coala cu cls. I-VIII Ion Creang Brila, judeul Brila coala General Nr. 2 Trgu-Mure, judeul Mure

ETAPAa- II-a 2010-BRAILA

coala Ion Creang - Brila, jud. Brila Director, Prof.Victor Buzea Coordonator: Prof. Angela Olaru coala nr. 2 Trgu Mure - judeul Mure Director, Prof.Eugen Dorin Pitea Coordonatori: Prof. Codrua Bciu

2

MOTTO :

Creai oportuniti pentru ca oamenii s se ntlneasc, s discute i

s-i reconsidere valorile proprii (Deal and Kennedy)

3

SCOP : Descoperirea de ctre elevi a elementelor de unitate i diversitate din evoluia

etno-cultural, istoric, economic, social a Brilei, comparativ cu aezrile de provenien, respectiv Tg Mure i Brila.

OBIECTIVE GENERALE :

Cunoaterea modului de via, a obiceiurilor i tradiiilor locuitorilor din zona Brila

Identificarea elementelor specifice arhitecturii de ora cosmopolit Descoperirea valorilor culturii laice i religioase Popularizarea genului literar dramatic in rndul elevilor prin

completarea cunotinelor asimilate n coal ntr-un mod nou, diferit i atractiv

Popularizarea adevratelor valori culturale i a personalitilor culturii naionale

Formarea i dezvoltarea comportamentului civic prin observarea modului de rezolvarea a problemelor comunitii

Armonizarea activitii n echip prin asumarea de roluri i responsabiliti

Descoperirea leagnului slovei scrise de la poeii mureeni i brileni Stimularea aptitudinilor creative ale elevilor prin poezie i proz

inspirate de pitorescul locurilor PROIECTUL : CURCUBEU PESTE CARPAI LOCAIA : BRILA DURATA : ANUL COLAR 2009-2010 REZUMAT :

ara este locul n care ne avem rdcinile. Copiii,vlstarele rii, trebuie s

cunoasc locurile, vestigiile i tradiiile acestui col de plai i s iubeasc tot ce-l nconjoar, mndri c sunt locuitorii acestor inuturi ncrcate de pitoresc i de legend. Copiii care simt c se pot exprima, c pot vorbi despre experienele lor i sunt capabili s-i comunice sentimentele ntr-un limbaj viu i direct se gsesc pe calea unei complete eliberri spirituale. Ei vor crea OMUL nu meditnd, stnd linitii, ci prin exerciiul muncii lor, copilria lor devenind surs inepuizabil de revelaii i sperane.

Pornind de la aceste considerente, s-au pus bazele unui parteneriat educativ intitulat CURCUBEU PESTE CARPAI . Promotoarele acestui parteneriat

4

educativ au fost prof Angela Olaru de la coala Ion Creang, Brila si prof.Codruta Baciut de la Scoala nr.2, Tg.Mures, jud.Mures Cele dou locaii Brila i Tg. Mure dezvluie spiritului obiceiuri, tradiii,

vestigii, modele de convieuire etnic i peisaje pitoreti diferite. Parteneriatul face posibil un schimb de experien educativa a elevilor din cele dou zone geografice diferite ale Romniei, s descopere aceast unitate a diversitii culturale, s-i lrgeasc propriul orizont cultural, s-i fac noi prieteni, ca s poat spune cu mndrie sunt romn.

SCOP : Parteneriatul urmrete cunoaterea, de ctre elevi , a factorilor unitari ai

evoluiei etno-culturale, economice, sociale dar i a celor specifici din cele dou comuniti umane.

OBIECTIVE : Cunoaterea reperelor istorice, socio-culturale a celor dou orae Dezvoltarea unei atitudini pro-ecologice specifice celor dou zone

