formatio

Seria de cărţi Formatio de la editura InterVarsity Press (preluată de editura Noua Speranţă) urmează tradiţia bogată a Bisericii în domeniul formării spirituale. Aceste cărţi nu se mulţumesc să transmită informaţii, ci scopul lor este trans-formarea cititorilor de către Dumnezeu spre asemănarea cuCristos. Formatio urmărete să integreze Cuvântul lui Dumne-zeu i practicile spirituale i să îi convingă pe cititori să treacă de la schimbările interioare la mărturia exterioară. Simbolul este scoica pentru că ea reprezintă o spirală care simbolizează călătoria spirituală continuă dinspre centru spre exterior. Noi credem că fiecare dintre noi este creat cu o dorinţă profundă de a fi în prezenţa lui Dumnezeu. Cărţile din seria Formatio ne ajută să ne împlinim aspiraţiile cele mai profunde i să devenim cu adevărat noi înine prin harul lui Dumnezeu.

TRADIŢIE. EXPERIENŢĂTRANSFORMARE

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9Cum să foloseti cât mai bine această carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 Ce cauţi? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19 Pregătirea sufletului: Somnul

2 Dumnezeu este bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Pregătirea sufletului: Tăcerea i contemplarea creaţiei

3 Dumnezeu este demn de încredere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Pregătirea sufletului: Numără-ţi binecuvântările

4 Dumnezeu este generos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Pregătirea sufletului: Roagă-te Psalmul 23

5 Dumnezeu este dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Pregătirea sufletului: Lectio Divina

6 Dumnezeu este sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 Pregătirea sufletului: Marginea

7 Dumnezeu Se sacrifică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139 Pregătirea sufletului: Citete Evanghelia lui Ioan

8 Dumnezeu transformă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Pregătirea sufletului: Solitudinea

9 Cum să pui murături . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Pregătirea sufletului: Încetinete ritmul vieţii

Anexă: Ghid de discuţie pentru grupe mici . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Mulţumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241

Când Isus a fost întrebat care este cea mai mare dintre toate poruncile, a citat din Deuteronomul: „«Să iubeti pe Domnul, Dumne-zeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, i cu tot cugetul tău.» Aceasta este cea dintâi i cea mai mare poruncă“ (Matei, 22:37-38). Cu alte cuvinte, cel mai important lucru pe care-l poate face un om este să-L iubească pe Dumnezeu.

Nu tiu dacă ai prins moda brăţărilor care arătau starea sufletească a purtătorului. Aceste brăţări îi schimbau culoarea în funcţie de starea de spirit a purtătorului. (În realitate, culoarea se schimba în funcţie de temperatura corpului, dar vânzătorii au încercat să convingă cumpărătorii că era vorba de starea lor de spirit i, desigur, au câtigat mult cu aceste brăţări.) Ce ar fi dacă ar exista brăţări care să indice dragostea faţă de Dumnezeu? Ele să arate cât de mult Îl iubete pe Dumnezeu purtătorul lor. Dar dacă ar fi obligatorie purtarea lor?

Introducere

10 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Dacă albastru închis ar fi culoarea care ar indica lipsa dragostei, iar albastru deschis ar indica dragostea copleitoare faţă de Dumnezeu, cred că am vedea pe stradă o mulţime de oameni cu brăţări închise la culoare la încheietura mâinii lor i, mai trist, cred că o parte din ei ar fi cretini. Adevărul este că propria mea brăţară a dragostei lui Dumnezeu ar fi de un albastru cam spălăcit, dacă nu a fi avut parte de mari binecuvântări. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am devenit un Forrest Gump al lumii cretine.

MULŢI MENTORI EXTRAORDINARIÎn filmul Forrest Gump, personajul principal, Forrest, este un om

obinuit, ceva mai sărac cu duhul, a cărui viaţă nu este deloc deosebită, cu excepţia faptului că are o inimă bună. Acest „nimeni“ întâlnete o mulţime de „cineva“. Forrest este un spectator accidental care apare în mari momente ale istoriei (discursul dr. King „Am un vis“) i se întâlnete cu oamenii importanţi (mai mulţi preedinţi ai SUA, celebrităţi, inovatori).

Când privesc la viaţa mea, mă simt ca Forrest. Am crescut într-o familie de cretini metoditi care mergeau la biserică doar de Pati i de Crăciun. Nu am devenit un urma al lui Isus până în ultimul an de liceu. Îmi plăceau sportul, fetele i Isus, în această ordine. Am fost un elev mediocru. Din promoţia de ase sute de elevi, eu am terminat pe poziţia trei sute. Nu am avut un curriculum vitae impresionant.

În primul an de colegiu de la o universitate de stat unde am practicat sportul i am continuat să alerg după fetele drăguţe, Isus a început să Se ocupe de mine. Până la sfâritul anului Isus a ajuns pe primul loc în inima mea, aa că m-am decis să mă mut la un colegiu cretin. Am ales o coală numită Friends University (care, presupuneam eu, era normal să aibă studenţi prietenoi) din Wichita, statul Kansas. Eram un student obinuit dintr-o coală mică, aflată undeva departe de ora i fără nicio idee legată de viitorul meu. Tot ce tiam era că doream din toată inima să-L cunosc tot mai mult pe Dumnezeu.

Nu am tiut cine era Richard J. Foster, nici faptul că scrisese una dintre cele mai semnificative cărţi cretine din ultimul secol

Introducere 11

(Celebration of Discipline, Sărbătorirea disciplinei). tiam doar că aveam curs cu el marţi i joi de la10:30 la 12:00. Era un om deosebit de toţi cei pe care-i cunoscusem înainte. Era foarte inteligent, dar i distractiv. Îi plăcea să râdă i Îl cunotea pe Dumnezeu ca nimeni altul, de parcă era prietenul lui. El urma să mă înveţe să-L cunosc pe Dumnezeul pe care-L cunotea el.

Peste mai mulţi ani, un prieten mi-a spus că Richard se rugase să întâlnească un student în care să-i investească viaţa i înţelepciunea i se pare că, nu la mult timp după ce m-a întâlnit pe mine, i-a spus prietenului său că eu eram cel ales de Dumnezeu pentru această relaţie, în care el urma să fie mentorul meu, aa cum Pavel a fost mentorul lui Timotei. Tot ce tiam când i-am fost student a fost că Richard îmi dădea lecturi suplimentare, se ruga cu mine, îmi permitea să fiu babysitterul familiei lor i mă ducea cu el acolo unde era chemat să vorbească. În aceste momente petrecute cu el am învăţat cel mai mult de la el.

În timpul ultimului an de colegiu, Richard mi-a făcut legătura cu Henri Nouwen, marele scriitor spiritual, în perioada în care încercam să decid la ce seminar să merg. La sugestia lui Henry, m-am înscris la Yale Divinity School i am fost acceptat. După seminar, am slujit ca pastor într-o biserică, m-am căsătorit cu Meghan, cea mai frumoasă i mai cu picioarele pe pământ fată din câte am întâlnit (Îţi mulţumesc, Isus), am învăţat câte ceva despre conducerea unei biserici i am aflat foarte repede ce greu este să fii pastor. Misiunea principală a pastorului trebuie să fie formarea de ucenici, dar existau mii de alte nevoi urgente, de probleme i sarcini care te pot abate foarte uor de la misiunea principală. Din fericire, timpul petrecut cu Richard m-a învăţat să rămân concentrat asupra propriei mele vieţi spirituale.

Peste câţiva ani am acceptat un post de profesor alături de Richard la departamentul religie din cadrul Friends University. În această perioadă am mai avut un „moment Forrester“: un om pe nume Rich Mullins, un cântăreţ cretin bine cunoscut (a compus i a înregistrat piesele „Awesome God“ i „Step by Step“) a urmat cursul meu. A-l avea pe Rich ca student era similar cu a-l avea pe Einstein student la

12 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

cursul tău de matematică. Am fost intimidat. Dar am devenit prieteni apropiaţi i Rich a locuit în mansarda casei noastre timp de aproape doi ani. Prin Rich l-am întâlnit pe Brennan Manning (autorul cărţii e Ragamuffin Gospel, Evanghelia Vagabonzilor, Cluj-Napoca, Editura Aqua Forte, 2006). Brennan a devenit i el prietenul i mentorul meu i cred că nimeni nu m-a învăţat mai mult despre dragostea lui Dumnezeu decât el.

În 1987, Richard Foster m-a invitat să-l ajut să dezvoltăm o lucrare cretină de înnoire spirituală, numită Renovaré. Mi-a spus că numele pentru această lucrare l-a ales atunci când mânca spagheti. Nimeni nu putea pronunţa numele acesta i nici nu tia ce înseamnă. În următorii 20 de ani am lucrat împreună cu el i cu un grup extraordinar de bărbaţi i femei, călătorind în toată ţara la conferinţe, seminarii i cursuri pentru a-i ajuta pe oameni să înveţe cum să trăiască o viaţă mai profundă i mai echilibrată cu Dumnezeu. Unii au crezut că aparţinem micării New Age din cauza numelui nostru mai ciudat i pentru că Richard folosea termeni neobinuiţi, cum ar fi contemplare i justiţie socială, iar uneori ne-am confruntat cu proteste, organizându-se acţiuni de pichetare împotriva noastră. Câte bucurii îţi rezervă slujirea lui Isus!

