30

Tema zileiPaginile urmãtoare sunt dedicate unor texte, imagini !i idei legate de valorile care constituie principiile de bazã ale RoJAM. În fiecare zi ave"i posibilitatea de a descoperi o temã nouã, pe care vã invitãm sã o interioriza"i, sã o explora"i !i sã încerca"i sã o în"elege"i ca parte a experien"ei RoJAM. Fiecare va în"elege !i va sim"i altfel mesajul fiecãrei zile – aceasta constituie for"a cercetã!iei, în general, !i al Jamboreei, în special – fiecare individ o trãie!te în mod personal, unic !i diferit!Pute"i folosi tema zilei în evaluarea cotidianã, ca bazã a unui moment spiritual, ca subiect de discu\ie în patrulã, ca reflec\ie pentru 10 minute în Wisdom Hill sau, pur !i simplu, ca “reminder” cã programul RoJAM înseamnã mai mult decât activitã"i !i jocuri.Textele reprezintã pãreri §i opinii care nu angajeazã decât pe autorii lor §i vã rugãm sã le lua\i ca atare: hranã pentru spirit!Lecturã plãcutã…

12 August 2011 – Origini

Nimeni nu are dreptul sã priveascã de sus un alt om decât atunci cand îl ajutã sã se ridice!

31

Legende cosmogonice (ale începutului lumii) la hindu§i §i azteci

“Rig Veda”, cel mai nou text al “Vedelor” (volume de imnuri din arhiva civiliza!iei hinduse), vorbe§te despre prima fiin\ã, Purusha, un gigant cu o mie de capete, ochi §i picioare, care a învelit pãmântul cu trupul lui. Purusha a fost omorât de divinitã\i, iar untul produs de corpul sãu a dat na§tere pãsãrilor §i animalelor. Pãr\i din cadavrul lui s-au transformat în elemente ale lumii, iar altele au dat na"tere zeilor Agni, Vayu §i Indra. Cele patru structuri ale societã\ii hinduse au fost create tot din corpul lui: preo\ii, rãzboinicii, servitorii §i oamenii de rând. “Vedele” mai vorbesc despre treimea hindusã: Brahma (Creatorul), Vishnu (Salvatorul) §i Shiva (Distrugatorul). Brahma a apãrut din buricul lui Vishnu, în care rãsãrise o floare de lotus. Brahma a creat universul, care trãie§te 4,32 miliarde de ani, Shiva îl distruge, apoi ciclul se reia.Mama Pamântului la azteci, Coatlicue, zei\a cu fusta de §erpi, este înfã\i§atã ca purtând un colier din inimi §i mâini de oameni. Mai târziu, o minge din pene a cãzut în poala lui Coatlicue, care a rãmas însãrcinatã. Necunoscând originea sarcinii, primele odrasle ale zei\ei s-au indignat la auzul ve§tii cã vor mai avea un frate. Din pântecele lui Coatlicue a ie§it gata crescut §i înarmat Huitzilopochtli, zeul Soarelui §i al Rãzboiului. El i-a tãiat capul lui Coyolxauhqui, l-a azvârlit pe cer, unde s-a prefãcut în Lunã.

Sufletul satului (L. Blaga)Copilo, pune-!i mânile pe genunchii mei.

Eu cred cã ve"nicia s-a nãscut la sat.Aici orice gând e mai încet,

si inima-!i zvâcne"te mai rar,ca "i cum nu !i-ar bate în piept,

ci adânc în pãmânt undeva.Aici se vindecã setea de mântuire

si dacã !i-ai sângerat picioarelete a"ezi pe un podmol de lut.

Uite, e searã.Sufletul satului fâlfâie pe lângã noi,

ca un miros sfios de iarbã tãiatã,ca o cãdere de fum din stre"ini de paie,ca un joc de iezi pe morminte înalte."

Activitate de auto-analiz[: 5 arii care te fac un individ unic

1. Talente §i daruriCu to\ii avem talente "i capacitã\i unice. Cu unele ne-am nãscut iar altele le-am dezvoltat pe parcurs. Ca sã-\i în\elegi talentele trebuie sã analizezi ce §tii sã faci bine. Sã te întrebi: "Ce pot sã face eu cu u§urin\ã în timp ce celorlal\i li se pare dificil?"

32

Talentele pe care le ai §i se par atât de naturale încât de aceea nici nu le recuno§ti ca atare. Fii atent la ceea ce remarcã al\ii cã faci bine, analizeazã complimentele care §i se fac §i ai fãcut primii pa§i în a-\i recunoa§te capacitã\ile speciale. 2. ValoriValorile sunt lucrurile cele mai importante din via\a noastrã. Ele reprezintã idealurile în care credem §i principiile dupã care ne trãim via\a. Pentru a-\i analiza valorile gânde§te-te unde î§i petreci cel mai mult timp liber §i cum î\i cheltuie§ti banii. Ce reprezintã aceste locuri §i lucruri pentru tine? Valorile dupã care ne ghidãm devin clare în momentele în care trebuie sã luãm decizii dure. Gânde§te-te la o decizie importantã pe care ai luat-o de curând §i analizeazã de ce ai ales o direc\ie sau alta? Ce te-a determinat sã iei acea decizie §i ce valori au intrat în calcul?3. PasiuniÎ\i în!elegi pasiunile atunci când §tii ce lucruri IUBE±TI! Ce-\i face plãcere chiar numai gândindu-te? Cum î\i place sã-\i petreci timpul? Uitã-te în bibliotecã §i gânde§te-te ce subiecte au cãr\ile pe care le cite§ti cu plãcere. Încearcã sã identifici ce te face sã te sim\i VIU! Pasiunile ne îmbogã\esc via\a §i ne aduc cele mai multe momente de fericire.4. Experien\a de via\[Ai o experien\ã de via\ã absolut unicã, ce contribuie la definirea individului extraordinar care e§ti! Prive§te înapoi la via\a pe care ai avut-o pânã acum, modul în care ai crescut, oamenii pe care i-ai întâlnit, locurile pe care le-ai vizitat §i tot ce-ai experimentat §i gânde§te-te cum toate acestea \i-au definit cursul unic al vie\ii. 5. Cuno§tin\e specialeSunt lucruri despre care §tii mai multe decât ceilal\i. Ce ai studiat cu mai mult interes? Ce formare ai urmat? Despre ce ai cãutat mai multe informa\ii? Aceste cuno§tin\e fac parte din darul unic pe care îl aduci lumii.Suntem praf de stele!Aceea§i §tiin\ã care ne aratã vastitatea spa\iului cosmic ne spune §i cum suntem intrinsec lega\i cu fiecare element care ne înconjoarã. Într-adevãr, oamenii de §tiin\ã explicã cum ABSOLUT TOATE elementele mai grele decât hidrogenul s-au format în interiorul stelelor. Carbonul din cerneala de pe aceastã paginã §i siliciul din praful în care a\i pã§it au fost create cu miliarde de ani în urmã, în inima unei stele, pe când aceasta strãlucea, arzând hidrogenul. Fierul care transportã oxigenul în sângele tãu pe mãsurã ce cite§ti aceste rânduri a fost creat când o stea, în faza ei finalã, a explodat!