geografice Realizarea unui jurnal de vacan, care s imortalizeze experiena trit

de copii n parteneriat n etapa a II a, Brila 2010. GRUPUL INT : 10 elevi de la coala cu clasele I VIII Ion Creang jud. Brila, i 10 elevi de la coala nr. 2 Tg. Mure, jud. Mure selecionai pe criteriul rezultatelor deosebite obinute la olimpiadele sau concursurile colare i a unei comportri exemplare coordonai de 2 profesori din cele doua coli: prof.Angela Olaru-Brailasi prof.Codruta Baciut-Tg.Mures Elevii: 1.Brezuica Adela Maria Cls.VI C-Braila 2.Iordache Eduard Cls.VI C-Braila 3.Talanca Ioana Ecaterina Cls.VI C-Braila 4.Miron Miruna Ioana Cls.VI C-Braila 5.Verbuncu Alexandra Cls.VI C-Braila 6. Toader Marian Laurentiu Cls.VI C-Braila 7.Dinu Alexandra Cls.VI C-Braila 8.Ionescu Bianca Cls.VI C-Braila 9.Zaharia Andra Cls.VII E-Braila 10.Talanca Andrei Cls.VI C-Braila 11.Costache Iulia cls.VI A-Tg-Mures 12.Codarcea Andrada Maria cls.VI A- Tg -Mures 13.German Beatrice cls.VI A- Tg -Mures 14.Haegan Andreea cls.VI A- Tg -Mures 15.Lixandru Bianca tefania cls.VI A- Tg -Mures 16.Pop tefania Laura cls.VI A- Tg -Mures 17.Zhan Sonia cls.VI A- Tg -Mures 18.Moldovan Ctlin cls.VI A- Tg -Mures 19.Iclnzan Cosmin cls.VI A- Tg -Mures 20.Toganel Theodor cls.V A- Tg -Mures BENEFICIARI DIRECI :

coala cu cls I VIII Ion Creang Brila, Str. colilor nr 15, Tel/fax 0239 611 910 si coala nr. 2 Tg.Mure,jud. Mure, str.Gh.Doja, nr.11,tel/fax :0265260788

5

10 elevi din coala Ion Creang- Brila i 10 elevi din coala nr. 2 Tg. Mure, jud. Mure

Coordonatori : Angela Olaru profesor de limba i literatura romn, Codrua Bciu - prof. de limba i literatura romna

BENEFICIARI INDIRECI : Elevii i profesorii din coal care nu au participat n mod direct la

proiect, dar crora experiena participanilor le ofer un exemplu de realizare a parteneriatului educativ

Membrii comunitii imediate. PARTENERI : Scoala Gradistea jud Braila Muzeul de Istorie Braila Administratia Parcului Natural- Balta Mica a Brailei Primaria Municipiului Braila S.C.Braicar S.A.-Braila CSEI-Braila LOCUL SI PERIOADA DE DESFASURARE : Braila-1-7 septembrie 2010 IMPACTUL ATEPTAT

Cultural cunoaterea valorilor autentice ale culturii naionale Educativ : nvarea prin participarea direct la actul educativ ntr-o

manier mai interesant i accesibil Social - dezvoltarea capacitilor de relaionare

- asumarea de roluri i responsabiliti n cadrul grupului. METODOLOGIA: Metodele de implementare a obiectivelor urmrite prin proiect sunt :

Discursuri tematice Discuia Studiu de caz Joc de rol Simularea Chestionarul Interviuri semistructurate Drumeii Activiti gospodreti organizate pe echipe prin care se urmrete

dinamica i gradul de coeziune a grupului. Motivele alegerii metodelor sus amintite sunt numeroase, ele permind elevilor dobndirea unor achiziii benefice de ordin afectiv, informaional dar i relaional EVALUAREA :

Realizarea portofoliului personal al elevului care s cuprind produsele propriei activiti desfurate pe parcursul parteneriatului educativ.

Dobndirea de noi cunotine istorice, culturale, etnografice, geografice din minunata zon Braila

Realizarea Jurnalului de vacan, ediia a II- a, 2010

6

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI-editia a-II-a,septembrie 2010, BRAILA

Coordonatori: Avizat director, Prof.Angela Olaru-Braila prof.Victor Buzea Prof.Codruta Baciut-Tg.Mures

1. 31 august, 2010

marti Sosirea echipajului mureseam la Braila -asteptarea la Scoala Ion Creanga-Braila; -instalare in familii;

16-17 18--20

prof.Codruta Baciut prof.AngelaOlaru parintii elevilor braileni

2. 1septembrie,2010 miercuri

Obiective de vizitat: -vizitarea Scolii Ion Creanga -Muzeul de istorie; -Muzeul de etnografie si folclor; -Casa Panait Istrati, Perpessicius, Nicapetre; - Teatrul Maria Filloti. -vizitarea Primariei Braila -Masa in familie -Faleza Dunarii-plimbare

9-14 14-15 18-20

Dir.prof.Victor Buzea Dir.prof.LiviaBacanu prof.Angela Olaru -conf.dr.Zamfir Balan, muzeografi -dir. etnografie:Maria Puscaciu, muzeografi -dir. teatru:Rodica Antonescu -Domnul primar: Gabriel Simionescu -parintii braileni -coordonatorii

