Formarea României Mari și urmări w

5/12/2018 Formarea României Mari si urmări w - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/formarea-romaniei-mari-i-urmari-w 1/13

1

Formarea României Mari

- în toate provinciile aflate sub stăpânire străină se intensifică lupta pentru eliberarea naţionalăîn timpul Primului Război Mondial.Prăbu irea regimului autocratic arist i destrămareaș ț ș monarhiei Austro- Ungare au oferit românilor ansa realizării Marii Uniri.ș

BasarabiaAgita ia de la Est de Prut punea în pericol securitatea spa iului basabarean, unde se aflauț ț depozite ale armatei române i căi de comunica ie prin care soseau muni iile i materialul deș ț ț ș război furnizate de Antanta.1917 – se formează Partidul Naţional Moldovean care preia conducerea mi cării deș emancipare na ională;ț

- la Chişinău apare ziarul “Cuvânt moldovenesc”2-7 nov 1917- la Chişinău începe Congresul Ostaşilor Moldoveni unde este proclamatăautonomia Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării ca organ reprezentativ.Consiliul Directorilor coordona activitatea Sfatului Ţării, avându-l ca preşedinte pe Ion Inculeţ.

25 oct/7 nov 1917- lovitura de stat bolşevică de la Petrograd.dec 1917- este proclamată Republica Democratică Moldovenească de către Sfatul ării înȚ

cadrul Republicii Federative Ruse.Organul executiv era Consiliul Directorilor condus de PetreErhan .Au loc agitaţii bolşevice, drept urmare Consiliul Directorilor a cerut ajutorul armatei române.Ian 1918- Ucraina îşi proclamă independenţaian 1918-4 divizii ale armatei române trece Prutul pentru a restabili ordinea (pentru că for eleț

bol evice amenin au să ia puterea la Chi inău )ș ț ș

24 ian/6 febr 1918- Sfatul Ţării, format din 138 deputaţi, hotărăşte independenţa RepubliciiDemocratice Moldoveneşti.27 martie/9 aprilie 1918- Sfatul Ţării votează unirea Basarabiei cu România. Primul ministruAl. Marghiloman , invitat la Chi inău de Sfatul ării a luat act de această decizie în numeleș Ț

poporului român i al regelui Ferdinand(ș Actul Unirii- În numele poporului Basarabiei, Sfatul ării declară – Republica Democratică Moldovenească, în hotarele ei dintre Prut, Nistru,Ț

Dunăre , Marea Neagră i vechile grani e cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută i mai bineș ț ș de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric i dreptului de neam , pe bazaș

principiului că noroadele singure să- i hotărască soarta lor de aici înainte i pentruș ș totdeauna se une te cu mama ei România.Trăiască unirea Basarabiei cu România de-aș

pururi i totdeauna!ș Pre edintele Sfatului ării - Ion Incule , Vicepre edinte- Pantelimonș Ț ț ș Halippa, Secretarul Sfatului ării- I. BuzduganȚ )9/22 aprilie 1918- regele semnează decretul de promulgare a Actului de Unire

Bucovina

românii bucovineni luptă pentru obţinerea autonomieiCurtea de la Viena dorea să anexeze partea de Nord a Bucovinei la Galiţia.Apar pretenţii deanexare şi din partea Ucrainei asupra teritoriului dintre Nistru i Prut , i chiar unele dintreș ș Prut i Siret, drept urmare este nevoie de intervenţia armatei române la solicitarea autorităţilor ș de la Cernăuţi.toamna 1918- Sextil Puşcariu editează ziarul Glasul Bucovinei.La 22 oct ziarul exprimădorinţa românilor bucovineni ca “împreună cu fraţii noştri din Transilvania şi din Ungaria săne plăsmuim viitorul care ne convine nouă în cadrul românismului”

14/27 oct 1918- la Cernăuţi se întruneşte o Adunare Constituantă prezidată de Iancu Flondor care propune unirea Bucovinei cu celelalte provincii de sub Austro-Ungaria i un Consiliuș



2

Na ional condus de Ion Nistor.ț în numele suveranită ii na ionale unirea Bucovinei integraleț ț cu celelalte ări române ti într-un stat na ional independent.ț ș ț

