ppsţyS «niai s i M m a s * 3 Lei. Cenzurat B B a j , i a 2 2 Ibfelu 1 9 3 8 Nr. 2 1

A B O N A M E N T U L :

pe Jumătate la străinătate

150 Lei 75 Lei

300 Lei

Adresa: .UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Tâmava-Mică

întemeietori: f AL. LUPEANU-MELIN ş i IULIU MAIOR

Director IULIU MAIOR

î m p l i n i r e a alor d e l à a d u n a r e a d in 1848

e a n

Acum cânâ Blajul a îmbrăcat din nou haini de sărbătoare şi prăsnuieşte pentru a 90-a oră amintirea măreţei adunări dela 08, gândul ni-se duce departe în trecut ti viaţa poporului românesc de pe atunci ţi la stările de lucruri cari au provocat «ctasti adunare.

Şi din noaptea vremilor o poveste tristă şi întunecată îşi deapănă firul fap­telor ei. Apar pe dinaintea ochilor noştri icoane mohorâte şi cernite.

Pe plaiurile mândrului Ardeal, peste \tţnicul popor român, se înstăpâniră po-fatre sălbatice şi neîndurătoare. Şi rând, Jt rând stăpânit de odinioară, urmaşii chirilor legionari români, au fost des-ioltfl de drepturile lor vechi şi au ajuns fiii veneticilor unguri şi saşi. Aceştia s'au

ficut stăpâni, pe ogorul, casa şi viaţa lor. L'tf neomenoase şi haine au fost aduse tmtru împovărarea poporului român

Luncile bogate, dealurile şi munţii nu erau ai lui. Plugul nu mai răscolea

basda în trupul pământului pentru hrana soarele nu mai cocea holdele de grâu

;P bruma toamnei nu mai ruginea rodul riW ie vie, pentru el şi ai lui. Poporul ro­besc nu mai avea nimic. Nici rodul *»ncii nu era al lui. El trebuia să pli-l"ci iotul, aterul, apa şi pământul pe care-l tSJea

fi în care dormiau oasele părinţilor Hi,

Pentru el nu erau decât lanţuri şi Ţnsurdtori. Fiecare bulgăr de pământ

1 frământat cu sângele şi sudoarea lui. n b u i a să muncească din greu pentru hu-

: W nemeşilor unguri. Pe pământul Ar-\te

l u i tarea că se coborâse1' nedreptatea IJ^ai strigătoare la cei. Unii aveau to-

alţii nimica. Pe culmile dealurilor \>trT-elemncilor

stăpânii unguri ridica-

Târaiu de tot un vlădică dela Blaj lnocenţiu Micu, fiu de ţăran şi el, s'a făcut apărătorul drepturilor Românilor în dieta nemiloşilor baroni şi conţi unguri. Un alt vlădică dela Blaj deschide pentru copiii poporului său şcolile dela Blaj, unde fiii iobagilor au învăţat carte şi s'au făcut lu­minătorii fraţilor lor. Şi deşteptarea n'a încetat să vină. Vremurile de mişcare dela 1848 i-au aflat cu totul pregătiţi.

c*stcle mari şi frumoase, unde du *Ue albe în petreceri şi beţii, iar jos

'otita ogoarelor muncite de ei se is-^tT ? i * i e r e a u d e foame în bordeie tr9 t

t,io°agii şi copiii lor. Viaţa Românilor tu / s t a fi grea. Erau socotiţi în rând î l t i

0 a c e / « Şi de multe ori mai rău de-Si'd S e h r a n e a u cu pane de tărâfe şi ,J t o a ' C 0 * a c i 'Mc* **i»* nu le era iertat "'«iJ'f m a i h u n e n i c i loc de închinare

«a, *»« să aibă alăturea de celealălte

^yitnl^ricile l o r s e tnalfau pe dealuri la *HhJâ S a t e ' A c o t o k u m a i l c g r a U r t a t

*" fi să te roage lui JDumniaeu.1

Piatra Libertăţii 1848.

Când trufia nobililor Unguri voia si despartă Ardealul şi Ungaria de trupul puternicei împărăţii austriace şi si facă o ţară ungurească puternică, Românii au văsuţ primejdia ce urma, pentru ei din a-ceastă unire a Ardealului cu Ungaria şi s'au împotrivit. Conducătorii Românilor^ Bărnuţiu, Cipariu. Aron Pumnul şi alţi profesori de-ai Blajului hotărăsc să ţină atunci o mare adunare la Blaj, la care să cheme întreg poporul românesc.

Vestitorii acestei adunări sunt elevii şi'teologii Blajului. Poporul românesc răs­punde la chemarea conducătorilor lui. În­fruntă totul, frece ape fără poduri, dru muri strejuite de soldaţi şi spân suritori şi aleargă' la Blaj. Aici in siua de 3115 Mai se ţine adunarea. Poporitl adunat joară că nu va mai fi rob nimănui şi că-şi va a-pira drepturile.

De atunci câmpia, unde au jurat că vor fi liberi, s'a numit ,Cămpia Libertăţii*, iar siită de 3\15 Mal a ajuns sărbătoare naţională. Amintirea ei s'a înscris cu Utere de foc in ini» o Romanilor şi an de an,ci fost prănnuită cum se cuvine. Iar când

ANUNŢURI ŞI RECLAME se primesc la Administraţie şl se plătesc tm şir mărunt odată 5 Lei

a doua §1 a treia oră 4 Lei.

urgia asupritorilor de ieri a gisit cu cale să n'o mai îngăduie nici pe aceasta, pe tur­nurile catedralei Blajului, în bercul dela Târnava sau în vr'o barcă pe lacul Che-reteu, tot mai flutura câte un steag treico-lor în amintirea măreţei sile.

După unire, când visul de aur al Ro­mânilor s'a împlinit serbarea silei de 15 Mai, era o serbare naţională a întregului popor. Cu vremea cadrul serbirilor s'a mai redus, au ajuns nişte serbări locale. Blajul a ţinut însi la ele ca la o comoară din sfintele lui amintiri şi a prăsnuit această si în totdeauna.

Anul acesta şcolile Blajului au aranjat în această zi o frumoasă serbare pe „Câmpia Li­bertăţii". Aid dl proj. Dr. Şt. Manciulea a ţinut o cuvântare despre însemnătatea zilei, iar cle­ricul Turdean Sabin, din anul IV de Teologie a recitat un fragment din discursul rostttjde S. Bărnuţiu, cu 90 de ani înainte [pe această câmpie. A urmat o declamare şi cântece exe­cutate de corurile şcoalelor. Apoi şcolarii au defilat prin faţa publicului. La această serbare au luai parte alăturea de 1. P. S. Mitropolit Alexandru şi distinşi oaspeţi dinafară, veniţi ca să se închine din prilejul împlinirii alor 90 de ani, memoriei acelora cari au făcut măreaţa adunare de pe „Câmpia Libertăţii". Au fost dnii: Ion Mihalache, V. Madgearu, Ion Vescan-Tg. Mureş, Dr. Aurel Dobrescu, Llviu Micşa-Dej, llie Lazar, Victor Moldovan, Dr. Stâncu-lescu-Bucureşti, Prof. Victor ftnga-Cluj, Adv. Câmpeanu- Cărei, N. Stănescu (Basarabia), 1 Răutu (Dorohoi), Adv. Anderco, Aurel Pelle Satu-Mare, adv. Dr. Ursuţiu-Pecica (Arad)şi alţii.

De atunci de când s'a ţinut adunarea din 1848 au trecui 90 de ani. In viaţa poporului român au venit atâtea întâmplări mari, cari au aruncat o umbră peste această mişcate. Ziua de 3115 Mai nu va fi uitată însă niciodată. Ea este mai mult decât prăznairea unor fapte mari, este însăşi ziua libertăţii, ziua când flacăra sfântă a dorului de libertate a străbătut sufle­tul unul întreg popor şi l-a pornit spre fapte mari. Ea este ziua când poporul nostru si-a ri­dicat fruntea din pulbere, şt- a scuturat lanţurile şl a devenit liber, iar pentru noi, cei cari ţinem la Blaj, e ziua când sufletul Blajului s'a ma­nifestat în toată strălucirea lut. Ziua când în­văţăturile dascălilor dela aceste şcoli şi-au dat rodul lor.

Străzii* tuturor satelor frebue lu­minata noaptea. Ministerul de interne a dat poruncă prefecturilor ca In toate comu­nele să se lumineze noaptea străzile cu lămpi de pttrol. Primarii satelor, cari nu se vor în­griji de luminarea străzilor, vor fi aspra pe­depsiţi. Va mai bun ordin decât acesta de raalt n'a dat Ministerul de interne.

Pag. 2 ü re i R K A P O P O R U L U I

0 primejaie mare Am asemănat pe omul păcătos cu

un bolnav greu care-şi aşteaptă mân­tuirea dela un medic vestit. Se poate însă asămăna şi cu o vie pe care a stricat-o gerul sau grindina şi care nu mai aduce aproape nici o roadă, oricât ar îngriji-o omul. Sunt oameni, cari aşa de mult s'au dedat cu păcatul, încât abia se mai pot desbăra de el; oameni, a căror voinţă Intru atâta este de slăbită, încât numai după lupte într'adevăr mari sunt în stare să scape de păcate. Aceşti oameni sunt asemenea unui mort care începe a pu­trezi, ori unei vii mâncate de mană.

Omul, dela o vreme, se obişnueşte cu păcatul, ca boul cu jugul şi asemenea ca­lului cu frânele. La început îl înveţi foarte cu greu la jug ori la ham, dar dela o vreme aşa se obişnueşte cu jugul, încât, cu toate că nu-i place, îşi bagă el însuşi capul în jug. întocmai aşa ne învaţă şi pe noi diavolul la jugul sau la hamul păca­tului, încât dela o vreme ne băgăm inşine capul sub povara păcatului

învăţul păcatului este uşor, des-văţul însă foarte greu.

Văzut-aţi vreodată, cum prinde pa-iangenul muştile? Cum le învăluie în tortul său atât de fin şi apoi le aşază deoparte, bine ştiind că nu se mai pot deslega din cătuşele tortului. întocmai aşa ne învăluie şi pe noi diavolul cu tortul gros al păca­tului, iar pe urmă ne dă drumul, bine ştiind că suntem legaţi şi nu ne mai putem scăpa.

Oâad baţi un cuiu într'un lem, II baţi

Doină De, când mama m'a făcut Nici un noroc n'am avut Căci, maică, norocul meu L/au băut boii 'n pârău. N u ştiu boii I'a băut

tare, ca să ţină. Iar când vrei să-1 scoţi, nu-1 mai poţi decât cu foarte mare greu­tate, de multe ori numai vătămând lemnul. Cam aşa o păţim şi cu păcatele; cu cât Ie făptuim mai des, cu atât întră mai a-dânc în suflet; le-ai scoate, şi nu le mai poţi. Repeţind acelaş păcat mai de multe ori, ne obişnuim şi ne dedăm cu el de aşa, încât ni-se pare că trebue să-î făp­tuim regulat, şi nu ne mai putem desbăra de el. Iar când observăm cât de departe am ajuns, desnădăjduim şi ne facem plocon diavolului, din a cărui ghiare nici aşa nu mai putem scăpa.