Prin Richard i în cadrul lucrării Renovaré, l-am întâlnit pe doctorul Dallas Willard (autorul cărţii e Divine Conspiracy), care predă filozofia la University of Southern California. Nu am cunoscut pe nimeni atât de inteligent ca el. La fel ca Richard, este un adevărat ucenic al lui Isus. El m-a invitat în 1994 să predau împreună cu el un curs la seminarul Fuller în cadrul lucrărilor de doctorat în domeniul lucrării cretine. Am acceptat i am predat cu el acest curs timp de zece ani. Cursul se ţinea opt ore pe zi, timp de două săptămâni în fiecare vară. Eu eram asistentul profesorului, copleit de onoarea de a preda alături de el. Dallas preda aproape 90 la sută din curs. Astfel stăteam i-l ascultam aproximativ apte ore pe zi în timpul celor zece zile ale cursului, în total 70 de ore. Acest lucru a continuat timp de zece ani, ceea ce a însemnat că l-am urmărit pe Dallas vorbind despre Dumnezeu, despre Împărăţia lui Dumnezeu, despre Biblie, despre

Introducere 13

disciplinele spirituale i despre viaţă în general timp de peste 700 de ore.

Câţiva dintre cei mai buni profesori mi-au dăruit din vieţile i din învăţăturile lor mie, un nimeni venit de nicăieri i m-am considerat extraordinar de binecuvântat. Cred că aa a fost cretinismul de la începutul lui. Isus a luat 12 oameni obscuri i i-a avut cu Sine trei ani, timp în care i-a investit viaţa în ei pentru că a crezut în ei. Influenţa acestor oameni, Richard, Henri, Rich, Brennan i Dallas, asupra mea este atât de puternică încât nu sunt sigur dacă am vreo idee sau concepţie care să nu fi fost modelată de ei. Urmele lăsate de ei sunt prezente în toată cartea pe care o ţii în mână. Am studiat toate cărţile lor, le-am ascultat predicile, cântecele i cursurile pe casete i pe CD-uri, dar, cu toate acestea, cred că influenţa cea mai mare pe care au exercitat-o asupra mea a fost cea rezultată în urma interacţiunii individuale cu ei. Am făcut plimbări lungi cu Richard. Am discutat până târziu în noapte cu Rich Mullins, am luat multe mese cu Brennan i am mâncat o cantitate impresionantă de îngheţată cu Dallas (lui îi place îngheţata de vanilie). Toate acestea au lăsat amprente adânci în sufletul meu.

CUM A APĂRUT ACEASTĂ CARTEAceastă carte este apogeul unei perioade de 25 de ani în care am

învăţat de la aceti oameni remarcabili. Mai concret, ideea acestei cărţi a venit când am început să lucrez cu Dallas. El a vorbit de multe ori despre nevoia de a alcătui „un curriculum pentru asemănarea cu Cristos“ pentru cretinii individuali i pentru biserici. Schiţa unui astfel de curriculum se găsea în capitolul nouă al excelentei sale cărţi e Divine Conspiracy. În timp ce lucra la acest capitol, eu am i-am pus insistent întrebarea: „Dallas, chiar crezi că se poate face acest lucru?“ Răspunsul lui era: „Da, desigur.“ Apoi întrebam: „Atunci, de ce nu-l faci?“ De fiecare dată primeam răspunsul: „Pentru că sunt de părere că tu trebuie să-l faci, Jim.“

Nu am simţit nicio presiune ca să termin la un anumit termen acest curriculum.

14 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Am început în 1998 să alcătuiesc un curriculum pe baza schiţei simple a lui Dallas dintr-un curs ţinut de el despre cum ne-a învăţat Isus să trăim. M-am dus în 2003 la comitetul bisericii pe care o frecventam (Chapel Hill United Methodist Church, Wichita, Kansas) i am cerut permisiunea de a invita pe câţiva dintre membrii bisericii să parcurgă împreună cu mine acest curriculum. Conducătorii bisericii au fost imediat de acord i în primul an m-am ocupat de 25 de oameni care au urmat acest curs de 39 de săptămâni. La mijlocul anului am început să mi se confirme tot mai mult părerea că Dallas avusese dreptate când a iniţiat acest proiect. Transformarea autentică pentru a avea caracterul lui Cristos este posibilă.

De atunci până acum m-am mai ocupat de 75 de oameni cărora le-am predat acest curriculum i rezultatele au fost întotdeauna aceleai: schimbări semnificative ale vieţii participanţilor. Au venit la mine soţiile unor membri ai bisericii care participau la curs: „Ce ai făcut cu soţul meu? Este un alt om! Este mai răbdător i mai atent cu toată familia decât a fost înainte. Nu tiu ce se întâmplă, dar poţi fi sigur că mă înscriu încă de pe acum pentru cursul de anul viitor.“ Pe lângă aceste fapte, curriculumul a fost folosit de elevi de liceu, în grupurile de tineri i de studenţi din campus. Când oamenii mă întreabă care este grupul de oameni pentru care a fost alcătuit acest curriculum, răspunsul meu este întotdeauna: „Pentru oricine dorete din toată inima să se schimbe, tânăr sau bătrân, pentru cretini maturi sau începători, pentru bărbaţi i femei. Nu contează.“

ÎNCEPUTUL UNEI SERIICartea pe care o ai în mână este prima din Trilogia Ucenicului,

care, împreună cu alte două cărţi, formează un „curriculum despre Dumnezeul pe care L-a revelat Isus“.

Fiecare capitol se ocupă de conceptele false i de conceptul ade-vărat, adică de naraţiunea lui Isus. De asemenea, fiecare capitol conţine un exerciţiu de pregătire a sufletului dedus din naraţiunea lui Isus pentru a ne pregăti mai bine minţile, trupurile i sufletele. Aceste exerciţii nu au scopul să te facă mai religios pentru a-L impresiona pe

Introducere 15

Dumnezeu. Scopul lor este să te ajute să vezi i să înţelegi lumea ca i Isus. Am pregătit în fiecare capitol întrebări care pot fi folosite pentru meditaţii personale sau pentru a stimula discuţiile de grup.

Această carte este numită Dumnezeu, Cel bun i frumos pentru că subliniază caracterul lui Dumnezeu i ne arată cum putem avea o viaţă de intimitate cu Dumnezeu. A doua carte din Trilogia Ucenicului se numete Viaţa bună i frumoasă i-l introduce pe cititor în Împărăţia lui Dumnezeu, subliniind caracterul nostru, în special viciile care ne distrug: mânia, pofta, minciuna, îngrijorarea i judecarea altora. Urmând modelul Predicii de pe Munte, a doua carte va analiza naraţiunile din spatele acestor defecte de caracter (de exemplu, care sunt naraţiunile care duc la mânie?) i le va înlocui cu naraţiunile lui Isus despre viaţa din Împărăţia lui Dumnezeu. La fel ca această carte, fiecare capitol va conţine un exerciţiu care are scopul de a introduce în inimile noastre naraţiunea corectă.

A treia carte din serie are titlul Comunitatea bună i frumoasă. Tema centrală a acestei cărţi este cum învăţăm să trăim ca ucenici ai lui Isus în viaţa de zi cu zi. Cum aplic viziunea Împărăţiei lui Isus în familia mea? Ce impact va avea viaţa mea cu Dumnezeu asupra vieţii mele de la locul de muncă? În ce mod pot schimba lumea din jurul meu, eu, un urma al lui Cristos? Ce înseamnă să-mi iubesc dumanii i să-i binecuvântez pe cei care mă blestemă? În ultimă instanţă, esenţialul este surprins de cuvintele din Galateni, 5:6: „în Isus Hristos [nu are] preţ [decât] credinţa care lucrează prin dragoste“ i aflăm cum se aplică în familie, la locurile de muncă, în comunitatea noastră i pe planeta noastră.

Dar totul începe cu cunoaterea Dumnezeului pe care Îl cunoate Isus i cu iubirea lui Dumnezeu cu toate fibrele vieţilor noastre. Aceste aspecte reprezintă izvorul i temelia celorlalte două cărţi i, de fapt, ale întregii vieţi cretine. Poate că vei citi numai această carte din serie i, dacă va fi aa, mă rog ca brăţara dragostei tale faţă de Dumnezeu să strălucească.

Această carte a fost scrisă pentru a fi folosită în contextul unei comunităţi, un grup mic, o clasă de coală duminicală sau un grup de prieteni care se adună la o cafea sau la cineva acasă. Studierea cărţii împreună cu alţii îi mărete mult impactul. Dacă o parcurgi singur, ţi se aplică numai primele patru sugestii. Indiferent de modul în care o vei folosi, am încrederea că Dumnezeu poate să realizeze o lucrare foarte bună în viaţa ta i sunt convins că o va face.

1. Pregătete-te. Ia-ţi un caiet sau un jurnal.

Vei folosi acest jurnal pentru a răspunde la întrebările pe care le vei găsi în toate capitolele pentru meditaţie i la partea despre pregătirea sufletului de la sfâritul fiecărui capitol.