12 nov- Consiliul Naţional Român a stabilit instituţiile Bucovinei.Se alege ComitetulExecutiv şi Consiliul Naţional Român condus de Iancu Flondor, care conduce efectivBucovina(rol de guvern).Ucraina îşi manifestă dorinţa de a obţine o parte din Bucovina, drept

urmare e chemată în ajutor o divizie a armatei române.15/28 nov 1918- Convocarea Congresului General al Bucovinei,din reprezentan iiț românilor i ai minorită ilor na ionale unde se hotărăşte unireaș ț ț necondi ionată ț Bucovinei cuRomânia.( Astăzi, când după sfor ări i jertfle uria e din partea României i a puternicilor iț ș ș ș ș nobililor ei alia i , s-au întronat în lume principiile de drept i umanitate pentru toateț ș neamurile i când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia austro- ungară s-a zguduit înș temeliile ei i s-a prăbu it i toate nemurile încătuate în cuprinsul ei i-au câ tigat dreptul deș ș ș ș ș liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către Regatul româniei , de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. Noi, Congresul General al Bucovinei,întrupând suprema putere a ării i fiind investi i singuri cu puteri legitime, înț ș ț numele suveranită ii na ionale hotărâm- Unirea necondi ionată i pentru vecie a Bucovinei înț ț ț ș

vechile ei hotare , până la Ceremu , Colaciu i Nistru, cu Regatul României )ș ș18/31 Dec 1918- decretul-lege pentru unire

Transilvania

.- propagandă în ţările europene pentru susţinerea formării statului naţional român.

1 oct 1917- reapare ziarul “Adevărul”Ian 1918- “Cele 14 puncte” ale preşedintelui american Woodrow Wilson, adevărat proiect de

pace, recunoaşte dreptul la autodeterminare al popoarelor - îşi reia activitatea Partidul Na ional Român ; comitetul său executiv reunit laț Oradeaadoptă la 29 sept/12 oct 1918 o declaraţie ce proclama “independenţa naţiunii române” iș dreptul românilor la autodeterminare.- 3/16 oct 1918- împăratul Carol I de Habsburg lansează manifestul “Către popoarele melecredincioase” unde propune federalizarea Austro-Unagariei în ase regate autonome , dar fărăș succes. Drept răspuns, deputatul român Al. Vaida-Voevod citeşte în parlamentul maghiar Declaraţia de independenţă a populaţiei româneşti din Transilvania.(18 oct 1918- Organul na ional al na iunii române din Ungaria i Ardeal nu recunoa te îndreptă irea acestuiț ț ș ș ț

parlament i acestui guvern să se considere ca reprezentante ale na iunii române.. Toateș ț deciziile i acordurile care s-ar lua i s-ar face fără aprobarea acestor organe le declarăm caș ș

nule i fără valoare. Na iunea română care trăie te în monarhia austro- ungară a teaptă iș ț ș ș ș cere, după multe suferin e de veacuri, afirmarea i valorizarea drepturilor ei nestrămutate iț ș ș inalienabile la via a na ională)ț ț

- Puterea locală este preluată de consilii româneşti numite Sfaturi, ajutate militar de gărzileromâneşti.La Viena Iuliu Maniu preia comanda trupelor române din armata austro-ungară ,aprox. 60 000 militari- 30 Oct /12 nov 1918- se formează Consiliul Naţional Român Central (CNRC)din 6reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi 6 reprez PSD. cu sediul la Arad; ulterior ianumele de Marele Sfat al Naţiunii din Transilvania şi Ungaria.Acesta preia conducerea lupteide eliberare na ionalăț

Lupta naţională susţinută de organe de presă ca : Românul, Drapelul, Glasul Ardealului,

Adevărul, Gazeta Poporului, Telegraful Român, Unirea.



3

13-15 nov 1918- au loc la Arad tratative între CNRC şi reprezentanţii guvernului Tisza.Delegaţia condusă de Karolyi are o poziţie reticentă,propunând menţinerea Trnasilvaniei încadrul Ungariei, oferindu-i-se autonomie, drept urmare nu se ajunge la nici un rezultat, IuliuManiu prezentând dorinţa de despărţire totală a Transilvaniei de Ungaria.

