Mirela.Paunescu@gmail.com

Exemplu – risc de frauda

Sunteti auditor la societatea Vrajitorie SRL. Este primul dumneavoastra mandat. In urma consultarii

dosarului de audit ati colectat urmatoarele informatii:

Din consultarea corespondentei cu auditului anterior ati constat ca motivul schimbarii acestuia il

reprezinta disputele dintre auditor si management privind principiile contabile aplicate precum si modul

in care acestea sunt aplicate acestea. Auditorul anterior a considerat ca nu este necesara modificarea

opiniei sale ci doar a inclus un paragraf de observatii in care a atras atentia asupra politicilor contabile

folosite de entitate pentru a recunoaste veniturile. In raport auditorul precedent mentioneaza ca

politicile contabile utilizate nu sunt acord cu practica pe ramura de activitate a firmei si pot duce la

supraeveluarea veniturilor recunoscute.

Societatea are un Comitet de audit ( din care face parte directorul financiar al firmei si cel general, ambii

cu multa experienta profesionala si cu o reputatie nepatata, conform spuselor lor). Din comitetul de

audit face parte si dnul Hans Bunny, un inginer neamt care este delegat de mama firmei din Germania.

Dnul Hans, avand o varsta inaintate nu se deplaseaza in Romania ci isi exprima sustinerea prin email si

prin vot electronic, cand e necesar. Totusi cei care au contractat serviciile de audit au fost cei din

conducere, care au si coordonat activitatea in sensul ca toate raportarile facute de auditorul anterior s-

au facut strict catre ei.

Conducerea societatii a semnat un contract de management prin care au dreptul la un bonus din profit

de 3% in conditiile in care veniturile perioadei depasesc valoarea de 5,000,000 lei. In plus cu doi ani in

urma ei au primit optiuni pe actiuni care devin exercitabile in 3 luni de la data situatiilor financiare, cu

conditia ca managerul respectiv inca sa fie in societate si ca pretul de tranzactionare mediu al societatii

in ultima luna sa depaseasca 10 lei /actiune. In prezent cursul pe actiune este variabil intre 10.1 – 10,2

lei. Investitorii sunt foarte atenti la profitul si rezultatele financiare raportate de societate. Cu cativa ani

in urma conducerea veche a fost schimbata fiind considerata prea „conservatoare” si preferandu-se o

echipa manageriala mai „agresiva” in sensul in care s-au dorit rezultate rapide pe termen scurt. In cazul

in care managerii nu vor „demonstra” probabilitatea este mare sa se caute alti manageri care sa

indeplineasca cerintele investitorilor.

Extrasul din balanta de verificare este dat in anexa.

Au fost verificate cheltuielile societatii si din suma cheltuielilor de transport valoarea de 500,000 lei

reprezinta deplasari ale managementului catre destinatii exotice. Biletele intotdeaua sunt pentru doua

persoane, a doua persoana nefiind angajat al societatii. Exista documente de transport si ordine de

deplasare, motivarea deplasarii find gasirea de oportunitati de afaceri. Nu exista urmariri ulterioare ale

rezultatelor deplasarilor ( si in general nu exista noi parteneri de afaceri raportati ca facand parte din

portofoliul societatii in urma acestor deplasari). Opinia auditorului a fost ca aceste cheltuieli ar trebuie

reclasificate ca facand parte din pachetul de beneficii al managementului. Aceste deplasari sunt

aprobate la nivel de management executiv. Managementul refuza clasificarea ca facand parte din acest

pachet salarial. O eventuala reclasificare duce si la impact fiscal. Managementul considera ca penalitatile

si impozitele detorate reclasificarii ar fi impovaratoare pentru entitate. Acesta este si motivul pentru

care nici macar in situatiile financiare nu sunt de acord sa le clasifice ca parte din pachetul salarial.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Toate cheltuielile de transport sunt centralizate si tranzactiile sunt strict desfasurate printr-o firma de

turism ( Heaven’s Travel) care apartine sotiei directorului general al firmei. Doar in cazuri exceptionale

salariatii pot deconta cheltuieli ce reprezinta tranzactii prestate de alta firma. Aceste cheltuieli

reprezinta 10% din cheltuiele de transport din sumele platite catre Heaven’s Travel. Salariatii contactati

sustin ca in mod frecvent serviciile achizitionate de la Heaven’s Travel ( salariatii o numesc Hell’s Travel)

sunt de calitate proasta si foarte scumpe si nu de multe ori angajatii firmei au ramas pe aeroporturi in

tari straine, ca atare apeland la agentii de turism locale pentru a ajunge la destinatie.

Pe vremuri a existat o „linie fierbine” la care salariatii sau tertii puteau suna pentru a raporta eventuale

nereguli identificate in legatura cu societatea. La data unei sesizari, imediat directorul general si cel

financiar faceau o comisiei pe care o conduceau pentru a verifica informatiile. Itre timp linia a fost

desfiintata, cei doi considerand ca erau prea multe „rautati” bazate pe invidie care erau costisitor de

demontat.

In baza raportelor auditorilor interni s-a constatat ca periodic se identifica fraude in care sunt implicati

salariati. De regula frauda este detectata dupa cativa ani de repetare si, desi societatea are recunoscute

creantele asupra salariatilor, neoficial, probabilitatea este foarte mica de a recupera sume semnificative

de la salariati. Salariatii nu mai raporteaza sustinand ca orice suspiciune despre care au comunicat a fost

ingropata, salariatul banuit nepatind nimic.

