f t p a g i n a l l ^

iOpţicrii

N u m a i A ndrei M arga ar p u tea să candideze

împotriva lu i Radu Vasile la preşedinţia P N ŢC D

Fotbaliştii lui “ U dorm pe la..i prieteni

Generalii sîrb i nu preconizează o lovitură de stat îm potriva Iui Miloşevici, deoarece ei înşişi sînt v izaţi de TPI de la Haga

ANUL IX NR. 2649 ISSN 1220-3203( http://w w w . dntcj. ro /adevan d

Cu temele nefăcute!MARIA SANGEORZAN

A ntors de la Sarajevo, preşedintele Emil Constantinescu

I ne-a liniştit. Din declaraţiile post-summit am priceput că România va beneficia nu doar de o bătaie amicală pe umăr, ci şi de mult râvniţii bani. Mingea, cică, ar fi acum

în terenul nostru. Pentru a marca este nevoie să intrăm într-o competiţie a programelor, care asigură accesul la resurşe. Programele sînt calea exclusivă de a accede Ia puşculiţa cu banii Occidentului. • .

La Sarajevo, europenii s-au aliat americanilor în ceea ce priveşte poziţia faţă de (schimbarea lui) Miloşevici..Economic, europenii au marcat un punct prin acceptarea ideii că. însăşi Iugoslavia trebuie sâ participe la refacerea Sud-Estului european. După ce statele vecine Iugoslaviei au pierdut sute de milioane de dolari, se conturează speranţa ca Uniunea Europeană şi Banca Mondială sâ sprijine oropsita regiune, mai curînd o victimă a intereselor altora, decît a propriilor gafe.

Toate bune şi frumoase, dar pînă la bani se pare câ ne va mînca birocraţia. Oricum, Fondul Monetar Internaţional, care lucrează doar cu guverne, nu cu programe, are angajamentul cel mai mic, greul căzînd pe U.E. şi pc B.M.

Cum sprijinul nu va fi unul general, ci pe programe concrete, probabil câ va fi declanşată competiţia dintre ţările limitrofe zonei conflictului. Cu această ocazie, susţin occidentalii, va fi validată (sau nu) capacitatea zonei de Sud-Est de a coopera, eventual de a se integra.

Mai pe şleau spus, ca să vină bani în regiune ar trebui ca ţările să-şi facă foarte bine temele. Or, în această privinţă, nici România, nici Bulgaria, nici Albania, nici altele nu sînt virtuoase.

Pentru preşedintele Constantinescu o fi' fost satisfăcător summit-ul de la Sarajevo, dar pentru economia românească nu se . întrezăresc mari speranţe. întreprinzătorii români sînt provocaţi sâ ridice mingea din teren şi să facă scor în competiţia cu vecinii, . Pînă una alta, certe sînt.pagubele pecare le resimţim în mai

mare sau mai mică măsură. Altfel, ar ridica românii mingi cu lopata,-dar nu le prea dă mîna s-o facă. Din experienţa altor ajutoare masive primite din Occident rezultă câ cel care dă îşi alege bine beneficiarul. Regula este că, atunci cînd se „eliberează” o sumă de bani, este ştiut clientul care îi încasează ori gestionează, aplicînd principiul: Cu o mînă dau şi cu două iau! .. ' ; , V . r, Cît priveşte viteza românilor de a-şi!face temele, n-avem temei sâ fim optimişti. Nu ne-am făcut riguroasele teme de casă cerute de F.M.I. şi Banca Mondială Iar noi ne-am obişnuit să ne entuziasmăm la fiecare început de drum, cum a făcut preşedintele după Sarajevo, şi şă ne lamentăm pe urmă. (Pentru că, să nu uităm,,cu cîtva timp în urmă, Emil Constantinescu critica vîrtos Occidentul pentru abandonarea României),

Epoca post-Sarajevo, în teorie, sună bine. în fapt, este puţin probabil ca noua conjunctură Sud-europeanâ să se ridice la nivelul aşteptărilor.

• I ti:J tallsl i Yîu t ;V " faLucrările de demolare de pe str. Eroilor t . L K tT l : . i r 1 >1 l \ * >. li'.lW ^îw vâ.i-ă

nr. 24-26 au loc fără avizul Comisiei Zonale r - ' L. ' i_, ^a Monumentelor, Ansamblurilor şi Sitarilor \ * iIstonce, a declarat Viorel Lazar,. inspector V \ \tşef la Inspectoratul Judeţean de Stat pentru ~ ~ iL . . . . , - 4 V |Construcţii. Contactat telefonic, Viorel Lazăr - : E , .. / • - T * . ‘ ,"**wafirmă că auTost rezolvate neregulile dintre i . - 14 E - 1 ' A rPrimărie şi IJCLPUAT, cum ar fi lipsurile în $& % ??? f ■. jproiect şi neefectuarea expertizei tehnice. — --CZMASI va trebui să ceară la Prefectură şantierul de demolare se poate vedea câ construirea Bisericii va fi nevoie dc un nouatacarea autorizaţiei de demolare în instanţa lucrările se efectuează .pe baza autorizaţiei set dc acte dc urbanism, printre care şide contencios administrativ. emise în data de 5 iulie de către Liviu Maccat proiectul dc construcţie, pentru care

Demolarea va continua, aşadar, pînă la directorul din Primărie amendat dc IJCPUAT Protopopiatul va demara în curînd concursulsoluţionarea în instanţă a chestiunii. La pentru eliberare ilegală de autorizaţie. Pentru dc idei. A. M., A. R.

După ce a apreciat strălucirea soarelui de la Cluj,

M in is t r u l u n g a r d e E x t e r n e

î i d ă n o t e m a r i c o n s u l u l u iC-l IS j | T j ' j român de la Szeged este foarte

bine",- a a p re c ia t -ş e fu l diplomaţiei maghiare. Martony a

l l f l R p ocol i t însă toa rte d ip lom atic Ş - T y î W f w r ă s p u n s u l la întrebarea legată ^ S 3 v î “ de o p o s ib ilă în lo cu ire a^ i i ' •' 1 consulului maghiar de la Cluj,

: ’v$C7v ^ 4 Bitay Karoly. “Imi pare rău, darP y "'N EV*'--'- j K T T T T ’î nu pot să vă spun care sînt

Persoanele care urmează a fi A A i a c " -y 't-tT 8} schimbate” , a declarat ministrul

“± Z ungar. E ch ivo că a fo s t şiaprecierea la adresa consulului:

M inistrul ungar de Externe, “Cred că merită (Bitay n.r.) oJanos Martonyi, a poposit, ieri, notă foarte bună, dar notele sela C lu j-N apoca în tr-o v iz ită dau de obicei la şcoală şi nu înprivată. La ieşirea din Consulatul Ministerul de Externe”,maghiar din Cluj-Napoca, după M inistru l ungar de Externe ce ş i-a exp rim a t sa tis fac ţia s-a aflat, sîm bătă, în jude ţu lpentru... stră lucirea soarelui. M ureş, unde a pa rtic ipa t laministrul a declarat presei că comemorarea a 150 de ani de"este o idee foarte bună a stabili la m oa rte a p o e tu lu i P e to fiîn acest oraş un consulat". “Din Sandor.cîte am înţeles şi Consulatul T itu s CRĂCIUN

Stimaţi consumatori Câştigătorii oficiali ai zilei de ieri, care au obţinut cîte o pereche de ochelari cu care pot privi în soare, lâ eclipsă, sînt: Ioan Boancâ, Ion D eudean, M ircea A ndronescu, Mircea Gogonea şi Monica Hânsa. In mod excepţional, pentru că ieri a fost duminică, zi potrivită pentru facere de bine, trei“persoane al căror apel telefonic a sosit înainte de ora 11 (Emil Pop, Ciprian Savu şi Alina Boancă), vor primi cîte o p ereche de ochelari, g raţie sponsorului. Atragem atenţia, însă, că, de astăzi, nu va mai funcţiona principiul bunăvoinţei. Reglaţi-vă ceasornicele după ora exactă şi oficială a României. A.C.

A b E V Â R U L P r in ţi soarele îm preună cu noi!

Vă invită sâ viz ita ţi magazinele sale din Cluj-Napoca situate în:• Piaţa M ih a i V iteazul nr. 7-8• Str. Calea F loreşti nr. 81• Str. F a b ric ii nr. 11• Str. Donath nr. 92• Str. A u re l V la icu nr. 5

dc unde vă puteţi aproviziona în permanenţă cu cele mai bogate sortimente de lapte, produse lactate, proaspete, brînzeturi, unt şi îngheţată.

■ Produsele noastre sînt 100% naturale, obţinute din lapte proaspăt, colectat zilnic, fabricate după cele mai noi tehnologii şi realizate sub supraveghere sanitar-veterinarâ. : -

D in magazinele noastre le putcţi cumpăra la cele m ai accesibile p re ţu r i. _ r - \

Vă mulţumim, pentru câ sînteţi clientul nostru permanent

Cei care au avut IT ■. "j«M |curajul să se uite la 1, Jf&fc. • „ , (j^jo eclipsă totală dc s ^ jy î jSsoare şi-au riscat E u / y - l rsănătatea propriilor E y 'dŢr l m .ochi. Americanii au Apăţit-o anul trecut. ■„Adevărul de Cluj” 'şi - Opticris vin în ajutorul curioşilor,oferindu-le protecţie.

în decada premergătoare eclipsei, 1 - 1 0 august (inclusiv), cîte cinci l i iinici o discrim inare (doar J t T ordinea

a p e l u r i l o r b telefonice), vor

Putea dobîndi, t ziln ic , cîte o>L ţ pereche de ochelari

speciali, cu care vor putea sfida lumina soarelui.

Pentru a intra în posesia ochelarilor este suficient să sunaţi la 19-16-81, între orele 11 şi 12, şi să răspundeţi corect la întrebarea:

•IţLce zi va avea loc ultima eclipsă totală de'&are din acest mileniu?

CENTRALA UNIV

P R E F E C T U R A ,C O N S I L IU LJU D E Ţ E A N : 1 9 -6 4 -1 6

• P R I M Ă R I A C L U J -N A P O C A : 1 9 -6 0 -3 0 • P R I M Ă R I A D E J : 2 1 - 1 7 -9 0 i• P R I M Ă R I A T U R D A : 3 1 -3 1 -6 0 • P R I M Ă R I A C Î M P IA T U R Z II : 3 6 -8 0 -0 1

P R I M Ă R I A H U E D I N : £ 5 - 1 5 -4 8 ;• P R I M Ă R I A G H E R L A : 2 4 - 1 9 - 2 6 *

P O L I Ţ I A C L U J -N A P O C A :9 5 5 s i 4 3 - 2 7 - 2 7

• P O L I Ţ IA F E R O V I A R Ă C L U J - N A P O C A : 1 3 -4 9 -7 6 P O L I Ţ I A D E J : 2 1 -2 1 -2 1 P O L I T IA T U R D A : 31 -2 1 -2 1

• P O L I T I A C Î M P I A T U R Z II : 3 6 - 8 2 -2 2 • P O L I T I A H U E D I N : 2 5 -1 5 -3 8• P O L I T I A G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 • P O M P I E R I I : 9 8 !

P R O T E C Ţ I A 'C I V IL Ă : 9 8 2• G A R D A F IN A N C IA R Ă C L U J :

1 9 - 5 2 -2 3 ş i 1 9 -1 6 -7 0 , i n t 158 D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I §1 P R O T E C Ţ I E I S O C IA L E : 9 7 9

• S A L V A R E A : 9 6 1 ^ S A L V A R E A C F R : 19 -85 -91 • I N T E R N A T I O N A L : 971

I N T E R U R B A N : 991 I N F O R M A Ţ I I : 931 D E R A N J A M E N T E : 921

• O R A E X A C T Ă : 9 5 8 • I L A . T E R M O F IC A R E : 1 9 -8 7 -4 8

S C M O N T E N A Y S A : 4 1 -5 1 -7 1• R . A .A P Â C A N A L : 1 9 -6 3 -0 2• S .C . " S A L P R E S T " S A .: 1 9 -5 5 -2 2

S C P R I V A L : 1 7 -4 3 -8 6 - D I S T R I B U Ţ I A G A Z E L O R N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

9 2 8 ; 4 3 3 4 2 4 A E R O P O R T : 9 5 6 G A R A Cluj-Napoca: 9 5 2 A G E N Ţ I A C F R : - in te r n a ţ io n a l 1 3 -4 0 - 0 9 ; - in te r n - 4 3 - 2 0 - 0 1 ;Turda - 3 1 - 1 7 - 6 2 ; D ej - 2 1 - 2 0 -2 2

OCURSE INTERNAŢION ALE

din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00. -

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ I I:

Autogara 1:14-24-26 Autogara 11:43-52-78

TAROM: 23.07.1999-30.10.1999tuni

Cluj A Boc._______ Buc. -> Clui7,25 825 0630 07.05

08,35 10,35 - 07,15 08,1520,45 21,45 19.15 20,1521.00 . ~ 21.55

T5P3-15.5020,45

marţi07713 08.15

17,55 10,00 11,0021,45 14,30 15,30

.19.15 20,15

DPa18.5020.45

miercuri" W 5 WJT-

19,50 19,1521,45

08,0520,15

mTTC7R-----------07,35 ~ O/J5------0 W1850 19,50 - .20,45 21,35 ■ 19,15 20,05

vineriTC43 ----- 77T3— SŢ3-15,50 17,55 ‘ 14,15 15,0021,00 ■ 21,55 14,30 15,30

20.00 21.00Slmhătă

0723 0825 0630 0TjoT13,30 15,35 12,10 13,10

14,40 1520duminica-

20.00 21,00Pret bilet: 702.000 lei

marii: Cluj -F BudrpetU 6.39-630; 11,30-1130 Budapcsta-JCluj 1330-1530

miercuri: Budap«ta-JGuj 16.30-1820 --juL Cluj 4 Budapesta 6,30-6,30

BudapcstaAOuj I3J0-I530; 1630-1820 simliilă:Cluj -4 Budapesta 6,30-630 ;15,50-I6,00.

Budapesti-4Cluj 13.30-1530 Preţ bilet: 119$ dus-întocs

TELEFON: 13-01-16.

In p e r io a d a 15 iu lie - 15

AUGUST POLICLINICA

FĂRĂ PLATĂ "FAM ILIA

SFÎNTĂ" VA FI ÎNCHISĂ,

FARM ACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "C O R A F A R M ”, str. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia " IN T E R P IIA R M ” , str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia "C LE M A TIS FA R M ”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 2, "P E R LA ” , str. Gh. Doja nr. 37, telefon 19-48-54. orar 20-8.

Citiţi zilnic

A D E V Ă R U Lde Cluj

F IL J V IE30 IUUE-5 AUGUST

Republica - De la apusul la răsăritul soarelui, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22); vineri, sîmbâlă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - Rutina bat-o vina,

SUA-premierâ (14; 16; 18; 20) * Arta - Dincolo de nisipuri, România (15; 17; 19; 21) * Favorit - Fumicuţe, SUA (13), Shakespeare in Iove, SUA - (15; 17; 19) * Mărăşti - Bean - o comedie dezstru, Anglia - (15; 17; 19;).TURDA Fox - 8 mm, S.U.A. -DEJ: Arta - Marţianul meu sonat, SUA.GFIERLA Pacea - Capcana pentru părinţi, SUA, Băiatul cu apă rece, SUA.

U N I P L U S R a d i o Luni, 2 august Program Inform ativ BBC: 6 ,00-6,30:8 ,00-

8.20.11.00-12.00,14,00-14,30; 18,00-18,30:21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus d e dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 H oroscop . 9 ,00 Ştiri locale. 9 ,20 P rogram ul cinema. 9 ,55 Informaţii culturale. 10 ,00 ,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale.10.00-14,00 Punct... ş l de la Zece: 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30- 6,00,00: Uniplus nocturn. • ____________________■ _________________

BIBLIOTECI■ B.C.U. "L u c ia n Blaga” (strada

C lin ic ilo r 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâtâ: 8-13,30.

■ B ib lio teca Judeţeană “ O C TA M IĂ N G O G A ” : SECŢIA A D U LŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-jo i: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45 .-F IL IA LE (Z o rilo r, Mânăştur; Mărăşti Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, jo i: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâjniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE C O LE C ŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, jo j: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; simbâtă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE C O M UNITARĂ ORAR: lun i-jo i: 9- 16,00; vineri: 9-14. F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC Â (Str. Einsfein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca Academ iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45.

B ib lio teca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i -12-16; vineri -10-16.

Biblioteca Am ericană ” J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio teca B rita n ic ă (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jo i, vineri: 9 - 14.

■ B ib lio teca “ H e lta i” (strada C lin ic ilo r 18). Orar: z iln ic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca C lubu lu i Studenţesc C reştin (strada-Kogâlniceanu 7 - 9). Oran marţi: 18 -19 ; jo i 19 - 20.

■ Biblioteca C entru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C . Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca C entru iu i C u ltu ra l G c jm an "H erm ann O b e rth ” (str. Memorandumu!uil8), Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

■ Biblioteca “ V a le riu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-î 3.

■ Biblioteca Soros C lu j (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi jo i: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ” Biblos” (str. C lin ic ilo r nr.28). Orar: lun i 13-17; marţi, miercuri, jo i: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

jX jP ii. ;Luni, 2 august5 ÎO f t , ~ , 7 6,00 Videotext; 21,00 y i s A i i i W Dedicaţii muzicale -

muzjcă; £1|30videotext;3.00 Închiderea programului.

Luni,(2 august

kk PORTALEXPOBT-IMPORT S.R.L.

12.00 Rock Out The Earth. 17,30 Desene animate-, 18,00 Vînătorul am erican - documentar; 18,20 Documentar, 18,45 Eurocops - documentar; 19,35 A ven tu rie rii am erican i - documentar; 20,00 D eclinu l Im periu lu i american - film; 21,40 Poldark -.serial; 22,30 Materia - film; 0,00 Sirenele la ră z b o i - program erotic; 1,00 Videotext.

(• telesp ectator •)Luni, 2

12.00 TVR Info; 12,05 Mireasa cerşetoare (r);

13;00 Ecclesiast ’99;, 13,30 Medicina pentru toţi; 14,10 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Tradiţii;15,30 Ecoturism (r);16.00 Emisiune în limba maghiară;17.30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Voie cu Golden Brau; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach (s);20.00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Camera misterelor - joc interactiv;21.00 Preotul şi cîrciumâriţa (s);21.45 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Inelul cu briliant” (ultima parte); 22,55 Ordinea publică; 23,05 Jurnal de noapte. Sport; 23,30 Planeta Cinema; 0,10 Întîlnirea de la miezul nopţii.

12.00 Sensul tranziţiei (r);

I V I ' C f 13,00 TVR Info; 13,10 Căsuţa din preerie (s); 14,00 Convieţuiri; 15,00 Rebelul (s); 15,50 TVR Info; 16,00 Grecia (s);16.45 Santa Barbara (s); 17,30 Sighişoara - dialoguri medievale (p.IIlj; 18,00 Primul val (s); 18,45 Ştiri bancare şi bursiere; 19,00 Oameni care au fost. Franz Duschek; 19,30 Mapamond; 20,00 Marile meciuri (em. sportivă);21.30 Credo; 22,30 Film: Prea tîrziu (România-Frănţa 1996); 0,15 Studioul şlagărelor; 0,30 TVM Mesager.

f 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;10.00 Tînăr'şi

neliniştit (r); 11,00 Film: O lume perfectă (r); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 O familie' americană (r); 15,00 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengăriţa (s); - 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Tineri asasini (SUA 1997); 22,25 Ştirile Pro TV/ Profit; 22,30 Prietenii tăi (s); 23,00 Millennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Ciudaţii (Marea Britanie 1990); 2,00 Profit; 2,05 Ştirile Pro ŢV; 2,35 Generaţia PRO (r); 3,30 Cine-i şeful (s); 4,30 Rişti si cîstigi (r); 4,55 Ştirile PRO TV; 5,25 Nano (s); 6,10 Inimă de ţigancă (r); 6,55 Profit.

7.00 Ştiri;- 7,10 ^ Cafea cu parfum

de femeie ,(s);8.00 Cutia cu jucării; 10,50 Ştiri;11.00 Kelly (s); 11,30 Aventuri în junglă (s); 12,00 Tropical Heat (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s);15.00 Ape liniştite (s); 16,00

augustZodiac; 16,10 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Salutări t . Vpuă!17,28 Leonela (s); 19,00 Observator;20.00 Salutări .1. Vouă!; 20,03 Pericol iminentTfs);420,50 Raven (s); 21,45 Burlacul (s); 22,15 Observator; 22,45 Salutări ... Vouă!; 22,48 Film: Viaţa pe muchie de cuţit (SUA 1987); 0,30 Retrospectiva etapei; 1,20 Film: Casa lui Angelo (1997).

7.00 Trăieşte vara Ţ Ş tf f§ l cu Nadine (r);

00 Dimineaţa pe plajă; 12,00

Karaoke show (r); 13,00Pretutindeni cu tine (r); 14,00 Nimeni nu e perfect; 15,00 Jerry Springer Show; 16,00 Pretutindeni cu tine (r);17,00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus - ştiri, analize, meteo, sport; 19,00 Brooklin South (s); 20,00 Dosarele Y; 20,50 Real TV; 21,00 Karaoke Show; 22,30 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Mace (SUA); 2,30 Real TV.

7.00 Lanţurile iubirii (r); 7,45

Preciosa, (s/r); 8,30 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (s/r);11.00 Viaţa noastră (s/r); 12,00 Dragoste şi- putere (r); 12,45 Milady (s/r); 13,30 Maria (s);14.15 Cinemateca de acasă: Un caz din dragoste (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se.întoarce (s);18.00 Dragoste şi putere (s); 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic;21.15 Lanţurile iubirii (ş); 22,10 Milady (s); -23,00 Cinemateca de acasă: Ultimul detectiv (SUA 1982). / ' . /"■

7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa,

/ / a t o O România; 10,00 Ştiri; 10,15

Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,05 Forţa destinului (r);12.00 Rendez-vous la Tele 7 (r);13.00 Ora Unu a venit; 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă ( s ) ; ' 17,30 Documentar Deutsche Welle;18.00 Ştiri; 18,10 Primul pas;19.00 Pronosport; 19,05 Secţia depoliţie (s); 20,00 Actualitatea Tele7; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00Dincolo de stadion; 23,30 Cutiamuzicală; 0,00 Ştiri.Redacţia nu îşi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Luni, 2 august

06:00 -07:00 PRIMA ORĂ, 06:20 Agenda zilei, 06:25, i 06:40Azi despre ieri (ştiri pe scurt), 06:55 Prima ştire,

iZ o r t f ţ 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00,14:00,15:00,16:00,17:00 Ştiri, 07:50,08:50 Horoscop. 07:20 Revista presei locale,07:35,16:40 Plus (Adrian Suciu),08:20,17:00 CD Sport (Cătălin Berindean), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 09:40 Programul cinematografelor, 11:00 -13:00 MESAJ FM, 10:20 Revista presei centrale, 10:40 !n sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 14:00 -18:00 CALEIDOSCOPCD, 1420 Agenda spectacolelor 14:40 Ziua in cîteva vorbe, 18:00 - 19:00 Retransmisie RADIO EUROPA UBERĂ, 19:00 - 21:00 CUIUL LUI PEPELEA (Tudor Runcanu), 21.00 Retrospectiva ştirilor zilei.

Luni, 2 august „ j . „ - ' Ştiri: 8,10,12,14,17,20.6-

M l a t t l 0 9 0 n i c 10 -C afeaua de serviciu’ fm ««.» mhi (meteo, maxima zilei, informaţii

utile, horoscop, recomandări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 'Ziua în

amiaza mare” (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu brqjele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri). 14-15 'Noutăţi la Radio Sonic”. 15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald's). 17-19 "Retrospectiva sâptămînii*. 19-20 "Clopote tubulare' (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Fiits". 21-23 "Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia” (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Luni, 2 august „,,ri: 9:00,10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00,19:00.

■ . € 4 » Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00. r *3Kfar * 6:30-9:00 Transilvania Matinal. 6.45, 7.20, 8.20 -* Horoscopelniţa; 8.30 Liniuţa de dialog; 9:00-15:00 "h'vsavi-’’ Patrula de serviciu. 9.20,9.50,10.20,10.50,11.20,11.50,

12.20,12.55 Buletin Rutier. 9.30 Revista presei; 10.05 Punctul de vedere; 12.59 Declaraţia zilei; 13.20-14.00 Cale Concert, 15:00- 20:00 Prob Noblem. 15.15 Punct de vedere; 1 6 .0 0 - 1 7 .0 0 Votaţii Radio Transilvania; 17.05 BBC Education Programmes, 19.05 Declaraţia zilei; 20:00-21:00 Roton Music. 21:30-23:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00 Post Factum. 01:00-06:00 Music Non-Stop.

Luni, 2 august . ' •'5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00 Pauzele de

d Z rir if dimineaţă (meteo, 8:08 Revista presei locale: 8:20 w _ actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic,

anunţuri utilitare, agenda culturalâ;-8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de concert-realizator... Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:06-5:00 Discontact.

