Ofertă specială r~i r Secte: interzise; : > ; Ordinul e t...

16
Fond u rile p en tru Sănătate au crescut considerabil in judeţul Clui. încasările se apropie de 30 demiliarde de lei Tina la oiîlmialK în juHeiîîTTJÎuj luTosFScisafe 27,68 miliarde de lei contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate, în baza noii Legi AAS. Conform noii legi, încasările pentm Sănătate au crescut de cca cinci ori. Pînă la finele anului 1997, contribuţia era de 2 la sută, iar acum este de 10 procente ( 5 procente deduSe din impozitul pe salariu al angajatului şi alte 5 procente plătite de angajator).. Media încasărilor pe ultimele luni ale anului Uecut era dc^^ miiiarcle'de lei, asSePtncu creşterile din anul curent sînt spectaculoase.- Menţionăm, totuşi, câ şi în anul trecut, şi în acest an, o serie de mari contribuabili au rămas restanţieri. Media noilor intrări lunare la fondul asigurărilor sociale de sănătate ar trebui să se situeze, în judeţ la cca 25-30 de miliarde de lei. în 1998, 80 la sută din încasări vor intra la Ministerul Sănătăţii, iar 20 de procente vor rămîne la Casa asigurărilor Ofertăspecială de abonamente AiEWÂRUL L RĂMÎNE sociale de sănătate. De anuTvuto^mS^oa?? procente din încasări vor intra în fondurile ministerului, diferenţa de 93 procente fiind destinată Casei judeţene a asigurărilor sociale de sănătate. Pînă cel tîrziu la începutul anului viitor, în Ciuj- Napoca va fiinţa C.J.A.S.S. care va avea minimum 100 de angajaţi. Deocamdată se caută imobil pentru instituţie, presiunile M.S. în acest caz fiind pe cît de mari, pe atît de urgente. M.S. Secte: 1 mmm Tjfnram 1 3 .0 0 0 \lUm -lei/lună i-1 ■ H ^Jii Hi Abonaţi-vă ACUM! f http //w ww. dntej. ro /adevarul ) m ? ITTÎ r~i r ^ * : > ; e t - { L M ăr, ANUL X NR. 2217 ISSN 1220-3203 JOI * 5 MARTIE 1S98 16 PAGINI 800 LEI interzise; Ordinul "Templul solar” s pagi na a. 15-a- Un semn al ne guvernanţilor VALER CHIOREANU u o încăpăţînare surdă la orice şoaptă a raţiunii care le trece pe lîngă urechea bătrînă, liderii PNŢCD continuă să-l susţină pe Victor Ciorbea. Lor li se alătură cel care ar trebui să vegheze la desfăşurarea normală, logică a vieţii politice, economice, sociale din ţară - preşedintele Constantinescu. Care, la ultima întîlnire de la Cotroceni cu detaşamentul de parlamentari, miniştri şi şefi ai PNŢCD,- i-a acuzat pe aceştia câ nu l-au sprijinit cît trebuia pe Victor Ciorbea în lupta cu PD. Vasăzică, în loc să le deschidă ochii liderilor ţărănişti şi să-i ajute să ia decizia pe care o aşteaptă ţara întreagă - schimbarea premierului, Emil Constantinescu dă girul funcţiei supreme în stat unei miopii politice, care a costat ţara pînă acum foarte mult şi o va costa în anul acesta şi mai mult. Oare nici unul dintre aceşti sprijinitori ai Iui Victor CiOrbca nu-şi dă seama că nu există , altă cale decît numirea unui alt premier? Unul care să ştie ce arc de făcut, să aibă voinţa a face ce trebuie făcut şi care să-şi asume riscul unui sacrificiu personal în cazul că lucrurile •vor continua să meargă prost în ţară. ■ ‘ ' Incapacitatea guvernului şi a primului ministru de a alcătui un buget în funcţie dc nevoile şi de realităţile concrete ale ţării ar trebui să fie semnul clar al neputinţei care, menţinută la putere, va afunda România în haos. Partidele din coaliţia majoritară; în primul rînd PNŢCD, şi premierul Ciorbea, n-au reuşit acum cîteva luni să ducă la sfîrşit o remaniere cu carc toată lumea a fost de acord că este necesară. Situaţia de atunci se repetă acum şi se va repeta în viitor de mai multe ori. Dar oare de cîte ori va fi nevoie sâ se repete pînă cînd liderii CDR şi preşedintele Constantinescu vor accepta că este nevoie de o schimbare, că sloganul cu care au cîştigat alegerilefrebuic să funcţioneze, în sfîrşit, acolo unde e mai multă nevoie de aplicarea lui? Forţînd comparaţia şi rîzînd amar, amputea aminti faptul că şi pentru creştinHdemocratuI Kohl se pare că a venit vremea schimbării. Nemţii înşişi au decis într-un land al Germaniei să-şi dea votul unui social- democrat, cu toate că pentru ei actualul cancelar a avut şi are, la propriu şi la figurat, dimensiuni de monument naţional şi să determine o mişcare în favoarea altui candidat la fimeţia supremă în stat. PNŢCD va trebui să recunoască, odată cu continuare tn pagina a 16-a de Cadrelor medico-sanitare li s-a dat dreptate, nu şi procente peste Ordonanţa 34 Greviştii „Saiiitâs* vor H plătiţi cu timpul electiv muncă chestionarea membrilor. Aceştia au fost consultaţi dacă doresc să continue lupta sindicală şi care sînt, în acest caz, acţiunile agreate. Pînă la sfîrşitul lunii martie campania va fi încheiată, iar Consiliul . Naţional al ‘Federaţiei Sanitas va hotărî, atunci, strategia. Tot la sfîrşitul lunii se va întruni şi Consiliul Naţional al Camerei Federative a Medicilor din România, care, la rîndul lui, va stabili ce are de făcut. • Pînă atunci, rămîne în discuţie -problema remunerării protesta - tarilor pe cele două săptămîni de grevă. Luminiţa PURDEA După votul de luni al deputaţilor, s-a pus punct unui nou capitol ăl luptei sindicale din Sănătate. Dacă greva generală de o zi (din 17 iunie 1991) s-a soldat cu o victorie pentru lumea medicală, acum, în schimb, a fost un eşec parţial. Ordonanţa adoptată de Guvern în 30 ianuarie, care prevede majorarea salariilor personalului din unităţile sanitare cu 25 la sută cu începere de la 1 februarie, a \ rămas bătută în cuie. La deschiderea conflictului de,, muncă, pe data de 9 ianuarie, liderii Sanitas erau hotărîţi să nu cedeze decît atunci cînd se vor majora substanţial salariile. Adoptarea OUG 34/1998 a dus la declanşarea lanţului de acţiuni' sindicale: o săptămînă cu banderole, o pichetare de două ore a prefecturilor, o grevă de avertisment cu încetarea lucrului timp de două ore, urmată în final de o grevă generală de două săptămîni. Parlamentul era singurul for care putea modifica prevederile guvernanţilor, dar n-a fost să fie! în cîştig cu cinci procente (30 la sută) au fost medicii şi farmaciştii rezidenţi şi stagiari care, în ajunul grevei generale au „mărşăluit în tăcere”, cel puţin la Cluj, pentru drepturile lor. Lupta va fi, probabil, reluată Sindicaliştii nu au fost mulţumiţi de rezultat, dar au suspendat greva. Ei au trecut la continuare în pagina a 16-a Firma Consulatului român de la Szeged a fost furata “în zorii zilei de ieri, făptaşi necunoscuţi au furat firma Consulatului General al Republicii (sic!) România de la Szeged”, informează Agenţia Ungară de Presă (MTl/. Inscripţia, confecţionată din bronz, are formă ovală - diametrele fiind de 50 şi respectiv 30 centimetri - şi poartă, alături de stema României, denumirile în limba română şi maghiară ale instituţiei diplomatice. Direcţia Poliţiei judeţului Csongrad, mai precizează MTI, a anunţat că oferă 100.000 forinţi celui care va oferi informaţii care pot să ducă la descoperirea făptaşilor. Consulatul General al României de la Szeged este situat pe una dintre străzile centrale ale oraşului. El a fost inaugurat la 27 ianuarie a.c., în prezenţa preşedinţilor Emil Constantinescu şi Arpad Goncz, de către miniştrii de Externe Andrei Pleşu şi Lâszlo Kovacs. Arâtînd câ înfiinţarea reprezentanţei diplomatice de la Szeged este răspunsul la deschiderea Consulatului General al Ungariei de la Ciuj-Napoca, şeful diplomaţiei române sublinia cu acel prilej câ ar trebui inventată o ceremonie în care panglica să nu se taie, ci să sc înnoade fiindcă “c mai greu să legi decît sâ tai” şi “lucrul înnodat durează” Se parc însă câ rudimentele gîndirii magico-primitive - conform căreia “adversarul” poate fi desfiinţat anihilîndu-i simbolurile (vezi şi furtul steagului dc pc clădirea Consulatului General al Ungariei dc la Cluj) - ţin neapărat sâ contrazică figurile de stil ale domnului Pleşu... Dorin SUCIU C.L. Ciuj-Napoca repetă studiile! Consiliul local Ciuj-Napoca s-a nărăvit în a propune întocmirea de studii de pre- şi fezabilitate, indiferent dacă proiectele sînt sauraurealizabile. Evident, temele de proiectare sînt plătite din banii contribuabililor, sumele actuale pentru asemenea lucrări fiind de ordinul milioanelor. Dar, de controlul gestionării performante a banilor publici încă nu se ocupă nimeni în România! Şi mai ciudată este situaţia cînd pentru acelaşi obiectiv (incert) se cere şi se finanţează mai multe studii. Un astfel de caz îl constituie potenţialul parking suprateran din Piaţa Mihai Viteazul. Ideea acestuia datează dc pe vremea răposatului şi a vicepreşedintelui Consiliului Popular Cluj, Negreţ. După loviluţia de la 1989, proiectul a fost reluat. în 28 octombrie 1994, firma Interproiect a încheiat un contract cu RADP (?!) pentru un studiu de prefezabilitate, plătit cu 885.000 de lei. Acestuia i-a urmat un studiu de fezabilitate, comandat de aceeaşi regie, în 22 august 1995, plătit cu 19,059 milioane dc lei. Consiliul local din vremea respectivă n-a fost consultat asupra grandiosului proiect! Din motive necunoscute, lucrurile au „îngheţat”. în acţiunea dc finanţare a viitorului parking au fost antrenate trei bănci cu greutate (BRD, BCR, BA), care au obţinut concesionări de terenuri, condiţionate de finanţarea proiectului respectiv, în mod surprinzător, chestiunea parkingului suprateran reapare, acum, aceasta fiind punct distinct pe ordinea de zi a C.L. Ciuj-Napoca de astăzi.- P.S. De la ora 15, preţul benzinei s-a redus cu 100 de lei litrul itLViRUL X Căruciorul tinde să ia locul transportului cu Dacia papuci if*. BIBLIOTECA ^ if centrala univ Marţi noaptea, consumatorii de benzină şi motorină au avut dezagreabila surpriză de a afla că preţul carburanţilor a crescut cu 50 de procente. Informaţiile, lansate prin televiziunile naţionale, i-au scos din casă pe posesorii de maşini care s-au dus să-şi facă plinul. Cozile la benzinăriile non-stop s-au format instantaneu, cererea fiind maximă la miezul nopţii. Conducerea PECO a venit de acasă la sediul firmei şi a făcut o noapte albă. Ea a fost silită să ia măsurile de rigoare: alinierea preţurilor. De la ora 0 ' ____________ A.V. continuare în pagina a 16-a BANCA COM ERCiAîA ROM ÂNĂ . Puteţi obţine numerar utilmnd cârduri’ de la sediul S U C U R S A L E I J U D E Ţ E N E CLUJ str.George Bariţiu nr.10-12 g unde funcţionează - - 1 două automate bancare (ATM) înprogram N O N STOP Pentru disponibilităţile aflate în conturile de cârd în lei la ‘ bancacomercia Lâ ro MÂNĂ se bonifica o dobîndă de 25% pe an.

Transcript of Ofertă specială r~i r Secte: interzise; : > ; Ordinul e t...

  • Fond u r i le p e n t r u S ă n ă t a t e au c r e s c u t c o n s id e r a b i l

    in judeţul Clui. încasările se apropie de 30 demiliarde de lei

    Tina la oiîlmialK în juHeiîîTTJÎuj luTosFScisafe 27,68 miliarde de lei contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate, în baza noii Legi AAS. Conform noii legi, încasările pentm Sănătate au crescut de cca cinci ori. Pînă la finele anului 1997, contribuţia era de 2 la sută, iar acum este de 10 procente ( 5 procente deduSe din impozitul pe salariu al angajatului şi alte 5 procente plătite de angajator).. Media încasărilor pe ultimele luni ale

    anului Uecut era dc^^ miiiarcle'de lei, asSePtncu creşterile din anul curent sînt spectaculoase.- Menţionăm, totuşi, câ şi în anul trecut, şi în acest an, o serie de mari contribuabili au rămas restanţieri. Media noilor intrări lunare la fondul asigurărilor sociale de sănătate ar trebui să se situeze, în judeţ la cca 25-30 de miliarde de lei. în 1998, 80 la sută din încasări vor intra la Ministerul Sănătăţii, iar 20 de procente vor rămîne la Casa asigurărilor

    Ofertă specialăde abonamente

    A iE W Â R U LL RĂMÎNE

    sociale de sănătate. De anuTvuto^mS^oa?? procente din încasări vor intra în fondurile ministerului, diferenţa de 93 procente fiind destinată Casei judeţene a asigurărilor sociale de sănătate.

    Pînă cel tîrziu la începutul anului viitor, în Ciuj- Napoca va fiinţa C.J.A.S.S. care va avea minimum 100 de angajaţi. Deocamdată se caută imobil pentru instituţie, presiunile M.S. în acest caz fiind pe cît de mari, pe atît de urgente. M.S.

    S e c t e :

    1

    m m mTjfnram 1 3 .0 0 0

    \ l U m -lei/lună i -1■■

    H ^ J i i HiAbonaţi-vă ACUM! f h ttp //w w w . d n te j . r o /a d e v a r u l) m ?