- Este organizată Adunarea Naţională de la Alba Iulia la 18 nov/1 dec 1918 unde

participă 1228 delegaţi aleşi de circumscrip iile electorale i de toate organiza iileț ș ț românilor din Transilvania, Banat, Cri ana i Maramure şi peste 100 000 oameni,ș ș preşedinte fiind Gh. Pop de Băseşti. Vasile Goldiş citeşte Declaraţia de Unire . În primul articol Rezolu ia de Unire proclamaț Adunarea na ională a tuturor românilor ț din Transilvania, Banat i ara Ungurească , aduna i prin reprezentan ii lor la Albaș Ț ț ț

Iulia în ziua de 18 nov 1918 decretează unirea acelor români i a tuturor locuitorilor ș locuite de dân ii cu România.(III ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat ș român , Adunarea Na ională proclamă următoarele – 1. Deplina libertate na ională ț ț

pentru toate popoarele conlocuitoare- 2. Egala îndreptă ire i deplină libertate autonomă confesională pentru toateț ș

confesiunile din stat)

- 3. Înfăptuirea desăvâr ită a unui curat regim democratic pe toate tărâmurile vie iiș ț publice. Votul ob tesc, egal, secret, pe comune , în mod propor ional pentru ambeleș ț sexe , în vârsta de 21 de ani, reprezentarea în comune, jude e ori Parlament.ț

- 4. Desăvâr ită libertate de presă, asociere i întrunire.ș ș

- 5. Reforma agrară radicală. )Erau formulate cerin e referitoare i la minorită ileț ș ț na ionale , democratizarea vie ii politice prin introducerea votului universal ,ț ț înfăptuirea unei reforme agrare radicale i legisla ie muncitorească după modelulș ț statelor industrializate din Apus.

- Se formează forul legislativ: Marele Sfat Naţional format din 250 membri , condusde Gh. Pop de Băseşti, şi cel executiv din 15 membri: Consiliul Dirigent, condus deIuliu Maniu.

24 dec 1918- regele Ferdinand a semnat decretul de unire29 dec 1919 – primul Parlament al României Mari votează legile de ratificare a uniriiBasarabiei, Bucovinei şi Transilvaniai cu România.1919-1920- noul statut politico-teritorial al României este recunoscut prin Tratatele încheiateîn cadrul Conferinţei de pace de la Paris- Tratatul de la Saint Germain din 10 sept 1919 cuAustria a recunoscut unirea Bucovinei cu România, Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 cuUngaria a recunoscut unirea Transilvaniei cu România, Tratatul de la Paris din 28 oct 1920între România, Imperiul Britanic, Fran a, Italia i Japonia a recunoscut unirea Basarabiei cuț ș România15 oct 1922- are loc încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba

Iulia(Proclama ia regelui Ferdinand către ară- oct 1922-ț ț Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei romane , coroana de o el de la Plevna, pe care noi i glorioaseț ș lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie celor care au asigurat unitatea na ională. Vreau ca, în hotarele României Mari, to i fiii buni ai ării, fără deosebireț ț ț de religie i na ionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca să ș ț ajute cu toate puterile statul)



4

Importanţa unirii de la 1918Se accelerează ritmul de dezvoltare şi modernizare al ţării

- creşte suprafaţa ţării de la 137903 km2 la 295049 km2.

- Creşte populaţia de la 7 771341 locuitori înainte de 1918 la- 14 670000(la 18 052 896 locuitori la recensământul din 1930).- suprafaţa arabilă – de la 6.6 mil ha la 14,6 mil ha,- suprafaţa acoperită de păduri de la 2.5 milioane ha la 7.3 mil. Ha, reţeaua căilor

ferate de la 4300 km la 11000km.

Unificarea politica si administrativa

După Primul Război: -18 martie 1919- adoptarea calendarului gregorian, ziua de 1 aprilie

devine ziua de 14 aprilie

În Ro: -nov 1919- pe baza votului universal este ales primul Parlament al României Mari

1920- este înfiinţat Ministeru Muncii, Sănătăţii şi ocrotirii Socialeaprilie 1920 sunt dizolvate organele reginale de conducere din provinciile proaspăt alipite;1920- unificarea monetară, retragerea din circulaţie a rublelor, coroanelor şi a altor monedestrăine care circulaseră în timpul răzb.1921- stabilirea sistemului de impozitare completează reforma financiară1921- legea definitivă de reformă agrară fiind adoptate legi pentru fiecare provincie în

parte,prin care statul expropria terenurile de peste 100 ha. 66% din suprafeţele deţinute demoşieri trec (aprox 6 mil ha)în proprietatea a 1,4 milioane familii ţărani. urmările reformei:dispar moşierimea şi partidele conservatoare15 octombrie 1922- la Alba-Iulia regele Ferdinand şi regina Maria sunt încoronaţi ca suveraniai României Mari