Luni, 2 august6,00 Bună dimineaţa. O

/ ' n u n i A « ■ ■ ■ ■ \ memisiune cu informaţii, actualităţiF ( K A l / I W V f c U J ) J s \ muzică,, prezentată de Dan* .c-.......................... d y Horea. 8.00 Emisiunea in limba

maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. Prezintă de la Cluj, Dan Horea. 11,05 Tranzit. Din sumar: agenda culturală, puncte de vedere revista presei, noutăţi cinematografice, prezintă Vasile Luca. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,45 Emisiunea in limba ucraineană. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limbă maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 20 de minute. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Doina Borgovan. 18,20 Crochiuri muzicale. 19,00 Radiojurnal Bucureşti 19,15-20,00 Spate în spate. Talk-show-uri pe teme sportive. 20,00 Ştiri. 20,10 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RENAŞTEREALuni, 2 august

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin'de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10.30 Iniţiere în muzica religioasă; 11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Eveniment - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpef, 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18.30 Fanteziile Eutherpei; 19.30 Tinăra generaţie faţă în faţă cu neîncrederea şi speranţa; 20.00 Fanteziile Eutherpei; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale; 23.00 In direct cu ascultătorii: 24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.____________________

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC LU J-N AP O C A,

' s tr.P R O F CIORTEA n r.9 (ca rtie r G rigorescu)

C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie).

L, Mi: 15-18; Ma, J: ie^-18*5

Dr. VALENTIN P O P E S C U(Chirurgie, Oncologie) -

Ma, J : 1430-16; V: 15-17 S: 9-11.

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; M a .JM S ^ O V: 16-20 .;

PROGRAMARE" tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

C POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ NEURO­L O G IE ♦ P SIH IA T R IE ♦ ENDOCRINO­LO G IE ♦ R E U M A T O LO G IE ♦ ECO CR .4- F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D ERM A TO LO ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O FT A L M O L O G IE ♦ G IN E­C O L O G IE ♦ O N C O LO G IE ♦ PED IA TR IE

♦ U R O L O G IE ♦ ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE

END0SC0PIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIEElectroencefalografie -

Electromlografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

L A B O R A T O R (B ioch im ie - B acterio lo g ic In tuno log ie - Paraz ito log ie D ete rm in are Rh - Teste de s a rc in a - A n tig e n HBS - E lisa T e s t - E x a m in ă r i c ito lo g ic e p e n tru d e p is ta re a canceru lu i dc col u terin - Investigaţii p e n tru ste rilita tea fem in ină şi masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 M e d ic d e g a r d ă : o r e le 21-7 Rezervare, consultaţii

la te l. 41.41.63. J

S C D e n t a l R O V A -

S O C O L O Vj Calea Moţilor 106, ap.S] ”

T ratam ente stom atologica com plexa:

O terapieO protetici (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implante)

P ro g ra m ă ri Ia te l.: 430028 Z iln ic orar: 9-19

sîmbătă 10-13Pentru studenţi, pensionari,: şom eri, reducere 20% îfŞ W

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLDGARU Dr.ANGELACĂLUGĂRD ..

S tr . P ra h o v e i n r. 11(Tîngâ biserica Bob)

L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

Tel.; 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E --------

^ Sufletul nostru la dispoziţia ?^ dumneavoastră. Telefonul g

de noapte, telefonul vieţii, o

------- 1 9 1 6 4 7G ardă dc noapte,, orele 20-08-1

Linia telefonică dc intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DE SĂLTATEMIATALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la

' ® - C oncernu l american General Motorsm r derularea unei investiţii în valoare de

u milioane de dolari, în vederea construirii S « ' » ne producătoare de echipamente electrice pentru automobilele Opel şi BMW, la Sînnicolau Mare.

Ziarul nostru fo lo se ş te Şţ • fu rn iza te de agenţi»®

• ROM PRES şi MEDIAFAA.

N o u a r u n d a d a n e g o c i e r i r u s o - a m a r i c a n a a s u p r a

t r a t a t e l o r S T A R T ţ l f îB M s e a n u n ţ ă d i f i c i l a■'••■■■)' V -Ş -V :-

N e g o c ie r ile p riv in d tra ta te le START III şi ABM care vor avea loc, în luna august, la Moscova, au drept o b ie c t iv red u ce re a a rse n a le lo r nucleare strategice rus şi american Şi lim itarea capacităţilor sistemelor antirachetă ale SUA şi ale unor ţări care au făcut parte din componenţa fostei URSS, începînd cu Rusia şi Ucraina.

Tratatul START I (Strategic Arms Reduction Talks) a fost semnat la 31 iulie 1991, la Moscova, de către M ih a il G o rb a c io v , pe a tunc i preşedintele URSS, şi preşedintele american George Bush.

C e l m a i a m b iţio s e fo rt de dezarm are nucleară a celor două supe rp u te ri, START I, prevedea reducerea de la 9.986 la 8.556 a n u m ă ru lu i de og ive nucleare americane şi de la 10.237 la 6.440 a num ăru lu i de og ive sovietice. Reducerile respective urmau să se desfăşoare pe o perioadă de 7 ani.

La 3 ianuarie 1993, preşedintele a m e rica n G eorge Bush şi preşedintele rus Boris Elţîn - URSS s-a dezintegrat în decembrie 1991 - au semnat Tratatul START II care prevede reducerea cu două treimi a arsenalelor nucleare strategice rus şi american. Mai concret, în cei 7 ani de după intrarea în vigoare a tra ta tu lu i, numărul total de ogive

'nucleare al fiecăreia din cele două

ţă ri sem natare va trebu i să fie cuprins între 3.800 şi 4.250 şi, în f in a l, în tre 3.000 şi 3 .500 laI ianuarie 2003. Din acest total, numărul de rachete îmbarcate la bordul submarinelor nu trebuia să depăşească 1.750.

La 1 ianuarie 2003, în timp ce ia aceeaşi dată rachetele terestre cu focoase multiple şi independente ar urma să dispară total din cadrul forjelor strategice ale celor două ţări.

In sfîrşit, la încheierea negocierilor START III, care vor fi reluate luna viitoare la Moscova,* la un nivel încă neprecizat, cele două ţări ar urma să dispună de 2.000 pînă la 2.500 de ogive nucleare. Cu toate acestea, potrivit lui AI Gore, ratificarea de către Moscova a Tratatului STARTII constitu ie o condiţie prealabilă necesară pentru încheierea unui acord START III.

Ratificat în ianuarie 1996 de către Senatul american, Tratatul START II nu a fost încă ratificat de către Dum a (C am era in fe rio a ră a Parlamentului rus), care a refuzat să- I dezbată în-, lunile martie-aprilie în semn de protest împotriva loviturilor NATO asupra Iugoslaviei. Duma ar putea totuşi să-l rediscute începînd cu luna septembrie. ,

Trebuie notat, de asemenea, că U cra ina a ratificat, în noiem brie 1993, Tratatul START I pentru toate

•armele nucleare rămase pe teritoriul său după dezintegrarea URSS.

T ra ta tu l ABM (A n ti-B a lis t ic - Missile) a fost semnat în 1972 de către SUA şi URSS şi ratificat după dizolvarea URSS, de către Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan. 1

Tratatul ABM limitează capacităţile sistem elor antirachetă ale ţâ rilo r semnatare cu scopul de a evita o cursă a înarmărilor şi tentaţia pentru ţara cel mai puţin protejată de a lansa o lovitură nucleară.

în luna martie Congresul american s-a pronunţat pentru desfăşurarea, imediat ce este posibil din punct de vedere tehnologic, a unui sistem ABM destinat să p ro te jeze SUA împotriva unui atac limitat sau unui tir 'a cc id e n ta l. în aceeaşi epocă, preşedintele Bill Clinton a afirmat însă că SUA nu au in ten ţia să ab roge în m od u n ila te ra l Tratatul ABM.

Guvernul rus se izbeşte de ani de zile de un Parlament cu majoritate comunistă, care refuză în continuare să ratifice trata tu l de dezarm are nucleară START II semnat în 1993 de Boris Elţîn şi George Bush.

* Şeful Com isiei de apărare din cadrul Dumei, Roman Popkovitci,- centrist apropiat de fostul prem ier V iktor Cernormîrdin, a a firm at că START II ar putea fi ra tifica t în octombrie sau noiembrie.

“ Dar depu ta ţii vo r vo ta tex tu l numai cu anumite condiţii: contextul de politică externă trebuie să fie favorabil unei asemenea decizii", a adăugat el.

Din 1993, Duma dom inată de comunişti, a invocat toate pretextele pentru a nu ratifica START II, în po fida a p e lu r ilo r re p e ta te ale preşedintelui Şoris Elţîn.

Partidul Comunist rus a dorit în primul rînd să protesteze împotriva lărgirii NATO asupra unor ţări din Europa de Est.

Noua rundă de convorbiri nu se anunţă uşoară la 5 luni îna in tea ’ a lege rilo r leg is la tive . A m erican ii doresc să revadă tratatul de apărare antirachetă ABM semnat cu URSS în 1972, în mod oficial, pentru a para un atac lansat .de un potenţial “stat terorist”.

Moscova, care nu mai dispune de mijloacele financiare de a participa la o reînarm are ch iar lim itată, a re fuza t tim p în d e lu n g a t să redeschidă dosarul ABM.

P re şe d in te le C o m is ie i pentru" apăra re , Rom an P o p ko v itc i, a apreciat în final că Rusia ar putea accepta să discute despre Tratatul ABM, cu condiţia ca START II să fie, de asemenea, revizuit, într-un sens mai favorabil Rusiei: “Trebuie să ne asigurăm că apărarea ţării nu este slăbită”, a conchis el.

Generalii sîrbi nu preconizează o lovitură de stat împotriva lui Miloşevici, deoarece ei înşişi sînt vizaţi de TPI de la Haga

După încheierea campaniei aeriene a NATO împotriva Serbiei, Armata Iugoslavă a devenit taciturnă, ceea ce mulţi observatori ai situaţiei din această ţară consideră periculos. Deşi în Occident, dar mai ales în SUA au existat aprecieri câ ofiţerii sîrbi ar putea organiza lovitură de stat împotriva lui Miloşevici, o asemenea ipoteză nu este deocamdată realistă. Declaraţia şefului Statului Major General al Armatei Iugoslave, Dragoliub Oidanici, în care îl sprijină în mod făţiş pe Slobodan Miloşevici şi avertizează opoziţia sîrbă să nu “submineze unitatea ţării care are nevoie de reconstrucţie”, demonstrează câ £ste prematur să se vorbească despre un rol mai activ al Armatei în politica Serbiei. Generalii sîrbi nici nu pot vorbi altfel, deoarece în frunte cu Oidanici sînt suspectaţi de crime de război în Kosovo. Însăşi ideea că ar putea fi expediaţi la

.Haga îi face să-şi piardă orice dorinţă de a i se opune lui Miloşevici. Acesta din urmă, deşi figurează pe primul loc pe lista acuzaţiilor, se foloseşte abil de această teamă şi transmite tacit generalilor că la Haga îi poate trimite doar şeful statului, că toţi laolaltă se confruntă cu aceeaşi problemă pe care o pot depăşi mai uşor dacă îi vor fi în continuare loiali, colaborînd cu el şi în situaţii şi mai dificile, cînd se aşteaptă cele mai grele lovituri din partea opoziţiei (demonstraţii de stradă, marşuri, mitinguri etc).

în cadrul Armatei Iugoslave încă nu există divizări perceptibile. Motivul îl constituie ■ nu numai prudenţa instinctivă pe care militarii

«dy3t§n!Kk>profesionişti o au întotdeauna faţă de politicieni, chiar şi în ţările cele mai democratice, ci pur şi simplu faptul că, cu toţii se gîndesd la propria existenţă.- • ", \

Sînt puţine cadre militare de rang înalt , care îndrăznesc să simpatizeze public cu opoziţia. De altfel, ei nu disting în aceasta vreun; lider remarcabil capabil să le asigure mîine statutul, remuneraţia şi un acoperiş deasupra capului, aşa cum o face timp de aproape, un deceniu Miloşevici. Aproape toate cadrele Armatei Iugoslave sînt m oştenire a fostei, armate iugoslave, încît sprijinul comunist (adaptat oarecum) a rămas trăsătura dominantă a comportamentului şi criteriul valorii: Armata ascultă politica şi partidul, fiind recompensată pentru loialitate.

Desigur, nimeni din Statul Major General al Armatei Iugoslave nu crede în sloganul lui Miloşevici “am învins NATO”, dar nici nu se opune creării unei atmosfere hedoniste într-o ţară devastată în care toţi trăiesc “bine, în armonie şi fericiţi” (radio-televiziunea sîrbă şi mass-media controlate de regim publică exclusiv veşti bune şi imagini înfrumuseţate ale unei realităţi nu tocmai veselă). Aparatul de stat şi de partid a lui Slobodan Miloşevici şi “inginerii puterii” sale s- au: gîndit la încă ceva care taie din rădăcini' bonapartismul în armată. Majoritatea ofiţerilor sîrbi care au trecut prin trei războaie precedente (Slovenia, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina) au fost . pensionaţi sau demobilizaţi (respectiv au fost în

mod onorabil sau nu, concediaţi) astfel încît influenţa lor asupra noilor cadre este minimă. Fostul şef al Statului Major General, Momciio Perişici, a plecat să-şi caute pîinea în Muntenegru, în tabăra lui Milo Djukanovici, în calitate de

. consilier pe probleme militare şi de securitate.. Vuk Obradovici, fost general dintr-o generaţie

. mai tînâră, de mai mult timp este un critic virulent al lui Miloşevici, dar el ca social-democrat s-a alăturat lui Zoran Djindjici, ceea ce i-a slăbit credibilitatea sa în mediul rural şi suburban. Prin urmare, Miloşevici nu are un concurent credibil în rînduriie militarilor şi nu se teme de un complot, intern care să pună în pericol existenţa sa fizică. Pe de altă parte, opoziţia sîrbă lucrează practic pentru Miloşevici. Se profilează din nou un virulent conflict, verbal şi politic între vechi rivali - Zoran Djindjici şi Vuk Draşkovici. Zoran Djindjici nu este în stare să mobilizeze împreună cu adepţii săi, suficiente mase de demonstranţi, iar Vuk Draşkovici nu doreşte să-l ajute în aceasta deoarece este mai interesat să se plaseze în fruntea liderilor, opoziţiei sîrbe decît să-l înlăture pe Miloşevici. De aceea, Draşkovici îşi va canaliza eforturile spre a-1 marginaliza pe Djindjici şi a-1 prezenta ca pe un “politician mărunt”, ridicînd totodată masele în provincie pentru a se impune în faţa lui Miloşevici în primul rînd ca partener, şi nu ca un aprig adversar.

De aceea Armata Iugoslavă, a decis, probabil, să aştepte cu răbdare rezultatul răfuielii lui Miloşevici cu opoziţja.

R o lu l B ă n c i i E u r o p e n e d e I n v e s t i ţ i i î n c a d r u l P a c t u l u i d e

S t a b i l i t a t e în E u r o p ă d e S u d - E s t (Radio Deutscfeweiie)Banca Europeană de Investiţii

(BEI), cu sed iu l la Luxem burg, urmează a avea un rol important în aplicarea P actu lu i de S tabilita te pentru Europa de Sud-Est.

BEI, înfiinţată în anul 1958, este o in s titu ţie bancară a U niun ii Europene, care are sarcina de a finanţa proiecte privind promovarea integrării europene. Începînd din anul 1990, aceasta susţine şi proiecte destinate Europei Centrale şi de Est, prioritate acordîndua-se proiectelor

■ vizînd îmbunătăţirea infrastructurii regiunii. Aşa cum declâra directorul , D epartam entu lu i pen tru Europa Centrală şi de Est, Walter Cernoia,

a ceas tă in s titu ţie este, da to rită experienţei pe care o are în regiune, partenerul cel mai potrivit în cadrul p ro c e s u lu i de recon s tru c ţie a Balcanilor.

“Există şi un alt argument. în activitatea pe care o desfăşoară în afara spaţiului UE, Banca Europeană de Investiţii pune accentul tocmai pe aspectul infrastructurii în proiectele pe care le susţine: străzi, căi ferate, poduri, aeroporturi, telecomunicaţii, e n e rg ie , e tc . la tă de ce ne considerăm un instrument important al UE - s în tem banca U n iun ii Europene, cunoaştem regiunea şi dispunem de experţii necesari”, a spus Walter Cernoia.

Un grup de experţi urmează a întreprinde în curînd, o călătorie în Kosovo, Albania şi FYROM. Inginerii şi economiştii care fac parte din a cest grup au fos t a leşi tocm ai p e n tru că d ispun de ja de o experienţă bogată în regiune. Aceştia îşi vor putea face o impresie la faţa lo cu lu i şi vor dec ide ca re e s te ordinea priorităţilor şi suma necesară ce ar trebui investită. W alter Cernoia este de părere că sum a reală ar pu tea fi m ai re d u să d e c ît se e s tim a se in iţ ia l, re s p e c t iv 4-5 miliarde de euro.

“DUpă păj-erea m ea,-a r trebui să ne decidem dacă dorim doa r să re facem reg iunea , a d u c în d -o la

stadiu l în care se a fla îna in tea izbucnirii războiului, sau dacă , în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, dorim să oferim şi şansa unei dezvoltări economice pe term en lung ” , a m ai p rec iza t W alter Cernoia. El a sub lin ia t că g rupu l de e x p e rţi n u -ş i în ce p e a c tiv ita te a .de la z e ro , ace ş tia cunoscînd b ine zona în cauză. Reprezentanţi ai Băncii Europenfe de Investiţii au acordaţ în luna iulie. G uve rn u lu fd e la Sofia două mari credite în valoare de 108 milioane de euro.

Tot în iulie urma a fi acordat un a lt c red it, în v a lo a re de 60 de milioane de euro, pentru FYROM.

3L * '

E U R O începe să influenţeze

econom iile din Europa Centrală şi

de Est(C N N ) '

, ■ , » £ — -

A n aliş tii econom ici o cc id en ta li consideră ce deprecierea euro în raport cu monedele din Pofonia, Ungaria şi Cehia va avea atît implicaţii pozitive, cît şi negative pentru economiile din Europa Centrală şi

; de Est. Apariţia monedei euro a fost calmă* dar la început s-a confruntat cu numeroase probleme, inclusiv cu o scădere de 12 la sută faţă de dolar.

Acum euro pierde teren şi faţă de cele mai importante'trei monede est-europene,

. ceea ce va avea implicaţii pentru regiunea respectivă. în timp ce ţările din zona euro au prevăzut pentru acest an o creştere economică de 1,7 la sută, prognozele pentru ' Europa Centrală au în vedere dublarea acestor cifre. •

în Polonia, Ungaria şi Cehia fuziunile şi privatizarea şe vor dezvolta, permiţînd creşterea masivă a fluxului de capital. Toate

I r acestea au permis întărirea monedelor din ţările respective. Din aprilie, m oneda

' poloneză, zlotul a crescut cu 8 la sută faţă de euro, coroana cehă cu 5 la sută, iar forintul ungar cu 2,5 la sută.

Una din provocările cărora trebuie să le facă faţă ţările din Europa Centrală şi dc Est în urm ătoarele luni şi poate chiar

: următorii ani, este să încerce ca monedele lor naţionale să nu se deprecieze prea mult faţă de euro, situaţie datorată perspectivelor mult mai bune de creştere economică şi, • fluxului mai mare de capital care va intra pe aceste pieţe. „

Cea mai mare parte a creşterii economice în 1999 din Polonia, Ungaria şi Cehia se datorează dinamicii pozitive a exporturilor. Avînd în vedere că 60 la sută din comerţul ţărilor din regiune se realizează cu Uniunea Europeană, aceasta ar putea provoca probleme la sfîrşitul anului.

O monedă naţională puternică ar putea, de asem enea, afecta com petitiv itatea exporturilor ţărilor respective şi poate avea efecte şi asupra deficitului contului curent, ; creînd probleme politicilor promovate de băncile centrale.,, Creşterea dobînzilor aduce cu sine

atragerea capitalului străin. Din această ’ cauză, politica monetară a ţărilor din regiune

va fi deosebit de dificilă. Acestea vor trebui - să introducă măsuri fiscale mai dure pentru reducerea cheltuielilor, asigurindu-se că

' deficitul bugetar nu va fi afectat.A n a liş tii 'e co n o m ic i apreciază că

Polonia, Ungaria şi Cehia vor trebui să continue politica economică echilibrată de ;j . pînă acum. Prognozele pentru, al doilea semestru din 1999 indică o continuare a creşterii economice, ceea ce le va consolida şi mai mult monedele naţionale. '

Dacă nu ar fi existat problema Rusiei, imaginea acestor' pieţe ar fi fost poate alta . acum. Adevărul este că. au existat de fapt trei probleme în prima jumătate a anului: războiul’ din Kosovo; situaţia din Rusia; recesiunea economică care a atins în Uniunea Europeană 60-70 la sută din volum ul ; exporturilor. . :

Pentru a doua jumătate a acestui an, situaţia se va schimba avînd în vedere că problema Kosovo s-a rezolvat, că Rusia nu a dat faliment şi, cel mai important lucru, câ statele , membre ale Uniunii Europene dau

.semnale evidente de relansare economică, ceea ce înseamnă că rezultatele pozitive vor apare şi pe pieţele est-europene şi şe va asista la o oarecare revenire a pieţelor de tranziţie.

• - Deşi economia unor ţâri, cum esteUngaria, continuă să se afle cu 30 la sută sub nivelul maxim atins anul trecut, deficitul

ţ bugetar pare că se află sub control şi, în contextul relansării exporturilor spre statele U E, p en tru p ie ţe le cen tra l-eu ro p en e perspectivele devin din nou promiţătoare.

i A i o it -FX1V.1 ar putea fi I reclama dumneavoastră

1993 - în Valea J iu lu i s -a declanşat greva genera lă a

m ine rilo r.

D ec iz ia lu i Radu V asile şi Ion D iaco n escu de a am îna desem narea viitorului preşedinte al PNŢCD, pînă după a legerile generale, a fost com entată favorabil de apropiaţii actualului lider al partidului, dar a fost primită cu rezerve în rîndul membrilor grupului de la Braşov.

Ionuţ Gherasim, membru al BCCC al PNŢCD şi al grupului de la Braşov, a declarat, ieri, că o astfel de decizie nu poate fi luată de preşedintele PNŢCD si de premier, ci doar de Comitetul de Conducere sau Delegaţia Permanentă. El a mai spus că este necesară întrunirea unui for de conducere a partidului, întrucît propunerea de prelungire a mandatului preşedintelui PNŢCD contravine prevederilor actualului statut. Ionuţ Gherasim a anunţat că se va întîlni, Ia începutul săptămînii viitoare, cu premierul Radu Vasile pentru a lămuri această situaţie. Un alt membru al grupului de la Braşov, deputatul Sorin Lepşa, a

refuzat să comenteze decizia luată de către Diaconescu şi Vasile, anunţînd doar faptul că intenţionează să se consulte cu primul ministru în legătură cu hotărîrea luată la Neptun.

Constantin Dudu Ionescu, membru al BCCC, consideră că Ion Diaconescu şi Radu Vasile au găsit “o soluţie rezonabilă”, care se regăseşte în textul statutului."Această propunere trebuie însuşită la Congresul PNŢCD din ianuarie 2000", a spus Ionescu.

Deputatul M ihai Gheorghiu, şeful Departamentului de Resurse Umane al PNŢCD, apreciază că formula de amînare a alegerilor pentru primele trei funcţii în partid este ‘ logică, benefică şi coerentă”. El a spus că prelungirea cu un an a mandatului preşedintelui partidului, precum şi al prim-vicepreşedintelui şi secretarului general al PNŢCD, este o decizie ce poate fi luată de Delegaţia Permanentă a PNŢCD.

Statutul actual prevede că delegaţii la Congres aleg preşedintele partidului, iar Delegaţia Permanentă, întrunită cu ocazia Congresului, alege prim-vicepreşedintele, secretarul general, pe cei opt vicepreşedinţi, cei zece membrii supleanţi şi un număr de patruzeci de membri âi Comitetului de Conducere. ■ 1 .

Preşedintele ales la Congres propune candidaţii la funcţiile de prim- vicepreşedinte şi de secretar general. Durata m andatului tuturor funcţiilor din conducerea centrală a partidului, cu excepţia Delegaţiei Permanente, este de patru ani.

Potrivit unui comunicat al PNŢCD, Ion Diaconescu şi Radu Vasile au convenit, vineri, să amine alegerea preşedintelui PNŢCD pînă după alegerile din anul 2000. în comunicat se apreciază că o schimbare a conducerii PNŢCD ar fi de natură să provoace “tensiuni şi convulsii interne total nepotrivite într-un an electoral”.