    ITTÎ r~i r^ *: > ;e t - {

    L

    M ă r ,A N U L X N R . 2 2 1 7 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

    JOI *5 M ARTIE 1 S 9 8

    1 6 PA G IN I 8 0 0 LEI

    i n t e r z i s e ;

    Ordinul"Templul

    solar”s pagi na a. 15-a-

    Un semn al ne guvernanţilor

    VALER CHIOREANU

    u o încăpăţînare surdă la orice şoaptă a raţiunii care le trece pe lîngă urechea bătrînă, liderii PNŢCD continuă să-l susţină pe Victor Ciorbea. Lor li se

    alătură cel care ar trebui să vegheze la desfăşurarea normală, logică a vieţii politice, economice, sociale din ţară - preşedintele Constantinescu. Care, la ultima întîlnire de la Cotroceni cu detaşamentul de parlamentari, miniştri şi şefi ai PNŢCD,- i-a acuzat pe aceştia câ nu l-au sprijinit cît trebuia pe Victor Ciorbea în lupta cu PD. Vasăzică, în loc să le deschidă ochii liderilor ţărănişti şi să-i ajute să ia decizia pe care o aşteaptă ţara întreagă - schimbarea premierului, Emil Constantinescu dă girul funcţiei supreme în stat unei miopii politice, care a costat ţara pînă acum foarte mult şi o va costa în anul acesta şi mai mult. Oare nici unul dintre aceşti sprijinitori ai Iui Victor CiOrbca nu-şi dă seama că nu există , altă cale decît numirea unui alt premier? Unul care să ştie ce arc de făcut, să aibă voinţa a face ce trebuie făcut şi care să-şi asume riscul unui sacrificiu personal în cazul că lucrurile •vor continua să meargă prost în ţară. ■ ‘ '

    Incapacitatea guvernului şi a primului ministru de a alcătui un buget în funcţie dc nevoile şi de realităţile concrete ale ţării ar trebui să fie semnul clar al neputinţei care, menţinută la putere, va afunda România în haos. Partidele din coaliţia majoritară; în primul rînd PNŢCD, şi premierul Ciorbea, n-au reuşit acum cîteva luni să ducă la sfîrşit o remaniere cu carc toată lumea a fost de acord că este necesară. Situaţia de atunci se repetă acum şi se va repeta în viitor de mai multe ori. Dar oare de cîte ori va fi nevoie sâ se repete pînă cînd liderii CDR şi preşedintele Constantinescu vor accepta că este nevoie de o schimbare, că sloganul cu care au cîştigat alegerilefrebuic să funcţioneze, în sfîrşit, acolo unde e mai multă nevoie de aplicarea lui? Forţînd comparaţia şi rîzînd amar, am putea aminti faptul că şi pentru creştinHdemocratuI Kohl se pare că a venit vremea schimbării. Nemţii înşişi au decis într-un land al Germaniei să-şi dea votul unui social- democrat, cu toate că pentru ei actualul cancelar a avut şi are, la propriu şi la figurat, dimensiuni de monument naţional şi să determine o mişcare în favoarea altui candidat la fimeţia supremă în stat. PNŢCD va trebui să recunoască, odată cu

    continuare tn pagina a 16-a

    de

    Cadrelor medico-sanitare li s-a dat dreptate, nu şi procente peste Ordonanţa 34

    G re v iş tii „ S a iiitâ s * v o r H p lă tiţi c u t im p u l e le c tiv m u n c ă

    chestionarea membrilor. Aceştia au fost consultaţi dacă doresc să continue lupta sindicală şi care sînt, în acest caz, acţiunile agreate. Pînă la sfîrşitul lunii martie campania va fi încheiată, iar Consiliul . Naţional al

    ‘Federaţiei Sanitas va hotărî, atunci, strategia. Tot la sfîrşitul lunii se va întruni şi Consiliul Naţional al Camerei Federative a Medicilor din România, care, la rîndul lui, va stabili ce are de făcut. •

    Pînă atunci, rămîne în discuţie -problema remunerării protestatarilor pe cele două săptămîni de grevă.

    Luminiţa PURDEA

    După votul de luni al deputaţilor, s-a pus punct unui nou capitol ăl luptei sindicale din Sănătate. Dacă greva generală de o zi (din 17 iunie 1991) s-a soldat cu o victorie pentru lumea medicală, acum, în schimb, a fost un eşec parţial. Ordonanţa adoptată de Guvern în 30 ianuarie, care prevede majorarea salariilor personalului din unităţile sanitare cu 25 la sută cu începere de la 1 februarie, a

    \ rămas bătută în cuie. La deschiderea conflictului de,, muncă, pe data de 9 ianuarie, liderii Sanitas erau hotărîţi să nu cedeze decît atunci cînd se vor majora substanţial salariile. Adoptarea OUG 34/1998 a dus la declanşarea lanţului de acţiuni' sindicale: o săptămînă cu banderole, o pichetare de două ore a prefecturilor, o grevă de avertisment cu încetarea lucrului timp de două ore, urmată în final de o grevă generală de două săptămîni. Parlamentul era singurul for care putea modifica prevederile guvernanţilor, dar n-a fost să fie! în cîştig cu cinci procente (30 la sută) au fost medicii şi farmaciştii rezidenţi şi stagiari care, în ajunul grevei generale au „mărşăluit în tăcere”, cel puţin la Cluj, pentru drepturile lor.

    Lupta va fi, probabil, reluată

    Sindicaliştii nu au fost mulţumiţi de rezultat, dar au suspendat greva. Ei au trecut la

    continuare în pagina a 16-a

    Firma Consulatului român de la Szeged a fost furata“în zorii zilei de ieri, făptaşi necunoscuţi au furat firma

    Consulatului General al Republicii (sic!) România de la Szeged”, informează Agenţia Ungară de Presă (MTl/. Inscripţia, confecţionată din bronz, are formă ovală - diametrele fiind de 50 şi respectiv 30 centimetri - şi poartă, alături de stema României, denumirile în limba română şi maghiară ale instituţiei diplomatice. Direcţia Poliţiei judeţului Csongrad, mai precizează MTI, a anunţat că oferă 100.000 forinţi celui care va oferi informaţii care pot să ducă la descoperirea făptaşilor.

    Consulatul General al României de la Szeged este situat pe una dintre străzile centrale ale oraşului. El a fost inaugurat la 27 ianuarie a.c., în prezenţa preşedinţilor Emil Constantinescu şi Arpad Goncz, de către miniştrii de Externe Andrei Pleşu şi Lâszlo Kovacs. Arâtînd câ înfiinţarea reprezentanţei diplomatice de la Szeged este răspunsul la deschiderea Consulatului General al Ungariei de la Ciuj-Napoca, şeful diplomaţiei române sublinia cu acel prilej câ ar trebui inventată o ceremonie în care panglica să nu se taie, ci să sc înnoade fiindcă “c mai greu să legi decît sâ tai” şi “lucrul înnodat durează”

    Se parc însă câ rudimentele gîndirii magico-primitive - conform căreia “adversarul” poate fi desfiinţat anihilîndu-i simbolurile (vezi şi furtul steagului dc pc clădirea Consulatului General al Ungariei dc la Cluj) - ţin neapărat sâ contrazică figurile de stil ale domnului Pleşu...

    Dorin SUCIU

    C.L. Ciuj-Napoca repetă studiile!Consiliul local Ciuj-Napoca

    s-a nărăvit în a propune întocmirea de studii de pre- şi fezabilitate, indiferent dacă proiectele sînt saurau realizabile. Evident, temele de proiectare sînt plătite din banii contribuabililor, sumele actuale pentru asemenea lucrări fiind de ordinul milioanelor. Dar, de controlul gestionării performante a banilor publici încă nu se ocupă nimeni în România!

    Şi mai ciudată este situaţia cînd pentru acelaşi obiectiv (incert) se cere şi se finanţează

    mai multe studii. Un astfel de caz îl constituie potenţialul parking suprateran din Piaţa Mihai Viteazul. Ideea acestuia datează dc pe vremea răposatului şi a vicepreşedintelui Consiliului Popular Cluj, Negreţ. După loviluţia de la 1989, proiectul a fost reluat. în 28 octombrie1994, firma Interproiect a încheiat un contract cu RADP (?!) pentru un studiu de prefezabilitate, plătit cu 885.000 de lei. Acestuia i-a urmat un studiu de fezabilitate, comandat de aceeaşi regie, în 22 august1995, plătit cu 19,059 milioane

    dc lei. Consiliul local din vremea respectivă n-a fost consultat asupra grandiosului proiect! Din motive necunoscute, lucrurile au „îngheţat”. în acţiunea dc finanţare a viitorului parking au fost antrenate trei bănci cu greutate (BRD, BCR, BA), care au obţinut concesionări de terenuri, condiţionate de finanţarea proiectului respectiv, în mod surprinzător, chestiunea parkingului suprateran reapare, acum, aceasta fiind punct distinct pe ordinea de zi a C.L. Ciuj-Napoca de astăzi.- P.S.

    De la ora 15, preţul benzinei s-a redus cu 100 de lei litrul

    itLViRUL

    X

    Căruciorul tinde să ia locul transportului cu Dacia papuci

    if*. BIBLIOTECA ^if c e n tr a la univ

    Marţi noaptea, consumatorii de benzină şi motorină au avut dezagreabila surpriză de a afla că preţul carburanţilor a crescut cu 50 de procente. Informaţiile, lansate prin televiziunile naţionale, i-au scos din casă pe posesorii de maşini care s-au dus să-şi facă plinul. Cozile la benzinăriile non-stop s-au format instantaneu, cererea fiind maximă la miezul nopţii. Conducerea PECO a venit de acasă la sediul firmei şi a făcut o noapte albă. Ea a fost silită să ia măsurile de rigoare: alinierea preţurilor. De la ora 0

    ' ____________ A.V.continuare în pagina a 16-a

    B A N C A C O M E R C i A î A R O M Â N Ă .

    P u te ţ i o b ţ in e n u m e r a r u t i lm n d c â r d u r i ’ d e la sediul

    S U C U R S A L E I J U D E Ţ E N E C L U J s tr .G eo rg e B a r iţ iu n r.10-12 g

    unde funcţionează - - 1

    două automate bancare (ATM)în p ro g r a m N O N S T O P

    Pentru disponibilităţile aflate în conturile de cârd în lei la ‘

    b a n c a c o m e r c ia Lâ roMÂNĂse bonifica o dobîndă de 25% p e an.

  • joi, 5 martie 1998 AGENDA d e C l u

    • Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Conon; Sf.Muceniţă Iraida; Calendarul greco- catolic: Sf.Canon, m. (+ 275); Fer.Ieremia Valahul, - cuv. (+1625); Calendarul romano- catolic: Ss.Romeo şi Teofil, ep.;

    Adrian din Cezareea.• Mîine: Calendarul ortodox:

    Sf.42 Mucenici din Amoreea; Sf.Eufrosin; Calendarul greco- catolic: Ss.42 martiri din Amorion decapitaţi la Bagdad (+848); Calendarul romano- catolic: Ss.Luciu I, pp. m. şi Coletta, fc.

    li felicităm pe toii cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

    • PREFECTURA, CO N SILIU L JUDEŢEAN: 19-64-16

    • PRIM ARIA C L U J-N A P O C A 19-60-30• P R B ÎÂ R IA ÎJE J: 21 -1 7 -9 0• PRIM ÂRIA T U R D A 31-31-60• PRIM ÂRIA C ÎM PIA TURZII: 36-80-01• PRIM ÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIM ÂRIA G H E R L A 24-19-26• POLIŢIA C L U J-N A PO C A

    955 ş i 43-27-27• POLIŢIA FER O V IA RĂ

    C L U J-N A PO C A 1 3 4 9 -7 6• POLIŢIA D EJ: 21-21-21• POLIŢIA T U R D A 31-21-21• POLIŢIA C ÎM PIA TURZH: 36-82-22• PO U ŢIA H UEDIN: 25-15-38• POLIŢIA G H E R L A 24 -1 4 -1 4• POMPIERIL 981

    PR O IE C Ţ IA CIVILĂ : 982 GARDA F IN A N CIA RĂ CLUJ:

    19-52-23 ş i 19-16-70, in t. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A M U N C II ŞI

    PR O IE C Ţ IE I SO CIALE: 97 9• SALVAREA: 961• SALVAREA C FR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORM A1H: 931• DERANJ A M E N IE : 921• ORA EXACTĂ: 958• R .A TERM OFICA RE: 1 9 -8 7 4 8• S C M O N IE N A Y S A 41-51-71• R .A A PĂ CANAL: 19-63-02• S.C. ’SA LPREST" S A .: 19-55-22

    C O M E N Z I S P E C IA L E P E N T R U TRANSPORT RE ZID U U RI: 11-10-12 int. 132

    • SC PRIVAL: 1 7 4 3 -8 6• D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R

    NATURALE: - INTER V EN ŢII GAZE 9 2 8 ,4 3 3 4 2 4

    • R E G IS T R U L A U T O R O M Â N : Ş e i reprezentanţi: 43-38-10; Infonna{ii: 43- 38-11; H a li inspecţii: 43 -38-08 . AEROPORT: 956GARA C iuj-N apoca: 952 ' ■

    • AGENŢIA CFR: - in te rn aţio n al 1 3 4 0 - 09; intern - 4 3 -20-01 ;Turda -3 1 -1 7 -6 2 ; Dej - 21 -20-22

    bH W E frjfflrtf î î n c r .

    I N T E R N A Ţ I O N A L E d in A u to g a ra I I :

    • Ciuj-Napoca - B udapesta, cu plecare din C iuj-N apoca în zilele de luni, m atţi, jo i şi vineri la ora 7,OOşi înapoierea dinB udapestaîn zilele de m arţi, m iercuri, v ineri şi sîmbătă la ora 11,00.

