Formatii vegetale deschise_2

5/28/2018 Formatii vegetale deschise_2

1/9

Fig.59 Preriile nord-americane

1. Preria inalta propriu-zisa;2. Preria joasa si mixta; 3.Prerie nordica cu Festuca;

4.Preria din nord-vest; 5.desert si semidesert cu Artemisia si Atriplex; 6.Ariicu veetatie !alo"ila# incluse in 5 $dupa Cnapp, 1965, preluat din R. Braque,

1988%

Condiii ecologice

&ondi'iile ecoloice sunt in"luen'ate de altitudinea relie"ului# care cre(tetreptat de la est spre vest# p)n* la 15++ m

,ernile sunt aspre $++ $-5+&%# iar verile excesiv de c*lduroase

emperaturile medii lunare care cresc de la nord spre sud (i precipita'iilemedii lunare care scad de la est spre vest se re"lect* /n compozi'ia "loristic* (i"izionomia de ansam0lu a "orma'iei veetale

Faciesuri

educerea de la est spre vest a cantit*'ii de precipita'ii determin*individualizarea urm*toarelor "aciesuri

a% preria cu ier0uri /nalte $tall grass-land%# /n est

0% preria mixt* /n centru

c% preria cu ier0uri scunde $short grass-land%# /n vest

Diversitatea floristic


2/9

0iodiversitatea "loristic* a preriei /nalte este ridicat*; /nveli(ul veetal esteedi"icat de specii de raminee $!ndropogon scoparius, !. gerardii%# cu/n*l'imi de p)n* la 1 2 m;

n preria mixt* $amestecat*%# al*turi de ramineele /nalte $!ndropogonscoparius, "tipa co#ata, "tipa pectinata% apar (i raminee scunde# endemice

pentru prerie $iar0a rama- Bouteloua gracilis# iar0a 0izonilor- Buc$loedact%loides%# care treptat devin dominante; pe supra"e'ele p*(unate intensiv#apare "enomenul de ruderalizare a veeta'iei# materializat prin dezvoltareaexcesiv* a speciei xero"ile suculente &puntia pol%acant$a;

n preria cu ier0uri scunde# ariditatea crescut* "avorizeaz* apari'iaconcre'iunilor calcaroase /n pro"ilul de sol# la o ad)ncime de 25 cm; acesteaa"ecteaz* dezvoltarea /n ad)ncime a sistemului radicular al plantelor; speciilecare veeteaz* aici $!rte#isia frigida, !ristida longiseta etc.% prezint*adapt*ri la xero"ilismul climatic;

'u#ea ani#al

&a (i stepele eurasiatice# /n timp istoric# preria s-a con"runtat cu "enomenul dereducere a 0iodiversit*'ii "aunistice# pe de o parte ca rezultat al interven'ieiantropice asupra 0iotopurilor naturale# (i pe de alt* parte# ca e"ect alpractic*rii necontrolate# adesea exterminatoare a activit*'ilor v)n*tore(ti; /ntrespeciile disp*rute (i periclitate pot "i citate 0izonul $Bison (ison%# care de laun e"ectiv de peste 1#5 mil . exemplare /n secolul al ,-lea# a ajuns /nprezent la un num*r de su0 2+++ de indivizi# proteja'i /n rezerva'ii naturale;curcanul s*l0atic $)eleagris gallopavo%# cer0ul m**resc $ &docoileus$e#ionus%# antilopa american* $!ntilocapra a#ericana% etc.# specii

periclitate. ami"erele reprezentative pentru prerie# multe dintre acestea cu caracter

endemic# cuprind specii de carnivore c*'elul de prerie $C%no#is socialis%#coiotul $Canis latrans%# vulpea de prerie $*ulpes velo+%# di!orul $)ustelaevers#anni% (i roz*toare (o0olanul cu 0uzunare $eo#%s (ursarius%#iepurele de prerie $'epus to-nsendii%# pop)nd*ul $ctido#%s franlini% etc.;

Al*turi de curcanul de prerie# specie em0lematic* pentru continentul nordamerican# lumea p*s*rilor cuprinde specii ca *inu(a de prerie $"peot%pocunicularia%# acvila de prerie etc.;

erpeto"auna $"auna de reptile% are ca reprezentant de temut# (arpele cu

clopo'ei $Crotalus confluentus%

1.1. Pampasul sud-american


3/9

Prin "izionomie (i condi'ii ecoloice# pampasul arentinian (i /naltul veld sud a"ricanapar'in aceleea(i cateorii de "orma'ii veetale# edi"icate de ier0uri cu caracter xero"il

7cup* o supra"a'* de peste 5++ mii 8m2# des"*(urat* /ntre 32 (i 39+lat. sudic*; ocup* c)mpia aluvial* a "luviului io de la Plata (i platourile pataoneze#

extinz)ndu-se p)n* la ol"ul :t. ore $litoralul 7ceanului Atlantic%

Condiii ecologice

condi'iile climatice sunt relativ asem*n*toare celor din preria nord-american*;

in"luen'a oceanic* m*re(te umiditatea atmos"eric*; precipita'iile atin 1+++mm


4/9

acolo unde p)nza "reatic* este mai apropiat* de supra"a'* apar desi(uri de7aspalu# quadrifariu#; pe solurile !alomor"e $p >9 ?%# cu nivel piezometricridicat# desi(urile de7aspalu#sunt /nlocuite cu paji(ti deDistic$lissp.

