http://www.scritub.com/geografie/geologie/PROFILUL-DE-SOL-FORMARE-SI-ALC21868.php

PROFILUL DE SOL. FORMARESI ALCATUIRE6.1. FORMAREA PROFILULUI DE SOLFormarea profilului de sol =pedogeneza=solificare proces indelungatsi complex (include procese fizice, chimicesi biologice), desfasurat asupra partii superioare a scoartei terestre, sub actiunea sinergica a factorilor de mediu, care genereaza transformari si translocari ale substantelorsi importante schimburi materialesi energetice. Punctul initial al pedogenezei este roca/materialul parental, iar punctul final stadiul climax (de echilibru)intre conditiile de mediu, procesele pedogenetice si aspectul profilului de sol. Astfel, diferitele tipuri de sol, se aflain diferite momente evolutive,intre punctul initial si climax.Prin transformarea rocilor initiale rezulta o scoarta de alterare, permeabila pentru aer siapainsa, nu putea fi vorba despre sol, in absenta componentei organice, care este eseniala.Procesul de formare al solului nu poate incepe i nu poate avea loc decat in prezena organismelor vii (vegetale, animale, microorganisme).Primele aparute, organismele inferioare (muchi, licheni, ciuperci), creaza in timp condiii favorabile i instalarii organismelor superioare.Plantele preiau din scoara de alterare variate substane minerale solubile i le transforma, in propriul corp, ulterior descompus de catre microorganisme, dupa incetarea ciclului biologic. O parte dintre substanele rezultate, se intorc in sol sub forma de elemente minerale utile, iar o alta parte se acumuleaza in sol, sub forma de humus.6.2. ALCATUIREA PROFILULUI DE SOLIn timpul solificarii, constituenii minerali i organici sufera deplasari, acumulari i transformari, difereniandu-se o serie de strate naturale cu caracteristici morfologice i analitice proprii, denumiteorizonturi de sol, a caror succesiune de la suprafata pana la roca parentala, reprezintaprofilul de sol. Acesta reprezinta unitatea naturala de studiu in domeniul pedologieisi se identifica practic cu o seciune verticala intr-un sol.6.2.1. Principalele caracteristici ale orizonturilor de solAsa cum s-aaratat anterior, orizonturile de sol se diferentiaza intre ele prin caracteristici morfologice si analitice. Morfologic, orizonturile de sol se difereniaza dupa culoare, structura, textura, continut in schelet, prezena unor neoformaii etc, iar analitic, prin indicele de difereniere texturala, coninutul in humus, contin 818g65i utul in carbonati de calciu, reactia solutiei, gradul de saturaie in baze, etc.Culoarea solului proprietate fizica, morfologica, care permite separarea si caracterizarea morfogeneticaaorizonturilor de sol, totodata, poate avea si caracter de diagnostic pentru incadrarea solurilor in diferite unitati taxonomice ale unor sisteme de clasificare a solurilor.Culoareaestedeterminata de compozitia solului, care la randul ei este influentata de diferitele procese pedogenetice, aflate in stransa corelatie cu conditiile de mediu. Humusul determina aparitia culorilor inchise (de la brun la negru); silicea, carbonatul de calciu si sarurile usor solubile dau culori albicioase; oxizii si hidroxizii de fier dau culori de la galbui la roscat-ruginiu; compusii ferosi, aparuti in urma proceselor de reducere dau culori verzui-albastrui-vinetii; la solurile hidromorfe supuse alternativ proceselor de reducere si oxidare (procese de gleizare si pseudogleizare) aspectul este marmorat existand pete galbui-ruginii (datorate oxidarii) si pete cenusii-vinetii (datorate reducerii; prezenta in proportie mare a concretiunilor ferimanganice sau a celor de carbonat de calciu, dau deasemenea solului un caracter pestrit.Structura soluluiproprietatea solului de a avea particulele componente asociate inagregatecu diferite formesi marimi.Exista insa si