    I N F O R M A Ţ I IA u to g a r a I : 1 4 -2 4 -2 6 A u to g a r a I I : 4 3 -5 2 -7 8

    T A H P M î J f t J / - 2 9 .0 3 .1 9 9 8 lu n i-v in e r i

    Cluj -> Buc. Buc. -> Cluj9,15 10,15 7,45 8,45

    18,45 19,45 17,15 18,15s îm b ă tă

    Cluj -> Buc. B u c -> Q uj13,45, 14,45 12,15 13,15P re ţ bilet: pentru cetăţeni români

    si străini - 247.500 lei — "l'ELEFOANEr43-25-24;

    13-01-16 - pentru externe

    POLICLINICA FARA PLATĂ

    "FAMILIA SFÎNTĂ"2 - 6 m a r t i e

    M ed idnâ generală. Dr.M.Suciu - 5 (12-14), dr.S .L oga - 6 (14-16), dr.L. Rasa - 2 (16-17), dr.R. Cotârlă - 4 (10-12), dr.V. Tătaru - 2 (12-14), dr.C.Nistor - 4 (12-14), dr.I. Boilă - 2, 3, 5, 6 (10-12); d r . S. D am ian - 5(15, 17); T ra ta m e n t hom eopat. D r.L . B a rb ăa lb ă - 4 , 6 (10 -12); Interne. Dr.F. Gherman - 2 ,4 (10- 12), dr.A . lan cu - 3 (11 ,30 -13 ), dr.Gh.Uza - 2 (13-15), dr.C. Vlad -4 (14-15), dr.D. P îrv -2 (15-16), dr.Cs. Szakacs - 4 (15-17), dr.N .Pop - 5 (14-16); Reum atologie. Dr.I. A lb - 3 (12-14), dr.C .Zotta - 6 (14-16); Ginecologic Dr.C. Fodor - 3 ,5 (10- 12); Chirurgie . Dr.C. Cosma - 3 ,5 (10-12), d r .P .P ite a - 5 (10-11); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 3 (13-15), dr.L. T om a - 5 (10-12);D erm atologic D r.H .Radu -5 (12- 14), d r.S .B ârlea - 4 (15-17); Ecograf. Dr.I.Ghelian - 6 (11-13), dr.L.Negru - 3 (16-18); Psihiatrie. Dr.C.Stefan - 5 (14-16); O rto p ed ic D r.Z .P opa-2(ll-12); O .RL.D r.C . Rădulescu - 2 (12-14), dr.I.Mihali - 6 (12-14), dr.C. Neuman - 3 (16-17); Neurologie. Dr.C.Trandafirescu - 3 (13-15), dr.M JBârlea - 4 (15-17), dr.C.Botez - 5 (15-16); Psihologie. Psih. L. B o ilă - 3 (1 5 ,3 0 -1 7 ); C hirurg ie estetică şi repara to rie . Dr.T.Mugea - 3 ,5 (16-20).

    Consultaţiile se fa c numai cu bilet de trimitere ia sediul PoHdinidi Jără plată ”Familia S fîn tă ”. Programarea bolnavilor - ; de lu n i pînă vineri, între orele 12-14, la tdefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap.12.

    F I L I V I ERJ riJlil 1CA - Infanteria stelară -

    SiJA - premieri (1(1, 12,30; 15; 17,30, f^7^b^^mâr!“l 20> ’ VICŢURIA - Ştin ce-ai făcut astă-

    ---------------------1 vară-SUA (11; 13; 15; 17; 19)* ARTA-Picasso, artist şl demon -SUA (11,13*30,16; 18,30} * FAVORiT - Un tată în plus - SUA (Li; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - saîa A Air Force One - SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30}; salaB. Doamna ţi vagabondul - SUA (13,30; 1530; 17,30)

    ll'KIU: IOX - Joc în doi - MIA DEJ: ARTA - Gol puşcă - SUA.CJIERLA: PACEA - 27.02 * IM: Vn Util în plus - SUA.

    U N I P L U S R a d i o 8 9 , 4 M H z

    f

    «DIMINEŢILE CU FELIX””în emisiunea asta voi fi întotdeauna prim ul!”

    U N I P L U S R a d i o 8 9 , 4 M H z

    - d i s d e d i m i n e a ţ a l a 6 : 3 0

    BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

    Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

    ■ B iblioteca Jude ţeană “ OCTA V IA N GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPD, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălnkeanu nr.7): ORAR: hini-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi,

    ■miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri 8-13.

    ■ B iblioteca Academ iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). O rar luni - sâmbătă 8 -12.45; 14-18.45.

    ■ Biblioteca G erm an i (strada Universităţii 7 -9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

    ■ Biblioteca Am ericană "J.E.K.” (strada Universităţii 7 -9 ) . Orar hmi - jo i 10-18; vineri: 10-14, primaşiatreia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

    ■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar luni, miercuri: 14-19; marţi jo i vineri 9 -1 4 .

    ■ B iblio teca “H eltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 1 0 -1 8 ; sîmbătă: 9 -1 3 .

    ■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (stradaKogălniceanu 7 - 9 ) . Orar marţi 18 -19; joi 19 - 20.

    ■ Biblioteca C entru lu i Cultural Francez (strada IJ.C. Brâtianu 22); Orar luni-vincri: 10-19.

    ■ Biblioteca Centrului C ultural G erm an ”H erm ann O berth” (str. Memorandumuhiil8). Orar luni marţi miercuri, jo i orele 16-20.

    ■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Fannacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbălă 8-13. '

    ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; matţi miercuri şi joi: 10-19,30, simbătâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

    -■ B iblioteca C reş tin ă ”BibIos” (str.Clinicilor nr.28). Orar luni 13-17; maiţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

    ■ Muzeal N aţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

    ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia ‘Donaţii” (strada I.C. Brăiianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -17; hmi şi marţi: închis

    ■ M uzeal N aţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicpviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni inchis.In prima dum inici din lună: intrarea liberă.

    ■ M nzenl E tnografic al T ransilvaniei (str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni inchis.

    ■ Muzeul m em orial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). O rar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi inchis.

    ■ Muzeul Zoologic zilnic latre orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

    Joi, 5 martie Program ul 1: 6,00 România, ora 6

    fix!; 8,30 Sailor Moon; 9,00 TVR Ciuj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Ultimele ştiri (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Info; 14,10; Cristal (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30Pompierii vă informează! 15,45 Lege şi fărădelege (magazin);16.00 Convieţuiri (magazin); 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră (serial); 18,00 Timpul Europei. Emisiune de actualitate despre integrarea europeană şi euro-atlantică; 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach;19,50 Agenda muzelor; 19,5 5 Rezultatele tragerilor Loto; 20,00 Jurnal, Meteo, Ediţie specială, Sport; 21,15 Dr. Quinn; 22,15 Un secol de cinema: Povestea filmului „Pe aripile vîntului” (I); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,30 Un secol de cinema (p.II); 0,30 Pariul Trio - cursa hipică internaţională de la Paris; 0,35 C anary ' Wharf; 1,00 închiderea programului.

    P ro g ra m u l 2: 6,30 TVMTelematinal; 8,00 Degeţica (r); 8,30 Canary W harf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25Mănăstirile Argeşului (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Sporturi extreme (r);12.00 SunsetBeach (r); 12,45 Impact (r);13.30 D reptul la adevăr: „Cronica cenzurii” (r); 14,00 Emisiune in limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniola; 15,35 Degeţica (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5...; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă -n faţă cu autorul: prozatorul Emil Mladin; 20,10 Ultimele ştiri (serial);21.00 în.faţa dv.! (magazin); 22,00 Gloriile cintecului românesc; 23j20 Fotbal. Rezumatele meciurilor tur din sferturile de finală ale Ligii Campionilor; 0,30 TVM Mesager; 1,00 închiderea programului.

    PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Pulsul financiar; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinătate (r); 10,30 MASIl; 11,00 Trucuri murdare (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Pro şi contra cu O.Paler (r); 14,15 Teleshopping;14.30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria

    (serial); 16,15Marjmai; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul din străinătate; 18,25 Ştirile Pro Tv'; 18,30 rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Melrose Place; 21,15 Doctor în Alaska; 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştiriie Pro Tv; 23,00 Întîlnire cu presa (taikshow); 0,00 Prima pagină; 0,15 Nemuritorul; 1,00 Pulsul financiar; 1,15 Film erotic: Lusty Liaisons II; 2,45 Seinfeld(r); 3,10 tŞtirile Pro Tv; 3,35 Maria (r); 4,20 Marimar (r).

    torVineri, 6 martie

    Program ul 1: 6,00 România, ora 6 fix!; 8,30 Sailor Moon; 9,00 TVR Ciuj- Napoca; TVR Iaşi; TVR Timişoara; 12,05 Serial: Ultimele ştiri (r); 13,00 Convieţuiri (magazin); 13,30 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r); 14,10 Cristal (r); 15,00 De la lume adunate; 15,30 Emisiune in limba germană; 17,10 Portret în oglindă: Corina Chiriac; 17,35 Casă de.piatră; 18,00 Ora Warner: Batman, Looney Tumes (desene animate); Treptat, treptat (serial); 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor;19.55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, Sport, Ediţie specială;21.15 Justiţia militară (film ■pilot SUA 1995); 22,50 La volan (magazin); 23,15 Jurnalul de noapte; 23,50 Planeta Cinema (magazin); 0,25 Film: Unul cîte unul (SUA 1994).

    P ro g ra m u l 2: 6,30 TVMTelematinal; 8,00 Degeţica (r); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Dr. Quinn (r); 9,55 în flagrant (r); 10,25 Cultura în lume (r);10.55 Ecoturism (t); 11,30 Comorile lumii (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Timpul Europei (r); 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,00 La început a fost cuvintul (r);14.15 Melodii populare; 14,3 0 TVR Cluj- Napoca; 15,10 Limbi străine pentru copu englezi şi italiană; 15,35 Degeţica (desene animate); 16,00 Micaela (serial); 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; i 8,00 Pentru dv. doamnă! (magazin); 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp-Ârt (magazin); 20,10 Ultimele ştiri (serial); 21,00 Robingo 2; 21,40 Vînare de vînt (emisiune muzicală);

    O fB reatia u n e h n i sp it llttnal

    Joi, 5 martie 6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii

    muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 0,00 Program Babylon Blue; 3,00 închiderea programului.

    Joi, 5 martie

    f i P O R T A L V id e o te x t;■ B Eumr-HPauTuu. 9 0o Reluări;

    15.00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Provocarea - documentar, 19,00 Casa de nebuni -serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Un sfîrşit fericit - seria l; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22,10 Videorame- 2000- Acasă în sălbăticie - documentar,23.00 Surorile - film (SUA 1989);1.00 Electric Blue - program erotic.

    Teatrul Nationalprezintă azi, 5 martie ara 10;

    Ultimul stei.

    Â R adioSo n icFM O S ,9 M H z

    Joi, 5 m artie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

    6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, p o w e r p layul şi ca len d aru l z ile i, m e te o , h o ro sco p , cu rs v a lu ta r , in form aţii utile, agenda C luju lu i, p ro g ra m e TV şi c in em a). 9 -1 4 "Z b o ru l 914” (in form aţii locale , internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 "McSonic” (emisiune concuts c u p re m ii M c D o n a ld ’s ) ; 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 ”Top Sonic Boom”, r. 24-2 'Puterea muzicii” (Horaţiu Truşcă),

    Opera Maghiarăprezint,t .i/i. 5 nurlie ora

    18,30 P ila ria albastra.

    F A R M A C I IFarmacii cu serviciu

    permanent: . Farmacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40, Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42- 71-95 orar 8-22.

    Garda de noapte: Farmacia nr.6 "SPERANŢA”, Piaţa A.Iancu nr. 5, telefon 19-64- 56, orar 20-8.

    Jo i, 5 m artie Ş tir i localei

    6:40,7,7:40,8,8:40, ... > 9,10,12,13,14,15,

    l î & M I6 ’ 17’ IS - 6 ’00-7 Z .C ? r A \ 10,00 “Prim ulsa lu t” , 6 ,20 A genda zilei. 7,20 R evista p resei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea” , sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 10,00-14,00 CD P lay er. 10,20 Program ul cinem atografe lor. 10,50 “Plus” , p a m fle t, A drian Suciu. 13,40 C a le n d a ru l z ile i . 14,00-18,00 C aleidoscop CD. 14,30 “Ziua în c îtev a v o rb e ” , declara ţia z ile i. 15,20 “Ce m ai crede lum ea” , r. 16,40 “Ochiul şi urechea”. 17^20 C alendarul zilei. 17,50 “Plus” .r. 18 ,10 “CD S p o rt” , C ătălin B e rin d ean . 19 ,00 “CD Jam ” - H oraţiu N icoară . 20 :57 , 24,2,4 R etrospectiva ştirilor zilei. 22,00

    “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară şi Tudor Runcanu.

    Jo i, 5 martie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

    Ioana Kanya). 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Mihaela-Dimbean.11.00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin. Redactor Florin Zaharescu. 12,00 Radiojurnal transilvan.13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,1*5 Impact *98. Caleidoscop social Redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor TraianBradea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cn fiori multe. Prezintă Florin

    Muntean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală. Redactor Gheorghe Bodea. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului

    Joi, 5 m artie5:00-8:00

    .n d /0 — ;-B u n ă W A C T dimineaţa!

    8:00-11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-21:00 Seara Ia Ciuj-Napoca. 21,00-22,00 Conversaţia de j o i - realizator Dragoş Stanca. 22,00-24,00 în arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale. 24,00- 1,00 Contact jazz - realizator Corneliu Slroe. 1:00-5:00 Discontact

    22,20 Lumea sportului (magazin)» 2 ^ * ^ Perla coroanei (serial, Anglia 1 9 8 4 , e p - \ 0,00 Liniştea Balcanilor; 0 ,3 O Mesnger.