“We are stardust, we are golden,We are billion year old carbon,

And we got to get ourselves back to the garden.”

(Crosby, Stills, Nash & Young – Woodstock)

33

13 august 2011 – Natura

Oameni, iubi!i muntele!de G. Derevencu

Adevãratul sens al vie!ii este însã"i bucuria de a trãi. Omul, în scurgerea mileniilor, a învã!at sã se cunoascã pe sine, sã cunoascã "i sã iubeascã natura. Pãmîntul "i mãrile au fost primele sale ispite "i biruin!i. Tîrziu, tîrziu de tot, dupã jertfa lui Icar, omul a cucerit "i cerul.A iubit omul dintotdeauna muntele? A mers însetat spre înaltimile pline de taine "i frumuse!i, sau i-a fost teamã de ele "i nu le-a dorit?Adevãrul este cã la început omul n-a iubit muntele. Pentru el mun!ii, stînco"i "i cu zãpezi, învãlui!i adesea în cea!ã "i furtuni, erau lãca"ul zeilor, al duhurilor rele, al spiritelor strãbunilor. Indigenii din America de Sud strãbãteau mun!ii cu spaimã, fie cu gura închisã, fie rostind în "oaptã formule magice. Totemurile din nordul Europei sau cele asiatice mãrturisesc "i ele aceea"i admira!ie plinã de spaimã fa!ã de zeii mun!ilor. Chinezii considerau cã piscurile mun!ilor sînt stãpînite de spirite, iar cinci dintre mun!ii lor îi socoteau sacri. Obiecte de adorare a muntelui s-au gãsit "i la indieni, în Peru. Romanticii sînt cei dintîi mari îndrãgosti!i ai muntelui. Cu excep!ia cîtorva vizionari aproape anonimi, nimeni nu s-a gîndit înaintea lor la cunoa"terea "i cucerirea mun!ilor. Ei au fost ignora!i sau tabu pînã cînd romanticii, la îndemnul entuziast "i generos al lui Rousseau: "sã ne întoarcem la naturã", au pornit spre ei, i-au cunoscut "i îndrãgit, deschizînd astfel oamenilor, tuturor oamenilor, un drum nou, o lume nouã plinã de neprevãzut, poezie "i eroism.Cine a fost în mun!i în nop!i de cle"tar, iarna, în zile nesfîr"it de lungi "i darnice vara, în clocot de via!ã nouã primãvara "i în agonii de culoare toamna, acela nu poate sã nu se fi îndrãgostit de munte! Dragostea pentru munte este, pentru cine i s-a dat întreg, una din cele mai pure "i depline, în care nu vei fi niciodatã dezamãgit sau în"elat. Ea seamãnã cu celelalte mari pasiuni care nu ostenesc "i nu mor niciodatã: lectura, studiul, arta sau mi"carea.Cine pleacã la munte se pregãte"te pentru un "ir necontenit de bucurii "i surprize,

34

pentru cã muntele este o invita!ie la neprevãzut "i frumuse!e. Ea începe cu nerãbdarea "i frenezia plecãrii, se continuã cu bucuriile drumului, cu voluptatea neasemuitã a victoriei "i se sfîr"e"te cu amintirile excursiei "i cu nostalgia reîntoarcerii sau chemarea altor dragi, de"i încã necunoscute, tãrîmuri. Iubi!i, desigur, marea. De pe !ãrmul ei privi!i, contempla!i, visa!i. Pe aripile pescãru"ilor gîndurile, dorurile noastre zboarã înalt "i departe. Marea a fost, pe drept cuvînt, denumitã leagãnul civiliza!iei: Egipt, Fenicia, Vene!ia, Anglia. Muntele a fost "i va rãmîne tãria de caracter "i voin!ã a unei !ãri: Elve!ia, Peru, Tibet. Marea invitã "i la îndrãznealã, dar foarte mult la reverie "i vis. Muntele, dimpotrivã, la cugetare "i faptã. (A spus-o un estetician român, Tudor Vianu, "i o confirmã veacurile "i istoria culturii.) Purtãm în noi cele douã chemãri - chemarea muntelui "i a mãrii. De la simfonia verdelui "i înaltului, la simfonia întinsului "i albastrului, de la efortul urcu"ului "i al luptei pentru vîrf, la reveria plajei însorite "i a valurilor nesfîr"ite. Prin varietate, prin bogã!ia lui de locuri "i întîmplãri, muntele poate fi socotit o înaltã "coalã a curajului, a caracterului, a personalitã!ii, într-adevãr, nu existã o "coalã mai bãrbãteascã, mai dîrzã, dar "i mai plãcutã în acela"i timp, ca muntele. Cînd copilul vostru va împlini "aisprezece ani, îndemna un scriitor francez, duce!i-l la munte. Muntele îl va face sã în!eleagã ceea ce jos, în ora", nu va în!elege niciodatã, sã se cunoascã pe sine. Dar dragostea pentru munte "i în!elegerea lui poate începe cu mult înainte, din anii copilãriei. Ca "i cu lectura sau muzica, cu cît te legi mai timpuriu de munte, cu atît mai bine. În timp vine cunoa"terea, pre!uirea, pasiunea. Oameni, iubi!i muntele!... De pe înãl!imi, frumuse!ile naturii "i în!elesurile vie!ii sînt altele. Merge!i spre munte ca spre o bucurie necunoscutã, dar doritã. Nu e nevoie sã asalta!i fisurile albastre "i piscurile inaccesibile. E de-ajuns sã privi!i saltul curajos al caprelor negre "i zborul înalt al vulturilor. Mîine, sufletul vostru le va semãna. Atunci muntele va fi pãtruns în voi, cã seva în copaci primãvara. "i ve!i putea, peste ani, spune ferici!i: noi am iubit muntele!

Sã nu uitãm…Un grup de europeni au plecat în expedi!ie prin Tibet împreunã cu un "erpa". Hotãrâ!i sã ajungã într-o singurã zi la tabãra unde erau a"tepta!i, au tot grãbit urcu"ul, îndemnându-"i înso!itorul sã meargã mai repede "i refuzând orice propunere de a face un popas. Dupã multe ore de drum tibetanul s-a oprit fãrã un cuvânt, s-a a"ezat pe o piatrã "i a închis ochii.Cercetãtorii l-au întrebat ce face, i-au vorbit, l-au rugat, l-au amenin!at cã nu-i mai dau nici o platã dacã nu se ridicã imediat sã-i conducã la locul dorit. Cãlãuza a rãmas neclintitã. Dupã o orã "i ceva a deschis ochii, s-a ridicat scuturându-"i un pic ve"mintele "i a pornit cu pas lini"tit, chemându-i pe oameni sã continuie drumul. Ace"tia au venit mu!i de uimire. Dupã o vreme, cineva a rupt tãcerea "i l-a întrebat ce l-a fãcut sã se opreascã în felul în care o fãcuse "i ce l-a înduplecat pânã la urmã sã reia urcu"ul. #erpa"ul a spus: „Trupurile noastre s-au zorit prea mult. Trebuia sã ne oprim !i sã a!teptãm pânã ne ajung din urmã sufletele, altfel cãlãtoria noastrã n-ar fi avut sor"i de izbândã.”