PSIH va milita pentru creşterea rolului statului în economie şi pentru planificare

Prezent, sîmbătă, la Consfătuirea zo n a lă a re p re ze n ta n ţilo r PSM , lid e ru l p a r t id u lu i tlie V e rd e ţ a declara t că nu are temeri în ceea ce priveşte intrarea în 'P ariam ent a fo rm a ţiu n ii pe care o conduce . V e rde ţ consideră că "Rom ânia e dom inată de o stare de sp irit de stînga", în acest context PSM va colabora, după alegeri, cu partidele din acest eşich ier politic. în ceea ce priveşte o posibilă colaborare cu principalul partid al actualei Opoziţii, PDSR, liderul PSM a declarat că în plan jude ţean "s-au încheiat diferite protocoale", care ar putea constitui baza unei ulterioare colaborări după alegerile parlamentare.

in cazul în care vor Intra într-o coa liţie guvernamentală, PSM-iştii vor încerca, în primul rînd, să aducă corecturi la Legea privaţizârii şi la cea a fondului funciar. în domeniul economic, spune Verdeţ, “vom milita p en tru p lan ifica re , prognozare şi creştere a rolului statului". “Vom cere scoaterea în afara legii a partidelor fo rm a te pe c r ite r ii e tn ic e " , au declarat, la Cluj-Napoca, liderii PSM.

T itu s CRĂCIUN

Rectorul UBB, Simion Şimon, s-a arătat învăţămîntului superior în Cluj. Deşi Consiliului dezamăgit de faptul că CL nu a discutat local nu i.s-a specificat nici o sumă pe care ar problema finanţării sărbătoririi a 80 de ani de trebui să o aprobe, rectorul Şimon spune că seîn v ă ţă m în t _______ -_______________ aştepta casuperior în *r • . , . . , „ . . . '• " |a p ro x im a tivciuj. U n i v e r s i t a r i i , d e z a m ă g i ţ i d e o a r e c e 1 0 0 , de

Patru din ^ ’ v , , milioane de leicele şase . C .L . n u l e - a a l o c a t m e a b a n i să fie alocateu n iv e r s i tă ţ i i v : (pentru acestc l u j e n e , ^ e v e n im e n t .“Babeş-Bolyai”, U niversitatea Tehnică, Printre festivităţile programate se numără şi Universitatea de Medicină şi Farmacie şi editarea unui volum cu istoricul învăţămîntului Academia de Muzică vor sărbători, la sfîrşitul la Cluj, editare al cărei cost s-ar ridica cam la lunii octombrie, 80 de ani de existenţă a tlivelul acestei sume. D.T.

V o lu n ta r ii c lu j e n i c o n s t r u ie s c c a s e în B e iu ş• E i s în t a ju t a ţ i d e E x c e le n ţa S a d l J a m e s R o s a p e p e , ?

a m b a s a d o r u l S U A la B u c u r e ş ti •Duminică, 1 august, au

plecat ia Beiuş 20 de voluntari clujeni pentru a participa la Program ul C onstrucţia ECLIPSA ’99 prin care se vor construi case pentru familiile nevoiaşe. Pe Îîngă voluntarii români se mai află voluntari din Germania, Polonia, U ngaria, Olanda, SUA, Canada. Printre voluntari este şi Excelenţa Sa dl James Rosapepe,. ambasadorul SUA la Bucureşti, care se va afla pe şantierul din Beiuş în data

de 3 august. Sînt aşteptaţi şi alţi oaspeţi de seamă: dl Ed Reichman, astronom NASA, om de ştiinţă la Centrul Spaţial “George M arsha lf’ din Huntsville, SUA; directori naţionali de Program Habitat din Ungaria, P o lo n ia ţ şi Germania; reprezentanţi ai autorităţilor româneşti, lideri mass-media.

Fundaţia H abitat vă adresează pe această cale invitaţia de a vizita şantierul din Beiuş, unde puteţi afla cum

poţi să-ţi ajuţi semenii la nevoie, construind case prin muncă voluntară.

„ P U N R e s te n e m u lţu m it d e

o r ien ta rea UVR sp re P D S R ”• B a lo t ă a ş te a p tă p r o p u n e r ile P D S R C l u j

p e n tr u lo c u r i eligibile p e liste le p e n t r u C . L . şi P a r la m e n t •

Parlament. Balotă susţine că nu s-a gîndit încă la posibilitatea d e a candida pe listele P D S R la viitoarele alegeri şi că aş teap tă propunerile de la filiala c lu jeană a partidu lu i. V ice p re şe d in te le UVR Cluj se declară artizan a! protocolului PDSR şi consideră ■ că echidistanţa politică a „Vetrei" de p înă acum a a d u s organizaţiei numai pagube.

In protocolul semnat v ineri de UVR şi de Biroul E xecutiv a l PDSR se specifică fa p tu l că acesta are ca scop realizarea unor proiecte comune, pentru asigurarea redresării econom ice şi so c ia le , p re c u m ' ş i o colaborare pe plan cultura l şi ştiinţific. A.M.

T ra ian . B a lp tă , v ice ­p re şe d in te le U n iu n ii „V atra R om ânească ” C lu j, ne-a dec la ra t ie ri că reacţia dep u ta tu lu i P U N R Vasile M ic lăuş a fo s t cauza tă de nemulţumirea acestuia faţă de noua orientare a UVR. Balotă crede că PUNR va pierde mult prin faptul că UVR a semnat un protocel cu PDSR, pentru că pînă acum „P U N R a fost confundat cu UVR şi ne-au folosit mesajul şi sigla în mod abuz iv ” . D e p u ta tu l Vasile Miclăuş a atacat vineri UVR -ul, afirmînd că liderii acestuia au încheiat protocolu l cu PDSR numai pentru a obţine locuri eligibile la consiliile locale şi

- Familia lui Dan Dinea, care a murii in urma loviturii de trăznet - aiutată de PNL Cluj

După cum s-a relatat, luni seara, în timpul unei furtuni, Dan Dinea (26 de ani) şi-a pierdut viaţa în urma unei lovituri de. trăznet. Ieri,din partea Organizaţiei Judeţene a PNL Cluj au fost donate ajutoare băneşti familiei Dinea din satul Păniceni. “Am vrut să-i ajutăm aşa cum putem pe cei îndoliaţi”, spune Horea Uioreanu, vicepreşedintele PNL Cluj, subliniind faptul că “în familie fiind mai mulţi liberali i-am făcut să se simtă că nu sînt abandonaţi”. , , T.C.

P S M l a n s e a z ă p r o p r i a

“ D e c l a r a ţ i e d e C lu jO nouă “Declaraţie de Cluj" a

fost lansată sîmbătă, de data aceasta din partea Partidului Socia lis t al M uncii. La C lu j-, Napoca s-au reunit, sîmbătă, reprezetanţi ai PSM din 9 judeţe tra n s ilva n e : A lb a , B is triţa - N ăsăud, C lu j, - M aram ureş, M ureş, S a tu -M a re , Sălaj, Harghita şi Covasna. Recenta vizită în România a premierului ungar V ik to r O rban , prin “declaraţiile belicoase făcute a tensionat şi m ai m ult starea populaţiei din zonă", opinează semnatarii Declaraţiei.

“A firm aţia prim ului ministru ungar precum că autonomia este un scop dezirabil în sine şi nu reprezintă ultim a staţie a o b ie c tiv e lo r « m ino rită ţilo r maghiare» constituie o gravă

provocare, un amestec grosolan şi o ameninţare periculoasă la adresa suve ran ită ţii no a s tre naţionale” , se spune în textul docum entu lu i. C ritic ile PSM - iştilor s-au îndreptat şi împotriva liderului UDMR, M arko Bela: "partidu l .resp inge dec la ra ţia perfidă a acestuia potrivit căreia în R om ân ia a r avea lo c o p u rif ic a re e tn ică ". TEste de condamnat şi poziţia prem ierului. Radu Vasile, lipsită de patriotism: şi de demnitate naţională, care s-a aliniat fără şovăire poziţiilor guvernului maghiar şi ale UDMR privind pretenţiile separatiste, ced înd cu uşurin ţă ce re rilo r formulate prin care să se asigure privilegii pentru etnicii maghiari”, ■ consideră PSM-iştii reuniţi la Cluj-Napoca. T.C.

între evenimentele şocante care au polarizat atenţia opiniei publice româneşti din ultima perioadă se înscriu cele două cazuri de administrare a actului de justiţie de către cel mai înalt for de judecată din România: Curtea Supremă de Justiţie. Primul priveşte reabilitarea fostului general Mihai Pacepa, condamnat la moarte pentru trădare de patrie de către regimul totalitar şi, al doilea, recenta condamnare la cîte 15 ani de închisoare a generalilor în rezervă Victor Stânculescu şi Mihai Chiţac. Cele dotiă sentinţe, cu un evident substrat politic, ne demonstrează o dată în plus cum nu trebuie administrat actul de justiţie, precum şi faptul că justiţia română este sclava politicului.

în cazul lui Mihai Pacepa, instanţa a adus ca argument suprem în favoarea acestuia “meritul” că “a trădat pe Nicolae Ceauşescu”. în mod deliberat, lucrurile au fost simplificate-la relaţiile din tre două persoane, evitîndu-se esenţa argumentelor condamnării celui în cauză, anume că acesta deţinea o funcţie publică importantă într-o instituţie a statului şi gradul de general, poziţii din care a dezertat, punîndu-se în slujba unor agenturi străine. Prin actul său, el a adus grave prejudicii securităţii şi siguranţei naţionale a României şi nu persoanei lui N. Ceauşescu. Deci, trădarea de ţară rămîne trădare, iar Pacepa - trădător, cu toate consecinţele ce decurg din legislaţia penală de dinainte de 1989 şi de astăzi

a ţării noastre. în^celălalt caz, al condamnării generalilor în rezervă Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac, instanţa judecătorească supremă a prezentat drept capete de acuzare: “omor deosebit de grav”, victimele fiind 72 de cetăţeni ai

Armatei Române? în ceea ce îl priveşte pe generalul în rezervă Victor Stănculescu, acuzaţia că ar fi acţionat “în scopul meschin de menţinere în cercul puterii” nu are acoperire.

Se uită, intenţionat sau prin omisiune, faptul

m i

R u şin ea ju s tiţie i rom âne

Timişoarei, dar, atenţie, cei doi “au acţionat nu de frica dictatorului N. Ceauşescu, ci în scopul meschin de menţinere în cercul puterii”. Din nou o mostră de învinuire fară-acoperire juridică, pornită din reaua credinţă şi servialismul politic al membrilor completului de judecată. Se pune în mod logic întrebarea: cum a stabilit Curtea Supremă de Justiţie că cele 72 de victime cad exclusiv în sarcina Armatei Române, cunoscînd că în Tim işoara au acţionat şi trupe ale Ministerului de Interne (securitate, miliţie, grăniceri, U.S.L.A.) şi “alţii” (?). Admiţînd, prin absurd, că în Timişoara" a atras numai armata, trebuie să se dea răspuns la întrebarea: militarii Armatei Române de cine au fost împuşcaţi, cunoscînd că prima victimă* a revoluţiei din decembrie 1989, la Timişoara, a fost un soldat al

că tocmai dînsul a fost acela care a organizat procesul .şi apoi executarea soţilor Ceauşescu la 25 decembrie 1989. Făcînd o paralelă, putem spune, fară teama de a greşi, că nu Mihai Pacepa, ci Victor Stănculescu a fost acela care l-a trădat pe N.-Ceauşescu. Sentinţa dată în procesul celor doi generali, prin subiectivismul şi netemeinicia ei juridică, nu va duce la ceea ce declarativ se spune: liniştea socială şi asanarea morală a societăţii româneşti. Aceasta se va putea întîmplă numai atunci cînd actul juridic se va desfăşura nu după criterii conjuncturale şi imixtiuni politice, ci exclusiv după spiritul şi litera legii.

Oare aflarea adevărului revoluţiei trebuie să constea în nişte procese “comandate’ , încheiate cu sentinţa scandaloase? Fals! Unde este raportul Comisiei Gabrielescu (PNŢCD), pe aceeaşi temă

a adevărului revoluţiei, care în toâmn anului 1996 era finalizat, dar nici pînă astăzi nu a fost prezentat Parlamentului? Nu convenea? România şi armata sa nu cunosc un alt caz cînd, în urma misiunilor executate, din ordinul conducerii politice, comandanţii militari să fie judecaţi şi condamnaţi pentru efectele intervenţiei lor. Pentru cei care nu ştiu sau se fac că uită, le amintim de mişcările ţărăneşti şi muncitoreşti din, 1907,1929 şi 1933, bînd intervenţia armatei pentru restabilirea ordinei legale s-a soldat cu multe pierderi de vieţi omeneşti. Nimenea însă nu a fost judecat şi condamnat. Mai mult, în 1907 regele Carol I a felicitat armata şi a decorat comandanţii pentru acţiunile lor, chiar dacă, se ştie, bilanţul a fost pierderea a 11.000 de vieţi omeneşti. în 1929, după represiunea de la Lupeni, soldată cu 22 de morţi, Iuliu Maniu, atunci Preşedintele Consiliului de Miniştri, declara: “Guvernul şi armata şi-au făcut datoria”.

Credem că sentinţele date de Curtea Supremă de Justiţie în cele două procese vor trebui să îl sensibilizeze pe ministrul Valeriu Stoica şi, poate, va ajunge la concluzia că trebuie, să se ocupe mai mult şi foarte serios de funcţionarea justiţiei în România, cel puţin tot aşa cum se manifestă în domeniul politic. -■ <■C om itetu l O rg an iza ţie i J u d e ţe n e CLUJ a Uniunii N aţio n a le a C ad re lo r Militare

în R ezervă si R etragere .

1 9 39 -i n ă scu t a c tr iţa V a ie ria S e c iu .

V I U ar putea fi : f reclama dumneavoastră

j>t * *tJ*i JL- ♦ fK, *# , rî.\

O k i t încearcă .să sim ţi Am erica! r a Ş K Broadway, C arnegie Hali, o | | 8 | t j duminică în Harlem sau la Lincoln iS jjS jff Center. Muzica, dansul, marile i O ' i l teatre şi cabarete, istoria care <jgj|f schimbă lumea, bîrfele de culise',

j S r jwfcy.iW ,: g r a n d o ar - e a ,f rumuset.e a ' . f i

L i v V ^ i î V ’’ \ căderea, toatese > regăsesc şi se pot

desfăşura In voie la ■ New York.

; v | Spectatori şi idoli: nu m ai departe decît

săptămînâ trecută, publicul a luat cu asalt casele de bilete pentru a-i asculta, la Jones Beach, pe Dona Summer şi Jewel, sau pe Paul Simon şi Bob Dylan la Madison Square Garden, în timp ce pe Broadway luminile rampei scînteiază neîntrerupt, atrăgînd spectatori de toate vţrstele şi gusturile , într-o ofertă d e . spectacol nemaiîntîlnită

'................... ... ,■ : .-v:, , . .... -f .. 1

BEST ACTOR BEST fEATURED ACTRESSB r i a n D e n n c h y E l i i a b e t h E r a n z

BEST DIRECTOR LIFETIME ACHIEVEMENT AWARDR o b e r t F a l l s A r t h u r M i l l c r

actriţă - Elisabeth Franz; cel mai bun regizor - Robert Falls; premiu pentm în treaga operă - A rth u r M illc r. Dramatizarea lui M iller exacerbează dram a in terioară a p e rso n a ju lu i principal, Willy Loman. gradînd-o cu marc artă pînă la momentul în care eroul descoperii câ întreaga lui viaţă n-a fost, în realitate, decît un între şir de eşecuri.

f C l t i - V - f i - l u t M c ^ A l Z .

în perioada 27 iulie - 21 august a.c. are loc la Lincoln Center. din New York Festivalul M ozarf. cu 30 dc concerte care îţi taie respiraţia, în care evoluează 55 de a r tiş ti de ta lie mondială, între care: James Gahvay, Alicia de Larrocha, Pinchas Zukerman, Itzhak Perlmart, Richard Stoltzman, The Emerson String Quartet şi alţii. O vară de viş, la- New York—

M ic h a e la B O C U -

M usicalul

Marţi, 3 august7,00 Matinal Naţional;9,30 M atineu de

- vacanţă; 11,'00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15,00 Dintre sute de catarge (r); 16,00 Em isiune în limba maghiară; 17,00 M elodii populare; 17,30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Voie bună cu Golden Brau; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport;20,45 Casa misterelor; 21,00 Film: Germinai (Franţa 1993); 23,45 Jurnalul de noapte. Sport; 0,00 Nodul gordian; 0,45 Estival Jazz.M 7,00 Ping pong înr V T ^ familie; 8>00 Desene

animate; 8,50 Tip-Top Minitop; 10,15 Limbi străine; 10,40 O familie ciudată (r); 11,10 Star Trek - G eneraţia Următoare (s); 12,00 Contemp-Art (r) 13,00 TVR Info;13,10 Căsuţa din preerie; 14,00 Convieţuiri; 15,00 Rebelul (s); 15,50 TVR Info; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,55 Filmele săptâmînii; 18,00 Primul val (s); 18,50 Ş tiri bancare şi bursiere; 19,00 A utograful săptăm înii: S ilviaDumitrcscu; 19,30 Axix mundi, Pomul vieţii, Pomul morţii (II); 20,00 Teatru liric: Aida; 22,40 Pelerinaje; 23,05 Preotul şi cîrciumâriţa (s); 23,55 Integrale (r); 0,35 TVM. Mesager. tj» . CK A jţv ®ună d 'm>neata»

Ua- v Pro TV c al tău!; 10,00Tînăr şi nelin iştit (r); 10,45 Film: Tineri

asasini (r); 12,30 News Radio (s);13.00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi: 13,10 Film: Ciudaţii (r); 14,35 Monştrii (r); 15,00 Familia Bundy (s);15.30 Ştrengărită (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii;18.30 Inimă dc ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Renegatul (s);21.30 Walker, poliţist texan (s); 22,25 Ştirile Pro TV; 22,25 Prietenii tăi;23.00 Millennium (s); 0,00 Ştirile Pro ’ TV. Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Căpitanul Buîlshot (SUA 1983);'1,55 Profit; 2,05 Ştirile Pro TV; 3,00 Cine-i şeful ? 4,30 Rişti şi cîştigi (r); 5,25 Nano (s); 6,10 Inimă de ţigancă (r); 6.55 Profit.

7,00 Ştiri; 7,10 Cafea ~ ] P cu parfum de femeie;

f l n t W ţ _ - g qq £ utja cu jUCârii;10,50 Ştiri; 11,00 Kelly (s); 11,30 The Mighty Jungle (s); 12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s); 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Salutări vouă; 17,28 Leonela (s); 19,00 Observator; 20,05 Fotbal: FC Naţional - FCM Bacău; 23,05 Film: Avalanşa (Canada 1994); 0,30 Caracatiţa 6 (s);1.30 Film : Spiritul războinicului(1994).

Trăieşte vara cu

i a S f f l K M &Magazin de vacanţă;'12,00 Karaoke show; 13,00 Pretutindeni cu tine (r);14.00 Nimeni nu e perfect (s); 15,00 Jerry Springer Show; 16,00 Pretutindeni cu tine; 17,00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus; 19,00 Film: Aripi de înger (SUA 1990);20.30 Poză la minut (s); 20,50 Real TV; 21,00 Karaoke Show; 22,00 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Călăreţi- de la apusul soarelui (SUA); 2,30 Real TV (r). -

- 7,00 Lanţurile iubirii,45 Preciosa (r);

•: 8,30 Căsuţa poveştilor(r); 9,15^înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere;12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s);14,15 Cinemateca de acasă: Ultimul detectiv (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00

T E L Ş 7

Celeste se întoarce; 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveşfilor; 19,30 Viaţa noastră; 20,15 înger sălbatic;21,05 Concursul: Stai acasă; 21,15 Lanţurile iubirii (s); 22,10 Milady;23.00 Cinemateca de acasă: Venera blondă (SUA 1932). .

7.00 Ştiri; 7,10 Bună dimineaţa, România;

/ / c ' r i - i r * 10’00 Şfiri; 10>15 Teleshopping; 10,30

Dintre sute de ziare - -revista presei(r); 11,15 Studioul Tudor Vomicu (r);14.00 Medici la datorie (s); 15,15 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s);17,30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Dinastia; 19,00 Secţia de poliţie; 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Cutia Pandorei; 22,45 24 din 24; 0,00 Gala Tele 7 (r); 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni.

Miercuri, 4 august7.00 Matinal Naţional;9,30 M atineu de vacanţă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Concertele Golden Brau (r);16.00 Pro Patria; 17,00 Videodisc folcloric; 17,30 O familie ciudată (s);18.00 TVR Info; 18,10 Voie bună cu Golden Brau; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect! ; 19,10 Sunset Beach; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;20,45 Casa misterelor - joc interactiv;21.00 Lumea bărbaţilor; 21,30 Sub semnul eclipsei; 22,00 Clive James - Vedere din Mclboume; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Videoteca de Aur; 0,05 Bucuriile muzicii; 1,05 Nataţie.

7.00 Ping-pong în familie; 8,00 Desene

l » l 'C î animate (r); 8,50 Tip- Top, Mini-Top (r); 10,15 Limbi străine; 10,40 O familie ciudată (r);11,10 Star Trek - Generaţia următoare;12.00 Ultimul tren (r); 13,10 Căsuţa din preerie; 14,00 Emisiune în limba maghiară; 15,00 Rebelul (s); 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s);17.30 Medicina pentru toţi; 18,00 Primul val (s); 19,00 Tinere talente;20.00 Film: O pereche (SUA 1979);21.50 Teleenciclopedia (r); 23,10 Farmece (r); 0,30 TVM. Mesager.-ţţR. 7,00 Bună dimineaţa,

S / % r Pr0 ^ e al tău!; 10,°°Tînăr şi neliniştit (r); j a . ’ 1 1;00 Doctor în

Alaska (s); 11,45 Walker, poliţist texan (r); 12,30 News Radio (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Film: Căpitanul Bulîshot (r); 14,35 Monştrii; 15,00 Familia Bundy (s);15.30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film! Bull Durham (SUA 1988); 22,25 Ştirile Pro TV; 22,30 Serial: Prietenii tăi; 23,00 Serial: Millennium; 0,00 Ştirile Pro Tv/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: Operaţiunea porcul (SUA 1985); 2,05 Profit; 2,15 Ştirile Pro TV; 4,00 Cine-i sefiil ?; 4,30 Rişti şi cîştigi (r);4,55 Ştirile PRO TV; 5,25 Nano (s).

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea cu parfum de femeie;8.00 Cutia cu jucării;

10.50 Ştiri"; 11,00 Kelly (s); 11,30 The Mighty Jungle (s); 12,00 Tropical Heat (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Nash Bridges (s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite; 16,00 Leonela (s); 16,50 , Fotbal: FC Braşov - FC Steaua; 19,00 Observator, 20,00 Salutări... vouă !;20,03 Film: Robotii ucigaşi (SUA 1984); 21,55 Damon ( s ) ; - 22,20 Observator; 22,50 Salutări... Vouă !- 22,53 Film: Ambulanţa (SUA 1990); 0;30 L.A.Doctors (s).

7.00 Trăieşte vara cu Nadine (r); 8,00 Dimineaţa pe. plajă. Magazin de vacanţă;

12.00 Karaoke Show (r); 13,00 Pretutindeni cu tine (s); 14,00 Nimeni nu e perfect (s); 15,00 Jerry Springer. Show; 16,00 Pretutindeni cu tine (r);17.00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus+; 19,00 Comisarul Rex (s);20.00 Profesioniştii (s); 20,50 'Real TV; 21,00 Karaoke Show; 22,00 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Conspiraţia vulpii Shaolin (SUA); 2,00 Focus+; 2,30 Real TV(r)'

7,00 Lanţurile iubirii (r); 7,45 ÎPreciosa (r); 8,30 Căsuţa poveştilor

(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s);14,15 Cinemateca de acasă: Mamma Roma (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor;19.30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic; 21,05 Concursul "Stai Acasă!"; 21,15 Lanţurile iubirii (s);22.10 Milady (s); 23,00 Cinemateca de acasă: Patru prieteni (SUA 1981). TF/ p y 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

7 / dimineaţa, România!;10.00 Ştiri; 10,15 Teleshopping; 10,30

Dintre sute de ziare - revista presei (r); 11,15 Cutia Pandorei; 12,00 Dincolo de stadion (r); 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,05 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s);17.30 Documentar; 18,00 Ştiri; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Secţia de poliţie (s); 20,00 Actualitatea fele 7; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Reporter Tele 7; 23,10 Lou Grant (s); 0,00 Ştiri;0.15 Ora H - emisiune de confesiuni.

Joi, 5 august7.00 Matinal Naţional;9,30 Matineu de vacantă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 TVR Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r);15.00 Lumea bărbaţilor (s/r); 16,00 Convieţuiri; 17,00 Vatra cîntecelor;17.30 O familie ciudată (s); 18,00 TVR Info; 18,10 Voie bună cu Golden Brau;18,55 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,00 TVR Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;20,45 Casa misterelor - joc interactiv;21.00 Miracole (s); 22,00 Reflecţii rutiere; 22,15 Cu ochii’n 4; 23,00 Jurnalul de noapte. Sport; 23,15 Pariul Trio 23,20 Fiîm: Deşertul albastru (SUA 1990); 0,55 Bijuterii muzicale.