Cum să foloseti cât mai bine aceasă carte

18 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

2. Citete. Citete cu atenţie toate capitolele. Încearcă să nu citeti în grabă i evită citirea capitolului cu puţin

timp înainte de încheierea săptămânii. Începe citirea de la începutul săptămânii pentru a avea timpul să digeri materialul.

3. Exersează. Fă toate exerciţiile săptămânale.Completarea exerciţiilor legate de conţinutul capitolului pe care

l-ai citit te va ajuta să aprofundezi ideile pe care le-ai învăţat i acestea vor începe să-ţi modeleze i să-ţi vindece sufletul. Unele exerciţii îţi vor lua mai mult timp decât altele. Asigură-te că ai timp suficient pentru a le face înainte de întâlnirea grupului. Ar fi bine să ai timp nu numai pentru exerciţii, ci i pentru a scrie rezultatele meditaţiilor tale.

4. Reflectează. Fă-ţi timp să scrii rezultatele meditaţiilor tale.Treci în jurnal peste întrebările din interiorul i de la sfâritul

capitolului. Acest lucru te va ajuta să-ţi clarifici ideile i să cristalizezi ceea ce te învaţă Dumnezeu. De asemenea, te va ajuta la partea următoare.

5. Interacţionează. Vino la întâlnirea grupului pregătit să asculţi i să împărtăeti.

Acum ai ocazia să asculţi i să înveţi din experienţele i ideile altora. Dacă toţi membrii grupului îi fac timp să scrie în jurnal, conversaţiile vor fi mult mai utile. Membrii grupului vor împărtăi din ideile la care au reflectat, iar întâlnirea va fi cu atât mai valoroasă. Este important să nu uiţi că trebuie să asculţi de două ori mai mult decât vorbeti. Totui, fii pregătit să împărtăeti cu alţii ideile i experienţele tale. Membrii grupului vor învăţa din ele.

6. Încurajează. Interacţionează cu ceilalţi i în afara întâlnirilor grupului.

Una dintre marile binecuvântări ale tehnologiei este uurinţa cu care putem păstra contactul cu ceilalţi. Este bine să trimiţi câte un

19

e-mail de încurajare la cel puţin alţi doi membri ai grupului între întâlniri. Astfel, ei tiu că te gândeti la ei i îi poţi întreba pentru ce să te rogi pentru ei. Acest lucru consolidează relaţiile i fac experienţele comune mai semnificative. Consolidarea unor relaţii bune este un factor cheie în transformarea acestei experienţe într-un succes.

Cum să foloseti cât mai bine această carte

Ai vrea să ai o pace durabilă? Ai vrea să ai o inimă plină de dragoste? Ai vrea să ai credinţa care privete la toate lucrurile, chiar i la eecuri i la pierderi, prin prisma conducerii lui Dumnezeu care urmărete binele nostru? Ai vrea să ai speranţa care nu cedează în nicio situaţie, oricât de descurajatoare este?

Dacă acesta este modul de viaţă pe care-l doreti cu ardoare, atunci această carte a fost scrisă pentru tine.

Mulţi oameni vor să se schimbe i vor răspunde afirmativ la toate aceste întrebări, dar mulţi dintre ei nu cred că este posibilă această transformare. După mai mulţi ani de încercări i eecuri repetate, ei duc o viaţă cretină care ascunde o disperare tăcută, tânjind după o schimbare care sunt siguri că nu va veni niciodată. Aadar, se aează tăcuţi în băncile lor din biserică, oftează pe ascuns, resemnaţi cu starea lor.

unu

Ce cauţi?

i eu am crezut acest lucru. Am încercat de nenumărate ori să mă schimb. M-am rugat i m-am rugat, L-am implorat pe Dumnezeu să mă schimbe, dar fără niciun rezultat. Am vrut să fiu omul descris de Isus în Predica de pe Munte, un om care-i iubete dumanii i nu se îngrijorează de nimic. Dar când am privit adânc în inima mea, am descoperit nu numai faptul că nu-mi iubeam dumanii, ci i că mă îngrijoram pentru aproape orice lucru.

Schimbarea a avut loc prin ajutorul a doi mentori pricepuţi. Am învăţat căschimbarea are loc prin pregătirea sufle-tului meu. Înţelegerea lui Richard Foster despre modul în care dau rezultate disciplinele spirituale i înţelegerea lui Dallas Willard despre cum interacţio-năm cu Împărăţia lui Dumnezeu sunt inegalabile. Pasiunea vieţii mele a fost să găsesc răspunsul la întrebarea: cum devin tot mai asemănător cu Cristos?

Am ajuns să cred că problema nu este că ne lipsete dorinţa de a ne schimba, nici

faptul că nu încercăm să ne schimbăm. Problema este că nu ne pregătim pentru schimbare. Nu am fost învăţaţi un model al transformării.

PACE I BUCURIE ÎNTRUN AEROPORTCraig este unul dintre oamenii care au luat parte la experimentul

alcătuirii curriculumului pentru creterea în asemănare cu Cristos. După ce a participat la un grup de ucenicie, Craig a început să observe câteva schimbări reale în viaţa lui în modul în care se purta cu familia, prietenii i colegii. Este un arhitect specializat în domeniul grădinilor zoologice, ceea ce înseamnă că se află mult timp plecat de acasă. Într-o zi, el i colegul lui se întorceau acasă din Germania. Au fost obligaţi să stea mai mult timp în aeroportul din Atlanta pentru că avionul lor avea o întârziere de câteva ore. Au trecut orele anunţate, apoi au mai trecut câteva ore i, până la urmă, li s-a spus că zborul lor a fost anulat.

22 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Care sunt experienţele (i eecurile) tale în încercarea de a te schimba? Poate că nu lipsa efortului a fost cauza, ci lipsa pregătirii adecvate. Explică.

Ce cauţ i ? 23

Astfel, le-a fost imposibil să ajungă acasă în seara aceea i urmau să-i petreacă noaptea în Atlanta.

Pasagerii erau iritaţi, ca să nu spun mai mult. Au fost obligaţi să atepte la o coadă lungă să fie programaţi la zborurile următoare. Craig i colegul lui au stat la rând i am văzut cum fiecare pasager a vorbit dur cu tânăra care încerca să-i ajute. Când a venit rândul lui Craig, el s-a uitat la tânăra femeie, i-a zâmbit i i-a spus: „Vă promit că nu voi fi aspru cu dumneavoastră.“ Faţa femeii s-a luminat imediat i i-a spus blând: „Vă mulţumesc.“ Craig zâmbea, în ciuda dezamăgirii sale. Colegul lui l-a urmărit cu atenţie. I-a spus: „Craig, te cunosc de mult. Cu un an în urmă ai fi fost foarte supărat dacă ai fi trecut prin ceea ce ai trecut astăzi i ţi-ai fi răzbunat supărarea pe tânăra femeie de la companie.“

Craig i-a răspuns: „tii, cred că ai dreptate. Totui, m-am schimbat. tiu cine sunt i tiu unde mă aflu în viaţă. Sunt un om în care locuiete Cristos i trăiesc în Împărăţia unui Dumnezeu care mă iubete i se îngrijete de mine. Sigur că sunt frustrat, dar am, totui, pace sufletească. Vom ajunge acasă mâine. Supărarea nu ne ajută cu nimic. Prefer să mă bucur chiar i de această turnură a evenimentelor.“

Prietenul lui a dat din cap uimit. „Nu tiu ce ai mâncat sau ai băut, dar sunt sigur că te-ai schimbat.“

Schimbarea din viaţa lui Craig a avut loc datorită a ceea ce a făcut i a modului său de a gândi din ultimul an. Craig i-a urmat dorinţa de a deveni alt om înscriindu-se în grupul de formare de ucenici i pregătindu-se pentru transformare. Craig nu a fost singur. Dorinţa lui de a depune efortul necesar i schimbările pe care le-a experimentat ca rezultat au avut loc datorită lucrării Duhului Sfânt.

Nu datorită puterii voinţei sale.

NARAŢIUNILE FALSE: SCHIMBĂRI PRIN PUTEREA VOINŢEI NOASTRE

Când oamenii decid să schimbe ceva, ei îi adună toată „puterea voinţei“ i încearcă să schimbe un anumit tip de comportament. Acest efort nu duce, în cele mai multe cazuri, la rezultatele scontate.

24 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Aproximativ 95 la sută dintre angajamentele luate de Anul Nou sunt încălcate deja la sfâritul lui ianuarie. Când se întâmplă aa, cei mai mulţi oameni presupun că nu au avut o voinţă suficient de puternică. Se consideră slabi i le pare rău că au dat gre. Este o concluzie nefericită. Cauza eecului lor nu este lipsa voinţei. De fapt, voinţa lor nu are putere. Voinţa este capacitatea omului de a decide. Să port un tricou rou sau unul albastru? este întrebare pe care ne-o punem. Până la urmă, decidem să luăm tricoul albastru, iar factorul decizional a fost voinţa noastră. Totui, voinţa nu face, în realitate, nimic. Dacă a putea privi în interiorul voinţei tale, nu a găsi nimic. Nu se află lângă niciun organ intern. Nu este un muchi care poate crete sau se poate atrofia.