35

14 august 2011 – Citius, Altius, Fortius

Ideea de Olimpiadã a apãrut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp, reprezentând dintotdeauna o încununare a celor mai înalte virtu!i umane. O regulã foarte importantã care a caracterizat acest eveniment încã de la începuturile sale a fost ekecheiria sau armisti!iul sacru care se pãstra timp de trei luni pe întreg cuprinsul Greciei antice. În aceastã perioadã, nicio cetate nu avea voie sã atace, sã lupte sau sã î"i deplaseze armatele în aceastã zonã. Mai mult decât atât, orice cetã!ean grec putea sã traverseze teritorii inamice fãrã sã fie atacat, iar pedeapsa cu moartea era abolitã. Cercetã"ia "i olimpiada au în comun ideea de unitate, pace, respectarea celui de lângã chiar dacã este diferit "i încurajarea tuturor participan!ilor indiferent de abilitã!ile lor, atmosfera care înconjoarã acest eveniment fiind una de bunã-dispozi!ie "i prietenie. Chiar dacã uneori nu excelãm în anumite domenii "i mai avem multe de învã!at, putem ajunge în mod paradoxal sã terminãm pe locul I precum broasca !estoasã care s-a luat la întrecere cu Ahile, învingându-l în final pe acesta.

Ahile !i broasca "estoasã (Paradoxurile lui Zenon)Ahile se întrece cu o broascã !estoasã, dar îi lasã acesteia 10 metri avans. Ahile este de zece ori mai rapid.Când Ahile a fãcut cei zece metri, broasca a fãcut doar unul.Când Ahile a fãcut acel metru, broasca a fãcut zece centrimetri.Când Ahile a fãcut cei zece centrimetri, broasca a fãcut un centrimetru.Când Ahile a fãcut acel centrimetru, broasca a fãcut 0,1 centrimetri.Broasca câ"tiga cursa, fiind absolut tot timpul înainte, chiar dacã cu pu!in.Paradoxul este cã într-o cursã, alergãtorul mai rapid nu-l poate depã"i niciodatã pe cel mai lent, aflat în fa!a sa, deoarece el trebuie sã ajungã întâi într-un loc în care cel din fa!ã fusese deja, astfel cã cel lent va fi mereu în fa!ã.

De"i Olimpiada ca idee s-a nãscut acum câteva secole, în prezent acest eveniment este unul de talie mondialã, având anumite elemente care reprezintã principiile pe care s-a bazat "i se bazeazã în continuare aceastã competi!ie precum:

36

steagul, inelele olimpice, motto-ul, imnul !i flacãra olimpicã. Steagul cuprinde simbolul !i semnifica"ia celor cinci cercuri întrepãtrunse. Acestea reprezintã cele 5 continente majore ale lumii (Africa, America, Asia, Europa !i Oceania), uniunea acestora !i întâlnirea sportivilor de pe întreg mapamondul. De asemenea, culorile olimpice (albastru, negru, ro!u, galben, verde) !i fundalul alb pe care acestea se gãsesc sunt prezente pe toate steagurile "ãrilor participante la aceastã competi"ie. Acest simbol a fost ales de Pierre de Coubertin, care a adoptat viziunea lui Carl Jung conform cãreia cercul este o expresie a continuitã"ii !i a fiin"ei umane. Flacãra olimpicã semnificã focul furat de Prometeu de la zei. În prezent, tor"a este aprinsã cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olimpia din Grecia, acolo unde avea loc aceastã competi"ie în antichitate. Unsprezece femei, reprezentând virginele vestale, sunt personajele unei ceremonii în care tor"a este aprinsã de lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice. Tot Pierre de Coubertin a propus !i motto-ul „Citius, Altius, Fortius” care înseamnã „Mai repede, mai înalt, mai puternic”. Prin prisma unui alt citat al aceluia!i Coubertin „Ai învins? Continuã! Ai pierdut? Continuã!” putem interpreta motto-ul Jocurilor Olimpice ca pe o încurajare sau chiar o promisiune cã în urma acestei competi"ii, indiferent de rezultat, orice participant va fi mai rapid, mai înalt !i mai puternic. Imnul olimpic este o piesã muzicalã compusã de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas !i este cântat în diverse împrejurãri precum deschiderea sau închiderea Olimpiadei. Imnul a fost cântat pentru întâia oarã la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896, dar nu a fost declarat ca imn oficial al olimpiadei decât în anul 1957.

Imnul Olimpic de Kostis PalamasTu, antic Spirit, duh etern, tu creator a toateA tot ce e Sublim, Frumos !i adevãr curat e,

Pogoarã-te sã strãluce!ti, cu limpedea-"i luminãÎn slava ta de pe Pãmânt, ca-n slava ta divinã !

În alergãri !i-n lupte-apari la-ntrecerea de for"ãAceste jocuri nobile le-aprinde cu-a ta tor"ã !Din ramul cel nepieritor coroana sa s-aleagã

Dârzenie dã-i trupului !i o"elitã vlagã !

Câmpii !i mun"i !i mãri, prin jur "i-or strãluci curateÎn templul vast de purpurã !i dalbã puritate,

În templul sãu, un'se postern, popor lângã poporO, antic Spirit, duh etern, o duh nemuritor.

Ceea ce transmite Olimpiada, prin probele, prin simbolurile !i prin istoria ei este un principiu care ar putea pãrea unul neobi!nuit pentru o competi"ie !i anume acela de unitate. Este un mod pa!nic prin care "ãrile se întrec între ele, dar în acela!i timp este !i un moment în care oameni din diferite col"urile ale lumii se întâlnesc !i ajung sã se cunoascã.

37

Este important pentru noi, ca cerceta!i, sã credem cu adevãrat cã ceea ce conteazã într-o competi"ie nu este victoria, ci participarea, experien"a în sine de care avem ocazia sã ne bucurãm !i din care avem de învã"at permanent.