7.00 Ping-pong în familie; 8,00 Desene

1 . V I animate. (r);8,50 Tip- top, mini-top (r); 10,15 Limbi străine (r); 10,40 O familie ciudată (r); 11,10 Star Trek - .Generaţia următoare (s);12.10 Ecranizări Mircea Bliade; 13,10 Căsuţa din preerie (s); 14,00 Emisiune îp limba germană; 15,00 Rebelul (s);16.00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara;17.30 Impact; 18,00 Primul val (s);19.00 Pentru dumneavoastră doamnă;20.00 Cinematograful de artă: Demonii (Franţa 1,988); 22,15 Time Out; 23,05 Cultura în lume (r); 23,45 Clive James (r); 0,35 TVM. Mesager.

7.00 Bună dimineaţa,

! î l W : Pro TV e al tău!; ]0 00 Ţînăr şi

neliniştit (r); 10,45 Film: Bull Durham (r); 12,30 News Radio (s); 13,00 Ştirile Pro TV/10 propoziţie pe zi; 13,10 Film: Operaţiunea porcul (r); 14,40 Monştrii (s); 15,00 Familia Bundy (s); 15,30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi neliniştit;17.00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place (s); 21,30 Mercenarii (s); 22,25 Ştirile Pro fV ;22.30 Prietenii tăi (s); 23,00 Milennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,30 Film: .

Flash Gordon (SUA 1980); 2,20 Ştirile Pro TV; 2,30 Ştirile PRO TV; 3,15 Profesiunea mea cultura (r);4,40 Cine-i şeful?; 5,05 Rişti şi cîştigi; 5,30 Nano (’s); 6,30 Inimă de ţigancă (r);6,55 Profit;

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea cu parfum de femeie

a n t e r f ^ (s); 8 , 0 0 Cutia cu jucării; 10,50 Ştiri;

11.00 Kelly (s); 11,30 The Mighty Jungle (s); 12,00 Tropical Heat (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 Early Edition (s); 14,00 Esmeralda (s); 15,00 Ape liniştite (s); 16,00 Zodiac; 16,10 Luz Maria (s); 17,00 Ştiri; 17,25 Salutări... Vouă!; 17,28 Leonela (s);19.00 Observator; 20,00 Salutări... Vouă! 20,03 Film: Rechini de oţel (SUA 1997); 21,45 Brigada mobilă;22,15 Observator; 22,45 Minutul zero; 23,188 Film: Masca morţii (SUA 1983); 1,00 Film: Pe rîul sălbatic (SUA).

7.00 Trăieşte vara cuNadine; 8,00Dimineaţa pe plajă.

Magazin de vacanţă; 12,00 Karaoke Show (r); 13,00 Pretutindeni cu tine (r); 14,00 Nimeni nu e perfect (s);15.00 Jerry Springer Show; 16,00 Pretutindeni cu tine (r); 17,00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus; 19,00 Film: Octogonul (SUA 1980); 20,30 Apel de urgenţă; 20,50 Real TV; 21,00 Karaoke Show; 22,30 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Circul terorii (suspans); 2,00 Focus + (r).

7.00 Lanţurile iubirii (r); 7,45 Preciosa (r);8.30 Căsuţa poveştilor

(r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 11,45 Dragoste şi putere;12.30 Milady (r); 13,15 Maria (s);14.00 Cinemateca de acasă: Patru prieteni (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce; 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră (s); 20,15 înger sălbatic;21,05 Concursul "Stai Acasă!"; 21,15 Lanţurile iubirii (s); 22,10 Milady (s);23.00 Cinemateca de acasă: Perry Mason se întoarce (SUA 1984). T E L B J 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

7 / dimineaţa România!;/ / c f t D C W , 00 Ştiri; 10,15

Teleshopping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,10 Lou Grant (r); 12,00 Reporter Tele 7. (r);13.00 Drumuri printre amintiri (r);13.30 Cutia muzicală (r); 14,00 Medici la datorie (s); 15,00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s);17.30 Documentar; 18,00 Actualitatea Tele 7; 18,10 Dinastia (s); 18,55 Pariu Trio; 19,00 Celebritate (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,55 Pariu Trio; 22,00 Linia întîi; 23,00 Derrick (s); 0,00 Ştiri; 0,15 Ora H - emisiune de confesiuni.

Vineri, 6 august

7.00 Matinal Naţional;9.30 Matineu de vacanţă; 11,00 TVR

Cluj-Napoca; 12,00 TVR Info; 12,05 TVR Iaşi; 13,00 fv R Timişoara; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (s/r);15.00 TVR Craiova; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,00 De la lume adunate...; 17,30 O familie ciudată (s);18.00 TVR Info; 18,10 Voie bună la TVR, cu Golden Brau!; 19,00 TVk Info; 19,05 Corect!; 19,10 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, sport;20,45 Camera misterelor; 21,00 Film: Americanul (Anglia); 22,30 Călător în Ţara Eclipsei (do); 23,10 Jurnal de noapte. Sport; 23,25 Concerte Golden Brau; 0,25 Cinematograful de noapte: Fata din Cadilac (SUA 1995).m 7,00 Ping-Pong îp' r L î T f t S j familie; 8,00 Desene

animate; 8,50 Tip-top, mini-top; 10,15 Limbi străine; 10,40 O familie ciudată; 11,10 Star Trek - Generaţia următoare (s); 12,00 Tezaur

folcloric (r); 13,10 Căsuţa din preerie (s); 14,00 TVR Craoiva 14,40 TVR Cluj-:Napoca; 15,05 Rebelul; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s);18.00 Jacques Rivette (doc); 19,00 Cu - ochii’n 4; 20,00 Telerecital Ştefan Iordache; 21,00 Vînare de vînt; 22,00 Lumea vitezei; 22,40 Tom Jones (s);23.30 Recital: Ştefan M ihăilescu- Brâila; 0,30 TVM. Mesager.

7.00 ®una dimineaţa,l lW fS lPro TV e al tău!; 10,00

Tînăr şi neliniştit (s/r);11.00 Doctor în Alaska

(s); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 News Radio (s); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,1,0 Film: Flash Gordon (rj; 15,00 Familia Bundy (s);15.30 Ştrengâriţa (s); 16,15 Tînăr şi. neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 17,40 Aripile pasiunii (s); 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Corbul, îngerul

.negru; 21,30 Film: Armura mileniului (SUA 1989); 23,10 Millennium (s); 0,00 Ştirile Pro TV; 0,05 Film: Poliţist şi detectiv (SUA 1984); 1,40 Profit;1.50 Ştirile Pro TV; 2,20 Profesiunea mea cultura (r); 3,40 Cine-i şefii?; 4,30 Rişti si cîştigi (r); ■ 4,55 Ş tirile PRO TV; 5,00 Nano (s); 6,10 Inimă de ţigancă (s).

7.00 Ştiri; 7,10 Cafea cu parfum de femeie;8.00 Cutia cu jucării;

10.50 Ştiri; 11,00 Film: Kazan (Canada-Franţa 1994); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Film: New'Hampshire (SUA 1994); 15,00 Ape liniştite; 16,00 Luz Maria; 17,00 Ştiri; 17,25 Salutări... Vouă!; 17,28 Leonela (s); 19,00 Observator; 20,00 ‘Salutări... Vouă!;20,03 Film: Detectorul de minciuni(1995); 21,45 Baywatch Nights; 22,30 Observator; 22,57 Salutări... V ouă!;,23.00 Party Time - în direct de la Olimp; 23,45 Viitorul începe azi; 0,30 film: Adevărul despre sex (1993).

7.00 Trăieşte vara cu- I rH f r ' â Nadine (r); • 8,00

Dimineaţa pe plajă. Magazin de vacanţă; 12,00 Karaoke- Show; 13,00 Pretutindeni cu tine;14.00 Nimeni nu e perfect (s); 15,00 Jerry Springer Show; 16,00 Pretutindeni cu tine; 17,00 Trăieşte vara cu Nadine; 18,00 Focus - ştiri, meteo, sport; 19,00 Alegeţi filmul;20.30 Real TV; 21,00 Karaoke Show;22.00 Show-ul de noapte; 0,00 Focus+; 0,30 Film: Caii Iui Valdez (Italia; 1973); 2,00 Focus* (r); 2,30 Real TV (r).

7.00 Lanţurile iubirii (r); 7,45 Preciosa (s/ r); 8,30 Căsuţa

poveştilor (r); 9,15 înger sălbatic (s/ r); 10,00 Celeste se întoarce (s/r); 11,00 Viaţa noastră (s/r); 11,45 Dragoste şi putere (s/r); 12,30 Milady (s/r); 13,15 Maria (s); 14,00 Cinemateca de acasă: Perry Mason se întoarce (r); 16,00 Preciosa (s); 17,00 Celeste se întoarce (ş); 18,00 Dragoste şi putere; 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră

Ţs); 20,15 înger sălbatic (s); 21,15 Lanţurile iubirii (s); 22,10 Milady;23,00,Film: Cel mai mare spectacol. TELET7 7,00 Ştiri; 7,10 Bună

7 / dimineaţa, România; 1 /c A D C 9,00 Dinastia (r); 10,00

Ştiri; 10,15 Teleshbpping; 10,30 Dintre sute de ziare (r); 11,15 Celebritate (r);12.00 Linia întîi (r); 13,00 Cîntecul şi casa ta; 14,00 Medici la datorie (s);15.00 Ştiri; 15,15 Post Meridian; 16,30 O singură viaţă (s); 17,30 Documentar;18.00 Ştiri; 18,10 Dinastia (s); 19,00 Celebritate (s); 20,00 Actualitatea Tele 7; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,00 Dintre sute de ziare; 22,00 Lumea în „Clipa 2000”; 23,30 Tentaţii; 0,00 Ştiri; 0,10 Tentaţii (continuare); 0,15 Medici la datorie (s/r).

(2093840)

v \ m y Telefon: (01) 250 2 9 13 W fw% H E W LETT* I | | lFax: (01) 250 60 95 PA C K A R D i |

Pentium*/// E-mail: HP_Romania@hp.com | Expanding Possibilities | J | |

^ " T »"~y31 '*rr,f >v«- «

KINGSIZEBOX\'»« ■***$,

AOSTrACNtî POATi VAIORA 20000000f ff !

AMERICAN BLEND

Ş14WIWPJ..

Dir. Cons. CEE nr. 8 9 /622: „Tutunul dăunemâ g r t w s â n ă tă tîî

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

' T11 7 'i U 1 *

7 ~ 7 2 7 7 7 7 7 Z 7 ^ - u : : . î i î ^ ^

■ * f

4r

* !F

44

f 7 ' T ' J 7 7 '7- ' 7 7 f . f f 7 7 7 J 7 T 7 7 1 "7 71

SENZAŢIONAL!!!- LITORAL 1999cu doar 185 $ - 9 zile la Marea Egee/Turcia \

N u m a i p r in DIETA TQ5 ESSECRETAR AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE DE TURISM Membru al organizaţiilor turistice: ANAT, IATA, UFTAA, PATA- .Agent AUTORIZAT: LUFTHANSA, BRITISH AIR\VAYS, KLM

Informaţii suplimentare la agenţiile BIRTA TOURS din:Bucureşti -Tel.: 01-222.71.55 .Constanta-Tel.: 041-69.33.40Reşita Sud-Tel.: 055-21.21.21 Braşov-Tel.: 068-31.11.11 Craiova-Tel.: 051-16.30.30 Reşiţa Nord - Tel.: 055-22.22.22Cluj-Tel.: 064-19.63.51,19.63.52 Timişoara - Tel.: 056-19.99.99 Mamaia-Tel.:

OFERTE SPECIALE LITORAL: SEJUR 6 nopti/7zile la MAMAIA, Hotel MIDIA (583.275 lei), DELFIN (804.000 lei), NEPTUN (1.066.000 lei), OLIMP** (1.120.000 lei), JUPITER** (1.040.000 lei) .OFERTA SPECIALĂ TURCIA: AVION+CAZARE+PENSIUNE COMPLETĂ 8 zile HOTEL*** 352 US$ ' OFERTĂ SPECIALĂ GRECIA: AUTOCAR+CAZARE 9 ZILE HOTEL*** 245 US$

BIRTA TOURS: NOI NU SÎNTEM DOAR CEI MAI MARI, NOI SINTEM Şl CEI MAI BUNI!

f 7 7 Ţ Ţ Ţ Ţ J / f t i

P R IM Ă R IA comunei A pahida, ju d . C luj

O R G A N IZ E A ZĂîn data de 16 august, o ra 10.00

CONCURSpentru ocuparea următoarelor posturi

- 1 post = tractorist ruticrist ‘ 5?- 1 post = mecanic-tractorist pentru buldo-excavator. 5

os

C on d iţ ii de p a rtic ipare: §.- carnet dc conducere pentru tractor ru tier- calificare pentru utilaje cu instalaţii.hidraulice- dom ic iliu l stabil în Apahida- vechime minimă în domeniu 3 ani.

Dosarele pentru înscriere se depun pînă în data dc 13 august, ora 13.00, la sediul Primăriei comunei Apahida, str. Libertăţii nr. 98.

In fo rm a ţ ii sup lim entare se po t ob ţine Ia sediu l P r im ă rie i A p a h id a şi la telefon 231.777, 231.797, 231.322.

r n v

T

d e C l u j

Un cotidian care satisface

gusturile dum neavoastră!

GENETYPIMPEX SRL Tel/F2)c064-190787.198802.191374

Case de marcat fiscale, O M O LO G A TE Vînzări, instalări şi service

omRon M A D l'IN

Or.RMAW

R E D U C E R E 5 % P ÎN Ă L A 15 A U G U S T

/\1 î3CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;l SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

u s t r i S :

S C . E L E C T R O S I G M A S .A .str. G h. B ilaşcu nr. 109, C luj-N apoca ■'

a n u n ţă L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă în data de

3 a u g u s t 1 9 9 9 , o r a 1 0 ,0 0la sediul societăţii pentni vînzarea următoarelor mijloace fixe:

aşmi şi echipamente pentru prelucrări mecanice:• • foa rfecă gh ilo tină ; r

• m a şin i d e găurit, filetat;• m aşin i de frezat;• m a şin i d e debavura t;.• p o lizo r; . ' * * -* .'V " .• p rese , s trungu ri. .

2. Echipamente şi aparatură electronică:11 • m u lîim e tru num eric; ^•j • o sc ilo sco p ; .. 2

• pu n te de afişa re numerică; î5>' { - * n u m ă ră to r universa l; S>.i • cam eră d e clim ă; *.’• . . , ■' ^ :

• v o ltm etru d ig ita l; .. . ‘• a n a lilo r ero ri; - ; V• s tand tra tare etc. ■ * ’ ' • ' - . • • • .

3. Componente electronice:• afîşa je, po tenţiom etre, circuite;. .• diode, rezisten ţe , condensatori;• tranzistori, conductori, etc.

4. Elemente asamblare şi scule aşchiatoare:• sum b, p iu liţe , şaibe; .• freze, burghie, tarozi, etc.

C aietu l de sarcin i se p o a te cum păra d e la sediul societă ţii S erviciu l Com ercial.

Licitaţia se va repeta în fiecare zi de marţi!

Inform aţii la sediul firmei sau la telefon: 064-19.86.84, 19.89.78, 19.50.41, 19.50.37, 19.50.38.

S.C. M E C A N IC A F A R M E C S.R.L.str. H enri Barbussc n r. 16, Cluj-Napoca

Tel. 064-433.534, Fax. 064-434.033. . . S.

Produce şi distribuie prin §reprezentanţele Farmec ^

F1LTRU PEN TR U APĂ POTABILĂ

în lă tu ră im p u r ită ţ ile şi b a c te r iile din apă. D a că aţi v e d e a ce se d ep u n e după num ai trei z ile d e fo lo s in ţă , aţi a leg e cu siguranţă filtrul produs d e S . C . M E C A N IC A F A R M E C S .R .L .

ALEGEŢI FILTRELE NOASTRE NU DOCTORUL!D U R A T A D E U T IL IZ A R E A E L E M E N T U L U I F IL T R A N T : UN AN LA 35.000 L A PÂ FILTRATĂ !

S .C . "MECANICA FARMEC" S.R.L. Cluj - N apocastr. Barbussc n r. 16

ANGAJEAZĂ- C O N T A B IL ŞEF - pe bază de concurs

CONDIŢII:- absolvent studii superioare economice -

specialitatea finanţe-contabilitate;- minim 5 ani vechime în funcţii economice

Cererile pentru participare la concurs însoţite de curriculum vitae, se depun lasediul societăţii pînăladatade 13.08.1999. -IN ST A L A T O R I SANITARI -cu autorizaţie de SUD OR

CONDIŢII: minim 5 ani vechime în meserie<3"

Inform aţii suplim entare se p ot obţine Ia fe telefon 433.534 sau 434.033. ' E

S.C. ED &FMAN COKIIHODITIES ROMANIA S.R.L Vinde zahăr:

- s a c i 50 kg - 6 .500 le i/kg fără TVA

■ p u n g i p .p . 1 k g • 6 .800 Iei/kg fă ră TVA f■ • . Oo

PREŢURI AVANTAJOASEInformaţii la tel. 06547.12.82,'092-31.11.44,094 6.35.32

A l C l r A C U M P A I P A R T E N E R U L

A D E V A R U L U n c o tid ia n c a re sa tis fa c ede Clllj mtetnrllfi (tnmnpavnăetrit

D o r , o b a n ţ i l o r ^ 3 89 4 0 6 ^ 0 ^ 6 6 4 0 6 1

REPREZENTANJA:Policolor Bucureşti: vopsele auto, emailuri, laturi, diluanjiSinteza Color O ra d e a : vopsele ulei, emailuri, grandori Perom cluj: pensule, bidinele (2093802)Perind O rad e a; perii, mâluri, bidinele Caparol - vopsele lavabile - import Germania

Şi m u lte a l t e p ro d u s e ch im ice : o x iz i , c o lo r a n ţ i , a d e z iv i , a r a c e t , p r o d u s e d e î n t r e ţ in e r e

Acliiziţhnând0frodusele§noastreMlaiâpreţ0 de

S.C. R E 1 F E N T R A D E S . R . L , O R A D E A3700 Oradea, str. Dâmboviţei nr. 13

(la intrarea dinspre Cluj-Napoca)Tel.: 059-427 286, 094 643 965, 092 223 242

________________________ Tel./Fax: 059-472 772Importator direct anvelope MATADOR, NOKIAN şi VOLTYRE.

Vă o feră d in stoc:1 5 5 / 1 3 d e l a 2 0 U S D §

1 6 5 / 7 0 / 1 3 d e l a 2 3 , 8 U S D 1 1 8 5 / 1 4 C d e l a 3 7 , 9 U S D 51 8 . 2 5 / 2 0 d e l a 9 2 , 5 U S D 9 . 0 0 / 2 0 d e l a 9 5 , 5 U S D

1 1 . 0 0 / 2 0 d e l a 1 4 9 , 5 U S D 1 2 . 0 0 / 2 0 d e l a 1 6 6 , 3 U S D

2 9 5 / 8 0 / 2 2 , 5 d e l a 1 9 9 , 4 U S D 3 1 5 / 8 0 / 2 2 , 5 d e l a 2 1 7 , 6 U S D

Plus alte 200 tipo dimensiuni pentru trate tipurile de autovehicule l

Preţurile nu conţin TVA. Garanţie 2 ani, fără limită de kilometri 1

V E R I F I C A Ţ I P R E T U R I L E C O N C U R E N T E I !

Producător: CIVIC S.A. Aplicaţii: . y j

gresie, faianţă , parchet

CORAM ET S.R.L. - ClujTel.: 064-19.98.33

094-66.40.61

cel măi mic preţ

LIPESTE-TE DE NOI !PRIMARIA comunei Apahida, jud. Cluj

REPROGRAMEAZĂ LICITAŢIAanunţată pe 29 iulie 1999, pentru data de 12 august

1999, oraJO.OO, şi o repetă la fiecare 2 săptămîni, aceeaşi oră, pînă la epuizarea suprafeţelor destinate concesionării în vederea construirii deTocuinţe.

Condiţiile de participare sînt cele anunţate pentru prima licitaţţe.

(2691437)

C i t i ţ i z i l n i c

A D E V Ă R U Lde Cluj

H O T E L C O Z I A k k

Staţiunea JupiterUn prieten care vă aşteaptă pentru

a petrece o vacanţă agreabilăTarife 5

P e rio a d a

16.0 6-3 0.0 6 06.09-30.09

0 1 .0 7 -2 0 .0 7

C o s tE t a j

6 7.0 0 0 lei/loc/zi

P a r t e r

56.000 lei/loc/zi

105.000 lei/loc/zi 83.000 Ici/Ioc/zI12 1.0 8 -0 5 .0 9

‘ 2 1 .0 7 -2 0 .0 8 117.000 lei/loc/zi 105.000 lei/loc/zi

Rezervări şl Informaţii la telefon 041-73.13,09, Complex Cătun 041-73.12.03.

H O T E L ANCA VENTJSmw-wmmr.

r - >

î T 'Ş i

bVv'.v, m m .. ......

& ete a u zi (*Uci

feneţurU de fee

C c t& K z tu l K M U Z O e & C

Tarife:Perioada cost1-30 iunie

5 5 .0 0 0 le i/lo c /z i1-20 iulie

7 5 .0 0 0 le i/lo c /z i 21 iulie - 20 august

120.000 le i/ lo c /z i 21 august - 31 august

' 8 0 .0 0 0 le i/lo c /z iseptembrie

5 5 .0 0 0 le i/lo c /z i

In fo rm aţii şi rezerv ărila tel.: 041-731.505

NU EZlTATI, SUNfiŢISIVfi VETI CONVINGE!

H O T E I ,

C A P I T O LJ U P I T E R

situat la num ai 20 m de m alu l mării vă

oferă prin cele 221 cam ere, toate avînd balcoane cu vedere

spre mare, un

SEJUR EXCEPŢIONAL PE LITORALUL

ROMANESCInformaţii şi rezervări la tel.: 041 -7 3 1 .3 0 5 .

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

•’ • tel/fax 19-73-SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60

Secretary

language and computer proficiency;

Minimum 1 yearofworkexperienceinasimilarposition;

- ^ Responsibte, efficient, customer - oriented person with anopenandciynamicpersonality; : y y . ;

^ An Economic degree represents an asset; .

y -j Ţ he bank offcrs a challenging job in an internaţional working •■ environment and a motivating package.

■ I n t e r e s t e d c a n d i d a t e s s h o u l d s e n d a n A p p l i c a t i o n L e t t e r a n d a ■ C u r r ic u lu m V i t a e i n E n g l i s h . a c c o m p a n i e d b y a p a s s p b r i f o r m a t p h o to t o P .O . B o x 2 - 2 0 8 o r f a x i t t o 2 2 2 - 1 4 0 1 , n o t l a t e r t h a n A u g u s t 1 3 , 1 9 9 9 .

i n g M ) b a r i n g s

C O N S I L I U L D E A D M I N I S T R A Ţ I E

y a l S . C . S T I C L A T U R D A S . A .

C O N V O A C Ă ■ADUNAREA GENERALĂ EXTRAORDINARĂ A

ACŢIONARILOR p'entru data de-18 august 1999, ora 11.00, la sediul societăţii, din str. Fabricii 71, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul comerţului la sfîrşitui zilei de 15.07.1999, cu următoarea ■ ' . . ^

ORDINE DF. Z I I

l. Aprobarea cererii de ofertă, a criteriilor de selecţie a administratorilor, ponderea acestora şi grila de evaluare;

. 2.,Diverse. . ■ ,• . .• - .y .In cazul în care prima şedinţă nu întruneşte condiţiile pentru a

fi statutară se convoacă Adunarea Generală pentru data de 19 august 1999, ora 11,00. ; ■ '

INTERNATIONAL COMPUTER SCH00Ldeschide noiserii de cureuri avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale:

• INIŢIERE CALCULATOR COPII .30h -180.000 lei

OPERATOR CALCULATOARE, 70h - 600.000 lei - 420.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR• 50h - 375.000 LEI

• PROGRAMARE BAZE DE DATE50h- 500.000 lei

■ CONTABILITATE TEORETICA Şl £COMPUTERIZATĂ - S

100h - 600.000 lei g■ • SECRETARIAT CL70h- 550.000 lei

• LIMBI STRĂINE. 70h, 550.000 lei- dotare modernă - preţuri minime* plala 4 rate - suport curs- practică gratuită - ofertă specialappntm elevi studenţi şnmeri - r-irs-m intensive

Tel.: 19.65.29,43.03.45 intre 8.30-20.30 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

• Dau în chirie apartamente 1,2, 3 camere, ne(mobilate), case, pentru locuinţă si sedii firme. Tel: 196.262,' 431.302. (Ag.i.)• Vînd (închiriez) spaţiu com ercial 250 mp, finisat, construcţie nouă, încălzire centrală, Grigorescu. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)

(2093927)

AGENŢIE ED IL IMOBILIARĂ

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro(a)usa.net

î

♦ Vînd apartament 2 camere, confort sporit, .pe strada Dorobanţilor, Năsăud, cu telefon internaţional, faianţă, gresie, la preţul de 195 milioane negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i:)

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Mănăştur, pe strada Tăşnad, Bucium, nefmisat, cu 2 balcoane, cu telefon internaţional, 54 mp, la preţul de 150-160 milioane negociabil, telefon 196.003,196.857. (Ag.i.)