Voinţa se aseamănă mai mult cu un animal care răspunde la impulsurile altora. Un cal, de exemplu, nu decide unde să meargă, ci merge acolo unde îl duce călăreţul. Voinţa acţionează la fel. Deosebirea este că are mai mulţi călăreţi. Cele mai importante trei influenţe asupra voinţei sunt mintea, trupul i contextul social. Primul factor se referă la ideile pe care le avem, idei care produc emoţii, care duc la decizii sau acţiuni. Al doilea factor de influenţă este trupul, un complex interior de impulsuri care influenţează voinţa. Sistemele din trupul nostru acţionează în cea mai mare parte fără ajutorul nostru, dar atunci când trupul are o nevoie (hrană sau apă), el o transmite minţii prin senzaţii (foamea sau setea) i alertează mintea ca să trimită un semnal voinţei: Fă rost de mâncare acum. În al treilea rând, voinţa noastră este influenţată de contextul social. Suntem vulnerabili influenţelor oamenilor din jurul nostru. Această influenţă se numete „presiunea anturajului“.

Voinţa nu este nici puternică, nici slabă. La fel ca un cal, are o sarcină unică: să ducă la îndeplinire comanda dată de călăreţ (mintea, influenţată de corp i de domeniul social). Aadar, schimbarea sau, de fapt, lipsa ei, nu este deloc o problemă de voinţă. Schimbarea are loc atunci când factorii de influenţă sunt modificaţi. Vestea bună este că avem control asupra acestor factori de influenţă. Când adoptăm idei, practici i contexte sociale noi, are loc schimbarea.

Ce cauţ i ? 25

NARAŢIUNEA LUI ISUS: NE SCHIMBĂM INDIRECTIsus tie cum se schimbă oamenii i, de aceea, ne-a învăţat prin

pilde. El a folosit naraţiunea pentru a ne explica înţelegerea Lui despre Dumnezeu i despre lume: „Împărăţia lui Dumnezeu se aseamănă cu un grăunte de mutar.“ „Un om avea doi fii.“ Dacă acceptăm naraţiunile lui Isus despre Dumnezeu, Îl vom cunoate pe Dumnezeu aa cum este în realitate i vor urma acţiunile corespunzătoare. Dar i opusul este adevărat. Ne schimbăm nu printr-un efort de voinţă, ci prin schimbarea modului de a gândi, care include i schimbarea faptelor i mediului social. Ne schimbăm indirect. Facem ceea ce putem pentru ca să fim capabili să facem ceea ce nu putem face direct. Ne schimbăm prin procese indirecte.

Peyton Manning a practicat metoda indirectă. A câtigat finala naţională de fotbal american, Super Bowl XLI. Era o seară ploioasă i mingea era alunecoasă. Rex Grossman, din echipa care a pierdut, a scăpat mingea de mai multe ori. Peyton Manning, însă, nu a scăpat-oniciodată. La câteva săptămâni de la finală s-a descoperit faptul că Manning făcuse înainte de finală multe antrenamente în care i-a cerut unui coleg de echipă să-i arunce mingi ude. A exersat prinderea mingilor ude pentru a fi pregătit în cazul în care va ploua în seara finalei, dei echipa sa jucase jumătate din meciurile din acel sezon pe un teren acoperit. Manning a făcut ceea ce a putut (exersarea prinderii mingii ude) pentru a putea face ceea ce nu ar fi putut face fără acest antrenament (să joace bine pe ploaie).

Nu ne putem schimba spunând doar: „Vreau să mă schimb.“ Trebuie să examinăm cum gândim (naraţiunile noastre) i cum ne purtăm (disciplinele spirituale). Dacă schimbăm aceste lucruri i facem schimbări i în contextul social (cei cu care ne întâlnim) — i le putem face — atunci schimbările vor urma de la sine. De aceea Isus a spus că „jugul“ Său este uor. Dacă avem gândurile pe care le-a avut Isus, dacă facem lucrurile pe care le-a făcut Isus i petrecem timp cu oameni ca noi, atunci vom deveni ca Isus i nu va fi atât de dificil. Dacă Peyton Manning ar fi fost întrebat după Super Bowl: „A fost greu să prinzi mingea udă?“, probabil că el ar fi răspuns: „Nu. Am exersat

26 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

mult acest lucru când nu m-a văzut nimeni.“ Este un exemplu perfect al modului indirect prin care vine schimbarea.

Cred că există o metodă eficientă de schimbare a inimilor noastre. Nu este complicată, nici dificilă. Nu se bazează pe puterea voinţei. Începem cu triunghiul transformării. Acesta are patru elemente fundamentale: (1) schimbarea naraţiunilor din mintea noastră, (2) angajarea în practici noi, (3) interacţiunea cu ceilalţi care merg pe acelai drum i (4) totul sub conducerea Duhului Sfânt.

PASUL UNU: SCHIMBAREA NARAŢIUNILOR NOASTRESuntem fiinţe care trăiesc conform naraţiunilor din mintea noastră.

Părinţii ne spun de mici poveti care ne ajută să înţelegem cum este viaţa i cum ar trebui să fie. Suntem atrai în mod firesc de poveti i trebuie să le ducem la concluziile lor logice pentru că sunt interesante i captivante. Una dintre metodele principale de învăţătură ale lui Isus a fost naraţiunea. Motivul a fost, probabil, faptul că povestirile se pot reţine mai uor. Poate că nu ne putem aminti toate Fericirile (sau poate niciuna), dar ne aducem aminte de pilda fiului risipitor.

Acceptarea naraţiunilor lui Isus

Duhul Sfânt

Angajarea în exerciţii de pregătire a sufletului

Participarea în comunitate

Figura 1. Cele patru componente ale transformării

Ce cauţ i ? 27

Când trecem printr-o experienţă semnificativă, care ne modelează, o transformăm într-o naraţiune. De exemplu, o experienţă memorabilă din copilărie poate fi o aniversare a zilei de natere la care am primit darul pe care l-am dorit. Nu ne mai amintim detaliile acelei zile, dar avem în minte naraţiunea ei: cine a fost la noi, ce au spus invitaţii, cum ne-am simţit i ce gust a avut tortul.

Naraţiunea reprezintă „funcţia centrală… a minţii umane“. Transformăm totul într-o naraţiune pentru a înţelege viaţa. „Visăm în naraţiuni în timpul somnului, visăm în naraţiuni cu ochii deschii, ne amintim, anticipăm, sperăm, disperăm, credem, ne îndoim, planificăm, refacem planurile, criticăm, construim, bârfim, învăţăm, urâm i iubim prin naraţiunile din mintea noastră.“ Nu putem evita naraţiunile. Suntem fiinţe ale naraţiunilor. Naraţiunile noastre ne ajută să trăim în lume, să înţelegem binele i răul i ne dau semnificaţie („Aadar, morala povestirii este…“).

Există tot felul de naraţiuni. Naraţiunile familiei sunt povestirile pe care le aflăm din familie i de la rude. Părinţii ne transmit concepţia lor despre lume i viaţă i sistemul lor etic prin naraţiuni. Întrebările fundamentale, cum ar fi: Cine sunt?, De ce trăiesc?, Am valoare? îi primesc răspunsurile de când suntem încă mici sub forma unor naraţiuni. Apoi există naraţiuni culturale pe care le învăţăm din contextul lumii în care trăim. Învăţăm din cultură valorile (ce este important, cine are succes) sub forma unor povestiri i imagini. De exemplu, americanii învaţă valoarea „individualismului“ prin povestirile din trecut (revoluţia americană, pionerii care au cucerit Vestul). Mai există naraţiuni religioase, naraţiunile pe care le auzim de la amvon, din sala de clasă i pe care le citim în cărţile religioase. Acestea ne ajută să înţelegem cine este Dumnezeu, ce vrea Dumnezeu de la noi i cum trebuie să trăim. În sfârit, există naraţiunile lui Isus, imaginile i povestirile pe care ni le-a transmis Isus pentru a ne descoperi caracterul lui Dumnezeu.

Noi suntem formaţi de naraţiunile din mintea noastră. De fapt, naraţiunile noastre, odată pătrunse în minte, determină cea mai mare parte a comportamentului nostru, indiferent cât sunt de corecte sau

28 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

utile. După ce aceste naraţiuni pătrund adânc în mintea noastră, rămân acolo fără a mai fi puse la îndoială până la moarte. Acesta este aspectul esenţial: aceste naraţiuni ne conduc vieţile (de multe ori spre dezastru). Aadar, este esenţial să avem în minte naraţiunile corecte.

După ce am „descoperit“ naraţiunile din minţile noastre, le putem evalua în funcţie

de naraţiunile lui Isus. Pentru că Isus este preexistent i Fiul etern al lui Dumnezeu, nimeni nu Îl cunoate pe Dumnezeu, nici caracterul i semnificaţia vieţii, mai bine decât Isus. Naraţiunile lui Isus sunt adevărate. Ele reprezintă adevărul. El Însui este adevărul. Aadar, cheia schimbării este să acceptăm naraţiunile lui Isus.