3. 2 septembrie,2010 joi

-Balta Mica a Brailei plimbare cu vaporulLacu Sarat pe Bratul Valciu; -popas la FundulMare-plimbare cu barcile in interiorul Parcului Natural-Braila-Picnic pe malul Dunarii -plimbare in ParculMonument;

10-14 18-21

Director I M B: -dr. ing. Moisei Radu; - un reprezentant al PrimarieiBraila:ing.Rusu -parintii elevilor braileni -coordonatorii

4. 3 septembrie,2010 vineri

-Casa natala Fanus Neagu-com Gradistea, jud Braila-vizitare casa si imprejurimile satului, popas la o stana de oi, vizitare Balta Alba; -masa intr-o gospodarie braileana; - Jurizarea lucrarilor scrise de elevi cu tema:copilaria in viziunea celor doi scriitori reprezentativi pentru

8.30-14

-directorul Scolii, prof.Duna Teodora -primarul din Gradistea, d-l Andrei Petre prof. Nicu Negoita 10 elevi din Gradistea; scriitorulGh.Lupascu prof. limba romana:Angela Olaru,

7

zonele din care vin elevii: Braila(Fanus Neagu), Tg.Mures(Nicolae Baciut) Activitate literara: Sa cunoastem doi scriitori contemporani: Fanus Neagu Nicolae Baciut Sezatoare sateasca: -expunere, fragmente din opera/viata scriitorilor,lectura celor mai reusite compuneri premiate, marturii ale satenilor , colegi de scoala ai lui Fanus Neagu/ sotia, prieteni ai lui Nicolae Baciut ; -premierea activitatii literare; -masa si odihna de noapte in satul lui Fanus Neagu

16-20 22.23

Codruta Baciut -prof.A. Olaru; prof.C.Baciut; -scriitorii: Nicolae Baciut (Tg.Mures) Gheorghe Lupascu (Braila) elevi si profesori din sat; cetateni din Gradistea; colegi/rude ale lui Fanus Neagu; -parintii elevilor din Gradistea-colaboratori la proiect

5 4 septembrie, 2010 sambata

Revenirea la Braila de la Gradistea Masa in familii Plimbare in : -Parcul Gradina Mare(Turnul de Apa, Ceasul Solar) -Faleza Dunarii(Gara fluviala)

10-12 14-15 17-21

prof.A. Olaru prof.Codruta Baciut -parintii elevilor braileni coordonatorii

6. 5 septembrie, 2010 duminica

Excursia la Galati- Obiective: -Acvariul; -Planetariul; -Gradina Botanica; Masa la iarba verde in padurea Garboavele-Galati -Gradina zoologica Garboavele -masa in familii Program liber in familile brailene!!

9-14 14-15 18-22

-prof. Angela O. -prof. Codruta B. -un reprezentant Braicar -Braila parintii braileni parintii braileni

7. 6 septembrie,2010 luni

Plimbare la Lacu Sarat cu tramvaiul! Festivitatea de incheiere a celei

9-12 15.00-21.30

coordonatorii Prof.Angela Olaru,

8

de-a doua editii a proiectului Curcubeu peste Carpati! Un mic spectacol dedicat musafirilor mureseni(Muzica , poezie, dans..)

Codruta Baciut Dir.CSEI: prof.Budur Carmen. prof.Balan Georgeta elevi/parinti/profesori

8. 7 septembrie,2010 marti

Plecarea echipajului muresean 8.00 Prof.Codruta B. Parintii braileni

9

Vechea casa a familiei Stefan si Ecaterina Panaitescu a fost construita in jurul anului 1880. Aici s-a nascut (la 21 octombrie 1891) si a locuit, pana la varsta de 19 de ani, (toamna lui 1910, cand devine student la Facultatea de filologie moderna a Universitatii din Bucuresti) Dumitru S. Panaitescu, cel care isi va adauga ulterior pseudonimul Perpessicius. D. Panaitescu Perpessicius va mai locui in casa parinteasca in intervalul 1 septembrie 1920 vara lui 1921, perioada in care a ocupat catedra de Limba romana si Limba franceza la Scoala Normala din Braila. Revenirile lui Perpessicius la Braila sunt destul de putine, ultima in 1945. In casa parinteasca va continua sa locuiasca, pana la trecerea in nefiinta, mama sa, Ecaterina Panaitescu. In 1971, dupa moartea lui Perpessicius, pe fatada imobilului din strada Cetatii 58, a fost amplasata o placa comemorativa. La putin timp, casa a fost demolata. A fost recuperata doar placa comemorativa. Greseala a fost indreptata rapid, imobilul fiind reconstruit, insa cu materiale moderne. Din 1977, cladirii i se atribuie functiunea de muzeu. Intre 1993-1996, se reconstruieste corpul de cladire anexa, cu destinatie depozite.