    PRO TV: 7,00 Ora 7 , idimineaţa!; 9,00 Pulsul f in a n c ia r;Tînâr şi neliniştit (r); jo,00 V ă r u l « i străinătate (r); 10,30 M A SH ; 1 1 Beverly Hills (r); 11,45 Melrose p l a c e Ct 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Î n t î l u i r e n presa (r); 14,15 Teleshopping; Nemuritorul (r); 15,15 Maria ( s e r i ® /16.15 Marimar; 17,00 Ştirile P r o ^17.15 Ammtîlnitşiromănifericiţi; i Urmărire generală; 18,00 V ă r u l d ) străinătate; 18,25 Ştirile Pro T v ; 1 ***’• rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata n o r o e n h ţ 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 D o s a r e l e S;21.15 Misterul din H avenFalls’93); 22,45 Zona crepusculară; 2 3 J S Ştirile Pro Tv; 23,45 L a l i r o J i imposibilului; 0,30 A venturi î u morţii; 2,15 Dosarele X (r); 3,00 M i n t e r i din Haven Falls (r); 4,30 L a l i x m h imposibilului (r); 5,30 Baschet N B A -

    Reiacţia nu îşi asumi r e s p o r t ^ - bilitatea pentru schimbările i n te r v e m n

    C H IR U R G IE

    D r . T O M A T . M U G E ^

    %

    ▼ WUUUlglC p u i » ---------♦ chirurgia s î n v i l u x♦ a b d o m i n o p i a s t i e♦ lipoaspiraţie♦ transplant d e p ă i "♦ lifting f a c ia l♦ rinoplastie ]♦ vance

    icnt chimic a l a c n e e i

    iLV NR.7, % T 4 - 1 4 - ^ 0 $♦ tratam

    SHlPASCj

    ' POLICLINICA. INTERSERVISAfSi

    «tr. Pâscâiy itf.5, taitINTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ N E U R C L0C3E ♦ PSIHIATRIE ♦ I N D O C R IP iC LOCJE ♦ REUMATOLOGE ♦ E C O G R J FIE ♦ ALERCOLOGE ♦ D E R M A T O L j O GIE ♦ CHIRURGE ♦ O R T O P E D !♦ O.RL. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GI7SG COLOGIE ♦ ONCOLOGE 4 PEDIATRI

    ♦ UROIDOT, ♦ ACUPUNCTURA.♦ STOMATOLOGIE NON-fiTOI RADIOLOGIE • E C O G R A F X J

    Examinări Doppler - Histerosalpingografii p e n L r a

    sterilitate feminină ■ LABORATOR

    (Biochimie - Bacteriologic Imunologje Parantologie Determinare Rh - Teste O sarcini - Antigen I1BS - Elina T e s t ■ Examinări etiologice pentru depistare cancerului de col aterin - Investigaţii pcarturi sterilitatea feminină p masculină)ZILNIC, Inclusiv D U M IiV I J

    'o r e l e 7 - 2 1 Medic de gardă’ orele 21 - 7 R e z e rv a re , c o n s u l t a t M

    l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' ,

    D e n ta l S O C O LO V

    Calea Moţilor 106, a p - 5 \ ~~~~~~LZ T ra ta m e n te s t o m i t o l o f f l â - ^

    c o m p lex e :O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie ( re z e i^ Im p Ţ ittk ă rs^

    P ro g ra m ă r i la te î .J4 3 0 0 2 S Z iln ic orare M - 9

    sim bătâ 1 0 - 1 3 :

    r *

    PROF. UNIV. Dr. MIHAI C A L U G Ă R U Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

    Str. Prahovei nr. 1 1(Ungă histria Bob)

    P R O G R A M O F T A I,M O I.O C T B -

    L , M i , V - 1 7 - 2 0 S - 8-12 .

    Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.6ş

    ALIASŢÂ AHTISBICId"LIFEL-INE— T T . S u f t tu ln o s t iu h id isp a z iţia

    dumneavoastn. T c k t c x i n j P ^ r T \ d e noapte; telefonul v i e ţ i i .

    1 9 1 6 4 7

    G ardă de noapte, orete 2 0 -Q ş ^

    Linia telefonică de intervenţie în c r i ^ q si prevenţie a suicidului injjMtt d eLABORATORUL DE SAN ATATEMINTALĂ CLUJ st> lj dispoziţia d v s .de luni pînă vineri, între ort'e * ~ ^ 2 .

    Vă aşteptăm aptlun7e la tHl/tttnrtil IkfiRfhâ. _____

  • Noi sem ne de dezgheţ în re la ţiile ruso-nipone

    -) vr, relaţiile de multă vreme ( ] încordate între Moscova şi

    | Tokio, Kremlinul a anunţat I hini că preşedintele Boris Elţîn I va face o vizită în Japonia între 1 11 şi 13 aprilie, pentru | convorbiri .neoficiale cu' i premierul nipon Ryutaro Kashimoto. Tot luni, Tokio a

    I oferit un împrumut de 1,5 1 miliarde dolari Moscovei, în [ cadrul programului Băncii I Mondiale de susţinere a ' reformelor economiei de piaţă I h Rusia. Un acord fmal asupra | creditului ar urma sâ fie | semnat în staţiunea niponă■ Kawana, în aprilie. Kremlinul I a anunţat că are de gînd să I folosească banii pentru a (construi locuinţe destinate I militarilor disponibilizaţi dinarmata rusă ca urmare a

    I reformelor destinate | profesionalizării acesteia.| Aceste măsuri au fost■ anunţate ca urmare a vizitei pe ' care ministrul de Externe I japonez, Keiji Obuchi, a fa- ( cut-o la Moscova. Acesta I semnase un acord cu partearusă, mai exact cu prim

    I viccpremierul Boris Ncmţov,| care autorizează navele de

    .k pescuit japoneze să pescuiască ’, într-o zonă de 12 mile marine fin jurul Insulelor Kurile,I asupra suveranităţii cărora | Japonia şi Rusia sînt în dispută | de Ia terminarea celui de-al doilea război mondial. în

    I ultimii ani au izbucnit L______________________

    Semnalînd un nou dezgheţ numeroase conflicte în zonă între pescarii niponi şi paza de coastă rusă, care îi consideră pe aceştia drept braconieri.

    Adjunctul Ambasadei japoneze de la Moscova, Kyoji Komaichi, a declarat că Tokio este gata sâ ajute Rusia să pună în aplicare noile obligaţii care îi revin ca urmare a aderării sale oficiale, Ia şfîrşitul anului trecut, la Forumul de Cooperare Asia- Pacific. El a reiterat că Tokio va(Reuîer, France Presse)susţine deplin eforturile Rusiei, de a se alătura Organizaţiei Mondiale a Comerţului. La rîndul ei, Moscova a promis să susţină cererea Japoniei de a deveni membră permanentă a Consiliului de Securitate al ONU, din care fac parte în prezent doar Rusia, Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi China. - '

    Analistul rus Alexandr Pikaev, de la Fundaţia Camegie din Moscova, a apreciat câ restituirea celor patru insule ale 7 Arhipelagului Kurile “nu mai are o semnificaţie politică pentru Rusia”, deoarece Japonia, dornică să contrabalanseze puterea în ascensiune a Chinei, “arc deocamdată mai mare nevoie de Rusia, decît are Rusia nevoie de Japonia”. Iar o restituire, chiar dacă se va limita la una dintre insulele mai puţin importante, ar fi chiar “periculoasă”, consideră Pikaev: revizuind frontierele asiatice ale

    ţării, Kremlinul ar relansa dorinţele naţionaliştilor ruşi de a repune în discuţie frontierele europene ale Rusiei şi a recupera mai ales Peninsula Crimeea, aflată acum sub suveranitatea Ucrainei.: Viitoarea întîinire neoficială dintre preşedintele rus şi premierul nipon va avea loc în staţiunea Kawana, din Peninsula Izu, aflată Ia 100 kilometri vest de Tokio. Diplomaţii japonezi au arătat clar că întîlnirea de la Kawana a celor doi lideri va fi la fel de neoficială ca aceea de la Krasnoiarsk, din noiembrie anul trecut, cînd a fost dat semnalul unei abordări mai flexibile din partea lui Hashimoto în privinţa Insulelor Kurile. La Krasnoiarsk, cei doi lideri conveniseră să încurajeze legăturile economice neglijate o lungă perioadă de timp şi să conlucreze pentru încheierea, pînă în anul 2000, a unui tratat de pace care să pună capăt în mod oficial ostilităţilor din timpul celui de-al doilea război mondial. Rusia speră că încheierea unui tratat de pace oficial va însemna mai multe investiţii japoneze. Dar Tokio a insistat, aşa cum a facut-o în ultima jumătate de secol, ca mai întîi să îi fie retumate cele patru insule din Pacific, ocupate de trupele sovietice în ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial.

    S p a n ia :

    Feline Gonzalez - ţinta unui complot în legătură cu cazul Gal?

    Un procuror de la „Audiencia Nacional”- Tribunalul spaniol în sarcina căruia se află rezolvarea dosarului referitor la „războiul murdar” împotriva organizaţiei teroriste basce ETA, cunoscut sub denumirea de „cazul GAL” - a respins, din lipsă de probe, acuzaţiile prin care un ex-spion încerca să-I implice pe fostul preşedinte al guvernului spaniol, socialistul Felipe Gonzalez, în asasinarea a doi membri ai ETA, în anul 1983. Procurorul Jesus Santos a considerat că acuzaţiile aduse de colonelul Juan Alberto Perete, fost şef de operaţiuni la Centrul Superior de Informaţii al Apărării (CESID), sînt „nepertinente” şi „dăunătoare” clarificării cazului.

    în denunţul prezentat tribunalului, Perete îi acuza pe Gonzalez, pe fostul ministru de Interne, Jose Barrionuevo, şi pe fostul ministru al Apărării, Narcis Serra, de implicare în sechestrarea şi asasinarea celor doi „etarras”.

    Jose Ignacio Zabala şi Jose Antonio Lasa, presupuşi militanţi ai ETA, au fost sechestraţi în 1983 la Bayonne (sudul Franţei) şi aduşi la San Scbastian (Ţara Bascilor spaniolă), în cadrul unei operaţiuni atribuite de

    procuror agenţilor Gărzii Civile. Conform Procuraturii, ei au decedat aici ca urmare a torturii la care au fost supuşi, cadavrele fiind îngropate la o distanţă de sute de kilometri, în provincia Alicante (sud-estul Spaniei), unde au fost descoperite abia în 1995.

    Cele două crime au fost atribuite Grupurilor Antiteroriste

    (EFE)de Eliberare (GAL), alcătuite din mercenari şi agenţi ai forţelor de ordine spaniole şi în legătură cu care există bănuiala că au fost finanţate şi organizate de poliţişti şi înalţi funcţionari ai guvernului socialist. Acestea s-au făcut vinovate, în perioada 1983 -1987, de 26 de asasinate, comise cu prilejul celor 33 atentate împotriva unor militari sau simpatizanţi ai organizaţiei teroriste ETA refugiaţi în sudul Franţei.

    Pentru aceleaşi crime, judecătorul Gomez de Liano condamnase deja pc doi colaboratori apropiaţi ai lui Barrionuevo - fostul secretar de stat pentru siguranţă, Rafael Vera, şi fostul guvernator civil al provinciei basce Guipuzcoa, Julen Elgorriaga -, precum şi pe, mai mulţi agenţi ai Gărzii Civile.

    Mai nou şi mai surprinzător, însă, este faptul câ Luis Maria Anson, proaspăt membru al Academici Regale şi fost

    director al ziarului ABC, în prezent preşedintele grupului spaniol „Televisa”,mărturiseşte câ fostul premier socialist Gonzalez a fost victima unui complot urzit împotriva lui de către un grup de ziarişti hotărîţi „să-l termine”, care, la un moment dat, au făcut mare vîlvă pe tema scandalurilor şi denunţurilor împotriva corupţiei, fapt care a afectat imaginea guvernului condus de Gonzalez. La această „operaţiune de încolţire şi demolare”, cum o denumeşte Anson, au participat el, personal, şi directorii al top ziare, precum Jose Luis Gutierrez, de la „Diario 16”, Pablo Sebastian, de la „El Independiente”, şi Pedro J. Ramirez, de la „El Mundo”, dar şi foarte cunoscuţi ziarişti de la radio, ca, de pildă, Manuel Martin Ferrand şi Antonio Hcrrero. în prima zi a acestei săptămîni, declaraţiile lui Anson au fost reluate de diverse mijloace dc comunicare în masă, provocînd o marc agitaţie în rîndul . politicienilor. Ca urmare, Anson îşi nuanţează declaraţiile anterioare, fără a renunţa însă la afirmaţia referitoare Ia întîlnirilc carc au avut loc între „antifelipişti”, dar câ nu era vorba de o conspiraţie.

    R E F O R M Ă A Ş T E P T A T A

    A S IS T E M E L O R V A M A L E D IN Ţ Ă R IL E

    B A L T IC E Ş I D IN E U R O P A C E N T R A L Ă

    C A N D ID A T E L A U EŢările baltice şi din Europa

    Centrală candidate la Uniunea Europeană (UE) vor trebui să realizeze în cîţiva ani o adevărată reformă a sistemelor lor vamale pentru a le aduce la standardele existente în ţările occidentale.

    Acestea sînt cu atît mai atente cu cît securitatea întregului sistem european depinde de acest lucru, iar Pierre-Mathieu Duhamel, directorul general al vămii franceze, a anunţat la Budapesta desfăşurarea în martie, la Paris, a unei reuniuni a omologilor săi din ţările baltice şi ccntral-europene, candidate la Uniunea Europeană, cu scopul de a le ajuta „să se deprindă; cu experienţa comunitară, sâ se alinieze normelor şi să ie aplice”.. O dată cu noile aderări, frontiera' externă a UE va fi considerabil împinsă către Est şi va depinde de ţări precum Bulgaria, România, Ungaria, Polonia şi , cele trei ţări baltice. Din punct de vedere ̂financiar,"miza este imensă: vămile ungare aduc beneficii în taxe carc reprezintă 30 la sută din bugetul de stat, în timp ce în Franţa acestea sînt ie 20 la sută. „Se cere acestor ţări să-şi revizuiască în mod considerabil sistemul vamal şi li se va da mai puţin timp decît am avut noi la dispoziţie, ca membri ai UE, pentru ' a ne adapta. De asemenea, nu toate aceste state pornesc de la acelaşi nivel”, a apreciat Duhamel. „Ţările din Europa Centrală şi de Est nu sînt toate pregătite în momentul dc

    faţă, nici în ccca ce priveşte instalaţiile' şi nici metodele de lucru”, a adăugat o sursă vamală.