Isus ni L-a descoperit pe Tatăl. Noul Testament descoperă un Dumnezeu care pulsează de bunătate, putere, dragoste i frumuseţe. A-L cunoate pe Dumnezeul lui Isus înseamnă a cunoate adevărul despre cine este Dumnezeu în realitate.

Pentru a ne schimba, mai întâi trebuie să ne schimbăm mintea. Isus i-a început lucrarea de predicare prin cuvintele: „Pocăiţi-vă [metanoia], căci Împărăţia cerurilor este aproape.“ Metanoia se referă la schimbarea minţii. Isus a tiut că transformarea începe în minte. Apostolul Pavel a spus acelai lucru când a afirmat: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută i desăvârită“ (Romani, 12:2).

Naraţiunile noastre familiale, culturale i chiar religioase ar putea avea rădăcinile în împărăţia acestei lumi. Fiind urmai ai lui Cristos, suntem îndemnaţi: „Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ“ (Coloseni, 3:2). Mai presus de orice, avem datoria: „Să aveţi în voi gândul acesta, care era i în Hristos Isus“ (Filipeni, 2:5). Acceptarea naraţiunilor lui Isus este modul în care împlinim porunca de a avea „gândul“ lui Isus. După ce în mintea noastră pătrund adânc naraţiunile lui Cristos, vor începe schimbările. Dar acceptarea ideilor i informaţiilor corecte este doar începutul.

Ce gânduri ai avut când ai citit despre naraţiunile care ţi-au format modul de a gândi despre lume?

Ce cauţ i ? 29

PASUL DOI: ANGAJAREA ÎN EXERCIŢII DE PREGĂTIRE A SUFLETULUI

După ce ne-am însuit naraţiunile corecte, este nevoie să le consolidăm pentru tot restul vieţii prin activităţi specifice care au scopul să transpună în realitate aceste naraţiuni nu numai în mintea noastră, ci i în trupurile i sufletele noastre. Putem numi aceste activităţi „discipline spirituale“, dar eu prefer să le numesc „exerciţii de pregătire a sufletului“. Motivul este că disciplinele spirituale nu sunt, de fapt, spirituale. A crede că ele sunt „spirituale“ îi face pe oameni să le practice ca activităţi izolate, făcute în încercarea de a deveni mai „spirituali“, indiferent ce se înţelege prin acest termen. Ele sunt practicate fără un scop specific i de multe ori în mod legalist, pentru a câtiga favoarea lui Dumnezeu i a altor oameni. Disciplinele spirituale sunt definite de cuvântul înţelepciune, nu de cuvântul neprihănire. Ele sunt practici înţelepte care ne pregătesc i ne transformă inimile.

Sportivii înţeleg necesitatea pregătirii. Ei aleargă, ridică greutăţi i exersează la nesfârit micările caracteristice sportului lor pentru a obţine performanţe. Pavel a comparat viaţa cretină cu antrenamentul unui sportiv în mai multe pasaje (1 Corin-teni, 9:25; 1 Timotei, 4:7-8; 2 Timotei, 2:5). Când ne angajăm în practicarea disciplinelor spirituale considerate pregătiri ale sufletului, înseamnă că dorim să ne schimbăm modul de viaţă.

Disciplinele spirituale sunt mijloace care au scopul obţinerii unui efect terapeutic. Oamenii care fac terapie fizică se angajează în tot felul de exerciţii fizice pentru a-i îmbunătăţi capacităţile fizice. Noi trebuie să ne angajăm în exerciţiile de pregătire a sufletului în acelai mod. Facem aceste lucruri (chiar ne provoacă unele dureri) pentru că vrem să îmbunătăţim modul în care funcţionează fiinţele noastre. Ele reprezintă o parte esenţială a transformării sufletelor noastre.

Ai practicat exerciţiile spirituale (cum ar fi rugăciunea, citirea Bibliei sau solitudinea) i, în cazul în care le-ai practicat, cu ce intenţie i cu ce rezultate?

30 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

PASUL TREI: PARTICIPAREA ÎN COMUNITATEFiinţele umane sunt create pentru a trăi în comunitate. La fel cum

Trinitatea eternă (Tatăl, Fiul i Duhul Sfânt) trăiete în comunitate, i noi, cei creaţi după chipul lui Dumnezeu, avem nevoie să trăim i să iubim în comunitate. Din nefericire, de multe ori procesele de formare spirituală sunt abordate ca acţiuni individuale. Putem avea tendinţa de a considera creterea noastră spirituală drept un efort individual, nu o activitate colectivă.

Formarea spirituală are loc cel mai bine în contextul unui grup. Participarea la un grup permite influenţelor altor oameni să ne stimuleze i să ne încurajeze (Evrei, 10:24). Această carte se folosete

cel mai eficient dacă este parcursă împreună cu alţii. Desigur, o poţi citi i singur i poţi face exerciţiile după cum doreti, dar experienţa mea de pe teren în testarea acestui material îmi spune că abordarea individuală are un impact mai mic.

PASUL PATRU: LUCRAREA DUHULUI SFÂNT Duhul Sfânt este, de obicei, membrul Trinităţii care are parte de

cea mai puţină atenţie. Ne rugăm lui Dumnezeu Tatăl i, când citim despre Isus Cristos în Evanghelii, ne formăm în minte imaginea Lui în chip de om. Duhul Sfânt, însă, nu este prea des în centrul vieţilor noastre.

Am ajuns să cred că Duhul Sfânt nu este supărat din această cauză.

Scopul permanent al Duhului este să ne arate pe Tatăl i pe Fiul, nu să Se prezinte pe Sine. Tot ceea ce se întâmplă în vieţile noastre cretine, însă, este urmarea lucrării Duhului Sfânt. Devenim nemulţumiţi de starea vieţilor noastre, iar Duhul ne îndeamnă cu blândeţe să privim la Isus. Duhul Sfânt acţionează prin toate evenimentele din vieţile noastre cu singurul scop de a ne face ucenicii lui Isus. Duhul Sfânt lucrează în vieţile noastre în moduri subtile, pe care nu le putem detecta de

Ce experienţe ai avut în părtăia comunităţii tale?

Ce cauţ i ? 31

cele mai multe ori. Totui, Duhul continuă să lucreze. Componentele schimbării acţionează atunci când Duhul lucrează prin ele.

Duhul Sfânt i naraţiunile. Isus le-a spus ucenicilor Săi că după plecarea Lui la Cer i înălţarea Sa, Dumnezeu Tatăl va trimite Duhul să le fie călăuzitor: „Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, i vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu“ (Ioan, 14:26). Duhul Sfânt este învăţătorul nostru nevăzut care ni-L arată pe Isus i ne aduce aminte de cuvintele Sale. În acest sens, Duhul Sfânt este cel care ne ajută să schimbăm naraţiunile noastre cu naraţiunile lui Isus. El ne ajută să renunţăm la naraţiunile false i să le înlocuim cu cele adevărate: „Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, i vă va descoperi lucrurile viitoare“ (Ioan, 16:13).

Convertirea noastră este i ea dependentă de lucrarea Duhului Sfânt: „i nimeni nu poate zice: «Isus este Domnul» decât prin Duhul Sfânt“ (1 Corinteni, 12:3). Decizia noastră de a-L urma pe Isus i de a-L accepta ca Domn i Mântuitor este posibilă numai pentru că Duhul Sfânt ne-a călăuzit spre acest adevăr. Când înlocuim naraţiunile false din mintea noastră, de exemplu: „Dumnezeu este un judecător mânios care este decis să ne pedepsească“ cu naraţiunea adevărată a lui Isus că Dumnezeu este un „Abba“ iubitor, această înlocuire este tot urmarea lucrării Duhului Sfânt.

Pavel spune: „i voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: «Ava! adică: Tată!» Însui Duhul adeverete împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.“ (Romani, 8:15-16). Îmi place expresia: Duhul adeverete împreună cu duhul nostru. Duhul schimbă naraţiunile noastre false aducând mărturie adevărului. Cele mai importante relaţii pe care le avem sunt relaţia noastră cu Isus ca Domn (kurios în greacă) i cu Dumnezeu ca Tatăl nostru (abba în aramaică, limba vorbită de Isus).

Duhul i pregătirea sufletului. Duhul vine alături de noi, este cu noi i ne înconjoară atunci când ne angajăm în exerciţii spirituale.

32

Toate exerciţiile noastre de pregătire a sufletului sunt lipsite de valoare dacă nu ar fi lucrarea Duhului Sfânt. Când ne deschidem Biblia i începem să citim rar i să ascultăm vocea lui Dumnezeu, Duhul ne luminează mintea i ne transmite un cuvânt direct din partea lui Dumnezeu. Chiar i rugăciunea, despre care noi credem, în general, că o iniţiem noi, este, în realitate, lucrarea Duhului Sfânt: „i tot astfel i Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu tim cum trebuie să ne rugăm. Dar însui Duhul mijlocete pentru noi cu suspine negrăite“ (Romani, 8:26). Când ne rugăm, nu ne rugăm singuri. Duhul ne-a îndemnat în mod subtil să ne rugăm, S-a rugat înainte să începem noi rugăciunea i apoi se roagă cu noi i pentru noi.