10

Istoricul expozitiei In acest spatiu, in 28 octombrie 1977, urmare a unei donatii din partea fiului, Dumitru D. Panaitescu, donatie constand in carti (in numar de 791), documente si mobilier s-a deschis, in cadrul Muzeului Brailei, Expozitia permanenta cu caracter memorial "Dumitru Panaitescu Perpessicius". Expozitia a fost organizata in doua sali: una foto-documentara, cea de-a doua, o reconstituire a camerei de lucru a lui Perpessicius. Anul 1982 a insemnat achizitionarea unei mari parti din biblioteca perpessiciana (7000 carti), la care s-au adaugat colectii de ziare si reviste si alte cateva piese de mobilier. Casa este inchisa dupa 1990, necesitand reparatii. Cu aceasta ocazie se reface corpul din curte (conceput pentru depozite si sala de relatii cu publicul) si chioscul. In curte este amplasat bustul in marmura al lui Perpessicius, opera a sculptorului brailean Nicapetre. Odata cu inaugurarea, in 1994, a noului corp de cladire, a fost redeschisa expozitia de baza Dumitru Panaitescu Perpessicius. S-a gandit o reorganizare a materialului iconografic in salile existente si a fost oferita publicului o a treia sala, in care sunt expuse o parte din manuscrisele lui Perpessicius.

Teatrul "Maria Filotti" din Braila este o institutie de prestigiu a teatrului romanesc, avand o traditie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanenta. Cladirea teatrului a fost construita in jurul anului 1850 si este azi un monument de arhitectura, aflat pe lista cladirilor care fac parte din patrimoniul cultural national. Prima referire oficiala despre o manifestare teatrala la Braila, o consemneaza ziarul local Mercur in 1840. Urmeaza o perioada bogata in reprezentatii teatrale sustinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tanase. Pe tot parcursul secolului XIX, personalitati de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentatii publicului brailean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, saliapin, George Enescu. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a gazduit prestigioase trupe din tara si din strainatate. Aici au debutat Hariclea Darcle in 1881 si Maria Filotti in 1905. In acest locas, la 15 aprilie 1949, se infiinteaza Teatrul de Stat Braila Galati.

11

Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actrite romane ale secolului XX, s-a nascut la 4 octombrie 1883, in comuna Batogu, judetul Braila.

A fost membra in Comitetul International al Societatii Universale de Teatru, societara de onoare a Teatrului National din Bucuresti si, timp de treizeci de ani, profesoara la Conservatorul de Arta Dramatica.

Muzeul a fost infiintat in 1984 cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884 - 1935). Se afla in Casa Gradinarului, cladire construita la sfarsitul secolului al XIX-lea, cu destinatie administrativa. Sunt valorificate expozitional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, carti cu autograf, editii rare, editii princeps, fotografii-document, obiecte care au fost cumparate in cea mai mare parte de la ultima sotie a scriitorului Panait Istrati, Margareta Istrati. Expozitia este consacrata prezentarii vietii si operei lui Panait Istrati (1884-1935). Personalitatea "scriitorului roman de expresie franceza", autorul Chirei Chiralina si al lui Mos Anghel, dar si al Spovedaniei pentru invinsi, este reflectata printr-o suita de obiecte personale (mobilier, ustensile, piese de imbracaminte),

12

manuscrise, carti, corespondenta, fotografii. Dupa 1947, cladirea isi pastreaza destinatia administrativa si este trecuta in administrarea sectorului Spatii verzi al Primariei Braila. Cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884-1984), in acest imobil a fost organizata Casa Memoriala Panait Istrati. Desi Panait Istrati nu a locuit aici, cladirii i-a fost atribuita aceasta destinatie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spatiul din vecinatatea casei pentru contemplarea Dunarii si a imprejurarilor. In plus, nici una din cladirile in care a locuit, la Braila, Panait Istrati, nu s-a pastrat.