doua situatii in care orizonturile de sol pot finestructurate, acestea sunt:- orizonturinecoezive, foarte nisipoase; se formeaza fie direct pe depozite nisipoase, fie prin eluvierea intensa a elementelor mai fine, care pot avea rol de liant (la orizontul eluvial al podzolurilor);- orizonturimasive, cu particulele de sol cimentate intre ele intr-un strat continuu, nefisurat; masivitatea poate aparea in cazul unor strate nisipoase umezite (nisipul devine coeziv in stare umeda), prin cimentare cu carbonat de calciu sau oxizi, in cazul orizonturilor gleice de reducere, cand excesul freatic de apa duce la eliminarea liantului dintre particulele de sol sau in cazul orizonturilor cu fenomene intense de tasare.Atunci cand orizonturile de sol sunt structurate, pot fi separate trei situatii, din punctul de vedere al gradului de structurare:-orizonturi slab structurate, cu putineagregate structurale (sub 25%), greu observabile, cu o rezistenta redusa la actiuni mecanice sau hidrice;-orizonturi moderat structurate, cudestul de multe agregate structurale vizibile (intre 25si 75%), dar cu o rezistenta moderata la actiuni mecanice sau hidrice;-orizonturi bine structurate, cunumeroase agregate structurale distincte (peste 75%), rezistente la actiunea de dispersare.In general, agregatele structurale pot avea urmatoareleforme:-glomerulara- agregate sferoidale, cu pori macroscopici, cu fete rotunjite si dimensiuni sub 5 mm, asezare afanata, permeabilitate buna pentru apa si aer; agregatele sunt usor friabile, dar prezinta o buna stabilitate hidrica datorita bogatiei in humus de tip mull calcic; caracterizeaza orizontul A molic;- granulara (grauntoasa)-agregate sferoidale mai mari (sub 10 mm), cu muchii si colturi relativ rotunjite, asezare afanata; caracterizeaza orizontul A bogat in humus al solurilor, dar stabilitatea hidrica si calitatea este inferioara structurii glomerulare;- poliedrica angulara-agregate structurale dezvoltate aproximativ egal in directia celor trei axe rectangulare, cu fete plane care se intersecteaza in muchii ascutite, asezarea este indesata, iar dimensiunile sunt cuprinse intre 6 si 50 mm; caracterizeaza orizonturile de sol afectate de pseudogleizare, determinand o aerisire si permeabilitate relativ slaba;-poliedrica subangulara-asemanatoare celei poliedrice angulare, dar cu muchii fete si colturi rotunjite; caracterizeaza orizontul B cambic sitranzitia AB;-prismatica-agregate dezvoltate mai mult vertical, cu forma de prisma, cu fete plane, muchii si colturi ascutite, asezare indesata; latura bazei are dimensiuni cuprinse intre 10 - 100 mm, agregate-le putandu-se desface prin presare in agregate poliedrice; caracterizeaza orizonturile de tip B argiloiluvial, bogate in argila;-columnara-similara celei prismatice, dar agregatele au capetele rotunjite (sub forma de coloana); caracterizeaza orizontul B argiloiluvial natric al soloneturilor; agentul coagulator fiind o sare usor solubila, agregatele structurale au o stabilitate hidrica foarte redusa, solul "mocirlindu-se" dupa ploaie;-lamelara (sistoasa, foioasa)-agregate dezvoltate pe orizontala sub forma de lamele sau placi cu grosimea cuprinsa intre 1 si 10 mm; formarea acestei structuri este determinata de existenta unor roci sistoase, de acumularea silicei sau a oxizilor in straturi succesive, de alternanta proceselor de inghet-dezghet in orizonturi cu texturi luto-nisipoase sau de tasarea solurilor luate in cultura; caracterizeaza orizonturile E albic, tranzitiaBC (la solurile formate pe roci sistoase), orizonturile tasate.Textura solului participarea procentuala a diferitelor categorii de particule (nisip, praf, argila), la alcatuirea unui sol.Tabelul nr. 5Clasele texturale(dupa Institutul de cercetari pedologice si agrochimice din Romania)DENUMIRE