( Faciesul sud2vestic# uscat# odinioar* acoperit cu paji(ti de raminee su0 "orm* dem*nunc!iuri# cu /n*l'imi de peste 1m# /n care se amestec* "runzele 0*tr)ne#

uscate# cu cele tinere; aceast* rupare veetal* inedit*# inexistent* /n emis"eranordic*# poart* numele de tussoc; speciile dominante apar'in enurilor "tipa (i7oa "tipa neesiana, ". (rac$%c$eta, ". tenuis, ". paposa, 7oa lanigera, 7.ligularis; valoarea "urajer* a acestora "iind redus*# se tinde /nlocuirea lor treptat*cu raminee europene. Aspectul monoton al stratului ier0aceu este pertur0at pealocuri de prezen'a speciei lemnoase xero"ile7rosopis caldenia.

'u#ea ani#al cuprinde

p*s*ri aler*toare nandul sau stru'ul de pampas !ea americana mami"ere roz*toare visca(a $'agcsto#us #a+i#us%# mara $Dolic$otis

australis%# tuco-tuco $Cteno#%s #agellanicus% mami"ere ier0ivore cer0ul de pampas $&docoileus (e0oarcticus% mami"ere carnivore pisica de pampas $Felis geoffro%%# nev*stuici

marsupiale din enurileDidelp$%s, )onodelp$%s, )ar#osa

Fig.62ozatoare in pampasul arentinian

1.2. Savanele si formatiile vegetale de tip savana


5/9

:unt "orma'ii ier0oase tropicale# alc*tuite majoritar din raminee perene xero"ile (imeaterme# verzi /n anotimpul ploios# cu ar0ori (i ar0u(ti xero"ili disemina'i printreacestea.

Formatia veetala de savana tipica este /nt)lnit* /n A"rica# /ntre 5 15 +& latitudine#0ord)nd p*durea tropical*.

Prezint* un sezon ploios (i unul secetos# cu rat* ridicat* a evapotranspira'iei. :ezonulploios este mai scurt (i intensitatea ploii scade pe m*sur* ce cre(te latitudinea.

@a latitudini ridicate# acolo unde savana este mai arid*# ier0urile /nalte tropicale sunt/nlocuite de ier0uri scunde (i tu"*ri(uri xero"ile din ce in ce mai dispersate.

Pe m*sur* ce latitudinea scade# iar umiditatea se accentueaz*# ar0orii disemina'i

printre ier0urile din savan* devin din ce in ce mai den(i# "ac)nd tranzi'ia spre p*duriletropicale umede sau# in Asia# spre p*durile musonice.

,er0urile de savan* sunt aspre (i pot ajune p)n* la /n*l'imi de 2 m. Pe alocuri# aparier0uri mai scunde# "ie datorit* p*(unatului# "ie datorit* incendierii controlate.

7amenii de stiinta au /ndeluni dez0ateri asupra oriinii ier0urilor de savan*.ntre0area cel mai adesea "ormulat* este ier0urile de savan* reprezint* o veeta'ienatural* primara# de climax# corespunz*toare zonei climatice tropicale sau sunt maimult rezultatul exploat*rii p*durilor tropicale (i musonice de c*tre societatea uman*#timp de mai multe enera'ii 7piniile in acest sens sunt impartite# existant atat

arumente pro si contra pentru "iecare dintre ipoteze.

Conditii ecologice

@a nivel planetar# se poate vor0i de savane propriu-zise# speci"ice continentuluia"rican (i "orma'ii veetale de tip savan*# /nt)lnite /n America de :ud# Australia (isudul Asiei.

Cli#atulsavanelor este de tip tropical# cu dou* sezoane; temperaturile medii anuale

variaza intre 19- 24+

iar precipita'iile intre ?++- 1+++ mm


6/9

Fig.63Biarame om0rotermice in savana a"ricana $stana% si in "ormatiile de tip savana din Americade :ud

Caracteristici (iogeografice

:n !frica, savana ocup* teritorii intinse# arealul s*u interpun)ndu-se p*durilortropicale cu ritm sezonier (i semide(erturilor; Ar0orii disemina'i printre ier0urile cu/n*l'imi varia0ile $1 2 3 m% prezint* caractere de xero"ilism# sunt !elio"ili (iapar'in at)t speciilor cu "runze persistente# c)t (i speciilor semicaduce (i caduce#contri0uind la diversi"icarea peisajelor savanei a"ricane (fig.)

n "unc'ie de a0unden'a (i dominan'a unei anumite specii de ar0ori# /n peisajulmozaicat al savanei a"ricane pot "i identi"icate patru tipuri principale de "aciesurisavana cu 0ao0a0i# savana cu acacii# savana cu palmieri (i savana cu eu"or0iacee

ar0orescente.

