%Main until culture literature romans in Bucovina.

FRATII

GEORGE SI IlLEXANDRU

FICIRMUZliall

ZIARUL BUCOVINA"

Un capitol din istoria politica a Bucovinei din anii 1848 1850.

de

TEODOR BALAN,PROFESOR

CERNAUTI, 1924.

SOCIETATEA TIPOGRAFICA BUCOVINEANA.

Ohm

"z

S .1

- 4'

Si

Si

Sociotatoa 'infra culture i litoralura romans in Bucovina.

GEORGE ALEXANDRU

HURMUZACHISI

ZIARUL BUCOVINA"

Un capitol din istoria politica a Bucovinei din anii 1848-1850.

de

TEODOR BALAN,PROFESOR.

CERNAUTI, 1924.

SOCIETATEA TIPOGRAFICA BUCOVINEANA.

FRATII

BSI

F15

Literatura.Afara de materialul arhivalic reprodus in parte aici au fost

consultate urmatoarele carti :Banescu N.: Corespondenta familiei Hurmuzachi cu Gheorghe

Barit, Menu de Munte, tipogr. Neamul Romdnesc 1911.Bucovina, ziar 1848-1850, Cernauti.Czetz Johann : Bems Feldzug in Siebenbargen in den Jahren

1848 und 1849, Hamburg, Hoffmann und Campe 1850.Protokolle, stenographische des bukowiner Landtages 1863.Romanen der osterreichischen Monarchie. Wien 1849. Gerold

& Sohn 3 volume.Sammlung der fiir Ungarn erlassenen allerhochsten Mani-

feste und Proklamationen, dann der Kundmachungen der Ober-befehlshaber der Kais. Armee in Ungarn. Amtliche Ausgabe1850, Ofen, aus der Universitats Buchdruckerei.

Verhandlungen des asterreichischen Reichstages 1848-1849,2 volume.

Situatia politica in Bucovina in anul 1848.

Putine la numar sunt documente:e care ne dau deslusiridespre felul cum a luat fiinta Bucovina", primal ziar romanescdin Bucovina. Indemnul de a infiinta un ziar venise, negresit, delamiscarea democrats din acel timp. In unele provincii austriacepopoarele se rasculara, in schimb in Bucovina spiritele nu eraupe cale de a face revolutie. Aici erau, vezi bine, multe inconve-niente potrivite a nelinisti populatia, dara ele nu erau de naturade a face ca sa izbucneasca o rascoala.

In urma stapanirii galitiene asupra Bucovinei elementul ru-tenesc de aici se inmultise intarise situatia. Desi mai putinnumeros ca Romanii, elementul rutenesc din Bucovina, favorizatde imprejurari, la anul 1848 facu ca dorintele exprimate de el safie ascultate. Pericolul era iminent ca aceste dorinti, potrivnicecelor formulate de Romanii acestei provincii, sä fie executate.

In Martie 1848 epoca absolutists in Austria se terminase.Metternich, cancelarul austriac, primise demisia si dupa departareaacestuia imparatul Ferdinand promulga noua constitutie, care eratinuta in spirit liberal, democrat. In Viena avea sa functioneze unparlament central, compus din membrii alesi pe cale directa dealegatorii cari nu erau repartizati in colegii electorale. Se pusepe atunci in aplicare sufragiul universal, o institutie care mai tarziufu desfiintata, pentru a face loc sistemului electoral bazat pe cenzsi deosebire socials.

In ce situatie politica se afla pe atunci poporul roman dinBucovina ? Ne intrebam daca el era in masura sa-si exercite intoata largitudinea drepturile pe care le primise ! La aceasta intrebarenu se va putea raspunde afirmativ decat in parte. Din fiii deboieri multi terminasera liceul clasic din Cernauti si cativa dintreei urmasera cursurile la universitatea din Viena. Intre ei se voraminti indeosebi tinerii Petrino si fratii Eudoxiu, George si Alecu

1*

Hurmuzachi. Ace§tia din urma studiasera drepturile la Viena Si

isi insu§isera cuno§tintele necesare pentru cariera politica. Eudoxiuse mai ocupase foarte mult cu studiul istoriei Romanilor Si pe-trecand in Viena mai lung timp, copiase un mare numar de do-cumente privitoare la istoria poporului nostru.

Pe langa fiii de boieri mai erau tinerii preoti romani carierau in situatia de a putea juca un rol politic. Dard ei atunci.suferiau de marele desavantagiu de a avea in fruntea diecesei peun om care nu intelegea spiritul timpului. Episcopul Hacman erareactionar §i ajunse in conflict cu elementele democrate din Bu-covina. Preotimea romans din Bucovina in anul 1848 ramase fardconducator. Ii lipsea §eful firesc. Hacman tinea sä umble alte caideck cele impuse de spiritul timpului. Exista armata, dar dezertasecomandantul. Hacman, pentru care in anul 1848 imprejurarileerau deosebit de avantagioase, refuzase sa se puns in frunteami§carii democrate sustinuta puternic de preotimea din Bucovina,ci impins de un ridicol orgoliu cazuse in pacatul de a opri cursulnatural al lucrurilor. El in cele din urma ramase izolat, caci preo-timea, respinsa de el, se aliase cu alte elemente, mai pricepatoareale noii situatii politice.

Restul poporului roman se recruta in cea mai mare partedin taranime. Aceasta nu primise nici o educatie politica. Ea inanul 1848, cand i se ceru sa aleaga reprezentanti, se gasi in fataunei situatiuni prea grele. Ea nu §tia sa se serveasca bine dedrepturile pe care le primise. Actionand, ea lucra mai mult dininstinct, decat din calcul. Ea judeca chestiunile statului Si aleneamului condusa fiind de interesele speciale ale paturii tarane§ti.Taranul roman din Bucovina in anul 1848 se simtea mai multOran decat Roman. Suferintele iobagiei erau Inca prea proaspetepentru a putea fi date uitarii. In memoria lui erau Inca vii toateincalcarile de lege comise de boieri, toate privatiunile de naturamaterials §i personals suferite din partea acestora. Ajun§i liberitaranii din Bucovina mai mult tineau sa lupte contra fo§tilor foropresori decat sa colaboreze cu ei pentru a putea formula unprogram politic unitar. Ei pentru boieri nu aveau decat ura, uraservului eliberat, care refuza sa intinda mana aceluia ce atat demult §i atat de greu it impilase. Preotii fiind aliati cu boierimea,neincrederea taranilor se intinse §i asupra lor.

Nevoind a colabora cu boerii Si cu preotii, taranii din Bu-covina respinsera pe fire§tii for conducatori. Neavand educatiapolitica necesara, ei nici din mijlocul for nu gasira elemente

ti4

5

destul de bine pregatite §i instruite. Cum preotimea din Bucovinaera certata cu §eful ei, boerii respin§i de tarani, taranii in§i§ilipsiti de conducatori capabili, marele moment din anul 1848 ii gasipe Romanii din Bucovina complet desorganizati, deci nepregatiti.

In aceste conditii de tot desavantagioase avura loc in Bu-covina primele alegeri. Taranii mergand drumul for nu au alesdecat deputati tarani, si anume mai ales tarani ruteni, nestiutoride carte si necunoscatori ai situatiei politice. Au fost alesi de-putati : Mihaiu Bo d n a r (Oran roman) pentru judetul Radautilor;Miron Ci up e r co vici ((aran roman) pentru judetul Campu-lungului moldovenesc ; Anton K r al (neamt, directorul liceului dinCernauti) pentru orasul CernAuti ; Vasile Car s t e a (Oran rutean)pentru judetul Sadagurii ; Luchian C o b i lit a ((gran rutean,Hu(an) pentru judetul Campulungului rusesc loan Dolenciuc(taran rutean) pentru judetul Sucevii ; Vasile M o r g o s (Oranrutean) pentru judetul Cotmanului §i George Timis (taran rutean)pentru judetul Cernautilor. Va sa zica au fost alesi deputati saptetarani un singur intelectual. N- a fost ales nici un singur boiersau intelectual roman. Daca consideram nationalitatea atunci Bu-covina in parlamentul vienez din anul 1848 a fost reprezentataprin : cinci Ruteni, un Neamt §i doi Romani ').

Rezultatul acestor alegeri era dezastruos pentru Romanii dinBucovina. La caz de nevoie nici un singur deputat bucovineanafard de deputatul neamt, a carui atitudine nu se putea ghicinu ar fi fost in stare sä dea parlamentului austriac deslusiri sa-tisfacatoare asupra situatiei politice din trecut si prezent a pro-vinciei pe care o reprezentau. Ei asemenea nu erau in stare saformuleze in mod precis dorintele Bucovinei. Dart dupa formu-larea de dorinti in scris trebuia sa urmeze sustinerea for cu graiuviu in fata deputatilor parlamentului. De fapt, cat timp au tinutdesbaterile parlamentului austriac din anul 1848, numai singurdeputatul bucovinean Anton Kr a 1 se avantase la un discurssustinand drepturile Bucovinei 2). Ceilalti sapte deputati au preferatsa tack avand atitudinea de privitori.

Un lucru era cert : Bucovina nu trimisese la Viena elementelesale cele mai bine instruite. Cei mai buni fii ai ei fusesera dati lao parte pentru ca massele populare comisesera marea gresealade a confunda chestiunile trecutului cu cele ale prezentului. Elerespinsera acele elemente, de care trebuia sa se serveasca in acel

1) Referitor la calitAtile deputatilor ruteni vezi Anexele XXVII si XXVIII.2) Verhandlungen des OsterreIchischen Reichstages 1848/49, II. pag. 225.

.

.

§i

rk.

6 --

timp de mare prefacere politics, cand se puneau la cale chestiunide cea mai mare importanta politica. Nefiind aparata, necesitateadeslipirii ei de teritoriul Galitiei nefiind elucidate cu destula putere,Bucovina nu putea sa aiba decal un singur viitor : sa remandmai departe un cerc al Galitiei.

Situatia fiind astfel, a trebuit desvoltata o activitate din parteaelementelor care ramasera in afara parlamentului. Boerii si inte-lectualii romani din Bucovina, indeosebi cei aflatori in Cernauti,se intrunird intr'un comitet de actiune incepand a desvolta o pro-paganda extraparlamentard, in scris si in graiu. Ei afirmaracaracterul romanesc al Bucovinei, cerura deslipirea Bucovinei deGalitia si constituirea ei cu rangul de provincie autonoma.

In acest comitet de actiune romanesc fratii Hurmuzachi eraucei mai influenti. Rolul for era covarsitor fats de cel al celorlaltimembri. Soarta inzestrase pe fratii Hurmuzachi e vorba deEudoxiu, George si Alexandru cu calitati de aproape aceeasintensitate. Ea nu acumulase asupra unuia din ei toate calitatilenecesare pentru a deveni om mare, ci revarsase aproape in modegal bunatatile ei asupra tuturora. Alexandru primise temperamentulsi era fire de poet, Georgi mostenise corectitudinea, ear Eudoxiueruditia parintilor sai. Ei se completara reciproc. Colaborarea forintre (Diana, unul sprijinind actiunea celuilalt, era necesard pentrua produce ceva armonic, ceva intreg. Pe toti trei ii unia un intenssentiment national care facu ca ei in tot timpul activitatii for sänu paraseasca ideia nationala, care le fu steaua conducatoare.Pentru ei Bucovina era romaneasca si prima actiune ce se vadesfasura va avea ca obiectiv : autonomia Bucovinei.

Parlamentul vienez din anul 1848 se intruni in lulie aceluiasan. Pentru a informa cercurile guvernamentele austriace ca si peparlamentari asupra situatiei in care Bucovina se afla si asuprareformelor care neaparat trebuie infaptuite cu privire la acestcerc al Galitiei, Eudoxiu Hurmuzachi, angajat fiind de comitetulde actiune romanesc, publics in nemteste cunoscuta Landes-petition" adeca memoriul Bucovinei. Acest document, de o co-varsitoare importanta pentru Bucovina, fu semnat de aproapetoti oamenii de seams de atunci ai Bucovinei si prezintat im-paratului Ferdinand in luna lui Iunie 1848. Se ceru intre alteleautonomia Bucovinei, infiintarea unei diete provinciale pentruBucovina, biserica autocefala si infiintarea unei catedre de limbasi literatura romans la liceul din Cernauti.

.ti

7 --

Cererea aceasta nemultumi adanc pe cei cinci deputatitarani ruteni din Bucovina, cari se opuneau deslipirii Bucovineide Galitia §i nu doriau infiintarea dietei provinciale bucovinene.Totodata ei nu aveau decat foarte putin interes pentru chestiunileculturale formulate in Landespetition".

Pentru a zadarnici actiunea inaugurate de Romanii din Bu-covina, cei cinci deputati ruteni incepura sa faca propagandaintenza inaintand alte cereri. Intre ei §i taranii rama§i acasa se

Batracul Doxachi Hurmuzachi cu sotia lui Elena.

incinse o vie corespondenta. Cum insa parlamentarii ruteni erauanalfabeti, ei se serviau pentru alcatuirea de scrisori §i cereri decativa scribenti obscuri ca : Anton Hermann, Eduard Ftigner §iKarl Vieweg. La indemnul acestora mai multi tarani ruteni, repre-zentanti ai comunelor rutene din judetul Cernautilor, se intrunirain Cernauti in ziva de 1 Noemvrie 1848 tinand sfat. VasileMo r go§ rasa sa se alcatueasca in Kremsier, unde se afla, oscrisoare datata din 8 Februarie 1849 §i o trimise lui Eduard

1

nr

-

F ti g n e r din Cotmani provocandu-1 sa spund populatiei in nu-mele sau ca Bucovina nu duce lipsa unei diete provinciale si caea nu va pierde nemic ramanand units cu Galitia, ca doaraGalitienii nu vor tranporta in spate casele Bucovinenilor"1). La15 Decemvrie 1848 deputatii ruteni din Bucovina, afard de LuchianCo b ilit a, care pe atunci hoinarea prin muntii Carpati, inaintardparlamentului din Kremsier o cerere, rugand ca in situatia Bu-covinei sa nu intervind nici o schimbare. Cu toate ca" zic ei,preotii, proprietarii mari, intelectualii si burghejii cer in memoriulfor infiintarea unei diete provinciale" not dorim ca Bucovina saremand mai departe un cerc al Galitiei").

Pentru a reusi cu aceasta cerere deputatii ruteni din Bucovina,purtard o vie corespondenta cu oamenii for de incredere ramasiacasa. Ei cu ajutorul scribentilor for trimisera scrisori in spre Bu-covina, alaturara acestora copii pe cererea adresata de ei par-lamentului austriac si rugard pe oamenii for sa stranga din cir-cumscriptiile for electorale pe toti primarii si cel putin case panala opt oameni din fiecare comund" pentru ca acestia sa is hotaririla fel, sä le inzestreze cu semnaturile for si cu pecetile comunelor.Pentru cei analfabeti vor semna cei stiutori de carte, cari voraddoga numele for Tanga al aceluia pe care 1-au semnat. Deputatiivor sti sa recompenseze la vreme pe acei oameni cari se vortrudi calatorind din sat in sat si strangand semnaturi. Strangandaceste declaratii de adeziune inzestrate cu semnaturile oamenilorde pela sate, deputatii ruteni au voit sa fats a crede cercurileguvernamentale din Viena, ca ei reprezinta dorintele intregii Bu-covini si ca atitudinea for este secundata cel putin de majoritateapopulatiei bucovinene. Asa dard prin ei se manifests adevaratelesentimente de care e cuprinsa populatia Bucovinei.

Apelul deputatilor ruteni adresat oamenilor de incredere dincircumscriptiile for electorale, a lost urmat cu exactitate. In judetulCernautilor si al Cotmanului scribentul Karl Vieweg reusi sastranga semnaturile oamenilor din 28 comune, acestia adaogand§i pecetile comunelor. Primarul satului Cernauca, mosia Hurmu-zachenilor, nu aparuse, asemenea pecetea acestui sat nu a pututfi adaogata. In motiune se zice ca preotii, proprietarii marl, in-telectualii si orasenii s'au inteles si doresc numai decat ca Bu-

') Documentele inedite citate aici vor fi publicate in colectia noastraDocumente bucovinene".

2) Nu este trecutA in procesul verbal al edintelor parlamentului, existsnumal ca foaie volanta.

8.

-9covina sa fie despartita de Galitia, not insa nu dorim aceastadeslipire, ci vrem ca situatia in care Bucovina se afla, sä remandastfel si pe viitor". In judetul Siretelui Ignat Buczacki, preotulgreco-catolic rutean al orasului Sirete, facea pe propagandistul. Elreusi sa adune iscaliturile oamenilor din 34 comune rurale. Din nefe-ricire, intre ele gasim si multe nume de Romani. Acestia, probabilademeniti de promisiuni irealizabile, isi dadura asentimentul la in-strainarea pe veci a tarisoarei lor. Acest Buczacki, fiind om in-zestrat cu ceva cultura facu la memoriul pe care-1 alcatuise, ointroducere istorica. Dupa cum el ne informeaza, Bucovina facuseparte din Galitia pe timpul principelui rutean Sviatoslav, deciintr'un timp cand principatul Moldovei Inca nu fusese intemeiat.Urmand pe , singurul" cronicar moldovean cu numele de MironCantemir", el ne informeaza ca la anul 1359 Bogdan Dragon infruntea Moldovenilor sai scoborise muntii Carpati si ajunse pansla locul care astazi de chiama Itcani. Aici latco un Rutean batran,cismar, care sosise din Sniatin" it intimpina oferindu-i miere.Dupa moartea lui Bogdan un rand de principi ruteni au stapanitin Moldova. La anul 1448" a stapanit in Moldova Iurg Coria-tovici, ear mai tarziu intre anii 1595-1650" voevozii ruteni"Ieremie si Simeon Mohyla". Bogdan Chmielnicki, hetmanul Ca-zacilor, si-a casatorit fiul cu numele Timofei" cu Domna", fiicalui Vasile Lupul. Acest Timofei domni apoi in calitate de Voevodal Bucovinei" pana aproape de anul 1700". Legaturile Bucovineicu Galitia sunt asadara stravechi". Lucrul fiind astfel, cu timpulteritoriul Bucovinei se contopi cu cel al Galitiei intr'o singuraunitate teritoriala. Astfel fiecare privitor la prima vedere poatesa se convinga ca Bucovina e locuita in cea mai mare parte deRuteni". Cine sustine contrarul din cele comunicate in acestmemoriu nu propaga decat minciuni moldovenesti".

Boerii romani din Bucovina furl descrisi cum nu se poatemai rau. Afirmatiile lor trebuia doara respinse, si astfel ei pre-zintati ca oameni cari nu au caderea de a vorbi decat in numeleoamenilor lor. Taranul din Bucovina este timid si neiscusit" siboerii romani au stiut sa-1 intimideze. Ei in trecut se purtaserarau cu el, iar astazi ei ii storc iscalituri pentru memoriile lor, incare se accentueaza necesitatea infiinarii unei diete provinciale.Ei nu poseda increderea masselor populare si expunerile lor numerits crezamant. Afard de aceasta ei sunt Ultra-Moldoveni",nutresc in mintea lor fantasmagorii nou clocite", si asemenearevolutionarilor poloni, maghiari si italieni, ei intentioneaza sä in-

10

fiinteze un mare stat national, un Imperiu daco-roman". Des-lipind Bucovina de Galitia ei nu fac decat sa pregateasca cu unminut mai degraba realizarea planurilor for anti-austriace". Inschimb deputatii ruteni din Bucovina reprezinta adevarata popu-latie a acestei provincii. Masse le populare cinstite" nu ascultadecat de ei. In Bucovina nimene" nu dore§te infiintarea dieteiprovinciale; in schimb toti" vreau ca Bucovina sa ramana unitscu Galitia. Locuitorii din Bucovina doresc ca tara for §i pe viitorsa remand al XIII-lea cerc al Galitiei rutene§ti". Astfel populatiaruteneasca care in Bucovina intrece in numar de trei on cearomaneasca" va avea putinta de a se cultiva.