In urma procedurilor analitice aplicate se constata ca in perioada noiembrie-decembrie veniturile au

crescut semnificativ. S-a constatat ca pentru a creste veniturile managementul a intrat intr-o schema de

oferire a unor discounturi pe care o considera „castigatoare”. Concret, in cazul in care clientul plateste

factura in timp ( 60 de zile), vor primi inapoi un bonus de 50%. Politica de creditare a firmei este

acordarea unei perioade de 60 de zile de la data emiterii facturii la data platii. Daca se intarzie plata

peste 60 de zile se percepe la pretul intreg de vanzare o dobanda de 0.1% pe zi de intarziere. Intr-adevar

schema s-a dovedit castigatoare. Veniturile au crescut cu 50% fata de media lunilor ianuarie-octombrie.

Deja in lunile ianuarie – februarie s-au rambursat in proportie de 98% sumele datorate in contul

vanzarilor din noiembrie- decembrie.

In anul curent societatea a reluat la venituri suma de 200,000 lei reprezentand provizioane pentru

garantii acordate de societate clientilor, conform legii. Decizia se bazeaza pe implementarea unor

standarde sporite de calitate privind executarea productiei si controlul calitativ al productiei obtinute.

Pentru ca s-a prelungit contractul de chirie in aceleasi conditii ca cel anterior (62,730 lei pe luna)

proprietarul ofera timp de 4 luni utilizarea spatiului gratuita. Pe restul duratei de 20 de luni se plateste

suma de 62,730 lei.

Tot pentru a creste vanzarile, societatea a mai oferit doua „bonusuri”. Primul consta in oferirea de

service suplimentar pe durata a trei ani. Astfel, daca s-au achizitionat produse in suma de 15,000 lei se

ofera gratuit 3 ani de service. Acest service nu acopera garantia acordata conform legii ci servicii de

reparatie-intretinere suplimentare pe care in general societatea le ofera in contra-valoarea a 3,000 lei pe

an. Deoarece aceste servicii sunt oferite gratuit, managementul considera, angajandu-si un expert

contabil pe propriile cheltuieli, ca aceste servicii nu genereaza venituri pentru societate. Cel mult sunt

dispusi sa recunoasca un provizion pentru costurile viitoare ale acestor reparatii. Tinand cont de noile

politici privind controlul calitatii, conducerea considera ca un provizion de 20,000 lei este arhi-suficient.

Valoarea acestor bunuri vandute cu clauza de garantie inclusa, gratuita de 3 ani, este de 750,000 lei,

suma recunoscuta integral pe venituri.

Mirela.Paunescu@gmail.com

Al doilea bonus consta in faptul ca daca se cumpara de la inceput un abonament pentru serviciile de

service pe durata de 3 ani, se primeste al patrulea an gratuit. Valoarea veniturilor din abonamente in

anul 2014 este de 600,000 lei ( ceea ce reprezinta o treime din valoarea abonamentelor vandute pentru

perioada de 3ani+ 1 gratuit). Suma de 1,200,000 lei a fost recunoscuta ca si venit in avans.

Asa cum se observa din balanta, societatea are un credit pe termen lung obtinut de la o banca. Rata

dobanzii este de 20% ( rata medie pe piata este de 15%). Conform clauzelor contractuale, daca se incalca

anumite cerinte privind nivelul indicatorilor ( EPS, Venituri, Profit etc.) banca are dreptul sa ceara

rambursarea creditului si executarea garantiilor. Deoarece in decembrie aceste clauze erau incalcate, s-

au purtat discutii cu banca privind prelungirea creditului si in februarie s-a semnat un act aditional in

baza caruia se pastreaza termenul initial al creditului si se majoreaza dobanda pana la 22 %. Conform

intelegerii societatea beneficiaza de un waiver privind dobanda – care nu se mai plateste in perioada

noiembrie – octombrie anul urmator.

In urma analizei efectuate de entitate la sfarsitul anului se constata ca durata de viata utila a

echipamentelor nu este de 5 ani ci de 10 ani, conform estimarilor societatii. Pe cale de consecinta s-a

recalculat amortizarea anului anterior si s-a decis reluarea pe venituri ( 7588 ) a sumelor recalculate in

contul amortizarilor anilor anteriori ( suma este de 300,000).

Managerii insista ca politicile lor sunt mai mult decat corecte si au dat de inteles ca nu au motiv de a

efectua nicio schimbare in situatiile financiare care ar duce la scaderea veniturilor si a profiturilor

raportate. La ultima discutie in care auditorul cerea recalcularea veniturilor in sensul diminuarii lor, cei

doi directori ( general si financiar) au tipat la partenerul misiunii amenintandu-l ca nu ii vor accepta

raportul de audit si vor avea grija ca de la anul sa nici nu mai aiba niciun client. Discutiile se impotmoleau

la cerinta managerilor sa arate auditorul unde scrie negru pe alb ca nu se poate sau ce fac ei e gresit,

atata timp cat de ani in zile ei au doar o opinie fara rezerve.

Conform contractului, auditorul isi va incasa onorariul in termen de 60 de zile de la acceptarea

raportului de audit de catre beneficiar. La cerinta auditorului de a participa la AGA i s-a comunicat ca la

AGA se participa doar pe baza de invitatie si auditorul nu este invitat.

Pragul de semnificatie global este de 750,000 lei iar cel functional este de 550,000 lei

Analizati prin prisma informatiile disponibile riscul de frauda.

Discutati despre masurile pe care trebuie sa le ia auditorul