a% :avana cu 0ao0a0i 0ao0a0ul (fig.) sau ar0orele de p)ine al maimu'elor$!dansonia digitata% apare diseminat printre raminee cu /naltimi /ntre 1#5 3#5m# ce includ elemente endemice# precum iar0a ele"an'ilor $7ennisetu#purpureu#%# iar0a imperata $#perata c%lindrica%# c)t (i specii din enurile!ndropogon $0*r0oasa% (i7anicu# $mei%;

0% :avana cu acacii are un caracter mai xero"il# "iind edi"icat* de ier0uri cu /n*l'imicuprinse /ntre 1 1#5 m. Cramineele apar'in enurilor !ristida (i 7anicu## iarspeciile dominante de acacii sunt !cacia al(ida, !cacia ara(ica /i !cacia

giraffae.c% :avana cu palmieri apare /ndeose0i /n partea de vest a A"ricii# speciile de palmieri

/nt)lni'i "recvent /n acest "acies apar'in)nd enurilor 3ip$aene, Borassus$Borassus aet$iopiu#, B. fla(ellifor#is%

d% :avana cu eup!or0iacee ar0orescente se caracterizeaza prin existentareprezentantilor stratului ar0oricol# cu inaltimi de 5- 9 m si a unor specii ar0ustivedin "amilia;up$or(iaceae# ce apartin enurilor;up$or(ia si 3%#enocardia.


7/9

Fig.66Bi"erite tipuri de savana a"ricana $dupa;nc%clopedie


8/9

si in =olivia de est# predomina asociatii de ier0uri meaterme# su0 "orma unui stratcontinuu# dominat de raminee. Perioada cu activitate 0ioloica maxima a speciilorveetale corespunde sezonului ploios.

Fig.6Aspectul savanei a"ricane in sezonul secetos

Formatiile de tip savana din America de :ud poarta denumiri di"erite# "unctie de

pozitia eora"ica si modelul ar!itectural. Principalele "aciesuri sunt

a% Ca#pos, in Podisul =raziliei# di"erentiat in campos limpos $camp luminat% sicampos cerrados $camp inc!is%. Ca#pos li#pos include ier0uri xero"ile# printrecare se a"la diseminate putine exemplare de ar0usti scunzi; ier0urile au inaltimi de3+ 5+ cm# "iind edi"icate de specii din enurile 7aspalu#, 7anicu#,!ndropogon, !ristida etc.Ca#pos cerradoseste edi"icat de ier0uri mezo"ile# cuinaltimi de 1 2 m# care apar in asociatie cu numerosi ar0ori $5-9 m inaltime% siar0usti $specii de mimoze# cactusi etc.%;

0% 'lanos, formatie veetala dezvoltata in Eenezuela# formata din raminee#dicotiledonate si ar0ori izolati# din enurile $R$opala, B%rsoni#a, Copernicia%;

c% 7al#ares si pantanes, intalnite in =olivia de st si in statele interioare ale=raziliei# cu specii de raminee si plante lemnoase# in eneral din "amilia Palmae.

'u#ea ani#ala din "ormatiile de savana sud-americane este mai putin variatacomparativ cu cea a savanei a"ricane. Principalele rupe de animale includ ier0ivoremari cer0ul sulitar cenusiu)a0a#a ne#orivaga# "urnicarul)%r#ecop$aga# tatuulDas%pus sp# porcul pecari; carnivore vulpea de camp Dus%c%on vetulus# tirulGauareteFelis onca# scon8sul)ep$ilis #ep$ilis; pasari nandu-ul $R$ea a#ericana%#


9/9

seriema Caria#a cristata# paunul Cra+ alector# potarnic!ea Cn%pturellus soni#papaalul !ra spi+i; reptile sarpele casca0el sau cu clopotei Crotalus sp.# 0oa@orpidurus torquatusetc.

For#atiile de savana asiaticese intalnesc in Peninsula ,ndia $Podisul Beccan%# insula:ri @an8a si in Peninsula ,ndoc!ina. Hoocenozele care exploateaza potentialulecoloic al acestei "ormatii veetale includ specii de ier0ivore endemice# precumAntilopa cervicapra# 0ivolul indianBu(alus (u(alia# rinocerul cu un cornR$inocerusunicornis; carnivore pantera# tirul 0enalez# !iena; reptile pitonul7%t$on #olurus#sarpele cu oc!elari sau co0ra=a?a tripudians# avialul avialis gangeticus.

For#atiile de savana din !ustraliaocupa partea nordica si estica a continentului.

Cramineele includ specii din enurile3eteropogon, !stre(la si @riodia# printre careapar diseminati ar0ori precum !cacia $arpop$%la# Casuarina equisetifolia# iar0acopac Aant$orr$oea. @umea animala este edi"icata de numeroase specii demarsupiale ier0ivore $canurul iant )acropus gigantaeus% si carnivore# pasarialeratoare $emu -Dro#iceius sp.% sau z0uratoare $vulturil roaetus auda+%.

Formatii vegetale deschise_2

Documents

Transcript of Formatii vegetale deschise_2