Expunerile din acest neobicinuit memoriu nu intentioneazadecat sä serveasca interesele populatiei rutene§ti, abandonand celeale Romani lor bucovineni cari dupa cat ne spune statistica, erauelementul cel mai numeros §i cel mai influent. Pentru a puteaface acest lucru a trebuit sa se falsifice istoria, sä ni se falsificecaracterul Orli. Dupa acest memoriu Moldova era lard ruteneasca,care avusese in frunte un rand de domni ruteni. Aceste lucruri autrebuit sa fie sustinute pentru a dovedi ca elementul rutean din Bu-covina e cel autohton, ear cel romanesc cel sosit in urrna. Dorinteleexprimate de Romanii din Bucovina nu sunt expresia elementuluiindigen, a majoritatii populatiei, ci expresia unei singure paturisociale, putin numeroase. Cu alte cuvinte : Landespetition trimisala Viena decatra Romanii bucovineni nu merits a fi luata inconsiderare.

Nici unul din deputatii romani bucovineni nu a spulberatgratiozitatile istorice Si politice aplicate Romanilor din Bucovinain memoriile Rutenilor. Toata munca ramase eara§i in seamaboerilor Si a intelectualilor romani, adeca in seama fratilor Hur-muzachi. Pentru a paraliza cele sustinute in memoriile Rutenilor,Eudoxiu Hurmuzachi pregati o noua cerere. El o publics inFebruarie 1849 sub titlul de Promemoria zur Landespetition ",insistand de data aceasta cu mai mai mare tarie asupra trecutuluiMoldovei §i al Bucovinei.

Dar oricat de necesara §i folositoare era activitatea desvol-tata de Eudoxiu Hurmuzachi, ea nu era de ajuns. Trebuia ca§tigat§1 publicul strain din Bucovina. Era necesar sa se desvolte ointenza propaganda pentru a infiltra in cugetele celora ce aveausä dispuna asupra soartei Bucovinei acele convingeri care eraunecesare pentru a face ca chestiunea Bucovinei sa fie rezolvitain inteles romanesc. Infiintarea unui ziar era numai decat de lipsa.

If I

11

Negre§it ideia infiintarii unui ziar politic a fost discutataInuit in cercul intelectualilor romani din Bucovina. insa discutian-a fost nicaieri atat de aprinsa *i de serioasa ca in casa Hur-muzachenilor. Dificultatile care se puneau in calea realizariiacestei idei erau multe. Partea materials a trebuit sa cads ex-clusiv in seama familiei Hurmuzachi. Dupd multe discutii GeorgeHurmuzachi primi mandatul sa redacteze noul ziar. El s-a pusin intelegere cu tipografia lui Eckhardt din Cernauti, pe atuncisingura din Bucovina. In urma s-a cazut de acord ca noul ziarss primeasca numele de Bucovina" §i sä fie scris in limbaromans §i germana.

Cum toate pregatirile erau terminate, George Hurmuzachiporni la realizarea proiectului. La 15 Octomvrie 1848 decitarziu toamna tipograful Ferdinand Eck h a r d t inainta Admi-nistratiei Bucovinei, Creisamtului din Cernauti, anuntul de aparitiea primului ziar din Bucovina. El comunica acestui birou ca vapublica in editura proprie in Cernauti un ziar cu titlul deBucovina" scris in limba romans §i germand, in care se vortrata chestiuni de politica, biserica §i literatura". Ziarul va apArea°data pe saptamana, ear dansul, Eckhardt, va raspunde pentruel in fata autoritatilor 1). De fapt, Eckhardt, tot timpul, n-a avutdecat grija partii tehnice, pe cand redactarea ca §i raspundereapentru cele publicate nu cadeau decal in seama lui GeorgeHurmuzachi. Pentru anul 1848 nu este numit numele redactoru-lui, nisi al redactorului girant. La sfar§itul ziarului nu este scrisadecat fraza editat Si tiparit la Johann Eckhardt §i fiu".

In ziva de 16 Octomvrie 1848 st. n aparu primul numaral Bucovinei, gazeta romaneasca pentrur eligie §i lit era t u r a". La inceput, la fiecare numar seadaoga un Suplement" literar, in care se publicau adesea§i articole politice.

A griji de publicarea unui ziar, a scrie singur articole, aface corecturile era o munca care consuma puterile unui singurom. De aceea George Hurmuzachi cauta sa imparteasca muncacu altul. Pentru numerele aparute in anul 1848 a grijit el singur.Cand Bucovina" trecu in anul al doilea de activitate el cooptain comitetul de redactie pe fratele sau Alexandru. Anuntandaceasta schimbare Creisamtului din Cernauti, George Hurmuzachi

1) Anexa 1 tinter eigener Redaktion" poate sa insemne sau sub re-dactiunea mea" sau sub o special5 redactiune".

.

politica,

'

aminti ca fratele sail este absolvent al facultatii juridice, e oma§ezat §i astfel prezinta toate garantiile" necesare').

Primul numar din anul al doilea de existents, care aparula 26 Februarie 1849, poarta numele lui Georgi §i Alexandru caale redactorilor giranti.

Amandoi fratii condusera impreuna ziarul aproape un an.In cele din urma Georgi Hurmuzachi parasi redactia. Incepandcu numarul 34, aparut la 26 Octomvrie 1849, Alexandru Hur-muzachi singur conduce ziarul. El singur a §i redactat ziarulpans la sfar§it.

Ne intrebam in care limba au fost scrise articolele inoriginal. Toate momentele indica ca articolele furnisate de re-dactie au fost scrise in nemte§te §i traduse in romane§te. Peatunci putini intelectuali romani din Bucovina §tiau scrie binenemte§te. Textul german este foarte elegant §i foarte frumos,stilul este constant acela§, pe cand la textul romanesc constatammai multe feliuri de a scrie, observant oscilari intre dialectulmoldovenesc, uzitat in Bucovina, §i limba pumnulista. AronPumnul pare a fi grijit foarte mult de redactarea textului ro-manesc. La inceput, la textul romanesc nu se observa particularitatipumnuliste. Primul articol din primul numar, aparut la 16 Oc-tomvrie 1848, scris de Georgi Hormuzachi, este alcatuit in cea maifrumoasa limba romaneasca. Mai tarziu Aron Pumnul grije§te deredactarea partii literare. Traducatorii articolelor scrise in nemte§tede fratii Hurmuzachi se straduesc sa adopte limba artificiala a luiPumnul, care in cele din urma invinge.

In Bucovina" apareau multe articole in care se tratauchestiunile din Ardeal, Moldova §i Muntenia. Ele sunt in cea maimare parte articole originate, scrise in romane§te, furnisate decorespondenti. Pentru a-§i asigura corespondenti, fratii Hurmu-zachi purtara o intenza corespondents cu cunoscutii §i prietiniifor aflatori in afara de Bucovina. Ace§tia bucuro§i trimiteau ve§ti§1 la randul for angajard pe altii cari trimiteau articole Bucovinei".Astfel aproape in fiecare numar apar §tiri despre tarile romane§ti.Dupa un §ir de §tiri aparute, redactia Bucovinei" insa§i pu-blica articole mai ample asupra situatiei politice din diferitele

1) Anexa II.

-7 12

-- 13

tari romane§ti, reasumand cele comunicate de corespondenti,addogand unele amanunte interesante aflate pe cale particularaSi in urma facand reflectii spirituale. In primavara anului 1850,cand Gazeta de Transilvania" redactata de Georgi B a r iti u fusuprimata, numarul corespondentilor din Ardeal deveni foartemare. Romanii din Ardeal comunicau atunci Bucovinei" durerealor. Un timp a§a dara Bucovina" a lost §i organul Ro-manilor din Ardeal. °data chiar, cand in Ardeal ziarul luiBaritiu apuse, iar in principatele romane§ti autoritatile militareruse§ti suprimara orice manifestare libera a populatiei, ziarul,Bucovina" era singurul organ publicistic romanesc independent.El atunci reprezinta toata Romanimea.

-

Programul ziarului Bucovina' .

Programul ziarului era indicat de nevoile politice ale Buco-vinei din acele timpuri. Ziarul Bucovina" a fost infiintat ca sasprijineasca actiunea inceputa de intelectualii romani pentru do-bandirea autonomiei Bucovinei, pentru eliberarea elementuluiromanesc din Bucovina de sub jugul Galitiei.

George Hurmuzachi ne comunica in primul numar pro-gramul gazetei sale. El sustine ca a sosit timpur adevaratmir.unat" care ,,ca printr'o lovire magica au sfarmat toate lanturilespiritului". Popoarele Austriei s'au eliberat de sub vechea sclavie"

astfel ele au luat un sbor sublim". Bucovina care nu estecea mai de pe urma perla in frumoasa cunund de teri a Austriei"asemenea s'a trezit la viata noua. Pe plaiurile ei triumful nou-lui §i infericitorului princip de stat au gasit un eho rasunator".Bucovina, cat timp facuse parte din Galitia, fusese stapanita de obiurocratie obraznica sau incapabild" §i din causa aceasta easangerase din mii de rani".

Ziarul Bucovina" va lua in aparare populatia din Buco-vina, care se deosebe§te de cea a Galitiei, §i va accentua deosebiteleei drepturi. El promite ca va fi defensorul intereselor nationale,intelectuale §i materiale a Bucovinei", el va fi reprezentantuldorintelor §i nevointelor ei, organul bucuriilor §i suferintelor ei".In consecinta in coloanele ziarului Bucovina" se vor combatefail crutare §i cu intreaga putere a unei convictii bine gandi-toare" abusurile de orice fel exercitate asupra populatiei dinBucovina, din on -care parte ele ar veni.

Redactia Bucovinei" a fost condusa de convingerea caBucovina e romaneasca, caci aici nationalitatea romaneasca estepredomnitoare". Un lucru trebuia fixat Romanii nu sunt Slavi.Intre Romani §i Slavi un inalt parete despartitor va trebui sa fieridicat. Romanul coboara dela Romani. Forma fetei acelei fiziceca §i modul cugetarii, sunetul limbei nu mai putin decat obiceiurile,

§i

:

15

portul precum §i plecarile, constiuta lui istorie nu mai putin §1instinctul unei vice afine vedesc pe adeveratul pogoratoriu alstremosilor Daco Romani" 1).

Dela aceasta convingere deriva toata atitudinea redactorilorBucovinei". Ei intai accentuara necesitatea studiului limbii ro-mane in scolile de toate categoriile din Bucovina. In timpul candEudoxiu Hurmuzachi colinda pela autoritatile vieneze cerand in-fiintarea catedrei de limba romans la liceul din CernAuti, fratiisai George si Alexandru aratau in coloanele Bucovinei ce ne-dreptate se Meuse poporului roman din Bucovina sistandu-se in§coli studiul limbii sale. Cu atata mai putin" scrie Bucovina,ar trebui lasata la noi scoala si parasita invatare a limbei maternesä zaca si mai mult in letargicul sau somn polar de 70 ani incare o adiase sistemul cel plin de nefericire" 2). Cand catedra delimba romans la liceul din Cernauti fu creata, Alexandru Hur-muzachi face interesante reflectii aratand, ce asteapta poporulroman dela titularul acestei catedre. Noi nu a§teptam", zice elde la el numai invatatura gramaticei, aceia ce cerem noi, si ceasteapta tam, este mai mult. El trebuie sa cunoasca individuali-tatea si geniul limbei, ce e de tot cu neputinta fara cunostintaistoriei ei. Limba este sufletul nationalitatii, mijlocul desvoltariiacesteia, si prin urmare chiemarea barbatului, care sa ne o invete,este atat de importanta, cat si grea, fiind ca se insarcineaza cupastrarea celui mai pretios tesaur a natiei" 3). Cand Aron Pumnulfu numit titularul acestei catedre, redactia Bucovinei" in cuvinteelogioase la adresa titularului isi exprima bucuria. Noi ne desco-perim viea bucurie", zice Bucovina, pentru aceasta denumire devreme ce ea au nimerit pe cel mai vrednic" si multameste autori-tatilor austriace ca au dat lui Aron Pumnul meritata preferinteintre competitorii lui" 4).

Daca Romanul se deosebeste esential de celelalte popoarevecine, atunci rezulta ca el este una cu ceilalti Romani aflatoriin afara de frontierele Bucovinei. In coloanele Bucovinei" Ro-manii din Ardeal si Ungaria sunt numiti frati", si for li sepromite toata frateasca impartasire"5). Vorbind de pretentiile

') Bucovina Nr. 18 din 22 Iunie 1849, articolul: Positia ierarhiei roman ein Austria.

2) Bucovina Nr. 40 din 7 Decemvrie 1849: Suplement, pag. 251.8) Bucovina Nr. 12 din 5 Ianuarie 1849, pag. 81.4) Bucovina Nr. 1 din 26 Februarie 1849, pag. 4.5) Bucovina Nr. 1 din 16 Octomvrie 1848: Prim articol.

.

politice exagerate ale Sa§ilor din Ardeal, autorul articolului aparutin Bucovina' se infurie. Sa§ii dupa parerea lui, in Ardeal, nusunt decat oaspeti, caci Ardealul e tara romaneascd. Istoria, sta-tistica, limba patriei Si constitutia tarei ne cla dreptul ne'ndoit dea ne numi aceasta patria romans 1).

Dar in Ardeal se pregAtia razboiul. Cu cat timpul inainta,cu atat chestiunile din aceasta tara se complicara. Razboiul civilincepu. Romanii din Ardeal se inarmara, infiintara in orate garzinationale, ear la tara tinerii intelectuali romani instruau pe tarani,organizandu-i. Tanarul Avram Iancu organiza pe Motii din muntiiapuseni. Ziarul Bucovina" aduse regulat §tiri despre situatiamilitary din Ardeal. El in urma publics interesantul raport al luilancu despre faptele sale savarsite contra Ungurilor comandati deHatvany §i Lupu Kemeny.

Dupa terminarea razboiului civil poporul roman din Ardeali§i a§tepta binemeritata rasplata pentru serviciile aduse cauzeiaustriace. Dar ce folos, autoritatile militare austriace, care dupapacificarea Ungurilor se salasluira in Ardeal, nu credeau ca sositimpul ca Austria sa-§i arate gratitudinea fatal de Romani. Ge-neralul Wohlgemuth, comandantul militar sosit in Ardeal, nuintelese sa faca acest gest de prudenta. El departa dela con-ducerea treburilor politice din Ardeal pe toti Romanii. El pacifiedtara in felul sau, lansa ordine §i inzista asupra executarii lor, §i

puse la respect pe toti, indiferent dada ei aveau sau nu meritepentru Austria. Elementele patriotice furs la fel tratate ca §i celecare se rasvratisera contra Austriei. A fi strict cu fiecare, insemnaa fi nedrept cu aceia cari meritau atentie §i bunavointa.

Acest fel de a guverna care nu considera merite castigate,implu de amaraciune inimile Romanilor din Ardeal. A stapanifara ei, insemna a stapani contra lor. Romanii nu au fost remu-nerati pentru statornicia Si munca lor. Ei i§i vazurd sfaramatesperantele intr'un viitor mai bun. In schimb ei observard cumSa§ii §i Sarbii le sunt preferati intru toate. Pentru aceste cloudpopoare se infiintard cloud teritorii nationale autonome : Sachsen-boden si Voivodina 2). Dar astfel de dorinti exprimasera §i Ro-manii din Austria, cerand la 25 Februarie 1849 ca teritoriul locuitde ei sd fie izolat de cel al celorlalte popoare din Austria §i

1) Bucovina Nr. 24 din 17 August 1848: Articolul Despre centralisatiaromans

2) Sammlung der Manifeste, Anhang pag. 41-42.

16

-

Sash" -

17

ridicat la rangul de Mare Ducat al Romani lor". Aceasta dorintaa Romani lor nu fusese considerate, pe cand Sa§ii §i Sarbii primirace dorisera. Faptul acesta trebuia sa-i supere cu atat mai multpe Romani, cu cat era cunoscut ca pe teritoriul sasesc Romaniiformau majoritatea populatiei, ear in comitatele Torontal §i Timislocuiau foarte multi Romani.

Indeosebi de mult ii jigni pe Romanii din Ardeal felul cumWohlgemuth disolva armata legionary a lor. In manifestul din2 Septemvrie 1849 el multumi atat conducatorilor acestei armatecat §1 fiecaruia dintre ei individual" pentru marile servicii pe careei le adusesera statului austriac, §i le ordond sa predea armele.§i sa piece acasa fiindca statul austriac nu mai are lipsa" de eiEl promise ca va inainta propuneri pentru decorarea tuturor ace-lora cari dupa convingerea" sa vor merita aceasta 1).Dar Romanii din Ardeal nu ridicasera armele pentru a le depuneatunci Austria nu va mai avea lipsa de ajutorul lor, nisi nu seluptasera pentru ca sa-§i vada decorati comandantii. Ei se rascu-lasera cu mic, cu mare pentru a dobandi drepturi politice, unlucru, pe care Austria, dupa cat se vede, nu voia sä inteleaga.

Nemultumirea cu Wohlgemuth §1 cu statul austriac care per-mitea ca el sa aiba aceasta atitudine sfidatoare, era unanima lapoporul roman din Ardeal.

Din cauza aceasta urma o serie de neintelegeri intre Romaniidin Ardeal §i acest nesocotit general. George Baritiu, care redactaGazeta de Transilvania" inaspri felul de a scrie §i primi unaverstisment din partea primarului din Brasov pe motiv ca felullui de a scrie nu este binevenit" 2). Baritiu urmand §i mai departea scrie astfel, gazeta lui fu suprimata. Redactia Gazetei de Tran-silvania" a fost invinuita ca scrie intro limbs nepotrivita caredovede§te foarte putind stapanire de sine", ca natata" populatia,ca discuta in ton vehement §i aprins dorintele nationale aleRomanilor", ca apreciaza nedrept organizatia tarii" §i in sfar§itca nu vrea sa porneasca pe calea pa§nica care i-a fost indicate" 8).

Redactorul §i colaboratorii Gazetei de Transilvania" cola-borara apoi la ziarul Bucovina" din Cernauti. Acesta din Martie1850 incepand deveni organul publicistic §i al Romanilor din Ardeal.

Nedemn a fost tratamentul aplicat fo§tilor prefecti romani§i personalitatilor romane din Ardeal de catra comandamentul

1) Sammlung der Manifeste, Anhang pag. 34-35.2) Bucovina Nr. 19 din 30 Martie 1850, pag. 82 pentru c5 acelea§ sunt

cam nu prea bine vgzute'.s) Bucovina Nr. 17 din 23 Mart'e 1850, pag. 75, ordinul lui Wohlgemuth.

2

.

m

t-

militar de acolo. Indeosebi prefectii romani cari devenisera idoliineamului romanesc, pe rand full arestati. Cel dintaiu fu arestatAxente Sever in Noemvrie 1849 pe motiv ca nu predase autori-tatilor austriace toate armele legionarilor sai. Nime nu -Si puteaexplica intru inceput acest evenemant prea surprinzatoriu" se zicescurt timp dupa aceasta intr'un articol al Bucovinei" 1). In alt local acestui ziar se scrie cu privire la aceasta intamplare regretabila§i condamnabila ca viteazul Axentie Sever, eroul roman, de careatat se temea Ungurii rebeli, el, ca unul din aparatorii Balgra-dului (Alba lulia) §ede Inca in cazarmele din Sibiiu precum sevede, va mai §ede Inca mult".

Dar lucrul era sa vina §i mai rau. Lui Axente Sever ii urmaAvram lancu Acesta intr'o zi din luna lui Decemvrie 1849 sosila Flalmagiu, la targ. Taranii adunati, cum auzisera ca adoratul forIancu se afla intre ei, it incunjurara §i 1 aclamara. Dar curt timpdupa aceasta o patrula de soldati sosi aresta pe Iancu. Atunciintelegand poporul cumca lancu este prins, indata se aruncaasupra gardurilor, rupsa parii, mersa la varda §i navali asuprasoldatilor, cerand afard pe Iancu" 2).

Lui Sever si lui Iancu urmard multi Romani, indeosebi preoti,cari indurard aceleasi neplaceri, aceea§i rusine. Un corespondental Bucovinei" ne informeazd ca arestarile inteligentilor preotiromani nu vor sa mai inceteze, abia scapara Puianu, Teslovanu§i Axentiu §i altii in loc".