Vînd apartament 2 camere, confort 2, în Mănăştur, pe str. Ciucaş, etaj 2 din 4, preţ 170 mii. negociabil. Tel.: 196.857. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, balcon închis, în Mănăştur pe strada Mehedinţi, Moldoveanu, Gurghiu, etaj 1, 2, 4 din 4 etaje, cu telefon, faianţă, gresie, la preţul de 140 mii.negociabil, telefon 198.204, (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere) confort 1, cu 2 băi, 2 balcoane, în Mărăşti, etaj 2 din 4 etaje, la preţul de 165 milioane negociabil, telefon 196.857,198.204. (Ag.i.) •• Vînd garsonieră confort 1, în Mărăşti central, pe strada Cojocnei, Cemei, cu balcon, etaj 2 din 4 etaje, la preţul de 90-95 milioane negociabil, telefon196.857.'(Ag.i.)• V înd apartament 3 camre, confort 1, în Plopilor, etaj 2 în bloc de 4 etaje, la preţul de 210 milioane negociabil, telefon196.857,' 198.204. (Ag.i.) .• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, 6 focuri de gaz, singur în curte, în P-ţa 1848, la preţul de 240 milioane negociabil, telefon196.857. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, în zona Gării, cu parchet, faianţă, uşă schimbată, lambriuri, etaj 2, la preţul de 98 milioane negociabil, telefon 198.204,196.857, (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cu balcon, zonă centrală, cu parchet, balcon închis, telefon, la preţul de 180 milioane negociabil, telefon 196.857, 198.204.

(2093726\str. Avram Iancu 9 CIuj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@zortec.ro• Vînd apartament 2 camere, confort 1, decomandat, central,

'P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat, telefon, eventual mobilat, pret 24.000 DM negociabil. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.) •• Vînd apartament 3 camere, Gheorgheni, str. Brâncuşi, etaj intermediar, nefinisat, zonă verde, pret 225 milioane. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, Andrei Mureşanu, Aleea Muscel, finisat, orientare, sudică, telefon. Pret 75.000 DM. Tel.: 196.262, 431'.302. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, Mănăştur, sem ifinisată, etaj intermediar, balcon închis, gresie, faianţă, pret 110 milioane, neg. Tel.: ' 196.262,431.302.(Ag.i.)• Vînd (închiriez) casă Grigorescu, P+E, 480 mp construiţi, 12 camere, .3 băi, terasă, singur în curte, potrivită pentru reprezentanţe, alte activităti. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie hală Mărăşti, 200 mp, acces auto, curent trifazic, preţ: 3USD/mp. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, Aleea Herculane, etaj 1, finisat, garaj, telefon, preţ negociabil. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie (vînd) casă P+E, 2 băi, zonă semicentrală, Plopilor Vechi, încălzire centrală, ne(m obilatâ), superfinisată, pentru locuinţă, sediu firmă, alte activităti, pret negociabil. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.) .

3400 CIuj-Napoca, str. Napoca 12

Tel: 19 .4 5 .4 1,19 .4 5 .3 8

• Vînd apartament două camere, conf. 1, decomandat, nefinisat, cu telefon, cart. Grigorescu, zonă liniştită. Preţ 160 mih neg. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, decomandate, et. 3/4, finisat, par­chet, faianţă, gresie, două băi, două balcoane, telefon, zonă bu­nă, Mănăştur. Preţ 250 mii. neg. Tel. 194.541, 194.538. (Agi i.)• Vînd apartament 2 camere, decomandate, etaj 10/10, telefon, cart. Mănăştur, preţ 125 mii. neg. Tel.: 194.541, 194:538. (Ag.i.)• Vînd casă 4 camere, cu grădină, suprafaţă totală 800 mp,- acces auto, zonă ultracentrală, poziţie bună (inclusiv mobilă stil veche), preţ 180.000 USD. (Ag.i.)• Vînd apartament trei camere decom andate, la parter, cu balcon, telefon, str. Pascally,25.000 USD fix. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament o cameră pentru locuit sau birou, zonă ultracentrală, str. Napoca, preţ 150 USD. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.).• Dau în chirie apartament 3 camere decomandate, mobilate, cu telefon, Zorilor, preţ 100 USD. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie casă, singur în curte, trei camere. Mobilată, zona Fabricii de Bere. Preţ 300 USD, anticipat pe şase luni. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut spaţiu pentru producţie, aprox. 300 mp, pentru închiriat sau cumpărat. Prefer zonă sem icentrală. Tel. 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut pentru cumpărare apartament două camere, zonă bună, preferabil etaj intermediar, cu telefon. Ofer preţul pieţei. Tel. 194.541, 194.538. (Ag.i.)

|p 3 4 Q O t:iu i-N â p o c Ig B -d u l Eroilor nr.43/i f c e l . : 0 9 2 - 2 4 9 4 5 5 ^

094-8928471094-592848 e-m ail: flo@ m aii.dnlcj.ro

• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Zorilor, str. Viilor, etaj 2 din 4, finisaje m oderne, ocupabil imediat, preţ 26.000 DM neg. Tel. 094-592.848. (Agi:) ■ ■ •• ;• .• Vînd apartament 2 camere, confort mărit, bun şi pentru sediu firmă, str. Pata, parter înalt, finisat, cu telefon, preţ 29.000 DM, tel.. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, conf. 1, Gheorgheni, str. Tache Ionescu, etaj 2 din 4, finisat, parchet, gresie, faianţă, uşi furniruite, garaj sub bloc, preţ50.000 DM negociabil, tel.124.128, 094-592.848; (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere Zorilor, str. Observator, etaj 3 din 4, finisat, cu parchet, faianţă, telefon, 2 balcoane (unul închis). Pret fix 234 milioane. Tel.124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, îngrijită, telefon, balcon închis, preţ 8.000 USD, tel. 094-592.848. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial ultracentral (B-dul Eroilor), 80 mp, preţ 25 USD/mp. Tel. 094- 592,84& 124.128. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere M ărăşti . central, B-dul 21 Decembrie, etaj 2 din 10, finisat, parchet, gresie, faianţă, 2 băi, 2 balcoane închise, garaj de cărămidă, preţ 275 milioane uşor neg. 124.128,: 094-592.848. (Ag.i.)• Vînd apartament cu 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, parchet, balcon de 7 m, faianţă, telefon, bucătărie mare, preţ 160 m ilioane,'te l. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Cum păr (sau închiriez) apartament cu 2,3 camere în Gheorgheni, numai str. Slănic 1, 3, ofer pret bun, tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)• Cum păr apartam ent cu 2 camere în Zorilor, etaj interm ediar, indiferent de finisaje, ofer 170-175 milioane. Tel. 124.128, 094-592.848. (Ag.i.)

VINZÂRI CUMPĂRĂRI

• De vînzare grădină str. Tăietura Turcului nr. 37-39, preţ rezonabil. Tel. 43-29-60. (587477)

• Vînd urgent casă şi grădină mare în comuna Cojocna satu Cara str. Cloşca nr. 6 judeţul Cluj. Preţ negociabil. (580931)

• Vînd loc de casă 1300 mp în centrul satului Bonţ. Informaţii la tel. 056/19-91-16 si Bonţ nr. 170. (587459)................

• Vînd grădină intravilan, întăbulată, loc de casă 700 mp, cabană curent electric, pomi, vie, zona Hoia, teren drept, 17.000 DM. Tel. 424)6-45 după ora 18.

■Eventual schimb cu garsonieră Grigorescu sau sem icentral, exclus intermediari. (587462)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ 2_________

• Schimb apartament 2 camere, confort I, S ibiu cu similar Cluj. Tel. 069-21-87-73,069-43-34-57. (580882)

ÎNCHIRIERI• închiriez apartament două

camere, mobilat. Tel. 092-81-47- 93. (580950)

• Dau în chirie apartament cu 2 camere, mobilat, telefon, central. Tel. 060/62-06-69 după ora 16. (587475) ___________

PIERDERI• Pierdut carte de

identitate pe A sociaţia Napoca Taekwondo Club cu număr de înmatriculare CJ 05 WTF. O declar nulă.(587479)

• Pierdut carte identitate vehicol seria A nr. 215697. O declar nulă. (587471)

• Pierdut carte de identitate a vehiculului seria A nr. 232847 pe numele David Sabin. O declar nulă. (587474) -

• Pierdut legitim aţie de veteran de război pe numele Florea Iosif cu seria CJ nr. 632421. O declar nulă. (4671727)____________-

DIVERSE• In conformitate cu Legea

nr. 137/1995 Capîlna A dela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul extindere locuinţă situată în Dej, str. V. Cătălină nr. 52. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, C alea Dorobanţilor nr.99. (4671726)

DECESE COMEMORĂRI• Cu durere anunţăm

decesu l iu b ite i n oastre străbunici, bunică, mamă, soacră R EC H E ŞA N NASTASIA în vîrstă de 91 ani. Înmormîntarea va avea loc luni 2 august, ora 12, în Cimitirul central. Familiile B asarab şi R echeşan. (587476)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă ă scumpului nostru soţ şi tată V1NCZE ANDREI fost sa lariat Ia societatea A rdealul C luj.Înmormîntarea va avea loc în ziua de 2 august- de la casa părintească str. Orăştiei nr. 26 Someşeni, Ia orele 14. Nu îl vom uita niciodată. Fam iliaîndurerată. (587478)

• Cu adîncă d u rere anunţăm încetarea din viaţă după o grea şi lu n gă suferinţă a celui care a fost soţ şi tată G H E R M A N VALENTIN, în vîrstă de 57 ani. Înmormîntarea va avea loc în M ănăştur C apela nouă în data de 2.08.1999 ora 14. Familia îndurerată soţia Maria şi fiul Dorel(587480)

• Sîntem alături de marea durere a ta Ibi şi a întregii familii cu ocazia decesului soţului iubit CONSTANTIN SOREANU. S incere condoleanţe. Lenuţa şi Valeriu Albu. (587470)

• Draga noastră bunică NASTASIA RECHEŞAN, Dumnezeu să te odihnească în pace şi să-ţi lumineze calea pe care îndelung fe-ai pregătit să o urm ezi. M ircea, Carmen, Alcx. (587472)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic CI1IŞ AUGUSTIN, de 75 ani din Turda. Slujba de înmormîntare va avea Ioc în 2 august 1999, ora 13 Ia C atedrala Ortodoxă din Turda. Dum nezeu, să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (G)

Azi se împlinesc 3 ani de lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit dragul nostru soţ, tată KALLAS IOAN, lăsînd în inima noastră o mare durere. Dum nezeu să-l odihnească în pace. Soţia Clara, fiul loan şi fiica Suzana. (587473)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru sot şi tată GEBE-BIRO FRANCISC - proiectant. Înmormîntarea va avea Ioc marţi, 2 august, ora 15.00 la Săvădisla, str. Bencze, nr. 451. Soţia Ileana şi fiul Ferike. (G)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă p u t e ţ i a d r e s a d ir e c t la re d a c ţia z ia r u lu i , s t r .N a p o c a n r .1 6

p r e ţ u l u n u i a b o n a m e n t p e o lu n ă f i i n d d e 2 0 .0 0 0 le uO

«I® C l u j

« A ic i ar putea fi j reclama dumneavoastră

FRANŢA: Etapa 1: Bordeaux - Bastia 3-2; Monaco - Etienne 2-2; Metz - Rennes 0-0; PSG - Troyes 1-0; Lyon- Montpellier 1-2; Strasbourg - Lens 1-0; Nantes - Le Ha

1-0; Marseille - Sedan 3-0; Auxerre - Nancy 4- ■

S c o r u r i n e t e p e m a l u l D u n ă r i i şi î n " G r o a p ă n

Victorie... “transpirată”C R A I0V A ■ F.C. ONEŞTI

Mi. U cursă conţra-cronometru, cîştigată “e Cfaioveni in min. 87, dintr-un ] 1 metri transformat- de Neagoe. O dom inare a azdelo r ultra-steriiă, onestenii fiind la un pas de egal.

între aceste multe reuşite gălăţene şi al doilea gol al craiovenilor marcat de Iosif Rotariu (65, dintr-o “liberă”).

0 “rem iză”... chinuităC.S.M . REŞIŢA - FARUL 1-1. Partidă

ae in fa rc t pen tru suporterii reşiten i, Încheiată cu o “remiză”... chinuită. Scorul

fost deschis de “marinari” prin Negru (37); Ciucur (51) ratează egalarea expediind balonul din 11 metri peste transversală. Un oarecare răsuflat de uşurare cînd Szijj (74) a egalat, in restul minutelor, joc pe contre.

0 primă repriză feroceDINAMO - GLORIA 5-0. în “Groapă”

a fost o primă repriză feroce din partea “cîinilor roşii” , dezlănţuiţi spre poarta bistriţenilor. Penalty (11), execută Vlădoiu, portarul bistriţean Cîmpeanu a respins, dar numai pînă la Florentin Petre (cel ce fusese faultat în careu), şut sec şi 1-0. Acţiune fulger în minutul următor şi 2-0 Vlădoiu (care şi-a răscumpărat executarea cam telefonată a penalty-ului); 3-0 Mutu (40) şi 4-0 Vlădoiu (43). După pauză, un singur gol. Vlădoiu (60) şi 5-0. Au fost în schimb multe ratări şi două bare.

Un plonjon artisticSTEAUA - ROCAR 2-1. Partidă

disputată sîmbătă în nocturnă, transmisă pe micul ecran. Spectacol de mîna a doua. Viteziştii au obţinut victoria cu foarte mare şansă, tremurînd ca varga în finalul disputei. Primii egre au deschis scorul au fost rocariştii (debutanţi pe scena Diviziei A) prin Cezar Dinu (50), aceasta după o primă repriză în care-s-au apărat exact în ‘faţa asalturilor steliste. O egalare tare ciudată a steliştilor prin penalty-ul transformat de Sabin Ilie (55, acordat cu totală largheţe de

.arbitrul Florin Chivulete, captivat de plonjonul artistic în careu al... executantului loviturii şi egalării). în min. 73, Steaua rămîne în zece oameni, albanezul  : Duro recepţionînd cel de-al doilea «“galben”.

: Golul victoriei steliste... nemeritate l-a marcat Dănciulescu (79). Pînă în final ratări la ambele porţi.

Florin Halagian s-a explicat la telefon

F.C.M. BACĂU - RAPID 0-0. Unrezultat echitabil la capătul unei dispute oarecare, transmisă pe micul ecran. Băcăuanii au fost conduşi de pe margine de secundul G. Poenaru. La telefon, Florin Halagian s-a explicat la modul confuz în legătură cu dezertarea sa de la echipă.

Ultimul joc al etapei - în “Trivale”

F.C. ARGEŞ - PETROLUL 1-0.Partidă disputată ieri şi transmisă pe micul ecran. Reamintim că întîlnirea Astra - F.C. National a fost amînată.

Zece goluri pe malul DunăriiOŢELUL - F.C. EXTENSIV 8-2. Cînd

Râducanu (15) a deschis scorul pentru craioveni, suporterii gâlăţenilor au rămas muţi dc mirare. Le-a venit inima la loc Ia ■«rolul egalizator al lui Baştină (23), după oare. practic. în teren n-a existat decît

' ormnţia gazdă şi golurile au început sâ se .dune pe tabela dc marcaj, înscrise pentru .râlăţcni dc: V. Tânasc (25), Dânuţ Oprea t ?5 şi 44), Ştirbulcscu (46, autogol), Milralachc (60 şi 69) şi Niţâ (86). A fost

“Pinalti” a îngheţat de spaimă

CEAHLĂUL - F.C. BRAŞOV 2-1.Partidă disputată vineri în uvertura etapei, transmisă pe micul ecran. Nemţenii au crezut că după ce au avut ca parteneră pe Juventus Torino în UEFA-INTERTOTO, braşovenii vor face pe ei de-frică. A fost cam pe dos, spaima cuprinzîndu-1 tare de tot pe Gh. Ştefan, preşedintele Ceahlăului. “Pinalti” a rămas fără grai cînd Buta (38) a sancţionat o gafă m onumentală a portarului Lefter, înscriind în poarta goală. Noroc că după pauză Costel Ilie (52) a egalat. “Pinalti” a îngheţat din nou la bara lui Marian Ivan (60). Braşovenii rămîn în zece prin “roşul” direct primit de Guga şi totuşi, golul, victoriei nemţene a fost marcat în final de partidă de Perjă (88) şi “Pinalti” a răsuflat uşurat.

CLASAMENT1. Oţelul 2 2 0 0 11-4 6 (+3)2. Dinamo 2 2 0 0 7-0 6 (+3)3. Petrolul 2 1 0 1 5-2 3 (0)4. Ceahlăul 1 1 0 0 2-1 3 (0)5. F.C. National 1 1 0 0 1-0 3 (0)6. F.C. Argeş 2 1 0 1 2-2 3 (0)7. Univ. Craiova 2 1 0 1 1-1 3 (0) .8. F.C. Oneşti 2 1 0 1 2-2 3 (0)9. Steaua . 2 1 0 1 3 - 6 3 (0)

-10. Extensiv 2 1 0 1 4-9 3 (0)11. Rapid 2 0 2 0 1-1 2, (-1)12. F.C.M. Bacău 2 0 2 0 1-1 2 (-1)13. Astra 1 0 1 0 1-11 (+1)14. F.C. Braşov 2 0 1 1 2-3 1 (-2)15. C.S.M. Resita 2 0 1 1 2 - 3 1 (-2)16. Ţ.C. Farul 2 0 1 1 1-3 1 (-2)17. Rocar 1 0 0 1 1-2 0 (0)18. Gloria 2 0 0 2 2-8 0 (-3)

Etapa a IlI-a (miercuri, 4 august); F.C.Naţional - F.C.M. Bacău, F.C. Oneşti - ■ Astra, Farul - Univ. Craiova, Petrolul - Oţelul, F.C. Extensiv - Gloria, Rocar - F.C. Argeş, F.C. Braşov - Steaua, C.S.M. Reşiţa - Dinamo; partida Rapid - Ceahlăul se, amină, giuleştenii deplasîndu-se pentru partida retur cu Skonto Riga.

R o m eo V. C ÎR TA N•.— r x n . —

Seria I: Gazdeleşapte victorii, oaspeţii una

Prima etapă a fost favorabilă gazdelor, victorioase în 7 dispute; oaspeţii au beneficiat de o singură victorie şi o “remiză”. Dintre cele trei nou promovate, una a debutat cu dreptul (Juventus), alta cu... stîngul (Diplomatic), iar una a terminat la egalitate (Callatis). Singura victorie în deplasare a fost ob ţinu tă de Sportul Studenţesc. Dar iată rezultatele înregistrate în prima etapă;

Dacia Piteşti - Tractorul Braşov 2-1 (ambele goluri ale piteştenilor au fost marcate în prim a repriză, “tractoriştii” impunîndu-se după pauză), F.C. Callatis Daewoo Mangalia - NC Foresta Suceava 1-1 (la pauză au condus gazdele cu 1- 0, în repriza secundăim punîndu-se experienţa foştilor divizionari A), Poli Iaşi- Poiana Cîmpina 2-1 (scor alb, 0-0, la pauză; succes cu... op in te li pentru ieşeni),Laminorul Roman - Midia Năvodari 2-0 (cîte un gol de rep riză), F.C . Diplom atic Vrancea Focşani - Sportul Studenţesc 1-2 (scor stabilit în prima repriză), Metrom Braşov- Precizia Săcele 2-1 (ca între conjudeţene), Juventus C olentina Bucureşti Cimentul Fieni 1-0 (succes

parafat în primele 45 minute), G lo ria Buzău - C h ind ia T îrgoviştc 3-1 (buzoienii au dominat întrecerea), Dunărea Galaţi - Petrolul Moineşti 2-0 (succes după o repriză albă). Opt echipe cu cîte 3 puncte după prim a etapă; G loria, Dunărea, Laminorul, Sportul Studenţesc, Dacia, Poli Metrom şi Juventus, dintre ele doar Sportul Studenţesc cu +3 în clasamentul adevărului.

Etapa a Il-a (sîm bătă, 7 august); Tractorul - Callatis, Foresta - Poli Iaşi, Poiana - Laminorul, Midia - Metrom,

■ Sportul Studenţesc - Juventus, Precizia - Diplomatic, Cimentul - Gloria, Chindia - Dunărea şi Petrolul - Dacia.

Seria a ll-a: “ U"s-a înecai în

DunăreMai m are- ruşinea: fostă

d iv iz ionari A, cu vechime deosebită pe prima scenă: fotbalistică a ţârii, “U” a capotat cu scor de forfait în faţa unej echipe care în ediţia trecută a cochetat cu Divizia C. Dar despre cele întîmplate pe malul Dunării în cronica trimisului nostru la “locul de osîndă” al alb-negrilor. Să parcurgem rezultatele etapei:

• F.C. Drobeta Tr. Severin - “U” Cluj-Napoca 3-0.

• Electro Bere Craiova - Apullum Alba Iulia 4-2.

Pentru noua prom ovată au punctat Chivu (30 şi 73), Păun (47) şi Predoi (84); golurile oaspeţilor au fost semnate de Himcinschi (53) si Mîndroc (70).- • A .S.A . Tg. Mureş -

O lim p ia Satu Mare 1-1.“Lovitură în moalele capului” dată de sătmăreni mureşenilor prin golul lui Dulcea (9, balon centrat de Marius Popescu). Lungă alergare după egalare, reuşită de Dîmbeanu (56).

• U.T. Arad - Corvinul Hunedoara 1-2. “Bătrîna doamnă” cu “macaronarii” ei la conducere a capotat în iatacul propriu, corvineştii plasîndu-i două boabe în poartă prin Pavel (60) şi Mitricâ (86). Golul arădenilor l-a marcat Maris (62).

• Minerul Motru - Jiul Petroşani 3-0. Joc controlat de la A la Z de motreni, care s-au impus în faţa “ortacilor” din Petroşani prin golurile marcate de Trăistaru (9), Mitu (30) şi Amzucu (86).

• Gaz Metan Mediaş - Inter Sibiu 2-1. Medieşenii - reveniţi pe arena proprie după lucrările de modernizare din returul ediţiei anterioare - au controlat partida înscriind de două ori

■ prin Găldeanu (12) şi Hanc (47). O, bram bureală a defensivei gazdelor a fost sancţionată de Balaban (70).

• Flacăra Rm. Vîlcea - ARO C-lung Muscel 0-1. Debut cu stîngul pentru noua promovată. Unicul gol l-a marcat Sameş (77, o frumoasă reuşită pentru “cîinele roşu” împrumutat de Dinamo pentru rodaj).

• Chimica Tîrnăveni - Poli Timişoara 2-2. Consternare pentru Emerich Dembrovschi cînd tabela de marcaj arăta 2-0 pentru “chimişti” prin golurile marcate de Pustai (15 şi 17). Un scor periculos, demonstrat de egalarea reuşită de elevii lui Dembrovsclii prin Micu (25) şi Florescu (78).

• U.M Timişoara - F.C Bihor Oradea 3-2. 0. partidă cu final de infarct. Bihorenii au deschis scorul prin Burescu (16, dintr-o “liberă de la 18 metri), a egalat Mada (57 din 11 metri) şi se părea că disputa Se îndreaptă spre “rem iză”. Urmează trei minute incredibile;1-2 Fărcaş (88, din 11 metri),2-2 Kovacs (89) si 3-2 Samarei (90).

Şapte echipe au acumulat cîte 3 puncte: F.C Drobeta, Minerul Motru, Electro Bere, U.M. Timişoara, Corvinul, Gaz Metan, şi ARO (două dintre e le ,. Corvinul şi ARO avînd cîte un +3 la “adevăr”), iar patru cîte un punct, Poli, Chimica, Olimpia şi A.S.A. (Poli şi Olimpia beneficiind de cîte un punct în plus la “adevăr”, celelalte cîte un -2 la “adevăr”).

Etapa a Il-a (sîmbătă,7 august) program ează partidele; “U” - Electro Bere, F.C. Apullum - A.S.A., Olimpia - U.T. Arad, Corvinul - Gaz Metan, Jiul - Flacăra, Inter - M inerul M otru, ARO - Chimica, Poli - U.M. Timişoara şi F.C. Bihor - F.C. Drobeta. Se încumetă cineva să facă un pronostic exact?

In faţa Porţilor de Fieri• F.C. D robeta Tr. Severin • F.C. T 3-0 (1-0) • . |

Stadion: “Municipal - Meva”; spectatori: 2.000; teren: moale, pe alocuri mustind de apă; timp: înnourat.