Ceea ce avem de învã!at sã facem, învã!ãm fãcând. (Aristotel)

15 august 2011 – Educa\ia

Este obi!nuit azi, sã întâlne!ti suflete suferinde, cu multe probleme interioare, ce nu !tiu sã rela"ioneze în via"ã !i care tot repetã întrebarea: Ce trebuie sã fac? Ce vrea via"a de la mine? Suflete sfâ!iate, oameni, ce încep multe, nu terminã nimic, dar rãmân mereu nemul"umi"i. Oamenii cu probleme devin din ce în ce mai mul"i. Din ce cauzã? Este o caren"ã a educa"iei !i învã"ãmântului. Felul în care noi ne formãm copiii nu treze!te în ei for"ele, ce fac omul puternic pentru via"ã. Ceea ce face ca omul sã aibe probleme, este ceea ce-i lipse!te, pentru cã nu s-au trezit în el la anumite vârste ale copilãriei, adolescen"ei !i tinere"ii, for"e care nu mai pot fi trezite mai târziu (adicã un rãu ireversibil. (R.Steiner-Educa"ia o problemã socialã-Ed. Biodin, 2006)Mintea nu este un vas ce trebuie umplut, ci un foc ce trebuie aprins! (Plutarh)Problema învã\ãmântului aziLumea s-a schimbat în ultimii 20 de ani în mod evident – !colile însã nu. Programa §colara, felul în care lec\iile sunt predate, întregul sistem educa\ional sunt concepute pentru o realitate ce nu mai este de mult de actualitate.Pentru a avea succes, tinerii au nevoie de calitã\i pe care !coala nu le dezvoltã: spirit critic, capacitate de sintezã, creativitate, comunicare eficientã si nu în ultimul rând, abilitatea de a lucra în echipã.

38

Cum ai putea fi creativ atunci când tot ceea ce §i se cere în fiecare zi este sã reproduci ceea ce §i-a fost „livrat” în prealabil de cãtre profesor? Cum po\i sã dezvol\i spirit critic atunci când orice încercare de a pune sub semnul întrebãrii informa\iile primite este penalizatã – în general nu într-un mod prea diplomat. Cum po\i învã\a sã lucrezi în echipã atunci când în clasã e§ti tu împotriva tuturor iar goana dupã o notã mai bunã nu te încurajeazã sã colaborezi?

Tony Wagner spunea in „The Global Achievement Gap” cã „pe mãsurã ce copiii no§tri petrec mai mult timp în §coalã, ei î§i pierd încetul cu încetul curiozitatea”.Asta pentru cã la §coalã nu sunt învã\a\i sã gândeascã sau sã punã întrebãri. Ei înva\ã sã citeascã, însã nu înva\ã sã comunice în public sau în scris. Înva\ã sã calculeze, însã nu §tiu sã interpreteze grafice sau statistici simple. Înva\ã formule dar nu stiu sã le aplice în situa!ii în afara manualelor. Memoreaz[ nume §i date la istorie însã nu ar putea sã explice semnifica\ia evenimentelor istorice.(Tincu§a Baltag / www.tincutabaltag.ro) Creierul tãu:creierul nu are receptori pentru durere, deci nu poate sim\i nici unacel mai gras organ din corpul uman este creierul (60% grãsime)în primele sãptãmâni de sarcinã, corpul uman produce 250.000 de neuroni într-un minut în starea de veghe, creierul produce între 10 §i 25 W – o putere care ar putea alimenta un bec foarte mic informa\ia circulã în creier cu viteze de pânã la 450 km/hde fiecare datã când vã aduce§i aminte de ceva sau ave\i un gând nou, se creazã o nouã conexiune în creier se estimeazã cã un om are circa 70.000 de gânduri pe zi creierul ne pãcãle§te deseori, percepând lucrurile altfel decât sunt ele în realitate. De exemplu pãtratele A §i B din imaginea de mai jos au aceea§i nuan\ã de gri!!!

39

Câteva întrebãri la care sã vã gândi\i:De ce cascã oamenii?De ce nu se întunecã lumea de fiecare datã când clipim?De ce tremurãm când ne este fricã?De ce nu ne putem gâdila singuri?

Inteligen!e multiple (Test)Marca!i propozi!iile care sunt adevãrate pentru dumneavoastrã, încercuind cifra indicatã în parantezã:

problemele importante ale vie!ii. (7)

rezolv singur.(6)

sã urmãresc o demonstra!ie.(4)

cuantificate.(2)

sã aflu mai multe despre mine însumi.(7)

din filme.(1)

(5)

40

(1)

cântec.(5)

înregistra ceea ce vãd în jur.(3)

când scriu sau când vorbesc.(1)

primit din diverse surse).(7)

activitate fizicã.(4)

jocuri de unul singur.(6)

matematicã !i !tiin"e.(1)

sta"iune modernã cu multã lume în jur.(7)

manuale.(4)

peisaj.(1)

comunitate, care presupun prezen"a unui numãr mare de oameni.(6)

pe care o torn la rãdãcina trandafirului în fiecare zi?”) (2)

41

ceilal!i.(1)

al!ii.(4)

cuvinte sau imagini.(2)

auzit.(1)

(7)

asemãnãtoare.(4)Însuma!i de câte ori ave!i fiecare numãr "i trece!i cifra în dreptul numãrului corespunzãtor. Scorurile cele mai ridicate indicã inteligen!ele dumneavoastrã predominante.1…..; 2…..; 3…..; 4…..; 5…..; 6……; 7…..; 8….. .Pentru acest test inteligen!ele au fost numerotate în felul urmãtor; 1. verbalã/lingvisticã 2. matematicã /logicã 3. vizualã/spa!ialã 4. corporalã kinestezicã 5. ritmicã /muzicalã 6. interpersonalã 7. intrapersonalã 8. naturistã

42

16 august 2011 - Al\ii

„ÎNNODAREA ORIZONTULUI. Am în!eles pânã acum, cel mai bine dintre toate, nodul. Când se înnoadã orizontul cu un soare, apune oboseala sfântã a muncii §i apare temeinicia sensului ei. Cu un sentiment meditativ §i de dragoste, ca §i cum a§ mângâia o spinare înaripatã de copil nou-nãscut, mã gândesc, cititorule, cã a te înnoda cu ai tãi e sensul constructiv al vie\ii noastre. Iatã nodul gordian de care sabia lui Alexandru Macedon se face pulbere.” (Nichita Stãnescu, Fiziologia poeziei)

Ca cerceta§i depunem fiecare, la un moment dat, o Promisiune a Cerceta§ului, care, începând cu momentul respectiv, ne pune în fa\\a unei provocãri reale în fiecare zi: ”de a face tot posibilul, împreunã cu ceilal\i cerceta§i, sã respectãm Legea noastrã”, o lege care ea însã§i sus\ine ideea de respect fa\ã de ceilal\i (”Cerceta§ul este prietenos !i frate cu to"i cerceta!ii”). Provocarea apare nu atunci când totul merge bine, ci atunci când apar rela\ii interpersonale problematice care ne fac sã ne întrebãm: Dacã în grup, unitate, centru local, sau în lume în general, eu personal nu consider cã sunt frate cu cel care refuzã sã mã accepte ca membru al patrulei, sau sã mã respecte mãcar, sunt mai pu\in cerceta§? Dacã refuz sã îl informez pe cel care nu mã informeazã sau sã îl implic activ pe cel care îmi refuzã contribu"ia, înseamnã cã nu îmi respect acea Promisiune fãcutã în primul rând mie însumi?