Ca să ne putem deci desbăra de păcate, avem nevoie de ajutorul lui Dumneseu.

In sfânta evanghelie ni-se pomenesc numai trei îpvieri din morţi pe cari le-a făptuit Isus, şi anume: 1., fata lui Iair, 2., tânărul din Naim şi 3,, Lazar. Pe fata Iui Iair Mântuitorul a prins-o nnmai de mână, iar ea a înviat numaidecât. Tâ­nărului din Naim i-a poruncit: >Tinere, ţie Iţi zic scoală (< Când 1-a înviat însă pe Lazar, mai întâi a plâns, apoi a poruncit să se ia piatra de pe mormânt şi numai după aceea a strigat cu viers mare: >Le­zare, vino afară 1« — Fata lui Iair şi tâ­nărul din Naim sunt asemenea păcăto­şilor acelora cari numai odată cad în păcat şi se trezesc din moartea păcatului la cel dintâi cuvânt al Mântuitorului. Lazar în schimb asemenea este păcătosului o-bişnuit cu păcatul; păcătosului căruia foarte multă pregătire ii trebue până aude glasul de trezire al harului dumnezeesc. Sfântul Augustin a fost unul dintre cei mai stri­caţi tineri ai vremii sale; de aceea a trebuit să lucreze 18 ani mamă-sa, sf. Monica, până 1-a putut Increştina, făcân-du-se apoi ce e drept unul dintre cei mai mari sfinţi ai bisericii.

Aşadarâ desbărarea de păcate nu se poate face deodată, ci rând pe rând. /

Chiar de aceea, ceice vrea să se scape

Foiţa „UNIRII POPORULUI"

VERSURI*) îmi cântă moartea la fereastră, Ca o vecernie 'n surdină, îmi cântă 'ncet povestea noastră: Un joc de umbră şi lumină.

Eu o ascult în noaptea mută, Din adâncimi cum creşte mare — întreaga viaţă petrecută La căpătâiul meu răsare.

Şi cum sub tâmpla mea fierbinte O lume veche-mi reînvie... N u câte au fost îmi vin in minte, Ci câtcar fi putut să fie.

O. G o g a

Ori maică nu l/am avut, Ori maică, când ai fost fată Ai trecut pe lângă baltă Mi^a picat norocu 'n apă Că măicuţă al meu noroc L-ai pus cu lemne pe foc Şi l-ai aţâţat cu pae Şi l'ai ars cu bobotae.

Culeasă de C o n ţ l o a n cl. VII l i c comuna Moisa jud. Mureş

•) Cea din utma poezie pecare a scris-oOctavian Goga, înainte de moarte cu câteva zile, din care se v e d e

CI fl-a presimţit moarte» apropiata.

Richivoiu Richivoiu a dat piept cu crivăţul Rusiei

cu năduful Bărăganului, cu uraganul Garpaţilor, A bătătorit ca turma boierului toate potecile Dobrogei, a beat cu pumnul din apa Mării Negre ai şi-a spălat obielele la valurile Dunării. Aşa-i, că asta n'ar fi mare minune, doar alţii au văzut şi mai lungi drumuri decât Richivoiu? Dar alta-i povestea ciobanului ăstuia. Aveţi răbdare, să v'o pot istorisi şi-apoi, la urmă, să-mi spuneţi, că nu-i aşa.

Richivoiu, pe unde a colindat, n'a colindat Inzădar. Dacă el şi-a mutat şatra dintr'un loc în altul, apoi pomenirea Iui a rămas, din gură In gură, d in ţ a t ă tn fiu, ca poveştilenăzdrăvanilor Numele lui Richivoiu au s'ajtera din amintirea celor cu cari a trăit,, a şa ; ca una ca două ci a rămas, cacrepătara in stâncă, fără de-a putea fi astupată do mâna vremii. ;"~

Nr.

de păcatele sale obişnuite, să facea mai întâi cu unul, cu cel mai ^ cel mai primejdios. Cunoaşteţi vestea tatălui care le a dat — £ ° a t ţ

legătură de nuiele, ca să Ie rupf ^ ^ cercat băieţii, dar, oricât s'au chinuit ! isbutit. Atunci a luat tatăl legătura " din ea câte o nuia, a frânt-o şi ţn' ^ clipite legătura întreagă a fost rtW două. Poate-se oare o mai bună pili. cât aceasta ? Dacă am face şi noi |a

tn câţiva ani am putea deveni sfinţi cazul e însă câ ni-e groază de acea! ne încurcăm tot mai râu in păcate sfârşit ne vindem sufletul diavolului ^ plăcerea cutare, precum şi-a vândut E dreptul d e întâia naştere lui lacob pt, un blid de linte.

Ara numit primejdie mare ol nuinţa de a păcătui, fiindcă pîG

turbură mintea omului, aşa că nu ţ vede limpede şi nu mai poate deo? binele d e râu, ba d e cele mai multt vede întors, adecă răul îl vede bine binele rău. Tot aşa slăbeşte păcatul voinţa, aşa câ omul dedat cu păcate e ca vândut diavolului: d e pildă beţivul,e varul, hoţul, defăimătorul, mândrul, lem' şi aşa mai departe. Câtă oboseală ii ii| bue unui preot până e s t e în stare 1 desbare pe un credincios de al său( vreun astfel de păcat I Iar când crede | a isbutit, iarăş il vede căzut în acelaşi cat, fiindcă nenorocitul nu mai are voii!

Să avem deci puţintică ambiţie ;i| nu ne lăsăm robiţi de satana în foi aceasta. Chiar de aceea să ne spovt: cât mai des, că alt mijloc de scăpare avem.

P ă r i n t e l e lulli

Toţi aceia cari au primita dare dela noi şi nu ne-au tn încă banii sunt rugaţi să ni-tt mită în cel mai scurt timp, putem încheia şi noi socotite-

Zice, că Richivoiu pe unde trecea, rin* lumea, în urma lui,- cu gura strâmbă de1

câmpia largă a Bărăganului, s'a prefăcut lugăr şi coliBdând stânele şi ocolurile, 0K ciobanii, cari nu văzuseră sfântul altar de!» de când i-a purtat naşele tn braţe, BPJ punea ciobanii sâ-şi croiască unul altui' douăzeci şi cinci de beţe ferecate, ca să se tuiască de păcat. Pe urmă ii îndemnea iS'" talpa bocancilor, le smulgea fire din sa Ie fie mai uşoară trecerea în raia. * , se ducea în straiele lui de cioban pe 1 8

ciobanilor spovediţi şi le spunea, cum 8

(

ia el un călugăr şi 1-a uşurat de păc»tfl J cincizeci de beţe peste iţari. Ciobanii , că pe ei i-a lăsat mai ieftin, numai pe 1° canonul. .

Intre Bulgarii din Dobrogea, R i c b j f ' ' | cea drept bulgar, care vorbeşte nn limbă bulgărească. 11 primeau Intra ei," iar el le mnlţămea frumos:

— Pe Ia noi coma morci caeoTOt « Balgăroi, castravoi, păpuşoi nema oi... j

, Pe lângă năidrăvăniilo de toate » chivoiu avea şi o slăbfeiune: de c f t t f l . j p patina, şterpelea cu el o femeie, l i l

pe cea cu care fugise din altă part 1- A U după mulţi aai, să aibe tovarăşe «in t w

ce i-au eşit In drum. • „ c,|t

dat d«i hac, Ţoătă^ iieâsinţa Ini de i lume, ha i-a a a i prutul Bcfijia din l » l , r

Nr. 21 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Biserica şi săracii Săracii în lumea veche păgână — Să-

racii în lumea creştină — Cum îi ajută biserica

Săraci au fost şi vor ii totdeauna pe pământ: nji de roie, alţii de nevoie (fără voie). De voie,

1 • ce şi-au prădat avutul în beţii, în jocuri de c e l' j n lux, în desfrânări şi în alte mnlte des-'ătari. Sărăcia acestora este voită si cât se poate j 9 păeătoasă. De nevoie, cei ce n'au moştenit nici

o »vere şi nici nu-şi pot câştiga cele de lipsă tru T j a ţ a de toate zilele, fie că sunt bolnavi

i na pot munci, fie că nu află de lucru, ji tă nu pot îndeajuns câştiga pentru a oiţinea o familie numeroasă şi grea, fie în sfârşit (jntrucă sunt strâmtoraţi şi prigoniţi în aşa fel cj na li-se dă ceeace li-se cuvine pe dreptate. Sărăcia acestora nu este voită ei forţată, deci fjtâ vină. Dacă însă e primită fără murmur şi cn încredere în Dumnezeu devine folositoare pentru riaţi veşnişă. Ceeace vrem noi să stabilim aci e ii săraci au fost şi vor fi deci totdeauna pe pă-pimânt. Să vedem însă cum s'a purtat şi se poartă lunea faţă de ei.

în lumea veche -păgână, săracii eran socotiţi de fiinţe nevrednice de oriee milă şi îndurare. Işa împăratul roman Marcu Aureliu spunea că i plânge cu un nefericit, eu un sărac, este o slă­biciune. Filozoful Séneca Intr'o scriere închinată lai Nero spune eă mila este un păcat, o înjosire. helul Virgll spune eă mila e o ruşine. La Greci ji la Egipteni cerşitoria era pedepsită cu moarte, ;i a. m. d. Âeeeaş ţinută tristă faţă de săraci o an şi azi popoarele la care n'a pătruns încă lu­mina Evangeliei, precum şi guvernele ţărilor fără Dumnezeu. Aşa de exemplu in Rusia, în timp ce conducătorii bolşevici se desfătează in toate bu-tităţils şi-şi clădesc palate pompoase prin Elveţia, toporul de jos, mulţimea trăieşte îu cea mai neagră twrie.

In faţa acestor stări îngrozitoare, hus Hris-*»s itrigat: „iericiţi sunt cei săraci/" El Insuş ii născut sărac, a trăit sărac şi a suferit pati­mile crucii binecuvântând sărăcia nevoită, forţată. B» a'a făcut una cu săracii: .Adevăr vă zic vouă:

La bătrâneţe s'a întors cu ea în satul de "«Stere. Strânsese ceva parale, avea cu ce s'o ta de azi pe mâine. De pe toate meleagurile tapţamutase ceva din portul locului. Purta că-"olă rusească, brâu dobrogenesc, iţari dela câm-Ple $i surtuc oltenesc. Săcuianca îi pregătea topşe j111 brânză, îi ţinea casa îs ordine. Riehivoiu se Nade ce-i era altoit In sânge, de glume şi năzdrăvănii. Nu era chip să poată trece pe lângă t l D 6 T». fără de-al cicăli. Femeile II îmbian. cu , , 5in sub frăgarul dela poartă, tineretul îl prin-

H 'a cerc, copiii îl trăgeau de cămaşe: u . .7" » ^ e n e Riehivoiu, nene Riehivoiu, spune-

nene Riehivoiu. Riihi ivoiu se răcăduia Ia ei, făcându-se că •re-o, jordiţă de jos:

'uastri» " V e d e a " ' ' a ? m a r i 9* s ă J o c , a n n n t a

Iiffi C ° P i i i 8 6 f ă c e a u P n î d e potârniche, în toate un! 6 \ I a r c â t « unul mai întârziat Ia glagorie, "«» după el:

I, » N u InJHla neae Ricbivoiu, că te spui w u » "»n Injalal"

**Ptt* »?P U D e - B »ă şi la mă-ta, mâncaţi-aş din o f " 8 * c u e a t r ă n e a , ă prefăcută Rickivoiu. U l l * « s'a întâlnit Riehivoiu eu Vuta Parului,

deşirată nevastă din sat, căreia au i ' t t e»«a '«lui. 8 a euleagă merele din vârtal mă-

^ » D e unde, do unde, nene Richivoie?" ^ »D«ia sfânta Wierieă, Vaţel*

•N'ai întârziat, a tae Riehivoiu?