F.C. DROBETA: Ianu-Cojocaru, Tiţă, Jurcă, Hulubei - Ciopoi, Ciobănu (59, Goiceanu), Florescu (68, Barna), Vlaicu - Axinte (57, Boboescu), Udrea: F.C. “ U” : Mîme - Lazăr, Socaciu, Velţan, D. Matei, Sărmăşan - L. Mihai (68, Tîmovan), Truşcă, Muntean, Cîrstea (58, Âştilean) - T. Bălan (59, Ignat). Arbitri: M. Lică - M. Toader, I. Buzescu. Avertismente: Cojocaru, Jurcă - Lazăr, D. Matei. Au marcat: Axinte (28), Udrea (78, 85).

Omul meciului:Hulubei - fundaşul stînga severinean,: produs al Stelei Bucureşti, a făcut■ " ■ ' ' ■■■■ V A'

un meci mare. In prima repriză incursiunile sale au produs panică în rîndul lenţilor fundaşi clujeni.

Stop-cadru: în minutul 72, M arcel Licâ« l-a confundat pe Jurcă cu Cojocaru, acordîndu-i cartonaşulTOşu, după ce în prealabil i-1 arătase şi pe cel galben. La protestele gazdelor, Lică l-a rechemat în teren pe jucătorul în cauză.

Victor E. ROMAN l.

“3-0” servit pe cocoaşă nu este un scor care să-ţi ofere prea multe portiţe de scăpare odată ajuns acasă şi pus'a da explicaţii. Cafteala încasată la trei goluri diferenţă îl duce cu gîndul pe cel în necunoştinţă de cauză la o prestaţie penibilă a propriilor săi favoriţi şi la o dominare netă a celui învingător. Dacă prin apropiere se mai află şi un aparat de radio al cărui comentator îşi pune năframa neagră pe ochi la atacurile celor ce nu trebuie prea mult pomeniţi, ci mai mult beşteliţi, atunci lucrurile sînt clare. Chiar foarte clare!

La Tr. Severin “U” a avut parte de un arbitru internaţional FIFA, Marcel Lică, posesor sîmbătă al unui carnet de arbitru de Divizia “C”, şi de trei fundaşi centrali departe de rigorile eşalonului doi, aceasta ca să fim cît de cît diplomaţi şi care, culmea!, au adunat şi cîteva zeci de meciuri în prima divizie. Mă refer la Florin Socaciu, Dan Matei şi Liviu Velţan, fiecare, coautor la unul dintre cele trei goluri primite şi trecuţi în ordine cronologică.• Meciul a început, nu înainte ca pe stadion sâ se ţină un

minut d e . reculegere în memoria lui Ştefan Vrăbioru, cu atacuri bărbăteşti şi la intimidare ale gazdelor, în principal la cele două presupuse vîrfuri clujene, Tibi Bălan şi Liviu Mihai (“uns” căpitan de echipă). După un contraatac ratat de Truşcă, severinenii expediază primul şut pe poartă respins în lateral de Mîme. “U” revine în ofensivă şi în minutul 10, în urma unui atac prelungit, Sărmăşan şutează fenomenal de la 12 m, din unghi, la colţul scurt, însă lanu deturnează balonul în corner. Gazdele recepţionează semnalul de alarmă şi, treptat, pun stăpînire pe mijlocul terenului, majoritatea fazelor de atac fiind purtate pe banda lateral stînga, acolo unde Hulubei, Ciobanu şi Vlaicu mătură întreg blocul defensiv clujean.

în minutul 17 al partidei, Drobeta este ajutată la modul _ ruşinos de Marcel Lică. Pe un atac fulger purtat de Liviu Mihai, Lazăr şi Tibi Bălan, fundaşul central Ciobanu, aflat - în postura de ultim apărător opreşte cu mîna. o centrare a lui Bălan pentru Matei şi Sărmăşan. Severineanul vede doar cartonaşul galben. -• .

Acesta a fost primul, dar nu şi ultimul moment psihologic . al meciului. Cel de-al doilea avea să se întîmple în min. 58, cînd acelaşi Ciobanu îl “ coseşte” la 17 m de propria poartă pe Truşcă, iar Lică îl atenţionează verbal. Era 1-0 pentru Drobeta şi “U”” abandonase jocul în zonă pentru atacuri cu toate liniile.

După golul lui Axinte din minutul 28 (coautor Socaciu), studenţii clujeni s-au văzut mai des în atac, însă fără succes, iar după schimbările efectuate de Lăzăreanu (Aştilean, Ignat şi Tîmovan au luat locul lui Cîrstea, Bălan şi Liviu Mihai), defensiva a fost lăsată în voia sortii în ideea înscrierii golului egalizator. Cei rămaşi să-l păzească pe Mîme (bună prestaţia , goal-keeper-ului Clujean) vor gafa copilăreşte în minutele Ţ8 (Dan Matei îl scapă din ochi pe Udrea) şi 85 (Velţan ezită I să joace balonul şi Udrea, după ce-1 driblează pe Mîme, j înscrie în poarta goală).' j

Ocazii la poarta lui lanu au fost şi nu puţine: voie Truşcă . de la 20 m, balonul a trecut la două palme de vinciul porţii severinene, centrare Bălan pentru Cîrstea, respinge un fundaş în ultimul moment sau şutul lui Munteanu din 4 metri scos | de pe linia porţii de T i ţ a . . . . . . . . . ■ ’ ; |

.Cu toate gafele şi inexactităţile produse în primul joc al j campionatului, nu se poate spune că “U” nu joacă fotbal. Mai degrabă aş sublinia încercarea celor doi tehnicieni de schimbare a vechiului registru tactic cu unul mult mai modem. I însă pentru un joc de “actualitate” este nevoie de timp Ş* “e I jucători care să înţeleagă că vremea "mangalului" a trecut- | La Cluj sînt speranţe pentru formarea unei noi echipe. Veţi |vedea! ‘ \

■ C od in SAMOILA I

r

* * 8 s r m cm t n

ar putea fi reclama dumneavoastră

Super Cupa Angliei: Manchester United - Arsenal Londra 1-2 (1-0).

Au marcat: Beckam (36) - Kanu (66 -11 m), Parlour (77).

Fotbaliştii iui “ U” dorm pe la... prieteni

Pentru că U.B.B.-ul a sigilat camerele complexului din Parcul “lu liu H aţieganu”, patru d intre fotbaliştii U niversităţii au ajuns în postura de a dormi pe unde apucă! Sîmbătă, la întoarcerea

de la Drobeta Tumu Severin, directorul tehnic Marcel Lăzăreanu a fost pus în situaţia de a nu putea oferi .cazare jucătorilor Cîrstea^ Păuna, M untean şi Sin. In plus, portarul aflat atunci de servici l-a atenţionat pe Marcel Lăzăreanu că profesorul Friciu a “lăsat vorbă” că în cazul în care va rupe sigiliile “îl va mînca puşcăria”! în această situaţie, Marcel Lăzăreanu le- a plătit jucătorilor din propriul buzunar cina şi prînzul de a doua zi, iar în cazul în care problema nu-şi va găsi o finalitate acceptabilă i-a invitat pe toţi duminică seara la el acasă. Sîmbătă noaptea toţi cei patru fotbalişti au dormit pe la prieteni!

M .HOSSU

P r o g r e s u l Ş o m c u t a M a r e

O lim p ia G h e r la 1-2 (1-1)

Stadion: Progresul; vreme: frumoasă;: teren: acceptabil; spectatori: 300; marcatori: Pop D. (min. 31) - Bartoş (min. 32 şi 85); avertismente: Godja - Bartoş, Olteanu (Olimpia); arbitri: A. Rusu (Timişoara) - M. Bărcan, A. Nagy (Oradea); PROGRESUL: Cozma - Voica, Mironaş, Chibulcutean, Radu (Godja) - Cristea, Halostă, Ivan - Hogaş (Kajsza), Pop şi Gâta

. (Bărcilă); OLIMPIA: Pădure - Molnar, Boerean, Zah, Cionca - Muntean, Olteanu (Kilin), Ghenţi -■ Cupşa (Fericeanu), Negrean (Bar) şi Bartoş.

O m u l me c i u l u i :C ionca (O lim p ia ) - deosebit de activ şi sigur în apărare.

S to p -cad ru ; Cel mai înfocat suporter al gherlenilor, subofiţerul Daniel Dionisie, s-a deplasat la Şomcuta Mare cu bicicleta, el fiind alături de echipă la prima victorie în noul campionat.

Gherlenii au învins pe merit, ei dominînd tot meciul. Olimpia a mai avut şi două bare, iar atacanţii Negrean şi Bartoş au ratat alte două ocazii clare de gol. Succesul gherlenilor a fost “savurat” de membrii galeriei “COMANDO OLI”, prezenţi in corpore la Şomcuta Mare.

SZEKELY Csaba

înotătoarea Camelia Potec a cucerit medalia de aur în proba de 2 0 0 metri liber

înotătoarea Camelia Potec a cucerit, sîmbătă, medalia de aur în proba de 200 metri liber, din cadrul Campionatelor Europene de nataţie, care se desfăşoară la Istanbul.

Potec a încheiat proba cu timpul de 1 minut, 58 de secunde, 79 de sutimi, care reprezintă a cincisprezecea performanţă mondială din toate timpurile. Medalia de argint a acestei probe a fost cîştigată de Kerstin Kielgass (2 minute şi 9 sutimi), din Germania, iar cea de bronz a revenit sportivei Natalia Baranovskaia (2 minute şi 18 sutimi), din Belams.

Românca Beatrice Coadă-Căşlaru a cîştigat, tot sîmbătă, medalia de argint în proba de

200 m etri bras, .cu, tim pul de 2 m inute, 27 secunde, 80 sutimi, fiind devansată de Agnes Kovacs (Ungaria), care a obţinut timpul de 2 minute, 27 secunde, 12 sutimi. Pe locul trei s-a clasat poloneza Alicia Peczak (2 minute, 28 de secunde, 93 de sutimi).

Cu o zi înaintea încheierii Campionatelor Europene de nataţie de la Istanbul şi după disputarea a 46 de probe din 56, delegaţia României ocupă locul 10 în clasamentul- pe naţiuni, cu 8_medalii obţinute, dintre care una de aur, 4 de argint şi 3 de bronz. Pe primul loc se află delegaţia Germaniei cu 32 de medalii cucerite, 11 de aur, 10 de argint şi 11 de bronz.

M.P. al G erm aniei d e la H o c ke n h e im I

O E M E J N T Ă R O Ş I E iPe circuitul

“de casă” al f i r m e i

FORM ULA l ^ e rc e d e ,s ; u u r n o T n Ferran a datJ g 5 * K k ¥ l o v i t u r a .C H A M P IO N S N IP D u p â Q c u rs ă

dominată de numeroase abandonuri, dintre care cel mai important în economia clasamentului piloţilor şi cel

al constructorilor a fost cel al campionului mondial en-titre, finlandezul Mika Hakkinen, prim ele două trepte ale podiumului au fost ocupate de Eddie Irvine şi coechipierul său, Mika Salo. Pe trei a venit germanul Heinz Harald Frentzen.

Marea surpriză a fumizat-o însă Mika Salo, înlocuitorul

primului pilot al “căluţului I cabrat”, germanul Michael | Schumacher. Salo a făcut o | cursă senzaţională contribuind . decisiv la “dubla” obţinută de * Ferrari. în numărul de mîine | al ziarului nostru, un material | amplu realizat de specialistul . nostru în Formula 1, Radu C. Munteanu. I

C.B. |

în “Adevărul de Cluj” din 23 iulie stimata doamnă Nusa Demian scria un articol intitulat “Cine plusează în contul Voroneţului nostru?!”, în care făcea referiri la aniversarea a 80 de ani de existenţă ai lui “U” Cluj.

în acelaşi ‘ articol arăta că jubileele sînt şi

iniţiativei, cît şi în încasarea unor donaţii (sponsorizări etc).

Concret, propun să se convoace un comitet de iniţiativă format din următorii: d-na Nuşa Demian, delegatul Universităţii, delegatul

M i t rr»pn li p i

“V o r o n c t u l ” n o s t r u !___________ •________________________________ delegatul Inst.prilejuri pentru “ a c tu a liz a re adatoriilor morale”, una dintre ele nefiind doar a lui “U”, ci a întregii Cetăţi.

Este vorba de fosta biserică din Parcul sportiv “luliu Haţieganu”, care a fost distrusă, arsă!. Ruinele fostei bisericuţe au fost plînse atît de către tineri (studenţi, elevi), dar şi de vîrstnici.

Se pune problema refacerii acestei “bijuterii” care poate deveni o “podoabă” a Clujului, alături de alte biserici şi statui.

Dar cine face primul pas?!Iniţiativa ar putea fi lăată de Universitatea

“Babeş-Bolyai? sau de Primărie sau chiar de autoarea articolului menţionat, d-na Nuşa Demian. Cooperativa de credit “ALIANŢA” Cluj-Napoca îşi oferă serviciile atît în pornirea

de cercetâri- proiectări. Pot fi invitaţi şi alţi factori vizaţi.

Dintre aceştia şi alţi reprezentanţi să se constituie un Comitet de acţiune care după constituire să creioneze programul pe etape: a) stabilire de responsabilităţi; b) acţiune de popularizare şi atragere de sponsori-donaţii; c) aprobarea machetei şi întocmirea proiectului de execuţie; d) angajarea unei unităţi de construcţii pentru executare etc., ele.

La prima întîlnire a Comitetului de iniţiativă se vor putea discuta şi stabili diferite probleme legate de “Voroneţul’nostru care , păstrînd proporţiile, credem câ merită!.

Ioan N. Ureche jurist, v icepreşedinte "ALIANŢA" Cluj-Napoca

M e m e n t o

2 august• Mare senzaţie în lumea

ciclismului. Acum două decenii, în anul 1979. “Marea buclă” (Turul Franţei) a fost cîştigată pentru a doua oară consecutiv de francezul Bernard Hinault. Cea de a doua victorie n-a fost şi ultima în această întrecere obţinută de ciclistul francez.

' Peste un an, în 1980, a cedat întîietatea olandezului Joop Zoetemelk, dar în următorii doi ani a fost iarăşi rîndul lui, să se instaleze în fruntea celor mai buni rutieri prezenţi la “Tour de France”. Astfel numărul victoriilor sale a atins cifra patru. O singură reuşită finală i-a mai lipsit pentru a egala performanţa atinsă pentru prima oară în 1964 de către compatriotul său, Jacques Anquetil, de a cîştiga de cinci ori această competiţie. Performanţă care de altfel a fost egalată în 1974 de către belgianul Eddy Merckx. După ce în anii 1983 şi 1984 i-a venit rîndul unui alt reprezentant al "Hexagonului", Laurent Fignon, de a deveni dublu cîştigător în “tur”, în anul 1985 Hinault a reuşit să devină al treilea ciclist din istorie care a cîştigat de cinci ori “Turul Franţei".

LÂSZL6 Fr.

DiviziaXMşeria

• Min. Ocna Dej - Crişul Aleşd 1-3 (0-1) •

Au marcat: Cătincan (60) - Erdci (40), Dobai (70), Iuhasz (75);

Eliminări: Pop Ioan (32) Neag (64), am bii de la formaţia dejeanâ. Iată şi form aţia folosită de I. Silveşan: V. Pop - Neag, M iklos, 1. Pop - llicş, Rednic, Buricea, Hitiuan - Botiş, Cătinean, Roman. Au mai jucat: C âtanâ,Moldovan.

• Cehul Şimleul Silvanici - F.C. Arieşul Turda 2-0 (1-0) •

Au marcat: Petrovan (25)11 metri, Lucaci (90)• ISCT - M inerul

Sărmăşag 4-0 (2-0) •Au marcat: M. Stoica (4),

Mâţiu (45, 79), Vâsîi (53).

I . S . C . T . - M i n . S ă r m ă ş a g 4 - 0 ( 2 - 0 )

Omul meciului:Miţiu - reuşind să perforeze de 2 ori poarta minerilor acesta doreşte ca şi în acest campionat să se situeze pe primul loc al golgeterilor.

Stadion: I.S.C.T., timp: călduros, teren: excelent, spectatori: 400

I.S.C.T.: Ceclan- M. Rus, Gatea, M. Stoica, Nicola, Văsîi (76, Keresteş) - Fodor (87, Mărincaş), Bratu, Kallay (82, Silvăşan) - Mîţiu, C. Stoica. v

MIN. SĂRMĂşAG: Ţâranu -Toth. Paşca, Kiss, Meley, Boitor - tău t, Crişan (84, Mărcuş), Petho, Morar (1, Pop) - Szanto (80, Gheţi).

Arbitri: T. Muşulete (Rm. Vîlcea), - Bucur Avram, Ducu Alexandru, ambii din Sibiu

Avertismente: C. Stoica, Kallay - Toth - - Au marcat: M. Stoica (4), Mîtiu (45, 79),

Vâsîi (53) . . ’- 7.. •Ţ.? ... ^ -. U." ; ! ... >W;' Ţ. -

S to p - c a d r u :Fotbaliştii sîrmari nu au evoluat în t r a d i ţ i o n a l u l e c h i p a m e n t “galben-albastru’V Au preferat culorile rivalilor de la F.C, Arieşul, “alb-rosu”.

Dacă în ediţia trecută de campionat minerii din Sărmăşag s-au salvat de la retrogradare, în ultima etapă datorită victoriei repurtate cu scorul de 4-2, acasă, cu I.S.C.T., nu acelaşi lucru avea să se întîmple şi acum cînd fotbaliştii sîrmari aveau se reediteze

- scorul de 4-0 consemnat la finele turului trecut de campionat. Pe lista marcatorilor a figurat şi de această dată M.'Stoica. Fundaşul central după ce a ratat un penalty în min. 3, s-a răzbunat c îteva secunde mai tîrz iu

înscriind cu o plasată lovitură de cap. Prima repriză se va încheia într-o notă de dominare a gazdelor care vor majora diferenţa prin reuşita lui Mîţiu. La opt minute de la reluare Văsîi» duce scorul la 3-0 cu un şut plasat din interiorul careului de 16 m. Lovitura de graţie şi-a revendicat-o Mîţiu, aflat într-o formă maximă, golul 4 fiind înscris în urma unei acţiuni individuale.

Alin BOTIOC

Occidentalii desfiinţează fotbalul la

TurdaVineri, 30 iulie, Ia sediul

clubului Cimentul Turda a avut Ioc şedinţa grupului de constituire al Asociaţiei sportive Cimentul. Preşedintele Consiliului de Adihiniştraţie, Traian Rus, i-a informat pe cei doar nouă membri prezenţi din 21 că grupul financiar Holder Bank, bel care a preluat în totalitate destinele societăţii comerciale Cimentul, a luat decizia de a nu mai sprijini nici o activitate sportivă, doar' cele cu caracter umanitar. Dacă nu se va găsi nici un sponsor autohton, atunci Cimentul Turda se desfiinţează.

Alin BOŢIOC^ ^

Marisportivi învizitălaCIuj

în ziua de 21 mai 1927, aviatorul american Charles Lindberg traversa pentru prima oară în lume, la bordul unui avion, Oceanul Atlantic. De la New York la Paris, monoplanul “Spirit o f Saint-Louis” a zburat timp de 33 de ore şi 30 de minute, pe atunci record mondial absolut.

Lindberg, pilotul unei linii poştale din S.U.A., devine cel mai celebru aviator de pe Terra. Face turnee prin lume şi este învestit cu misiuni legate de dezvoltarea relaţiilor aeriene între popoare. După îndeplinirea unei astfel de sarcini în URSS, din 1938, el aterizează, împreună cu soţia sa Anne, pe aeroportul din Someşeni - Cluj, cu intenţia de a-şi alimenta avionul şi a pomi spre Praga. Vremea neprielnică îl face sâ decidă sâ rămînâ o zi la Cluj. Este oaspete al medicului luliu Haţieganu, preşedinte al secţiei de atletism “U” Cluj, prieten al tuturor sportivilor şi amfitrion amabil.

Soţii Lindberg vizitează^ “Parcul Sportiv” al Universităţii, fac o plimbare pe Feleac şi înnoptează acasă la medicul clujean. Scurta vizită la Cluj a fost o încîiltare pentru Lindberg şi soţia sa. “Marele taciturn”, “nebunul zburător”, “Omul care nu dă declaraţii" a părăsit Clujul cu regrete şi nu înainte de a declara, contrar obiceiului său, următoarele: “Rămînem recunoscători cerului că nu ne-a permis să ne continuăm zborul în ajun, provocîndu-ne astfel etapa de la Cluj. Am avut prilejul să cunoaştem un fragment de viaţă şi oamenii ei într-o formă pe care nu ne-o închipuiam. Şi de vegetaţie; magnificul preş natural peste care am zburat de la Marea Neagră la riul Someş, peste această grădină minunată care este România voastră”.’.

Dorin ALMĂSAN

A ic i ar p u tea fii r e c la w adwnneavoasttfi ■ i

Evoluţia cursului oficial dc s c h i m b ROL/DEM în săptămînâ 26 - 30 iulie 1999

: , Banc Post,şi Autoritatea Naţională pentru Turism au semnat, pe 6fiulie a:c.f un-acord privind derularea unor credite pentru dezvoltarea turismului rural. Valoarea fondului alocat este de 8 miliarde de lei, iar termenul final de acordare este 1 decembrie 1999. - - v

Aceste, credite, se acordă'pentru proiecte de investiţii în agroturism, pe termen mediu (1 - 5 ani), suma maximă este de 20 milioane de lei pe proiect, iar dobîndă percepută este egală cu rata inflaţiei anunţată de către Comisia Naţională de Statistică.* : Condiţiile de acordare, a creditelor sînt: existenţa unui proiect de investiţii în turism rural avizat de către Autoritatea Naţională pentru turism, solicitantul -să aibă capacitatea de a rambursa creditul acordat, să prezinte garanţii acoperitoare pentru credit şi dobîndă calculată pe, an, în valoare de 125 la sută şi să nu aibă alte credite angajate. > ; ~ ’ ■

Comisioanele percepute la acordarea creditului sînt de 1 la sută - comision de gestiune - şi 0,3 la sută - comision pentm evaluarea garanţiilor - . . .

Evoluţia cursului oficial de schimb ROL/USD în 'săptămînâ 26 - 30 iulie 1999

1 6 0 5 0

1 6 0 0 0

Primul automobil realizat la Piteşti sub patronajul firmei „Renault" va fi

comercializat începînd cu anul 2001

1 5 9 5 0

1 5 9 0 0

1 5 8 5 0 .

D irectoru l general al contractului cu „Reanult”, „Renault” aşteaptă avizulsocietăţii „Dacia”, Constantin Constantin Stroe a arătat că Consiliului Concurenţei pentruStroe, a declarat că întreaga decizia privind tipul, a putea achita cele 50 degam ă de automobile D acia caracteristicile şi preţul acestuia milioane de dolari reprezentîndcunoscută pe piaţa românească, se va lua în jurul datei de contravaloarea pachetului de 51inclusiv producţia de piese de 15 septembrie, comercializarea la sută din acţiunile societăţiischim b - aferentă acestor pe piaţa românească fiind „Dacia” Piteşti. Avizulautomobile, va fi fabricată şi preconizată să înceapă în Consiliului Concurenţei estedupă ce firma „Renault” va intra trimestrul II sau III al anului condiţionat de comentariile qareîn posesia pachetului de 51 la 2000: „Automobilul intermediar ar putea veni din parteasută din acţiunile „D acia” , va fi lansat pe piaţă înaintea diverselor persoane juridice„Odată cu implicarea firmei celui de 6.000 de dolari, interesate de concentarea„Renault” va fi pus în aplicare prevăzut în contractul cu economică produsă la "Dacia”un program.de îmbunătăţire a „R enalult” şi gîndit să fie după achiziţionarea pachetuluica lită ţii şi fiab ilită ţii comercializat în 2003". , • majoritar de către firmaautom obilelor Dacia. Acest în momentul de fată, firma franceză. ' -program se va derula conform _____________ :. __ ' : . ■■■unui calendar care va începe la 1 septembrie 1999 şi • se va întinde pe durata a 14-16 luni”, a mai declarat directorul „Dacia”.