Cercetã§ia este o mi§care, în continuã schimbare, pentru cã se bazeazã pe oameni, pe fiecare din noi, motiv pentru care o provocare personalã este deseori nu doar a ta ci a încã câtorva mii de oameni, a unei întregi na\iuni sau ale mai multor genera\ii, iar acceptarea ei §i o schimbare la nivel personal poate avea un rãsunet mai mare decât

43

e perceput ini\ial.De ce e important sã în!elegem asta? Pentru cã Legile lui Newton se aplicã la nivel universal, iar Principiul Ac\iunii §i Reac\iunii îl putem observa în fiecare minut al vie\ii noastre, atât în raport cu natura, cât §i cu persoanele cu care interac\ionãm. Astfel, ac\iunile si atitudinea noastrã determinã în mod direct atitudinea celor din jur fa\ã de noi, iar dacã la nivel personal asta are o importan\ã mare asupra modului în care suntem trata\i, la nivel de organiza\ie, dacã noi suntem lipsi\i de prejudecã\i fa\ã de ceilal\i, îi ajutãm, §i ne men\inem o organiza\ie deschisã §i implicatã în societate, vom beneficia la rândul nostru de sus\inere §i suport. Crede\i cã existã loc de mai bine pe acest plan? În concluzie, dacã societatea te înva\ã cã cel care \inte§te sus §i î§i urmãre§te propriul vis ajunge cel mai departe, iar §coala te înva\ã cã farmecul te ajutã în primele 15 minute, dupã care trebuie sã chiar §tii ceva, Mi§carea Scout î\i demonstreazã de mic cã progresul personal §i lucrul în echipã realizeazã mult mai multe împreunã decât singure, chiar dacã a ne desprinde de propriul individualism e una din lec\iile pe care le reluãm zilnic, dupã caz §i persoanã, nevoi sau prioritã\i. Acestea fiind zise, Promit, (din nou), pe onoarea mea, sã fac tot posibilul, (în fiecare zi), sã rãspund \i acestei provocãri, împreunã cu ceilal\i cerceta§i §i sã respect Legea noastrã. Pe aceastã cale, mã adresez \ie, cititorule, §i te provoc ca fapta bunã pe ziua de azi sã fie sã schimbi în propria-\i atitudine fa\ã de cei apropia i ceea ce dore ti sã se schimbe în raportul celorlal\i fa\ã de tine.

Fã urmãtorul pas!

”We awaken in others the same attitude of mind we hold towards them”(E. Hubbard)

(”Trezim în ceilal\i aceea§i atitudine pe care o avem noi în§ine fa\ã de ei”)

Principiu: ”Dacã un corp ac\ioneazã asupra altui corp cu o for\ã numitã ac\iune, atunci cel de-al doilea corp reac\ioneazã asupra primului cu o for\ã egalã §i de sens contrar, numitã reac\iune.”

44

17 august - Misterul

Cel mai frumos lucru pe care îl putem experimenta este misterul. Este sursa adevãratei arte §i §tiin\e. – Albert Einstein

Te-ai trezit buimac într-o nouã diminea\ã §i te ui\i în jur. Soarele deja a început sã batã în cort §i sã te încãlzeascã §i deja nu ar mai fi prea ok sa rãmâi în sac. Da, ar merge sã-\i sco\i nasul din cort sã vezi cum aratã campul dupã atâtea zile. Parcã mai ieri venise!i pentru prima datã §i ai vãzut întinderea care avea sã fie casa ta pentru 10 zile. Acum a mai rãmas pu\in §i ai vrea sã iei o parte cu tine acasã.

Inteligen\a unui individ se mãsoarã în cantitatea de incertitudini pe care e capabil sã le suporte – Immanuel Kant

Ce-ai zice ca astãzi sã prive§ti ceva mai atent lucrurile din jur? Iarba, copacii, cerul, patrula, cortul, atelierele, campul, tot ce te înconjoarã? Astfel cã, dacã pânã astãzi poate nu ai acordat a§a multã importan\ã acestui fapt, în urmãtoarele ore provocarea ta este sã deschizi mai larg ochii §i sã fii mai receptiv la tot ce |I se întâmplã sau la tot ce SE întâmplã în jurul tãu.

MISTERUL DE LÂNGÃ TINEProbabil cã atunci când auzi cuvântul „mister” te gânde§ti la vreo enigmã nerezolvatã, la un fenomen inexplicabil sau la tot felul de ciudã\enii care nu-§i au locul într-o înlãn\uire logicã. Este drept, nici una din cele trei situa\ii nu cuprinde mai pu\in mister decât ceea ce dorim sã-\i propunem astãzi. Aventurile Cire§arilor prin Pe§tera Neagrã, Castelul Fetei în Alb, prin ±u§teni §i Binaia cuprind o dozã bunã de mister atât de drag nouã, tipul de mister care vine la pachet cu aventurã, adrenalinã §i prietenii strânse. Însã existã ceva mult mai accesibil: misterul de lângã tine, din jurul tãu. În momentul

45

ãsta, desprinde-\i ochii pentru 2-3 minute din carnet §i cuprinde cu privirea întreaga zonã în care te afli: serios, PRIVE±TE ÎN JUR!

Ce vezi? ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Ai scris probabil ceva în spa\iul ãla gol, nu? Ei, bine, ce \i-a atras aten\ia? Marea de corturi? Sutele de cerceta§i din zonã? Norii, cerul, iarba, vântul? Fata din subcampul Maramure§? Bãiatul din subcampul Oltenia? Copacii, dealurile, mun\ii? E§arfele? Emo\ii diverse ale celor din jur?Hm... interesant! Ai reu§it sã scrii mai multe chestii decât \i-ai fi imaginat cã vezi la câteva minute de tras cu ochiul, nu-i a§a? Acum, gânde§te-te pu\in de unde vin toate acestea, cum s-au întâlnit toate în acest loc, cum, de§i sunt atât de multe, pot sã existe împreunã §i chiar sã influen\eze evolu\ia ta. Pentru 10 zile, ce-i drept. Sau... poate pe mai multe?Ai un rãspuns? Foarte bine! |ine-l minte, sau scrie-l unde vrei tu §i unde crezi de cuviin\ã. Împãrtã§e§te-l cu al\ii dacã a§a sim\i. ±i la urmã zâmbe§te . Cu asta ai mai crescut pu\in. Eventual ai îndrãznit sã pã§e§ti pragul unor por\i pânã atunci închise. Sau poate cã abia le-ai descoperit. Important este ce faci de-acum încolo... e ok sã ai provocarea asta doar odatã în via\ã? Ce-ai zice sã explorezi mai des misterul de lângã tine? Trebuie doar sã acorzi pu in timp sã deschizi ochii min\ii §i pe cei ai sufletului. E§ti gata?SUCCES!

Nu pot schimba direc\ia vântului, dar pot schimba pozi\ia velelor a§a încât sã ajung întotdeauna la destina\ie – Jimmy Dean

46

18 august 2011 - Baden Powell

Interviu cu Baden Powell.

Draga Baden Powell, în primul rând vreau sã î\i multumim cã ai acceptat acest interviu pentru RoJAM.