Cât timp n'aţi făcut (fapte de milostenie) unuia dintre aceşti mai mici, nici mie nu mi-aţi făcut". (Mat. XXV, 45). Tot în faţa acestor stări ale pă-gânismului a strigat Isus Hristos şi: „Fericiţi cei milostivi/* Şi EI, care n'avea nici unde să-şi plece capul în timp ce şi vulpile îşi aveau vizuinile lor, El care a flămânzit şi însătoşat zile şi săptămâni întregi, se milostivea pururea de săraci, vindecân-du-i de boale şi neeazuri, hrânindu-i în mod mi­nunat cu pâine şi peşti şi tnviindu-i chiar din morţi. Şi astfel Isus Hristos prin învăţătura sa, prin exemplele sale, prin mila şi harul său a schimbat gândirea omenească, moravurile şi legile păgânilor.

Biserica Catolică, credincioasă misiunei sale dumnezeeşti, a dus pretutindeni Învăţătura, exem­plele şi harul Mântuitorului nostru Isus Hris­tos, şi dupâcum a redat muncitorului demnitatea pierdută in păgânism, aşa i-a redat şi săracului onoarea. In ochii Bisericii Catolice săracul este un egal, un frate al nostru, o fiinţă scumpă lui Isus Hristos. Pentru săraci a înfiinţat Biserica Catolică încă dela începutul ei, azile, spitale, şcoli şi leprozerii. Ba pentru evangelizarea şi ajutora­rea săracilor a înfiinţat chiar şi o mulţime de ordine călugăreşti. Intre altele a înfiinţat aşa nu­mita „Congregaţia Micilor Surori", care cerşesc hrană, îmbrăcăminte şi lemne de încălzit pentru zecile de mii de săraci pe care îi Îngrijesc În a-zilele lor, ele înseşi nehrănindu-se decât din ră­măşiţele mesei celor îngrijiţi de ele. Şi trebne să se ştie că In (erile catolice In care înfloresc ordinile călugăreşti şi astăzi sunt mii de spitale In care se dă ajutor gratuit la sute de mii ba chiar la milioane de săraci. Şi deşi au deschis, acum mai nou, şi statele spitale, leprozerii şi azile pentru săraci, totuşi 75% din instituţiile de bine­facere de pe întreg rotogolul pământului Ie are Biserica Catolică. Şi interesant e că această sfântă Maică Biserică nu ajută numai pe fiii ei credin­cioşi, ci pe orice necăjit de orice religie şi neam ar fi. Aşa Biserica Catolică'âre o mulţime de a-zile, în care se adăpostesc, zeci de mii de orto­docşi şi protestanţi, ba chiar şi păgâni idololatri.

De încheere, să nu se peardă din vedere că deşi Biserica munceşte foarte mult pentru îmbu­nătăţirea sorţii săracilor, Ea se cugetă Înainte de

— „Nu, Vuţ-o, nu! Ăm ajuns chiar pe Ia Apostol".

Vuţa care vrea să-şi râdă niţel de Riehivoiu, îl sgândără:

— „Dar ce-a spus în Apostol, nene Riehi­voiu?"

— „Ce să spună, ^Vuţo? A zis, — cântând popeşte: „daaacâăă toate muerile ar fi o muere, ce muere mare ar fi şi ce fustă lungă i a r tre-buiii şi cn Vuţa Parului tot nu s'ar nimeri".. .

Şi Vuţa Parului, ruşinată, cu capul în pă­mânt îşi văsu de drum bolborosind „da' nici ca Riehivoiu mai al dracului om nu vei găsi". De-a-tunci Vuţa cu Riehivoiu s'au avut ca piperul eu oehii.

Petrea Dascălul Friptură scumpă. Ţăranul Valentin

Fodor din Novacovaţ (Iugoslavia) s'a hotăiît să-şi sărbătorească ziua numelui. A tăiat deci un purcei şi s'a apucat să-I frigă, ca pe când vine nevastă-sa acasă dela şezătoare, să fie fript gata. A făcut deci foc în cuptorul cel mare. Când a sosit nevastă-sa acasă şl a vă­zut că arde focul în cuptorul cel mare, i cazat ameţită la pământ. Dapâce a spălat-o b i rba-tu-so cu apă rece şi s'a trezit, i-a mărturisit că Ia cuptorul cel mare, pe care*! foloseau nnmai vara, şl-a ţinnt ea banii cruţaţi, vre-o 10.000 de dinari. Atunci a văzut şl bărbatul, ce acumpă friptură mănâncă el de ziua nu­melui. NI-se pare lniă, că nu le-a prea tihnit.

toate la suflete, căci acestea trebuesc ajutorate In rândul Întâi. Sărăcia trupească e aproape ni­mica alătarea de cea sufletească.

loan Vultur

Veşti din Bilbor Ziua de 1 Mal, din acest an a fost pentru

credincioşii parohiei Bilbor zi de mare praznic bisericesc, ş) prilej de multă înălţare sufle­tească. In această zi au avut marea bucurie de-a primi pe noul lor păstor sufletesc, păr. Ieromonah Dr. Franclsc Simon, care va fl şi superiorul Mănăstirii franciscane române unite de acolo.

Introducerea s'a f icat de către păr. pro­topop A. Boeriu din GheorghenI, care într'o frumoasă cuvântare a prezentat credincioşilor pe noul lor păstor.

P i r . ieromonah Dr. Şimon mulţumeşte I. P . S. Mitropolit şi părintelui protopop, apoi în cuvinte pline de căi dară se adresează fos­fatai paroh păr. Socol şi nonilor săi credincioşi»

In cursul sfintei liturghii a sosit şi pă­rintele Dr. Pal, superiorul franciscanilor, îm­preună cu alţi trei călugări. Dopa sf. liturghie păr. Socol într'o cuvântare frumoasă salută pe noul! veniţi şl mulţumeşte păr. Pal că a înte­meiat o casă frinciscană în această regiune pentru întărirea credinţei şi a elementuloi ro­mânesc şl urează părintelui Şimon, ca Dum­nezeu să-1 dea patere şi ajator să facă din Bilbor un focar de lumină şi credinţi. Dă apoi In semn de amiritirecredinclosulul Trata Petra o medalie ca să o poarte cu cinste pentru parohia întreagă.

Urmează la cuvânt păr. Pal, care într'o fromoasâ vorbire arată originea noastră ca po­por, cam s'a făcut unirea ca Roma, bineface­rile acestei onlri şl binefacerile Blajului şi ale bisericii nalte pentru neamul românesc. îşi ex­primă apoi încrederea că şi roadele.pe cari le va adoce mănăstirea în aceste locuri vor fi dintre cele mai frumoase.

Seibarea s'a terminat în deplina mulţu­mire a credincioşilor pentru noul lor păstor sufletesc.

10 Maiu în Biia, jud. T.-Mică Ziua de 10 Mala în anal acesta s'a sărbăto­

rit la Biia mai framos ca oricând. Elevii şcoalei primare şi premllitarli au luat parte ia slujba bisericească alături de autorităţile comunale şi de fanfară. După terminarea slujbei reli­gioase urmează ceremonialul ridicării pavilio­nului naţional, de către elevii străjer!. — Apoi rapoartele strijereştl, Imnul Regal, Imnul stră-jerllor şl Tatăl nostru, snnt urmate de cu­vântai despre însemnătatea zilei, rostit de domnol invâţltor-dlrector Gheorghe Dancu comandantul atolului. Dl învăţător Loca Dolcioc execută cu elevii străjerl câteva coruri şi de­clamaţii. Programul artistic terminat, forma­ţiile execută o defilare in snnetul fanfarei, a marşului ardelenesc executat de fanfară — românească din judeţul Târnavel Mici. Sărbă­toarea s'a încheiat cu hora unirii, armând apoi alte jocnri naţionale. ( 5 . P. tâmplarul).

Cmiiţi „UNIREA POPORULUI"

i

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L U I ,

M. Sa Regele ajută pe Moţi — Noua lege administrativă — Sfatul dela Geneva — Cuvântarea dlui Mussolini — Turbu-

rări în Palestina şi Brazilia — Situaţia războiului în Spania şi Răsărit

M . S a R e g e l e s e i n t e r e s e a z ă d e s o a r t a M o ţ i l o r

Vineri 13 Mai s'a ţinnt ia Bacareşti o conferinţă, prezidată de M. S. Regele, în care s'a discutat sitaaţia grea a Moţilor. L i această coatarlnţian lnat parte dail: ArmindCâl inesai , M. Ghelmegeanu, N. Marlnescn şi mai mulţi prefecţi din judeţele Moţilor. Pentru ajutorarea Moţilor M. S. Regele a dăruit câte 50000 Iei pentru fiecare jadeţ, din cele 6 câte sunt in regiunea Moţilor.

N o u a ' l e g e a d m i n i s t r a t i v ă

Am anunţat şi noi cititorilor noştri, că în curând se va face o noaâ rândnlală In admi­nistraţia îăril şi că ţara întreagă va fi împăr­ţită In şapte ţinuturi, conduse fiecare de câte nn guvernator.

Proectul nonei legi a şi foit Întocmit şi In zilele trecute a fost prezentat M. S. Regelui pentru aprobare.

In această lege se preveds amănunţit, cum se va face administrarea comunelor, p!â-şllor şi judeţelor de ci t re prefecţi, pretori, notari şl primari, cari sunt datorinţele fiecă­ruia şl cine va putea fi numit In aceste func­ţiuni. Preoţii, învăţătorii, funcţionarii dă Stat, călugării şi cârciumarii nu pot fi aleşi In ale­gerile comunale.

C e - a h o t ă r î t S f a t u l S o c i e t ă ţ i i N a ţ i u n i l o r

Sfatul Societăţii Naţiunilor s'a întrunit marţi 10 Mai, pentru a discuta cele mal în­semnate chestiuni, cari au frământat lumea in vremea din urmă. La aceste şedinţe s'a pre­zentat In persoană Negasul, ca aă-şi apere drepturile. L'ga a hotărît Insă că fiecare stat ti liber să facă ce vrea în chestiunea Abi-slnlel, adică să recunoască stăpânirea italiană acolo, sâu să n o recunoască. Anglia şl Franţa •'au rostit în favorul Italiei, aşa că Negasul a pierdut plângerea.

A fost ridicată apoi chestiunea războ­iului spaniol. Toate ţările mari, afară de Rusia, an hotărît să nu se amestece acolo şi să lase pe spanioli ca să se descarce slngari. S'a discutat apoi chestiunea germanilor din Ceho­slovacia şl şedinţele din primăvară cu aceasta an luat sfârşit.