în ceea ce priveşte autom obilul in term ediar prevăzut a fi realizat în bazaW « B a u DENUMIREA VALUTEI Simbol CURSUL ÎN LD

Evoluţia cursului oficial de schimb ROL/EUR în săptămînâ 26 - 30 iulie 1999

Lei1 7 2 0 0

1 7 1 0 0 '

1 7 0 0 0

1 6 9 0 0

1 6 8 0 0

1 6 7 0 0

1 6 6 0 0

Cursuri pe piaţa valutară [y anuntâte de BNR Lv în data de’3 0 .0 7 .1999

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, Ia depozitele în le i

p e rso a n e fizic e - %1 2 l u n i1 lu n ă 3 lu n iDOLAR AUSTRALIA

DOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIA

COROANA DANEMARCAB A <d. ravUulblIS)

(d. flxâ)URA STERLINA

YEN JAPONIA Ion Ţ ir ia c ’COROANE NORVEGIA

B u c u r e ş t iCOROANE SUEDIAT r a n s i l v a n i aRomânească

(dob. variabilă)EURO ALIANŢACursurile ţărilor part Ic < pante la EURO

NAPOCA(dob. fluctuantă)Sin LING AUSTRIA

FRANC BELGIA

MARCA GERMANĂ ROMEXTERRA (dob. variabilă)PESETAS SPANIA

p e rso a n e ju r id ic e - %MARCA FINLANDEZA

FRANC FRANŢA 1 lună;

GULDEN OLANDA

. s i a l t e p r o b le m e l e g a te d e a c e s t s u b ie c t

A c t u a l m e n t e , e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ i u n i

fă r ă o p e r a ţ i i !Tratatmenf d e scurtă durată,uşor

ESCUDOS PORTUGHEZ

1323801 g AUR (preţ în lei)

B u c u r e ş t iCase de schimb valutar CIuj-Napoca 31.07.1999

T r a n s i lv a n iaR o m â n e a s c ă

(d o b . v a r ia b ilă )

Casa de schimb „v a lu ta r S F IN X C O O P

R O M E X T E R R A ( d o b . v a r ia b i lă )MACROGROUP

PLA TINU M * dobîndă s e capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor s e com unică prin fax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

RESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR CAMBIOPRIM AB A I A M A R E : 0 6 2 - 2 2 . 0 1 . 0 3

B U C U R E Ş T I: T IM IŞ O A R A : IA ŞI:01 r 3111.969; 0 5 6 -2 2 1 .2 1 9 ; 0 3 2 -1 4 .5 6 .3 3

N ntă: Cursuri afişate Ia ora 11™. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de lă uri punct de lucru la altul.

P a a p j g ; | | - p ^ p p g p j ş

• A lC l ar putea fi reclama dumneavoastrăIii

I ® .

1990 - A început invazia irakiană în Kuweit (încetarea oficială a focului a avut loc la

data de 11 aprilie 1991).

Israelul a propus amînarea pînă în anul 2000 a încheierii redesfâşurării militare din Cisiordania, prevăzută de acordul de la Wye Plantation, a anunţat, sîmbătă, un purtător de cuvînd al premierului Ehud Barak, citat de AFP.f “Obiectivul nostru este de a ajunge, pînă la primăvară, la un acord-cadru, care. va. include aplicarea ultimei- etape a redesfâşurării noastre, prevăzută de acordul de la Wye”, a declarat, pentru postul public de radio, deputatul laburist Efraim Sneh,- care urmează să fie numit, în curînd, în funcţia de ministru al Apărării.

Conform lui Sneh, acest “acord-cadru ar urma să permită abordarea în detaliu a tuturor subiectelor aflate pe ordinea de zi

cu privire la statutul final al teritoriilor trecut. în privinţa negocierilor asuprapalestiniene”. statutului final al teritoriilor ocupate, Sneh

Cabinetul palestinian prezidat de Yasser a reafirmat că Israelul intenţionează săArafat a cerut, vineri, Israelului aplicarea păstreze controlul asupra văii Iordanului,acordului de la Wye Plantation “într-un care “constituie frontiera de securitate spreinterval de trei săptămîni”, refuzînd orice modificare a acestui acord. “Nu poate fi vorba de renegocierea acestui acord şi de a repomi de la zero, întrucît o asemenea decizie nu ar întîrzia să provoace crize”, se arată într-un comunicat oficial palestinian.

Acordul de la Wye Plantation, semnat în octombrie 1998, prevede o retragere israeliană de pe 13% din Cisiordania. O primă retragere de 2% a fost realizată de către fostul Guvern Netanyahu,; imediat după semnarea acordului, în octombrie anul

Est”.“Cisiordania şi fişia Gaza vor trebui, de

asemenea, demilitarizate, pentru a preveni amplasarea unor arme ofensive sau a unei armate străine care ar ameninţa inima Israelului”, a afirmat el.

Despre soarta coloniştilor israelieni, Sneh a făcut doar referiri vagi, limitîndu-se la a spune că va trebui găsită o “formă de coexistenţă între colonişti şi palestinieni”. Una dintre cererile palestinienilor este şi oprirea extinderii coloniilor. ,

TONY BLAIR FACE APEL LA LIDERII POLITICI DIN KOSOVO SA ABANDONEZE RIVALITĂŢILE PENTRU A GUVERNA ÎMPREUNĂ

Prem ierul britanic Tony Blair, care efectuează o vizită la Priştina, a făcut apel, sîmbătă, la locuitorii provinciei Kosovo să construiască o societate bazată pe toleranţă, îndem nîndu-i, to todată, pe liderii politici să abandoneze rivalităţile dintre ei pentru a guverna împreună, transmite AFP. “Dorim ca toţi locuitorii din Kosovo, albanezi sau sîrbi, să trăiască îm preună în securitate şi prietenie”, a afirmat

Blair în faţa a circa 4.000 de albanezi reuniţi- în centrul Priştinei. Panierul britanic a avut întîlniri succesive, în cursul dimineţii, cu reprezentanţi ai comunităţilor albaneză şi sîrbă din provincie, cu liderul politic al Armatei de Eliberare din Kosovo (UCK), Hashim Thaci, cu liderul moderat al albanezilor din provincie, Ibrahim Rugova, iar din partea sîrbă, cu şeful Mişcării sîrbe de rezistenţă, Momcilo Trajkovici.

Potrivit unei surse participante la convorbiri, Tony Blair şi colaboratorii săi au fost, în special, mai severi cu Hashim Thaci, avertizîndu-1 pe liderul politic al UCK asupra necesităţii de a înceta “să conteste autoritatea Naţiunilor Unite şi de a susţine misiunea” civilă ONU în Kosovo. De asemenea, premierul britanic a făcut apel la Ibrahim Rugova “preşedintele” albanezilor din Kosovo reales în anul 1998 în

cadrul unor alegeri declarate Ilegale de către autorităţile de la Belgrad - să-şi îndeplinească rolul în cadrul Consiliului de tranziţie. Ibrahim Rugova, care s-a întors vineri în provincie după o absenţă de trei luni, a refuzat pînă acum să participe

Ta acest Consiliu de tranziţie, instanţă politică în curs de formare, sub egida ONU, care îşi propune să-i reunească pe reprezentanţii d iferitelor comunităţi din Kosovo.

0 b is e r ic ă s îrb ă d in P r iş î in a a fo s î a ta c a tă eu g re n a d e în n o a p te a d e s îm b ă tă s p re d u m in ic aO grenadă a fost detonată, în noaptea de sîmbătă spre duminică, la Priştina, în interiorul unui biserici sîrbe aflate în construcţie, fără a provoca pagube sau victime, a declarat locotenent*, colonelul britanic Simon Fordham, din cadrul KFOR, citat de AFP.O deflagraţie puternică a fost auzită în centrul oraşului Priştina la ora locală 01.20 (02.20 ora României). La faţa locului a fost desfăşurat imediat un dispozitiv de securitate, iar locuitorii din zonă au fost evacuaţi. ' T jjŢĂ , •Fordham a declarat că materialele de construcţie din interiorul bisericii au împiedicat verificarea prezenţei eventualelor dispozitive explozive.De la desfăşurarea trupelor KFOR în Kosovo, la 12 iunie, comunitatea sîrbă a fost obiectul represaliilor din partea albanezilor. Potrivit datelor oferite de Biserica Ortodoxă, aproximativ douăzeci de biserici au fost distruse sau avariate de la sosirea KE'OR în provincie.

A lb a n e z i i d in K o s o v o s e

c o m p o r t ă c a f o r ţ e l e s î r b e

î n a i n t e d e a s e r e t r a g e ,

d e c l a r ă M ic h a e l J a c k s o nI Comandantul trupelor NATO din Kosovo, generalul britanic I | Michael Jackson, a declarat, într-un interviu acordat cotidianului | | britanic “The Sunday Telegraph”,'câ albanezii din Kosovo se i■ comportă în acelaşi fel ca şi sîrbii înainte de a se retrage, . I informează AFP. ■| “Unii albanezi se comportă în acelaşi mod ca şi cei care || tocmai s-au retras”, a afirmat generalul Jackson. ;■ Comandantul Forţei de pace din Kosovo (KFOR) a respins i

criticile conform cărora Alianţa creează un vid de securitate în 'I provincie. “Mulţi albanezi nu au înţeles că încercăm să facem I | aici ceva nou şi diferit”, a adăugat el.| “Nu ajută la nimic să mă acuzaţi. KFOR nu este soluţia, i . Facem tot posibilul, însă comportamentele şi mentalităţile nu .' se vor schimba datorită prezenţei soldaţilor în provincie”, a •I precizat generalul britanic. 1I--------------------------------------- 1

Americanii au prăbuşit deliberat un satelit pe lună, in dorinţa de a descoperi apă

>

Satelitul american Lunar Prospector care se afla pe orbită în jurul Lunii s-a prăbuşit, sîmbătă, pe acest astru, o manevră dirijată avînd scopul de descoperi prezenţa apei, a anunţat purtătorul de cuvînt al NASA, citat de AFP. .

Lunar Prospector a pornit motoarele la capacitate maximă, pentru a se deplasa cu o viteză de circa 6.000 de kilometri pe oră spre solul lunar, vizînd ca punct terminus un crater din apropjerea polului de sud al Lunii, specialiştii apreciind că în acest crater se află apă îngheţată. “Vehiculul a ajuns într-o locaţie bună”, a'precizat. David Morse, de la Am.e Research Center din Moffet Field, California, notînd că impactul a avut loc la ora 05.52 GMT (08.52 ora României). Cercetătorul american a spus, însă, că deocamdată nu există indicii ale prezenţei unei pojghiţe de hidroxil sau a vaporilor de apă şi ar putea trece ore sau zile pînă cînd ar apare asemenea indicii, care ar certifica şi faptul , că vehiculul a-

atins locaţia,cea mai potrivită. Cercetătorii de la NASA speră că, prăbuşindu-se în fundul craterului de 50-60 kilometri diametru, satelitul ar putea provoca stropi de apă sau ar lăsa urme pe porţiunea care se crede că ar fi apă îngheţată. Operaţiunea a fost urmărită în direct de către astronomi prin interm ediul,telescopului spaţial Ilubble, precum şi cu ajutorul imaginilor transmise de satelitul SWAS (Submilimeter Wave Astronomy Satellite), de observatorul McDonald din Texas şi de telescopul Keck din Hawaii. Şansele de reuşită ale acestui experiment au fost apreciate la 10%.

Lunar Prospector, un dispozitiv spaţial de 161 kilograme, care a ajuns, astfel, la sfîrşitul misiunii sale, fusese lansat la 6 ianuarie 1998 de Ia centrul spaţial' Kennedy, la Cape Canaveral, în Florida. în cursul misiunii sale, ale cărei costuri s-au ridicat la 63’ milioane de dolari, micul satelit, avînd în jur de 1,4 metri în diametru şi 1,3 metri înălţime, â realizat 6.800 de

rotiri în jurul Lunii, la o altitudine de 100 kilometri faţă de acest astru. Chiar dacă- nu era prăbuşit în mod deliberat, Lunar Prospector s-ar fi prăbuşit oricum, el nemaiputînd fi adus înapoi.

Printre rezultatele acestei misiuni se numără şi trasarea unei hărţi a gravităţii la suprafaţa astrului, obţinerea unor precizări asupra compoziţiei suprafeţei lunare, detectarea unor indicii tare lasă sâ se creadă că Luna are un subsol bogat în minereu de fier şi decelarea unor particule de hidrogen.

Odată ajuns pe Lună, Prospector a dus pe acest astru şi rămăşiţele pămînteşti ale celebrului geolog astronom Eugene Shoemaker, care a visat sâ ajungă aici. Shoemaker, care, împreună cu soţia sa, a descoperit aproximativ 20 de comete şi Ş00 de asteroizi, a murit în anul 1997, într-un accident de maşină. La lansare’ satelitului i-a fost ataşată o mică urnă de' metal de mărimea unui tub de ruj, continînd cenuşa geologului.

C ecenia avertizează R usia ca

in ten ţion ează să ia “ m ăsuri

preventive” în ca zu l .continuării

atacurilor asupra teritoriului să uMinistrul cecen al Afacerilor Externe, Ilias Ahmadov, a repetat,

sîmbătă, avertismentele la adresa Moscovei, afirmînd că autorităţile de la Groznîi intenţionează să ia măsuri pentru a preveni noi “agresiuni” ale trupelor ruse, relatează AFP.

Ahmadov a declarat că autorităţile de la Groznîi ar putea lua “măsuri de contracarare” dacă teritoriul cecen va continua sâ fie atacat, subliniind că acest punct de vedere este împărtăşit şi de preşedintele Aslan Maşhadov. “Nu vom continua că observăm în linişte raidurile aeriene, bombardamentele şi moartea grănicerilor noştri”, a spus el. “Măsurile preventive vor consta în ‘ punerea trupelor şi a grănicerilor în stare de alertă, pentru a putea riposta agresiunilor”, a precizat oficialul cecen. .

Ultimul incident în care au fost implicaţi militarii ruşi şi grănicerii ceceni s-a petrecut miercurea trecută, la frontiera dintre Cecenia şi Daghestan, în timpul confruntării un militar cecen pierzîndu-şi viaţa. Autorităţile de la Groznîi au lansat un prim avertisment vineri seara, fară a explica în ce vor consta “măsurile preventive”. Acest avertisment a fost interpretat la Moscova drept o ameninţare privind comiterea de acte teroriste de către luptători ceceni sau incursiuni armate în afara frontierelor republicii. 'R u sia a dus un război de 21 de luni'îm potriva republicii

separatiste Cecenia, între 1994 şi 1996, bilanţul conflictului fiind de mai multe zeci de mii de morţi. Armata rusă a fost nevoită să • se retragă din Cecenia, dar Moscova nu a recunoscut niciodată oficial independenţa Ceceniei.

în ultimile săptămîni, incidentele de la frontieră s-au înmulţit, implicînd tot mai des trupele ruse şi forţele cecene,. care nu se supun ordinelor Guvernului separatist condus de Aslan Maşhadov.

B i la n ţ u l v ic t im e l o r d e p e

î n ă l ţ i m i l e S a x e t -B a c h a7

a j u n s l a 2 0 d e m o r ţ i ş i o

p e r s o a n ă d i s p ă r u t ăBilanţul v ic tim elor din

înălţim ile Saxet-B ach, în apropiere de Interlaken, în centrul Elveţiei, s-a agravat, sîm bătă, după descoperirea cadavrului celei de-a 20-a victime, pc fundul unui lac din vecinătatea locului tragediei, a anunţat poliţia locală, citată de AFP. O a 21-a posibilă victimă este dată în continuare dispărută. Accidentul s-a produs marţi după amiază, în urma unei violente furtuni şi a creşterii bruşte a nivelului apelor, cînd un grup de 45 de turişti anglo- saxoni, însoţiţi de opt ghizi, a încercat să coboare de pe munte cu ajutorul.bărcilor pneumatice purtate de torenţi (canyoning).

Cheile prin care a trecut torentul de apă au o lungime de circa 300 .de metri şi, pe alocuri, o lăţime de doar doi m etri. V ineri, p rocuroru l can tonulu i Berna, M ichci- Andre Fels, a dispus o anchetă judiciară împotriva ghizilor, dintre care trei au decedat în catastrofă, pentru a afla dacă aceştia aveau cunoştinţă despre iminenţa furtunii.

Cea mai mare parte a v ic tim elo r sînt de origine australiană, dar identificarea, decurge greu. Majoritatea celor scăpaţi cu viaţă au părăsit E lveţia, cu acordul anchetatorilor, după ce au dat declaraţii.

U n d a T r ip p a fo s t in c u lp a tă în s ta tu l M a ry la n d p e n tru

în re g is tra re a ile g a lă a c o n v o rb ir ilo r eu M o n ica

L e w in skyLinda Tripp, fosta funcţionară a Casei Albe implicată în

scandalul politico-sexual care a zguduit Casa Albă anul trecut, a fost inculpată, în statul Maryland, pentru înregistrarea ilegală a convorbirilor telefonice cu Monica Lewinsky, au anunţat surse judiciare. Procurorul Mama McLendon a declarat că “Linda Tripp a fost inculpată pentru încălcarea Legii statului Maryland asupra înregistrării unei conversaţii fară acordul persoanei implicate”.

Un al doilea cap de acuzare împotriva Lindei Tripp se referă 1; difuzarea ilegală a conţinutului înregistrărilor.

Autorităţile judiciare nu au anunţat încă o dată pentru proces Legislaţia statului Maryland interzice înregistrarea conversaţiilo

telefonice fără consimţămîntul persoanei" implicate. Pedeaps maximă pentm această faptă este de cinci ani de închisoare si amendă de 10.000 de dolari.. Linda Tripp, în vîrstă de 49 de ani, a predat procuroruh independent Kenneth Starr înregistrările care conţin confidenţe pe care Monica Lewinsky le-a făcut referitor la relaţia sa < preşedintele Bill Clinton, iar ulterior a acceptat să poarte i microfon în timpul unei întîlniri cu fosta stagiară de la Casa Alt

—

R o m â n i a e s t e s i n g u r a ţ a r ă d in î n t r e g

t u r n e u l m o n d ia l u n d e J u l îo I g l e s i a s

v a c o n c e r t a p e s t a d i o nConcertul lui Julio Iglesias în România, care Pe stadion vor fi instalate 16.200 de scaune, cele

<<r, vf* csfaşura în 3 septembrie, pe Stadionul din primul rînd fiind la aproximativ sase metri Lotrocem , este singurul în aer liber din întregul de scenă.

său turneu mondial din acest an, cîntăreţul Pentru concertul lui Iglesias în România se a c ce p tin d c u --------------------g reu această p ro p u n e re , a d e c la ra t, jo i , î n t r - o co n fe rin ţă de presă, Joey De A 1 v a r e , p r o m o t o r u l pentru România al acestu i spectacol.

La Bucureşti,Ig les ias va interpreta “cele mai importante' c în tece din v ia ţa lu i” , în spiritul în care a fost realizat tu rneu l “Miv id a” , ca o ________mulţumire a artistului fată de publicul său, turneu care “închide un capitol important din viaţa lui”. Potrivit lui De Alvare, cîntăreţul a insistat ca la concertul său sâ fie oferite invitaţii şi unor persoane defavorizate, care nu au posibilitatea să-şi cumpere bilet.

Julio Iglesias va sosi în România în după- amiaza zilei de 2 septembrie, de la Chişinău, cu două avioane private, .împreună cu 33 de persoane, dintre care 17 sînt membrii formaţiei care va urca pe scenă alături de el. Unul dintre avioane va transporta întreaga aparatură şi instrumentele de spectacol. Renumitul cîntâreţ va fi cazat într-unul din apartamentele Hotelului Hilton şi va rămîne în România pînă în data de 4 septembrie. Potrivit lui De Alvare, există posibilitatea ca, în timpul liber pe care îl are la dispoziţie, Iglesias să se întîlnească chiar cu preşedintele Emil,Constantinescu, să facă o vizită la UNICEF, avînd în vedere colaborarea specială pe care cîntăreţul o are cu această instituţie şi să participe la un cocktail unde vor fi invitate personalităţi ale vieţii publice. ,

Concertul va începe la ora 19,30 şi va dura între 90 de minute şi 2 ore, în funcţie de dispoziţia de spectacol a artistului, de starea vremii şi de recep tiv ita tea publicului. în deschiderea spectacolului artistului spaniol, artişti roipâni,

vor pune in v î u z a r e , începînd de luni, . la m a g a z in e l e H o l ly w o o d M usic& Ffim , M uzica, la stadion, Sala Palatului şi Sala P o l iv a le n tă , 15.500 de bilete, restul de 700 fiind a l o c a t e i n v i t a ţ i l o r s p e c i a l i , concursurilo r de promovare şi, la cererea expresă a artistului, unor

persoane cu posib ilită ţi financiare reduse. Tichetele vor costa 12, 35 şi 55 de dolari, în funcţie de apropierea lor de scenă. Joey De Alvare a declarat că biletele de 12, 35 şi 55 de dolari pot fi obţinute şi la preţ redus. Astfel, două bilete de 12 dolari vor costa 20 de dolari, două tichete de 35 se vor vinde cu 56 de dolari, iar două de 55 se vor putea achiziţiona cu 90 de

.dolari.Deşi nu a dezvăluit la cît se ridică onorariul

lui Iglesias, De Alvare a precizat că acesta este un cîntăreţ “scump, ca şi producţia de spectacol” şi a adăugat că speră ca din vînzarea biletelor sâ acopere cheltuielile în cît mai mare măsură.

Turneul mondial “Julio Iglesias Mi vida” a început la 14 mai, în Brazilia, şi a continuat cu spectacole susţinute în Germania (16-25 iunie),' Olanda, (27 iunie), Belgia (1 iulie).

Iglesias va mai cînta în Spania (1-23 august), Turcia (26 august), Slovenia (29 august), Republica M oldova (1 septembrie).; După concertul de la Bucureşti, Julio Iglesias îşi va continua turneul in'Spania (5-19 septembrie), Statele Unite (24 septembrie-24 octombrie), China (l-7no iem brie ), A ustralia (14-18 noiembrie). ,

Julio Iglesias va interpreta în concertul de la Bucureşti cele mai cunoscute melodii incluse pe .

P c ţ / l t C A

ţ / f * .

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat că este “îngrozit” de ultima nota telefonică primită acasă, în

valoare de aproape 450:000 de lei şi a anunţat că Oficiul Concurenţei pregăteşte un raport asupra creşterilor de

preţuri la RomTeiecom. Roman a arătat că Oficiul Concurenţei,

care este condus de către un membru a l PD, Dan Ionescu, ar putea face

propuneri primului ministru după ce v a analiza termenii contractului de vînzare-

cumpărare încheiat de RomTeiecom. Preşedintele PD â fost interpelat,

miercuri, pe străzile oraşului Constanţa în legătură cu costul tot mai ridicat al

facturii telefonice şi, ulterior, această problemă a fost ridicată şi de către un ii

lideri sindicali.

printre care Monica Anghel, vor susţine scurte cele 12 albume pe care le-a lansat începînd din recitaluri.

Gazonul Stadionului “Cotroceni” va fi acoperit • în totalitate cu portafior; un material special adus din Olanda, care poate rămîne peste iarbă chiar şi 2-3 zile. Scena va fi la un metru şi jumătate înălţime şi va avea o deschidere de 34 de metri.

1982.joey De Alvare a mai declarat că, deşi la ora

actuală nu ştie încă dacă Julio Iglesias va susţine, înaintea concertului, o conferinţă de presă, este aproape convins că acesta va accepta o întîlnire cu ziariştii.

S a s e m â n e c h in i*

h o m o s e x u a li s - a u e x p u s

g o i în in t e r io r u l

R e ic h s ta g -u lu i

Şase tineri manechini au pozat goi, joi, la Berlin, pentru o revistă gay, sub cupola de sticlă a Reichstag-ului (noul sediu al Parlamentului german), încălţaţi, totuşi,- cu tenişi şi şosete, declanşînd cîteva reacţii de indignare, relatează AFP.

Revista “Bild” ' şi-a afişat pe copdrtâ fotografia acestora, cu titlul “Alarmă sub cupolă - Şase bădărani goi în Reichstag”.

“Am dorit să arătăm că şi politica poate fi sexi”, a .declarat Abdreas Toelke, redactoral- şef al publicaţiei “Maenner Aktuell”, o populară revistă a homosexualilor berlinezi.

Şeful serviciului dc presă al Bundestag-ului (Camera inferioară a Parlamentului), Wolfgang Weimer,, a dat asigurări, prin intermediul ziarului berlinez “B.Z.”, că nu a fost eliberată nici o autorizaţie care să permită o asemenea şedinţă foto, considerată “dezonorantă”;

Reprezentanţii juridici ai Parlamentului examinează ce fel de'demersuri pot fi iniţiate împotriva revistei “Maenner Aktuell” , fotografiile publicitare fiind interzise în interiorul Reichstag-ului, a precizat qn alt purtător de cuvînt, Claudia Lenschow. ' '

Un membru al Consiliului foştilor membri ai Bundestag-ului, Peter Ramsauer, şi-a exprimat revolta produsă de faptul câ Parlamentul a devenit un “Ioc de dezmăţ” şi â cerut confiscarea negativelor pozelor şi aruncarea oprobriului asupra revistei.

tlNT M I L I O N?

