Fragmente de Viata Carare Alexandru

download Fragmente de Viata Carare Alexandru

of 5

Transcript of Fragmente de Viata Carare Alexandru

  • 8/13/2019 Fragmente de Viata Carare Alexandru

    1/5

    FRAGMENTE DE VIATACARARE MARIAN ALEXANDRU

    FRAGMENTE DE VIATA

    2014

  • 8/13/2019 Fragmente de Viata Carare Alexandru

    2/5

    ***

    Tu, straina de iubire, fi tu persoana de care sti ca are nevoie, buze si cuvinte cu care va

    uita sa mai respire. Va asculta linistea si isi va stinge tigara, va lasa paharul pe jumatate plin si se

    va arunca spre sufletul tau cu bratele larg deschise. Varfurile degetelor tale ii vor atinge venele

    albastre, si ii vei simti sangele curgand prin ele. Vise imbibate in sticle ,in varfurile reci aleunghiilor, in alunitele de pe trupul tau. Bei aerul rece si lumina felinarelor. Te imbeti cu aer cel

    mai periculos drog al vietii noastre.

    ***

    Vantul iti spulbera pana si cele mai mici dorinte, cele mai mari secrete, picioarele brusc

    isi iau zborul, catre ea, catre necunoscut. Iubesti sa te indragostesti de iluzii ce par atat de pline

    de viata incat incepi sa urasti adevarul si chipul de langa tine. Iluzii ce defapt sunt goale. Adesea

    asculti fericirea si tristetea altora, a unei necunoscute ce isi dezvaluie fara nici macar sa te

    cunoasca gandurile cele mai adanci ,al unei minti pe care nici macar ea nu o intelege. Ganduri ce

    sunt departe de a fi pure, cei drept si misterios, cumva are incredere in tine, e un mister ce nu se

    opreste se roteste in sensul acelor de ceas, trec, vin si nu poti sa le opresti, nu vrei, pentru ca iti

    place. Si ce sens au toate astea la finalul zilei? Eu , tu ,o sticla de vin si intre noi un imens gol ce

    nu se poate inlocui.

    ***

    Uneori iti ingheata gandurile, esti brusc o alta entitate, gandesti ca esti o particica din

    univers si fara tine nimic nu se va schimba, esecuri intr-o piatra ce o arunci in mare, o privim

    cum isi ia zborul si dispare. Frigul ne intra in vene, tremuri in bratele inceputului de iarna si inca

    te cauti, cauti o cheie un glas, niste valuri care sa te inteleaga. Zdrobeste marea si realizez ca

    orasul asta o sa iti ucida si ce ti-a mai ramas din sufletul tau.

    ***

    Gandurile se risipesc in ceata densa a noptii, praf si pulbere la lumina unui felinar, stelece cad, amortizeaza tu bucati de luna in palmele tale mici si reci, inspira bucati de gheata. Cada e

    plina de minciuni si soapte fierbinti, te imbeti cu dans dintr-o ceasca de cafea la o ora tarzie

    ,noaptea e corola ta de iluzi ce tind sa arda chiar si cand focul nu exista.

  • 8/13/2019 Fragmente de Viata Carare Alexandru

    3/5

    ***

    Otrava e in paharul meu, in buzele tale, vrei sa ma vezi jos, lat intins pe gresia cea rece,

    dar sangele inca imi curge prin vene, ma sufoci dar traiesc, respir aerul asta blestemat si greu si

    cand te gandesti ca odata era curat la fel ca mine si ca tine, pur, dar acum e praf si pulbere. Din

    abundenta, ne lovim de ziduri, sunt patru pereti in care gandurile noastre si visele se nasc, invatasi mor, in care stele cad langa patul tau si langa hainele aruncate repede in lipsa de timp. Alergi

    si totusi ai impresia ca stai pe loc, esti mesterul Manole, propria ta poveste, zidesc dragoste sau o

    palida tentativa pe un tavan ce rade de mine, ca inca mai cred ca ceea ce e bun va veni maine

    ,Parul carunt, tot rebel, ma gandesc ca imi voi pierde toata abilitatea de a controla lucrurile si

    realizez ca deja le-am pierdut si sunt doar un pion sau mai degraba un nebun ce incearca sa

    captureze regina

    ***

    Suspine rosii, lumini albe, atinge universul si strange toata fericirea si tristeteapamantului in mainile tale. Cand totul se prabuseste in fata ochilor tai, e timpul sa tragi o mare

    gura de aer in piept si sa o iei de la capat, sa construiesti cu mult mai multa grija, pasiune,

    ardoare si sudoare, construieste o lume pe care altii nu o pot darama, un vis pe care ceilalati nu il

    pot distruge.