CategoriaClasa

aNisipoasa

Nisipolutoasa

Lutonisipoasa

Lutoasa

aLutoargiloasa

Argiloasa

Scheletul solului fragmentele de roca dura cu dimensiuni mai mari de 2 mm; aparitia scheletului este o caracteristica a solurilor formate pe roci dure situate la mica adancime. Continutul in schelet este exprimat in procente din volumul de sol, putandu-se delimita mai multe clase de continut in schelet (tabelul nr. 6).Tabelul nr. 6Clase de continut in schelet(dupa Institutul de cercetari pedologice si agrochimice din Romania)CLASAVALORI (% din volum)

fara schelet< 5

slab scheletic6 - 25

moderat scheletic26 - 50

puternic scheletic51 - 75

excesiv scheletic76 - 90

roci compacte fisuratesi pietrisuri> 91

Neoformatiile acumulari si separatii de diverse substante, aparute in timpul procesului de pedogeneza, ca urmare a eluvierii-iluvierii, oxidarii, reducerii, actiunii animalelor si plantelor etc. Se diferentiaza pe profil prin culoare, forma, compozitie.1Neoformatii rezultate din acumularea de saruriapar la solurile cu fenomene de eluviere-iluviere a sarurilor.Dupa felulsarurilor, se deosebesc neoformatii decarbonati (mai ales de calciu),desaruri solubile (indeosebi cloruri)si degips. Neoformatiile de carbonat de calciu caracterizeaza orizontul C carbonatoiluvial, iar cele de saruri solubile, orizontul salic.Dupa formelepe care le au, se diferentiaza:-pseudomicelii(depuneri fine care au aspectul miceliilor de ciuperci);- eflorescente, vinisoare(depuneri alungite pe traseele radacinilor care s-au descompus);- tubusoare(depuneri mai groase decat vinisoarele);- pete(depuneri pe peretii crapaturilor sau pe fetele agregatelor structurale);- pungisaucuiburi, concretiuni(depuneri concretionare, cu grad de cimentare mai mare sau mai mic, care apar in cazulcarbonatiilor de calciu).2Neoformatii rezultate din acumularea de oxiziapar ca urmare a manifestarii a doua tipuri de procese de solificare, eluvierea-iluvierea oxizilor (caracteristic solurilor podzolice) si gleizarea/pseudogleizarea (caracteristica solurilor hidromorfe).In primul caz, oxizi de fier, mangan, aluminiu sunt solubilizati si migreaza, acumulandu-se intr-un orizont iluvial sescvioxidic, rezultand:-graunti de nisip cu invelis colorat -oxizii din orizonturile superioare migreaza si se depun in cele inferioare, in jurul grauntilor de nisip, care capata astfel culori galbui sau ruginii (date de oxizii de fier) sau brune (date de oxizii de mangan); -concretiuni grezoase- in orizonturile de sol formate din material nisipos se poate produce cimentarea sub forma concretionara, oxizii de fier fiind liantul predominant; -orizont de orstein (alios) -strate continui, cimentate mai ales cu oxizi de fier; fac parte din orizonturile iluviale spodice ale podzolurilor formate pe roci foarte acide.In al doilea caz, intensitatea mare a reactiilor de oxidare si reducere, caracteristice solurilor afectate de procese de hidromorfism, poate duce la aparitia: -petelor de oxizi de mangan- dau o culoare bruna-negricioasa; -petelor de oxizi de fier -dau culori galbui-ruginii; -petelor de reducere- datorate compusilor fierului feros, care dau culori cenusii, verzui sau albastrui;- concretiunilor ferimanganice (bobovinesaualice de pamant).3Neoformatii rezultate din acumularea argilei reprezinta un caracter definitoriu in identificarea orizontului B argiloiluvial; apar prin procese de eluviere-iluviere a argilei, aceasta migrand din parte superioara a profilului de sol si depunandu-se mai jos, sub forma de pelicule in jurul grauntilor de nisip sau pe fetele agregatelor structurale.4Neoformatii reziduale in solurile cu procese intense de eluviere a coloizilor (argila, humus, sescvioxizi), procese ce duc la dezbracarea de pelicula coloidala a particulelor grosiere de sol sau la pudrarea acestora si a agregatelor structurale cu o pulbere fina silicioasa. Se pot intalni urmatoarele tipuri de neoformatii reziduale: -aglomerari de particule de sol(graunti de nisip)lipsite de pelicula coloidala- sunt frecvente la solurile foarte acide (spodosoluri), in orizontul eluvial;- pudrari de silice-pete albicioase date de aglomerarile fine de silice care acopera suprafata agregatelor structurale sau a particulelor grosiere de sol; pot sa apara in orizonturile eluviale, cat