Când practicăm solitudinea sau tăcerea, când ne angajăm în slujire sau practicăm simplitatea, Duhul este cel care ne ajută i ne încurajează. Când descoperim un adevăr nou sau devenim contienţi i convini de unele lucruri în timpul nostru de rugăciune i de meditaţie, atunci când scriem în jurnalul nostru, tot Duhul este cel care ne optete adevărurile care duc la transformarea noastră. oapta Lui nu este uor de detectat i de multe ori auzim doar ecourile Duhului, dar atunci când ne dăruim tot mai mult lui Dumnezeu prin aceste exerciţii de pregătire a sufletului, capacitatea noastră de a auzi va crete. Totui, toate aceste exerciţii i activităţi ar fi inutile fără prezenţa i lucrarea Duhului Sfânt.

Duhul Sfânt i comunitatea. Duhul Sfânt este ca un dirijor al unei simfonii, care conduce orchestra vieţii colective de rugăciune i de închinare. Totui, spre deosebire de un dirijor uman, Duhul Sfânt ne înzestrează cu daruri i haruri care au scopul să fie folosite spre beneficiul altora (vezi 1 Corinteni, 12). Când auzim o predică i aceasta ne mică inimile, Duhul lucrează nu numai inspirându-l pe predicator, ci i înmuind inimile noastre i deschizându-ne urechile.

Vedem în cartea Faptele cum Duhul Sfânt este prezent în toate evenimentele primei comunităţi cretine care învăţa cum să trăiască împreună i cum să participe la lucrarea lui Isus. Unul din pasajele mele favorite este cel în care Duhul călăuzete comunitatea să-i trimită pe Barnaba i pe Saul (Pavel) în misiune: „Pe când slujeau Domnului

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Ce cauţ i ?

i posteau, Duhul Sfânt a zis: «Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba i pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.» Atunci, după ce au postit i s-au rugat, i-au pus mâinile peste ei, i i-au lăsat să plece“ (Fapte, 13:2-3). Observaţi contextul: erau împreună (comunitatea), se închinau i posteau (angajarea în discipline spirituale) când Duhul le-a vorbit. Duhul le-ar fi putut vorbi direct oricărora dintre ei, dar a decis să vorbească întregii comunităţi. Apoi i-au pus mâinile pe Barnaba i pe Saul i i-au trimis în misiune.

Când ne adunăm la părtăia cretină, Duhul Sfânt este din nou la lucru, de multe ori imperceptibil, cu singurul scop de a conduce spre o dragoste mai profundă faţă de Isus i faţă de Tatăl. Când am condus un grup care studia acest material, am simţit îndemnul să mă opresc i să folosesc ultimele 15 minute ale întâlnirii pentru a ne ruga unii pentru alţii în grupuri de câte trei. Am încurajat participanţii să împărtăească lucrurile pentru care doreau să se roage ceilalţi i apoi să se roage împreună. Nu au trecut decât câteva minute i, privind grupurile, am văzut oameni care plângeau. Grupul exista de 15 săptămâni, dar numai atunci când ne-am deschis sufletele unii în faţa altora i am lăsat Duhul să ne conducă s-a format o comunitate adevărată.

TRANSFORMAREA: ROADA DUHULUI SFÂNT Comportarea lui Craig în aeroport nu a fost altceva decât roada

Duhului. Pavel ne dă o listă a virtuţilor care apar în vieţile noastre ca rezultat al lucrării Duhului: „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege“ (Galateni, 5:22-23). Nu putem strânge din dinţi ca să devenim mai răbdători. Nu ne putem aduna toată puterea voinţei ca să devenim buni. Nu ne putem forţa să devenim blânzi. Aceste calităţi sunt „roada“ Duhului Sfânt. La fel ca fructul unui pom, se dezvoltă în mod natural în interior i devine vizibilă în exterior.

33

Cum vezi Duhul Sfânt interacţionând cu celelalte trei componente ale schimbării?

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS34 35

Când Duhul a schimbat naraţiunile noastre în măsură suficient de mare, începem să gândim diferit. Ca rezultat, începem să credem i să avem încredere în Dumnezeul iubitor i bun care este puternic. Începem să vedem cum a trăit Isus o viaţă perfectă pe care noi nu o putem trăi i cum i-a dăruit viaţa Tatălui pentru noi, eliberându-nede necesitatea de a încerca să câtigăm dragostea i favoarea lui Dumnezeu. Când ne angajăm în exerciţii de pregătire a sufletului, mai ales în contextul comunităţii, încrederea noastră că Dumnezeu lucrează în noi i printre noi crete foarte mult. Acest lucru duce la o schimbare interioară, urmată de comportamentul exterior schimbat.

În concluzie, când trebuie să atepţi foarte mult un avion sau un tren, trage adânc aer în piept i amintete-ţi cine eti. La fel cu Craig, noi putem trece prin aceste încercări cu dragoste, bucurie, pace, răbdare i bunătate.

VINO I VEZIÎmi place episodul în care Isus Se întâlnete cu primii doi dintre

ucenicii Săi. Ei au fost până atunci ucenicii lui Ioan Botezătorul, dar Ioan i-a încurajat să-L urmeze pe Isus. Când Isus a văzut că se ţin după El ca o umbră, S-a oprit i le-a pus o întrebare pătrunzătoare: „Isus S-a întors i, când i-a văzut că merg după El, le-a zis: «Ce căutaţi?» Ei I-au răspuns: «Rabi (care, tălmăcit, înseamnă: Învăţătorule), unde locuieti?» «Veniţi de vedeţi», le-a zis El. S-au dus i au văzut unde locuia; i în ziua aceea au rămas la El. Era cam pe la ceasul al zecelea“ (Ioan, 1:38-39).

Isus i-a întrebat ce căutau. Este o întrebare foarte importantă, pe care trebuie să ne-o punem i noi în mod repetat. Ce cauţi cu adevărat? Ce îţi doreti cel mai mult? Ceea ce dorim cu adevărat, lucrurile care ne pasionează cel mai mult sunt cele vor determina cum ne vom organiza viaţa.

Observă răspunsul ciudat i ilogic al ucenicilor: „Rabi, unde locuieti?“ la întrebarea simplă a lui Isus: „Ce căutaţi?“ Desigur, Isus le cunotea inimile. Ei L-au urmat pentru că doreau cu pasiune să aibă o viaţă bună i frumoasă, sperând că Isus îi va călăuzi spre această viaţă.

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS34 35

Răspunsul lui Isus este simplu, dar profund: „Veniţi de vedeţi.“ El le răspunde la ambele întrebări, una despre locul în care locuia i una despre ceea ce căutau ei mai mult ca orice. El tia că, în cazul în care Îl vor urma, vor găsi ceea ce doreau cu adevărat de la viaţă.

Isus te-a chemat să fii unul dintre ucenicii Lui. tiu acest lucru pentru că acum citeti această carte. Duhul Sfânt te-a adus până aici în dorinţa ta după o viaţă mai profundă, după o credinţă mai autentică i după o speranţă mai trainică în Dumnezeul pe care L-a cunoscut Isus. Isus te-a chemat să fii unul dintre învăţăceii Săi. Motivul nu îl reprezintă capacitatea sau puterea ta, ci faptul că El tie că, în cazul în care vei învăţa să gândeti cum gândete El i să faci lucrurile pe care le-a făcut El, vei putea avea o viaţă extraordinară. Poate că nu vei muta munţii i nici nu vei umbla pe apă, dar am încredere că poţi începe să înveţi cum să fii răbdător i bun, cum să-i ierţi pe cei care ţi-au făcut rău i cum să-i binecuvântezi pe dumanii tăi i să te rogi pentru ei. Aceste lucruri reprezintă o minune la fel de mare ca umblarea pe apă.

Fie ca să te îndrăgosteti de Dumnezeul pe care L-a cunoscut Isus.

Ce cauţ i ?

Astăzi, dumanul principal al formării spirituale cretine este epuizarea. Trăim deasupra posibilităţilor noastre, atât financiar, cât i fizic. Rezultatul este că una dintre activităţile noastre principale (de fapt, o anti-activitate) este neglijată: somnul. Conform numeroaselor studii, în medie un om are nevoie de aproximativ opt ore de somn pentru a-i menţine sănătatea. Acest lucru îmi spune că Dumnezeu a creat omul pentru a-i petrece aproape o treime din viaţă dormind. Este un gând uimitor. Am fost creaţi să petrecem o mare parte a existenţei noastre fără să facem nimic. Dacă nu respectăm această realitate, rezultatul este apariţia unor probleme de sănătate, pierderea energiei i scăderea randamentului. Mai mulţi oameni mor anual în accidente produse de oferi care au adormit la volan decât de cei care conduc sub influenţa alcoolului.