A.S. Considera\i cã cercetã§ia mai este la fel de atractivã pentru copiii din ziua de azi la fel cum era acum 100 §i ceva de ani, la începuturile ei ?B.P. "Spiritul cercetã§iei este în fiecare copil acum la fel ca §i atunci. Trebuie doar sã fie descoperit §i adus la luminã."

A.S. Am vãzut cã contul dumneavoastrã de facebook este destul de popular...145.000 de prieteni înseamnã ceva.B.P. În 1922 erau mai mul\i de 1 milion de cerceta§i în 32 de \ãri iar pâna în 1939 numãrul cerceta§ilor a depã§it 3.3 millioane. Astãzi sunt peste 32 de milioane de cerceta§i. Deci, referitor la numãrul prietenilor, în realitate sunt mult mai multi decat aratã Facebook-ul, dar are timp sã corecteze.

A.S. Considera\i cã existã copii care nu sunt pricepu\i, sau care nu au calitã\i ori cuno§tin\ele necesare pentru a fi cerceta§i adevãra\i ?B.P. "Spiritul este acolo, în fiecare copil, el trebuie sa fie descoperit §i adus la luminã. Arãta\i-mi un cerceta§ în uniformã care nu e bine pregãtit §i vã voi arãta un lider slab în uniformã. Succesul în formarea cerceta ilor depinde în mare masurã de liderul adult, de exemplul personal care acesta îl reprezintã pentru cerceta§ii sãi."A.S. În ziua de azi lumea nu mai are prea mult timp liber. Cei mari sunt de multe ori ocupa\i foarte mult timp cu serviciul. Tinerii au extrem de multe op\iuni de petrecere a timpului liber încât câteodata nu mai §tiu din ce sã aleagã. Unul din sporturile

47

populare din ziua de azi a ajuns sa fie "shoppingul". Ne po\i ajuta cu câteva sfaturi despre ce am putea face sã devenim mai boga\i?B.P.: " Un scriitor la Manchester Guardian, care este necunoscut pentru mine, în ultima vreme m-a descris ca fiind "cel mai bogat om din lume." Asta sunã destul de preten\ios, dar am ajuns sã realizez cã nu este atât de departe de adevãr. Un om bogat nu este la urma urmei un om care are mul\i bani, ci un om care este cu adevãrat fericit.Am cunoscut o mul\ime de milionari la propriu, dar care nu au fost oameni ferici\i, ei nu au reusit sã ob\inã tot ce §i-au dorit §i, prin urmare, nu au reu§it sã gãseascã succesul în via\ã. Un proverb singalez spune: "Cel care este fericit este bogat, dar aceasta nu înseamnã cã cel care este bogat este §i fericit." Omul cu adevãrat bogat este omul care are cele mai pu\ine dorin\e neîmplinite.Un lucru pe care mul\i tineri nu par sã îl realizeze la prima vedere este faptul cã succesul depinde de ei în§i§i §i nu de o soartã care sã î\i ofere valori materiale.Am explicat din nou si din nou cã scopul Miscarii cercetã§e§ti este de a construi copii §i tineri, în calitate de cetã\eni responsabili care sã aibã cele trei atuuri §i anume: sãnãtate, fericire §i dãruire. Cei care reu§esc sã î§i dezvolte aceste trei atribute are asigura\i principalii pa§i spre succes în via\ã.Cu toate acestea, un element mai este nevoie pentru întregi succesul, §i acesta este prestarea de servicii care sã ajute alte persoane din comunitate. Fãrã aceastã satisfac\ie, realizarea dorin\elor egoiste nu ajung pentru a putea cu adevãrat sã ne bucurãm de ceea ce avem cu adevãrat sau, la rândul nostru, dãrui altora."

A.S. Un ultim mesaj pentru cei peste 1000 de copii §i tineri aduna\i la RoJAM zilele acestea?B.P. "Încerca!i sã lãsa!i lumea un pic mai bunã decât a!i gãsit-o. "i atunci când via!a voastrã va fi pe sfâr#ite, ve!i putea muri lini#ti!i #tiind cã timpul nu a trecut degeaba ci a!i fãcut mereu tot ce v-a stat în putin!ã.

În interviul imaginar de mai sus, rãspunsurile lui B.P. sunt, în mare parte, citate din diverse cãr\i scrise de el, unele din ele fiind adaptate.

Considerãm cã repectând principiile cerceta§iei, legea §i promisiunea, Baden-Powell este în fiecare din noi. Îl regãsim în liderul care ne îndrumã, ne pregãte§te activitã\ile §i ne este un adevãrat prieten. Îl regãsim în colegul de patrulã alãturi de care trãim aventurile §i experien\ele interesante de la cerceta§i. Îl regãsim în fiecare dintre noi atunci când facem fapta bunã din fiecare zi.

Bãtãlia de la MafekingLucrul la construc\ia întãriturilor din jurul perimetrului de 10 km al Mafekingului a început la 19 septembrie 1899; ora§ul avea sã fie dotat cu o re\ea extinsã de tran§ee §i pozi\ii de artilerie. Pre§edintele statului independent bur Republica Sud-Africana, Paul Kruger, a declarat rãzboi la 12 octombrie 1899. Din ordinele generalului Cronje,

48

liniile de telegraf §i cale feratã ale Mafekingului au fost întrerupte în aceea§i zi, iar ora§ul a fost asediat începând cu 13 octombrie. Mafeking a fost bomnbardat pentru prima oarã la 16 octombrie dupã ce Baden-Powell a ignorat ultimatumul dat de Cronje de a se preda pânã la ora 9.De§i depã§itã numeric de cei 8000 de luptãtori buri, garnizoana a rezistat asediului timp de 217 zile, sfidând predic\iile politicienilor de ambele pãr\i. Mare parte din meritele pentru aceasta îi apar\in lui Baden-Powell §i diversiunilor organizate de el. În jurul ora§ului s-au pus mine false în vãzul burilor §i spionilor lor din ora§, iar solda\ilor li s-au dat ordine sã aibã grijã la sârma ghimpatã din tran§ee (sârmã ghimpatã care de fapt nu exista); tunurile §i un reflector (improvizat dintr-o o lampã cu acetilena §i cutii de conserve) au fost mutate prin ora§ pentru a da impresia cã sunt mai multe. Atelierele feroviare din Mafeking au confec\ionat un obuzier §i s-a reactivat §i un tun vechi (data gravatã pe el era 1770, §i constructorul, ca o coinciden\ã, "B.P. & Co."). Observând cã burii nu au distrus calea feratã, Baden-Powell a încãrcat un tren blindat cu luneti§ti §i l-a trimis direct în sus pe calea feratã într-un atac îndrãzne\ îndreptat spre centrul taberei burilor, urmat de o retragere fãrã pierderi în Mafeking.S-a avut grijã §i de moralul popula\iei civile, §i s-au negociat încetãri ale focului pentru zilele de duminicã, zi în care se \ineau competi\ii sportive (meciuri de cricket) §i spectacole de teatru. La început, generalul J. P. Snyman (comandantul ce i-a succedat lui Cronje) a fost jignit în sensibilitã\ile sale religioase §i a amenin\at cã va trage în jucãtori dacã vor continua. În cele din urmã Snyman a cedat §i i-a invitat chiar §i pe britanici la un joc. Baden-Powell i-a rãspuns cã trebuie sã termine meciul în desfã§urare, al cãrui scor era „200 de zile, fãrã ie§ire”.Ca §i în cazul asediului ora§ului Kimberley, burii au hotãrât cã ora§ul este prea bine apãrat pentru a fi cucerit. La 19 noiembrie, 4.000 de buri au fost muta\i în altã parte, de§i asediul s-a men\inut §i bombardarea Mafekingului a continuat. Con§tien\i de apropierea coloanelor britanice de ridicare a asediului, burii au lansat un ultim atac major în diminea\a zilei de 12 mai, atac ce a reu§it sã rupã perimetrul defensiv §i sã incendieze o parte din ora§, înainte de a fi în cele din urmã respins.Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când for\ele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori din exterior. Printre solda\ii for\ei de întãrire s-a numãrat §i unul din fra\ii lui Baden-Powell, maiorul Baden Fletcher Smyth Baden-Powell.Pânã la debarcarea întãririlor în februarie 1900, rãzboiul avea un curs nefavorabil