Care a fost atitudinea Bucovinei" in aceasta chestiune ?Ea intaiu publica orice tire cei sosea dela corespondentii saidin Ardeal, comunicand Vara teama tot adevarul. In urma ea faceareflectii biciuind sistemul de prigonire inaugural in Ardeal deautoritatile militare austriace. Vorbind despre teritoriul sasesc"redactia Bucovinei" se plange ca natia romana" nu fusese con-siderate la fel. Poporul roman din Ardeal este ,strein in propriasa patrie" 3), Romanul stravechiul lacuitoriu al terei, traeste inpropria sa patrie in chirie la alte popoare" ; el nu mai este libercaci cel ce locueste in case cu chirie atarna dela placul Dom-nului casei" 4).

Cand in coloanele Bucovinei" se discutara cazurile cuarestarile lui Iancu, Sever si ale preotilor romani, in fiecare rand

') Bucovina No. 37 din 16 Noemvrie 1849, Supliment pag. 224.2) Bucovina No. 44 din 4 lanuarie 1850 pag. 282.3) Bucovina No. 34 din- 26 Octomvrie 1849 pag. 190.4) Bucovina No. 41 din 14 Decemvrie 1849, Supliment pag. 259.

18

§i-1

.

si,

19

se poate ceti indignarea, durerea. Axente Sever fusese arestatpentru ni§te arme, care se zice, ca le-ar fi ascuns" 1). Cand §iAvram lancu fu arestat, felul de a scrie devine mai vehement.Axenti si lancu sunt acum egalizati deplin" 2). ,.Ei daca mai'nainteau invatat dela du§mani maestria rezboiului, acum inveata delaamici dreptul de rezboiu"..... A§a de putin se is acum amintela invatatura istoriei, carea mai pe' toata foaea ne arata, ca prinprigoniri se fac numai martini, apoi din sangele martirilor se nascaparatorii dreptatii" 3). Maghiarismul", se zice in alt loc al zia-rului Hurmuzachenilor, cu toate cabalele sale domne§te §i astazi§i usurps iara§ intru toate forma §i putere legala" Si astfel separe ca nu Copt cu Maghiariii sai ci Romanii s'au sculat asupraimparatului §i au facut cranceniile cele infioratoarie" 4). Din cauza.acestei situatii de necrezut dispozitia Romanilor din Ardeal e

de tot apasata", ear situatia for cea mai trista §i dureroasa" 6).Mare a fost interesul pe care Bucovina" il purta situatiei

politice din Moldova. Bucovina pe vremuri facuse parte din ea.Afinitatea cu ea era mai stransa. Romanul din Bucovina mai'nainteca §i pe alocuri §i in ziva de astazi i§i zice Mold o van, earboerii, stratul social suprapus, aveau multe legaturi familiarecu cercurile conducatoare din Moldova. in§i§i fratii Hurmuzachitrimisera incolo pe fratele for Constantin, care resignand la carierade magistrat austriac, pleca in Moldova, unde ajunse la marionoruri. Pentru fratii Hurmuzachi ca §i intelectualii romani, Bu-covina era units prin fire§tele legaturi a unei aceea§ nationalitati,a istoriei, a religiei, a naravurilor §i a multor altor relatii de trebiSi de familii" cu Moldova. Mai in Sud de Moldova era situataMuntenia. Aceasta, de§i se afla mai departe de Bucovina, gasi inoamenii din jurul ziarului Bucovinei" sprijinitori sinceri. GeorgeHurmuzachi, in intaiul numar al ziarului sau, promise ca varaspandi in lume cuno§tinta ambelor surori, Moldova §i Valahie"§i on de cate on se va ivi ocazia, redactia Bucovinei" va tragein sfera cercetarilor ei calcatele for drituri" 6).

E u§or de inteles ca la fratii Hurmuzachi ca §i la publiculromanesc din Bucovina interesul pentru Moldova era foarte mare.

1) Bucovina No. 37 din 16 Noemyrie 1849, Supliment pag. 224.2) Bucovina No. 44 din 4 Ianuarie 1850 pag. 282.2) Bucovina No. 37 din 16 Noemvrie 1849, Supliment pag. 224.4) Bucovina No. 6 din 13 Februarie 1850 pag. 27.5) Bucovina No. 3 din 2 Februarie 1850 pag. 16.8) Bucovina Nr. 1 din 16 Octomvrie 1818, prim articol.

2*

Icy

-

.

.

Redactia Bucovinei" se ocupa mult de situatia interns a acesteiVezi bine, ca ea nu simpatiza pe Mihaiu Sturdza, Domnul

Moldovei, care alungase din tara cele mai de seams elemente.Fata de el redactia Bucovina" nu avea rezerve §i frazele care ise adresau in coloanele ei nu erau de felul acelora care formeazadecorul unui ziar. Tonul discutiei era mult scoborat, cand eravorba de a aplica acestui domn, pizmuit de generatia tanara, dori-toare de reforme, cateva gratiozitati limbistice. Bucovina la anal1821 fusese azil pentru multi Moldoveni, cari fugisera de urgiaTurcilor, astazi insa este un Domn pamantean cu un guvernce se zice national, care pune in fuga pe Moldoveni 1). Vorbindde felul cum Mihaiu Sturdza tined sä guverneze dispretuind tarain fruntea careia se afla, Bucovina' sustine ca el urmeaza cuobraznicie in calea inceputa de 14 ani. Nimica nu-i mai estesfant". In ochii fratilor Hurmuzachi Mihaiu Sturdza era cel maidepravat om. Acestia riscara chiar sa scrie ca este a se palmuisingur priimind a sluji supt un stapan ca Mariea Sat").

Cand Mihaiu Sturdza parasi Moldova si sosi Grigori Ghica,noul domn, redactia Bucovinei" respira usurata. Noul Domn esteprimit cu mare bucurie de redactia ziarului bucovinean. Chestiuneainterns a Moldovei nefiind bine stabilita, critice la adresa Mol-dovei se mai fac, dar persoana Domnului in de obste nu esteamintita. De data aceasta nu Domnul ci Rusii sunt cei vinovati.

Atitudinea Bucovinei" era in tot timpul firma si corecta.Nu se observa digresiuni, nu se ivesc semne de poticniri sau deslabiciune, peste tot nu se va putea descoperi nici un caz careva dovedi ca redactorii ei au fost oportunisti politici. A trece cutacerea peste o chestiune care era de natura sa atinga suverani-tatea poporului roman, a mu§amaliza o intamplare in vedereaunei recompenze bogate din partea celui vinovat erau lucruri pecari fratii Hurmuzachi nici °data nu le facusera. Ei erau oameniindependent. Ei in tot momentul se puteau retrage la mosie,ducand un traiu linistit. Fiind Romani intransigenti ei nu-siprecupeteau convingerile politice, care erau limpezi §i nealterabile.Nazuinta spre esistinta naciunala, spre desfasurarea individuluinaciunei ce an zacut infasurat atat amar de tamp, au fost princi-pala noastra problems, Si steaoa conducatoaria dela intemeiareaBucovinei" acestei tendinte, acestei intrebari de vieata am

1) Bucovina Nr. 3 din 3 Noemvrie 1848, pag. 21.2) Bucovina Nr. 1 din 16 Octomvrie 1848.

20

Sari.

si

subordinat toate celelalte care ni se pareau mai putin cumpani-toarie"). Intelegem foarte bine ce a voit sa exprime cu acestecuvinte unul din fratii Hurmuzachi, cuvinte pe care Aron Pumnultalmacindu-le in romane§te ni le redase in aceasta forma stalcita.Pe redactorii Bucovinei" in totdeauna i-a calauzit ideia na-tionala; ea a fost farul prevestitor de scapare pentru marinarii cese aflau in largul marii. Vasul era lovit de valuri, leganat pri-mejdios de apele manioase, insa ochii comandantilor erau in-dreptati tinta spre lumina care indica limanul, unde vasul trebuiasa-§i gaseasca lini§titorul adapost.

Ideia nationala rasare natural din studiul istoriei romane§ti.De aici se putea cunoa§te ca not Romanii avuseram un trecutdeosebit de cel al celorlalte popoare, §i ca astazi dorim sa stamalaturea de celelalte natiuni, care avusera norocul de a se eman-cipa mai degraba. Natiea romans precum am zis are o istorie.Datoriea Romanilor dar era sa calce earasi pe pamantul istoric;din rolul neinsemnat ce au giucat pan'acum sa iae dinprotiva ofiinta istorica". Romanii nu mai doresc sa fie guvernati, cheme-setutela politics suveranitate sau protectorat. Ei trebui se observecultul nationalitatii pe de o parte, perfectiea §i modificatia insti-tutiilor politice §i sociale pe de alts parte, eats datoriea Romanieiin veacul al 19-lea" 2). Perfectia §i modificatia institutiilor sociale ?Nu insemna aceasta a indeparta alcatuirea socials feudala dinprincipatele romane§ti si a pune in loc reformele sociale carebiruisera in statele europene asigurand egalitatea socials si in-zestrand pe toti cetatenii statului cu aceleasi drepturi ? Apoi ince fel sa fie modificate institutiile politice cand §tiut era cat deinadu§itoare era apasarea exercitata asupra principatelor romane§tide Ru§i §i Turci. Frazele citate mai sus sunt limpezi. PecandCogalniceanu in ale sale Dorintele partidei nationale dinMoldova" nu ceruse decat reforme sociale neamintind nemicdespre suveranitatea statelor straine, Bucovina" se afla in situatiede a merge mai departe, cerand, deli in mod foarte delicat,disparitia oricarei tutele politice pentru poporul roman.

Dar studiul istoriei romane§ti duce la cuno§tinta ca totiRomanii, on unde ar fi, formeaza un popor. Ideia unitatii na-tionala rasare involuntar din studiul istoriei nationale. Dar ideiaunitatii nationale implica ideia unitatii politice. In mintea Romanilor

1) Bucovina No. 41 din 14 Decemvrie ]849: Suplement, pag. 260.2) Bucovina No. 2 din 23 Octomvrie 1848, pag. 14.

21

ti

degraba s'a sala§luit convingerea ca intr'un viitor, mai apropiatsau mai indepartat, statul roman unitar va lua fiinta. Era naturalca redactorii Bucovinei" sa-§i dea seama de situatia in viitor aintregii Romanimi. In anul 1848 problema romaneasca deveniactuala. Era chestiunea, ea cum se va rezolvi.

Solutia multumitoare era foarte greu de dat. Romanii dinArdeal in luna lui Maiu 1848, iar cei din Bucovina in luna luiIunie aceluia§ an cerusera autonomia tarilor lor. E adevarat ca pentrumoment §i unii §i altii ca§tigasera foarte mult. Dar oare in afarafrontierelor Ardealului §i ale Bucovinei nu se aflau Romani ? Cese va intampla cu Romanii din Banat, partile ungurene §i Mara-mure§ ? Bucovina §i Ardealul izolandu-se, in ce situatie ajungeauRomanii din regiunile amintite ? E evident ca ceea ce Romaniidin Bucovina si Ardeal formulasera in anul 1848 ca dorinte na-tionale nu putea sa formeze decal programul partial al Romani-lor din Austria. Nu se putea perzista in fericirea unora §i sacri-ficarea altora. Chestiunea romaneasca din Austria trebuia rezolvitape de a'ntregul. Se ivi nevoia de a modifica programul conceputla anul 1848 §i de a formula programul integral al Romanilordin Austria. Negre§it hotararile luate in pripa la 1848 de Romaniidin Bucovina §i Ardeal trebuiau revizuite.

In anul 1848 Austria trecu printr'o criza politica. Alcatuireaei feudala se prabu§i, ear in loc era sä se pund statul modern, statuldemocrat. Timpul de tranzitie era pe cat se poate de neplacut.Cum populatia Austriei nu era omogena, fiecare popor formulaalte dorinti. Unul cerea mantinerea Austriei, altul desmembrareaei. Indeosebi Slavii de Nord, in frunte cu Cehii, se straduiau s'onimiceasca. Dar dela vorbe pang la fapte e cate odata distantamare. In anul 1848 popoarele slave Inca nu ajunsesera gradul dematuritate politica. Ele nu erau in stare sa puna in locul Austrieialts organizatie politica mai trainicd. Astfel dupd terminarea rdz-boiului civil Austria se dovedi ca fiind un malum necessariumpolitic pentru asigurarea existentei natiunilor mici presarate inbasinul Dunarii. Daca Austria disparea, in loc era sä vina haosul.Pentru a-1 evita era de lipsa de a gasi modul de convietuire anatiunilor mici aflatoare in Sud-Estul Europei. Se parea ca Vienae menita sa devina metropola politica a popoarelor coaliate ariatoare intre Innsbruck §i Odessa.

Notam ca Austria ar fi trebuit sa se transforme intr'un statfederativ, intr'un stat compus din popoare autonome. Deci inlocul provinciilor istorice existente trebuia sa vina popoarele, ca

= 22

23

elemente alcatuitoare de stat. Trebuia desfiintate frontierele provin-ciilor istorice, si in loc puse natiunile politice, popoarele libere.

Deci Austria transformandu-se intr'un stat federativ ar fiputut sa indeplineasca misiunea istorica, pe care unii oamenipolitici i-o atribuiau.

De ce parere erau cu privire la aceasta chestiune conducatoriipolitici ai Romani lor din Austria ? Stim ca Saguna credea sincerin rolul ce Austria avea sa-I joace in 'calitate de alcatuire politicaocrotitoare a micilor natiuni. Impreuna cu el si ceilalti Romanide seams din Ardeal, Ungaria §i Banat credeau in rezolvireaaustrofila a chestiunii romanesti.

Fratii Hurmuzachi asemenea isi insusisera aceasta ideie.Ei chiar o propagau. De fapt atunci Bucovina avea de ales intredomnia austriac si cea ruseasca. Ce insemna Slavismul, puterealui desnationalizatoare, Romanii din Bucovina erau mai in masuras-o stie decal altii. Pe timpul domniei galitiene un mare numarde Ruteni imigrase in Bucovina si incepu altereze caracteruletnic Guvernul galitian alungase limba romans din scoli. DacaAustria era desmembrata, Rusia era sa is in stapanire Bucovina.Dar oare Rusia s'ar fi oprit la Carpati ? Ea nu ar fi ocupat §i

celelalte provincii austriace locuite de Romani ? Atunci Bucovina,Ardealul §i celelalte regiuui locuite de Romani ar fi ajuns guberniirusesti, pe teritoriul carora nu s-ar fi afirmat decat limba si culturaruseasca. Aceasta perspective era prea urata, era prea ameninta-toare iticat sa poata fi aprobata de vre-un conducator politic roman.Eudoxiu Hurmuzachi, ca §i fratii sai, doria ca chestiunea roma-neasca sa fie rezolvita in inteles austrofil. El spunea ca Bucovinae o ramura romanica altoita pe puternica tulpina de stejargermane" ').

Deci toti conducatorii politici ai Romanilor din Austria erauatunci de parerea ca chestiunea romaneasca trebuie rezolvita ininteles austriac. Colaborarea cu Austria era necesara. Intre con-ducatorii Romanilor din Austria acordul a Post stabilit u§or §i repede.In Februarie 1849 reprezentantii intregului popor roman dinAustria prezintara imparatului Ferdinand din Viena cunoscutulmemoriu intitulat Allgemeine Petition der Romanen" 2), soli-citand ca teritoriul locuit de Romanii din Austria sä fie ridicatla rangul de Mare Ducat al Romanilor" iar imparatul austriacsa poarte titlul de Mare Duce al Romanilor".

11 Protokolle des bukow. Landtages 1863, pag. 2.2) Romanen der Osterreichischen Monarchie III, pag. 3-7.

.

A

sa-i

I.

24

Ziarul Bucovina" secunda aceasta actiune. Fratii Hurmu-zachi credeau ca de Mare le Ducat al Romanilor" se vor alipi cutimpul si principatele romanesti. Astfel unirea politica a tuturorRomanilor se va efectui. Fratii Hurmuzachi cari promisera caRomanismul cel afara de Austria" va afla in ei pe zelosiirepresentatori, ca si cel din Austria" 1), cuprinsera in cercul forde discutie si chestiunea principatelor romanesti. Ei propovaduiauideia ca Austria avand o constitutie liberals va influenta puternicprincipatele romanesti si in urma le va absorbi 2).

Dar pentru aceasta ideie panaustriaca trebuiau castigate sicercurile guvernamentale austriace, si poporul german. FratiiHurmuzachi isi pusesera de gand sa apropie poporul roman decel german, pentru a face posibila intentionata colaborare. Acestlucru insusi George Hurmuzachi n1-1 comunica in adresa din 28Ianuarie 1849 trimisa Administratiei din Cernauti. Bucovina",zice el, si-a pus de gand sa rezolve o chestiune de insemnatatesuperioara si aceasta conzista in tendinta de a mijloci o influen-tare spirituals reciproca intre Nemti si Romani, pe de o parteaducand la cunostinta publicului german situatia politics, socialssi literara a numerosului popor roman, care la toate ocaziileramase credincios guvernului cesaro-craesc, pe de alts parteatragand pe acesta inspre cultura germana ; ea va aduce stiri dininruditele dar totusi atat de putin cunoscutele tari : Moldova siValahia si va reprezinta acolo interesele statului austriac, caresunt interesele civilizatiei si va produce simpatii pentru statulaustriac" 3).

In alt loc redactia atrage atentia cercurilor guvernamentaledin Viena asupra insemnatatii ce o va putea avea poporul romanpentru Austria. Elementul roman la caz de nevoie va putea servica mijloc de infranare a neamurilor nelinistite cum dovadas'a dat in lupta contra Ungurilor si in acelas timp el va fi

un obstacol pentru Rusi. Scopul principal" se zice in anuntulcatre cetitori din 24 Julie 1850 (No. 51-52) spre care am nä-zuit si nazuim dupd putinta ne-au fost si ne este ca sa infatisamnaintea Guberniului imperial intr'o lumina adevarata marea in-semnatate a natiunei romane pentru intregatateaadeca natiunea romans, dupa puseciune si numerosetatea sa este

') Bucovina No. 41 din 14 Decemvrie 1849. Supliment pag. 260.2) Bucovina No. 43 din 4 lanuarie 1850 pag. 280.3) Anexa XII, alineatul 6.

.

I

sa-i1

Caimperi.Jui

25

menita de a fi un elemant necesariu spre tinerea cumpenei intrediferitele natiuni ale imperiului si singurul firescul propumnaculal lui contra resaritului celui greu de eveneminte".

Deci ziarul Bucovina" accentuase caracterul romanesc alBucovinei §i Ardealului. El ceruse studiul limbii romane la liceuldin Cernauti si in scolile primare. Asemenea el luase in scut po-pulatia Moldovei stapanita de un domn reactionar si jupuita dearmata ruseasca. Apoi ziarul Bucovina" propaga rezolvireachestiunei romanesti. Un timp chiar ea fusese singurul organ alRomanilor din Austria. In acest chip Bucovina" iii indeplinisepe deplin misiunea si fusese ceea ce dorise sa fie si anume :Oglinda activitAtii intelectuale a Romanilor" de pretutindene.

t

Cazul Baritiu.

Se §tie ca George Bariti u, redactorul Gazetei de Transit-vania" in lunie 1849 fusese adus sub escorta la Cernauti §i aruncatin pu§caria garnizoanei de aici. Amanuntele acestui neplacut in-cident nu erau bine cunoscute pang acuma. Astazi suntem insituatia de a da relatii mai precise asupra acestui caz.