In cnrsul acestor şedinţe dl Petrescu-Comnen, ministrul României, a avat Importante Întrevederi cu trimişii Angliei şi Franţei.

Cuvăntarea dlul Mussol ini In săptămâna trecuţi dl Mussolini a ţ inu t

o cuvântare la Genova tu Italia, care a făcut vâlvă mare Iu toate ţările Europei.

In această cuvântare, conducătorul Italiei a arătat, care a fost politica Italiei până a-cuma, tratatele de prietenie care le-a încheiat, valoarea şl însemnătatea alianţei cu Germania. A declarat apoi, c i Italia şl Germania doresc pacea, Insi pentroca pacea s i fie sigură, t re­buie s i se sprijine pe arme. Cauza pentru

care nu s'a ajuns la o Infslegere între Franţa şi Italia, dl Mussolini crede că este războiul din Spania. Francezii doresc biruinţa bolşevi­cilor, Iar Italienii pe a naţionaliştilor.

N o u i t u r b u r ă r i i n P a l e s t i n a

Palestina na s'a Iln^tit nici acuma, Tar-burările se ţin lanţ. La Ierusalim zilnic se săvârşesc omoruri şl atacuri. Arabii nemulţu­miţi au dat foc pădurilor statului din apropie­rea Tiberladel.

In B r a z i l i a a i z b u c n i t r e v o l u ţ i a

Ia zilele trecute în Brazilia (ţară in Ame­rica de Sad) a Izbacnit o sângeroasă revolu­ţie, îndreptată împotriva guvernului şi a pre­şedintelui Vargas. Revoluţia a fost organizată şl pregătită din bună vreme. îmbrăcaţi în uniforme de poliţişti şi marinari, revoluţio­narii au atacat deodată clădirile şl edificiile publice. Pe străzile capitalei s'au dat lupte sângeroase. In cele din urmă răscoala a fost Inăbaşltă şi şefii ei împuşcaţi.

L u p t e l e d i n S p a n i a

Pe pământul Spaniei laptele se poartă cu aceeaşi dârzenie ca şi înainte. Naţionaliştii şi-au relaat înaintarea şi zilnic câştigă noul biruinţe.

Pe frontul dela Ternei aa fost mari lupte, in cari bolşevicii au suferit pierderi mari. Peste 1000 de morţi şi sate de răniţi au ră­mas pe câmpul de război. Piereerlle naţiona­liştilor deasemenea an fost mari. Ia luptele aeriene dela Castelon naţionaliştii spanioli au doborlt 8 avioane bolşevice.

f f l ^ b o i u l d i n C h i n a

Armata japonezi, hoiârîtâ de a sfârşi o-dată războiul, a dcslă^ţuit atacul hotărltor. Dealungol liniei ferate Lsoghai se dau puter­nice lupte. La nord de această linie, japonezii înaintează spre Saceu. lasula Amoy, care se afla In stăpânirea Chinezilor, a fost ocupată de puternice trupe japoneze. Laptele pe această insulă continuă cu înverşunare. Ia China de Sud s'au dat In zilele trecute deaiemenia pu-puternlce lupte de avisţle.

Iu China Centrală a s fost încercuite de trapele japoneze peste 80 de divizii chineze.

G r e v a c l o p o t a r i l o r . N'am mal auzit de aşa ceva niciodată, şl totuşi este. Iată cum: In Anglia s'a crepat clopotul unei biserici. Un clopot e foarte scump şi in Anglia, şl atunci ce 1-a venit la minte preotului? A cumpărat nn aparat de patefon şi o placă cu sunetul unul clopot mare şi, de câte ori trebaia s i cheme oamenii la biserica, punea In funcţiune aparatul. Clopotarul insă, vizând ci în forma aceasta îşi pierde postul, s'a plâns colegilor săi, Iar aceştia s'au pus In grevă, ho t i rânda-se ci nu vor mai trage clopotele la nici o biserică din judeţul acela, până nu se va cum­păra clopot nou la biserica aceea.

„ Datorii de căpetenie Cetăţeanul conştient, cum treba* 1

fiecare român, la atâţia ani când trle«t Statal său naţional, are datorii ds c8p!(!',!

dela care nu poate lipsi. Neîmplini t , 1

aduce multe pagube ţării, deci ş!e însăţi 'i mare parte din relele ce ne bâatue | S v o ' t , ch ar din vina noastră 1 l ;

0 înd»torire p r i n d p a ă este aceea ca \ care cetăţean român să se silească a se ^ bogaţi în cunoştinţe folositoare, să fie ^ mai luminat, pentru a putea înţelege lucrării folositoare pentru el ş! pentru ţara întreaoi şl pentru a putea ţinea pas cu alte nesmt, cari t r iesc alăturea de noi.

Malţl plugari se miră şi sunt trişti vi zâad că Dogarii, Saşii, Niinţii din oraiţii, satele noastre, t r l e s : şl a:utn mai nşorde; no ! , suot mai bogaţi, mai b ne îmbrăcaţi, i na vreau s i vadă că străinii aceştia nn tu bne să fie p ;d ;ps! ţ l pentru a-şl trimite copt regalat la şcoală, să meargă regulat li B R risă. Na iau seama că aceştia, daci « , bibliotecă, o c a i i cultarală ta sat, nu le Im goale şl nefolosite. Na vreau s i vadă citi adac jertfe b ineş t i pentru şcoală, pentu carte, pentru gazete.

Popoare mai îaalntate In caitarâ, atceştl minoritari nu se malţamesc ca caaoştin|tlt cu cari an intrat in România Mare, ci ţi tot sporesc cu sârgalnţă şi ca jertfi.

Caltara e târla popoarelor, şi seinii! înaintării pe toate terenele. Omul fări carii, firi învăţătură, rămâne totdeauna înarmau lor laminaţi. Aceştia ştiu lucra mai bine pi mântui, au vite mai frumoase, roadă mai b g i t i , bani mai mulţi.

Malţl ţărani români sânt IncSpiţâii mai râu ca un catâr. Vede in şcoala prud ior săi o pacoste, de care vrea să scape;? biblioteca satului un depozit de lacratl,i cari nu le stinge; In casa cultarală o chel» ială de prisos a satului. Na au datori ta lut Întării, a lucrului nou. Na vor să asculte a sfaturile doctorilor, să-şl hrăneaacă trapulr> bine, să-I apere de boaie, s i - ş i îngrijeau! mai bine copiii, s i lucreze mai la vreme I1

mai bine pământul. Intunerecul minţii, nepriceperea straja"

şi azi la poarta gospodăriei româneşti. Ş' aa toate celea de lipsi spre lumlnM

na ca înainte de unire! Până nn vom înţelege şl urma porno'1' • - - Sfiiţi le culturii, nu vom patea ajunge pe —

Din vina noas t r i , mai întâi, vom trăi m»' * şl mal greu decât ei. Deşi suntem în proF noastră ţară.

Iată ce ar trebui să v a d i toţi cel car"1

plâng c i t r i esc greu, c i neamul nostrfl 111

înaintează cam ar trebal. Na, dar din vina Ior, din vina n o a #

De acea oamenii noştri să-şi deschidă w ochii, s i ia p i ld i dela străini, cel puţin. AwJ zadarnic t r iesc în România Mare! Mo-i 1 1

ţirll de nici un folos, ci Ist fac, cu pr"1" viaţa amar i .

La ce mai e bună mierea Am mai arătat noi în nenumărate rl

eă mierea e o hrană de nepreţuit şi chUţ* leac minunat, na i ales în caz de răceai*4 ^ aprinderi. Mai nou s'a dovedit eă mierea ^ şi ranele, şi anume Ie astsaă şi le fereşte i* fecţie şi pe urmă ajută la vindecarea t»ţ* lor. Insă numai mierea uezaharieită. Mier«»°J zaharisită şi încălzită na mai este bană ei numai de mâncare,

f ir .Ji. U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 5

Biserica unită în slujba neamului Cine pe c i n c a v o i t c P i s c ° P d u P ă moartea lui Afanasie. — Candidatul cel mai Az seamă era Ioan Giurgiu — Cine era acesta şi unde învăţase — Cum a a-. „s preot romano-catolic la Făgăraş — Cum a întors 46 comune calvinizafe L unire — întărirea lui din partea împăratului— Uneltirile episcopului maghiar 0 Alba-Iulia — Multele şi marile necazuri ale bisericii noastre — Cum s'a

muiat scaunul vlădicesc la Făgăraş — Episcopul moare otrăvii după 4 ani de vlădicie

Papă moartea lat Atanasle, sinodal pro* popilor şl «1 preoţilor s'a întrunit ca să aleagă

ilt episcop. Din Ţara Românească veneau me-,tti peţitori la acest scaun vlădicesc, cari ,»taa de gând s i strice unirea. Dintre proto­popi fi preoţi, unii ar fi vrut să alcagl vlă­dici pentru Româul pe un ungur Iezuit, numit frincisc Szanyagh, alţii pe un ceh ca numele ijeVencesiau Franţ, dar cel mai maiţi şi mal de frânte Româai, în frunte cu guvernatorul de atunci al Ardealului, S'glsmund Kornis, care t ra ban catolic şi cunoscător al Româailor, lDf0rmă pe primatul dela Strlgon şi pe Curtea <Hn Viena, c i pent ru Români să se pună nu­nii episcop român, clei altcum se primej­duieşte unirea. Toţi îşi puseră ochii pe tinărul preot dela F i g i r a ş , loaa G'urglu-Vâleanu.

Dieceza era ocârmuitâ de doi vicari puşi de Împăratul Leopold, adecă de Mlhailă Puia ţ| de Ştefan Raţia. Ia ascuns era însă cineva care lucra ca să ie i preoţilor români dreptul de a-sl alega episcop după cum fură condi­ţiile de nnire dela 1700 şi după cum suna şi diploma 11 leopoldină. Românii volan să albă de episcop pe Ioan Giurgiu, pe care îi reco­mandau şi vlcecăpitanul Iosif Boieria din F i ­giraş, şl boierul din Ţara Românească Gheor­ghe Cantacuzen, care trăia la Braşov. Dar să vedem cine era acest om, pe cere atâţia II miau de episcop.

Era fial la! Ioan Giurgiu şl al Salomlel i/cută Ulei, din Valea S t râmbi , ungureşte ,rlorgos patak", judeţul Someş. Se născuse la 1682. De mic r imase orfan de tată, fiind silit «ă Intre sluguliţă la nn clurdar, şl păştea Ia tâmp vitele satului.

Avea fun nnchln funcţionar la cartea con-<(Ial Kornisldin Sân-Benedic, care cuno icândo l Ungerea şl hărnicia, îl dădn la şcoală în

iar de acolo îl trimise în colegiul Iezui­ţilor din Clnj.

Tloăral Ioan Constantin Giurgiu, cu pur­urea şl [hirnlcîa sa atraie dragostea prole-lorolal iezuit Stfan Csste, care îl trimise la Viena în Inlltutnl nnmlt „Pazmanlan". Acolo ta Viena ii schimbară numele, zicându-i în Ioc 4« G'orglo, după numele comune! în care s'a olicut, dar nngnreşte, adecă .Pa taki" , ceeace •aieamnă „Vlleanu". Sab nnmele de Patskl 1 foit cunoscut de aci înainte, pană când a '••Ules episcop.