    Autorităţile vamale din aceste ţări întreprind puţine acţiuni în afara frontierelor, deoarece ele nu dispun de puteri juridice cum ar fi cea a „livrării supravegheate”, care constă în urmărirea unui schimb de droguri pentru a detecta o filieră. Metoda

    (AFP)

    „mergerii la ţintă”, foarte practicată în Statele Unite (spre deosebire de controlul făcut la întîmplare, care nu prea dă rezultate, şi de controlul sistematic, „imposibil pentru că blochează activitatea punctelor de frontieră”), este încă puţin utilizată, potrivit sursei menţionate. Această metodă constă în stabilirea unor „criterii de suspectare” şi controlul. vehiculelor care îndeplinesc unele dintre aceste criterii. Un camion înmatriculat în sudul Europei şi care transportă o încărcătură de valoare redusă avînd ca destinaţie nordul Europei efectuează un transport prea puţin rentabil pentru a nu atrage bănuiala vameşilor. „Pentru că traficanţii români de droguri au acum obiceiul să închirieze maşini pentru a face transportul, orice maşină închiriată condusă de cetăţeni români ■ riscă să fie controlată”, a adăugat sursa. Zeci.de mii de vameşi ( âintre care 12.000 în Polonia, 6.000 în Ungaria şi 3.000 în România) vor urma cursuri de reiciclare. Nici unul dintre aceste servicii nu este ferit de

    corupţie, „dar în grade foarte diferite, în funcţie de nivelul salariilor”, a apreciat sursa.

    Vămile occidentale se aşteaptă, o dată cu aderarea acestor ţări, la o transformare totală a rutelor drogului, Europa Centrală fiind astăzi locul favorit pentru depozitare. „Un camion provenind din Turcia poate, fără prea mare greutate, să traverseze Balcanii încărcat cu 20 de tone de droguri, care să fie apoi depozitate în Europa Centrală, de unde să fie apoi dirijate în cantităţi mici către Europa de nord”, a declarat sursa, care a dezvăluit o creştere a numărului de laboratoare pentru drogurile de sinteză în ţări precum Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. Piaţa foarte propice traficului de ţigări va suferi deopotrivă modificări profunde: din Orientul Mijlociu, ţigările trec prin Balcani şi invadează Italia, care primeşte 17 la sută din acest trafic şi Austria - 15 la sută, în timp ce Franţa nu consumă decît 2 Ia sută, a declarat sursa. Programele de pregătire pentru depistarea mărfurilor contrafăcute sînt conduse, îndeosebi în Polonia, cu ajutorul industriei de lux, printre care Vuifton şi Yves-Saint Laurent. Europa Centrală a devenit astfel locul predilect al ‘uzinelor-şurubel- niţă’, care schimbă dintr-o simplă mişcare marca unui televizor fabricat în sud-estul Asiei şi care devine astfel un (fals) produs european, ceea ce îi face să beneficieze de taxe vamale cu mult mai mici.

    0 viitoare reducere a efectivelor armatei turce Tn sud-est

    Armata turcă a anunţat, Ia 20 februarie, că a reuşit să înăbuşe revolta separatiştilor kurzi şi s-a angajat sâ reducă numărul efectivelor sale în sud- estul ţării, teatrul obişnuit al revoltei. Armata a lansat şi o campanie dc ajutor social şi medical pentru civilii kurzi, intensifieîndu-şi lupta psihologică împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK, separatist).

    Dar, în pofidade (AFP)

    PKK în sud-est, circa 200.000 dc militari, dintre carc 70.000 aparţin jandarmeriei. Peste 29.000 dc persoane au fost ucise în timpul acţiunilor violente provocate de revolta PKK dc la crearea sa, în 1984. Potrivit armatei, acest bilanţ include circa 20.000 dc rebeli; 4.500 de membri ai forţelor de securitate şi 4.500 dc civili. PKK afirmă că pierderile din armată sînt mai

    mari. în încercarea dcacestor indicii s c h i m b a r e , oficialităţile civile şi militare s-au opus cu îndîrjire acordării unor drepturi .culturale pentru cele zece milioane dc kurzi din ţară, în primul rînd pentru învăţămîntul în limba kurdă.

    “în ultimele luni, n-a mai avut loc nici un singur atac adevărat din partea PKK împotriva unor obiective militare. PKK şi-a pierdut complet iniţiativa”, a declarat generalul Cetin Dogan, comandantul forţelor turceşti în sud- estul ţării. “în prezent se află în munţi circa 1.200 militanţi ai PKK, care exersează pentru a se obişnui cu rigorile iernii”, a afirmat generalul. Liderul PKK, Abdullah Ocalan, a recunoscut săptămîna trecută că grupul său şi-a redus atacurile pe durata iernii, dar a promis să le reia la sfirşitul lunii martie.

    “Deşi PKK este acum rezervat, terorismul separatist nu este complet anihilat. Iată de ce continuăm operaţiunile anli-PKK”, a afirmat generalul adăugind: “Deoarece securitatea s-a îmbunătăţit considerabil în sud-est, în următorii ani unităţile militare se vor reîntoarce în cazărmi şi doar jandarmeria se va ocupa de problemele de securitate internă”.

    în prezent sînt angajaţi împotriva

    / a-şi îmbunătăţi relaţiile cu populaţia kurdă în această

    regiune vitregită a ţării, armata a început să distribuie ajutoare unui număr mai mare de 200.000 de copii, în 4.000 de sate. Colctelc, în valoare totală de 6,5 milioane de dolari, conţin medicamente, îmbrăcăminte, rechizite şcolare şi calculatoare. Armata a lansat de asemenea o campanie de asistenţă medicală, tratînd, anul trecut, peste50.000 de civili în sud-estul ţării unde nu există spitale.

    Dar, în pofida acestei acţiuni psihologice a armatei pentru a-i linişti pe civili, se menţine interdicţia privind folosirea limbii kurde m şcoli şi Ia televiziune.

    “Învăţămîntul în limba kurdă nu este necesar” - a apreciat Halii Ulusoy, guvernatorul provinciei .Simak (sud- est). “Oamenii pot vorbi şi exprima liber în limba kurdă. în învăţămînt, limba oficială de stat este limba turcă”, în particular, oficialităţile afirmă că se tem ca învăţămîntul în limba kurdă să nu fie prima dintr-o serie de concesii care ar putea să determine crearea unui stat kurd, lucru nedorit cu nici un preţ _ de autorităţile turceşti. Aproximativ90.000 de miliţieni kurzi, plătiţi de guvem, ajută armata în lupta împotriva PKK.

  • (4 _ ) jo i, 5 m artie 1 9 9 8 ARTÂ-CULTURĂ â T S R S P

    M i r c e a N e a m ţ . - U r s u la P h i l ip p iCondiţia unui recital de nivel superior impune

    interpreţilor calitatea de solist .şi nu numai de hun sau foarte hun instrumentist. Aceasta înseamnă însumarea unor capacităţi care să pună în evidenţă o tehnică instrumentală expresivă (şi nu numai «fixităţi în redarea te.mpourilor repezi), intuiţie şi ştiinţă în aprecierea conţinutului muzical carepreluat în termeni fideli partiturii să-l poată proiecta cu creativitate în spaţiul de manifestare artistică.

    Recitalul de trombon şi orgă susţinut recent de către Mircea Neamţ şi Ursula

    Philippi în cadrul stagiunii Academiei de Muzică “Gh. Dima” cu un program de muzică

    barocă - J. S. Bacii, Benedetto Marcello, G. Ph. Telemann, J. Froberger, T. Albinoni, A. Vivaldi - a avut realmente un nivel cameral deosebit. Relaţia sonoră trombon-orgă, mai fericită decît trombon-pian, pretinde în primul rînd un echilibru al intensităţilor şi nuanţelor pentru ca acest cuplu instrumental să fie viabil în atmosfera muzicii de cameră. Sarcina solistului trombonist este deosebit de dificilă pentru

    realizarea legato-ului de expresie cantabil, cît mai ales în rezolvarea părţilor de allegro în exigentul stil baroc. Mircea Neamţ este un autentic solist- trombonist de un înalt nivel, mai ales pentru că a intuit organizarea materialului muzical al. pieselor (forma în desfăşurare), a rezolvat cu succes exigenţele unui recital cameral baroc, atît ca sonoritate şi echilibru în redarea nuanţelor în cuplu cu orga, cît şi în

    sensibilizarea stilistică a melodicii în factură polifonică. Desigur că nivelul superior al recitalului a fost favorizat de excelenta interpretare a organistei de renume internaţional care este Ursula Philippi, o concertistă-organistă veritabilă.

    Ambii solişti au în palmaresul concertistic manifestări peste graniţă. Premiile obţinute de Ursula Philippi la marile concursuri în Germania dar şi în alte ţări, concertele susţinute

    . chiar şi în Japonia autentifică o solistă organistă de un înalt nivel, calitate evidentă în recital şi prin redarea pieselor solo -

    Preludiu şi Fuga în Re major BWV 532, piese de Bach, Froberger. Pe aceeaşi coordonată solistică internaţională se află şi i» Mircea Neamţ, cu participăm J ţ în concerte şi recitaluri ia Paris, Nice, Lyon, Valencia, Barcelona, Veneţia şi, desigur, la Cluj-Napoca. în plus faţă de toate acestea, Filarmonica de Stat “Transilvania” are prin Mircea Neamţ un orchestrau!- solist aşa cum ar trebui să fie întregul compartiment al suflătorilor dintr-o orchestră de nivel internaţional.

    Emiliu DRAGEA

    C î n d e p i g r a m a e l a e a a c a s ă « i »Astăzi şi mîine, cînd mai putem savura

    liniştea de dinaintea furtunii, iată că vine rîndul unui anunţ pc care, nuneîndoim nici o clipă, l-aţi aşteptat cu respiraţia tăiată: săbiile se vor încrucişat săgeţile vorzhura spre a-şi atinge mai mult sau mai puţin ţintele, sîmbătă, 7martie a.c., cu începere de la or a l 0,3 0, cînd vafi dat startul duelului: epigramistic încrucişat din cadrul celei de

    a IX-a ediţii a FESTIVAL UL UI NA VON AL ETERNA EPIGRAMA. Festivalul este organizat sub egida Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, a Inspectoratuluipentru Cultură aljudeţului Cluj, Bibliotecii Judeţene ”Octavian Goga”, Centrului Creaţiei Populare Cluj, Cercului Militar Cluj-Napoca şi a Cenaclului epigramiştilor clujeni “Satirican

    Din programul zilei, comunicat de organizatori, al cărui loc de desfăşurare c, ca întotdeauna, Cercul Militar Cluj-Napoca, am notat următoarele repere: vernisajul expoziţiei dc caricatură Virgil Tomulcţ, prezintă poetul Ncgoiţâ Irimic • Lansarea volumului antologic “Surîsul epigramei” (Ed. Clusium), prezintă criticul Petru Poantă • Acordarea Diplomelor de

    Merit clujenilor laureaţi la concursurile naţionale de creaţie pe anul 1997 • Spectacolul de gală avîndu-l ca invitat dc onoare pc actorul Dorel Vişan, director general al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca • Vor fi acordate diplomele şi premiile Ia concursul dc creaţie “Eterna epigramă ’98". Spectacolul va fi prezentat de Gabriela Rostaş şi de Radu Ţicudean. Sponsorii principali ai festivalului sînt:

    Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, SC Remarul “16 Februarie” SA, ziarul “Adevărul de Cluj”, SC Autosincron SRL, SC Calitop SRL, SC Barecod SRL, SC Panoramic SRL,€EROC, SC AWA Cluj-Napoca, Imp. Extcel SRL, redacţia “Iniţiativa particulară”, Editura Mediamiră SRL.

    M. BOCU

    M i i i i i i M H H S 1

    1\Iîn dricAgoniseala-mi. obţinută PunînJ pitac lîngă pitae Cu-accstc palme e făcută!(Spunea un fost aplaudac...)

    George Petrone - laşi

    CompătimireCumplit este să fii neghiob,Meschin, perfid, adus dc şale,Dar ccl mai rău e să fii rob...Şi mai ales prostiei talc.

    Ionel lacob-Bencei - Timişoara'1

    La chirurgieCînd stau acum întins pe masă Şi medicii îmi sînt aproape Vă spun deschis că nici nu-mi pasă... Pc lîngă cine-o să mâ-ngroapc!

    Vasile Larco ■ laşi

    VnuiaPunîndu-i Tribunalu-n sac Vreo şapte ani, un gînd 1-apa.sâ: “Poate că n-ajungeam sâ-i fac Dacă-i aveam pc cci de-acasă”.

    Nicolae Fulga - Slatina

    Dilemă electoralăMă-ntrcb, oprindu-ină pe drum:- Cu cinc să mai "itietg” acum?Că în ticcut nu m-am oprit Si prost de tot am nimerit!

    Vasile Vorobet • Suceava

    Aleşii noştriAtunci înă-nncbunca nea Nicu înca dc cînd eram copil.Acum, că-s ditamai voinicu’, Mâ-nnebunestc mos Emil!

    Nicolae Zărnescu - Slatina

    Sfîrşit dc săptămînă ratatLuni iau Apilamil. Marti iau Gcrovilal, Miercuri Testosteron si vitamine.Joi iau Propolis, Vinerea Podbal...Şi Sîmbătâ-mi dă telefon câ nu mai

    vine!Nicolae Paul Mihail - Sinaia

    Luînd cuvin tu-n ParlamentO scamă de surprize ne pot face,Toţi deputaţii ca şi senatorii,Câ de la grecul Dcmoslcne-ncoacc Nu stim ce au... în gură oratorii!

    Victor Gorscovăz - Timişoara

    GrijuliulVecinul meu în testament A scris cilct si fra/a asta:“Las eîinelui un CEC curent.Ca să-mi pă/cască si... nevasta”.

    Alexandru Misiuga - Bistriţa

    Tranziţia ş i cucuveauaCe e val ca valul trece,Doar tranziţia nu vrea:I-a cîntat o cucuvea Şi refuză să mai plece.

    Valentin Smarand Popesc^ .Craiova

    ir-Selectate de Silvia Popescu

    Serata muzicală radio

    i © ¥ W

    diespre

    s s s s a e fCu un amfitrion detalia lui

    Florin Zahareseu, directorul Studioului dc Radio Cluj şi cu un moderator cum nu se poate mai potrivit, în persoana lui Ciprian Rusu, seratele muzicale din Casa Radio devin, cu fiecare nouă ediţie, tablouri lirice peste care adie dulcele yînt al mîntuirii, ca şi cînd toate clopotele cerului şi-ar uni dangătele anume pentru sufletele celor dc faţă sau ale celor ce le primesc în liniştea căminului.