Ideea infiintarii unui "muzeu de obiecte stiintifice" la Braila este lansata in anul 1880. La cererea Comitetului de initiativa, regele Carol I autorizeaza, prin decretul regal nr. 2134 din 23 august 1881, deschiderea si functionarea muzeului stiintific. Institutia a evoluat, imbogatindu-si constant patrimoniul cu piese din domeniile: arheologie, istorie, arta plastica si decorativa, etnografie si arta populara, stiintele naturii, memoriale. MUZEUL BRAILEI, REPERE CRONOLOGICE La Braila, institutia muzeala a luat fiinta odata cu biblioteca orasului printr-un decret emis de

13

regele Carol I, la 23 august 1881. Fara a avea un sediu propriu, a functionat sub titulatura de Muzeu stiintific in localul liceului "Nicolae Balcescu", avind un caracter didactic. Bazele actualului muzeu au fost puse in 1955 cind, la 2 iunie, a fost inaugurat Muzeul mixt de istorie "Hristo Botev". Expozitia de baza cuprindea 2 sectiuni: una de arheologie - cercetarile sistematice in domeniu abia incepusera prin straduinta a doi absolventi ai Facultatii de istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, Nicolae Hartuche si Florian Anastasiu - si alta foto-documentara care ilustra activitatea poetului si revolutionarului bulgar Hristo Botev. Expozitia a fost deschisa intr-un local de han, cunoscut de braileni ca Hanul lui Ceapiru, unde fusese gazduit Hristo Botev intre anii 1871-1873.

Odata cu mutarea sediului in cladirea fostului Hotel Francez din Piata Traian nr. 3, in 1959, expozitia de baza a fost regindita, gasindu-si loc o sectiune istorica, dedicata Revolutiei romine de la 1848. Citiva ani mai tirziu, in 1964, se infiinteaza Sectia de stiintele naturii, intr-un local propriu, situat in Parcul Monument, pe baza colectiei Stefan Corciova - preparate umede si pasari naturalizate. In anul urmator, 1965, domeniul de activitate al Muzeului Brailei se diversifica datorita acceptarii donatiei Paul Balcanescu, aceasta constituindu-se in nucleul sectiei de arta la care, in 1968, s-au adaugat lucrarile provenite din Pinacoteca orasului. Tot in acest an Muzeul Brailei este reorganizat pe baze stiintifice: parterul a fost destinat sectiilor de arheologie si istorie, etajul fiind rezervat expozitiei permanente de arta. Cu prilejul inaugurarii muzeului in noua sa formula a fost organizat un Simpozion national la care au participat personalitati din cadrul institutelor de cercetare istorica (Bucuresti si Cluj) si cadre universitare de la universitatile din Bucuresti si Cluj - Radu Vulpe, Dumitru Berciu, Hadrian Daicoviciu, Radu Florescu, s.a. Dupa 1970 Muzeul Brailei cunoaste o noua dimensionare prin infiintarea sectiilor Memoriale (1971) si Etnografie si arta populara (1976), ambele in localuri proprii. Odata cu reorganizarea Muzeului Brailei din 1984, imobilul din Piata Traian nr. 3 a gazduit numai sectiile de arheologie si istorie, patrimoniul sectiei de arta fiind expus, din 1986, in cadrul Casei colectiilor de arta din strada Belvedere nr. 1.

Actualmente cladirea din Piata Traian nr. 3 fiind in curs de restaurare, activitatile specifice ale sectiilor de arheologie, istorie si arta sunt organizate la Casa colectiilor de arta. Muzeul Brailei are sectiile: . Arheologie . Istorie . Arta Etnografie si arta populara . Memoriale . Stiintele Naturii

Muzeul Brailei are: Baza de cercetari arheologice si istorice . Biblioteca . Editura Istros . Librarie . Publicatiile : Analele Brailei, Istros . Laborator judetean de restaurare . Retea de calculatoare . Sala video

14

15

IDEEA NFIINRII * 1880, 3 noiembrie. Comitetul de iniiativ: dr. Constantin C. Hepites, farmacist, Ieronim Gold, avocat, Christodul Suliotti, doctor n litere, profesor tefan C. Hepites, doctor n matematici i fizic i Zamfir C. Zamfirescu, fost profesor.

AUTORIZAREA DE NFIINARE * 1881, 23 august. M.S. Regele Carol I, prin Decretul nr. 2134, autorizeaz deschiderea i funcionarea, n oraul Brila, a bibliotecii publice i a muzeului tiinific, fondat din iniiativ privat, dup statutele i regulamentul ntocmite de comitetul ad-hoc. Actul este contrasemnat de V.A. Urechia, ministrul cultelor i instruciunii publice.