U Viena, tinărul „Patikl-Văleano" în-v't« foarte bine, şl tot a t l t de bine se porta, M» ilncăt câştigă dragostea învăţatului Ga-!* r , t l HevenesI, care era rectorul colegiului '"P-râtesc de acolo, şi care îl trimise la * 9 m a în colegîul Aastriac. In Roma ajunse * 2 4 Octomvrle 1705, având vrâsta de 23 de

•»al. *

to»n Dnpâ cinci ani, adecă la 1710 se în-

•e din Roma ca doctor fn teologie ş! filo-fa, p p r e o t hirotonit dapă ritul latin, căci

Roma .na era pe atonei nici nn episcop de faaăritean. Cât petrecuse printre romano-

, «>«el, «ceia II scblmbsri si ritol, dapă cam 1 1 l i m b a r ă nnmele, : *ln n n m , t Preot pentra romSno-catoIIcH

*8*«ş. Umbla prin sate şl pred icaş i I<Jarte lablt de popor, eare tl ştia c i e

Româi născat d n Români, şl c i namsi şcoa-iele streine i-au schimbat nomele.

Ia ţinutul Făgăraşului erau mal multe de 46 de comone calvinlzate şf aproape un-garizate. G u r g i a se puse pe mancă, şi acrise primatele! dela Strlgon rogânda-1 să-I dea voie să facă llturgia şi după ritul românesc, ca să câştige pe acel calvînlzaţl. Intre altele zice în scrisoare: — Vreau să manceac din toate poterile pentru scumpa mea naţie Ro­mâni , şl pentra mântuirea şl fericirea ei sent gata să-mi vărs şi sângele şl sudoarea, ziua ziua şi noaptea.

După ce primi acest permis, G orgia făcea liturghie românească şi predica, şl în cotând cele 46 comone calvinlzate, se întoar­seră la onire.

D a p l atâtea Intervenţii pentra Pa t ik ' , cartea din Viena, la 23 Decemvrie 1715, adecă la doi an! şi patru lan! delà moartea lai Ata­nasle, îl întăreşte pe Ioan Glurg'u Pataki de vlădică, asigurându-l an salar anual de 3000 florenl.

Duşmanii no steteau pe Ioc însă. Epi­scopul ungur dela Alba-Ialla, Gheorghe Mar-tonffl, scrise atât curţii din Viena cât şi la Roma, că nu trebuie s i fie doi episcopl ca­tolic! în Alba-Iulia, ci episcopal român să fie noma! vicar al celui romano-catolic ungar, La Roma se rega de Ptpa> să no permită împi -rstaloi e i înfiinţeze altă episcopie catolici în Transilvania, că doară el e episcopal tataror, şi Românii n'a o lipsă de alt episcop. Pataki însă, ştlo s i se apere şl s i tălmăcească ca­noanele cele vechi ale bisericii, ş! vlădica aegur trebui să tacă.

Ioan Giorgio prim! dela împăratul titlul de «baron" şl sfetnic împărătesc, şi dapă o amânare şi o trigănare de 7 ani, din caaza duşmanilor Româailor, la 1720, Papa trimise decretai Ia 28 Noemvrle, prin care întărea pe Pataki dt episcop româa a nit, şi astfel dapă atâtea pricini urzite de duşmani, şl după at£ tea piedeci şl bârfe!!, biserica română onită iarăşi avea păstor.

Ia tlmpal acelor şapte ani, biserica ro-mână-onltă trecu prin multe şi mari necazuri. Duşmanii din partea streinilor, duşmănii din partea Românilor, a catolicilor, a necatolici­lor. Zăngănit de arme în războaiele numite „de succesiune", lupte împotriva Tătarilor năvăliţi din Moldova, clamă, s i r ic le , a r i în-vierşunatâ între oameni şi prigoniri din par­tea celor tari asupra celor slabi. Namal ba­nal Dumnezeu a păzit această biserică ca puterea Sa cea sfântă, căci această biserici avea de îndeplinit o misiune mare şl sfânti, adec i a trezit din somn şi din amorţeală pe acest neam împărţit fn mâni duşmane, căci prin Ţările Româneşti, Moldova şl Muntenia, începură domniile Fanarioţilor, adec i ale Gre cllor din Fanarul Constantinopolaluf, cărora sultanul torcesc le dedea tronurile cele două în arândi , pe câte doi sau trei ani, şl anume aceluia care plătea mai multe pungi de ban!. Unirea Românilor ardeleni cu biserica Romei avea să poarte făclia redeşteptării naţionale a tataror Românilor şl s i pregătească sufletele pentra ziua cea mare a onlrll tataror Româ­

ni lor într'o singură ţară şl cu an singur su­veran, Intre hotarele pe cari I le-a croit Dum­nezeu.

Neînţelegerea Io! Giorglo-Pataki cu epi­scopul romano-catolic dela Alba-Ialla se îm­pacă îatr'nn mod cu total minunat.

Dnpă războaiele de „Succesiune", sao de moştenire, împăratul Carol VI căată s i se întărească msl bine în Transilvania. Dieta dela 1713 votă 54 mi! de florenl şi toată lemnăria trebuincioasă pentra întărirea fortăreţe! dela Albs-Ialia, care era cel mai însemnat punct din Ardeal. Forlol cel vechio se d i r â m i , iar în locul ini se zid! altoi noo, şi la 4 Noem­vrle 1715 se pase piatra fundamentală.

Fură dărâmate o mulţime de case din A!ba-I.?iia, între cari şi biserica românească şi mănăstirea. Românilor lî-se dăda în altă parte, în Maierii ds azi, loc pentra biserică şi mă­năstire, Iar episcopului 1-se dădură două moşii, ana la Sâmbăta ds jos lângă Făgăraş, şl alta la Gherla, a căror venit era socotit la an de 3000 ds florenl. Episcopul român, pentra a fl mal aproape de moşie, cel puţin de ana, se mută cu reşedinţa la F i g i r a ş , onde I-se dăda biserica Sf. Nlcolae, zidită "de vodă Brânco-veaau, dar care cine ştie din ce pricini ajonse în mSofle erarlalul sao ale Statuia! aastriac. Astfel ioan G'orgla la 17 August 1723 fa ins­talat fa blssrica din Făgăraş.

Pataki s'a apucat noma! decât să pregă­tească edificarea onei alte mănăstiri, la F i g i ­raş, dar no mai avo când, căci dapă abia patra ani ds plstorlre în Făgăraş, mari la 29 O î -tomvrie 1727, in vrâstă de abia 45 de ani Scriitorii români: Samoilă Clain, Gheorghe Şln-cai, Timotei Ciparlo, Gheorghe Bariţio, ş. a. zic ca episcopal Giurgiu ar fl fost otrăvit de cătră duşmanii neîmpăcaţi ai nnmelol de R o -mtn, cari nu-1 poteao şoferi hărnicia şl dra­gostea lui fjţi de acest neam. Samoilă Clain, zice despre ei c i : „Era naţiei sale româneşti ban părinte şl milostiv, om vesel*. Pe vremea lai e r ia 2747 preoţi româa! In Transilvania, dintre cari 2260 nniţi, Iar 456 neaniţl.

N . L u p u

0 mare nedreptate tăcută biseriicii unite Ds cărând a apărat an Decret Regal

care predă întreagă averea „Universităţii Să* •eşti", Arhiepiscopiei ortodoxe române din Sibirj. Averea aceasta se afli pe fostul „Pă­mânt Crăiesc" adecă pe teritorol armatoarelor 7 judeţe: Sibio,Târnava Mare,Braşov, F i g i r a ş , Hunedoara, Năş ind şi Alba.

Întreagă averea face, conform preţuiri! f i c a t ; de însăşi Arhiepiscopia ortodoxi din Sibiu, peste 126 milioane..

El bine, din întreagă averea nemişcătoare a acestei mari averi noi, nniţi!, n'am primit nimici .

Au mai rămas încă de împărţit 5 0 mi­lioane Lei în rente de stat.

Din acestea s'an 'dat biserici! unite ca tota! 2, zl doaă milioane, iară ortodocşilor 48, zl pstruzecl şi opt, milioane.

Pe teritorol celor 7 judeţe locaesc Ro­mâni şi Saşi. Saşii an primit, com era şl ca dreptate, cam 25% din rentele de stat. Ro­mâai! sunt împărţiţi în aceste Judeţe cam aşa: 3 părţi ortodocşi şi 1 parte nniţi. Trebuia deci să capete ortodocşii 37.500.000 Lei, iar Vniţli 12500000. . ¡ ¿,v; fV ,

Dar împărţirea dreaptă ar fi fost trei. părţi din, întreagă averea, adecă din 126 milioane trei părţi ortodocşilor şi una parte uniţilor; adec i ortodocşii trebuiau să pr imease! o avere de 94.500 000 Lei, Iară uniţi! de 37 500.000. Când colo el au primit 124.000.000, lar i noi 2.00.000.

Să le fie de bine ortodocşilor!

1

Pag. 6 U N i R E A P O P O R U L U I

Şedinţa f e s t i v ă a s t u d e n ţ i l o r t e o ­l o g i din Blaj . Şedinţa festivă a Societăţii de lectoră „Inocenţin Mica Klein" a studen­ţilor teologi blăjeni a'a ţinut duminecă 15 Mal In sala Palatului Cultural. A fost de faţă I. P. S. Mitropolit Alexandra, an public biăjan ales şl numeroşi elevi şl eleve. Ca şl îa alţi ani, tinerii teologi s'au prezentat cât se poate de bine In faţa publicului. Programul frumos şi bine sus­ţinut a plăcut mult şl a fost răsplătit cu Înde­lungate aplauze. încasările frumoase pe cari le-au făcut Bunt o pietricică mal mult in în­făptuirea măreţului gând, de-a ridica un bust martirului vlădică Inocenţiu Micu, întemeie­torul Blajului.

Un loc u n d e s e s i m t e l i p s a m e s e ­r i a ş i l o r r o m â n i este orăşelul Si meri a din judeţul Hunedoara. Sunt acolo peste 5000 de locuitori români şi nici un meseriaş român, toţi sunt streini. Locuitorii de-acolo pr ives: cu durere cum toate meseriile bune sunt o ţi­pate de străini şi doresc ca în mijlocul lor să se aşeze cât mai mulţi Români. Un tâmplar şi un măcelar român, acum ar fi cât de bineveniţi n această comună, ne-a declarat un fruntaş de-acolo şi ar avea tot sprijinul locuitorilor.

F r u m o a s a p i l d ă a U n g u r i l o r . Ac­ţiunea Catolică din Budapesta, uu fel de „Agru", ă rugat pe primarul oraşului Budapesta, să facă ca întreg oraşul să sărbătorească frumos Vinerea Mare, ş l anume la ora 3 după amiază să se oprească în întreg oraşul circulaţia pe o minată, întru aducerea aminte de moartea Mântuitorului Isus. Primarul a împlinit cererea Acţlunel Catolice Maghiare.