49

britanicilor. Rezisten\a fa\ã de asediu era unul din aspectele pozitive, §i, împreunã cu despresurarea oraului, au atras simpatia opiniei publice din Regatul Unit.

"Baden-Powell este un cerceta§ minunat de capabil §i iute la fãcut planuri. Nu cunosc un altul care ar fi putut face treaba de la Mafeking în condi\ii similare. Toate cuno§tin\ele pe care le-a adunat meticulos au fost utilizate pentru salvarea acelei comunitã\i.” - Siege of Mafeking Abandoned by the Boers, Frederick Russell Burnham, cerceta§ american, intervievat de The Times, 19 mai 1900.

Date biografice:Sir Robert Baden-Powell, fondatorul cercetasiei, s-a nãscut pe 22 februarie 1857, provenind dintr-o familie numeroasã din Anglia.La 12 ani a început sã frecventeze !coala din Charterhause în Surry, însã adevãrata !coalã a lui Baden Powell era pãdurea unde urmãrea cu aten"ie animalele, observa pãsãrile !i era protagonistul a numeroase aventuri.La 19 ani a sus"inut un examen de admitere la Academia Militarã la care a reu!it al cincilea din 718 candida"i.Peste 3 ani, trecând cu bine examenele de garnizoanã, este promovat locotenent.În 1899 a fost trimis în Africa de Sud pentru a prelua paza ora!ului Mafeking, ora! cu o pozi"ie strategicã în lupta cu colonizatorii olandezi. Dorin"a !i curajul de împlicare a bãie"ilor în rãzboi l-au impresionat pe Baden Powell. Cu timpul, corpul de tineri din Mafeking a fost recunoscut oficial ca o parte integrantã a apãrãrii ora!ului. Ei au fost un inel foarte important care avea sã însemne mai târziu fondarea organiza"iei mondiale Scout.Baden Powell a reflectat mult timp la posibilitã"ile de a-i ajuta pe ace!ti bãie"i. A început astfel a elabora metoda care stã la baza mi!cãrii Scout.Înainte de a începe sã scrie “Cercetã§ia pentru bãie"i”, a organizat un camp la Brownsea Island, în 1907, cu 22 de bãie"i.

50

19 august 2011 – Via\a

“Dacã pentru o clipã Dumnezeu ar uita cã nu sunt decât o paia!ã de cârpã "i mi-ar oferi o bucatã de via!ã, fãrã îndoialã cã n-a" spune tot ceea ce gândesc, dar m-a" gândi la tot ceea ce spun. A" aprecia valoarea lucrurilor, nu pentru ceea ce valoreazã, ci pentru ceea ce ele înseamnã cu adevãrat. A" dormi pu!in, n-a" mai visa deloc, cãci prin fiecare minut când închidem ochii pierdem 60 de secunde de luminã. A" merge când ceilal!i se opresc, m-a" trezi când al!ii dorm. A" asculta când al!ii vorbesc, "i a" savura o înghe!atã bunã de ciocolatã. “A" trãi ca îndrãgostit de dragoste”.Dacã Dumnezeu mi-ar oferi încã o bucã!icã de via!ã, m-a" îmbrãca simplu, a" cãdea în genunchi în fa!a soarelui, lãsându-mi goale corpul "i sufletul. Dumnezeule, daca a" avea o inimã, mi-a" scrie ura pe ghea!ã "i a" a"tepta primele raze de soare. Cu un vis de Van Gogh a" picta pe stele un poem de Benedetti "i i-a" oferi lunii un cântec de Serrat. A" stropi trandafirii cu lacrimile mele pentru a sim!i durerea spinilor "i sãrutul ro"u al petalelor. Dumnezeule, dacã a" avea o bucata de via!ã… n-a" lãsa sã treacã nicio zi fãrã sã le spun celor pe care îi iubesc cât de mult îi iubesc. A" convinge fiecare bãrbat "i fiecare femeie cã ei sunt prefera!ii mei "i a" trãi ca îndrãgostit de dragoste. A" demonstra oamenilor cât se în"ealã crezând cã înceteazã sã se îndrãgosteascã îmbãtrânind, fãrã sã "tie cã încep sã îmbãtrâneascã atunci când înceteazã sã se îndrãgosteascã! I-a" da aripi unui copil, dar l-a" lãsa sã-nve!e singur sã zboare.“Când mã vor pune în cutie… “I-a" învã!a pe bãtrâni cã moartea nu vine o datã cu bãtrâne!ea, ci cu uitarea. Am învã!at atât de mult de la voi, oamenilor! Am învã!at cã toata lumea vrea sã trãiascã pe culmi, fãrã sã "tie cã adevarata fericire constã în felul în care escaladezi muntele.

