul Evreiesc din Bucureşti, o grădiniţă din Transilvania transformată într-o ţesătorie, precum şi mai multe terenuri din nordul României. Lavie a afirmat , că returnarea acestor proprietăţi nu va duce la

evacuarea mei unei persoane.Jumătate din , cei, 800.000 de

evrei au murit în lagărele naziste, ia r d in tre suprav ieţu ito ri, 320.000 au plecat în străinătate, în principal în'Isrâel, în perioada comunistă. In prezent au m ai răm as circa 14.000 de evrei, m ajoritatea fiind persoane în vîrstă, afirmă REUTER.

Lavie a afirmat că WRJO va înfiinţa o fundaţie specială care să se o c u p e 'd e administrarea bunurilor retumate. “Şi în alte s ta te avem - proprie tă ţi de recupera t. în Polon ia , de exem plu, bisericile evreieşti şi-au recuperat proprietăţile, dar proprietăţile individuale nu au fost retumate pînă în prezent” , a afirmat Lavie.

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 12. Q4.,a.c. în jurul orei 15.

Mecanicii de locomotivă au declarat deschis conflictul de muncă

Miram ADJUNCT DE INTERNE AL SERBIEI A FOST n n

Biroul Executiv al Federaţiei S in d ic a te lo r: L ibereIndependente ale Mecanicilor de Locomotivă (FSLIML), întnmit, joi. Ia Braşov, a declarat deschis conflictul de muncă, informează corespondentul MEDIAFAX;

Ioan V lad, preşedinte le FSLIM L, a declarat, vineri, agen ţie i M ED IA FA X , că adm inistraţia SN CFR n u a răspuns sesizării p riv ind declanşarea conflic tu lu i de muncă, depusă de federaţie în data de 7 aprilie-a .c ., deşi, conform prevederilor Legii 15/ 1991, avea obligaţia să răspundă în 48 de ore. “Deoarece nu am prim it nici un răspuns pînă astăzi, considerăm conflictul de muncă deschis”, a precizat el.;

Vlad a mai declarat că, în perioada 15-17 aprilie, între conducerea SNCFR ' si

reprezentanţii sindicaliştilor vor avea loc d iscu ţii p riv ind posibilitatea indexării salariilor. “Dacă această întîlnire nu va avea n ic i u n rezu lta t, vom depune'o sesizare la Ministerul M uncii şi Protecţiei Sociale, pentru m e d ie r i conflictului”, a adăugat liderul FSLIML. :

Sindicaliştii; sînt nemulţumiţi de fap tu l că adm in istra ţia SNCFR nu a acordat-pînă în prezent indexări salariale.; Ei consideră că indexările nu ffepreziniă o majorare a salariilor, ci o măsură de protecţie socială, iar fac to rii d e ; deciz ie d in conducerea societăţii trebuie să respecte hotărîrile em ise dc Guvern în acest sens. ■‘ FSLIM L .reu n eş te , 54 de

sindicate ale m ecanicilor de locomotivă din opt regionale din toată ţara.

I U n bărbat înarm at l-a | îm puşcat m ortal, v ineri, pe I ministrul adjunct de Interne al

Serbiei^ Radovan Stojicic Bazda, I în tim p ce acesta mînca într-un | res tau ran t ag lom erat d in [ Belgrad, transmite REUTER.I l’resa adaugă că B azda,

general de poliţie, a fost atacat I la puţin timp după miezul nopţii, | în timp ce lua masa, împreună | cu fiul său şi cu un prieten, în

restaurantul M am a M ia. d in centrul Belgradului. Bazda a murit pe loc. -

Atacatorul a fugit şi nu s-au înregistrat alte victime. Bazda conducea departam en tu l de securitate publică din Ministerul sîrb dc Interne. 1■. Reglările de conturi în public sînt frecvente în Belgrad, dar victimele sînt, de obicei, membri ai bandelor mafiote.

| Puternic seism i in nord-vestui Chinei| U n puternic cutremur, a zguduit, vineri, nord-vestul Chinei, | ucigind cel puţin două persoane. ,I Seismul, cu o magnitudine de 6,6 grade pe scara Richter, a

afectat oraşul Jiashi, din provincia Xinjiang, la ora locală 13.34, a I precizat un oficial local. - ’| Acesta a adăugat că cel puţin două persoane şi-au pierdut viaţa, | iar cîteva clădiri s-au prăbuşit.j Alte 23 de persoane au fost fănite şi sute de clădiri au fost

afectate, în urma a două seisme, care au avut loc, duminică, îff I Jiashi, la interval de cinci («c. r ’

0 fereastră deschisă spre lumel

Sîmbătă, 12 aprilie

-5 ,0 0 D eschidereaprogramului; 5,05 Videotext; 21,00 Povestea unui vampir; 22,40 Videotext; 0,00 Babilon B lue; 4 ,00 înch iderea programului.