F e m e i l e d i n A n g l i a f a c a r m a t ă . Din Anglia vine vestea câ acolo mai nou s'a hotărit ca să facă armata şi femeile. In cu­rând vor fi înrolate zeci ds mii de tinere en­glezoaice. In caz de război aceşti soldaţl-femei nu vor lupta pe front, ci vor îndeplini servi­ciile mai uşoare din spatele frontalul. Astfel ele vor fi şoferi, telefoniste şi scriitoare în birouri. Uniformele cari le vor îmbrăca vor fi foarte simple şi practice. Nu li-se vor opri Insă pudra şi rujurile, aşa că pot să se înro­şească şl pe mai departe cât vreau.

G r o a z n i c ă n e n o r o c i r e la o m i n ă d e c ă r b u n i Tn A n g l i a . La mina de cărbuni din Maikkeam Dackmanton din Anglia, s'a în­tâmplat zilele trecute o mare nenorocire, in vreme ce peste 200 de lucrători se aflau în mină, gazele de acolo s'au aprins provocând o groaznică explozie. îndată au plecat în ajutor echipe de minieri, cari au început să scoată pe pScHlţl şl morţi. Numărul lor este foarte mare, numai al morţilor se crede că trece de 70. Jalea populaţiei din sat e nespus de mare.

La Madrid s e m ă n â n c ă p i s i c i ş i cf ini . Războiul aprins pe pământul Spaniei, poate fl socotit ca un mare blăstăm pe capul locuitorilor acestei ţări, ca o încercare dela Dumnezeu sau o Ispăşire pentru păcate vechi, îngropate In trecut şl rămase necertate. Cum­plita revărsare de ură dintre fraţi a coborit multă suferinţă In acest colţ de lume şl a adus multă jale, sărăcie ţ l pustia. Oraşe şi sate tn tregt an'fost distruse din temelii, câmpurlle-*U r i m a t netaciate «t bieţii oameni an fost

siliţi să Ia lumea in cap. Situaţia locuitorilor de-colo este cât se poate de grea, mal ales a celor dela oraşe. Sărăcia şl foamea e nespus de mare. Ministrul Suediei la Madrid, întor-câudu-se în ţara sa, a făcut interesante decla­raţii asupra lipsurilor din Spania bolşevică. La Madrid sărăcia-1 mare. Fiind încercuit de multă vreme de naţionalişti, lucrurile de mân­care lipsesc, aproape cu totul. Pânea şi pu­ţinele alimente se împart numai cu bonuri, în cantităţi foarte mici. Animale pe lângă case nu mai sunt de loc. Mâncarea de toate zilele a bieţilor locuitori sunt cânii şl pisicile.

S c ă d e r e a p r e ţ u l u i b i l e t e l o r p e trs? n u r i l e a c c e l e r a t e . Până acuma numai omul cu prindere de mână putea călători pe acce­lerat, pentrucă biletele erau prea scumpe. De la 1 Aprilie 1938 insă preţul biletelor pe trenu­rile accelerate a scăzut la 10 Lei pe cl. HI, 20 Lei pe el. II şi 30 Lei pe cl. I, la orice distanţă. Aceiaş preţ este şi pe trenurile ra­pide, cu deosebirea că acolo se plăteşte de două ori acest preţ, adecă omul trebue s i - j i iea şl tichet de accelerat şi de rapid, ceeace iace laolaltă Lei 20 pe cl. III., Lei 40 pe ci. II,, şi Lei 60 pe cl. I.

î n f i o r ă t o a r e a f a p t ă a u n o r s ă t e n i . In comuna Zalaşlnt din Binat s'a descoperit o faptă înfiorătoare, care a umplut de groază întreagă regiunea. Şase săteni au desgropat trapul unui mort şi, dupăce l-au ciopârţit cu topoarele l-au îngropat din nou. El au făcut acest îngrozitor lucru, deoarece credeau că mortul se făcuse strigoi şi In anumite nopţi Ieşea din mormânt, venla în sat şi scotea vi te le dlu grajduri, arunca bulgări în ferestrele oamenilor şi aducea tot felul de bolişi neno­rociri. Nepufâtid să strice strigoiului prin vrăji şi descântece, şase săteni mai curajioşl s'au dus noaptea îu cimitir, au desgropat mortal şl l-au ciopârţit cu topoarele. înfiorătoarea lor faptă a foit însă descoperită şl el an fost tri­mişi în judecată. — Doamne, la ce nelejiulri mari împing pe om şi credinţele deşarte!

S e c e t ă m a r e î n A n g l i a . Pe când la noi îa primăvara aceasta cerul a fost mai malt acoperit de nori şl ploile aa curs într'ana, din Anglia vine vestea că pe acolo bântue -cea mai grozavă secetă. De două luni pământul n'a mai primit nici un strop de ap i . Izvoarele şl fântânile au secat aproape cu totul prin multe pirţl . Uaele regiuni au mai avut de su­ferit şl din pricina îngheţului, aşa că sămă-nătarlle de primăvară şi poamele sunt în mare parte nimicite.

Beţiv , n u g l u m ă . In târguşorul Mla-denac din Jugoslavia, se crede, că sunt cei mai beţivi oameni din lame. Locuitorii acestui orăşel sunt foarte mândrii de renumele pe cari îl au şi ţin cu orice preţ să nu-1 dea de minciună. Au înfiinţat şi o societate, numită .Societatea celor mal vârtoşi beutorl". Mem­brii acestei societăţi ţineau şedinţa In fiecare săptămână când se Iuan la întrecere, ca să vadă cine bea mal mult. Biruitorul era decla­rat preşedinte. Cel din armă preşedinte, Tn-gomit Rugovlcl s'a luat la întrecere cu unul din membrii societăţii, care voia aă-1 răstoarne din preşedinţie. Cs să nu fie bătut, Rogovlcl a beat atât de mult încât i-a întrecut pe toţi preşedinţii dinaintea sa. Când a isprăvit, s 'a şi prăbuşit sub masă şl mort a foit. II crăpase foalele. . . ,s •,: 5

R u p e r e d e n o r i î n j u d e ţ u l H u n e ­d o a r a . Miercuri, 11 Aprilie,'s'a abătut asupra comunelor Zam şi Burjoc din judeţul Hune­doara, o puternică furtună, urmată de o mare rupere de nori. Fttrla fuvoaleler de api a pri­

cinuit mari pagube s iminătur l lor . DfQ

ploii dealnl dintre cele două comune s- C ' ' ! |

buşit peste linia ferată, stricând o p e * P " ' tanţă de peste 100 metri. Detunătura ° * r

de prăbuşirea dealului a fost atât de PUŢI, cică încât a fost auzită până la 10 k'm

M u l ţ u m i t ă . Curatoratul bisericii mâne unite din Cergiul Mic aduce şi ^ ceasta cale mulţumirile s i le dnei Cor' i'' Moldovan, preoteasă văduvă din Blaj, D . , frumosul dar, an rând de ornate blserlcţiti" 1-a făcut acei t : l b'serlcl, unde a avat ferici/' să-şi serbeze căsătoria religioasă acum 35!' ani, în amintirea în veci neuitatului el ' Vasiie Moldovane. s. Sll

Cunoştinţe folositoare

Cultura porumbului Timpul este înaintat, Iar (cucuruzul) po.

rumbul e nelnsămânţat, din cari cauze e % mult decât sigur, că anul acesta soiurile târzii (măseaua calului,) n'au să se coacă.

Pentru ca să nu rămâneţi fără mămăligi, cel pnţln anul acesta, sămănaţi porumbari mi văratice, cum sunt cele româneşti, portocalii, Varady ş. a.

Porumburile timpurii, dau mămăligi mi buni , sunt bine plătite pe piaţă şi recolteazi mal de vreme, aşa că aveţi timpul necesar,ii pregătiţi pământul, îa condlţluni mulţumitove pentru s imănatul grâului.

Măseaua calului dă un porumb mal PUF! hrănitor, numai în anii buni se coace, iar ii anii răi trebue cules copt pe jumătate, din cart cauză se păstrează răa, macezeşte, se strici Iar făina este rea, puţin hrănitoare, lipsiţi vitamine.

Oamenii ceri se hrănesc cu astfel de pi rembse îmbolnăvesc de grozava boalăpelagft

Pentru sămănăturlle de porumb, pământul irebsie arat de toamna, Iar primăvara sâ II ' numai grăpat, ca să poată înmagazina şi păstra apă cât mai multă.

Porumbul trebue s i tn inat la o distanţi de cel puţin 60 cm. între rânduri şl 40 cu-Intre fire. — Cel sămănat prea des, în loc dt boabe produce coceni.

Sămănlturile de porumb trebuesc prăşite cât mat des, ca în felul acesta să se distrugi buruenlle, cari mănâncă din aceeaş străchini cu plugarul, şt să se spargă scoarţa părnân-tulul, înlesnind intrarea aerului, luminel, cil* durei, apei. — Pământul prăşit bine şi la tis* îşi menţine umezeala şl are mlcroorganiifl' (vietăţi) dătătoare de viaţă, în namăr mar'." Proverbul spune că: „o prăşllă face cât » ploaie bană".

In regiunile secetoase pornmbul nu t r t* bue muşurolt. Muşuroaiele fac să se pla"1

apa din pământ şi înlesnesc ruperea şl c 0 ' carea porumbului.

Pentru sămânţă bună de sămănat, **e* saţi-vă Camerei de Agricultură.

V i c t o r R u 8 "

(TARILO R Ajutorarea împrumutată a proprie de animale cornute

Bogăţia plugarilor noştri, constă în cea mare parte, din vite. Din nefericire, tn unii •iţele pier In număr mare, iar pligarii rf* deBBidăjdaiţi în crustă sărăcie, lipsiţi de »» 1

de lapte şi ca păm&ntal nelacrat. ( i i

• Văsâad starea jalaică a plugarilor pâg»"'1

Camera D A Agricalturi ăia Blaj a hotărî* ** fiiaţeze Ia fiscart ctmunl sas notariat din >

Târnava Mică câte o asociaţie de ajutorare ^°rumutată a proprietarilor de aaimale do-

"^Seopul asociaţiei este de a despăgubi din tribuţi» (obolul) tuturor asociaţilor pe gos-

'"jarii asociaţi, a căror animale au murit, s'au fmbolnăvit sau au suferit accidente.

Fiecare membru înscris în asociaţie, este idot să plătească:

a ) . O laxă de membru de 30 lei, odată pentru totdeauna.

b) Taxe anuale pentru fiecare animal în- C R J S ) o cotă corespunzătoare valorii şi numărului ANIMALELOR înscrise în asociaţie.

c). In fiecare eaz de moarte, boli sau acci­z e , tn timp de 10 zile, cota ce i se cuvine.

Taxele de sub punctele a. şi b. vor forma 80 fand de despăgubire, iar banii de sub punctul c se vor da păgubaşului, în timp de 48 ore dela paguba suferită.

Pentru a se putea face despăgubirea în timp de 48 ore, este aeeesar ca să fie plătite înainte atâtea taxe câte sute de animale sunt în-icrise tn asociaţie.

Mărimea sumelor ce va trebui să plătească fiecare asociat atârnă de numărul şi valoarea a-nimalelor înscrise. — Cu cât vor fi înscrise mai «alte animale, cu atât vor fi sumele mai mici.