In ziva de 18 Iunie 1849 un Cazac sosind dela Bucure§tiaduse in escorta pe George Baritiu §i-1 preda comenduirii pieteiCernauti. In adresa generalului Ltiders din Bucure§ti, supremulcomandant militar al o§tirilor ruse§ti stationate in principateleromane§ti, Baritiu era descris ca fiind element periculos". Incolonici o invinuire nu se specifica. Cazacul, interogat, nu prea §tiasa comunice multe. In cele din urma autoritatile militare dinscrisoarea lui Ltiders §i din spusele lui Baritiu aflara ca acestafusese arestat fiind ca publicase articole contra Ru§ilor. El, Baritiu,fu luat in primire §i transportat la Garnisonsarrest, adeca la pu§-caria

Redactorii Bucovinei" aflard lucrul acesta. Ei imediatit comunicard publicului, exprimandu-§i in acela§ timp mirareadece Agentiile austriace din Iasi §i Bucure§ti nu apara pecetatenii austriaci. Ei adusera la cuno§tinta cetitorilor ca toatemadularile comitetului roman de pacificatie [din Ardeal] cari seretrasera in Muntenia [in Decemvrie 1848]... furs puse supt in-chisoare dupd poronca generalului rusesc din pricina ca ar aveacugetari politice periculoase. Unul din ace§ti nenorociti, G.Baritiu, de starea preotasca, profesor, redactor mult raspanditei§i plinei de inriurire gazete romane§ti de Transilvania venialaltaieri aice sub escorta rusasca, semnalizat ca un individ preapericulos", aruncat in inchisoare uncle el se afla, la inceput chiarcu fere in picioare in sotietatea facatorilor de rele, a deser-torilor §i a vagabonzilor". Fiind in aceasta situatie, George

milliard.

27

Baritiu va gasi destul indemn de a medita.... pentru ce el se aflasub inchisoare chiar pe pamant austriac" 1).

George Baritiu insusi, vazandu-se lipsit de libertate pe nedrept,inainta la 22 lunie 1849 un memoriu Guberniului din Lemberg,descriind tot calvarul pe care it suferise Si ii sufere. El comunicaacestui birou ca in Decembrie 1848, cand Bern ocupase toataTransilvania, se refugiase in Muntenia si se asezase in Campina

Curtea boiereasca dela Cernauca,

traind aici nestingherit §i departe de politica". La 21 Maiu 1849el fu arestat de Ru§i, transportat la Ploiesti §i tinut in puscarietimp de trei saptamani, pe motiv ca e om periculos". Mai tarziuel fu trimis in escorts la Cernauti, unde fu luat in primire deautoritatile militare, legat in fiere §i aruncat in temnita. Fiindnevinovat §i nevoind a mai ramanea in putin onorifica" puscariemilliard, el roaga sa i se faca sau ancheta sau sa fie pus in

1) Bucovina No. 18 din 22 Iunie 1849. Suplement pag. 93.

le

f I ..1 ,-I rr : 1 tto

,.1 .

t ,.., L

ti r 7. '---- -

t j. ... '

28 --

libertate. Aceasta cu atat mai mutt, cu cat mai multe persoaneonorabile prezinta garantia necesard" 1). Aceste personalitati nuputeau sa fie decat membrii familiei Hurmuzachi. Acestiafaceau luntre si punte ca sA-1 scape pe Baritiu. Indeosebi GeorgeHurmuzachi era foarte activ in aceasta chestiune. Intelegandu-sein prealabil cu Baritiu, el la 29 lunie 1849 trimise Administratieibucovinene o adresa comunicand ca garanteaza cu toata avereasi cu persoana sa... pentru George Baritiu, cetateanul loial si omulcu marl merite pentru interesele statului austriac in Ardeal, pentruRomanii de aici si pentru literatura romaneasca ... care numaiprin neintelegerea cea mai nenorocita ajunsese in puscaria mili-tara din Cernauti" 3).

Interventia lui George Hurmuzachi, a fost, negresit, o faptalaudabila. Garantia prezintata era suficienta si astfel Baritiu puteasa fie eliberat. Dard comandantul militar din Cernauti era omprudent. El se temea ca nu cumva sa greseasca si, desigur, el1-ar fi tinut inchis si mai departe pe Baritiu dacA nu ar fi intervenitun nou moment care facu ca Baritiu sa fie pus in libertate. Uncorespondent din Cernauti, probabil roman, indignat de cele cepatise Baritiu, trimise o corespondents, datata din 21 Iuni 1849,ziarului vienez Ostdeutsche Post" unde in cuvinte aspre infieramodul brutal cum Baritiu fusese tratat. Ziarul vienez amintit publicsaceasta corespondents in numarul 137 (1849). Bach, ministrul dede Interne austriac, dadu de acest articol si imediat ceru §efuluiAdministratiei bucovinene un amanuntit raport. Ordinul ministerialsosind, soarta lui George Baritiu se schimbA inspre bine. Gene-ralul Fischer, comandantul trupelor dislocate la Cernauti, trimisela 29 luni 1849 o nota Administratiei bucovinene comunicandu-ica George Baritiu, cetateanul din Ardeal, in timpul din urmaatat de des numit" se dA in seama acestei administratii, fiindcanu i s-a putut dovedi comiterea nici unei crime" si pentrucapand astazi ..motivul arestarii sale nu este cunoscut". El consimteca Baritiu sä fie pus in libertate in schimbul unei serioase garantii 3).

Administratia din Cernauti lila in primire pe George Baritiucomunica in acelas timp ca e pus in libertate in schimbul

garantiei prezintate de George Hurmuzachi. I se atrase insa atentiasa nu paraseasca Cernautii fara invoirea autoritatilor, sa se infa-

9 Anexa III.2) Anexa IV.3) Anexa V.

29

ti§eze on de cate on i se va cere §i peste tot sä aiba o atitudinecare sa nu dea motiv la conflicte ').

George Baritiu In eliberat in ziva de 30 lunie 1849. Elfusese arestat la 21 Maiu 1849, iar in pu§caria din CernAuti pe-trecuse dela 18-30 Iunie 1849.

La redactia Bucovinei" domnea mare bucurie in urmaacestui succes, care se atribui exclusiv interventiei lui GeorgeHurmuzachi. In numarul 20 din 20 lulie 1849 (pag. 105) ea cumare insufletire anunta publicului cetitor ca George Baritiu multpretuitul redactor al gazetei de Transilvania.... dupa o arestarede zece zile fu eliberat cu garantie". Autoritatile din Lemberg §iCernauti s'au fost incredintat de neprihanirea politica a D-sale"§1 nneinfato§Andu-sa nici o cauza de incvisitie incontra D-sale,D-lui se declard de tot liber". Totodata se comunica cetitorilor caBaritiu care in toate terile romane§ti nu are dent amici §i pre-tuitori sinceri" va petrece mai mult timp in Bucovina, a§teptandaid definitiva pacificare a Transilvaniei.

Pacificarea Ardealului a urmat dupa capitularea armatei un-gure§ti la iria in August 1849. Baritiu parasi Cernautii in zivade 4 Octomvrie 1849. El mai bine de trei luni petrecuse in casaproverbial de ospitaliera a Hurmuzachenilor, mereu inconjurat dedragoste §i admirat de toti. El aici legase adanca prietenie cuAlecu Hurmuzachi, o fire mai asemanatoare cu a lui, o prieteniecare se resimte Inca multi ani in urma. Redactia Bucovinei" innumarul din 31 Octomvrie 1849 (Suplement pag. 175) cu maredurere in suflet is adio dela el. El il nume§te barbat puternic invorba §i in fapta, patriot luminat §i nationalist invApaiat".

1) Anexa VI.

-

I,

er

Infiintarea unui ziar oficial.

Statul austriac de vreme §i-a fost dat seama de puterea pu-blicd pe care o reprezinta presa. DupA revolutia din anul 1848el voia sA se serveasca de ea pentru a putea influenta intelectulzdruncinat al populatiei. Tot °data el doria sa propage ideia destat austriaca in acele regiuni unde populatia o parasise. Pentruacest scop statul austriac se pregatea sa infiinteze in toate pro-vinciile sale ziare oficiale, care fiind scrise in limba poporuluiaveau sa contribuie la intensificarea sentimentului patriotic.

Ideia infiintarii de ziare oficiale in diferitele provincii austriacefu lansata de data aceasta de Ministerul de justitie. Ministrulacestui resort la 7 Aprilie 1849 trimise o fluid celui dela Interneatragandu-i atentia asupra rolului patriotic pe care presa it poateavea. Prin urmare in fiecare provincie va trebui infiintat sau an-gajat cel putin un organ publicistic scris in idiomul regional".Acestea vor fi sustinute de stat §i vor avea misiunea sa sprijineascaautoritatile austriace in activitatea for de reconstruire §1 consoli-dare a situatiei interne a statului 1). Ministrul de Interne la randulsau i§i in§u§i aceasta ideie, trimitand tuturor §efilor administratii-lor un apel, informandu-i asupra chestiunii §i rugandu-i sa ra-porteze cum s'ar putea efectui mai bine acest lucru 2). I. Bach,§eful Administratiei Bucovinei Si fratele Ministrului de Interneaustriac, se adresa pentru acest scop §efilor confesiunilor dinCernauti §i celor mai de seama personalitati din societatea cer-nauteana rugandu-i sa-i cornunice cum cred ei ca s'ar puteainfaptui mai bine acest proiect.

Rapoartele cerute furs inaintate. Ele difera in continut dupaconfesia §i nationalitatea aceluia care le-a scris. Anton Kr al,directorul liceului din Cernauti, fost deputat al oraplui Cernauti

') Nota Ministerului de Justitie din Viena, 7 Aprilie 1849, No. 2547

I. M.

2) Nota Ministerului de Interne austriac din 18 Aprilie 1849, No. 2507m. T.

.

31

In parlamentul din Kremsier, omul care pe vremuri sprijiniseactiunea Romani lor pentru dobandirea autonomiei Bucovinei,raspunse ca un organ publicistic de felul celor proiectate estenecesar. Dar aceste organe ar trebui sa fie infiintate pentru po-poare, nu pentru regiuni. Pentru Rutenii din Galitia, Bucovina gfUngaria va fi necesar sa se infiinteze un singur ziar, asemeneapentru Romanii din Bucovina §i Ardeal. Pater Anton Kunz,preotul catolic din Cernauti, se planse ca populatia Bucovinei arefoarte putina educatie socials Si politics. Aproape toti locuitoriiei sunt tarani sau intelectuali rusticalizati : o burghezinte lipsestecu desavarsire. Astfel ziarul oficial in scurt timp va pieri din lipsade abonati, el nu va fi decat un fat mort". Totu§i un astfel deziar va putea fi folositor, facand propaganda eficace contraIacobinilor" clandestini. Pentru tot casul acest ziar, proiectatpentru Bucovina, va trebui sa apara in limba romans germana,de oarece aici aceste doua limbi sunt idiomele cele mai uzitate".

Christof P et r o v i c i, primarul Cernautilor, imparti popu-latia Bucovinei in intelectuali §i massele populare inculte. Intelec-tualii §tiu nemtqte, deci pot sä se serveasca de organe publicisticescrise in limba germana, originare din Viena. Ace§tia a§a dard nuvor simti lipsa unui ziar scris in limba romans. In schimb ade-varatul taran bucovinean", pe care Petrovici sustinea ca-1 cunoa§tebine, nu are decal interese materiale. El nu are nici cea maimica notiune despre insemnatatea situatiilor politice §i sociale".Taranul din Bucovina, negre§it, poseda calitati sufletesti" §i ince prive§te judecarea corecta a lucrurilor pricepute de el, nu seafla indaraptul nici unui popor din monarhia austriaca". Dar, dinpacate, orizontul lui este foarte ingust. El sta cu mult mai prejos ca populatia provinciilor germane in privinta multimii §i avari2tatii notiunilor precise". Limba lui e saraca in cuvinteabstracte". El pricepe lucrurile practice, partea materiale a vietii.Deci taranul din Bucovina e bun la practica, dar slab la teorie.In schimb el are predilectie pentru tot ce e miraculos" §i ga-seste placere in tot ce e extraordinar Si suns ca poveste". Elexceleaza in povestire de basme. Taranul din Bucovina mereuviseaza ca un deus ex machina" va veni §i-1 va ferici. Ideilenoi, cu care el face cuno§tinta, nu produc decat perturbatii denotiuni, care aproape totdeauna exagereaza in extravagante".La anul 1848 massele populare din Bucovina, lipsite fiind deeducatie politica, trimisesera in parlamentul vienez §apte taranicari acoperira cu ru§ine Tara §i scoborira nivelul parlarnentului

'

§i

la un Belucistan sau Cabul". Deci un ziar scris in limba po-porului nu este necesar pentru Bucovina.

Alois Alt h , jurisconsult si avocat din Cernauti, a emisparerea ca dintre natiunile Bucovinei cei mai bine organizati suntcolonistii nemti. La ei spiritul politic e treaz. In randul al doileayin Romanii, indeosebi cei dela munte, cari nu fusese iobagi niciodata. La taranii ruteni de stiinta scrierii nici vorba nu poatefi". Chiar preotii ruteni sunt foarte putin instruiti. Dornici decarte §i de progres nu sunt decat Nemtii si o parte a Romanilor.La acesti din urma cunostinta cetirei e binisor" desvoltata.Existenta unui journal guvernamental este necesara, si anumeredactat in limba germana si romans. Cad orice s'ar zice, na-tiunea romaneasca este cea dominants. Ei apartine cea mai mareparte a populatiei. Cu toate ca in regiunile septentrionale aleBucovinei, pe teritoriul intre Prut si Nistru, apoi in regiunilemuntoase ale Ceremusului si ale Siretelui doming limba ruteana,totusi grosul poporului rutean din Bucovina poseda cunostinlalimbii romane ; in schimb in judetele romanesti limba ruteananu este decat foarte putin cunoscuta, ear cetirea acestei limbieste complet necunoscuta. In toata Bucovina literele romanestisunt cunoscute ; astfel un journal romanesc va fi inteles usor side populatia ruteana". Ziarul Bucovina" merits sa fie recoman-dat. Redactia lui, care facuse si face propaganda patrioticaintensa, in totdeauna avuse o atitudine ireprosabila. Astazi ea selupta cu diverse dificultati" sf sprijinul statului ii va fi, probabil,binevenit. Pentru cazul ca va deveni ziar guvernamental Buco-vina" va trebui sa abandoneze tendinta dacoromana pronuntata,manifestata pans acuma". Ea facand aceasta se vor destramacele cateva rezerve care se ivisera in urma publicarii unor ar-ticole de coloare dacoromana prea pronuntata".

Teodor Maximo vici, preotul greco-catolic rutean dinCernauti, tinu de datoria sa sa comunice unele din dorintele po-porului sau. El prezinta o lista cu numele comunelor acelorain care se afla supusi de ai sai. Aceste comune, indiferent denumarul Rutenilor aflatori in ele, el le numara la cele rutenesti.In scoalele acestor comune, dupa parerea lui rutenesti, limbaruteana va trebui sa fie obligatorie. Totodata se recomanda cain aceste comune sa fie trimise pe spesele statului cele douagazete rutenesti, ce apareau in Lemberg, cu numele : Halyczko-ruski Wistnyk, si Zoria halyczka. Cea dintaiu era organul oficialal guvernului austriac. Pentru celelalte comune din Bucovina, unde

32

.

1

33

locuesc cetateni de buze romanesti" se va trimite organulromanesc oficial care va aparea intr'un ora§ din Ardeal.

A mai remas ca consistoriul ortodox oriental din Cernautisi Alexandru Hurmuzachi, redactorul Bucovinei", sa-§i dea parerea.Dar nici unul nici altul nu raspunse. Alecu Hurmuzachi fu somatde trei ori, ultima data la 9 Februarie 1850, dar el nu dadunici un raspuns.

Nu ne mira faptul ca Alecu Hurmuzachi n'a raspuns.PArerile exprimate cu privire la infiintarea un:.:i organ publicisticguvernamental erau, ce-i drept, variate, dar totusi ele se potgrupa in trei categorii. Unii cereau ca organul publicistic pentruRomanii din Bucovina sa apard in Ardeal. Deci Bucovina" sainceteze a exista. In schimb gazetele rutene§ti din Galitia se vorrevarsa asupra unei mari parti a Bucovinei. Ziarul Bucovina"sa dispara ? Oare convingerile redactorului acestui ziar nu eraudiametral opuse acestui plan care culmina in suprimarea organu-lui publicistic al Bucovinei, a singurului ziar al Romanilor dinAustria! E evident, aceasta idee n'a putut fi acceptata de nici unRoman din Bucovina. A doua parere exprimata era ca Bucovina"sa resigneze a fi ziar independent Si sa devind organ oficios alguvernului austriac. Or, dorinta celor dela Bucovina" era intotdeauna ca ziarul for sä fie organ independent, democrat. In-demnul sa vina de jos Si dorintele multimii sa fie aduse la cu-nostinta celor de sus. Nu era compatibil cu firea unui AlexandruHurmuzachi, care avea crez politic bine definit, sa resigneze laindependenta ziarului sau in schimbul unei sume de bani primitedela stapanire. Insemna de dezertezi dela datorie, sä parasesti peaceia pe cari i-ai aparat.

Un alt raportor cuteza sa nege populatiei romane§ti dinBucovina orice aptitudine pentru politica §i pentru chestiunilecare sunt ridicate de asupra vietii materiale. Dar tocmai in co-loanele Bucovinei" se accentuase deosebitul talent al poporuluiroman pentru poezie, viata de stat, pentru interesul colectiv almasselor populare.

Alecu Hurmuzachi, data raspundea, trebuia sa polemizezecu ceilalti raportori. El ar fi aratat ca nu e adevarat ce s'a zisdespre taranul roman. Intre el §i ceilalti raportori nu existau punctede atingere. El nu se putea gasi pe acela§ teren cu ei. A-i con-vinge el nu ar fi fost in stare, pentruca ei prezintasera parerilefor ca dogme politice. Din cauza aceasta Alex. Hurmuzachi nu ras-punse §i inchise astfel pentru totdeauna acest capitol neplacut lui.

3

34

Autoritatile austriace dadura insa ascultare parerilor exprimatede reprezentantul Rutenilor din Bucovina. Ele trimiteau in celemai multe comune rurale gazeta ruteneasca guvernamentala, ceaparea la Lemberg Vezi bine, ca redactia Bucovinei" nu pututacea. In coloanele ei aparura articole despre caracterul romanescal Bucovinei, §i se exprima indignarea ca tuturor superioritatilordin Bucovina li se imparta§i programa unei gazete poporale ru-

0 scene din parcul dela Cernauca.

tene§ti, tiparinde in Lemberg cu insarcinarea ca sä conlucrezedupa putinta spre latirea aceleia"

Organul guvernamental proiectat nu s-a infiintat. Probabiladministratia Bucovinei vazand ca intimpind rezistenta la Romaniparasi ideia. Ziarul Bucovina" scapa de un mare pericol putandsa-§i continue aparitia.

1) Bucovina No. 43 din 28 Decemvrie 18 di pag. 271 si No. 24 din 17

August 1849 pag. 133.

-----

,Tray

r4...

Ay a.1"

,

-' 5

o I .4."

(III.-.1; ?'Nr - f

,

"

tr:

infiintarea unei tipografii romanecti.

Alexandru Hurmuzachi, care dela toamna anului 1849 in-coace conducea singur ziarul Bucovina", avea marl neplaceri cutipograful Eckhardt. Pe atunti in Bucovina nu exista decal osingura tipografie. Eckhardt grijea de imprimate pentru autoritatisi adesea lasa ziarul neterminat. Pe urma Eckhardt ridica preturiletiparului cum voia. Alexandru Hurmuzachi adesea era silit sa secerte cu Eckhardt pentru a exopera ca ziarul sau sa apara latimp. Neregulata wire a Bucovinei are tot vechile ei cause,adeca ticaio§ia tipografiei de aici", se planse Alexandru Hurmu-zachi intr'o scrisoare adresata lui George Baritiu 1).

Pentru a fi scutit de neplaceri. Alexandru Hurmuzachi in celedin urma se hotari sa infiinteze in Cernauti o noua tipografie.Pentru acest scop el la 17 lanuarie 1850 adresa Administratieicernautene o cerere amintind ca desele intreruperi pe care lesufere in editarea ziarului sau in urma intocmirii incomplete §inepotrivite a singurei tipografii din Bucovina" il silesc sa infiintezeo a doua tipografie. El rugs ca cererea lui sa fie recomandataGuberniului din Lemberg2). Dupa trei zile, la 20 lanuarie 1850,Alexandru Hurmuzachi retracts cererea inaintata pe motiv ca aparasit momentan intentia de a infiinta o tipografie" 3). Dar el,se vede, ca oral a retractat aceasta nota din urma remanand cacererea lui sä fie inaintata Guberniului din Lemberg §i rezolvita.Dupa legea industriei Primaria Cernautilor trebuia sa-§i dea avizul,daca o noua tipografie este de lipsa §i dacA petitionarul

conditiile morale §i materiale cerute. Primarul Suhanekraspunse cu nota din 10 Ma iu 1851. El aminti ca AlexandruHurmuzachi poseda ,.calitati personale foarte bune", manifestasetotdeauna sentimentele cele mai loiale §i de§i nu cunoa§te meseria

1) BAnescu N.: Corespondenta, pag. 85.2) Anexa VII.3) Anexa VIII.