- Intre 1922- 1926ministrul educaţiei C-tin Angelescu a realizat un program ddeuniformizare a sistemului de învăţămând

- 26 iulie 1924(1925, 1928, 1932- alte legi ale învăţământului)- este adoptată LegeaInvăţământului Primar prin care învăţământul primar de 7 ani devine obligatoriu;

Dezvoltarea industriei a fost susţinută de reprezentanţii neoliberalismului românesc, printrecare Ştefan Zeletin- concepţia “prin noi înşine”1924- în tp guvern liberale este dată legea minelor pt protejarea bogăţiilor ţării în faţacapitalului străin

-

- 25 febr 1925- Mitropolia Ungro-Vlahiei este ridicată la rang de Patriarhie; primulPatriarh= Miron Cristea

- 6 mai 1925- apar Legea şi Statutul de Organizare al Bisericii Ortodoxe, prin care se

hotărăşte că Biserica este condusă de Sfântul Sinod , la rândul lui condus de Patriarh.



5

- 14 iunie 1925- Legea pentru unificarea administrativă; se reglementează împărţireaţării în judeţe, plăşi, comune urbane şi rurale;

- 25 iunie 1925- Legea organizării judecătoreşti prin care judecătorii devininamovibili

- 27 martie 1926 printr-o lege electorală este introdus pragul electoral de 2%(doar partidele care obţinuseră peste 2% din voturi îşi trimiteau reprezentanţi în Parlament)şi apare prima electorală (partidul care obţine 40 % din voturi ocupă 50 % din locurileîn Parlament)

- 1929- este înfiinţată Şcoala de Asistenţă Socială « Principesa Ileana »

Pe plan economic şi social

- Agricultura rămâne principala ocupaţie, după reforma agrară 82% din fondul arabil

reprezenta micile proprietăţi ale ţăranilor;- Industria- distrusă după război; se produc locomotive, vagoane, autobuze, avioane.

Apar acum industria electrotehnică şi chimică; Creşte f. multproducţia de petrol- 1929- izbucneşte criza economică mondială, durează până în 1933. Guvernele PNŢ

din timpul crizei aplică politica “porţilor deschise” favorizând pătrunderea capitaluluistrăin

- 1937- lege care legaliza funcţionarea cartelurilor industriale pe care le pune subcontrolul Ministerului Industriei şi Comerţului

- Cea mai importantă clasă socială = burghezia, care deţine băncile şi industria- 80 % din populaţie trăia în mediul rural;- Creşte numărul lucrătorilor industriali şi al intelectualilor.

Unirea a însemnat şi creşterea ponderii minorităţilor Recensământul din 1930:

- români 71,9 %- maghiari 7,2 %- germani 4,1%- evrei 4 %- ucraineni 3,2%

Constituţia din 1923 consfinţea egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi exercitarea liberă atuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fără deosebire de origine etnică, limbă sau religieApar organizaţii politice ale minorităţilor: Uniunea Evreilor Pământeni(apare în 1909),Partidul German(1921), Uniunea Oamneilor Muncii Maghiari-MADOSZ(1934), PartidulMaghiar(1922)

In 1934 în România apăreau 492 titluri de ziare şi reviste în limbile minorităţilor

Pe plan economic:

1919- 1928- ascensiune economică

1929- 1933- criză economică(este la nivel mondial, cauzată de căderea Bursei din New York)1933- 1939- relansare a industrializării



6

Partidele politice

PNL- cel mai important partid după 1918, guvernează între 1922- 1928 şi 1933- 1937

In timpul guvernării PNL apar: constituţia din 1923, legea pentru unificarea administrativă(1925), legea electorală(prin care apare “prima electorală” partidul care obţinea 40% dinvoturi beneficia demai mult de jumătate din locurile din Parlament)în 1926- apare Partidul Ţărănesc condus de Ion Mihalache. Acesta, în 1926, fuzionează cu Partidul