Animalele vor fi preţuite dela 2—12.000 lei şi împărţite în 1 î categorii. Pentru cele mai scumpe de 12.000 lei se vor p'ăti câte 2 sume im categoriile corespunzătoare, cari adunate dau «loarna animalului înscris. — Astfel pentru un animal de 15.000 lei se vor plăti două cote: o iotă corespunzătoare la 8000 de lei şi cealaltă la 7000 de lei. Tablou după numărul animalelor din asociaţie:

U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 7

Val. ani- 100 200 300 400 500 600 700 matelor buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc.

Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei Lei

2,000 20 1 0 7 5 4 4 3 i 3,000 30 3 5 1 0 7 6 5 4

4,000 40 20 13 10 8 1 6 5,600 50 25 17 12 10 8 7 6,000 60 30 20 15 12 10 9 7,000 70 35 23 18 14 12 10 8,000 80 40 27 20 16 14 11

9,000 90 45 30 23 18 15 13 10,000 100 BO 33 25 20 17 15 11,000 HO 55 37 28 22 18 16 12,000 120 60 40 30 23 10 17

Din tabloul de mai sus rezultă că, pentru in animal de 5000 lei, proprietarul va trebui să plătească o cotă de despăgubire de ¿0 lei, dacă «unt Înscrise 100 buc. animale, 25 Iei pentru 200 toc., 12 Iei pentru 400 bue. animale Înscrise ş. i. ai. d.

Din valoarea animalului pierit se va reţine 10—20 % pentru fondul de despăgubire. — Fon-

de despăgubire şi toţi banii asociaţiei vor fi «drninistraţi i e Comitetul Asociaţiei şi se For î^tra la Casa Naţională de Economii şi Cecuri poştale, la oficiul poştal de care aparţine comuna.

Cei cari na vor voi să plătească taxele pen-• r n cari s'au obligat, vor fi siliţi prin lege, ca

r ePt pedeapsă să plătească taxele mărite de 5 ori. Pentru instrucţiuni şi lămuriri mai amă­

g i t e , adresaţi-vă Camerei de Agricultură, care T i dă toate sfaturile necesare şi vă trimite în t0 l»ttuă specialişti pentru înfiinţarea asociaţiei.

Plugari, gândiţi-vă bine la avuţia voastră, ?| staţi cu manile In sân aşteptând ajutoare dela

Ajniaţi-vă singuri prin puteri unite V i c t o r R u s i i (Qros )

Inglner-agronom.

"UNIRE

Plugarii ş i luna nouă E foarte bine ca plugarii săCţ'nâ cont de

armatoarele regule ştiinţifice: I. Cu cât crsşte luna, cu atâta se ridică

mal sus sucul pomilor şi al plantelor. II. Scăzând iun» şi sucul plantelor scade. III. Lumina scoate sucul din pământ.

Prin urmare: 1. Plantele, cari îşi au roadele dessapra

pământului, trebae plantate când este lună nouă, adecă atonei când luna începe să crească.

2. Pe când plantele, cari au roade sub pământ, de pildă cartofii, trebue plantate când e iuna plină, adecă atunci câad luna începe sâ s :*d i ; pentrucă atunci suculiotră in pământ.

3. Varza şi salata încolţesc dacă le s ă d m la lună p l in i .

. 4. Dacă plantăm un pom vara la lună plină, se usucă.

5 Lemnele cari se taie fiind luna plină se usucă cu greu, ffiod plice de suc.

6. Ia butea cu curecblu murat moarea stă ia suprafaţă când avem luna plină; Iar când avem lună cosă curechlnl stă deasupr», iară apa dedesupt.

7. Plugarul, care ţine cont de aceste re­gele, câştigă de două ori atâta cât celce nu le bagă în s e a m ă . . . .

8. Şi smulsul penelor dela gâşte s i se facă la. lună plină, că în cazul acesta II-so îndeasă penele,

T i ranu l nostru cunoaşte de altfel foarte bine mai multe astfel de regule şl cetitorii noştri, cari nj-ar trimite astfel de regale, ni-ar fsce o mi r e plăcere. " .

Păpădia ca leac este foarte bună mai ales când cineva are ne­caz cu stomacul şi cu maţele, precum şi în caz că s :u ip im sânge. Se foloseşte şl in cazul când cineva are prea mult sârge, apoi la reu­matism, artrită, arterloseleroză, împotriva în-grăşării şi a boalel de zahăr.

B a n c a „PATRIA" S. A. — Blaj

ndlfl ta

A v i z Se aduce la cunoştinţă publică, că în

ziua de Vineri 27 Malu 1938, Banca „Patria" Blaj, vinde din mână liberă, imob'iele sele clădite situate în comuna Teluş str. Sf. Nico-lae, constând din 2 corpuri de case locolte azi de Dnil Ion Alba şl Dr. Alexandru Crăciun.

Licitaţia se vă ţine în ziua sus arătată la ora 11 a. m., la sediul institutului în Blaj.

Doritorii să-şl înainteze oferte scrise, cari se vor deschide In ziua licitaţiei şi se va con­tinua apoi prin licitaţie verbală. Se pot înainta şi oferte separate, pentru o singură locuinţă.

Se va depune un vadlu de 30.000 Lei. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea în

orice zi la sediul Institutului. io3S(i—i) Direcţiunea

Posta gazetei Dlui Gerasim Galeş. Cursuri de cantori

la Blaj deocamdată n u c s e vor ţinea, fiindcă mai sant mulţi cantori cu diplome prin toate satele, şi anume câte doi îotr'un sat. Din această pri­c in i se cam ciondroraănesc unii cu alţii, iar biserica "sufere. Când se va face un nou curs de cantori, vom vesti tn «Unirea Poporului*.

Borza Chiri lă: Mandate nu se mai trimit la abonaţi, că nu ne lase posta.

Lupan Gheorghe : Dacă puteţi, vă rugăm să ne trimiteţi, numărul cu care vă mergea ga­zeta înainte.

J u d e c ă t o r i a m i x t ă M e d i a ş s e c ţ i a c . f.

No. 2870—1937 c. f.

Extract din publicaţia de licifajie La cererea de executare făcută de urmă-

ritoarea Banca Română S. A. în Dumarăvenl contra urmăritului Victor Păcurar.

Judecătoria. A ordonat licltaţlunea execuţională în ce

priveşte imobilele sl taate în comuna Şaroşul circumscripţia Tribunalului Tr.-Mare, Judecă­toria mixtă Mediaş cuprinse In c. f. a comunei Şaroşul No. protocolului c. f. 2069 No. de ord. A f 1 No. top. 2805 arător în postata Fosthell în est. de 100 st. p.în 1/6 parte valoarea reală de 75 lei redasă cu 2 5 % preţul de strigare de 56 lei; c. f. 2070 No. de ord. A f 1 No. top. 6493 păşune îa postata Krenţberg în est. de 195 stj. p. top. 6494 fânaţ în postata Krenţberg în est. de 240 st. p. top. 6495 fânaţ în postata Krenţ­berg în est. de 6 jug. 1220 stj. p.în 1/6 parte va­loarea reală de 1688 lei redusă cu 250/0 preţul de strigare de 1266 lei. No. de ord. 2 No. top. 6498 arâtor in est. de 209 st. p. 1/6 parte va­loarea reală de 128 lei redasă cu 25°/, preţul de strigare de 96 lei. No. de ord. 3 No. top. 6488 păşune în postata Krenţberg în est. de 238 st., 6489 arâtor în Krenţberg în est. de 680 st. p. top. 6490 arâtor în Kreuţberg în est. de 365 st. p., No. (op. 6481 arâtor în Kreuţberg în est. de 1235 st. p., No, top. 6492 arător In Kreuţberg In est. de 1 jug. 1350 st. p. pentru încasarea creanţei de 3672 lei capital şl aceea.

Licitaţiunea se va ţine în ziua de 28 luna Mal anul 1938 ora 15 la casa comunală a co­munei Şaroşul.

Imobilele, ce vor fl licitate na pot fi vândute pe un preţ mal mic decât preţul de sifigefe.

Cei cari doresc să liciteze sunt datori s i depoziteze la delegatul judecătoresc 10°/o din preţul de strigare drept garanţie, în numerar şl să semneze condiţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX. 1881; § 21 legea LX. 1908).

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru Imobil un preţ mal urcat decât cel de strigare este dator să intregiască ime­diat garanţia — fixată conform procentului preţului de strigare — Ia aceeaşi parte pro­centuală a preţului oferit. (§ 25 XLI. 1908).

Mediaş, la 9 Decemvrie 1937. 1027 (1—1) ss. Dr. Stanciu, judecător

C o r p u l P o r t ă r e i l o r Tr ib . D u m b r ă v e n i Nr. 242/b—1937

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta

publică că in baza decisului Nr. 0.1124—1937 a judecătoriei Dumbrăveni în favorul recla­mantului Josefl Mihall şl Ioan Winkler repr. prin advocatul Dr. Ilarlu Holom din Dumbră­veni pentru încasarea creanţei de 898 Lei — bani ş iacce. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 31 Mai 1938 la orele 4 p . m. la faţa localul în Sântloana Ia dom. arm. Nr. c. 138. unde se vor vinde prin llcltaţiane publică ju­diciară 6 porci, 1 coteţ, 4 stâlpi, 1 căldare de fert rachiu, 1 plan, 3000 cărămizi arse, tn va­loare de 7900 Lei;

In caz de nevoie, şl snb preţul de esti­mare.

Dumbrăveni, la 2 Mal 1938. 1026 (1—1) şef portărel FLEFLEA

J u d e c ă t o r i a Mixtă Blaj S e c ţ i a Cf. No. 3044-1938 Cf.

Extract din publicaţiunea de licitaţie Ia cererea de executare făcută de or-

mărltorea Caia de Păitrare Generală S. A. din Mediaş contra urmlriţilcr BIoss Mihaiiă Nc. 166 fi Schneider loan No. 41.

judecătoria. A ordonat licitaţlunea în ce priveşte imo­

bilele titaate în comnua Prostea Mare circum-acripţla judecătoriei Mixte B aj, cuprinse în CU a comunei Prostea Mare Nrul protocolului Cf. Prostea Mare No. 1683 de ordine A f 1 top. 398,399 cn preţul de strigare de 1875 lei în c. f. No. 1112 sub A f 2 - 4 No. top. 3490/3 cn preţul de strigare de 150 lei No. top. 4045 (

4143 cu pre|ul de strigare de 150 Iei, c. f. No, 1363 A f 1 No. top. 506, 507 cu preţul de strlgarere de 150O lei, c. f. No. top. 405 sub A f 24, 25, 30, 32, No. top. 2016, 2192, 3968, 2398 cn preţul de strigare de 225 iei. c f. No. 101 sub A \ 2 No. top. 203 cu preţul de stri­gare de 150O lei pentru încasarea creanţei de 5864 Lei b»ni, capital şi accesorii.

Llcititlunea se va (ine în ziua de 4 Inna Iulie anul 1938 ora 11 e. m. la Judecătoria Mixtă Blaj secţia c. f.

Imobilele ce vor fi licitate nn vor fi vândute pe un preţ mai mic decât preţul de strigare.