51

Am învã!at cã atunci când nou-nãscutul strânge pentru prima datã în pumnul lui mic degetul tatãlui, îl cucere"te pentru totdeauna. Am învã!at cã un om nu are dreptul sã-l priveascã pe un altul de sus decât atunci când trebuie sã se aplece pentru a-l ajuta sã se ridice. E adevãrat cã multe am putut învã!a de la voi, dar nu vor folosi la mare lucru, deoarece, când mã vor pune în aceastã cutie, vai, voi fi mort.”(Gabriel Garcia Marquez – Poem Testamentar)UN AUTOR NECUNOSCUT - Mesaj optimistGeorge este tipul de om pe care !i-ar plãcea sã-l urã"ti: e întotdeauna bine dispus "i are întotdeauna ceva pozitiv de spus.Dacã cineva îl întreabã cum ii merge, el rãspunde:“Dacã ar fi mai bine de atât, ar fi nevoie de doi oameni pentru atâta bine!”E un optimist! Dacã un coleg are o zi rea, George reu"e"te întotdeauna sã-l facã sã vadã partea pozitivã a situa!iei.Am devenit curios "i într-o zi l-am intrebat:“Nu în!eleg, nu este cu putin!ã sã fii optimist în toate zilele, tu cum reu"e"ti?”George îmi rãspunse:“În fiecare zi când mã trezesc, "tiu cã am douã posibilitã!i: Pot sã aleg sã fiu bine dispus sau pot sã aleg sã fiu rãu dispus. #i aleg sã fiu bine dispus. Când mi se întamplã ceva rãu, pot sã aleg între a fi o victimã sau pot sã aleg sã învã! din ce mi s-a întâmplat. #i eu aleg sã învã!. De fiecare datã când cineva vine la mine sã se lamenteze pentru ceva, pot sã aleg între a-i accepta plângerile sau pot alege sã-l ajut sã vadã latura pozitivã a vie!ii. #i eu aleg întotdeauna partea bunã a vie!ii.”“Dar asta nu este întotdeauna a"a de usor” i-am spus.“Ba da, zise George, întreaga via!ã este o problemã de op!iuni. Când îndepãrtezi din via!ã tot ceea ce nu conteazã cu adevãrat, totul devine o chestiune de op!iuni. Depinde de tine sã alegi cum sã reac!ionezi la diverse situa!ii, tu trebuie sã decizi cum sã-i la"i pe al!ii sã-!i influien!eze atitudinea fa!ã de via!ã. Tu alegi sã fii bine sau rãu dispus. Pânã la sfâr"it tu e"ti acela care decizi cum sã-!i trãie"ti via!a”.Dupa aceastã discu!ie am pierdut legãtura cu George, fiindcã mi-am schimbat locul de muncã, dar adesea, când mã regãseam gândindu-mã la cuvintele lui, atunci optam pentru ceva în via!ã în loc sã reac!ionez la evenimente.Apoi am aflat cã George a avut un accident groaznic la locul de muncã, a cãzut de la 18 metri înãl!ime "i dupã o opera!ie de 8 ore "i dupã o îndelungatã spitalizare a ie"it având o placã de o!el în spate.M-am dus sã-l vãd "i l-am întrebat dacã se simte tot atât de bine.“Vrei sã vezi cicatricile mele?”“Dar cum faci sã rãmâi pozitiv dupa ce !i s-a întâmplat?“În timp ce cãdeam, primul lucru care mi-a venit în minte a fost feti!a mea. Apoi, în timp ce zãceam pe pãmânt, mi-am zis cã pot sã aleg între a muri "i a trãi. #i am ales sã trãiesc.”“Dar nu !i-a fost fricã?”“Atunci când m-au dus la spital "i am vãzut expresiile fe!elor surorilor "i doctorilor, mi-a fost fricã, fiindcã era de parcã se uitau la un om mort. Apoi un infirmier m-a întrebat dacã am alergie "i am rãspuns: DA! To!i m-au privit "i atunci am urlat: sunt alergic la gravita!ie! To!i au izbucnit în râs "i eu le-am spus: acum opera!i-mã ca un

52

om viu, nu ca pe unul care e deja mort!”George m-a învã!at cã în fiecare zi avem posibilitatea de a alege sã trãim o via!ã deplinã. "i este inutil sã fim mereu îngrijora!i pentru mâine, fiindcã fiecare zi vine cu problemele ei cu care trebuie sã trãim, #i mâine ne vom gandi la problemele de mâine.La urma urmei, azi este ziua de mâine pentru care î!i fãceai probleme ieri.

Via!a e ca o mãseaVia!a e ca o mãsea

La-nceput nu iei aminte"i tot mesteci înainte

Da' se stricã dintr-odatã"i !i-e rãu #i !ii la ea

S-o-ngrije#ti ca niciodatãIar de vrei sã te faci bine

Tre' sã-!i smulgi via!a din tine

Boris Vian din N-a# prea vrea ca s-o mierlesc

20 august 2011 - Drumul

„Cãlãtorule, nu existã un drum. Drumul îl creezi cu fiecare pas.”

Tot universul e în mi#care, energia curge liberã în spirale line. Ne mi#cãm #i noi mereu în cãutarea unei stãri de echilibru de unde sã plecãm mai departe. Tot ce e viu vibreazã de libertate; tot ce stagneazã e închistat în grani!e imaginare, împotriva legilor firii. Ne na#tem #i murim dar existãm dincolo de via!ã #i moarte, într-un dans infinit de luminã, într-o repetare de momente unice în#irate pe un mãnunchi de respira!ii.

53

Drumul e absolut necesar în balansul vie!ii; traiectoria dintre momentele de respiro e singurul mod în care ajungem acolo unde am plecat. Sau ne regãsim altundeva? Cine ne dã certitudinea cã ajungem acolo unde am vrut? Cât de mult controlãm procesul, cât suntem deschi"i la via!a care ni se întâmplã în timp ce noi ne facem alte planuri? Oare frica de a nu da gre" "i controlul nu ne umbresc experien!a?

Nu existã e"ec daca acceptãm cã tot ce trãim vine sã ne înve!e ceva. Nu existã fricã dacã în!elegem cã tot ce ni se întâmplã atragem "i creãm cu mintea "i faptele noastre. Nu existã triste!e dacã îmbrã!i"ãm fiecare etapã din drum ca pe o consecin!ã a pa"ilor fãcu!i. Perspectivele, experien!ele se schimbã cu fiecare decizie pe care o luãm. Regretul dispare dacã în!elegem cã nu existã decizii bune sau gre"ite, ci doar alegeri pe care le facem "i consecin!e acceptate sau respinse.

Nu avem nici o garan!ie cã ajungem pe vârful muntelui pentru cã visãm la un timp care nu existã încã. Tot ce avem e momentul prezent, fiecare pas, miracolul fiecãrei respira!ii. Reu"ita drumului se mãsoarã în calitatea cu care trãim fiecare moment. Via!a de succes e rezultatul fiecãrei etape în parte. Cãlãtoria, calea, procesul. Fiecare poveste e cea mai frumoasã, fiecare drum cel mai special. Dar nu mai special decât celelalte. Jamboreea e momentul minunat pe care îl creãm acum, o intersec!ie uria"ã de drumuri unice, un festival în care împãr!im fericirea unii cu ceilal!i pentru zece zile într-o armonie de suflete frumoase. #i din care dragostea pentru via!ã reiese înmul!itã cu numãrul participan!ilor.

„Cau!i "i pã"e"ti pe drumul tãu unice doar al tãu

cu nimic mai u"or sau mai greu decât al meunu existã nici o hartã

dar fiecare pas, orice întâmplareî!i deschide o nouã poartã

ai încredere în tine "i fii sigurcã nu e"ti singur

pe drumul cãtre sufletul tãusã ne rãtãcim împreunã sau mãcar

!ine-mã de mânã.”

54

HARTA CAMPULUI