Firma vest-germană “Magura” a conceput ş i ' realizat un sistem de aplicare la biciclete a frînei hidraulice. Cilindrul de forţă este pus în legătură cu pîrghia de acţionare a frînei m ontată p e ghidon, iar cilindrul receptor cu sabotul de frînă. Cilindrii sînt conectaţi între ei printr-un fu rtun elastic, umplut cu lichid de frînă. în sistemul de transmitere a efortului de frînare practic nu ex istă nici frecări, nici pierderi de lichid. F iabilitatea frînei hidraulice este suficient de mare, ea fiind calculată pentru un milion de frînări. După curri susţin specialiştii firmei, frînarea este atît de lină încît justifică pe deplin aplicarea noului sistem care costă cu puţin mai mult decît sistem ul tradiţional de frînă mecanică.

c e i n a i P t e e i s c e A SPînă în prezent cel mai precis ceas din lum e

a fost considerat cel cu cesiu şi rubidiu a cărui batere era de o secundă la 375.000 de ani. Ia tă . că oamenii de ştiinţă din California au conceput şi realizat un ceas pe bază de hidrogen a cărui batere de o secundă este posibilă numai o .dată la 30 milioane de ani. Acest ceas va f i folosit pent ru calculele necesare navigaţiei şi determinării locului în care se află pavele şi corpurile în spaţiul cosmic.

L i':-

Este pop tsta ru l cel mai faimos şi mai iubit din lume, d a r c n ia r ş i M adonna ascunde o parte obscură...

A gres ivă , provocatoare, p e rve rsă : a ce s te ş i alte a d je c tive au fo s t fo los ite pentru a trasa “profilul reginei po p ” , d a r d in c o lo de agresivitatea sa se ascunde multă singurătate. Căsătoria sa cu Sean P enn s-a te rm in a t şi u rm ă toa rea p o ve s te de d ra g o s te cu actorul Warren Beatty este la fel de nefericită pentru că el o părăseşte pentru Annete Bening care i-a dăruit o fiică.

Şi următoarea relaţie cu m od e lu l T on y W ard se înfăţişează "goală” şi tristă.

Din acel moment Madonna avea cu bărbaţii doar relaţii de scurtă durată fără nici o implicare emotivă; ca şi cea cu C a rlo s Leon pe care cîntâreaţa l-a ales pentru a avea o fiică.

în co n c lu z ie , în ciuda trecu tu lu i ei scandalos şi bîrfit, Madonna continuă să rărriînă pe scenă o protagonistă.

■ T O A T E S T A T I U N I LE T U R I S T I C E V O R F I

P U N E I N J U R U L D A T E I D E I I A U G U S T ,

C I N D V A A V E A L O C E C L I P S A D E S O A R EToate staţiunile turistice vor fi pline

înjurai datei de 11 august, cînd va avea loc eclipsa totală de soare, a declarat, marţi, Sorin Frunzăverde, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), citînd Oficiul Naţional pentru Turism. -

Frijnzăverde a susţ'inut că programul special de promovare în străinătate a eclipsei, pentru care s-au alocat1,5 milioane dolari, a fost un succes, lucra care se vede prin faptul că toate capacităţile de cazare vor fi folosite la ecîipsă, în condiţiile în care România a

. avut parte de un război la graniţă, iar, în al doilea rînd, după multă vreme, România a redevenit o destinaţie turistică. El a spus că numărul juriştilor străini, care vor veni pentru eclipsă, se va şti ulterior.

în perioada 9-15 august, Oficiul de Promovare a Turismului va organiza

evenimente speciale în zonele în care eclipsa poare fi observată cel mai bine; Rîmnicu Vîlcea - eclipsa la maxima vizibilitate; Bucureşti - capitala eclipsei; Litoral - cerul senin al eclipsei,

în acest moment gradul de ocupare

al staţiunilor este ridicat: Mamaia -. 95%, Eforie Nord - 100%, Neptun - 86%, Venus - 80%, Jupiter - 90%, Costineşti - 96%. La Băile Felix graduj de ocupare este 100%, la Călimâneşti Căciulata - 100%, Olăneşti - 100%, Sovata - 95%, Herculane - 95%. Ultima eclipsă totală de soare a acestui mileniu va fi vizibilă în nouă ţări europene, iar, potrivit cercetărilor NASA, România se află, în cea mai bună poziţie pentru vizionarea eclipsei.

Pentru promovarea eclipsei, ANT a alocat 785.000 dolari pentru campania mass-media, 500.000 dolari pentru campania de relaţii publice şi 200 .000

dolari pentru materiale promoţionale şi tipărituri. 1

Frunzăverde a susţinut că “ecounle celor 104 jurnalişti străini”, care au fost - invitaţi în România pentru campania de I promovare, au fost favorabile. .

- M ă i Pândele, încă o bere rece ca şi pe “National M a ll” cred că-ţi dezleagă mai tare “sacul” cu amintiri americane. Cum e poanta aia, pe care am auzit-o cu... “devoratul instrumentului”?

- E tare de tot! Intr-o seară, la cină, mi-am umplut farfuria cu salată verde, maioneză şi o halcă de pui american. Domnul director al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tiberiu Graur, s-a nimerit lîngă mine, şi-mi zice: “Măi “Frunzuliţă”, acum să te văd, dacă poţi cînta în frunză de salată." Notez că toate frunzele erau tăiate şi aproape zdrobite. însă, printre ele am observat cîteva care-mi conveneau de minune. Am şters-o pe una de maioneză, am pus-o între buze, şi-am început să doinesc spre stupoarea întregii asistenţe. Apoi... cu nonşalanţă am “ascuns-o” în gură, şi-am mîncat-o. Domnul Victor Ionescu de la “Antena 1” a marcat

Dragostea faţă de acest simplu ‘‘instrument" românesc a moştenit-o de j a bunicul său, părintele Clemente Pandrea, fostul protopop greco-catolic al Mănăşturului. A început să cînte la fnmză de la vîrstă de opt ani. Debutul artistic în anul 1985 se datorează maestrului coregraf Octavian Dan. în compania regretatului acordeonist Ghiţă Mureşan, participă Ia numeroase spectacole cu orchestra Filarmonicii de Stat din CIuj-Napoca. Cochetează şi în muzica de jazz alături de profesorii Dorel Frăţilă şi Nae Ionescu din Sibiu. Cu sibienii de la "Doina Cibinului" participă la turnee în Franţa, Belgia, Olanda şi SUA (între anii 1990- 1996). A participai la spectacole împreună cu formaţia "Fluieraşul" în Italia şi Austria,

în prezent este un colaborator de excepţie (Guest Star) al renumitei formaţii "Nightlosers

Amadeus Voinescu mi-a dedicat o epigramă care sună aşa: “în America solist/A uimit tot continentul/Aţi văzut instrumentist să-şi mănînce... instrumentul?/

- Hai.Că-i tare!-'Să-ţi mai zic o poantă. După ce am vizitat

vreo şapte camere din Casa Albă, la ieşire i-am cerut intendentului Willson să-mi rupă o frunză din arbustul din stînga intrării. După ce mi-a dat-o, i-am cîntat Imnul de Stat al S.U.A. Omul era evident marcat. S-a fîstîcit, pînă cînd m-a rugat să facem o poză împreună. Văzîndu-1 cu mîna în şold,i-am spus bancul d e ^ . care ne |p|

americanii să asculte. Da' să ştii, nici la ale mele nu prea cîrteau şi erau gură cască. Ce mai!, m- au făcut să-mi deschid gura, m-au verificat la spate, în buzunare, prin barbă, dacă nu am ceva electronic care cîntă. Vâzînd că nu am decît frunza, se închinau si exclamau “O my God!” si “O no!”. ;/

La o cîntare, îri locul unde se lua obişnuit masa pe “National Mall”, chiar de 4 Iulie, Ziua Americii, la un american i s-a înţepenit sarmala în gît cînd a auzit Imnul Americii zis la frunză.

- Spune-m i, ce legătură are frum oasa

amuzam noi în tinereţe.“în troleibuz, un cetăţean stătea cu mîna-n şold şi-l ocolea toată lumea. Pînă cînd, unul i-a zis: "D o m n u le , nu poţi să-ţi dai mîna din şold, trebuie să te ocolim toţi?" Omul V s-a uitat, şi-a

momentul la una din emisiunile “Observator”, în ţară, după revenire, venerabilul profesor Teofil

trăzmt-o: iar m i-o furat lebeniţa”.

- Ce te-a mai im presionat la festival?

- Momentele extraord inare petrecute alături de maeştrii Dumitru Fărcaş (ce-i un mare, cald şi sensibiî român), Grigore Leşe, Dorel R o h i a n , Ansamblul de la Orăştie şi cu “tribul cu pălării

m ici” dhrŢara Oaşului şi Maramureş. La concertele lui Leşe se tăcea mîlc. Au învăţat şi

Oameni cu greutate

bisericuţă din leud cu cîntatu! Ia frunză?- Un american a declarat că la români I-a

impresionat mai ales bisericuţa şi cîntatu! din frunză. Sînt deosebit de flatat, mai ales că bisericuţa ieudeană (lăsată în cele din urmă comunităţii greco-catolice din Chicago) era chiar în preajma locului unde era scena pentru muzică şi dans a României.■ Sfinţirea bisericuţei a fost un moment solemn

şi impresionant, terminat cu cîntecul “Potoleşte Tu furtuna, stinge focul dintre fra ţ i”.închipuie-ţi împletirea de dangăt a clopotului de argint cu cîntul frunzei şi ţi se face pielea de găină. Asta cred că l-a dat gata pe americanul cu pricina.

- Ce a însemnat Festivalul “Smithsonian” pentru România? ,

- Prezenţa şi prestaţia românilor la Washington a echivalat cu zece ani de diplomaţie intensă pentm apropierea americanilor de România. Mulţi nu ştiu decît de Dracula şi Nadia Comăneci.

Intendentul Casei Albe, d-ul Willson, după ce a ascultat Imnul S.U.A. interpretat la

frunză

Acum s-au mai dumirit câ sîntem 23 de milioane.

Şi culmea este câ participarea României la o asemenea manifestare

jj i j ii s-a făcut abia după 60 dc ani, la cca ii de a 33-a ediţie a festivalului. Cea !j din 1939 a fost la Expoziţia mondială • dc la New York, cind a fost prezentă . şi regretata doamnă a cîntecului românesc, Maria Tănase.

- Te-am văzut într-o poză alături dc “ B ig G h iţă " , cum îi spun americanii Iui G h iţăM u re şan ... ' “The Giant...”

- Am avut un deosebit noroc să-l am pe “B ig Ghiţă” lingă mine, trei- seri Ia rînd, datorită prietenilor cîştigaţi cu ocazia unui “J A MSession”. Dom nii Bogd an

Simionescu şi Ştefan Pleşea I-au adus pe Ghiţă Mureşan în mijlocul românilor de pe “M all”. Este un băiat foarte sensibil, pe care l-am simţit tare impresionat de ce-au făcut românii lui. Cred câ

. este puţin strivit de poziţia de V IP pe care o are,mai ales că a participat şi la turnarea unui filmla Hollywood în care era protagonist.

- A i dat vreun in terv iu Ia rad io sau televiziune?

- Am facut-o şi pe asta. Doamna Gabriela Zamfirescu, de la V.O.A. (Vocea Americii) a umblat după mine trei zile. Am avut un interviu de 45 de minute.

Densemenea, Chuk (Charles) S. Rice, reporter la un post de radio care emite la peste 800 de •unităţi ale armatei americane din toată lumea s-a bucurat pentru cîntecul meu din frunză, înregistrîndu-mă în cîteva secvenţe ce le-a transmis răcanilor “Yankey”.

Vasile MOLDOVAN

B E L E

Ieri, la Batalionul de Jandarmi din CIuj-Napoca, cel mai tînăr contingent de jandarmi şi. pompieri a depus jurămîntul militar. -

“Jur credinţă patriei mele , România”, a răsunat din piepturi tinere legâmîntul cu ţara. Pentm moment, pe platoul unităţii

•timpul a încremenit. Ecoul jurămîntului: “Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii” s-a înălţat vuiet pînă la Dumnezeu.

A fost un moment înălţător, sfinţit de PS Irineu Bistriţeanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei

de credinţaVadului şi Feleacului. La acest moment sărbătoresc au fost prezenţi reprezentanţi ai puterii locale şi rudele apropiate ale militarilor aflaţi sub drapel. Lume multă, emoţionată. Lacrimi de bucurie pe obrajii părinţilor şi bunicilor. în pas cadenţat şi aliniere perfectă, militarii au trecut în pas de defilare prin faţa celor prezenţi. Ceremonialul de depunere a jurămîntului de credinţă faţă de patrie şi popor s-a încheiat prin intonarea Imnului de Stat al României. Pe chipurile tinerilor

se puteau citi multe: dîrzenie, încredinţată pentru apăraream indrie şi hotărîrea de a gliei Strămoşeşti,îndeplin i orice m isiune v a | m

Un avion de linie venezuelean cu 40 de pasageri la bord, dat dispărut vineri, a fost deturnat de luptătorii grupării de gherilă columbiene ELN, a anunţat, sîmbătă, generalul Rigoverto Martinez Vidai, citat de AFP.

Guvernul spaniol intenţionează să orgaruzîntîlnire cu reprezentanţii organizaţiei separatiste

şi doreşte să profite de orice oportunitate peri ru progrese în procesul de pace, a afirmat purtătorul de '

Guvernului de la Madrid, Josep Pique. citat de AFP. |

„ , ,r ,----- —------------------------------------ ~ ’F J Z * \

Emil Constantinescu afirmă că dezvoltarea Sud-Estului Europei a devenit principala

Un mister e pe cale să fie dezlegat

Din surse deloc oculte am aflat că misterul cercurilor de pe malul Someşului, din dreptul treasei Sinaia, e pe cale a fi dezlegat. în noaptea de 21 spre 22 iulie, în iarba de pe malul Som eşu lu i au apărut două cercuri concentrice,asemănătoare cu urmele care se presupune că OZN-urile le lăsau în lanurile de griu. Urmele au suscitat interesul presei, al specialiştilor şi al cetăţenilor. Scepticii au afirmat că, în .mod cert, e mină de muritor şi nu urmă de extraterestru acolo. Alţii, mai imaginativi, au mers la faţa locului sâ vadă urmele, au luat cîteva fire de iarbă ca să le poarte noroc. Ulterior, s-a zvonit că noaptea următoare au

•survolat zona... elicoptere. în

oraşele mai mici ale judeţului, informaţia a luat tentă de mit. Cică Cel de Sus ar fi coborit la Cluj şi, înaintea eclipsei, a lăsat un semn divin. Redacţia „Adevărul de Cluj” şi-a însuşit interpretarea dată de un specialist triunghiului cu ochi înăuntru, desen asemănător cu cel de pe bancnota de un dolar. Spiritual şi optimist, Adrian f âtruţ, a susţinut că poate fi un semn bun, cel al venirii investitorilor americani.

Cum pentru „misterul” cu pricina nu s-a constituit nici o com isie de investigaţie (parlamentară, sereistă, poliţistă, F.B.I.-istă, K.G.I.-istâ), se pare că mîine se va face lumină!

Summit-ul de la Sarajevo privind Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est a demonstrat faptul că reconstrucţia Iugoslaviei şi dezvoltarea durabilă a regiunii reprezintă în prezent “principala problemă de interes mondial”, a declarat preşedintele Emil Constantinescu la întoarcerea de la reuniunea la nivel înalt care a avut loc în capitala Bosniei-Herţegovina.

Şeful statului român a spus că acest lucra este confirmat de prezenţa, la lucrările summit-ului, a celor mai importanţi factori de decizie mondiali din domeniile politic, militar şi economico- financiar, precum şi de modul “extrem de concret” în care au fost abordate problemele Sud- Estului Europei.

• Constantinescu a-arătat: că discuţiile au fost axate pe “susţinerea unor programe concrete şi pe enunţarea sprijinului financiar” ce va fi acordat statelor din zonă. în acest sens, participanţii au subliniat necesitatea stimulării investiţiilor în regiune, pe baza unui cadra investiţional optim.

Emil Constantinescu a afirmat, pe de altă parte, că a fost exprimată, “în mod extrem de ferm, ideea inviolabilităţii graniţelor, a integrităţii şi unităţii statelor din regiune”, aceste garanţii fiind enunţate atît de Statele Unite şi de ţările Uniunii Europene, cît şi de reprezentanţii Rusiei. De asemenea, liderii statelor participante au subliniat că respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor naţionale “devine, din acest moment, o condiţie esenţială” pentru integrarea europeană

a Sud-Estului Ej| continentului.

f p u“■ ' o

Cei prezenţi la reuniunea de la Sarajevo au r e c u n o s c u t faptul că acest proces nu poate avea loc fără p artic ip a re a Iu g o s la v ie i, însă pentru acest lucru este necesar un regim democratic, bazat pe respectarea drepturilor omului.

Preşedintele Constantinescu a spus că, de această dată, autorităţile de la Bucureşti nu au

' primit doar “bătăi pe umăr sau strîngeri demînă, ci “semne concrete” de sprijinire a programelor de dezvoltare din România. Şeful statului român consideră că este necesară dezvoltarea proiectelor comune cu statele vecine, precizînd că i-a solicitat în acest sens omologului său bulgar Petăr Stoianov să insiste pentru ca premierul Ivan Kostov să efectueze o vizită la Bucureşti.

Preşedintele Constantinescu a amintit, totodată, că a primit asigurări din partea directorului Fondului Monetar Internaţional (FMI), Michel Camdessus, privind semnarea, la data de 4 august, a acordului stand-by cu România, în contextul mai larg al eforturilor despuse de FM I pentru dezvoltarea întregii regiuni. 7

A.V.

O nouă piaţă la GherlaAstăzi, 2 august, pe strada Plugarilor, va fi inaugurată noua

piaţă a oraşului Gherla, o lucrare de mult aşteptată a idililor urbei, avînd în vedere supraaglomerarea, în zilele de tîrg, a pieţei centrale de lîngă Gara CFR. De fapt, este vorba de oser, unde vor fi desfăcute doar mărfuri industriale.

Suprafaţa noii pieţe este de 6.554 mp şi dispune de condiţii bune de prezentare a produselor. Prin grija Primăriei s-au construit grupuri sociale şi s-a amenajat o parcare. în piaţa centrală se vor vinde doar produse agro-alimentare.

Deci, începînd de astăzi, gherlenii au şi ei un oser, nemaifiind nevoiţi sâ se deplaseze la Cluj pentru diferite mărfuri industriale.

SZ.Cs.

Hidrologii avertizează asupra pericolului producerii unor noi inundaţii

Hidrologii avertizează asupra pericolului producerii unor noi inundaţii ca urmare a creşterii debitelor pe unele rîuri din sud- vestul ţării, în special pe cele din zonele de deal şi de munte, existînd chiar posibilitatea depăşirii cotelor de apărare, informează Comisia Centrală de Apărare împotriva Inundaţiilor, din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Debitele au fost în creştere pe rîurile din sudul Crişanei,

Banat, Oltenia, Muntenia şi bazinul inferior al Mureşului, ca urmare a precipitaţiilor căzute în ultima perioadă şi a propagării undei de viitură. Se situează peste cota de inundaţie rîul Moraviţa la Moraviţa, cu 42 de centimetri şi rîul Barzava, la Partoş, cu 70 de centimetri.

D igurile de apărare ale localităţilor Sulina şi Chilia Veche, din judeţul Tulcea, precum şi digul Filipoiu, din Insula Mare a Brăilei, se află în

faza întîi de apărare. Debitele Dunării la intrarea în ţară şi pe sectorul Bechet-Olteniţa au fost în creştere, de 6.900 mc/s. Potrivit prognozei meteorolo­gice, în următoarele 24 de ore vremea va fi răcoroasă şi uşor instabilă. Cerul va fi înnorat în Banat, Crişana, Maramureş, Transilvania, Oltenia şi Muntenia, unde ploile vor fi însoţite şi de descărcări elec­trice. Temperaturile maxime se vor situa între 22 şi 30 de grade.

0 femeie a incercat să-şi omoare copiii si să se sinucidă cu somnifere

O femeie din comuna Popeşti Leordeni-Ilfov a încercat să-şi omoare cei doi copii şi sâ se sinucidă cu pastile de Diazepam, ea şi unul dintre copii reuşind să fie salvaţi de o vecină,

Vineri, sîmbătă şi duminică, clienţii terasei Cin-Cin din Zorilor au asistat la cîteva numere de iluzionism presta te de magicianul Emesto şi soţia sa. Începînd de la clasicele trucuri cu sfoara, cutiile şi porumbeii care ies din pălărie, pînă la numere complicate de telepatie, Ernesto a reuşit să captiveze publicul de pe terasă. Cel mai interesant punct din program a fost “citirea buletinelor” prin telepatie. Fiind • martori la eveniment, putem spune că a fost “pe bune”, nu pe trucuri.

Iluzionistul a cerat buletinele mai multor clienţi (necunoscuţi lui) şi le-a citit în gînd. La distanţă de cîţiva metri, soţia sa “citda", la rîndul ei. prin telepatie, ceea ce scria pe actul de identitate, Unii au avut aşa un şoc încît au mai cerat o bere... Pînă la urmă, o întîmplare a adus publicul cu picioarele pe pămînt. La un număr cu ceasul de mînă care dispare (înainte de asta însă ceasul este “distras” cu cioca­nul), lucrurile n-au decurs conform regulii. Ceasul clien­tului a fost realmente distras, dar partea bună a fost că posesorul lui nu s-a supărat...

Corina GĂMAN

informează IGP. Roxana Pascu (27 ani) ş-a certat sîmbătă cu soţul ei, iar, după ce acesta a plecat de acasă, le-a dat celor doi copii pastile de Diazepam şi Carbomazopină, după care a înghiţit şi ea. Sîmbătă seara, Leontina Iozu (26 ani) s-a dus în vizită la vecina ei, Roxana. Leontina i-a găsit în casă, în stare de inconştienţă, pe Roxana şi pe fiica acesteia, Mihaela Atofanei, în vîrstă de nouă ani. Pe celălalt copil, Ştefan Pascu,' în vîrstă de patra ani, vecina l-a găsit mort. Leontina Iozu a anunţat Salvarea şi Poliţia. în urma investigaţiilor, poliţiştii au stabilit că Roxana Pascu, muncitoare la RATB, pe fondul geloziei şi a neajunsurilor materiale, s-a certat cu soţul ei, Ioan Pascu (36 ani), conducător auto la RATB. La un moment

dat, Ioan Pascu, supărat fiind, şi-a părăsit locuinţa şi familia, plecînd într-o direcţie necunos­cută. Pe fondul acestei stări, Roxana s-a hotărît să-şi omoare copiii şi să se sinucidă cu somnifere. înainte, însă, a lăsat o scrisoare şi s-a înregistrat pe o castă audio, explicînd motivele care au determinat-o să se omoare şi să-şi ucidă fiul şi fiica. După ce au fost găsite! Roxana Pascu a fost internată sub pază la Spitalul de Urgenţă din Floreasca cu diagnosticul “intoxicare acută poli-mcdica- mentoasă”, iar fiica ei, Mihaela, la Spitalul de copii “Grigore Alcxandrescu”, fiind în afară de orice pericol. Roxana Pascu urmează sâ fie externată astăzi, după care va fi dusă la Parchetul Tribunalului Bucureşti, care va stabili dacă o va aresta.

stfiiian Tănasa

Numai Andrei Marga ar putea

să candidezeîmpotriva

lui Radu Vasile la preşedinţia

PNŢCD“Singurul contracandidat

pentru candidatura lui Radu Vasile ia preşedinţia PNŢCD este ministrulînvăţăm întului, Andrei M a rga ” a declarat, ieri, analistu l politic Stelian Tănase. El. a apreciat că Marga este “serios şi capabil să., gestioneze P N Ţ C D ”, arătînd că, totuşi, deocamdată, premierul Vasile este “cel mai bine plasat” pentru a deveni viitorul preşedinte al acestui partid. Tănase a apreciat că, în anul 2001, cînd, probabil, Vasile nu va mai fi prim- ministru, poziţia sa va fi mai “slabă” în partid. E l a afirmat că poziţia Iui Radu Vasile , în interiorul PN ŢCD , este bună atît timp cît deţine funcţia de prim- ministru. - ..

Stelian Tănase a declarat că decizia luată la Neptun, după întîlnirea dintre Radu Vasile şi Ion Diaconescu, este urmarea temerilor că PN ŢCD s-ar putea dezbina, iar apropierea alegerilor impune unitatea partidului. ”Cred că s-a convenit să nu se mai facă declaraţii care să provoace dispute în P N Ţ C D ” a apreciat Tănase.

Potrivit unui comunicat al PNŢCD, Ion Diaconescu şi Radu Vasile au convenit, vineri, să amîne alegerea preşedintelui PNŢCD pînă după alegerile din anul 2000. în comunicat se apreciază că o schimbare a conducerii P N Ţ C D ar fi de natură să provoace “tensiuni şi convulsii interne . total nepotrivite într-un an electoral”

/

radio - —m e r

Sîmbătă seara, în Făget, în afară de Radio Contact nu se auzea nimic. Şi nu e de mirare, căci ContaCt-iştii

,sărbătoreau cinci ani de la înfiinţare. Micii, grătarele, berea şi toate cele le-au dat ei. Noi le spunem din toată inima “La mulţi ani!”.

T.C.

utorizotă pnn S.C. nr. iP B /1991 , judecătoriâCluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 9 din 22.D3.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; ■_E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Cultură,Eveniment, Politic 19.74.90, Social,. Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49,81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75