În excelenta carte a doctorului Siang-Yang, Rest (Odihna), el îl citează pe Arch Hart, care spune: „astăzi avem nevoie de odihnă mai mult ca oricând înainte în istorie.“ Doctorul Tan arată că în anii 1850, americanii dormeau în medie 9,5 ore pe noapte. În 1950, numărul orelor a scăzut la opt ore pe noapte. Astăzi, media este sub apte ore pe noapte. Am ajuns să dormim mai puţin decât este necesar i suferim la diverse nivele. Un sondaj efectuat de National Sleep Foundation a

PREGĂTIREA SUFLETULUI

Somnul

arătat că 49 la sută dintre adulţii americani au probleme cauzate de lipsa somnului i unul din ase suferă de insomnie cronică. Un prieten medic mi-a spus că reţetele pe care le scrie cel mai des sunt cele pentru problemele legate de somn.

Spre deosebire de această situaţie, un studiu efectuat de National Institute of Mental Health, în care participanţilor li s-a permis să „doarmă cât de mult puteau“ în fiecare noapte, a arătat că durata medie a somnului a fost de 8,5 ore. Cei care au participat la studiu au afirmat că se simţeau mai fericiţi, mai puţin obosiţi, mai creativi, mai plini de energie i de creativitate. Dumnezeu ne-a creat să fim administratori ai vieţilor noastre — trup, minte i suflet. Trebuie să începem cu grija faţă de trupurile noastre, care au nevoie de 7–8 ore de somn pe noapte. A ne priva de somnul necesar duce la oboseală i la eecuri în alte domenii ale vieţii.

Ce are de-a face acest lucru cu formarea spirituală cretină? Persoana umană este mai mult decât un suflet care locuiete într-un trup. Trupurile i sufletele noastre sunt unite. Dacă suferă trupurile, suferă i sufletele. Nu putem neglija trupurile în procesul nostru de cretere spirituală. De fapt, neglijarea trupurilor va împiedica dezvoltarea spirituală. Tot ce facem în vieţile noastre, inclusiv practicile de formare spirituală, le facem în i cu trupurile noastre. Dacă trupurile noastre nu sunt suficient de odihnite, ne va scădea nivelul de energie, capacitatea de a ne ruga, de a citi Biblia, de a petrece timp în solitudine sau de a memora Scriptura.

În esenţă, acest capitol a arătat cum formarea spirituală este rezultatul combinării acţiunii noastre cu acţiunile lui Dumnezeu. Noi trebuie să facem ceva, dar ne bazăm pe Dumnezeu, care ne va dărui tot ce ne este necesar pentru a ne schimba. Somnul este un exemplu perfect al echilibrului între disciplină i har. Nu te poţi obliga să dormi. Nu îţi poţi forţa trupul să doarmă. Somnul este un act de supunere, de cedare. Este o declaraţie a încrederii. Este recunoaterea faptului că nu tu eti Dumnezeu (care nu doarme niciodată) i aceasta este o veste bună. Nu ne putem obliga pe noi înine să dormim, dar putem crea condiţiile necesare pentru a dormi.

Pregăt i rea su f l e tu lui - Somnul 37

38 DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS

Am subliniat faptul că disciplinele spirituale nu sunt căi de a obţine ceva de la Dumnezeu, ci practici înţelepte care Îi permit lui Dumnezeu să ne înveţe, să ne pregătească i să ne vindece. Somnul, aadar, este un fel de disciplină „anti-disciplină“. Începe cu acest exerciţiu i continuă să-l practici pe toată perioada parcurgerii acestui material (dar, sper eu, i tot restul vieţii). Niciodată nu vei ajunge în situaţia în care să nu ai nevoie de timpul adecvat pentru somn.

DISCIPLINA SOMNULUICel puţin o zi pe săptămână dormi până nu mai poţi să dormi.

Dacă este nevoie, găsete o zi în care să nu fi obligat să te trezeti la o anumită oră dimineaţa. Scopul tău este să dormi sau să stai în pat până poţi spune că eti pe deplin odihnit, până eti sigur că nu mai este nevoie să mai stai în pat. Poate că vei avea nevoie de ajutorul membrilor familiei de care ai grijă.

Dacă nu poţi practica acest exerciţiu, încearcă altul: propune-ţi să dormi cel puţin apte ore de cel puţin trei ori pe săptămână. Acest lucru îţi va cere să te culci mai devreme decât de obicei. Iată câteva sfaturi utile ca să poţi adormi mai uor:1. Stabilete-ţi o oră de culcare în fiecare seară.2. Încearcă să nu te angajezi în activităţi care măresc nivelul de stres

(cum ar fi urmărirea televizorului sau timpul petrecut la calculator) cu puţin timp înainte de ora de culcare.

3. Dacă eti afectat de substanţe stimulante (cafeina, condimentele), evită-le seara.

4. Nu te forţa să adormi. Dacă nu te simţi somnoros, citete o carte, meditează la un psalm, ascultă muzică linititoare sau uită-te pe fereastră până te simţi somnoros i atunci du-te la culcare. Până când trupul tău nu este gata să doarmă, învârtitul în pat nu are niciun folos.

5. Dacă te trezeti în mijlocul nopţii, dar nu trebuie să te ridici, rămâi în pat. Dă-i trupului tău ocazia să adoarmă iarăi.

Pregăt i rea su f l e tu lui - Somnul 39

Dacă nici respectarea acestor sfaturi nu te vor ajuta să dormi suficient de mult, atunci ar fi bine să consulţi un medic pentru a depista o cauză medicală. Sunt doctori specializaţi în domeniul somnului sau mai poţi merge la un consilier sau terapeut pentru a vedea dacă nu există o problemă emoţională care te împiedică să dormi.

DE MEDITATUrmătoarele întrebări îţi pot fi utile atunci când meditezi la

experienţele tale, indiferent dacă parcurgi materialul singur sau împreună cu alţii.

Este bine să răspunzi la aceste întrebări în jurnalul tău. Dacă participi la un grup, adu cu tine jurnalul ca să îţi aduci aminte de ideile i experienţele tale.1. Ai putut practica disciplina somnului în această săptămână? Dacă

da, ce ai făcut i cum te-ai simţit?2. Ai învăţat ceva despre Dumnezeu sau despre tine însuţi prin acest

exerciţiu?

Anexă

Ghid de discuţii în grupuri mici

Matthew Johnson i Christopher Jason Fox

În toamna anului 2006 am fost invitaţi să participăm la un curs experimental condus de James Bryan Smith. Numele programului era Ucenicia. Îl cunoatem pe doctorul Smith, capacitatea de învăţător, înţelegerea profundă a formării spirituale, dar niciunul dintre noi nu am anticipat impactul acestui curs asupra vieţilor i lucrărilor noastre. A fost uimitor. Nu a durat mult până ce am început să căutăm moduri de a preda aceste învăţături în bisericile în care slujim, iar rezultatele nu au fost mai puţin profunde.

În acest proces am înţeles adevărul cuvintelor lui Jim despre comunitate, una din componentele cheie ale transformării. Adevărul a fost trăit de noi, cei care am folosit această carte în grupe mici, prin citire, practicare i apoi discutarea experienţelor membrilor grupurilor. Rezultatul a fost o vindecare profundă a naraţiunilor membrilor grupurilor, o bucurie a stabilirii unor legături personale semnificative i vieţi transformate în asemănare cu Cristos. Ca urmare a folosirii acestor materiale în grupe mici, am scris acest ghid de discuţii pentru a-i ajuta pe toţi cei care doresc să adune un grup de prieteni, rude, tineri, o clasă de coală duminicală sau la un club al iubitorilor de carte.

Un grup poate fi alcătuit din doi până la doisprezece membri. Am descoperit faptul că dimensiunea ideală a grupului este între

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS204 205

cinci i ase persoane. Într-un grup de asemenea dimensiune, poţi citi întrebările din ghid i îţi poţi împărtăi ideile i răspunsurile. Unele grupuri vor descoperi faptul că activitatea lor este mai utilă dacă există o conducere colectivă, prin rotaţie, fiecare persoană conducând câte o sesiune. Dacă grupul are doisprezece sau mai mulţi membri, este mai util să existe acelai conducător la toate sesiunile.

Fiecare lecţie este împărţită în mai multe segmente. Folosete aceste segmente conform caracterului unic al grupului. Puteţi trece peste unele întrebări i segmente i puteţi alcătui singur alte întrebări. În plus, puteţi petrece un timp în grup studiind întrebările care apar în fiecare capitol al cărţii, discutaţi tot ce credeţi că este util i stimulator.

În funcţie de mărimea grupului tău, folosirea acestor întrebări pentru stimularea discuţiilor poate dura între 60 i 90 de minute. Am inclus i o estimare a duratei fiecărui segment. Dacă grupul are mai mult de ase participanţi, anticipaţi o durată a întâlnirii de până la 90 de minute.

Dacă eti conducătorul unui grup care folosete această carte, poţi fie să foloseti acest ghid ca un punct de pornire, poţi face schimbările pe care le consideri necesare când pregăteti întâlnirile sau poţi vizita site-ul www.apprenticeofjesus.org pentru a vedea materiale suplimentare cu mai mult opţiuni pentru desfăurarea discuţiilor i experienţelor de grup. Cu ajutorul acestui site, conducătorii de grupuri pot interacţiona între ei i pot găsi resurse suplimentare.