MOMENTE IMPORTANTE * 1881, 3 ianuarie. Comitetul de iniiativ voteaz proiectul de Regulament al Bibliotecii, redactat de Atanasie Popescu * 1881, 11 ianuarie. Deschiderea, pentru public, a bibliotecii, care deinea o colecie de circa 2000 volume * 1908, 18 decembrie. Deoarece biblioteca ajunsese ntr-o situaie precar, la propunerea prof. Atanasie Popescu, Consiliul comunal aprob, n principiu, luarea bibliotecii asupra comunei * 1935, februarie. Apariia monografiei Biblioteca i Muzeul municipiului Brila-istoric, autor profesorul Atanasie Popescu. * 1950. Biblioteca Public devine Biblioteca (central) comunal. Primete sarcini de coordonare i ndrumare a activitii diverselor categorii de biblioteci din oraul Brila i din zonele limitrofe. * 1963. Iau fiin filialele bibliotecii din cartierele Brilia, 1 Mai (astzi Nedelcu Chercea) i Radu Negru. * 1968. Instituia i schimb titulatura n Biblioteca Municipal. * 1971. Se ncepe constituirea i dezvoltarea Fondului de publicaii Brila. * 1973. Nou titulatur: Biblioteca judeean Brila * 1981. La srbtorirea Centenarului su, Biblioteca Judeean primete numele cunoscutului scriitor brilean Panait Istrati. * 1990. Se organizeaz Serviciul de informare bibliografic * 1991 Primul numr al Buletinul de informarebibliografic Ex libris * 1999. Publicul are la dispoziie 10 computere pentru accesarea bazei dedate a bibliotecii, precum i la reeaua Internet.. * 2000. Dotarea bibliotecii cu un soft performant (TINLIB Series) i extinderea * 2001. Srbtorirea a 120 de ani de atestare documentar a acestei instituii * 2002. Conectarea filialelor din cartierele Radu Negru, Chercea i Brlia la reaeaua Bibliotecii, astfel nct bazele de date s fie accesate i din aceste puncte * 2003, ianuarie. ncep lucrrile de consolidare i reabilitare la corpul de cladiri ale Bibliotecii Judeene Panait Istrati din Piaa poligon nr.4.

16

17

1990---16 aprilie. P.S. Casian pune piatra de temelie la Catedrala Nasterea Domnului din Braila. -1994--2 mai. P.S. Casian sfinteste capela nvierea Domnului si Sfintii 40 de Mucenicidin parohia Nasterea Domnului Braila. Aceasta bisericuta avea sa adune sute de credinciosi si sprijinitori ai viitoarei Catedrale. Din 2006--22 mai in aceasta capela serviciul religios este oficiat de preot si interpretat de un teolog specialist in comunicare si limbaj mimico-gestual pentru nevoile persoanelor cu deficiente de auz si vorbire. -1994--23 septembrie. ntrunirea la Braila a Comitetului de initiatori si sprijinitori ai noii Catedrale Nasterea Domnului. -1998---1 noiembrie. P.S. Casian sfinteste locul pentru zidirea bisericii Nasterea Maicii Domnului n municipiul Braila. -1998---24 decembrie. P.S. Casian binecuvnteaza altarul bisericii Nasterea Domnului din municipiul Braila ---

18

Construit ntre 1862-1872 ca biseric greceasc (arh. A. Ioanidis) . Pictura interioar executat de Gh. Tattarescu n 1890 - altar i cupol, Kiareys n 1901 - naos i D. Belizarei n 1946 - pronaos. Pina la crearea unei biserici proprii grecii foloseau bisericile romanesti. In 1847 se face o biserica noua in mahalaua carantinei in care enoriasii sunt mai mult greci. Zidirea bisericii grecesti incepe in septembrie 1863, data la care comuitatea elena a capatat un caracter oficial fiind recunoscuta de domnitorul A. I. Cuza prin decret domnesc. Regulamentul comunitatii enunta printre principalele obligatii ale membrilor sai pastrarea si administrarea cheltuielilor conationalilor pentru construirea bisericii sale Bunavestirea Fecioarei Maria. Grija comunitatii pentru biserica din Braila se vede prin efortul permanent de a o inzestra cu un cor bun si cu dascali care sa cunoasca muzica bizantina. Cu timpul biserica din Braila a dobindit prestigiu. Astfel in 1899, din dorinta Epitropiei comunitatii elene din Braila a sosit aici si a slujit liturghia in biserica Bunavestire Episcopul Eparhiei Dunarea de Jos Parthenios impreuna cu clerul orasului Braila.