si in tranzitia E+B.5Neoformatii biogene apar in urma actiunii in sol a animalelor si a radacinilor plantelor si pot fi enumerate urmatoarele tipuri: -coprolite -dejectii de rame sub forma unor graunciori de pamant; -crotovine -galerii de harciogi, cartite etc. care pot fi umplute sau nu cu material din alt orizont; -cervotocine -canale de rame sau alte animale mici; -culcusuri (lacasuri) de larve; -cornevine -canale mari ramase in urma putrezirii unor radacini lemnoase; uneori sunt umplute cu material venit de regula din orizontul A; -dendrite -urme de radacini imprimate pe suprafata agregatelor structurale.6.2.2. Principalele orizonturi de solOrizonturile de sol se noteaza cu literele alfabetului, fara a fi respectata o regula unica in acest sens. Astfel, unele sunt notate dupa pozitia pe care o au in profilul de sol (A, B, C), altele cu initiala procesului care le genereaza E (eluvial), G (gleic), W (stagnogleic, de la initiala cuvintelor wasser sau water = apa, in germana sau engleza), R (roca dura), O (organic nehidromorf), T (turbos). De asemenea, unele orizonturi se noteaza cu asocieri de litere mici, salic (sa), natric (na), vertic (y).Orizonturile de sol pot avea anumite caracteristici definitorii, constituite in criterii pentru definirea unitailor taxonomice de sol, dintr-un anumit sistem de clasificare al acestora.In acest caz, orizonturile respective sunt consideratede diagnostic.Din punct de vedere al alcatuirii lor, orizonturile de sol se difereniaza in organicesi minerale.A.Orizont organic orizontul format deasupra solului mineral, prin acumularea resturilor organice aflate in diferite stadii de descompunere.Pot fi identificate doua tipuri de orizonturi organice: -turbossauorganic hidromorf(T): fibric (Tf), hemic (Th), sapric (Ts); in conditii de exces de umiditate, materia organica putrezeste in mediu anaerob; -organic nehidromorf(O): de litiera (Ol), de fermentatie (Of), de humificare (Oh); sub paduri in conditii de umiditate normala.B.Orizont mineralorizont de sol alcatuit din material mineral fara sau cu putina materie organica.a.Principalele orizonturi minerale sunt A, B, E, C, R ('orizonturi de baza',in raport cu cele de asociere).Orizontul A (bioacumulativ)esteun orizont in general bine structurat (grauntos, glomerular). Gasindu-se la suprafata solului, are o asezare afanata. Procesul de bioacumulare (acumularea materiei organice si transformarea acesteia) este un proces general intalnit la toate solurile. Cu cat este mai bogat in humus, cu atat are o culoare mai inchisa (care poate sa mearga pana la neagra), oricum, culoarea sa este mai inchisa decat a altor orizonturi. In general, orizontul A se gaseste la suprafata tuturor solurilor, dar exista si exceptii. Astfel, sunt soluri (cele de sub padure, unde transformarea resturilor organice se realizeaza mai lent) care au la suprafata un orizont organic nehidromorf - O. Sub orizontul O se gaseste orizontul A. Alta situatie, este cea legata de existenta la suprafata solului, a orizontului turbos - T, alcatuit din materie organica putrezita intr-un mediu cu exces de umiditate. Cea de a treia exceptie este legata de solurile minerale, care au avut orizont A, dar acesta a fost indepartat prin eroziune, este cazul erodosolurilor.Orizontul E(eluvial)este unorizontmineralintermediar, saracit in argila si/sau sescvioxizi si materie organica, fata de orizontul subiacent si imbogatit relativ in cuart rezidual. Din acest motiv, textura sa devine ceva mai grosiera decat a orizontului A, sub care se gaseste, si evident mai grosiera decat a orizontului B (in care se iluviaza componentii migrati din orizontul E) aflat sub el.De asemenea, culoareasaeste deschisa (galbui-cenusiu, albicios, galbui-albicios, cenusiu-albicios, cenusiu). Poate fi nestructurat sau poate prezenta o structura (de regula slab exprimata) poliedrica sau mai rar, lamelara.Orizontul B (de subsuprafata)este unorizont mineral format sub un orizont A sau E, prin alterarea materialului parental, care poate fi sau nu asociata cu o imbogatire in argila (prin iluviere) si/sau in sescvioxizi (prin iluviere) si/sau in materie organica (prin iluviere).Orizontul B rezultat doar prin alterarea materialului parental, are culori mai inchise (sau cu crome maimarisau