3*

im-plineste

-36de tipograf da mai mult decat garantie suficienta" ca tipografiava functiona bine. Apoi infiintarea unui a doua tipografii este delipsa. El recomanda cererea.

In urma recomandatiei primarului Cernautilor Guberniul dinLemberg acorda lui Alex. Hurmuzachi dreptul de a infiinta o ti-pografie in Cernauti. I s'a pus conditia ca el sa angajeze unconducator de atelier expert, fiindca nu e tipograf').

Iohann E c k h a r d t auzise de autorizarea data lui Alex.Hurmuzachi §i Inainta apel la Ministerul de comert. El zise catrebuie intaiu precizate trei lucruri : Daca infiintarea unei noi ti-pografii e necesara, daca petitionarul poseda calificatia necesardpentru conducerea unei tipografii, §i in urma daca Alecu Hur-muzachi impline§te conditiile de natura morals. Alecu Hurmuzachi,dupd parerea lui, nu implineste nici una din aceste conditiuni.El nu e tipograf si astfel nu va putea:conduce o tipografie. Cese poate a§tepta" spune el in acest apel, dela o astfel de tipo-grafie cum e cea proiectata de Hurmuzachi pentru binele comun ?Sau poate ea are menirea sa nu fie decat un comptoar pentruziare ? Roadele activitatii lui Hurmuzachi sunt doara destul debine cunoscute". Apoi Alecu Hurmuzachi mai e §i negligent. Eladesea intarzie cu corecturile. In loc sä le faca, interprindeescursii pela tars. El datore§te tipografiei sume de bani insemnate,ba chiar oficiului postal el a remas dator cu plata transportuluigazetei. El e guratec, nu poseda nici un capital, §i mo*ia Cer-nauca e indatorita. Apoi Alexandru Hurmuzachi publicase maimulle articole care suparase autoritatile. El de mai multe on fuseseamenintat ca se va sista aparitia gazetei sale. Infiintarea unei noitipografii nu e de lipsa. Tipografia lui, adeca a lui Eckhardt,pang acuma facuse fata tuturor nevoilor Bucovinei. Particulariidin Bucovina nu publica nemic fiindca aici literati nu exists ".El, Eckhardt, roaga ca Ministerul sa anuleze autorizatia eliberatalui Alecu Hurmuzachi deatra Guberniul din Lemberg.

Apelul lui Eckhardt fu trimis dela Minister Administratiei dinCernauti pentru ca aceasta sa alcatuiasca obicinuitul raport. SefulBucovinei cu scrisoarea din 7 Noembrie 1852 it intrebA intaiu peAlecu Hurmuzachi, dacA el perzista in planul de a infiinta o notatipografie. Alecu Hurmuzachi raspunse afirmativ, dar adaoga capana acuma Inca nu putuse gasi un sef de atelier potrivit. Acestase va aduce din alts provincie austriaca. Acesta odata angajat,

1) Lemberg Gubernium nota din 27 Maiu 1851, No. 20.366.

-

37

tipografia va lua flit* §i, desigur, va corespunde unei generalei adanc simtite necesitati" a populatiei bucovinene va contribui

mult ca pretul tiparului sa scads, un prat pe care Eckhardt itridicase in mod arbitrar" 1).

Seful Administratiei bucovinene trimise la randul sau unraport la Viena. El accentua in conformitate cu cele induse inexpertiza Primariei Cernauti ca Alexandru Hurmuzachi poseddcalificatia intelectuala §i morals necesard", ca are destula avere§i ca o a doua tipografie este de lipsa. Raspunzand la cele indusede Eckhardt in apelul sau, el aminti ca Bucovina" isi sistaseaparitia din cauza lipsei de abonati, nu din cauza neglijentei §i adeselor escursii la Cara ale redactorului ei. Cernauca e o mo§iemare si foarte rentabild. A afirma ca Alecu Hurmuzachi e serman,nu e adevarat. El propuse ca apelul lui Eckhardt sa fie respins,fiind un act care se reduce la motive putin onorabile.

insa Ministerul de comert cugeta altfel. In hotararea sa elaminti faptul ca acordarea dreptului de a infiinta o tipografiein Cernauti lui Alexandru Hurmuzachi nu este decat o exceptiedela obiceiu" care nu e intru nemic justificata". Decretul Gu-berniului din Lemberg se anuleaza §i in consecinta AlexandruHurmuzachi nu are dreptul de a-si infiinta proiectata tipografie 2).

Infiintarea unei tipogratii ar fi fost un mare avantagiu pentruAlexandru Hurmuzachi. El scapa de marile spese, asiguraregulata aparitie a gazetei sale. Noua interprindere era proectatAca societate pe actii, pe care le doria sa le desfaca intre membriifamiliei sale 3). Ce folos, planul n'a reusit. Influenta unui Eckhardtla Viena de data aceasta a fost mai puternica decat cea afamiliei Hurmuzachi.

Legatura cu tipografia lui Eckhardt a fost una din causelesistarii premature a aparitiei ziarului Bucovina".

Anexa IX.2) Anexa X

Banescu N.: Corespondenta pag. 85.

L

§i

§i-§i

'1 7

3)

Avertizarile primite i sistarile vremelnice.

Ziarul Bucovina" adesea aparea cu intarzieri. Dela un numarla altul, se intampla cate odata, sa fie mare distanta de timp.Cauzele acestor intarzieri pana acuma erau prea putin cunoscute,Ele astazi au fost descoperite §i pot fi comunicate.

Prima sistare a aparitiei Bucovinei" se explica din faptulca in primele zile ale lunii Ianuarie 1849 in Bucovina se publicastarea de asediu. Colonelul Urban dela Ciucea langa Oradea-Mareo dusese intr'un mars fortat pana la Nasaud, dar batut de Bernel se retrase in spre Bucovina, asezandu-pe la Iacobeni. Bern ozi petrecuse in Vatra-Dornei.

Rebelii unguri ajungand pana la frontierele Bucovinei siGalitiei, statul austriac publica in aceste cloud provincii stareade asediu numind pe generalul Wilhelm baron de Hammersteincomandant militar al lor. Acesta lansa la 10 Ianuarie 1849 unmanifest catre populatia amanduror provinciilor anuntand ca toategazetele isi vor sista aparitia afara de doua guvernamentale, unadin Lemberg, alta din Cracovia. Traficul postal fu suspendat siredactiile ziarelor suspendate furs invitate sa is contact cucomanda military generals din Lemberg, care singura e in dreptsa dispund deschiderea din nou a traficului postal 1).

In urma acestui ordin, Bucovina" isi sista aparitia. Ultimulei numar inainte de sistare era cel aparut la 5 Ianuarie 1849.

Vezi bine, ca redactia era atinsa de aceasta neasteptata lovituraprimita din partea autoritatilor militare austriace.

George Hurmuzachi, asteptand un timp ca ordinul amintitsa fie desfiintat, in cele din urma, la 28 lanuarie 1849, inaintaCreisamtului Bucovinei o cerere. El rugs pe seful acestui biurouca sa intervina pela autoritatile militare din Lemberg ca Buco-vina" sa poata apare din nou. El aminti ca atitudina redactiei afost in totdeauna ,strict loiala" si sentimentele redactorilor ziarului

1) Anexa XI.

.

..

39

erau indreptate in mod neindoelnic in spre fericirea §i forta, inspre libertatea §i unitatea statului austriac". Bucovina" nu are altscop decat a discuta situatia specials, dorintele §i necesitatile"tarn Bucovina §i dupd putinta o contribui la accelerarea educatieipopulatiei". Fiindca ziarul fusese infiintat cheltuindu-se mari sumede bani" sistarea aparitiei va aduce §i pierderi materiale simtitoare.Daca Bucovina" nu va mai apare, atunci Cara Bucovinei singura,intre toate provinciile Monarhiei austriace va fi lipsita de avan-tagiile unui organ publicistic, ear loialii locuitori romani ai acesteitad nu vor avea organ care sa-i apere". In acela§ timp insa po-pulatia Galitiei se va bucura avand la dispozitie mai multe ziare ').

Apelul lui George Hurmuzachi avu succes. Guberniul dinLemberg cu nota din 8 Februarie 1849 dupa o prealabila inte-legere avuta cu generalul Hammerstein permise ca Bucovina"sa apara din nou2). Ea continua cu aparitia la 26 Februarie 1849,inauguranduli totodata al doilea an de activitate. Deci Buco-vina" nu aparuse in timpul din 5 Ianuarie 26 Februarie 1849,deci timp de aproape cloud luni. Ziarul aparand din nou, redactiabucuroasa anunta publicului cetitor ca priimind not acum cerutainvoire de a continua Bucovina" ne grabim cu noun insufletire aurma edarea foii acestiia"3).

E evident ca sistarea aparitiei gazetei era neplacuta. Dartotu§i ea era explicabila. Odata cu starea de asediu se introdusese§i cenzura. Ziarele furs suprimate. Era o masura generals, carenu lovia numai in existenta ziarului bucovinean. Abilitatea luiGeorgi Hurmuzachi facuse ca Bucovina" sa-§i reia activitatea.

Suprimarile care urmeaza de acum inainte au ca motiv felulcum era redigeata Bucovina". Se critics continutul §i formaarticolelor aparute coloanele ei.

In numdrul 18 din 22 lunie 1849 aparuse in ..Bucovina"un articol intitulat Positia ierarhiei romane in Austria", semnatcu initialele E. H. S'ar putea crede ca e vorba de Eudoxiu Hur-muzachi. Dar autorul lui a fost Alexandru Hurmuzachi. Acestarticol este scris in spirit §agunian Si in el se vorbe§te despreinsemnatul rol pe care biserica it avuse in trecutul romanesc. Eaocrotise con§tiinta religioasa" a Romanilor contra Mohamedanis-mului dela rasarit §i in contra Catolicismului care cu o tarie tot

') Anexa XII.2) Anexa XIII.") Bucovina No. 1 din 26 Februarie 1849.

:

a§a de mare irumpea dela Apus". Se vorbe§te apoi despre preten-tiunile exagerate ale Sarbilor cari doriau sa mantina suprematiabisericeasca asupra poporului roman din Austria §i se exprimaprofetia sau amenintarea ca poporul roman nu va rabda evorba de mitropolitul sarb din Carlovit sa i se is drepturilecare i se cuvin, vina tentativa chiar dela un venerabil §i sfintit

Alexandru Hurmuzachi.

purtatoriu de tiara". Romanii din Ardeal vor da la o partegiugul Sarbismului" §i nu vor inceta cu lupta pang nu vor aveaun mitropolit ca cap al bisericii for nationale". In Suplementulacestui numar al Bucovinei" se zugrave§te in mod drastic felulcum Baritiu fusese maltratat de Ru§i §i de Austriaci.

40

.;

4% _

41

Comanda militara din Lemberg se supara rau asupra Bu-covinei" din causa acestor cloud articole. Ea la 29 lunie 1849suprima ziarul. In ziva de 2 lulie 1849 comanda diviziei dinCernauti comunica acest ordin Creisamtului din Cernauti, cerandca Bucovina" sa fie imediat suprimata din causa felului obraznic§i rasvratitor de spirite in care fusesera scrise articolele din corpulziarului §i din Suplementul numarului 18 din 22 lunie a. c. "').Creisamtul a doua zi comunica acest ordin fratilor George §iAlexandru Hurmuzachi §i tipografului Eckhardt2). Alexandru Hur-muzachi care fu dovedit drept autor al articolului incriminat dincorpul ziarului fu arestat §i transportat la pu§caria militara pecare George Baritiu de abia o parasise.

Situatia era din cale afard neplacuta. La 3 lulie 1849, deciin ziva primirii ordinului, George Hurmuzachi, tames singur,inainta Creisamtului din Cernauti o cerere, zicand ca in totdeaunaimplinise toate formalitatile cerute de lege. El daduse numarulcu articolele impricinate cenzurei, ear aceasta nu gasise nemicjignitor pentru autoritati. Redactia in tot deauna manifestasesentimentele cele mai loiale" §i astfel procedeul recent al autori-tatilor statului este de natura de a produce redactiei cea mai maredurere". Luand in considerare situatia socials §i materials, apoicaracterul coredactorului arestat, sunt date toate garantiile ca elnu se va sustrage unei eventuate anchete. Se va aduce §i garantiamaterials ceruta. El roaga ca fratele sau Alexandru sä fie eliberat3).

George Hurmuzachi reu§i sa-§i scape fratele. Alexandru fueliberat in ziva de 5 lulie 1849 in schimbul unei garantii4). Cevamai tarziu, la 18 lulie 1849, soli §i nota comandei generale dinLemberg. Alexandru Hurmuzachi de data aceasta nu va fi citatin fata curtii martiale ci va fi trimis la autoritatile civile. Pe viitorinsa data el va mai trece dincolo de cadrul permis de lege pu-blicand fraze incendiare, i se vor aplica pedepsele anuntate inproclamatia generalului Hammerstein din 10 lanuarie 1849"5).

In urma acestui conflict Bucovina" nu aparu aproape oNumarul 19 aparuse la 29 Iunie 1849, ear numarul 20 la

20 lulie 1849. Reaparand, Bucovina" era datoare publicului ce-titor cu o explicatie Ea anunta acestuia ca ordinul de suprimaresosise de odata ca fulgerul din cerul senin". In el se ordonase

') Anexa XIV. 2) Anexele XV §i XVI. 8) Anexa XVII.4) Anexele XVIII §i XIX. b) Anexa XX.

lung.

42

,,strinsa oprire a Bucovinei" §i tragerea redactorilor la giudecataosta§asca". Acestea toate s'au intamplat pentru modul scrieriiintartator de minti" obicinuit in ziar. Dare in cele din urma co-manda generala permise ca Bucovina" sa apara din nou,se ear pentru constatarea delictului de presa procuratura destat provoca ca dace ar fi ceva de mustrat in cuprinsul oriin forma No. 18 al acestei foi la timpul sau sä o supuiejudecatei de presa". Vorbind despre neplacerile ce Alex.Hurmuzachi le avuse de indurat, redactia nu numeste nume ciaminteste ca toata neintelegerea avu ca urmare oarescare su-ferinte ale redactiei". Ea multumi tuturora pentru curata corn-patimire ...... care ca si o frurnoasa raze de soare straluci prinintunericul singuraticei noastre chilii de ispita" si inchizand ca-pitolul de trista memorie anunta ca se reapuca de lucrurile eiobicinuite"). Alexandru Hurmuzachi scriind lui Georgi Baritiula 3 Martie 1850 ii comunica ca Bucovina, dela esirea ei, aufost de cloud on inchisa pan'acum" 2). Ear in Suplementul adaogatla numarul No. 41 al Bucovinei" din 14 Decemvrie 1849, pag.259, redactia aminteste cu amaraciune ca ziarul nu apare demult, dar si acest timp scurt a fost si el insusi de doua onucis cu moarte paruta chiar prin porunca oficiala".

Sistarea aparitiei era, negresit, neplacuta. Dar cu cat timpulinainta cu atata in Ardeal chestiunile devenira mai neplacutepentru Romani, ear tonul in care erau scrise articolele din ziarulGazeta de Transilvania" era mai vehement Vezi bine ca §icorespondentele care sosiau din Ardeal si erau publicate in Bu-covina" erau tinute intro forma neobicinuita. Durerea era maresi in consecinta si strigatul de durere mai strident. Apoi situatiapolitica in care se afla Moldova nu putea multumi pe redactoriiBucovinei". In coloanele ei se discutara mult si in mod aprinsimprejurarile politice sub care gemeau moldovenii. Indeosebi ocu-patia rusasca, excesiv de indelungata, umplea de grija pe fratii Hur-muzacheni cari se gandeau la solutionarea in alt inteles a chestiuniiromanesti decat cea pe care se parea ca Rush o pregatesc.

In numarul No. 43 din 28 Decemvrie 1849 al Bucovinei"s'a publicat un articol programatic. S'a vorbit ca constitutia Bu-covina e promisa, dar nu exists de fapt, caci dependenta deGalitia mai tine. Reforma administrative ar trebui terminate si

') Bucovina No. 20 din 20 Julie 1849, pag. 101.2) Banescu N.: Corespondenta, pag. 74

.

1

43 --

pusa in executie. Scoalele din Bucovina care multumita grijei cele-a dus pand atunci consistoriul catolic din Lemberg erau celemai lenevite din toata imparatia Austriei", adeca ingrijirea forcea mai neglijata. In Bucovina nu sunt decat 36 scoli primaredintre care unele sant faptic", ear altele ca si racii din fabulasunt numai pe hartie". Taranii tot nu sunt desrobiti. Ei se maiafld in dependents de boeri, deci sunt iobagi, cu toate ca delaanul 1848 iobagia e desfiintata. Peste tot taranii sunt ex-ploatati de camatari, crestini si evrei. Li se is o dobanda pansla 200/0. ,,Catnalaria nedreapta nicaire nu joaca o mai blastamatarola fail de pedeapsa, ca aici".

Ideile exprimate in acest articol ca si in alte articole deacest feliu nelini§tira pc consulul rus din Iasi, cu numele T umanski Acesta se temea ca Bucovina" Wand o propagandaliberals prea intenia va trezi spiritele adormite ale Moldovenilor,cari in urma asemenea vor sere reforme interne. Redactia Bu-covinei" fu informata de corespondentii sai moldoveni ca Tu-manski se planse guvernului din Moldova. Acesta fu rugat sainziste la Agentia austriaca din Iasi ca ea sa sisteze debitulpostal pentru Bucovina" ca astfel aceasta sa nu poata intra in Mol-dova. Tot acest Tumanski sa fi trimis rapoarte lungi la Petersburgdand stire despre activitatea distrugatoare a Bucovinei". Siapunerea Bucovinei", se zice in coloanele mult hulitului organal Romanilor bucovineni ;,fu hotarita. Curierii sburara de aici laPetersburg §i la Viena cu acusari asupra foisoarei provinciale incare zic ca ar fi mirosit comunism, socialism, iacobinism, radi-calism, pandacism, demagogism, democratism §i Dumnezeumai stie ce".

Domnul Moldovei la randul sau, asa era informata redactiaBucovinei, a trimis scrisori guvernului din Viena rugandu-1 ca sasuprime Bucovina" sau cel putin sä o oblige de a nu publicanemic despre Moldova.

Nori grei se ridicara asupra micei, dar energicei gazete dinCernauti. Ea cauta sa-si explice motivul acestui orcan care seridica asupra ei. Ea singura isi dadu raspunsul. Pentru Rusiao gazeta romaneasca" redactata in apropiarea principatelor ro-manesti in spirit constituciunal si naciunal" va fi pururea spinin ochii puterei protegatoarie, fiindca prin o deasa intalnire cuterile vecine s'ar putea molipsi principatele cu ideele si principieleEuropei apusene".... Acele idei straine si neplacute" vor fi instare sa. puieze §i la granita terei noastre, sa de§tepte simtul

-

44

naciunal §i sä ne nelini§teasca". Daca acest lucru se va intampla,atunci paretele despartitoriu" intre Rusia §i principatele romane§tise va ridica tot mai mare ear pofta principatelor de a se asimilacu Rusia ar scadea". Deci Bucovina" trebuie oprita Si in Austria 1).

Ceea ce Bucovina" scrisese, in parte s'a §i intamplat.Abonatii din Moldova dela un timp incoace nu mai primiau ga-zeta, ear guvernul moldovean la provocarea consulului rusescdin la§i se adresa Vienei plangandu-se de caracterul periculos alpropagandei pe care Bucovina" o facea cu scrisul ei. Urmarileacestei interventii diplomatice erau direct catastrofale.