19

20

21

Lacu Sarat, 1,72 km patrati, adancimea maxima 1,5 m contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului, mineralizare 70 - 84 g/litru, folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii - spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale, boli ginecologice - insuficienta ovariana, cervicita cronica, dermatologice -psoriasis, ichthyosis,dermatita keratotic, neurodermatite, etc., endocrine -benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal, afectiuni ale sistemului nervos periferic -pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita, a starilor post-traumatice -dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi, respiratorii -bronsite cronice, traheolaringite, laringite, si alte boli.

Statiunea Lacu Sarat ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie. Complex balnear cu 250 de locuri. Statiunea este legata prin linii de tramvai si autobuz de municipiul Braila, de unde se poate pleca in excursii cu vaporul pe Dunare, catre Delta Dunarii si Marea Neagra.

22

23

Baraganul dintre Bratele Dunarii

Fosta Balta a Brailei, astazi Insula Mare, este un loc castigat in batalia cu apele. Nu fara sacrificii. Digul ridicat aici reprezinta locul de veci pentru mii de oameni care au muncit la ridicarea lui, multi dintre ei detinuti politici. Cum treci cu bacul dinspre Braila spre Insula Mare, imediat in dreapta, te intampina un monument. A fost ridicat in memoria detinutilor anticomunisti

adusi pe Insula la "reeducare" si care si-au gasit sfarsitul ridicand digul impotriva Dunarii. In Insula Mare a Brailei au existat la Gradina, Lunca, Salcia, Stoienesti si Stramba Veche mai multe colonii-lagare de exterminare a detinutilor anticomunisti. La Salcia, spre exemplu, au fost adusi cei mai "periculosi" detinuti, majoritatea preoti. Inainte de indiguire, toata Insula Mare cadea prada apelor o data la trei ani, iar de multe ori si la un an. Chiar si dupa retragerea apelor, aproape jumatate din Insula ramanea inundata. Asa ca, la sfarsitul anilor 50, s-a decis indiguirea Insulei. "La indemnul partidului, dupa o matura si chibzuita socotire, in Insula Mare a Brailei au fost concentrate o impresionanta forta umana si materiala si o puternica baza tehnica, care au prefacut miraculos insula dintr-un taram al nemiscarii, din locuri neroditoare destinate parca numai uzului turistic intr-un gigantic hambar al tarii", se arata in reportajul monografic "Insula Mare a Brailei vatra de munca si de viata", editat in

24

IZOLAREA. S-a inceput cu diguri inalte de 1 metru pentru protejarea unor asezari omenesti Frecatei, Bandoiu, Stramba, Salcia , dar si a unor zone agricole. Indiguirea intregii Insule s-a facut in 1964, astfel ca in ianuarie 1965, Balta Brailei era inchisa apelor printr-o centura de pamant lunga de 162 km si devenea Insula Mare a Brailei. A fost prinsa in aceasta centura o suprafata de 72.173 de hectare, din care 69.241 au fost desecate si destufizate. In mai 1967 s-a infiintat IAS-ul Insula Mare a Brailei, care a inceput cu cultivarea porumbului si a continuat asa vreme de vreo 10 ani pe aproape 95% din suprafata arabila. Fiind necesara rotatia culturilor, s-a trecut apoi la grau, orz, floarea-soarelui si soia. Lucrau atunci in IMB cam 1.500 de salariati permanenti si peste 7.000 de zileri, iar toate muncile se faceau manual. Chiar si asa, productiile erau record, dupa cum se arata in reportajul monografic amintit, mai ales in ultimii doi ani ai cincinalului 1966-1970: "Astfel, in anul 1969, realizarile au urmat o linie continuu ascendenta, ele fiind considerabil mai mari in cu tot ce s-a obtinut in anii anteriori. De pe o suprafata de 35.028 hectare pe care s-a cultivat porumb s-a realizat o productie medie de 5.144 kg porumb boabe STAS la hectar, considerabil mai mult fata de sarcina de plan. In total, s-a realizat o productie de 180.000 tone de porumb fata de 131.950 tone cat prevedea planul, ceea ce a permis sa se livreze la fondul central al statului, peste plan, 48.236 tone de porumb". In realitate, cifrele erau mult mai mici, respectiv 1.000-2.000 kg/ha porumb. De altfel, nici in 1996, spre exemplu, cand nu se mai putea vorbi despre lucrari agricole facute manual, productiile medii la hectar obtinute erau de 4.630 kg porumb/ha.