    ***

    Ea o bucata dintr-o hartie, o tigara uitata in buzunarul stang, imens strop gol, glas al celor

    ce nu au gura sa vorbeasca, ploi eterne de toamna, focul din pupilile ei, ironia sortii ce pluteste in

    aer, tacerea din trupurile celor doi cand se izbeau unul de altul, fumul de sperante si sudoarea de

    pe fruntea ei senina, paharul spart si poze rupte si arse iar el rosteste cuvinte lipsite de sens in

    timp ce ea nu vrea sa mai auda ci doar sa mai simta.

    ***

    Ne pierdem identitatea in fiecare ora scursa, ne metamorfozam dorintele ,ura, fericirea,

    esecurile si micile realizari in statui de ceara ce se topesc cu timpul. Devenim mai devreme sau

    mai tarziu ce uram, proprii nostrii inamici, in propiul joc ne ascundem si ne gasim surprinsi de ce

    am putut ajunge, Ne autodistrugem uneori si avem un sentiment gresit si nebun de a distruge si

    pe ceilalalti odata cu noi, Ne privim in milioane de oglinzi dar totusi oare chiar ne vedem cu

    adevarat?, faci pasi nesiguri si te intrebi daca azi vei simti ceva sau va fi la fel ca ieri si poate camaine, Mainile iti sunt furate de vant, ochii scaldati in picaturi de ploaie iar sufletul il ai aprins

    dar se arde intr-un bec, ecourile sunt aruncate in acelasi pat si in acelasi decor, strigatul rebel al

    tanarului ,al tinerei al carui univers ii este strivit de ceilalati, in timp ce inca o bucatica din

    identitatea noastra isi aprinde o tigara, o stinge si pleaca.

  • 8/13/2019 Fragmente de Viata Carare Alexandru

    4/5

    ***

    Mi-as pune tot ce iubesc, praful de pe sentimentele si visele mele, mirosul de cafea, doua

    trei haine rupte, niste foi ruginite. Toate le-as lua intr-o valiza si as pleca cat as vedea cu ochii,

    singurul regret pe care l-as avea e ca as lasa marea tulbure pe loc. Sa stau pe un ultim peron al

    unei gari ce mai are un pic si se prabuseste de atatea povesti ce tind sa fie pura fictiune, dati-mi ovaliza si lasati-ma sa plec.

    ***

    Cod galben de furtuna si ploi, intr-un spatiu restrans stropii trupului tau imi uda rugina

    pe care o port. Furtuna pe mare, vantul rebel, chipul palid, parul mai lung ca ieri si zambetul tau

    care e la fel, ca azi, ca maine. Pasiunea cuvintelor pe care reusesti sa le arunci, sunt o tabla de

    darts ce asteapta sa fie lovita. Ma vrei, ma simti prin aerul pe care il respiri in soaptele unei nopti

    tarzii. Sunt unul si acelasi cu gustul tigarii. Ma inhalezi nu sunt bun pentru tine insa nu poti

    renunta, sti ca sunt un rau, un rau necesar.

    ***

    Nebunia? O simti in fiecare zi in glasul celor ce se izbesc de tine si de spiritul tau al carui

    tel e sa fie liber, nebunia ce se gaseste otrivit in pastile si in gustul amar pe care il inghiti, in

    sticla de whiskey pe care o golesti in fiecare seara. Zambet si buze ce se inneaca in shooturi de

    tequila. Ajungi sa fi criticat, ce poti spune, de oameni ce isi cumpara inocenta de la magazinul

    vechi de langa colt, ce deabia se tin in picioare. Ea e o straina al carei esenta, nu o stie, se afla in

    tot ceea ce respira. Tu un actor tanar ii desenezi in nestire povestea, o atingi cu mainile mintii, ea

    e plina de gheata.Intr-un castel trist, sta cu picioarele incrutisate, inahaland tigari ai adolescentei

    ,trupul zvelt si tanar, o fantoma usoara sta si iti asteapta bratele tale reci, asteapta sa intrii in

    universul ei al iluziei si al gustului vinovat de amar. Arunca nebunia departe de mine, pana si

    marea si valurile ei s-au saturat sa iti vada goliciunea. Zbiara cuvintele inchise in zeci de sticle

    goale, nimic nu e schimbat tu stai pe loc iar oamenii iti vin si iti pleaca. Camera de hotel e goala,

    pustie ,iar in pickup-ul vechi scartaie o trista melodie.