Bach, ministrul de interne austriac, cu nota din 28 Martie1850, se adresa baronului H e n n i g e r, guvernorul Bucovinei,atragandu-i atentia ca felul in care sunt scrise articolele Buco-vinei" tree dincolo de cadrul permis de lege" considerandu-sesituatia interns Inca nelamurita in care se afla Austria §i indeosebicea care dainue§te in principatele dunarene". Fata de aceasta atitu-dine a numitului ziar Henniger este rugat a cunoa§te ca va fi delipsa ca redactia sa fie admonestata punandu-i-se in vederemijloacele coercitive" ce se vor lua pentru casul ca admonestareava ramanea neascultata §i atitudinea ziarului va fi de a§a felincat nu va contribui sa pacifice spiritele populatiei").

Baronul Henniger se achita la 3 Aprilie 1850 de acest ordin.El trimise redactiei Bucovinei" o nota spunandu-i ca autoritatilenu vor suferi daca ea va continua sa discute in felul de pans acumachestiunile politice din Austria §i cele din principatele dunarene.Se vor aplica pedepsele pentru caz de recidiva 5). Totodata elraporta ministrului Bach despre executarea ordinului primit,addoga insa ca ziarul din chestiune nu exercita asupra populatieio influenta nefavorabila", dar ca el peste tot se va sili sa-isupraveghieze scrisul4).

Asupra lui Alexandru Hurmuzachi avertizarea primita a facutimpresie adanca El a fost oprit de a scrie adevarul despre si-tuatia politica in Bucovina §i cea din Ardeal, unde Romanii sufereaujugul unei nemiloase administratii militare. Ba chiar el a fost averti-zat sa-§i schimbe atitudinea fata de situatia politica din Moldova,unde erau imprejurari care nu puteau multumi pe nimeni. El se§i plange intr'o scrisoare catre George Baritiu. Se pare ca i§i varsatot amarul sufletului sau fata de acest neclintit prietin §i colaborator,

1) Bucovina No. 1 din 18 lanuarie 1850, pag. 4, Crisa Bucovinei".2) Anexa XXI. 3) Anexa XXII. 4) Anexa XXIII.

45

care cel mai bine putea sa-1 priceapa. Primisem", zice el inscrisoarea sa din 1 Maiu 1850, o admonitiune (Warnung) foartecategorica din causa tendintei gazetei in privirea trebilor dinlauntru si chiar a celor din afara, si mai cu seams din Princi-patele invecinate" ').

Dar autoritatile ca si consulul rusesc din Moldova par a fiintrigat si mai depute incontra redactiei Bucovinei". MinistrulBach ceda din nou repetatelor reclamatiuni" ce-i venisera dinaceasta parte, ordond ca guvernorul Bucovinei sa-1 avertizezepe Alecti Hurmuzachi pentru ultima data" pentru felul sau cumdiscuta situatia politica a Austriei si a Moldovei, si -1 soma peguvernor sa controleze foarte strict atitudinea acestui ziar si lacaz de trebuinta fara intarziere" sa dispund cele de cuviinta.Acest nou ordin este datat din 29 Iu lie 1850 2).

La 22 August 1850 Ministrul Bach trimise a treia nota inchestiunea Bucovinei". Din nou se facusera reclamatiuni laMinisterul de Externe austriac din partea guvernului din Moldovaca redactia Bucovinei" cu felul ei incendiar de a scrie neli-nisteste mereu" spiritele Moldovenilor. Afars de aceasta Bucovina"are o atitudine constant dusmanoasa" fata de guvernul austriac.Henniger, guvernorul Bucovinei, este somat sa potenteze averti-zarile" sale si sa raporteze de urgenta" in ce fel redactia a luatla cunostinta noile demersuri ale statului austriac si in ce fel s'ascuzat ca n'a dat ascultare admonierilor anterioare. GuvernorulBucovinei este somat ca in caz de recidiva sa is intelegere cucomandantul militar si sa suprime ziarul

Henniger, guvernorul Bucovinei, alcatui raportul sau la 1Septemvrie 1850. Conform primului ordin primit el somase re-dactia Bucovinei" sa inceteze a nelinisti guvernul din Iasi. Re-dactia dadu ascultare si nu publics nici un articol de continutsuparator pentru cercurile din Iasi. Din causa aceasta este demirat cum guvernul din Iasi din nou se plange. El I-a somat oralpe Alexandru Hurmuzachi, ear acesta raspunse ca urmase ordinulprimit si roaga sa i se arate articolele aparute dupd prima ad-monestare in care el suparase pe Moldoveni. Spre linistirea ministru-lui Bach, guvernorul Henniger comunica ca ziarul Bucovina"din lipsa de abonati in scurt va apune, ba chiar ea dela untimp incoace nici nu mai apace" 4).

') BAnescu N.: Corespondenta, pag. 83.2) Anexa XXIV. 3) Anexa XXV. 4) Anexa XXVI.

_

' "ti

Admonestarile primite avura repercusiuni §i asupra redactariiziarului. De fapt dela ziva de 3 Aprilie 1850 incoace ziarul Bu-covina" un timp apare Inca regulat, apoi incepe sä fie publicatcu intarzieri. Dela mijlocul Iui Maiu 1850 incoace el i§i reduceformatul la jumatate. El apare °data pe saptamand in numereduble, dar de marimea unui singur numar. Suplementul literardispare. Din 3 Wile 1850 el nu apare pang la 24 aceleia§ luni.Cea mai mare distanta de timp a fost intre numerele 55 56 §inumarul 57. Ziarul nu apare din 7 August pang in 18 Septemvrie1850 Reaparand din nou, intr'un timp cand autoritatile austriaceca si publicul romanesc credea ca a incetat sa apara, redactiaBucovinei" adreseaza un apel catra Domnii Prenumeranti".Ea aminteste cu durere in suflet ca niste Impregiurari careamerinta totals nemicire §i acestei acum singure gazete a Ro-manilor din Austria au produs o neplacuta intarziere in esireamai multor numere". Dar redactia nu s'a dat invinsa pentra casä nu ramaie neamicilor no§tri bucuria, -de a vedea caderea §i

celui depe urma organ, care mai cuteaza a-si ridica glasul spreapararea drepturilor, §i expunerea durerilor natiunei Romane,precum Si spre infruntarea neadormitilor ei calumniatori". Si cain vremurilor bune dela inceputul existentei gazetei, redactiaface apel la curespundinti" imparta§easca starea lucruri-lor de pe la dansii".

Dar bucuria dusmanilor Bucovinei" de data aceasta dinnefericire fu deplina. Nu mai apar decat trei numere. La 2 Oc-tomvrie 1850 apare numarul 60. Acesta a fost ultimul numar alBucovinei". Ea a apus fait' nu prealabil anent.

Causa incetarii aparitiei ? 0 vom gasi-o in necontenitelehartuieli ale redactorului ei cu autoritatile austriace, militare §icivile, In Moldova, unde erau multi abonati, ziarul dela un timpincoace nu mai putea fi trimis, ear in Ardeal abonatii erau putinila numar. Redactia se mai lupta cu dificultati materiale. Desgustatde toate aceste Alecu Hurmuzachi se lass de gazetarie, pleca lamosie §i astfel facu sa apuna unul din cele mai serioase si maientuziaste ziare, pe care Bucovina le-a avut.

fn

46

sa-i

47

Sfaritul.Gazeta Bucovina" facuse insemnate servicii politice Buco-

vinei si Romani lor din Austria. Intr'un timp and Romanii dinAustria nu aveau decat putina educatie politics, fratii Alecu siGeorge Hurmuzachi infiintara. ziarul Bucovina". El avea menireasA sustina interesele Romanilor din Bucovina si intentionat sauinvoluntar discuta chestiunea panromaneasca. Bucovina" a fostpe vremea ei cea mai vasta, cea mai completa si cea mai se-rioasa publicatie romaneasca.

Din programul politic formulat sau propagat de ziarulBucovina" nu mai o parte a fost executata. Autonomia Buco-vinei a devenit fapt implinit. Bucovina a fost redata earasi po-porului romanesc. Dar visatul GroBosterreich nu a luat fiinta. Elnu s'a infaptuit din motivul ca insasi Austria nu voise sa setransforme intr'un stat federativ, apoi fiindca statele nationalevecine cu Austria, intre ele mai cu seams statul roman, luara orapids desvoltare. Pe masura ce statul roman deveni mai puternic,privirile Romani lor din Austria se indreptara mai mult spre Bu-curesti. In urma ei uitard Viena asteptand eliberarea dela fratiifor liberi de peste frontiers.

Fratii Hurmuzachi editand ziarul, desigur, daduraseams ca-i ateapta mari dificultati §i multe desamagiri. dasufletul si a fi prigonit era un lucru suparator. Statul austriac nusimpatiza Bucovina" din causa ca era ziar independent. In loculei Austria bucuros ar fi intemeiat alt ziar, guvernamental, care sänu publice decat articole in care bate actiunile statuluisunt laudate. Guvernul moldovean la randul sau propaga des-fiintarea Bucovinei". De aici se ivira conflicte, cari adusera marineplaceri fratilor Hurmuzachi Ne mai putand duce lupta,manul fiind prea puternic, Bucovina" apuse, cum apune soarelecare in urma sa nu lass decat regrete.

--L.

_

-

,

nu-si

dus-

A-si

ANEXELE.I.

LObliches k. k. Kreisamt!Der gehorsamst Gefertigte beabsichtiget hier in Czernowitz

eine deutsch-romanische Zeitung unter dem Tittel Buccowina" furPolitik, Kirche und Litteratur einmal der Woche unter eigenerRedaktion erscheinen zu lassen, und zwar wo moglich im Laufedieser Woche ; was derselbe hiemit Einem loblichen k. k. Kreis-amte vorgeschriebener Weise ehrehrbithig anzeigt.

Czernowitz, am 15. Oktober 1848.Ferdinand Eckhardt,

Herausgeber der Buccowin.

II.

LObliches k. k. Kreisamt!Einem lobl. Kreisamt zeige ich ergebenst an, daf3 ich zu

der Redaktion der unter meiner Verantwortlichkeit erscheinen-den Zeitschrift Bucowina" deren Fortsetzung mir ktirzlichdurch das hochlobliche k. k. Landesprasidium (KreisamtlicheZahl 209/1849) bewilligt worden meinen Bruder Alexanderbeigezogen habe, welcher hier in der Stadt wohnhaft, in gereiftemAlter, absolvirter Jurist und bei dem hierortigen k. k. Land-rechte angestellt ist, somit alle Garantien biethet, welche geeignetsind, ihm sowohl auf das Vertrauen der k. k. Behorden, als aufdie Theilnahme an der verantwortlichen Redaktion der von mirherausgegebenen Zeitschrift gegrtindeten Anspruch zu geben.

Czernowitz, den 28. Februar 1849.Georg Hurmuzaki.

III.

Hochloblich k. k. galiz. Landes-Prasidium!Der ehrerbietigst unterzeichnete osterreichische Staatsbtirger

erlaubt sich in seiner ebenso niederbeugenden als mit U n r e c h tihm z u g e d a c h t e n Lage die geneigte Aufmerksamkeit desHochloblichen k. k. Landes - Presidiums auf eine mit den stets vonder hohen osterreichischen Regierung getibten und auch in der

4

.

50

Verfassungsurkunde feierlich ausgesprochenen Grundsatzen derGerechtigkeit gegen, und vaterlichen Fursorge ftir die eigenenStaatsangehorigen, unvertragliche Behandlungsweise, deren Gegen-stand er ist, zu lenken, und urn baldige Abhilfe ergebenst zu bitten.

Nach der Eroberung von Hermannstadt durchB e m gl a u b t e der Unterzeichnete in Siebenburgen, seinerHeimat, weder dieser unglticklichen Provinz selbst, noch auchaberhaupt der osterreichischen Monarchie unter den ungtinstigenUmstanden jener Zeit nutzliche Dienste leisten zu konnen, unddeshalb zog er sich nothgedrungen unter dem Schutze der kaiser-lichen Truppen in die Walachei, w o e r Ian g e r e Zeit a 11 e rPolitik fremd und unangefochten weilte

Seit einigen Wochen, namlich am 21. May, sah er sich je-doch daselbst im Stadtchen Campina russischerseitsunerwartet verhaftet und ohne alles Verhor und jed-wede Untersuchung in dieser strengen Haft durch d r e iWochen in Ploiestie bewahrt, aus dem einzigen ihmbekannt gegebenen Grunde, weil er ein gefahrlicher" Menschsei. Unter dieser namlichen Beschuldigung wurde er auch an dask k. Platzcommando dieser Stadt tiberantwortet, welches ihmstatt der gewtinschten und redlich v e r d i e n t e n Frei h eite i s e r n e F e s s e 1 n und das hiesige Stabsstockhaus zum Aufen-thalte gab, ohne daLi er auch hier einen militairischen Verhor odertiberhaupt einer strafrechtlichen Untersuchung zur Ermittlungseiner Schuld oder Unschuld unterzogen worden ware, weshalber hier schon durch mehrere Tage in banger Un-w i s s e n h eit Ober die ihm zur Last gelegte Schuldhandiung ineinem eben nicht ehrbringenden Gefangnisse weilt.Seiner Makellosigkeit in politischer Beziehung sich innigst he-wuBt und fest uberzeugt, sowohl als Professor und vieljahrigerHauptredacteur des hochst loyalen G a z z e t t a di T r a n s i 1-vania deren Verdienste urn die Organisirung des Widerstandesder Romanen gegen magyarische Umsturzpartei keinem mit derneuesten Geschichte Siebenburgens vertrautenManne unbekannt sein Urine, wie nicht minder als vom k. k.siebenbtirgischen Gubernium bestatigtes fungirendes Mitglied desromanischen Pazifizirungs-Ausschusses jeder-z e it eifrigst eine warme Anhanglichkeit an die oesterreichischeMonarchie und Dinastie bethatigt zu haben, die ihm den Hail derganzen ultramagyarischen Partei und mannigfache Verfolgungenzu Wege gebracht hat und ebenso wenig gesonnen seine Eigen-schaft als Geistlicher, wie seine unlaugbaren Verdienste urnOesterreichs gute Sache und seinen wohlerworbenen Einfluf3 beiseinen Landsleuten in die Wagschale zu werfen, macht er dochnur auf das gemeine selbst dem verruchtesten Bose wichte zu-stehende Recht Anspruch, welcher jedenfalls zu seinen Gunstenlautet.

Der § 8 der am 4. Marz d. J. publizirten Grundrechte ge-wahrleistet jedem Staatsburger die Freiheit der Person, und ver-

--

.

,

51

ordnet, daB dem Verhafteten ein mit Grunden versehener Ver-haftsbefehl spatestens 24 Stunden nach seiner Verhaftung zugestelltwerden solle. Die im § 12 erhaltene Beschrankung dieses Grund-rechtes im Falle eines Krieges oder von Unruhen im Innern kannaber auf den vorwiegenden Fall schon deshalb keine Anwendungfinden, weil das Kriegs- und selbst das standrechtliche Verfahreneben nichts anderes als verscharfte und beschleunigte Prozedurenbedingen, der Gefertigte aber eben ein unverzagliches strengesVerhor, d. h. gerade die charakteristischen Erfordernisse dieserausnahmsweisen Procedur anspricht.

Es wolle daher das Hochlobliche k. k. galizische Landes-gubernium entweder unter formlicher Bekanntgebung de An-schuldigung eine strafgerichtliche Untersuchunggegen den Unterzeichneten veranlassen, oder falls es gemaB derfesten Ueberzeugung des Bittstellers hiezu keinen rechtsbestandigenAnlaB finden sollte, seine unverweilte Entlassung ausder Haft, nothigenfalls gegen zu leistende gentigendeBiirgsch aft Seitens hochachtbarer hiesiger Per-s o n e n verfUgen, und ihm die Erlaubnif3 ertheile, bis zurErmoglichung seiner Rtickkehr nach Siebenburgen hier seinenzeitlichen Aufenthalt zu nehmen Denn der Umstand seiner Pius-lieferung an die hierortige Militairbehorde ftihret denselben ebensowenig die Gerichtsbarkeit fiber seine Person zu, als der ebenauch hier herrschende Belagerungszustand denselben das Rechtzuerkennt, die Civilgerichte und Civilbehorden als nicht vorhandenzu betrachten, ungeachtet diese ihm untergeordnet werden.

Tschernowitz, 22. luny 1849.Georg Baritz.

.

LObliches k. k. Kreisamt !

Der Gefertigte beehrt sich hiemit Einem loblichen k. k.Kreisamte seine Erklarung vorzulegen, daB er zu dem Zweckeder sogleichen Entlassung des Herrn Georg Bariz, oester-reichischen Staatsburgers, wohnhaft in Kronstadt in Siebenburgen,Eigenthtimers und Redakteurs der von demselben durch elf Jahre(bis zur Okupation durch die ungarischen Insurgenten) in jenerStadtherausgegebenen gediegenen und weitverbreitetenGazeta de Transilvania, eines loyalen, um die oesterreichischeSache in Siebenburgen, seine romanischen Stammesgenossen da-selbst und um die romanische Literatur hochverdienten Mannesaus dem hiesigen Militarstockhause, in das er nur durch dasunglticklichste MiBverstandnis geraten konnte,

mit seinem Vermogen und seiner Person hie-mit Burgschaft l e i s t e t, wienach Herr Georg Bariz durchso lange in der Bucowina verbleiben werde, als das lobl. k. k.

4*

,

Kreisamt es ftir nothig erachten sollte und daB der letztere aufjedesmahlige Aufforderung bei dem k. k. Kreisamte erscheinenwerde, um Rede und Antwort zu stehen, im Falle was immer fureine Anschuldigung gegen denselben vorgebracht oder irgendeine Untersuchung mit ihm vorgenommen werden sollte.

Czernowitz, 29. Juni 1849.

V.Bukowiner Militair und Grenz dann

Truppendivisions-Commando.No. 428/p.

Georg Hurmuzaki.

An Ein lObliches k. k. Kreisamts PraesidiumHier.

Note!

Da dem zu Plojeschtie in der Wallachey auf Befehl desHerrn kaiserlichen russischen Genera len der Infanterie und KorpsCommandanten von Luders arretirten und hierorts in Haft befindlichen siebenbiirgischen Unterthan Georg Baritz nach gutacht-licher AeuBerung des hierwegen einvernohmenen Herrn HauptmannGarnisons Auditors Wallauschek ein begangenes Verbrechen zurLast nicht gelegt werden kann, tiberhaupt die Ursache dessenArretirung hierorts nicht bekannt ist, somit bei dem Mangel einesgesetzlichen Thatbestandes die Freilassung desselben auf freienFut3 gegen Btirgschaft keinem Anstande unterliege, so wird derinhaftirte Georg Baritz Einem loblichen Kreisamts-Praesidio inErledigung der geschatzten Nota Zahl 2478/a. V. vom 27-tendieses Monats zur ferneren gefalligen Verftigung mit dem Er-suchen unter Einem abgestellt, den mehrerwahnten Baritz, nachdem eigenen Ausspruche Eines loblichen Kreisamts Praesidiums,unter gehoriger Beaufsichtigung zum Aufenthalte in Czernowitzbis auf weitershin anweisen zu belieben.

Czernowitz, am 29. Juny 1849.Fischer, Generalmajor.

VI.

Creisamtul Bucovinei catre George Barit.

An den siebenbiirgischen Unterthan Herrn Georg Baritz

Hier.

Infolge der vom hierkreisigen Gutsbesitzer Georg von Hor-muzaki geleisteten Haftung, Sie bis zur weiteren Entscheidungauf jedesmaliges Verlangen der Behorden zu stellen, findet man

52

53

keinen Anstand Sie auf freien FuB zu setzen. Es wird Ihnenjedoch gleichzeitig bedeutet, daB Sie die Stadt unter keinemVorwande verlassen dtirfen, eine den Gesetzen entsprechendesBetragen an Tag legen mtissen, und in keinerlei Beziehung sicheiner Beschaftigung hingeben, die den mindesten AnlaB zu einerKlagefilhrung liefern konnte.

Tschernowitz, den 30. Juni 1849.

VII.

Alex. Hurmuzachi catre Creisamtul Bucovinei.

Hochgeborener, Hochgeehrter herr Gubernial-Rath!