25

Insula Mica a Brailei Insula Mica a Brailei, cea mai importanta sub aspect stiintific si turistic din salba celor 7 insule, are o suprafata de 9559 ha, din care 6566 ha pdure i 2921 ha luciu de ap (include 18 iezere). Accesul cel mai usor este prin Stancuta DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212, Giurgeni sau Harsova E60.

Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel: - la sud: ramificatia Dunarii in cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 444516.02); - la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 275955.23) bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174); - la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km 174) - la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 274912.08E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197,bratul Calia de la km 197 pana la 180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174. Parcul integreaza deci toate cele 10 ostroave situate intre bratele Dunarii: O. Varsatura, O. Popa, O. Cracanel ( Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O.Fundu Mare, O. Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunarii. Se poate spune ca este o delta interioara pe traseul inferior la Dunarii de Jos. SUPRAFATA In Legea nr. 5/2000, aceasta arie protejata este mentionata cu o suprafata de 17529 ha. Conform evaluarilor realizate prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400, suprafata Parcului Natural Balta Mica a Brailei este de 21.074 ha (inclusiv bratele Dunarii), in diverse forme de proprietate. CAI DE ACCES

26

-Din Braila, se traverseaza fluviul Dunarea pe la trecere bac Stanca, DC50 (magistrala ce traverseaza Insula Mare a Brailei) pana in Localitatea Marasu, de unde se trece cu bacul bratul Valciu; - Din Braila, DJ 212 pana in localitatea Stancuta de unde se poate traversa Dunarea catre ostroavele din zona sudica. - pe apa accesul este posibil in orice punct al ariei protejate. Istoricul instituirii regimului de arie protejata 1. In comunicarea Cancelariei C.C. a P.C.R. nr. 1508/1978 prin care a fost aprobata valorificarea rationala a rezervatiilor naturale situate in fondul agricol, Insula Mica a Bralei (Ostrovul Popa) a fost mentionata ca rezervatie zoologica, cu o suprafata de 5336 ha. 2. Hotararea Consiliului Popular al judetului Brala nr. 11/29.09.1979 privind imbunatatirea activitatii de protectie a mediului inconjurator face de asemenea referire la aceasta zona, in art. 5: Insula Mica a Bralei, aprobata de conducerea superioara a partidului ca rezervatie naturala 3. Prin Decizia nr.350/17.03.1994 emisa de Consiliul Judeten Braila, s-au stabilit masuri concrete pentru protectia zonei Insula Mica a Brailei pana la declararea acesteia ca rezervatie naturala. 4. Prin Hotararea Consiliului Judetean Brala, nr. 20/29.09.1994 Insula Mica a Bralei a fost declarata zona protejata - rezervatie mixta, botanica si zoologica. 5. Prin adresa nr. 3872/7.08.1997, A.P.M. Braila a inaintat catre M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervtie naturala a intregii zone inundabile de pe teritoriul judetului Braila, cu o suprafata totala de 17586 ha. 6. Prin procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 si adresa nr. 2250 din 8.06.1998 catre Consiliul Judetean Braila, Directia Silvica Braila a propus constituirea Parcului National Baltile Mici ale Brailei, in fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Braila si Lacu Sarat, cu suprafata de 11.024 ha. 7. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national sectiunea a III-a zone protejate, zona inundabila braileana este mentionata sub denumirea Balta Mica a Bralei, in anexa I, in lista Rezervatii ale biosferei, parcuri nationale sau naturale.

27

28

Din punct de vedere al activitatii turistice, prezinta un interes deosebit partea din aval a insulei, zona Popa, si jumatatea din amonte a Insulei Mici: zona de protectie speciala Egreta. In partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara a punctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propus sa dezvolte turismul de cherhana cu posipilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci si lebedele de pe lacul Cucova. Pe aceste lacuri Casa de Productie Cinematografica Rosso Fuoco a realizat o parte a unui documentar in memoria scriitorului Italian Primo Levi, film comandat de RAI Cultural si Ministerul Culturii din Italia. A doua zona de conservare speciala, in suprafata de 4.225 ha este situata in sudul Insulei Mici a Brailei. Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si Gura Garlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei trasee marcate.