Canalul Discovery* ,' 18,00 Aripi peste golf 1,11, DI,

IV; 22,00 Momentele de cotitură ale istoriei; 22,30 Tehnologii u ltra ştiin ţifice: S tingerea focu lu i; 23 ,00 M aşinării extrem e: Scufundarea la adîncimc; 0,00 Bătălii nocturne: „A părătorii” ; 1,00 Detectivii mcdicinei: Boala legionarilor; 1,30 Dctcctivii medicinei: Cazul W ilson; 2 ,00 C ele mai periculoase animale din lume; ■3,00 Magie divină: Mesagerii zeilor, 4,00’ Program D.W.

Duminică,13 aprilie

5 .00 .D eschiderea programului; 5,05 Videotext;21.00 Iubirea este o armă; 22,45 Videotext; 0,00 Babilon Blue;4.00 închiderea programului.

Canalul Discovery

18.00 Aripi: Ţint - Berlin;19.00 Luptătorii: „Arca Regală”;’20 .00 P laneta singuratică: Zimbabwe; 21,00. The Quest : E cineva acolo ?; 21,30 Lumea p u te r ilo r stranii a lu i A .C. C larke; 22 ,00 Show case - Titanic: Anatomia unui dezastru;1.00 Dosarele justiţiei: Viaţa în marile metropole; 2,00 Cele mai periculoase animale din lume:3 .00 M aşin ile de lup tă ale viitorului; 4,00 Program D.W.

Sîmbătă, 12 aprilie

9,30 Desene animate; 9,55

Big top 40; 10,20 La dispoziţia dumneavoastră; 11,20 Martora dvs., d-le Abbel - film (r); 17,30 Rock Allround the World; 17,55 . O fem eie care acţionează - docum entar; 18,25 R eţeta săptămînii; 48,45 Spiritul legii - cartea fundară partea II; 19,05 în d ia log cu personalită ţi c lu jene; 19,40 A B C -ul ca lcu la to ru lu i - m agazin ştiinţific; 20,1 0 ,Trei destine - serial; 21,35 Trădare finală - film; 23,05 în ochii unui străin - film. '■ ,

Duminică, 13 aprilie

. 9,30 Desene animate; 9,50 ABC-ul calculatorului -magazin ştiinţific; 10,20 în ochii unui străin,- film (r); 17,30 HEAT - magazin pentru tineret;18,30 D ed icaţii m uzicale; 18,40 Telecinemateca: „Omul de pe tumul Eiffel” - film; 20,10 Hai să ne consolăm reciproc - film; 21,40 Adevărul nerostit - film; 23,10 Im agini din E lveţia - documentar.

Şeful de stal m ajor al UNI 0 18 3 9

Tim işoara a provocat

un accident m ortal de circulaţie * *

Şeful de stat major al UM 01839 Timişoara a accidentat mortal un pieton care traversa şoseaua dintre comunele Voiteni şi Jebel, prin loc nepermis, ■ transmite corespondentul MEDIAFAX citind poliţia Timiş. .' Accidentul s-a petrecut marţi*

seara, în jurul orei 23.00, cînd lt. col. Ioan Dan Petriu (42 de ani), şeful de stat major al Unităţii de grăniceri 01839 Timişoara, conducea autoturismul proprietate personală Dacia 1300,- cu numărul de înmatriculare TM 04 DOM Pe DN 59, între comunele Voiteni şi Jebel, în faţa autoturismului a apărut Victor Jorjoca (41 de ani), din satul Pâdureni, caro traversa şoseaua printr-un loc nepermis. Şoferul nu a putut evita impactul, accidentîndu-1 mortal pe pieton.' Cazul a fost preluat de Parchetul Militar Timişoara. ,