Die haufigen Storungen, welche ich wegen der unvoll-kommenen und unzweckmaBigen Einrichtung der einzigen in derBucowina bestehenden Buchdruckerei in meinem Zeitungsunter-nehmen erfahre, hat mich zu dem EntschluBe bestimmt in Tscher-nowitz eine Buchdruckerei zu errichten und Ein h. Landes-prasidium um die h. Concession zu bitten.

Ich erlaube mir Euer Hochgeboren dieses Gesuch mit derergebenen Bitte in der Anlage zu uberreichen, dasselbe unterWurdigung der darin aufgeftihrten Gifinden dem h. Landespra-sidium unterstutzend vorlegen zu wollen.

Tschernowitz, 17. Jan. 1850.Alexander Hurmuzaki,

Redakteur der ,Bucovina`.

VIII.

LObliches k. k. Kreisamt!

Da ich von meinem EntschluBe hierorts eine Buchdruckereizu errichten, vorlaufig abgegangen bin, so ersuche ich hiemitergebenst, das k. k. Kreisamt wolle mein diesfalliges demselbenzur Beforderung und Befurwortung an das h. k. k. Landespra-sidium uberreichten Gesuch mir rtickstellen laBen.

Tschernowitz, 20/8 Jan. 1850.Alexander Hurmuzaki.

IX.

Hochwohlgeborener Herr k. k. prov. Landeschef !

Auf die von Euer Hochwohlgeboren an mich gerichteteAnfrage, ob ich noch immer die Absicht habe eine Buchdruckereihierorts zu errichten, gebe ich mir die Ehre hiemit zu erklaren,daB ich allerdings von der mir ertheilten h. Concession denentsprechenden Gebrauch zu machen beabsichtige, und daB nur

-I IT

-

--1

. .

die mir in derselben zur Pflicht gemachte Bestellung einesGewerbverstandige n, da ich einen solchen aus einementfernten Kronlande kommen laBe, so wie die entsprechendenVorbereitungen die Eroffnung des Geschaftes nothwendigerweisebishef verzogern muBten. In meinem eigenen Interesse liegt esjedoch letztere nach Moglichkeit zu beschleunigen und ich hoffesonach recht bald durch die Eroffnung dieser zweiten Druckereieinem allgemeinen und dringenden Beditrinissedieses Landes zu entsprechen, wobei ich mir noch die Bemerkunggestatte, daB hieraus auch dem k k. Aerar ein nicht unbedeu-tender Vortheil erwachsen dtirfte, da die Konkurrenz sodannnaturlich die gegenwartig willk ti rlich gest elite n, u n-maBigen Druckpreise betrachtlich herabdrticken wird.

C z e r n o wit z, 12. Dezember 1852.

Euer Hochwohlgeboren Hochachtungsvoll ergebenster Diener

Alexander Hurmuzaki.

X.

An Bukowinaer k. Kreisamt.No. 21982.

Das hohe Handelsministerium hat mit Dekret vom 21. May

H3899

z1.1853 anher bedeutet, daB nachdem die Verleihung einesBuchdruckereibefugnisses an einen, mit den nothigen Gewerbs-kenntnissen nicht personlich ausgertisteten Bewerber s i c h a I seine Ausnahme von der Regel darstellt, welcher nurunter ganz besonders berticksichtigungswiirdigen Umstan denStatt gegeben werden konnte, eine solche ausnahmsweiseBegunstigung des Bucowinaer Gutsbesitzers Ale-xander von Hormuzaki aber nicht genugend begriindet erscheint,so findet das h. Handelsministerium einverstandlich mit der k. k.oberster Polizeybehorde dem Rekurse des Czernowitzer Buch-druckers Johann Eckhardt gegen die Entscheidung des k. k. Gu-berniums vom 27. May 1851. ZI. 20366, womit dem AlexanderHormuzaki ein Buchdruckerbefugnis fur Czernowitz unter derBedingung der Aufstellung eines sachverstandigen Werkfahrersverliehen wurde, Folge zu geben, somit die gedachte Gubernial-Entscheidung auBer Kraft zu setzen.

Hievon wird das k. Kreisamt mit Bezug und unter Ruck-schluB der Beilagen des Berichts vom 2. Februar 1853 Zl. 22727zur weiteren Veranlassung in die Kenntnis gesetzt.

Lem b e r g, den 29. May 1853.

Bobowski.

54

55

XI.

K. k. Galizische Ober Post VerwaltungLemberg, am 13. Janner 1849.

An das k. k. Post Inspectorat in Czernowitz.Durch den Absatz 3 der Proklamation des k. k. komman-

direnden Generals Freiherr von Hammerstein ddto 10. Januar 1849mit welcher die Provinz Galizien mit Einschluf3 der Bokowina,dann der Stadt Krakau und deren Gebiethe in den Kriegszustanderklart worden ist, sind samtliche in Galizien erscheinenden Zeit-schriften, mit Ausnahme jener in der h. a. Zircularverordnungvom 13. Januar 1849 Zl. 338 namentlich aufgeftihrten eingestellt.

Das k. k. Post Inspectorat wird sonach beauftragt die dort-orts erscheinenden Zeitungsblatter nur unter der Bedingung, wennsich die betreffende Redaction mit der dieBfalligen Bewilligungdes h. k. k. galizischen General Commando und auch dann nurnach vorlaufig eingehaltener Genehmigung der k. k. Ober PostVerwaltung zur Postbeforderung anzunehmen.

Arlet.

XII.George Hurmuzachi catre Creisamtul Bucovinei.

Czernowitz, den 28. Janner 1849.

Lobliches k. k. Kreisamt.

Durch die Proklamation Sr. Excellenz des H. Comandirerund Feldmarschalllieutenant Freiherrn von Hammerstein ddto.10. Janner 1849 welche Galizien und die Bukowina in Kriegs-zustand versetzte, wurde gleichzeitig in beiden Landern dasErscheinen aller offentlichen Blatter mit Ausnahme der LembergerZeitung und der Gazeta Krakowska eingestellt.

Durch dieses allgemeine Verboth wurde somit auch dasvon dem Gefertigten redigirte, in Czernowitz in deutscher undromanischer Sprache erschienene Wochenblatt, die Bucowina"getroffen.

Indem der Eigenthtimer und Redakteur dieses Blattes andas lobliche k. k. Kreisamt die ergebenste Bitte stellte, es wolleSelbes hohen Orts die hiermit nachgesuchte Bewilligung zumWiedererscheinen der Bucowina" geneigtest beftirworten, glaubtderselbe seinen Anspruch auf diese Vergtinstigung nicht besserbegrtinden zu konnen, als indem er sich auf die bisherige poli-tische Haltung und die Tendenz dieser Zeitung, so wie auf dasunabweisbare Bedtirfnis nach einem dieses Land vertretendenLokalblatte beruft

Was die der Bucowina" zu Grunde liegenden politischenGesinnungen anbelangt, so auBerten sich dieselben stets in derstrengsten Loyalitat gegen die oesterreichische Krone, so wie in.

56

den unzweideutigsten, auf das Gluck und die Macht, die Freiheitund die Einheit des oesterreichischen Gesammtstaates unter demBanner der konstitutionellen Monarchie, gerichteten Wunschen.

Was die Tendenz der Bucowina" anbelangt, so ist dieselbezunachst dahin gerichtet, als das einzige offentliche Organ diesesLandes, dessen eigenthtimliche Verhaltnisse, Wtinsche und Be-dtirfnisse zu erortern und nach Moglichkeit zur Beforderung derVolksbildung beizutragen.

Sie hat sich aber auch eine hohere Aufgabe gesezt und diebesteht darin, zwischen Deutschen und Romanen eine geistigeWechselwirkung zu vermitteln, einerseits das deutsche Publikummit dem politischen, socialen und literarischen Zustanden deszahlreichen, unter alien Wechselfallen des Schicksals, der k. k.Regierung treu gebliebenen romanischen Volksstammes in Oester-reich, bekannt zu machen, andererseits denselben fur diedeutsche Cultur empfanglich zu machen. Mittheilungen aus derbisher so wenig bekannten stammverwandten Moldau und Walacheizu bringen, die oesterreichischen Interessen, welche die Interessender Civilisation sind, daselbst zu vertreten und Sympathien furunseren Kaiserstaat zu erwecken.

Nicht nur die Voraussetzung einer billigen Rucksichtsnahmeauf den zahlreichen Leserkreis der Bucowina", sowie auf diebedeutenden Geldopfer, welche die Grtindung derselben erforderte,und deren unverschuldeter Verlust im Nichtbewilligungsfalle demGefertigten sehr empfindlich sein wurde, lath den lezteren aufeine gutige Gewahrung seiner Bitte hofen, sondern ganzvorztiglich der Umstand, daB im entgegengesetzten Falle dieBucowina unter alien Provinzen der Monarchie allein der Vor-theile sines offentlichen Blattes, die loyalen romanischen Bewohnerdieses Landes allein einer publizistischen Vertretung ihrer Inter-essen beraubt sein wurden, wahrend der deutschen, polnischenund ruthenischen Bevolkerung der Nachbarprovinz Galizien jeein oder auch mehrere Organe in ihrer Muttersprache unbeschadetdes Kriegszustandes bewilligt wurden, dieses Land somit als-dann allein von der Anwendung des hochherzigen, von Sr. Ma-jestat dem Kaiser Franz Joseph so wie von dem h. Ministeriumproklamirten Regierungsgrundsaze der Gleichberechtigung alterNationen ausgeschloBen sein wtirde.

Der gehorsamst Gefertigte bittet unter AnschluB einer dies-falligen Zuschrift des Czernowitzer Postinspektorates ddto 21.Jaener 1849 ZI. 79. Eiii Lobl. k. k. Kreisamt, mit der Bewilligungzum Wiedererscheinen der ,,Bucowina" auch die gleichzeitigeVerstandigung der galiz. Ober Postverwaltung gtitigst veranlassenzu wollen, damit dieses Postinspektorat durch die Oberpostver-waltung ohne Aufenthalt zur Postbeforderung dieser Zeitungwieder ermachtiget werde.

Czerno wit z, den 28. Jaener 1849.Georg v. Hormuzaki,

Eigenthamer und Redakteur der Bucowina.

,

.

57

XIII.K. k. Landesprasidium, No. 1596.

L ember g, am 8. Februar 1849.

An Seine Wohlgeboren dem k. k. Herrn Kreisvorsleher

in Czernowitz.

Wohlgeborner Herr!

Uiber das unterm 31. Janner G. No. 146/a. V. vorgelegteim Anschluf3e zuriickfolgende Gesuch des Gutsbesitzers Georgvon Hormuzaki finde ich im Einvernehmen mit seiner Excellenzdem Herrn Kommandirenden General, dem Bittsteller die ange-suchte Bewilligung zum Wiedererscheinen der von ihm redigiertenZeitschrift Bukowina" zu ertheilen mache aber Euer Wohl-geboren es zur besonderen Pflicht, die Richtung, welche diesesBlatt nehmen wird, scharf im Auge zu halten.

Euer Wohlgeboren ergebener DienerIndescifrabil.

XIV.Bukowiner Militair und Grenz dann

Truppendivisions-Commando.No. 435/p.

An das lobliche kais. konigl. Kreisamts Praesidium

bier.Czernowitz, am 2-ten Juli 1849.

Das hohe k. k. gallizische Militair Landes Praesidium hatmit dem hohen Erlasse vom 29-ten vorigen Monats No. 1593wegen den von den Redakteurs Georg und Alexander Hurmuzakyder romanisch Bukowiner Zeitung besonders in dem Zeitungs-blatte vom 22-ten Juny d. J. No. 18 und dem Beiblatte sich er-laubten frechen, die Gemtither aufreizenden Schreibart, bei demausgesprochenen Kriegszustande Galliziens und der Bukowina,die Einstellung dieser Zeitung, so wie die kriegsrechtliche Be-handlung der Redakteurs anbefohlen.

Wovon Ein lobliches k k. Kreisamts Praesidium mit demErsuchen in die KenntniB gesetzt wird, die Einstellung des obenbenannten Zeitungsblattes sogleich gefallig veranlaBen, und vondem Verftigten die Mitteilung anher machen zu wollen.

Fischer, Generalmaj or.

--

f

58

XV.Creisamtul Bucovinei catre fratii Hurmuzachi.

An die Redakteure der Zeitschrift die Bukowina",Herrn Georg und Alexander Hormuzaki

hier.

Das hohe galizische General Kommando Prasidium hat dasweitere Erscheinen der von Ihnen redigierten Zeitschrift dieBukowina" aus Anlaf3 der in dem Zeitungs- und dem BeiblatteNo. 18 ddto 22. Juni 1849 geftihrten aufreizenden Schreibart in-folge des bestehenden Ausnahmszustandes in der Bucowina ein-zustellen angeordnet.

Infolge der diefifalls vom hierortigen Divisions-Commandounterm 2. Juli 1849 Zl. 435/a. V. anher gerichteten Zuschrift,wird daher das weitere Erscheinen dieser Zeitschrift hiemit ein-gestellt und Sie hievon in die Kenntnif3 gesetzt.

Tschernowitz, den 3. Juli 1849.

XVI.Creisamtul Bucovinei catre tipograful Eckhardt.

Herrn Kreisbuchdrucker Eckhardthier.

Das fernere Erscheinen der hier redigierten Zeitschrift : die"Bukowina" wird mit dem heutigen Tage eingestellt.

Wovon Sie zur Nachachtung in die Kenntnif3 gesetzt werden.Tschernowitz, den 3. Juli 1849.

XVII.George Hurmuzachi catre Creisamtul Bucovinei.

LObliches k. k. Kreisamts-Prasidium.Der gefertigte Redakteur der hier erscheinenden Zeitschrift

Bucovina" so wie dessen Bruder und Mitredakteur Alexanderwurde gestern abends durch das lobliche k. k Plazcommandoeroffnet, daB der in No. 18 der Bucovina" enthaltene AufsazUeber die Stellung der romanischen Hierarchie in Oesterreich"Seitens der k. k. Militairbehorde beanstandet worden ; woraufdemgemaB der letztere, mein Bruder, sofort nachdem er sich alsder Verfasser jenes Aufsazes bekannt hatte, in das Militairstock-haus inhaftiert wurde, um einer kriegsrechtlichen Untersuchungunterzogen zu werden.

Nach dem dieBfalls von dem k k. Kreisamte mit der gefer-tigten Redaktion getroffenen Uibereinkommen hat die ersterejedesmahl Eine Stunde vor der Ausgabe des Blattes ein Exemplardesselben dem lobl. k. k. Kreisamte und gleichzeitig der k. k. Staats-

.

59

anwaltschaft zur vorlaufigen Censurirung vorzulegen, und nachderen Resultat entweder das betreffende Blatt zu veroffentlichenoder dessen Ausgabe zu suspendieren.

Da nun einerseits Giese Norm von der Redaktion auch beider erwahnten Nummei streng beobachtet wurde, anderseits aberdiese Zeitscrift seit ihrem Erscheinen ununterbrochen, und nament-lich in der beanstandeten Nummer zu wiederholten Ma len dieloyalste Gesinnung gegen Oesterreichs Kaiserhaus und die h.Regierung an den Tag legte, eine Gesinnung, die eben so imGeiste, wie im Programme der Redaktion fest begrundet ist ;da endlich der fragliche Aufsaz auch sonst weder dem Inhaltenoch der Form nach etwas Anstof3iges oder Verlezendes enthalt ;so konnte dieser Vorgang, der sehr wahrscheinlich nur darinseinen Grund hatte, daB der Lobl. k. k. Militairbehorde die obigekreisamtliche MaBregel nicht bekannt war, die Redaktion nurmit tiefsten Schmerz erfullen.

Mit Rucksicht auf die Familien- und Vermogensverhaltnissedann die Bildung und den Charakter des inhaftirten Mitredak-teurs, die alle clef 11r burgen, daB er sich keineswegs einer alien-fallsichen Untersuchung durch die Flucht oder Verbergung zuentziehen suchen werde, bittet der Gefertigte. unter Anbietungseiner Burgschaft, urn die gutige Vermittlung des Loblichen k. k.Kreisamtes in dieser Angelegenheit auf Grundlage des hier aus-einandergesezten Sachverhaltes und namentlich urn Veranlassungder Befreiung des Inhaftirten and die Niederschlagung derUntersuchung, oder mindesten um eine allenfallsiche Untersuchungdes lezteren auf freiem FuBe, um so mehr, als seine uberausschwachliche Constitution und seine seit Jahren leidende Ge-sundheit Schonung und Pflege erheischen und er, wie nothigen-falls durch das ZeugniB eines hochachtbaren hiesigen Arztes dar-gethan werden kann, auch dermalen seit dem Fruhlinge inarztlicher Behandlung befindet.

Czernowitz, 3. Juli 1849,Georg Hurmuzaki.

XVIII.K. k. Bukowiner Milit. und Grenz dann

Truppen Divis. CommandoNo. 440/p.

An das lobliche k. k. Kreisamts-Prasidiumhier.

Czernowitz, am 4. July 1849.

Nach Antrag der Untersuchungs-Commission kann der Re-dakteur des Bukowiner Blattes bis zur weiterer hoher Entscheidunggegen Burgschaft auf freien FuB gesezt werden. Indem ich den-selben dem loblichen k. k. Kreisamts-Prasidium hiemit zusende,ersuche ich die Sache der Burgschaft in Ordnung zu bringen,

.

-

60

und ihm hierauf unter Verpflichtung hier zu bleiben, bis dieEntscheidung herablangen wird, auf freien FuB zu stellen

Das Blatt Bukowina" darf jedoch ohne hohere Genehmigungnicht mehr erscheinen.

Fischer, Generalmajor.

XIX.

Creisamtul Bucovinei catre Alex. Hurmuzachi.An den Mitredakteur der Zeitschrift die Bukowina"

Herrn Alexander Hormuzakihier.

Zufolge ErOfnung des hierortigen k. k. Truppen DivisionsCommando vom 4. Juli 1849 Zl. 440/p. wurden Sie uber Antragder kriegsrechtlichen Untersuchungskommission gegen eine bei-zubringende Burgschaft bis zur weiteren Entscheidung des gegenSie anhangigen Prozesses auf freien FuB gesetzt.

Sie haben daher infolge der obbezohenen Zuschrift dieseBtirgschafts-Urkunde sogleich beizubringen und bis zur ganzlichenRealisirung dieser Angelegenheit sich aus Tschernowitz ftir keinenFall zu entfernen.

Tschernowitz, den 5. Juli 1849.

XX.Bukowiner Milit. und Grenz dann

Trupp. Divis. Commando.No. 461/p.

An das lobliche k. k. Kreisamt im Herzogthume Bukowinahier.

Note!Das hohe k. k General Commando Presidium hat fiber den

Antrag der Militaruntersuchungscommission hier, die kriegsrecht-liche Behandlung fiber den Pedakteur Alexander von Hormuzakiaufzuheben und und zu bestimmen befunden, daB ihm auch fernerhindie Herausgabe der romanisch-Bukowiner Zeitung gestattet sei.

Hievon wird Ein lobliches k. k. Kreisamt mit dem Beiftigenin KenntniB gesezt, dem Redakteur Hormuzaki uber ausdrtick-lichen Auftrag des hohen General-Commando bedeuten zu wollen,daB wenn er fernerhin noch fiber die der offentlichen Ruheschuldigen Rucksichten bei seinen Blattern hinausgehen wird, undaufreizende Saze in die Zeitung aufnehmen wtirde, die in derProklamazion vom 10-ten Janner d. J. Punkt 3 angedrohte Ver-ffigung in Wirksamkeit tretten wiirde.

Zugleich wolle endlich Ein lobliches Kreisamt die in derZeitung vom 22. Juni d. J. No. 18 von dem gedachten Redakteursich erlaubte Schreibart der eigenen Amtshandlung nach demPressgesetze unterziehen. Fischcr, Generalmajor.

. ..

.

.

.

61

XXI.Ministrul Bach catre baronul Henniger, guvernorul Bucovinei.

No.473 Wien, am 28. Marz 1850.

M.

An Seine des Herrn Kreisvorstehers in CzernowitzFreiherrn von Henniger .

Hochwohlgeboren.Hochwohlgeborner Freiherr!