Fie ca acest ghid simplu să fie un instrument în mâinile Duhului pentru ca să-l iubiţi mai mult pe Dumnezeul bun i frumos.

Matthew Johnsoni Christopher Jason Fox

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS204 205

Capitolul 1: Ce cauţi?

DESCHIDE-ŢI SUFLETUL ÎNAINTEA LUI DUMNEZEU [5 MINUTE]

Începeţi cu cinci minute de tăcere, urmate de o rugăciune prin care să-L chemaţi pe Dumnezeu să vă călăuzească discuţiile. De ce cinci minute de tăcere? Trăim într-o lume plină de zgomote i de lucruri care ne distrag atenţia. Este uor să intrăm în discuţii gândindu-ne încă la ultimele problemele i discuţii pe care le-am avut. În mijlocul unui program încărcat, este dificil să auzim oapta lui Dumnezeu. Când ne strângem împreună cu prietenii pentru a merge împreună pe drumul spiritual, ceea ce dorim să auzim este vocea lui Dumnezeu în vieţile celor din jurul nostru. Începând cu o perioadă de tăcere, vom fi pregătiţi să ascultăm, aa că una din opţiunile începerii întâlnirii este să stăm în tăcere.

PREGĂTIREA SUFLETULUI [5–10 MINUTE]Dacă eti într-un grup de ase sau mai mulţi oameni, împarte-i în

grupuri mici de trei sau patru. Petreceţi zece minute discutând ceea ce aţi învăţat din exerciţiul de pregătire a sufletului al somnului. Pentru a stimula participarea tuturor, răspundeţi la următoarele întrebări:1. Ai putut practica exerciţiul în această săptămână? Dacă da, scrie

cum a mers i ce ai simţit.2. Ce ai învăţat despre Dumnezeu i despre tine însuţi prin acest

exerciţiu?

STUDIEREA CAPITOLULUI [30–45 MINUTE]Ideea principală a acestui capitol este că majoritatea oamenilor

dorete să se schimbe, dar nu reuete, nu pentru că nu încearcă, ci pentru că oamenii nu sunt pregătiţi în mod adecvat pentru schimbare.

[Notă: În fiecare săptămână citete întrebările înainte de a începe discuţiile. Notează întrebările pe care doreti să le discuţi în mod

Ghid de di s cuţ i i în grupuri mic i

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS206 207

deosebit. În funcţie de dimensiunea grupului i de modul în care se desfăoară discuţia, s-ar putea să nu aveţi timp să discutaţi toate întrebările.]1. Ai încercat să schimbi ceva la tine? Ce proces ai folosit? Cât de

mare a fost succesul tău de a te schimba? 2. Autorul ne oferă o diagramă a transformării (pagina 26). Este

compusă din naraţiuni personale, exerciţii de pregătire a sufletului, comunitate i Duhul Sfânt. Au făcut parte aceste aspecte din procesul schimbării tale? Explică.

3. Naraţiunile noastre sunt povestiri care ne modelează modul în care trăim. Pentru a te ajuta să înţelegi mai bine conceptul naraţiunii, gândete-te la o povestire din viaţa ta care reprezintă pentru tine definiţia succesului. Discutaţi la întâlnirea grupului.

4. Mulţi oameni sunt tentaţi (i au fost învăţaţi aa) să practice discipline spirituale pentru a-I fi plăcuţi lui Dumnezeu, dei, în realitate, ele sunt mijloacele transformării sufletului. Cum influenţează această abordare practicile tale?

5. Când te-a încurajat un grup mic i te-a îndemnat să-ţi continui călătoria spirituală?

6. Ce ai învăţat din secţiunea referitoare la Duhul sfânt (paginile 30– 32) despre Duhul Sfânt i despre impactul Lui asupra naraţiunilor noastre, a pregătirii sufletului sau a sentimentului comunităţii?

STUDIEREA CUVÂNTULUI [10–15 MINUTE] [Notă: Un membru al grupului să citească textul din Scriptură

pentru fiecare săptămână. Este bine să-l auzi citindu-se, chiar dacă ai Biblia deschisă i urmăreti în ea.]

Citete cu voce tare: Ioan, 1:38-39.1. Ascultă cuvintele lui Isus; imaginează-ţi că eti un ucenic care pune

întrebarea: „Ce cauţi?“2. Când Isus îţi spune: „Vino i vezi“, ce emoţii simţi?

DUMNEZEU CEL BUN I FRUMOS206 207

DU-TE ÎN PACE [5 MINUTE]Încheiaţi întâlnirea prin citirea cu voce tare de către un membru al

grupului a următorului citat din primul capitol.Când Duhul a schimbat naraţiunile noastre în măsură

suficient de mare, începem să gândim diferit. Ca rezultat, începem să credem i să avem încredere în Dumnezeul iubitor i bun care este puternic. Începem să vedem cum a trăit Isus o viaţă perfectă pe care noi nu o putem trăi i cum i-a dăruit viaţa Tatălui pentru noi, eliberându-ne de necesitatea de a încerca să câtigăm dragostea i favoarea lui Dumnezeu. Când ne angajăm în exerciţii de pregătire a sufletului, mai ales în contextul comunităţii, încrederea noastră că Dumnezeu lucrează în noi i printre noi crete foarte mult. Acest lucru duce la o schimbare interioară, urmată de comportamentul exterior schimbat.

În concluzie, când trebuie să atepţi foarte mult un avion sau un tren, trage adânc aer în piept i amintete-ţi cine eti. La fel cu Craig, noi putem trece prin aceste încercări cu dragoste, bucurie, pace, răbdare i bunătate.

Plecaţi de la întâlnire bucurându-vă de vestea bună că Dumnezeu lucrează în voi i printre voi. Amin.

SĂPTĂMÂNA URMĂTOAREÎn capitolul următor vom studia bunătatea lui Dumnezeu.

Exerciţiul de pregătire a sufletului pentru această săptămână va fi de a petrece zilnic cinci minute de tăcere i de a privi cu atenţie lumea creată.

Ghid de di s cuţ i i în grupuri mic i

pentru viaţa unui ucenic„Trilogia ucenicului este ceea ce am văzut mai bun în domeniul formării spirituale cretine.“DALLAS WILLARD

Trilogia ucenicului este o abordare nouă a formării spirituale individuale i a călăuzirii spirituale a unui grup. Fiecare carte poate fi folosită individual sau pot fi combinate toate trei pentru a crea un pro-gram unic pentru grupuri mici de ucenicie.

www.nouasperanta.ro/ t r i logiaucenicului

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/viatabunasifrumoasa

Viaţa bună i frumoasă este continuarea logică a procesului de transformare care începe prin cunoaterea reală a lui Dumnezeu. Autorul ne învaţă să trăim conform principiilor Împărăţiei lui Dumnezeu din Predica de pe Munte i să reuim, astfel, să învingem mânia, pofta, minciuna sau vanitatea.

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/comunitateabunasifrumoasa

Comunitatea bună i frumoasă include alt element necesar, dar de multe ori neglijat, al formării spirituale: comunitatea. Mulţi cretini vor să se dezvolte spiritual, dar pe cont propriu. Autorul ne cere să ieim din izolare i să căutăm intenţionat interacţiunea cu ceilalţi ucenici, pentru a forma comunitatea demnă de Cristos.

pentru viaţa unui ucenic

www.nouasperanta.ro/viatata

Cărţile nu fac ucenici, doar ucenicii fac alţi ucenici. Cărţile din acest ciclu de lecţii pentru grupe mici, însă, sunt un instrument util ce-lui care are pasiunea i viziunea de a face ucenici care să facă ucenici.

Viaţa ta în Cristos de Greg Ogden

www.nouasperanta.ro/formareadeucenici

„Criza principală a bisericii este o criză a produsului“ (Bill Hull). Produsul bisericii îl reprezintă ucenicii lui Isus, total devotaţi Domnului lor, cu spirit de iniţiativă i capabili să se multiplice, ducând, astfel, la existenţa unui lanţ intergeneraţional al formării de ucenici. Greg Ogden ne prezintă cu o claritate dezarmantă un proces biblic, simplu i efi cient de transfer al vieţii lui Cris-tos de la un urma al Său la altul.

pentru viaţa unui ucenicÎncepe fiecare zi folosind Pâinea... gândurile tale vor fi mai aproape de Dumnezeu

„Această publicaţie nu este nici mare, nici atât de dichisită încât să atragă privirile. Dar este plină de substanţă pentru că ne îndreaptă toată atenţia spre Cuvântul lui Dumnezeu, spre Pâinea spirituală cea de toate zilele. Şi ne învaţă cum să ne hrănim sănătos din punct de vedere spiritual.“

Pâinea noastră cea de toate zilele... este un periodic devoţional.

Citiţi pagina de azi, aflaţi detalii suplimentare (şi de ce nu, abonaţi-vă!) aici:

w w w . n o u a s p e r a n t a . r o / p a i n e a

l plan de citire a Bibliei într-un an l un text de citit din Biblie l un articol scurt şi consistent l un verset din Biblie l o cugetare