    ***

    Te recunosti cand te privesti in oglinda, sau esti doar o amintire a ce ai fost, un trup ce

    respira aerul de pomana, trezest-te copila proasta, copil prost, inneacati ochii mintii in apele

    tulburi ale imaginatiei tale, arunca paharul de vise pe jumatate gol si stinge tigara cu care itiimpregnezi clipe, ecouri fericite, triste. Joaca-te cu secundele si cu timpul razi, dar o sa plangi ca

    le-ai pierdut si nu sti pe unde. Tricouri ude, aprinde dorinta sau ce a mai ramas din ea. Iti place sa

    te minti, umeri goi, linia oaselor tale. Trupul e singurul adevar din tine, dorinte de miez de

    noapte, da-mi foc cuvintelor, stinge minciuna vorbelor tale.

  • 8/13/2019 Fragmente de Viata Carare Alexandru

    5/5

    ***

    Un smoc de vise, un fir de triste ierni, un cantec monoton si seri pline ce se pierd in

    tacerea stelelor. Minutele in care am privit paharul gol, zidurile cu picturi banale, in timpul asta

    trupul ei calator se indeparta de mine, iar eu o fiinta pierduta imi era atat de greu sa ma intorc si

    sa o privesc cum pleaca, cum usa se izbeste de putere si cum fulgii salbatici si viscolul iminavalesc sufletul. Ferestrele sunt mult prea mici ca sa o pot vedea, insa furia ei se simte chiar si

    acum cand camera e goala si distrusa . Dansez incet cu fiica favorita a diavolului sub clar de luna

    , imi pierd trupul si mintea in mainile geloziei. Suntem considerati reci, fara inima, fara glas,

    incapabili sa ne exprimam sentimentele, iar atunci cand plangem suntem slabi, iar alteori suntem

    prea puternici. Arunci tigarile pe care nu le-ai fumat de luni bune, un viciu ce l-ai calcat in

    picioare, ma lasi, te lasi calcat in picioare, si momentele de afectiune pe care le oferim si ne sunt

    oferite sunt nepratuite , pana si tacerea si intunericul ti se par inumane si le inhalezi ca un drog si

    le simti placerea in cea mai pura forma. Aberezi vise, aberezi povesti in timp ce lumea ta se

    prabuseste, odata cu ceilalti, care te urasc, care te iubesc cu fiecare zi, mai mult, mai putin, nu

    sunt cifre, nu sunt litere, sunt destine ce iubesc, ce sunt ranite, lovite, protejate, prinse in bratele

    mici, in bratele mari ai unei singure entitati.

    ***

    Se prabusesc castele si ziduri. Secunde ce se zbat sa traiasca iti arunca in fata ochilor tai

    semnale, lumini pe care nu ai cum sa le ratezi. Goliciunea ta e comparabila cu crengile dezvelite

    ale copacilor la inceput de iarna. Emani un miros proaspat de cafea si gusti inca o dimineata care

    trece pe langa tine. Plimbari pe malul marii, aceleasi valuri de anul trecut dar sentimente si vise

    diferite. Dezastrul in picaturi de portocala ce ii atinge buzele moi, si caldura lemnelor puse pe

    foc. Haos total in jocuri de cuvinte, o camera goala si doua trupuri reci unul langa altul.

    ***

    Tacerea din ochii ei, frigul din oasele tale, temperaturi aproape de zero si furia unei nopti

    de iarna. Parfumul impregnat pe bluzonul ei aruncat pe patul cel moale. Fosnet al mintii tale in

    ale ei. Sentimente efemere intinse pe o masa rotunda. Cuvinte fara sens pe care vocea ta le

    emana. Tanar artist cazut in fum si in arta.