Seit einiger Zeit hat das in Czernowitz erscheinende BlattBukowina" Artikel gebracht, deren Richtung und Ton jeneGrenzen ubersteigen, welche mit Rucksicht auf die noch nichtganzlich geordneten Verhaltnisse des Inlandes so wie des nach-barlichen Auslandes namentlich der Donauftirstenthtimer der op-positionellen Presse durch den, fiber das Kronland Bukowinaverhangten Ausnahmszustand geboten, sein sollten.

Ich verabsaume nicht Euer Hochwohlgeboren hierauf mitdem Bemerken aufmerksam zu machen, daB bei einem Verharrendes Blattes in der angedeuteten Richtung eine Verwarnung derRedaktion mit Hinweisung auf die gesezlichen Repressivmittel,welche der Ausnahmszustand bietet, angedeutet ware und daB,im Falle solche fruchtlos und die Haltung des Blattes eine furdie offentliche Ruhe und Pazifizierung der Gemtither im Innlandeabtragliche bliebe, Eure Wohlgeboren nicht unterlassen solltendie weiteren entsprechenden Schritte der Ausnahmsbehorde zuveranlassen, wortiber ich mir Bericht zu erstatten ersuche.

Empfangen Eure Hochwohlgeboren die Versicherung meinervollkommensten Hochachtung

Bach.

XXII.Baronul Henniger catre redactia Bucovinei".

An die lobl. Redaktion des Blattes Bukowina".Seit einiger Zeit hat das in Cernowitz erscheinende Blatt

Bukowina" Artikel gebracht, deren Richtung und Ton jeneGrenzen tibersteigen, welche mit Rticksicht auf die noch nichtganzlich geordneten Verhaltnisse des Inlandes so wie des nach-barlichen Auslandes namentlich der Donauftirstenthtimer der op-positionellen Presse durch den, tiber das Kronland Bukowinaverhangten Ausnahmszustand geboten sein sollten.

Ich verabsaume nicht die lobl. Redaktion mit dem Be-merken aufmerksam zu machen, daB bei einem Verharren desBlattes in der angedeuteten Richtung ich es nicht mehr bei einerVerwarnung der Redaktion werde bewenden lassen konnen, sondernjene gesezlichen Repressivmittel, welche der Ausnahmszustandbietet, werde eintreten lassen mtissen.

Czernowitz, den 3. April 1850.

I.

1-

--

62

XXIII.

Baronul Henniger, guvernorul Bucovinei, catre Bach,ministrul de interne.

Dem hohen Erlaf3e vom 28. v. M. ZI. 473 gemaB, habe ichan die Redaktion des in Czernowitz erscheinenden Blattes Bu-kowina" eine Verwarnung mit dem Bemerken ergehen lassen, daBbei einem Verharren des Blattes in der im hohen ErlaBe ange-deuteten Richtung die gesezlichen Repressivmittel anwenden werde.

Ich kann mit Beruhigung Euere Hochwohlgeboren die An-zeige erstatten, daB die bisherige Haltung dieses Blattes auf dieBewohner des Kronlandes Bukowina keinen nachtheiligen EinfluBtibt, und bis nun hierlandes die wenigsten Prenumeranten zahlt ;dessen ungeachtet werde ich nicht unterlassen, dieses Blatt derbesonderen Bea ufsichtigung zu unterziehen.

Czernowitz, den 3. April 1850.

XXIV.

K. k. Ministerium des InnernZI. 3691

M. 1.W I e n, den 29. Juli 1850.

An Seine des Herrn Kreisvorstehers zu Czernowitz

Freiherrn von HennigerHochwohlgeboren.

Hochwohlgeborner Freiherr!

Infolge wiederholter Reklamationen sehe ich mich veranlasst,Euer Hochwohlgeboren zu ersuchen, die Redaktion des BlattesBukowina" neuerdings und zwar mit Hinweisung auf die sonst

von Seite der Ausnahmsbehorde in Aussicht stehende Unter-drtickung des Journals zum letzten Male zu verwarnen und zueiner gemaBigteren Haltung bei Besprechung der noch nichtganzlich geordneten Verhaltnisse des Inlandes sowie des nach-barlichen Auslandes zu ermahnen. Uiber die Vornahme dieserVerwarnung sehe ich einem Berichte entgegen und ersuche EuerH. w. die fernere Haltung des gedichten Blattes genau im Augezu behalten, um nothigenfalls die weiteren MaBnahmen ohneSaumniB ergreifen zu konnen.

Empfangen Euer H. w. die Versicherung meiner vollkom-mensten Hochachtung

Bach.

1.

63

XXV.

K. k. Ministerium des InnernNo. 4148

M. I.W i e n, den 22. August 1850.

An Seine des Herrn Kreisvorstehers zu CzernowitzFreiherrn von Hen tiger

Hochwohlgeboren.

Hochwohlgeborener Freiherr.Wahrend ich nosh immer der Anzeige fiber jene Verftigungen

entgegensehe welche Hw. in Folge meines ErlaBes vom 29. Juli1. J. Zl. 3691 M. I. bezuglich der unzukommlichen Haltung derZeitschrift Bukowina" namentlich der darin vorherrschendenfeindseligen Stimmung gegen die Regierung des benachbartenFarstenthumes Moldau zu treffen in dem Falle waren, kommtmir, im Wege des Herrn Ministers des Auswartig2n eine neuer-liche Reklamation zu, in welcher uber die in diesem Blatteunausgesetzt fortdauernde Beunruhigung der Regierung des ge-dachten Furstenthums Klage geftihrt wird.

Ich ersuche Euer H. w. angelegentlich. die mit frilherenamtlichen Erlassen bezielte ernstgemessene Verwarnung der Re-daktion des gedachten Blattes nun mehr mit verstarkten Nach-drucke eintreten zu lassen, und mir mit Beschleunigung sowohluber den geschehenen Vollzug dieser Warnung als auch daruberdie Anzeige erstatten zu wollen, wie die Redaktion diese War-nungen hingenommen und welche Entschuldigung sie fiber dieNichtbefolgung der schon wiederholt an sie diesfalls ergangenenVermahnungen vorgebracht hat.

Die fernere Haltung der Zeitschrift Bucowina" wollen EuerH. w. einer verscharften Aufsicht unterziehen und im Falle neuer-licher Unzukomlichkeiten im Einvernehmen mit dem Militar-Gouverneur zur Unterdruckung dieses Blattes mit Rucksicht aufden Ausnahmszustand schreiten.

Empfangen Euer H. w. die Versicherung miner vollkom-mensten Hochachtung

Bach.

XXVI.Bericht des bukowiner Kreisvorstehers vom 1. Sept. 1850 Z1. 152.

betreffend die Haltung der Zeitschrift ,Bucowina ".

An Ministerium des Innern.Wie ich schon mit meinem Berichte vom 18. Aug. 1850

Zl. 14588 Einen h. Ministerium anzuzeigen die Ehre hatte, habeich die Redaktion des Blattes Bucowina" bezuglich der unzu-kommlichen Haltung gegenuber dem nachbarlichen Auslandegewarnt, und derselben bedeutet, daB im Falle selbe nicht auf-horen wird die Regg. des Furstenthums Moldau zu bnnruhigen

0

64

ich ohneweiters zur Unterdrtickung dieses Blattes mit Rticksichtauf den Ausnahmszustand schreiten werde.

Die Redaktion hat diese Warnung mit der Versicherunghingenommen daB sie von nun an nichts derartiges in ihr Blattaufnehmen wird, was die moldauische Regierung zu Klagfuhrun-gen veranlaf3en konnte.

So viel ich mich tiberzeugte wurde diese Mahnung auchbeherzigt, denn in der lezteren Zeit ist nichts beunruhigendesfur die benachbarte Regierung geschrieben worden, und es be-fremdet mich, daB die moldauische Regierung neuerdings Klagefuhrt und der Redaktion eine vorherrschend feindselige Stimmunggegen dieselbe zum widerhohlten Mal zur Last legt.

Um jedoch der h. Weisung vom 22. Aug. 1850 Zl. 4148zu entsprechen, erging von mir nochmals eine nitindliche nach-drucksame Warnung an den Redakteur, bei welcher Gelegenheiter sich dahin entschuldigte, daB ihm nicht bekannt sei, daB vondem Augenblicke der ergangenen Verwarnung in seinem Blattegegen die nachbarliche Regierung beunruhigend geschriebenwurde, und erboth sich gleichzeitig die Bekanntgebung jenerNumern, in denen neuerliche UnzukOmlichkeit vorgebrachtworden waren.

Indem ich dief3 Einem Hw. zur h. Kenntnif3 bringe, erlaubeich mir die Bemerkung vorzulegen, daB die Zeitschrift Bucowina"ob Mangel von Abnehmern ihrer Auflosung nahe ist, und daBsie seit einer Zeit garnicht mehr redigiert wird.

Henniger.

XXVII.Scrisoarea deputatului Miron Ciupercovici adresata locuitorilor din Ocolul

Campulungului moldovenesc.

Cer n a uti, la 19 Iunie 1848 c. n.Ccitra a noctrii iubi(i Prieatini ci fra(i.

Va in§tiintam ca din Mila lui Dumnezau am ajuns la Cer-nauti la 17-le lunie 1848 c. n., la Cernauti am gasit numai vro2. Deputati, deci am trebuit sa ne ingaduim Inca aicea pand cevor pune unu §i Cernautanii pentru Targul Cernautului deputat(Abgeordnetar) de mars la Vieana, care alegere de buns samaeste hotarata Marti la 21. Iunie 1848. Si a§a vom fi de buildmina gata de pornit Marti dupd ameazazi cu Ailvagen la Vieana.

VA in§tiintam ca Sucevenii au ales un Deputat dila Hatnacare nici de otreaba nu este, §i nu va fi, un rus neintalegatori,prost, care pasaruea§ti tocma pe gustul Le§ilor, care acu sa aflaprin lard, de umbla ca sa poata induplica, pre Deputatii Buco-vinii ca sa tie cu Galitiea sa fie tot o tara, deci not aceasta catputem vom apara §i nu ne vom primi cu tara le§asca nici inainteaImparatului macar ce sa fie, ci ne vom tine cum am vorbit, peSuceveni trebue ai insamna ca dila un targ a§a vechi §i §au ales

65

Nimica in loc ca sa alega un om vrednic de a to pute sfatui sipune la cale cu dansul.

SA stiti ca Domnul Professor Calenciuc, si Hormuzaci numarg la Vieana ; Cine va fi mane la 21. ales vom scrie indatala pornirea noastra de icea ca sa

Dila Radauti este ales un om mai vrednic, moldovan 5itie 5i carte

Dila Boean este earn un Rus, dard stii 5i moldovenesti Sisa vede om cu minte, carte nu stii

Dila Visnita alte sate din partea Cernautului Inca nauales nimica, dara Inca in loc de ales sa arata oameni cu pilderele de ceva surba sfazi, la care intamplari au capatat catane.

Dila Cotman este un Rus 5i nu tie nici o vorba moldo-veneasca, 5i ne va fi cu unii ca acestea greu, pans vom saiaducem la cale ;

Cu Domnul Craishauptman Isacescul am grait pentru toate,fiind la olalta Eu, Vasili 5tirbul 5i Ilie Niculita 5i an fagaduit cava scrie sa sa ingaduea asupririle catra noroade, Deci sa stiti5i indata dati tire Deputatilor, de ar vini acolo craiscomisar dinSuceava sä nu sa lass oaminii cu ceva insalati dard sa fie cuminte, mai ales are sa marga la Dorna, Si sa sa dei de 5tire latoti, sa nu fie prosti, ca acu este slobod a vorbi toate ce estedrept 5i ca not sintem acu indrumu acel groznic, de a vorbi laimparatul singur Si sa nu teams, de nimene, numai de Dumne-zau. Ma rog prietine vornice Andrei fii bun 5i da 5tire 5i la sotulmieu ca sint sanatos. despre altile raman al Dumilorvoastrecredincios Prieaten a tuturor cunoscutilor 5i prietini compatrioti.Mai pre urma vom scrie toate trebila, toate

Miron Ciupercovici.Ceva urma mai in urma nu putem numai precum ca Rusii (Moscalii)

multime stau gata, nu sa tie ace asupra hotarAlor tarilor noastre.

XXVIII.Scrisoarea deputatului Miron Ciupercovici adresatA locuitorilor din Ocolul

Campulungului moldovenesc.

Vi ea na, in 2 tulle 1848 c. n.De bun neam nascutilor Domiiule Parinte Georgie Ciuper-

covici, Domnul Profesurul Teutul, Domnul Parintele Daschevici,Domnul loan lacob Cocinschii, badea Andrii Burduhos vor-nicul Campulungului, 5i la toti vechilii Ocolului CampulunguluiMoldovinesc.

Iata ca va instiintazi pre Dumnavoastra cumcd not cu Milapre Puternicului Dumnezau la 28. Iunie 1848 c n. am vinit laVieana sanatosi, care sanatate poftim la toti 5i Dumilorvoastre ;Intru altele va instiintazi ca Maestatea Sa Imparatul nostru Fer-dinand sa afla in Tirol la Insbruc, dara in locul imparatului auvinit Erzherzog Johann ca sa fie la Raichstag, tocma in zioa

5

:.

§titi.

si

-

.

Si

§i

§i

sti,

66 -.

sosirei noastre in Vieana, a r sosit §i innaltimea Sa ErzherzogJohann in Vieana, aceasta cu o paradie foarte mare, decareleRaichstag au fost la 6 Iu lie 1848 hotarat ca sa fie, dara acumatocma anume nu putem §ti, fiindca Croatiea cu Cara Ungureascaau ceva ne pace au mars Printul acolo sä pue trebile la cale,§i apoi daca va intoarce deacolo va fi inceperea Raichstagului a(Detei). Este nadejde si sa aude pre cum ca §i Imparatul va vinila Raichstag, dara Aristocrafi fac multe impedecari de poate nuvar vini; La Italiea §i pre aiurea, pre cum si Ia Bohemiea la Prageste mai in toate zilele varsare de singe mare, si aicea este marefried cum ca va intra Rusul, §i nu sa stii ce va fi, ca Vieneniisint toti in armati groznic, ei fac toate slujbele in loc de cd-tanile Imparatului peste tot locul, pre cum insu§ §i la RezidentieaImparateasca in Burg §i peauirea, §i acu cand au vinit Printulau esit toti in armati in fel ca acela ne spus de frumos Pedes-trime, §i Calareti cares cu steagurile sale peste 60,000 multimeanorodului, dila acesti inarmati inainte adeca afara de Gardelenationale, era ne socotit de multi cumui padurea, deci acu §idemaice §i a§teptdm ca doard sa va incepe Raichstag, noi am vorobitcu Vienenii, am mers la dansii unde era deputatii for §i toti ciimai de frunte la olalta de tine sfat la 1-tai lulie a. an, sau bu-curat ca am mars la dan§ii §i am tinut si noi slat cu dansii cuo cuprindere aducerei aminte o Multamire despre partea Noro-dului din Bucovina, pentru ostineala lor, care au avut, de neauscos pozvoleniea tuturor de a ne pufe vorbi §i cauta §i drepta-tile noastre cuprinzind §i starile noastre la aceasta adunare caresau intainplat noao, deci ei sint §i sa fagaduesc insusi ca nestefrati a nostril, ca numai de sä var deschide odata Raichstag-Deta, apoi toate sä vor primi acolo §i cererile noastre §i sa valucra toate si spre binele nostru ca insu§ si pentru dansii, asa-dard sa aveti stiinta ca este ce mai bung nadejde sa sa indrep-teza §i sa sa prefaca spre binile obstesc toate trebile §i pentrunoi pentru toti.

Cum sa va incepe Deta noi vom scrie Domniilorvoastre toateca sä §titi cum sa alcatuesc trebile tarii.

Dara din toate tare te rog bade vornice Andrii Burduhosfiind noi avem de lucru mult afara de trebile Asezamantului tariinoi Ocolul Campulungului Moldovinesc ca sä te sfatuesti cu totideputatii Campulungului sä fie cam siguripsit pentru vro 400 fr.C. M-e ca sa putem intru una aduce de istov hotarire tuturor pro-tasurilor noastre, de o intamplare ca de nu va vini Maestatea SaImparatul la Vieana a ramane treaba ca sa mergem §i noi tocmaacolo la Tirol, cum au facut acuma Deputatii Ardelului, adeca unvladica §i cu Dumnalui Domnul Dimitrie Moldovan dila Deva, casau dus tocma la Insbruc in Tirol la Imparatul, §i sau si scostoate ceririle for bune cum au point a§a leau intarit.

intocma noi macard sä nu avem a merge la Tirol ce sasidem numai aicea la Vieana tot ne gresit ne trebue ace§ti bani,ca cum zic noi avem a ne scoate toate oranduealile tinutului

=

.

Bi

67

ocolului Campulungului Moldovinesc sa fie toate slobodenoastre cum au lost in vremile vechi in vremea imparatilorLeopold al II si Iosif Imparat, si este tare multa lucrare laaceasta, deci daca nu vom scoate treaba aceasta acu la un capatapoi in veci la intunerec si prapadite ar ramane toate dreptatilenoastre, dard acu este vremea ce de capitenie a o intrebuinta cutoata sirguinta ca vom dobandio cu ajutorul lui Dumnezau.Vienenii sar pune vieata pentru noi, cu toata inima stau spre ane face slobozi ca mai inainte vreme, si mai ales noi vremaceea slobozanie sa o avem in vremea viitoare de acum inainte,cum erani and neau luoat la iinparatie Austrii, in care stareneau gasit atunci, asa sa si ramanem slobozi.

Sa aveti stire, ca Deputatii dila Dorna si celelalte sate alor'Inca au scris ca sa le mai faca bani de trebile acestea. Dumna-voastra yeti ave acu Inca stiinta ca Petitiea care sau facut laHomor sau prafacut pucturile toate acelea au ramas numaimai cu infrumsatare ca sa sa dei la tipar, de carele in scurtavreme, dupd ce vom scoateo dila tipar vom trimite si Dumnilor-voastre ca sa videti, si sä stiti ce rugam dela imparatul.

Dumnata bade vornice Andrii fii bun si sam trimeti copiearacursului Morilor si scrisorile ce learn scos asta primavara dilaCraisamt din Cernauti, care sa afla la Domnul Mihalachi Teutulsi te rog bade vornice ca sa spui socrului mieu ca sa alba degrija ca sa nu mi sa pasca erbile cele de fanati la munte, asij-derea si finului Mihalachi Macovei dila Brieaza spunetii multainchinaciune dila mine. Eu lam Post rugat ca sa alba purtare degrija pentru facerea fanului din Manaila sa caute niste oaminiharnici ca sa dei erbile on in parte on cu bani sa pue lucratoricare pentru aceea in nadejdea Dumisale ma las si deosabit terog bade vornice ca sa ostinesti la moara la Nicoara ca doaraim va gall lucru acolo dupd clan' sa numi stei lucru ne gatala casa, si sa chemi pe stoleriul pre Scliva ca sä ei masura samfaca firestile la casile acele din sus cu stecla cu totul, si cum tevii tocmi sai plateasca sotul mieu, ears ce sa atinge de lucrulacatasului sa graesti cu lacatasul din Pojorata sam lucreza, sicea ti isa va

Si dupd primire acestui ravas fiti voitor de bine a ne scriedespre toate trebile, nu crutati hartiea, dard despre toate ca sastiu cum stau trebile si eu aicea ; si scrieti si dila mine deacasacum sa afla acolo.

La Italiea acu au ajuns fontul de carne de vita trii husasipang la trii Lei, si fontul de came de cal 2 fr. W. W. aicea laVieana in cas scumpe toate celea cai plin de norod.

poftesc ca sa binevoiti a impartasi acest ravas la caresint a nostrii prieteni cunoscuti al ceti. Intru altele raman aDumilor Voastre de bine voitor si plecat prieten la toll.

Miron Ciupercovici, Deputat.La mine dupa aceasta adresa sam scrieti rAvasale ca ma vor afla.

-

!--:.

plan.

Val

a

Tab la de materii.

Pag.

Situatia politica in Bucovina in anul 1848 3 -13Programul ziarului Bucovina" 14-25Cazul Baritiu 26--29Infiintarea unui ziar oficial SO-34Infiintarea unei tipografii romane0i 35 37Avertizarile primite §1 sistarile vremelnice 38-46SfAr$itul . 47Anexele 49-67

-