Naţional Român din Transilvania, rezultă Partidul Naţional Ţărănesc, avându-l ca şiconducător pe Oiliu Maniu. Guvernarea ţărănistă : 1928-1933 în timpul crizei economicePartide extremiste :

- de stânga : 19121- apare Partidul Comunist Român, dar în 1924 este scos în afaralegii pentru că susţinea că România este un stat “multinaţional” şi susţineadezmembrarea acesteia.PCR a aderat la Internaţionala a III-a Comunistă(care reuneaPartidele Coministe din toată lumea, condusă de Rusia)

- de dreapta: susţin naţionalismul(exagerarea sentimentelor patriotice) şiantisemitismul(ura contra evreilor): din Liga Apărării Naţional Creştine(LANC)condusă de A.C.Cuza, sedesprinde o grupare în 1927 condusă de Corneliu ZeleaCodreanu, numită Legiunea Arhanghelului Mihail, ce avea legături cu Germanianazistă şi Italia fascistă.Din 1920 şi schimbă numele în Garda de Fier. Legonariireuşesc în 1937 să iasă pe locul III la alegerile parlamentare

Constituţia din 1923

La 19 iulie 1917- s-a realizat o revizuire incompletă a constituţiei din 1866 pentru cadrulnecesar introducerii votului universal masculin şi al reformei agrare

-menţine principiile constituţiei din 1866, fiind o adaptare a vechii legi fundamentale la lanoua situaţie politicăeconomică şi socialăConstituţia a fost contestată până la adoptare de PNR şi PŢ

- constituţie cu caracter democratic votată în Cameră la 26 martie, în Senat la 27martie 1923,28 martie promulgată publicată la 29 martie 1923 în Monitorul Oficial,nr.282, în timpul regelui Ferdinand I, realizată sub influenţa liberalilor care câştigaserăalegerile în martie 1922;

- are 8 titluri şi 138 , articole care se referă la elementele constitutive ale statului,

organizarea şi funcţionarea puterilor statului, drepturile cetăţeneşti, sistemul electoral,armată, finanţe, administraţie, însemnele statului etc.76 din articole sunt păstrate dinvechea constituţie

- a fost nevoie de adoptarea unei noi constituţii din cauza schimbărilor intervenite însocietatea românească după unirea din 1918, fiind nevoie de o lege fundamentală caresă se aplice pentru toate provinciile proaspăt alipite, respectiv Basarabia, Bucovina şiTransilvania;

- potrivit Constituţiei, art 1 : “Regatul României este un stat naţional, unitar şiindivizibil”, teritoriul său fiind inalienabil;(termenul unitar este deosebire fa ă deț 1866- arată că a avut loc Marea Unire)

- proclamă egalitatea în faţa legii pentru toţi românii, “fără deosebire etnică, de limbă

sau de religie”(art 7) şi garantează libertatea individuală, domiciliul, corespondenţa şi proprietatea de orice natură(deosebire)



7

- art 8 : nu se admite nicio deosebire de naştere sau de clase sociale- art 11 : libertatea individuală este garantată- art 13 : domiciliul este inviolabil- Bogăţiile subsolului intră în proprietatea statului(art 19) iar căile de comunicaţie,

apele navigabile şi spaţiul atmosferic sunt incluse în domeniul public(art 20).

(deosebire)- -statul intervine în relaţiile dintre patroni şi muncitori, prin faptul că toţi factorii de

producţie se bucură de o egală ocrotire şi prin prevederea asigurării sociale amuncitorilor în caz de accident(art 21)

- apare principiul suveranităţii naţionale în articolul 33 , care prevede că “puterilestatului emană de la naţiune , care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şidupă principiile şi regulile aşezate în constituţiunea de faţă”

- Apare dreptul de vot pentru toţi cetăţenii (prin revizuirea art 57 şi 67 )(colegiulelectoral unic) pentru bărbaţii peste 21 de ani, excepţie făcând femeile, magistraţii şimilitarii de carieră;Art 6: “legile speciale, votate cu majoritatea de două treimi, vor determina condiţiile sub care femeile pot avea exerciţiul drepturilor civile”