    Serata muzicală cu Gheorghe lovu - membru al Centrului dc Mclotcrapic din Timişoara şi al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), care a concertat în azile dc bătrîni, spitale şi în alte aşezăminte de sănătate unde sînt tratate boli psihice, toxicomanii, ticuri, stări

    de anxietate, insomnii etc., din ţară şi mai tnuil peste hotare - a adus pe podiumul dc concert un veritabil terapeut, El cultivă o muzică astrală care, deşi susţinută prin mijloace electronice, SC confundă cu o mişcare sensibilă, orientată spre suflet şî misterele acestuia, contopin- du-se cu ci, coastituindu-I şt ocrotindu-l, încurajîndu-1 sâ se destăinuie în piese intitulate, simplu: “Mesaj din Univers”, “Rugăciune”, “Aşteptare”,- “Jar’, “Rază de soare” sau “Un gînd pentru Radio Cluj”, pentru a încheia cu “Ultima speranţă”.

    Fără artificii stilistice sofisticate (n-ar fi rău ca . utilizarea obsesivă a unor formule modale stercotipe, preiuate din muzica uşoară, să fie abandonată, cura de dorit ar fi şi renunţarea la tonalităţile predominant minore), alăturarea

    de sunete plăcute din muzk lui lovu, ca rezultat instrumentului (sintetizatori p cate îl stăpîncştc destul dc bL% arc darul dc a relaxa, mai als acolo unde terapia prin muri:; e acceptată ca un mijk alternativ la ceea ce sc cunoas: prin termenul generic c. “tranchilizante”. Şi a mai fes ia serata muzicală, cca spuneam, jubilarea înfiorată t iniţiatului, cuvîntul adi:: timbrat at lui Floris Zahareseu, elaborînd o variat morfologic a misterului c: sporeşte “taina lumii” pri: zămislirea dc forme artistice. C: intervenţii la obiect am reţin:-, prezenţa la microfon a pro:', univ. dr. Oliviu Pascu, rector U.M.F. “Iuliu Haţieganu” dr. Cluj-Napoca, respectiv al psihologului Eugen Varga. *

    Michaela BOCU

    In m e m o riam A L E X A N D R U

    C Ă P R A R IU

    politică şi alte tabuuri a politologului Dan Pavel. Vor vorbi despre carte Adrian Marino, Liviu Man şi Rareş Bogdan.

    pot solicita informaţii Ia numărul de telefon 19-35-35.

    Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor organizează mîine, 6 martie a.c., ora 1 1 , la sediu, o , masă rotundă dedicată memoriei v scriitorului Alexandru CĂPRARIU, cu participarea unor scriitori din Cluj-Napoca şi Bucureşti. în aceeaşi zi, la ora 13, pe casa din str. Braşov nr. 5, unde a locuit şi a creat scriitorul Alexandru Câprariu, va fi dezvelită şi sfinţită o placă comemorativă si va fi oficiatăo slujbă de parastas.

    Lansarede carte

    Astăzi, 5 martie, ora 13, la Librăria Humanitas, va avea loc lansarea cărţii Cine, ce şi de ce?, Interviuri despre

    "Chemarea apelor"• u n s p e c t a c o l d e

    A l e x a n d r u M l n z a t •Formaţia de teatru de amatori

    a Cercului Militar Cluj-Napoca prezintă astăzi, 5 martie a.c., la ora 18, spectacolul cu piesa într-un act, "Chemarea apelor” de Alexandru Mînzat, în regia lui Adrian Albu. în distribuţie. spectatorii îi vor putea vedea pe tinerii actori amatori: Alina Părău, Lucia Mirela Rusu, Sorin Florea şi Bogdan Sevastre.

    . XXXîn vederea întăririi rîndurilor

    formaţiei, Cercul Militar anunţă că organizează selecţie pentra formaţia de teatru de amatori în zilele de 12 şi 19 martie a.c., de la ora 18. Toţi cei interesaţi

    "Primăvarăla

    « A z e a e n1 7 » ”

    : în perioada 4-7 martie a.c., la Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca (P-ţa Unirii nr. 24) poate fi vizitată expoziţia de grup intitulată "Primăvară la «ATELIER 1 1»” cuprinzînd lucrări din creaţia artiştilor: Octavian Bota, Deâk toth Ana, Cizela loniţă, Rodica Mîiza, Doina Savu, Simonfi-Dam tren, Maria ̂Şofroh, Szekely Katalin, Torok Ema, Tibori Ilyes Maria şi Weber Maria, membri ai Cenaclului de arte plastice "ATELIER U”.

    GrUp3‘ reMl!Z|M U

  • m■a D E V A B U B-de CBuj _ ARTA-CULTURA joi, 5 martie 1998

    \ p m D e n m m m e ihC E N T R E CUL'TUREL F R A N C A 1 S CLUJ-NAPOCA

    C e n t r u l C u 1 tu r a 1 Francez din Ciuj-Napoca anunţă că se

    fflai pot face înscrieri la cursurile de limba franceză oferite de CCF, după cum urmează: în sesiunea martie-mai, pentru adulţi şi adolescenţi: cursuri intensive (30 de ore în 2 săptămîni), cursuri semiintensive'(42 de ore în 7 săptămîni), cursuri extensive (28 de ore în 7 săptămîni), curs de conversaţie cu lector francez (20 de ore în 10 săptămîni), cursuri specifice (40 de ore în 10 săptămîni) şi anume: pregătire BAC . opţiune franceză; pregătire examen admitere,' facilitatea opţiune franceză; pregătire probe acces DALF şi DÂLF; pentru copii: 20 de ore în 10 săptămîni. înscrierile se fac la secretariatul CCF, str. I.I.C. Brâtianu nr. 22, zilnic între orele 9-18. Locuri limitate.

    £xpo*Uii, vernisaje• în sala buzunar a Galeriilor UAP din Ciuj-

    Napoca (str. I. Maniu nr. 2-4) este deschisă, pînă ii 14 martie a.c., expoziţia de sculptură şi desen a artistului Ionel Tănase. ,

    •Mîine, 6 martie, la ora 14, în sălile Muzeului Naţional de Artă Cluj (P-ţa Unirii nr. 30) va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie şi intermedia MEMORIA INVERSATA. Manifestarea are loc în organizarea Muzeului

    , Naţional de Artă Cluj, Fundaţiei Artexpo bucureşti, Centrului Cultural German din Ciuj-

    Napoca, a Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Cluj, Consulatului General al R. F. Germania de Ia Sibiu, Fundaţiei Culturale a Şvabilor Dunăreni din Stuttgart şi Intemationes Bonn (R. F. Germania), cu participarea artiştilor Mihai Oroveanu (Bucureşti), Mircea Stănescu (Sibiu), Dorel Găină (Oradea), Feleki Istvan şi Dan Curean, ambii din Ciuj-Napoca.

    Salonul alimentaţiei naturale>ELTA Universitate, Filiala Ciuj-Napoca,

    anunţă organizarea unei noi ediţii a Salonului alimentaţiei naturale, în perioada 5-28 martie a.c., între orele 12-20, la restaurantul Castellari (str. Observatorului nr. 3). Organizatorii oferă celor interesaţi meniuri complete de hrană naturală, abonamente, consultanţă în domeniu şi stand dc carte dc specialitate.

    Agendă te a tra lă

    Ultimul act- de Bernard Renan

    Un spectacol cu o piesă de factură post- pirandeîlianâ care, prin alternarea planurilor ficţiunii şi ale realităţii, relevă aspecte paradoxale şi anarhice alo existenţei modeme şi care oferă celor trei protagonişti - Miriam Cuibus (Hannah), Dorin Andone (Karl Ruttman) şi Ioan Isaiu (Vizitatorul) şansa unor evoluţii de clasă. Spectacolul a cărui regie este semnată de regretata Olimpia Arghir, m scenografia lui Horaţiu Mihaiu, va avea Ioc astăzi, 5 martie a.c., la ora 19, la Teatrul National,

    Premiera

    T i t a n i c v a l sde Tudor Muşatescu

    Sîmbătă, 7 martie, Teatrul Naţional din Ciuj- Napoca prezintă, la ora 19, premiera spectacolului cu piesa Titanic vals de Tudor Muşatescu. Vă reţinem atenţia, în avanpremieră, cu amănuntul că spectacolul va fi reluat în luna martie în zilele de 10, 12 şi 31 ale acesteia.

    COM CERTELE FILARMOMICUMîine seară, la ora 19, în Sala riiare a Casei

    Universitarilor, Filarmonica de Stat “Transilvania” invită publicul la un'concert susţinut de Orchestra simfonică dirijată de Camil Marinescu. Solist: cunoscutul violoncelist Răzvan Suma. în programul concertului: G. Enescu - Două intermezzi op. 12; J. Haydn - Concertul în do major pentru violoncel şi orchestră; R. Schumann - Simfonia a 3-a în mi bemol major op. 97, “Renana”. (Abonament 18).

    I n v i t a ţ i e l a o p e r ă

    Opera Română din Ciuj-Napoca prezintă mîine, 6 martie a.c., la ora 18,30,-spectacolul cu opera PAIAŢE de Ruggero Leoncavallo. în distribuţie: Valeriu Turcu - Canio, conducătorul unei trupe de comedianţi, Rodica Balteş - Nedda, soţia lui, Mircea Moisa - Tonio, comediant, Ştefan Popescu - Beppo, comediant, Fulop Martin - Silvio şi Prolog. Spectacolul va fi dirijat de maestrul Gheorghe Victor Dumănescu; regia - Rodica Popescu Moisa, scenografia - Andrei Şchiopu; maestru de cor - Tiberiu Popa.

    Spectacolele romanţe şi poezie

    “O m a m ă , d u lc e m a rn ă ”Sîmbătă, 7 martie a.c., la ora 18, Casa

    Municipală de Cultură din Ciuj-Napoca prezintă, sub egida Consiliului local al municipiului, spectacolul de romanţe şi poezie intitulat “O mamă, dulce mamă”, la care şi-au anunţat participarea soliştii: Ana Oros, Maria Ghircoiaşu, Florica Hristu, Ion Tordai, Mircea Moisa, Mircea Dascălu şi actorii: Maria Munteanu, Adriana Băiiescu, Dorin Andone şi Florin Piersic. Regia şi muzica sînt semnate de Mircea Dascălu; prezintă Dumitru Buzoianu. în pauza spectacolului va avea loc ceremonia decernării titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Ciuj-Napoca actorului Florin Piersic.

    Premii UNITER pentru clujeniDeşi cunoscute la această oră, ne face plăcere să

    anunţăm premiile care, oferite în cadrul Galei UNITER, au adus puţină (cc-i drept) bucurie şi pe uliţa noastră, a clujenilor adică: Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost acordat piesei Doi gemeni veneţieni dc Carlo Goldoni, montată de Vlad Mugur la Teatrul Maghiar de Stat din Ciuj- Napoca; Premiul pentru întreaga activitate a fost acordat scenografului clujean T. Th. Ciupe (nominalizarea domniei sale a fost anunţată dc noi în urmă cu aproape o lună!); Premiul pentru cel mai bun regizor a revenit lui Tompa Gabor pentru spectacolul Hamlet de W. Shakcspeare, montat pe scena Teatrului Naţional din Craiova.

    Rubrică realizată d e M. BOCU

    i i

    : \

    La Teatrul de Stat din Turda:

    Rea nl, teatrul turdean a prezentat premiera piesei Intr-un pure pe o bancă dc.ilcxundr GhJtnan, autor dramatic deştul dc mult jiu a! pt scenele noastre, piesa la care nc referim tunaşi ind. din 19*3 încoace, montări Ia teatre din Bucureşti, Braila. Oradea. Giurgiu. Ctuj-Xapoc.a, Braşov si Petroşani.

    , Aşadar, într-un parc (cît se poate de sovietic, de cultură şi odihnă, cum se mai numesc ele şi astăzi!), pe o bancă, în acordurile unui marş mobilizator de fanfară, acţiunea se înfiripă spre a evolua în crescendo, nu fară unele accente hilare, frizînd chiar absurdul. Dialogul dintre Ea şi El are limite, într-o coeziune instabilă şi iluzorie, cu toate acestea familiară, aproape prozaică (El: Uite, de pildă, fosta mea soţie • căreia îi spuneam “HOLERA” - îmi cerea întotdeauna să stau la dreapta. Dumneavoastră cum preferaţi?... Atunci o să mă aşez la stîuga, pentru că între noi totul o să fie invers decît cu ea”...). Aparent simplistă (textul în sine e, din punctul de vedere al scriiturii, suficient dc sărăcuţ), piesa pune probleme actorilor, mai ales că jocul în doi reclamă din partea acestora impecabila stăpînire amijloacelor de expresie,

    de Alexandr GheImaniabilitatea de a-1 capta pe spectator într-o asemenea măsură îneît scăderile tensionale să devină imperceptibile. Protagoniştii - Ea... Rodica Lăpuşte şi El... Radu Botar - şi-au susţinut partiturile cu

    uşoară reţinere, deşi şansa improvizaţiei; spaţiul larg . şi c l e m e n t e l e scenografice le-ar fi permis o desfăşurare mai dezinvoltă. Vizibil mai generos dramatic, textul lui. Radu Botar - flux de cuvinte, de imagini şi reacţii instantanee, de replici şi gesturi împinse pînă la violentă, de izbucniri afective fragmentare şi evazive oferă actorului posibilitatea unei prestaţii ce poate cîştigă în credibilitate. Atenuarea unor atitudini excesiv teatralizate poate ii un cîştig şi pentru jocul actriţei Rodica Lăpuşte. ,

    Fireşte, puse cap la cap toate cele de mai sus, piesa e istoria unor oameni singuri, e farsa pe care viaţa le-o joacă in fiecare clipă şi din constrângerile căreia nu se pot elibera. Cheia pe care Ea i-o dă în final, fără a omite stFi spună, cvasi-protector,"Al grijă dc tine’V o chiar portiţa unei posibile evadări. Posibile dar nu obligatorii. Turdenii fac un spectacol bun in regia şi scenografia Iul Mircea Cosma, la reuşita căruia şi-a pus semnătura şi Marius Dordai, autor al regiei tehnice şi ilustraţiei muzicale.

