FORTA ARMATA RAZBOIUL

SI

Elev cursant Profesor coordonator

1

Repere istorice

2

Repere istorice

3

Repere istorice

4

Repere istorice

5

Repere istorice

6

Repere istorice

7

Repere istorice

8

Repere istorice

9

Repere istorice

10

Armata Romn este format din trei categorii de arme: Forele Terestre Forele Aeriene Forele Navale Aflate sub comanda Statului Major General, direct subordonat Ministerului Aprrii Naionale. Pe timp de rzboi, Preedintele Romniei este comandatul suprem al Forelor Armatei. n prezent, numrul total de efective participante la misiuni internaionale este de 1601. Momentan, sunt trupe romne n Bosnia i Heregovina, Kosovo, Irak i Afganistan. 11

Dimensiunea istorica a Fortelor Terestre si a biruintelor lor izvoraste din vremuri memoriale, incepand cu anonimii luptatori pedestri. Istoria armatei de uscat reprezinta o insumare a istoriilor armelor si specialitatilor ce au compus-o dintotdeauna si o compun si in prezent: infanteria, cavaleria , artileria, vanatorii de munte, tancurile, geniul. Infanteria, arma de baza a sistemului militar romanesc, era organizata in sapte regimente, constituite fiecare din doua batalioane a cate patru companii. In 1860 a fost creat primul batalion de tiraliori, denumit apoi Batalionul 1 Vanatori, marcand astfel aparitia trupelor de vanatori. Cavaleria, singura arma cu mare mobilitate in campul tactic, era destinata sa indeplineasca misiuni de cercetare si siguranta, sa execute manevre de intoarcere si invaluire, precum si urmarirea inamicului. Cavaleria era constituita din doua regimente, organizate fiecare pe cate patru escadroane de lancieri, carora li s-a mai adaugat apoi, incepand cu anul 1862 si cate un escadron de depozit.12

Artileria de camp era structurata in regimente, divizioane, baterii, sectii si piese. Unitatea de baza a organizarii acestei arme era regimentul, afectat de regula diviziilor de infanterie si cavalerie, precum si direct corpurilor de armata si armatelor (indeosebi regimentele de artilerie grea, anticar si antiaeriana). Vanatorii de munte erau organizati in patru divizii de munte, insumand 24 batalioane de vanatori de munte, patru grupuri de artilerie de munte, opt divizioane de obuziere de munte. In structura trupelor acestei arme mai intrau patru comandamente de munte, cu opt batalioane. Fortele Terestre constituie o componenta importanta a securitatii Romaniei prin relevanta misiunilor acestora pentru nevoile de securitate ale tarii, care sunt nemijlocit legate de capacitatea lor intrinseca de a actiona in toata gama operatiunilor militare. Mentinerea capacitatii de lupta a acestei forte, in prezent si in viitor, simultan cu transformarea sa intr-o forta militara pentru secolul XXI, cere un efort cumulativ pe termen lung, de timp si resurse. In acest context, Fortele Terestre vor continua sa fie puse in fata dificilei decizii de a mentine permanent echilibrul constant intre cerinte si 13 resurse.

14

15

ntre anii 1906-1915, oamenii de tiin romni au rezolvat problema zborului mecanic (Traian Vuia), au inventat avionul cu reacie (Henri Coand), au proiectat i realizat primul avion cu decolare vertical din lume care a zburat la 27 mai 1911 (Tache Brumrescu) iar prof. dr. Vasile Dimitrescu a realizat dou proiecte privind avionul invizibil. Aviaia militar romn a luat fiin n anul 1910 datorit colaborrii societii civile cu Ministerul de Rzboi, iar primul avion militar de concepie i construcie romneasc, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu i realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910. Inginerul Aurel Vlaicu, care studiase la coala Superioar Politehnic Regal Bavarez din Munchen, a devenit astfel primul pilot al armatei romne.

16

n 1911-1912 s-au nfiinat 3 coli de zbor civile la Chitila, Cotroceni i Bneasa-Bucureti unde s-au brevetat i piloi militari. Aviaia Militar Romn a cunoscut o dezvoltare important n anul 1913, avnd n dotare 34 de avioanemilitare, din care 16 erau de tipul Bristol-Coand. Acest tip de avion a fost proiectat de inginerul romn Henri Coand care nc din anul 1912 lucra, la uzinele Bristol din Anglia, n calitate de inginer ef i apoi de director tehnic. Un pilot militar trebuia s execute ntr-un an 120 de ore de zbor.

17

18

19

Poziia geografic a Romniei, stat european continental, riveran Mrii Negre i Dunrii - cale de acces direct spre centrul Europei - i-a conferit rii noastre de-a lungul istoriei, att posibilitatea de manifestare plenar a potenialului su politico-militar, ct i dreptul i obligaia de a deine, n cadrul sistemului su naional de aprare, o component naval respectabil i performant din punct de vedere militar. Unirea Principatelor Romne n 1859, a atras dup sine, unificarea flotilelor celor dou ri surori, la 22 octombrie 1860, sub denumirea de Corpul Flotilei. Reedina Flotilei a fost stabilit iniial la Ismail. La 2 august 1864 a fost lansat la ap, n portul Giurgiu, nava ROMNIA. n anul 1936 a fost livrat primul submarin romnesc DELFINUL. n anul 1938 a avut loc la Galai, lansarea la ap a primei nave militare de producie proprie, puitorul de mine Amiral Murgescu.

20

Marinarii au nscris pagini de glorie n misiuni ca: - aprarea porturilor - escortarea convoaielor - cutarea i nimicirea submarinelor inamice - minarea i dragajul - evacuarea trupelor din ncercuire: celebra operaie 60.000 Rzboiul de Independen a demonstrat necesitatea existenei unei flote puternice la Dunre, iar revenirea Dobrogei n cadrul statal romnesc a deschis Marinei perspectivele unei dezvoltri accentuate, prin constituirea unei componente maritime. n 1913, o dat cu intrarea rii n cel de-al doilea rzboi balcanic, navele Diviziei de Dunre i-au demonstrat capacitatea operativ.

21

22

23

BIBLIOGRAFIE1.ORDINUL MILITAR DE RAZBOI MIHAI VITEAZU, Col. Eugen Ichim, Editurile Modernism si Jertfa, Bucuresti, 2000 2.ARMATA ROMANA IN RAZBOIUL DE INDEPENDENTA. 1877-1878, Cornel I. Scafes, Horia VL. Serbanescu, Corneliu M. Andonie, Ioan I. Scafes, Editura Sigma, Bucuresti 2002 3.ARMATA ROMANA IN VREMEA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA, Cornel I. Scafes, Horia VL. Serbanescu, Cornel M. Andonie, Ioan I. Scafes, Editura Total Publishing, Bucuresti, 2003 4.www. mapn.ro site-ul Ministerului Apararii Nationale

24