- La baza organizării politice stă principiul separării puterilor în stat .- Art 64 : “ Adunarea Deputaţilor se compune din deputaţi aleşi de cetăţenii români

majori, prin vot universal, egal direct, obligatoriu şi secret”- Creşte rolul puterii legislative, exercitată de Parlamentul bicameral ales prin vot

universal, egal, direct şi secret- .Puterea executivă o are regele(art 39) pe care o exercită prin intermediul

Guvernului.Miniştrii erau responsabili sub aspect penal, civil şi politic pentru acteleîndeplinite în timpul exercitării puterii. Niciun membru al familiei regelui nu puteaîndeplini funcţia de ministru.Nici un act al regelui nu era valabil dacă nu eracontrasemnat de ministrul de resort.Regele numeşte şi revocă miniştrii, sancţioneazălegile, bate monedă, este şef al armatei.

- Parlamentul sau Reprezentaţiunea Naţională este format din Adunarea Deputaţilor şi Senat(art 34).In Adunarea erau aleşi cetăţenii români peste 25 de ani(art 66).Senatulcuprindea senatori aleşi(art 75)(cetăţeni români peste 40 de ani) şi senatori dedrept(mitropoliţii, episcopi, moştenitorul tronului, miniştrii). Adunarea vota legea

bugetului. Parlamentul are drept de control asupra Guvernului, apare moţiunea decenzură;

- Art 35: iniţiativa legilor este dată fiecăreia dintre cele 3 ramuri ale puteriilegislative

- Puterea judecătorească (art 40)revenea Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şiorganelor specializate.

- Art 104: inamovibilitatea judecătorilor - Se garantează libertatea presei,dar şi responsabilitatea patronilor de publicaţii şi a jurnaliştilor; libertatea muncii;

- Justiţia trebuie să apere drepturile şi libertăţile cetăţeneşti- Se precizează că Biserica Ortodoxă este biserica dominantă în stat, dar se acordă un

statut aparte Bisericii Greco-Catolice , priviligiată în raport cu alte culte(art22)Libertatea conştiinţei este absolută(art 22)

- Dreptul la proprietate nu mai este absolut, ci este nuanţat prin referirea la utilitatea publică

- Este introdus un Consiliu Legislativ, care aviza legile, care avea rol consultativ(art76)



8

Monarhia constituţională şi partidele politice în perioada interbelică

Dec 1925- are loc criza dinastică, urmaşul la tron Carol al II-lea renunţând la tron;

- dec 1925Consiliul de Coroană de la Sinaia acceptă renunţarea la tron;-- Ian 1926 Parlamentul proclamă succesor la tron al lui Ferdinand pe Mihai , sub

Regenţă(formată din prinţul Nicolae, Patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan, preşedintele Curţii de Casaţie)

-- Carol devenea Carol Caraiman şi nu mai avea voie să intre în România;-- 1927- mor regele Ferdinand şi şeful Partidului Naţional Liberal Ion I. C. Brătianu-

- Intră în vigoare Regenţa; Partidul Naţional Ţărănesc încercă readucerea lui Carolcu scopul de a-i înlătura pe liberali de la putere;

- 10 nov 1928- Iuliu Maniu formează primul guvern naţional-ţărănesc;

- 8 iunie 1930- Carol al II-lea este recunoscut rege (restauraţia carlistă). Regele s-aînconjurat de oameni politici şi militari, aceştia formând camarila regală.

- Noaptea 10/11 februarie 1938- se formează guvernul Patriarhului Miron Cristea,reprezentând începutul regimului autoritar al regelui Carol al II-lea; Apare cenzuraaspră, dă o nouă constituţie la 20 febr 1938 prin care întăreşte poziţia monarhului:regele numea guvernul, avea putere legislativă prin Reprezentanţa Naţională, era apularmatei, încheia pace şi declara război, bătea monedă, guverna prin decrete-legi

- Sunt dizolvate toate grupările politice;Sistemul politic

Partidele politice

1875- apare primul partid politic , Partidul National Liberal, lucru care a reprezentatinceputul pluralismului politic , urmare a faptului ca in constitutia de la 1866 sunt

garantate drepturi politice pentru cetateni, la intrunire si opinie.Liberalii au ca membrifondatori burghezia bancara si industriala si sustin dezvoltarea industriei in statul roman.1880- apare Partidul Conservator- baza sociala a partidului este reprezentat de mariimoşieri, care sustin ca in Romania ar trebui pus accentul pe agricultura- după 1918 dispar partidele conservatoare din cauza legii agrare care duce la

disparitia mosierimii. Partidul Conservator Progresist cond de Alex Marghilomanreprezintă interesele marilor propr funciari, organ de presă “Steagul”. Reforma agrarădin 1921 şi votul universal termină partidul, în 1922 nu obţin niciun loc în Parlament