    Michaefa BOCU Foto: I, PETCU

    a medieLa medic mergi ca la oracol...Ieşind dc-acolo poţi sâ speri Câ nu mai ai nici un obstacol Spre luinea (ară dc dureri.

    George Corbu - Bucureşti

    Riscul vieţiiDc vrei în viată, uneori,O aventură cît mai rară.Tot caulînd privighetori,Se-ntîmplâ sâ gâsesti o cioară! Corneliu Costachescu - Bucureşti

    Femeia fatalăAre cap dc păpuşică,Trup dc fildeş, sini bogaţi - Şi trăieşte singurică..,Cu-o mulţime dc bărbaţi!

    Nicolae Ghiţescu - Bucureşti

    Unui pescar pasionatŞi-a neglijat mereu soţia,Fiindcă balta îl răpeşte ' ^Dar a venit şi bucuria Să prindă-tt casa lui... un "peşte”.

    Naum Smarandache - Sibiu.

    Concurs de prezentatori la T.V. Fabulă electoralăToti acei cc concurează Musai sâ cunoască bine Una-douâ limbi străine - Că româna nu contează!

    Elis Râpcanu - Bucureşti

    DidacticăVc/i, corupţia arată Ca o pară răsturnată:Jos e mici si sfioasă.Sus... c groasă!

    Viorel Martin - Bucureşti

    Soţia unui şofer durLa serviciu esti un leu Fel dc fd dc bănuieli;Dar în pal. iubitul meu.Simt că ai niştc-ndoicii.

    Vasile Plăcinta - Galaţi

    Cînd Lupul Moralist spunea la Lume Că nu va mai mînca dccît legume, Naiva lume animală îl credea Pc fericitul carc sc hrănea cu ea...

    Paul Dumitrescu - Galaţi

    Tot unei frumoasePrinde sîngele să-mi fiarbă,Cînd mă uit la dumneavoastră;Dc-aş avea, ca alţii barbă vCred c-ar deveni... albastră! Alexandru Clenctu - Bucureşti

    Dilemă la ziOri că nu pot înţelege,Ori ceva subtil îmi scapă, - Unii strigă că n-au Rege Dar mai mulţi zic că n-au...

    Ion Groşur-

    Selectate de Silvia POPESCU)

  • ;î(V) joi, 5 martie 1 9 9 8 POLITICĂ ADEVARUL d e Cilii

    Scenarii pesimiste privind viitorul ţării• Este posibilă o "autonomie economică" in Transilvania •. Prim-vicepreşedintele

    Alianţei pentru România, Mircea Coşea, a susţinut, marţi, la un seminar organizat de Fundaţia “Un viitor pentru România” (FUVR), că potrivit unui “scenariu pesimist”, actualul guvem ar putea recurge, la mijlocul acestui an, Ia îngheţarea preţurilor şi salariilor, precum şi la o “reformă monetară de tip clasic”.

    Anterior, Vladimir Paşti, membru al FUVR, a apreciat că un alt scenariu posibil ar fi ca în anul 1998 numărul şomerilor să crească cu jumătate de milion, produsul intem brut să scadă - conform unor estimări realizate de FMI - cu 3 sau 5%, iar guvernul să fie nevoit să descopere noi taxe şi impozite pentru a acoperi “găurile din buget”.

    Majoritatea celor prezenţi la seminar au fost de acord cu afirmaţia preşedintelui FUVR, Vasile Sccârcş, carc a susţinut câ singura “soluţie” pentru “a da drumul” la un proces de modernizare a României ar fi un guvem de tehnicieni sau “tchnico-politic”, avînd un prim-ministru puternic, capabil să negocieze un program pentru carc să obţină o susţinere politică.

    Vasile Secăreş a apreciat, Ia fel ca şi fostul consilier prezidenţial Comei Codiţă, că în România se confruntă, în prezent, o forţă conservatoare, care se sprijină pe capitalul străin,- şi o forţă liberală, “bazată” pe capitalul autohton. Secăreş a spus că doar “capitalul naţional” poate constitui un “instrument” pentru a moderniza România. Mircea Coşea a mai spus câ, deşi nu are o soluţie, se “întreabă” dacă nu s-ar putea

    reveni la “metode protecţioniste” care să protejeze inclusiv capitalul autohton. Coşea a susţinut că trebuie definit “interesul naţional”, întrucît România a “rămas singură” în procesul de globalizare. El a spus că există în prezent un “proces de centrifugare” care ar putea duce, în timp, la o “autonomie economică’ în Transilvania, unde “toată lumea face piaţa” în Ungaria.

    Pentru a-si da votul favorabil bugetului de stat.

    Parlamentarii PUNR pun condiţii dure Guvernului si coaliţiei

    Parlamentarii PUNR pun condiţii înainte să voteze bugctu| dc stat pc 1998. între acestea sc găseşte înlocuirea Guvernului cu o altă echipă “carc sâ aibă capacitatea şi curajul dc a realiza reforme structurale reale în România”. Prin intermediul unuicomunicat de presă, Valeriu Tabără solicită “coaliţiei CDR- USD-UDMR” să îşi asume “în mod obligatoriu

    răspunderea politică necesară pentru criza economică şi socială generală înregistrată în anul 1997 şi pentru gestionarea deficitară a economiei naţionale în acest interval de timp”. PUNR apreciază că în condiţiile dezastrului economic în care se află România, “este absolut obligatorie renegocierea acordurilor încheiate cu FMI şi cu celelalte organisme

    financiare internaţionale”, “între altele, se impune majorarea deficitului bugetar la 5-6 la sută din PIB şi reconsiderarea programelor̂ ASAL şi FESAL, destinate restructurării agriculturii şi industriei româneşti, întrucît acestea; au fost deliberat concepute pentru a pune în stare de faliment economia românească” - se precizează în comunicat

    F unar spune că Tabără votează cu Guvernul pentru a cîştiga partidu l în instan ţă

    Gheorghe Funar afirmă câ aripa Tabără din PUNR face jocul Guvernului în schimbul promisiunii că vă avea cîştig dc cauză în procesul care opune cele două fracţiuni ale partidului.

    “Pentru a obţine o hotărire judecătorească netemeinică şi nclegală îndreptată împotriva PUNR, adepţii aripii Tabără din PUNR au trecut, pe faţă,

    din opoziţie în tabăra puterii, alături de UDMR... După ce au făcut 'jocul puterii împotriva sindicatului “Sanitas”, s-a ajuns ca deputatul Gh. Secară să declare câ parlamentarii PUNR vor vota alături de UDMR şi CDR pentru bugetul de maximă austeritate însuşit, Ia poruncă străină, de Guvernul Ciorbea”, se arată

    într-un comunicat semnat de Funar în calitate de preşedinte ai PUNR.

    Funar crede că “adepţii lui Gavra, Tabără şi Secară din PUNR s-au apropiat de finalul acţiunilor lor îndreptate împotriva PUNR” şi solicită filialelor din care fac parte parlamentarii care susţin guvernul să Ie aplice “cele mai grave sancţiuni ’. (C.C.)

    PUNR Tabără acuză Guvernul pentru scumpirea caiburanjllurîntr-un comunicat semnat

    de Valeriu Tabără, în calitate de preşedinte al PUNR, se arată: luînd cunoştinţă de- hotărîrea Guvernului României privind majorarea accizelor la benzină şi motorină facem următoarea declaraţie politică:

    1 . PUNR apreciază câ această măsură este deopotrivă imorală şi lipsită de orice suport economic în condiţiile în care ̂ nivelul de trai al

    populaţiei a scăzut dramatic în ultimul an. De aceea, această măsură este inacceptabilă ca alternativă pentru diminuarea deficitului bugetar al ţării în acest an.

    2. PUNR respinge orice măsură de creştere a fiscalităţii care afectează negativ nivelul de trai al populaţiei. în consecinţă, majorareaimpozitelor şi taxelor,reprezintă o povarăinsuportabilă pentru populaţia

    României. Singura alternativă reală pentru crearea de noi surse de finanţare a Bugetului de stat o reprezintă restructurarea şi reducerea drastică a personalului guvernamental şi a celui din administraţia publică centrală şi locală. De asemenea, într-o perspectivă imediată se impune modificarea structurilor guvernamentale prin reducerea numărului de ministere. ,

    Preşedintele Consiliului Judeţean şi prefectul se întîlnesc pentru a dezbate

    chestiunea plăcuţelor bilingveChestiunea indicatoarelor

    bilingve, amplasate în diferite localităţi ale judeţului Cluj, ar putea fi tranşată în favoarea contestatarilor chiar în această sâptămînâ. Instalate în baza Ordonanţei numărul 22 şi în baza unei Adrese a ministrului Gyorgy Tokay, plăcuţele au provocat tensiuni mai mult la nivelul administraţiei judeţene, ■ decît la nivelul populaţiei. .

    în aceste zile, preşedintele Consiliului Judeţean şi prefectul se vor întîlni pentru a discuta această chestiune.

    V.R. Constantinescu speră să îl convingă pe Alexandru Fărcaş că instalarea plăcuţelor bilingve reprezintă o acţiune ce nu se situează în limitele legalităţii. în sprijinul său, Constantinescu va utiliza datele cuprinse într-un raport. al Direcţiei judeţene de drumuri. Acelaşi raport a ajuns, în urmă cu puţine zile, şi pe masa prefectului, astfel îneît V.R. Constantinescu îşi exprimă încrederea că nu va întîmpina dificultăţi în demersul său. Dacă prefectul

    se va dovedi de neînduplecat, preşedintele Consiliului Judeţean va pregăti, la rîndul său, un raport pe care îl va înainta Guvernului. Pînâ'una alta, însă, primarii comunelor unde s-a permis amplasarea indicatoarelor bilingve au fost avertizaţi de Corpul de control al Consiliului Judeţean. V.R Constantinescu spune, că dacă vor continua sâ ocolească legea, primarii respectivi vor trebui să suporte consecinţe mult mai grave.

    (D.B.)

    P a r t i d u l S o c i a l i s t c e r e U D M R s ă e v i t e p r o v o c ă r i l e

    Partidul Socialist este solidar cu protestul exprimat de către Congresul Naţional al Românilor din SUA şi de Asociaţia Românilor din Florida de Sud împotriva unor preconizate noi încercări de atentat la memoria însîngerată a poporului român din Transilvania, din partea UDMR şi a altor organizaţii ale minorităţii maghiare din România, se arată într-un,

    comunicat al Partidului Socialist. “Cerem UDMR să evite provocarea unor stări de animozitate prin ridicarea în Şimleul Silvaniei a unui monument în cinstea generalului Bem care a condus în 1848 luptele împotriva românilor, favorizînd uciderea a peste 40.000 de civili români, precum şi instalarea unei plăci comemorative în onoarea fostului primar al

    municipiului DEJ în perioada comunistă, Daday Lorand. De asemenea, cerem autorităţilor locale, dar şi factorilor naţionali de decizie, în special Parlamentului şi instituţiei prezidenţiale să monitorizeze cu vigilenţă astfel de gesturi şi acte publice care pot prăbuşi punţile de apropiere între români şi minoritatea maghiară”.

    Se cere reform area Executivului şi Legislativului

    Partidul Socialist consideră că inadvertenţele sistemului parlamentar pot fi rezolvate prin trecerea la o structură unicamerală. Socialiştii optează, de asemenea, pentru reducerea ministerelor la maximum 10, iar conducerea acestora să fie transferată către miniştri care să reprezinte funcţii politice “şi către un singur secretar general, care să fie un funcţionar de carieră, neangajat politic şi inamovibil”. Liderii PS apreciază că reforma Executivului trebuie

    completată prin stabilirea, prin lege, a numărului maxim de posturi şi de funcţii pentru fiecare minister în parte”. “Guvernul Ciorbea a reuşit o performanţă demnă de invidiat chiar şi de foştii conducători comunişti. Numărul salariaţilor din administraţia publică centrală şi locală s-a amplificat îngrijorător, îneît, practic, aparatul birocratic a crescut în 1997 dc 2,4 ori faţă de 1989” - se arată într-un comunicat primit din partea filialei clujene a Partidului Socialist.

    Lansarea cărţii “Legionarii noştri"Liga Română de Misiune Creştină şi Fundaţia Culturală;

    Sarmizegetusa vă invită vineri, 6 martie, între orele 14 şi 16, în sala de şedinţe din Piaţa Unirii nr. 1 la lansarea cărţii domnului Ion Coja, intitulată “Legionarii noştri”, publicată la editura Kogaion. Domnia sa, cu această ocazie, va susţine o conferinţă despre pericolul antiromânismului din România de azi.

    Liga Română de Misiune Creştină Fundaţia Culturală Sarmizegetusa

    De ziua lui, lliescu are nostalgia

    perioadei VăcăroiuPreşedintele PDSR, los

    lliescu, a criticat, de ziua Iui de naştere, actuala putere, acuzînd-o că “vrea sâ introducă metode nedemocratice şi să domine prin forţă”.

    lliescu crede că în ultimul an economia naţională s-a deteriorat fără precedent din Cauza “nepriceperii şi promovării altor interese decît cele ale poporului”. “Timp de patru ani, pe vremea lui Văcăroiu, începusem cu hărnicie şi perseverenţă să reclădim ceva”, a spus lliescu.

    “Cei care se află la putere vor să aducă ceea ce a fost în perioada antebelică - perioadă nu tocmai fericită”, a afirmat el.

    Ion lliescu a arătat că i s-a reproşat lipsa de duritate, dar în opinia sa “această slăbiciune reprezintă o tărie de caracter, cu rol de paratrăsnet în societate”.

    1 3 9 d e a n i d e l a î n f i i n ţ a r e a

    P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l R o m â n

    Fundaţia “Ardealul de Nord” şi PUNR filiala Cluj, organizează în data de 6 martie de la ora 15, în Sala de Sticlă a Primăriei municipiului CIuj-Napoca, simpozionul “Partidul Naţional Român din Transilvania la 139 de ani de la înfiinţare”. Vor susţine comunicări cercet. pr. Gelu Neamţu, prof. Ioan Câmpeanu, dep. prof. Vasile Matei şi prof. dr. Adrian Moţiu.