Cel cari doresc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10% dm preţul de strigare drept giranţie, în numerar sau în efecte de cauţie socotite după curau! fixst în § 42 legea LX, 1881, sau să predea aceluiaşi delegat chitanţa constatând depu­nerea, judecâtoreşte, prealabili a garanţiei şi sâ semneze conexiunile de licitaţie (§ 147,150, 170, legea LX. 1881; § 2 1 legea LX. 1901/

Dacă nimeni nu oferă mai mult, cel care a oferit pentru imobil un preţ mai urcat de­cât cel de strigare esle dator i a întregeai că Imediat garanţia — fixată conform procentu­lui preţului de strigare — la acelaşi parte procentuala a preţului ce a oferit (5 25 XLI. 1908).

Blaj la 31 Decembrie 1938. judecător ştf: («*) P. TALPEŞ 1018(1-1 ) Pir. Cf.: s a . A. BERAN

J u d e c ă t o r i a Mixtă BiaJ S e c ţ i a Cf. No. 3042-1938 Cf.

Extract din publica|iunea de licitafie In cererea de executare fâcasă di urmâ-

ritorea.Casa de Păstrare Generală Ş. A. din Mediaş contra urmăriţilor Bioss Mhsil No. 166 şi SCHNEIDER 10AN No 41 .

Judecătoria. ' A ordonat licitaţlunea execuţională în ce

priveşte imobilele situate în comuna Prostea Mare circumscripţia judecătoriei M xte Blsj, cuprinse în Cf. a comunei Prostea Mare Nrul protocolului Cf. a comunei Prostea Mare No. 1683 de ordine Af 1, top. 398. 399, cu preţul ee strigare de 1875 lei, c.f. No. 1112 sub A t 2 - 4 No. top. 3490/3 cu preţul de strigare de 150 Iei. No. to. 4045 şl 4143 cd preţul de strigare de 150 Iei, c. f. No. 1363 sub A + 1 No. top. 506, 507, cu preţul de strlgtre de 1500 lei, Cf! No. 405 sub A f 24, 25, 30, 32 No. tbp. 2016 2192, 3968 şl 2398 cu preţul de strigare de 225 lei. Cf. No. 101 sub A f 2 No. top. 203 cu preţul de strigare de 150O lei, pentru încasarea creanţei ee 9950 Lei — bani. capital fl accesorii. .

Licitaţlunea se va ţine in zlria de 5 Iulie anul 1938 ora 9 a. m. la Judecătoria Mixtă Blaj secţia c. f.

Imobilele ce vor fi licitate nu vor fl vân­dute pe uu preţ, mal mic decât preţul de mtrigarc.

Cei cari dosesc să liciteze sunt datori să depoziteze la delegatul judecătoresc 10 * din preţul de strigare drept garanţie, în numerar sau în efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 42 legea LX 1881, sau să predea aceleiaşi delegat chitanţa coniiatând depune­rea, judecătoreşte, prealabilă a garanţiei şi s i semneze condlţiunile de licitaţie (§ 147, 150 170, legea LX. 1881; § 21 legea LX. 1908).

Daci nimeni nu oferă mai mult, cei care a oferit pentru imobil un preţ mal urcat de­cât cel de strigare esta dator să întregească imediat garanţia — fixată conform procentu­lui preţului de s t r i g a r e — la aceiaşi parte procentuală a preţului ce a oferit (§ 25. XLI. 1908)

Blaj Ia 31 Decembrie 1938. Judecător şef: (*i) P. TALPOŞ 1017 ( 1 - 1 ) Pir. Of. (ss.) A. BERAN

J u d e c ă t o r i a Mixtă Blaj S e c ţ i a Cf. No. 3043-1937 i f . Extract din publicaţiunea de licitaţie

la cererea de executare fâcutâ de urmă­ritoarei! Casa de Păstrare Generală S. A în Lichidare din Mediaş contra urmăritei C»ţa­rina Biegter dom. în comuna Prostea Marr.

jadecătoria. A ordonat licitaţlunea excepţională în ce

priveşte Imobilele situate în comuna Prostea Mare circumscripţia judecătoriei Mixte Blaj, cuprinse în Cf. a comunei Prostea Mare Nrul şrotocolului Cf. a comunei Prostea Mare No. 1186 de ordine A f 1 No. top. 528/2 arător în est de 50 stj. • cu preţui de strigare de 37 50 iei Af 2 top . 1009/2, 1011/2, 1012/2 a-rător fânaţ, şanţ, în est. de 1557 stj. • , cu preţui de strigare 1125 Iei A f 3 top. 1018/5/b arător în est, de 793 st. • cu preţul de str i­gare de 225 lei, A + 4 top. 1018/9/b în est. de 833 stj. • , cu preţul de strigare de 300 Iei, pentru încasarea creanţei de 3342 Lei — bani capital şi accesorii.

Licitaţlunea se va ţinea in zisa de 4 Iulie 1938 ora 9 a. m. la judecătoria M'xtă Bis] secţia c. f.

Imobilele ce vor fi licitate na vor fl vândute pe un preţ mai mic decât preţul de strigare.

Cei cari doresc să liciteze aunt datori să depoz'teze la delegatul judecătoresc 10% din preţul de strigare, drept garanţie, în numerar sau !n efecte de cauţie socotite după cursul fixat în § 4 2 legea LX. 1881, sau sâ predea sceiuiaş delegat chitanţa constatând depune­rea judecătoreşte, prealabilă a garanţiei şi să semneze condlţiunile de licitaţie (§ 147, 150, 170, legea LX, 1881; § 21 iegea LX. 1908).

Dacă nimeni nu oferă mai mult a oferit pentru imobil un preţ tnai '„,' ' ^ cât cel de strigare este dator să î D f i r

C l t J'1

imediat garanţia — fixată conform p r ' 8 S i ; 1

lai preţului de strigare — J a aceiaşi 0 0^ procentuală a preţului ce a oferit (8 K V >

1908). ' V S ^ *U Judecătorul şef: (ss) P. TALPEŞ 1016 ( 1 - 1 Pir. Cf. (a,) A A s

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i o . Tr/M?»"" No 8 3 7 - 1 9 3 6 "

Publicaţie de licitaţie Subsemnata! portărel prin aceaiu

blică c i în; baza deciziunli No. G. 1207— a judecătoriei mixtă în favorul reclammtji, Mlhail Herman repr. prin advocatul Dr. ş l ej1 ;

Szekeîy din Mediaş pentru încasarea creanv de 2500 Lei — bani şi ace. se fixeazi ternii de licitaţie pe ziua de 1 Iunie 1938, orele! p. m. la faţa locului în Valea-lucgă nr. c, unde se vor vinde prin iicitsţiune publici ]j dictară 2 vscl, 2 cosere, 1 hambariu, 1 teasc în valoare de 10500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estltniit Dumbrăveni la 2 Mai 1938.

1024 (1—1) Şef portărel PLEFLEA

Sosirea şi plecarea trenurilor

Felul şi Ur. t r e n u l u i

So ­seşte

0 -preşte

Pleacă

Accelerat 404 0.23 3 0.26 Accelerat 204 1.35 1 1.36 Personal 3017 2 28 14 2.42 Orient Esp ress — — 2.36 Accelerat 401 4.23 1 4.24 Accelerat 203 5.19 6 5 2 5 Personal 3010 5.23 8 5.31 Orient Espress — 5.42 Personal 3131 5.45 Accelerat 403 6.23 2 6.25 Motor 3134 8.35 .

6.25

Accelerat 201 8.53 3 8.56 Motor 3133

8.53 9.0o

Personal 3002 10.38 3 10.4i Motor 3136 11.05 .

10.4i

Rap. Ardeal 32 11.12 1 11.13 Motor 3135 11,30 Personal 3001 12.30 3 12.33 Motor 3138 13 37 Motor 3137 — 14.20 Accelerat 302 15.13 2 15.15 Motor 3140 16.30 Accelerat 301 1645 3 1647 Personal 3018 17.47 3 17.50 Motor 3139 1815 Personal 3021 18 54 4 18.58 Personal 3132 20 55 Accelerat 202 21.11 9 21.20 Rap. Ardeal 31 -21.13 2 21.15 Motor 3142 2145 — Motor 3141 22 05 Personal 3009 22714 2 22.16 Accelerat 402 23.25 2 23.27 Personal 3022 23.54 3 23.57

De unde până unde!

* Circulă numai dela 15 Iunie la

B u c . - E p , Bit,

C u r t i c i - B u c , Buc.-Cluj B u e - P a r i s B u c . - E p . Bit, B u c - C u r t i c i O r a d e a - Bue. P a r i s - B u e . B l a j - P r a i d B u c . - E p . B i i , P r a i d - B l a j B u c - C u r t i c i B l a j - P r a i d * O r a d e a - B u e . P r a i d - B l a j * E p . B ih . -Buc , B l a j - P r a i d Bue-Oradea P r a i d - B l a j * B l a j - P r a i d O r a d e a - B u e ,

P r a i d - B l a j B u e - Oradea C l u j - B u c B l a j - P r a i d B r a s o v - T e i u ?

P r a i d - B l a j C u r t i c i - B u c . B u c . - E p . B i t . P r a i d - B l a j B l a j - P r a i d * B u e - O r a d e a

E o . B i h . - B « ' O r a d e a - B r a ? .

1 5 S e p t e r o v r i e

Corpul Portăreilor Trib. Dumbrăveni Nr. 558-1936

Publicaţie de licitaţie Sabaemnatal Şef Portărel prin

acea iU publică că în baza decizlanii No. G. 5838—1931 a judecătoriei mixtă Blaj în favorul reclamantului Henrich Connerth repr. prin advo­catul Dr. Ştefan Szek*iy din Mediaş pentru încasarea creanţei de 182 Lei — b«nl şl âcc. se fixează termen de licitaţie pe ziua 4 Iunie 1938 orele 2 p. m. la faţa locului In comuna Pro»tea- Mare la Nr. c. 58 unde se vor vinde prin licitaţie publică judi­ciară 2 cară,. 1 grapă, 1 plug, i r o iile, 1 jog, 1 coteţ pentru porci şl altele în valoare de 16.000 Lei.

In caz de nevoie şl sub preţul de estimare.

Dumbrăveni, la 30 Aprilie 1938. 1025 (1—1) : Portărel: FLEPLEA'

Tipografia SoiiUnarnltU Teologic gr.-cat. Blaj"

INVITATURA Zltft Cum VEŢI (TIGRII1.

* aşa VEŢI dobândi

j e n n toy. PC

plan»» » p u r e c i i d » P a

Praf şi Leşie de tjl j V i n d e e a ) ! v i t e l e ÂE ' â l e V d o bol i si i n . e e « o, 5 P « ! ^ 0 U

LEŞIE DE-TUTU» t i 9 o . p o d i . f i / > vot**'" ,.. a v e a u n v i i t o r i » » " ' j , j . Produse de vânzare la tcate d e p o z i t \ t

Pjo fu l d a tu tun in p a c h e t e : • t 9 r ' u t u „ i» j i 5 0 0 gr . U i 10. - J-%a°° L e | 7 0 b i d o a n e : I Vgr. L e i 35 *• 2 „, ,( ' Se pot eomaada si prio otite deW