- Part Conservator Democrat fondat în 1908 condus de Take Ionescu cu ziarul“Românimea”, exponent al proprietarilor agricoli interesaţi de aspectele noi ale dezveconomice, în 1919 îşi schimbă denumirea în Partidul Democrat.Take Ionescu a fost

prim-min doar o luna, între dec 1921- ian 1922 pt că primeşte vot de neîncredere de laParlam. In 1922 fuzionează cu Partidul Naţional



9

- apr 1918- la Iaşi se formează Liga Poporului condusă de Alexandru Averescu(din1930 devine mareşal al României); guvern Averescu între 1920-1921- se adoptă legeaagrară şi primul buget al României Mari, unificare monetară, reformafinanciară,;Ziarul “Indreptarea”In 1925 fuzionează cu resturile Part Conservator Progresist. Cea mai importantă dizidenţă: în 1932 Octavian Goga pune bz Part

Naţional Agrar cu ziarul “Ţara noastră”. In 1935 fuzionează cu LANC şi formeazăPartidul Naţional Creştin- Partidul Naţionalist- Democrat condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza , având ziarul

partidului Neamul românesc. In urma tensiunilor dintre Iorga şi Cuza, ultimul seretrage din partid şi formează în 1923 Liga Apărării Naţionale Creştine (LANC)

- 1918- se formează Partidul Ţărănesc, fondat de învăţătorul Ion Mihalache.Esteexponentul păturii înstărite de la sate: preoţi, învăţători, ţărani.Ziare: Ţara Nouă,Aurora.Lideri: C-tin Stere, Virgil Madgearu, Pantelimon Halippa.In 1926 Partidul

Naţional Român din Transilvania condus de Iuliu Maniu fuzionează cu PartidulŢărănesc, formându-se Partidul Naţional Ţărănesc , fiind ales preşedinte Iuliu Maniu

-

- 1927- se formează Partidul Social Democrat ce apăra interesele muncitorilor industriali

- Partidul Naţional Liberal- reprezintă interesele burgheziei financiare şi industriale;- perioada 1918-1927 mai poartă numele de “decada brătienistă” prin activitatea

lui Ion I. C. Brătianu;;-alţi conducători: I. Gh. Duca, Vintilă Brătianu, C-tin (Dinu) I.C.Brătianu

Apar extremele politice

La dreapta este mişcarea legionară ce susţine teoria “purificării prin moarte”A. C. Cuza cu LANC avea o organizaţie militară “lăncierii” care luptau contra celorlalte

partide , doreau alianţa cu Italia fascistă. Din LANC se desprinde gruparea Corneliu Zelea-Codreanu ce formează în 1927 o grupare fascistă numită Legiunea Arhangheluli Mihail ,membrii săi fiind numiţi legionari. Din aprilie 1930 ia numele de Garda de Fier

- dintre conducători: Ion Moţa, C. Papanace, gen. Gh. Cantacuzino- Grăniceru- susţine un program antidemocrat şi antisemit;- dec 1933- primul ministru I. Gh. Duca interzice Garda de Fier, drept urmare pe 29

dec 1933 la Sinaia este asasinat de legionari pe peronul gării;- dec. 1934- partidul reapare sub numele de Partidul Totul Pentru Ţară, condus de

Cantacuzino- Grăniceru

La stânga – - 8 mai 1921- din Partidul Socialist se desprind elemente de stânga care pun bazelePartidului Comunist

- Se afiliază la Comintern (Internaţionala a III-a) , organizaţie care coordoneazăactivitatea tuturor Partidelor Comuniste;

- Susţin autodeterminarea popoarelor, România fiind considerat stat multinaţional;- Preconizau destrămarea statului;- Reprezentanţi : Gh. Cristescu, Vitali Holostenko, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ana Pauker



10



11



12



13

Formarea României Mari și urmări w

Documents

Transcript of Formarea României Mari și urmări w