    Conferinţă judeţeană la “Vatra Românească”Uniunea “Vatra Românească” organizează conferinţa

    judeţeană sîmbătă 7 martie a.c., orele 9,00 şi Simpozionul cu tematica “Educaţie şi patriotism” în aceeaşi zi la ora 11,00, în sala festivă a vechii Primării, B-dul Eroilor nr. 2.

    Comitetul Director

    Sim pozionO r g a n i z a { i a

    Muncitorească a PNŢCD Cluj anunţă câ în 7 şi 8 martie 1998 va avea Ioc Ia Cluj un simpozion organizat de IRCDC şi EZA, în colaborare cu Organizaţia Muncitorească Centrală a PNŢCD, avînd ca teme: 1. Structuri politice şi sindicale în procesul democratizării României; 2 ,0 democraţie funcţională are nevoie departide creştin-dcmocrate.

    Acest simpozion va avea loc în Sala mare a Prefectura judeţului Cluj, începînd cuorele 10. „llTm

    Biroul OMPNŢCD

  • A D E V A R U L n t w n f M S*f*rA~rg~ C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e ri 8-16;'s îm b â tă 9 -14 ; teVEax l9 -7 3 - 0 4 rs U B R E D A C Ţ I ^ T U R D A : • j C m a r t ie 1 9 9 8 f 7C y l m J Ş j î » ^ l / l u n i - v i n e r i S -I6 ; (cl/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8-16; t d / f a i 21-60-75. * ^ v .

    COMPANIE STRĂINĂ DEDISTRIBUŢIE DE PRODUSE DE LARG CONSUM

    a n g a j e a z ă p e n t m C L U J :

    SALES SUPERVISORCerinţe: studii universitare, experienţă relevantă în vânzări, aptitudini manageriale.

    w AGENţl COMERCIALICerinţe: vârsta 22-32 ani, stagiul militar satisfăcut, carnet de conducere, studii superioare, experienţă în vânzări.Se oferă posibilitatea obţinerii unor venituri substanţiale în funcţie de performanţă, training, maşină de serviciu.

    D a c ă s u n te ţ i o p e r s o a n ă d in a m ic ă , a m b i ţ io a s ă c u b u n e a p t i tu d in i d e t i c o m u n ic a r e tr im ite ţ i a c u m u n CV ş i o f o to g r a f i e r e c e n tă l a CP 12-OP5,

    Bucureşti. Termen lim ita 16.03.1998

    C o n s i l i u l l o c a l a l c o m u n e i C î ţ c ă uîn conformitate cu prevederile Ordonanţei de

    Guvem nr.l2/1993 anunţă achiziţia prin cerere de ofertă de preţ a

    serviciului de consultanţă şi asistenţă tehnică,-pentru realizarea obiectivului de investiţii ■- -

    - alimentare cu apă a localităţii Cîţcău, judeţul Cluj, |

    în data dc 19.03.1998. . §' Pot prezenta oferte agenţi economici cu personal

    angajat permanent cu carte de muncă, atestat de cătreI.S.C.U.L.P.U. A.T. şi autorizat (de către Apă-Canâl) sau persoane fizice în aceleaşi condiţii, cu experienţă în domeniu.

    Termenul limită de depunere a ofertelor la sediul Consiliului local este dată de 19.03.1998, ora 10.

    Caietele de sarcini şi informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul Primăriei.

    SOCOM "MUNCA” HuedinPiaţa Republicii nr.42-48

    anunţă LJCrTATTE PUBLICĂ pentru ziua de 18 m artie 1998, ora 10, la

    sediul societăţii pentru vînzarea unui activ:• SPAŢIU CO M ERCIAL situat în Huedin,

    strada Vlădeasa nr.4/B, zonă centrală în suprafaţă totală de 282 mp. compus din 5 spaţii comerciale, 3 depozite, 3 grupuri sociale cu două duşuri, cu posibilitate de separare pentru trei cumpărători.

    - preţul de strigare este de 2.000.000 lei/mp. Garanţia de participare este în valoarea d e l 0%

    din preţul de pornire a licitaţiei. Plata se va face înnumerar.

    Informaţii suplimentare la sediul societăţii din Huedin, strada Republicii nr.42-48,

    telefon 064/251776.(60(176)

    SC FELEACUL SACiuj-Napoca

    Str.Gral VasileMileanr. 12, telefon 198571 avînd ca obiect de activitate producerea

    şi comercializarea produselor zaharoase , -o rg a n iz e a z ă C O N C U R S

    în d a ta d e 23 m artie 1998, o ra 11, 1pentru angajarea unui i

    E C O N O M I S Tî n c a d r u l b i r o u l u i S t r a t e g i i , M a r k e t i n g ,

    D e s f a c e r e , P r e ţ u r iCondiţii: • absolvent ai Facultăţii de Ştiinţe

    Economice, specialitatea Marketing • vîrsta maximă 35 ani

    Cererea, curriculum vitae şi actul de studii se vor depune ia biroul Personal, pînă la

    data de 18 m artie 1998.

    SC COMINEX NEMETALIFERE SA Cluj

    anunţă• CONCURS în data de 19.03.1998, ora 9 pentru ocuparea următoarelor posturi: §

    Ol♦ d irector tehnic p roducţie 1

    - vechime minimă 8 ani în specialitate♦ inginer mecanic

    compartimentul mecano-energetic : ♦ economist

    compartimentul aprovizionare♦ economist pentru biroul contabilitate♦ inginer m inier direcţiă tehnică

    • L IC ITA ŢIE spatii pentru birouri în fiecare zi de luni ora 10, pînă la adjudecare.

    Relaţii la telefon 134288/102, 196.

    s c ARPIS COMIMPEX s r lE N i G R O S

    produse alim entareANGAJEAZA -

    agent «Ie vînzăriCondiţii: - experienţă în vînzări

    - maşină proprie Inform aţii: s tr .D unării nr.22

    — orele 8-15.Aduceţi cu d-voastră un C. V.

    sc CARPIBIEZ S A CLUJvinde la LICITAŢIE PU BU CA

    - de către executorul judecătoresc de pe lîngă Tribunalul Cluj la data de 24.03.1998 ora 14.

    -ÎN G R Ă ŞĂ T O R IA «B O V IN E -O V IN E G H ER LA |

    -p r e ţ de strigare - 3 .200 .000 .000 lei. Pentru inform aţii suplimentare la sediul -

    SC ”C A R P IM E Z ” SA C luj - Piaţa A bator n r .l , telefon 432535

    sau la T rib u n a lu l C lu j - camera 10.

    F.R.E. CLUJîn conformitate cu LEGEA 137/1995, anunţă

    începerea dem ersurilor pen tru obţinerea acordului de mediu la următoarele lucrări:

    1. S ta ţia 110 kV A ghireş şi CD EE Aghireş. 3 Alimentare cu apă şi grup sanitar i 2. S ta ţia 110 kV Ju cu - Branşament apă la

    reţeaua localităţii Jucu de Jos3. S ta ţia 110 kV B ăişoara - Branşament apă

    la reţeaua E.M. Iara Eventualele sugestii se depun la sediul A.P.M .

    Cluj, Calea D orobanţilor nr.99.

    CONVOCATOR ^Se convoacă _Adunarea Generală a Acţionarilor

    a SC STIC LA T U R D A S Apentru data dc 18 m a rtie 1998, ora 14, la

    sediul societăţii din str. Fabricii 71, cu următoarea ord ine de zi: C

    1. Schimbarea structurii acţionarilor; |2. Diverse. B Inform aţii su p lim e n ta r e la t e le fo n 0 6 4 / 315592 sa u 0 6 4 / 4 3 2 1 1 9 .

    In baza art. 117 d in Le g e a n r. 31/1990 si a actului constitutiv al so cietarii, C onsiliul de administraţie al S . C . C E R C O N A R I E Ş U L S . A . , C im p ia T u r z i i convoaca

    A D U N A R E A G E N E R A L A O R D I N A R A S I E X T R A O R D I N A R A

    a acţionarilor societarii in data de 25 .03. 1998, ora 0 9 , la Casa de cultura d in C im p ia T u i z i i , cu sediul in Piaţa M ih a i V ite azu l n r 8 , pentru tori acţionarii inregistrati in Registru l acţionarilor la sfirsitul z ile i de 13.03 . 1998. , .

    A O rdinea de z i a adunarii generale ordinare este u rm a to a re a :1. Raportul de gestiune al consiliului de a dm in is traţie .2 . Raportul c e n zo rilo r. * §3 . Prezentarea b ilanţului contabil si repartizarea p r o fitu lu i.4 . Aprobarea bugetului de ven itu ri si cheltuieli si a program ului de activitate pe ntru 1998. .

    B . Adunarea generala extraordinara se v a desfăşura m continuarea a d u n a rii generale o rd in a re , cuurmatoarea ordine de z i :

    ■ ' ■ • - X ' "

    1. D iv iza re a a c ţiu n ilo r, de la 25.000 lei/actiune valoare n o m in a la la 1.000 lei/actiune.2 . M ajorarea capitalului social p rin em isiune de n o i a c ţiu n i. r :3 . Schimbarea em blemei societarii.

    T o t i acţionarii inregistrati in Registru l acţionarilor d in data pre lu ă rii l u i , v o r putea consulta sau procura contra c o s i, documentele si materialele in fo r m a tiv e , referitoaţe la problem ele incluse pe ordinea de z i , de la sediul S .C . C E R C O N A R I E Ş U L S A , strada Ialom itei n


Realitati interzise - Ana Ardeleanu › userdocspdf › 1193 › Realitati interzise - Ana Ardeleanu.pdf(AFICAaA\."*"'o Ana Ardeleanu Editura NEUMA Strada Liberti,ri, nr 188 Apahida

Realitati interzise - Ana Ardeleanu › userdocspdf › 1193 › Realitati interzise - Ana Ardeleanu.pdf(AFICAaA\."*"'o Ana Ardeleanu Editura NEUMA Strada Liberti,ri, nr 188 Apahida

Rugaciunea lui Iisus pentru incepatori · bioenergie, parapsihologie, paranormal, spiritism, hipnotism, satanism etc. — secte care n-au nici o leg\tur\ cu cre[tinismul au-tentic,

Rugaciunea lui Iisus pentru incepatori · bioenergie, parapsihologie, paranormal, spiritism, hipnotism, satanism etc. — secte care n-au nici o leg\tur\ cu cre[tinismul au-tentic,

15 Locuri de Pe Planeta Care Le Sunt Interzise Oamenilor

15 Locuri de Pe Planeta Care Le Sunt Interzise Oamenilor

SCD Lista Alimente Permise Interzise

SCD Lista Alimente Permise Interzise

SECRETELE INTERZISE ALE PĂMÂNTULUI

SECRETELE INTERZISE ALE PĂMÂNTULUI

Problema culte-secte” în atenţia Securităţii din Bihor ...cnsas.ro/documente/judete/Bihor/2.4.pdf · 29 octombrie 1962 Declaraţiedată de M. I., membru al cultului Creştin

Problema culte-secte” în atenţia Securităţii din Bihor ...cnsas.ro/documente/judete/Bihor/2.4.pdf · 29 octombrie 1962 Declaraţiedată de M. I., membru al cultului Creştin

Dorin[e interzise - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/756/Dorinte interzise - Marina Anderson.pdf · Harriet s-a agezat pe bancheta din spate a limuzinei, cu picioarele incrucisate,

Dorin[e interzise - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/756/Dorinte interzise - Marina Anderson.pdf · Harriet s-a agezat pe bancheta din spate a limuzinei, cu picioarele incrucisate,

-NIVEL GIMNAZIAL- - henricoandacraiova.ro · Gestionarea timpului liber. Dependența de gadgeturi; Consumul de alcool, tutun și substanțe interzise. Prevenție și combatere. Având

-NIVEL GIMNAZIAL- - henricoandacraiova.ro · Gestionarea timpului liber. Dependența de gadgeturi; Consumul de alcool, tutun și substanțe interzise. Prevenție și combatere. Având

Problema „CULTE SECTE” - CNSAS · 2016-10-11 · § tin dupä evanghelie), cultul Lozaic, cultul musulman, cultul de rit vechi ( cultul armeano—gre€orian.— De asea,enea,

Problema „CULTE SECTE” - CNSAS · 2016-10-11 · § tin dupä evanghelie), cultul Lozaic, cultul musulman, cultul de rit vechi ( cultul armeano—gre€orian.— De asea,enea,

Steven M Greer-Adevarul Ascuns-Informatii Interzise

Steven M Greer-Adevarul Ascuns-Informatii Interzise

Vanessa Kelly - Farmecul Unei Relatii Interzise

Vanessa Kelly - Farmecul Unei Relatii Interzise

Sapte secte

Sapte secte

Dorin[e interzise interzise - Marina Anderson.pdf · de a incepe filmirile la Secrete intunecate gi totul se sfrrqise cu sftrA-marea cisniciei acesteia qi cu incheierea carierei sale

Dorin[e interzise interzise - Marina Anderson.pdf · de a incepe filmirile la Secrete intunecate gi totul se sfrrqise cu sftrA-marea cisniciei acesteia qi cu incheierea carierei sale

137644023 placeri-interzise-deanna-lee

137644023 placeri-interzise-deanna-lee

Fructele Minune 20 Mai Puternice Decat Vitamina c e Mancam Prune Cui Interzise Cele Uscate

Fructele Minune 20 Mai Puternice Decat Vitamina c e Mancam Prune Cui Interzise Cele Uscate

Jurnalul Unei Iubiri Interzise

Jurnalul Unei Iubiri Interzise

Satanism.ro-traian Tandin Secte Criminale

Satanism.ro-traian Tandin Secte Criminale

Steven Greer Adevarul Ascuns Informatii Interzise

Steven Greer Adevarul Ascuns Informatii Interzise

Informare si sensibilizare in problematica consumului de substante interzise

Informare si sensibilizare in problematica consumului de substante interzise

Deanna Lee - Plăceri Interzise

Deanna Lee - Plăceri Interzise