Nu am învăţat nimic din greşelile trecutului

urmare din pagina V

a prelua ce a fost bun şi a elimina greşelile, gafele, abuzurile. în euforia de după succesul în alegerile parlamentare, care a continuat multişor prin guvernul monocolor, au fost sfidate adevăruri şi norme, au fo s t nesocotiţi susţinătorii parlamentari şi treptat, treptat liderii PDSR au readus în actualitate practici ale partidului unic: orice numire într-o funcţie cc va mai importantă, orice proiect de lege, de .ordonanţă,de alt act normativ trebuiau avizate de Delegaţia Permanentă! S-a mers mai departe cu ceea ce s-a numit pedeserizareaadministraţiei de stat, care a adus daune atît societăţii cît şi multor persoane de mare valoare care au fost marginalizate. Au fost numiţi miniştri nu dintre cei mai buni specialişti (vezi Agricultura, Sănătatea, Cercetarea etc.), nu dintre cei mai buni manageri (Cultură, Armată - în prima etapă, Justiţie, Procuratură etc.), unele persoane compromise sau implicate în afaceri dubioase (Comerţ). Şi lista ar putea continua cu nume de secretari de stat, ambasadori, prefecţi.:

Guvernul .Ciorbea nu a dovedit, pînă acum, că vrea o veritabilă reformă şi nu ne-a spus ce va însemna, cît ne va costa, unde vom ajunge şi cînd se va încheia o primă etapă după care va începe, realmente, să ne fie mai bine. ,

Partidele din arcul guvernamental explică lipsa “pachetului de legi” în dezbaterea Parlamentului prin anumite decizii care se aşteaptă de Ia FMI şi BM. Dar sînt numeroase acte normative care pot fi discutate (dacă există), deoarece n-au nici o legătură cu acordurile convenite cu cele două instituţii. Şi, în lipsă de “obiect al muncii”, partidele aflate la putere, plus Guvernul, plus Parlamentul, se ocupă de alte probleme considerate de ele’ de cea mai strictă actualitate:

amendarea Legii fondului funciar, modificări în aplicarea Legii 112/1996 (vînzarea caselor naţionalizate), schimbări de oameni în toate structurile administraţiei de stat, demiteri de directori de regii autonome şi societăţi comerciale, preşedinţi de bănci, retragerea a 15 ambasadori fară a fi numiţi alţii de luni de zile.

Noua putere a făcut numeroase gafe în “politica de cadre” . Un /candidat pentru postul de secretar de stat nu a mai fost instalat după ce partidul-' părinte a aflat din presă că este implicat în afaceri dubioase; preşedintele Constantinescu şi-a demis un .proaspât consilier

, imediat după ce a apărut în presă un semnal compromiţător

'referitor- la diverse afaceri necurate ale insului; generalul Fioricâ a fost în Corpul de Control al primului ministru pînă

. ce s-a aflat, tot din presă, cu ce se ocupă “maestrul”; Grigore Maimuţ, numit consilier al noului preşedinte al BANCOREX (după schimbarea d-lui Temeşan) este inclus într-un dosar de'urmărire penală şi s-a dispus Parchetului General trimiterea în judecată.

Ceea ce am înţeles din programul vag de reformă al cabinetului Ciorbea sînt următoarele: liberalizarea pieţei valutare şi a tuturor preţurilor, reduceri masive.de taxe vamale Ia importul de produse alimentare, subvenţia pentru agricultură practic zero, lichidarea de unităţi economice în special din zootehnie, lichidarea fostelor IAŞ-uri, aprobarea unui împrumut extern pe 1997 de 3,2 miliarde de dolari (jumătate cît reprezintă datoria externă acumulată în 7 ani).

Guvernul Ciorbea nu vrea sâ înveţe din greşelile guvernelor anterioare şi nici măcar din propriile greşeli care se înmulţesc de l a , o săptămînă la alta. Greşelile se plătesc. Dar nu de cei ce vin la putere sau pleacă, ci de marea majoritate truditoare a populaţiei României.

Z ia ru l n o s t r u f o l o s e ş t e s e r v ic i i l e in fo rm a t iv e a le a g e n ţ i i l o r d e p r e s ă R o m p r e s ş i M e d ia fa x

IL IE C Ă L I A N ( rc d a c to r şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);,

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tcl. 19.16.81; fax: 19.28.28 ’

Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 3 2 .03.1991 cod fiscal 204469

Secretar dc redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate:’tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507; V Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Garamond— Tipografie uJ. —

T IP A R U L E X E C U T A T L A 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

. tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

L