in nuante mai rosii) si textura in general mai fina decat materialul pe seama caruia s-a format. Structura este de regula poliedrica subangulara.Orizontul B cu acumulare de argila iluviala, prezinta pelicule de argila pe fetele elementelor structurale si o structura prismatica sau poliedrica angulara.Culorile sunt mai inchise decat cele ale materialului parental.Orizontul B format prin acumulare de sescvioxizisi/sau materie organica, are o textura grosiera, mijlociu-grosiera, mai rar, mijlocie. Are culori brune-ruginii (cand are si materie organica) sau galbui-ruginii (cand are numai sescvioxizi).Orizontul C (materialul subiacent)esteunorizont mineral situat la baza profilului, constituit din material neconsolidat (nisip, loess, argila, marne, marne argiloase, argile marnoase etc.). Diferentierile sunt legate de prezenta neoformatiilor de carbonat de calciu.Orizontul R (roca subiacenta consolidata)este unorizont mineral situat la baza unor profile de sol. Este alcatuit din roci compacte, la care se includ conventional si pietrisurile si poate fi sau nu, roca parentala a orizonturilor de deasupra. Prezenta carbonatilor de calciu in roca (in cazul calcarelor, dolomitelor), genereaza aspecte specifice procesului de solificare.Alaturi de orizonturile minerale'de baza', prezentate anterior, se mai pot separa doua categorii de orizonturi minerale,orizonturile de tranzitiesiorizonturile de asociere.b.Orizonturile de tranziie,realizeaza trecerea intre doua orizonturi diferite, prezentand intr-un mod echilibrat caracteristicile ambelor acestor orizonturisi notandu-seprin alaturarea simbolurilor celor doua: AC, AR, AB, EB, BC, BR. O situatie speciala este cea legata de orizontul E+B la care, trecerea intre cele doua orizonturi, se realizeaza prin intrepatrunderea lor, sub forme de limbi (trecere glosica).c.Orizonturile de asocierereprezinta orizonturi de sol formate prin asocierea a doua sau mai multe procese pedogenetice.Se noteaza prin alaturarea simbolurilor orizonturilor de sol (Ay, AGo, Btna, Eaw etc.).Exceptie face orizontul gleic de reducere Gr, care se poate nota si de sine statator. In continuare vor fi enumerate principalele orizonturi de asociere.Orizontul natric (na)-imbogatit in Na+prin alcalizare; se asociaza unui orizont B imbogatit in argila iluviala si are o structura de regula columnara.Orizontul salic (sa)- imbogatit prin salinizare, in saruri usor solubile. Poate prezenta neoformatii caracteristice.Orizontul gleic (G)- format in partea mediana sau inferioara a profilelor de sol, in conditiile unui mediu saturat inapa, cel putin o parte din an, datorita apei freatice aflate la mica adancime. In functie de intensitatea procesului, poate avea un colorit de reducere (albastrui - verzui - cenusiu) uniform, sau cel putin sub forma de pete. Se asociaza cu orizonturile A, B sau C.Orizontul stagno(pseudo)gleic (W)-format in conditiile unui mediu saturat in cea mai mare parte a anului, cu apa acumulata din precipitatii si stagnata deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil; petele de reducere ocupa mai mult de 50% din suprafata. Se asociaza unui orizont A, E sau B (cu acumulare de argila iluviala).Orizontul cu fragipan (x)-cu un continut foarte scazut de substanta organica, densitate aparenta mare, permeabilitate redusa, textura mijlocie (mai rar grosiera-mijlocie); in stare uscata prezinta consistenta dura sau foarte dura, iar in stare umeda friabilitate moderata, la presarea intre degete materialul este casant (se sfarama brusc); se asociaza cu orizonturi B.Orizontul vertic (y)-cu un continut de cel putin 30 % argila (frecvent peste 50 %), predominant gonflanta, ceea ce determina aparitia unor fete de alunecare oblice, agregate structurale mari (cu muchii ascutite) si a unor crapaturi largi (in perioada uscata a anului). Se asociaza orizonturilor A, B, C.Gradul de evolutie a profilelor de sol este mai mare cu cat numarul de orizonturi este mai mare, in acest sens exista mai multetipuri de profile de sol: -A - C(aluviosoluri, regosoluri); -A - R(litosoluri);A - AC - C(cernoziomuri, faeoziomuri);A - AR - R(rendzine);A - B - C sau R(preluvosoluri, eutricambosoluri, districambosoluri, prepodzoluri, criptopodzoluri);A - E - B - C sau R(luvosoluri, podzoluri).