FORMAREA AGENŢILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE...

JOURNALOFSOCIALECONOMY

Vol.III•Nr.5/2013 49

FORMAREAAGENŢILORDEZVOLTĂRIICOMUNITARERURALE

IonIonescu[1]

RezumatDezvoltarea comunitară poate fi o soluție pentru diminuarea decalajelor, fiindimplementată de actorii implicați ai comunităților. Ea cere identificarea proble‐melor comune, răspuns comunitar, parteneriat în rețea. Dezvoltarea durabilă în‐seamnărefuzulfatalităţii,entropieicomunitareșiintreprindereadeacțiuninegen‐tropice. Finalitatea ei este respectul ființei umane, necompromiterea capacitățiigenerațiilorviitoaredeatrăimăcarcanoi,dacănumaibine.Potfiidentificatepeteren elemente necesare (re)construcţiei unor comunităţi dezvoltate durabil.Autorul identifică experiențe reușite, exempledebunepractici în condițiilemon‐dializăriișicomunitarizării,omogenizăriișieterogenizării.Dezvoltareacomunitarăruralăpleacădelarecunoaștereaimportanţeisatuluișiacapacitățiloracestuiadea‐și folosi oportunitățile, de a acționa constructiv. După definiri ale dezvoltăriicomunitare,economieisocialeși solidare,dezvoltăriidurabile, roluluiasociațiilor,autorul insistă asupra formării, profilului și atribuțiilor agentului dezvoltăriicomunitarerurale.

Cuvintecheie:dezvoltarecomunitară,dezvoltaredurabilă,economiesocială,asociații,agentdedezvoltare

comunitară,democraţieparticipativă

1. Comunitate,dezvoltare comunitară,dezvoltaredu‐rabilă

Folosim termenul de comunitate pentru a desemna comuniunea,prietenia, uniunea oamenilor „la bine şi la greu”, a oamenilor care seprivescuniipealţii, seobservă, se înţeleg,potmerge împreună într‐odirecţie,fărăranchiună,suspiciune,ură.

[1] „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Filosofie și Științe Social ‐

Politice,Departamentulde Sociologie șiAsistență Socială, Bd. Carol, nr. 11, 700506,Iași,România;e‐mail:[email protected].

REVISTADEECONOMIESOCIALĂ

50 Vol.III•Nr.5/2013

Dezvoltareacomunitățiiedurabilădacăoamenii, înmediul lorfizic,cuplanteleșianimaleleecosistemuluisunt înechilibruatuncicând îșisatisfacnevoiledebază(Commissionmondialesurl’environnementetledéveloppement, Raportul Brundtland, 1987). Oamenii au nevoie decondițiieconomice,sociale,culturale, spirituale într‐ocomunitatecareare grijă fațădemediulnatural. În condițiile crizei actuale (schimbăriclimatice, epuizarea resurselor naturale, a hranei, a apei potabile, de‐calajeîntrețări,regiuni,comunitățișiîninteriorulaceleiașicomunități,insecuritatea alimentară, despăduririle, pierderea biodiversității, de‐zastrelenaturale),dezvoltareadurabilăpoatefiunrăspunsformulatșiimplementat de către toți actorii implicați (guvern, actori comunitari,instituții sociale, societate civilă). Folosim expresia dezvoltare comu‐nitară, dar și acțiune comunitară, intervenție comunitară, organizarecomunitară, dezvoltare locală, dezvoltare socială locală, participarecomunitară, proiect participativ, acțiune colectivă etc. Important este„genulproxim”alacestorconceptecareconține:–problemacomunăpentruocomunitate,careîșiarerădăcinileacolo,

fiinddeordinstructural,organizațional,și„exterioară”individuluicareotrăieștediferitdesemeniisăi;–răspunsulcomunitar laproblemă: toțicei implicațigândesc,acțio‐

nează împreună, în toate etapele procesului de rezolvare a ei; nu faccevapentrualții,ciîmpreunăpentrutoți;daurăspunsuristructurale,facorganizare socială, nu încropesc răspunsuri de moment, ocazionale,izolate; dezvoltareadurabilă a unei comunități cere schimbarea situa‐țieiînprofunzimeșinudoarrăspunsuripemomentlaaspectepunctua‐le;– parteneriatul în rețea: nimeni nu poate lucra singur pentru dez‐

voltarea comunității; dacăproblema este colectivă, ea cere implicareacolectivității; cei implicați trebuie apropiați și activați în calitate departeneri,întoatemomenteleprocesuluidedezvoltarecomunitară.Răspunsul la probleme poate fi local, iar acțiunea comunitară are

șanse de succes dacă afectează un număr cât mai mare de membriimplicați.Soluționareaproblemelorceretimppentruaobținerezultateașteptate,timppentrucercetare,analiză,întâlniri,schimburi,negocieri,organizare, acțiune, monitorizare, evaluare. Dezvoltarea durabilă în‐



seamnărefuzul fatalităţii,destinului, „entropiei comunitare” și acțiune„negentropică”pedouăcăiconcomitente:–sectorialăsautematică;–globală,teritorială,de„revoluţionare”ainstituţiilor,mentalităţilor

etc.Finalitatea dezvoltării durabile este respectul ființei umane, (re)in‐

staurarea „binelui comun”, realizarea indicatorilor dezvoltării: eco‐nomice(folosireacuchibzuinţă,cudiscernământaresurselorlocale,nuvinderealorpe„mainimic”‐http://cursdeguvernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐pierderea‐avantajului‐comparativ.html), so‐ciale (adăpost pentru toţi locuitorii, hrană, acces la îngrijiremedicală,ocupaţie, integrare socială), politice (drepturi şi responsabilităţi decetățeni),culturale, spirituale (identitateetno‐socio‐culturală, stimădesine, respect pentru comunitatea care dă identitate), ecologice (păs‐trareamediului,apatrimoniuluinaturalșiconstruit).

2.Experiențededezvoltarecomunitară

Citim cu folos materiale despre comunități (Thomas Hobbes, teo‐reticienii „dreptului natural”, F. Tönnies, H.J.Maine, E.C. Hughes, L.W.Warner, A.W. Lind, E. Morin ş.a.) nu pentru a afla informații privind„paradisulpierdut”,cipentruaputeaidentificapeterenelementeutile,necesare (re)construcţiei unor comunităţi reale, organizate, bine or‐donatespaţial,temporal,social,încaresăfiepromovatunnouethos,onouăsolidaritate, încaresăexisteunputernic liantcomunitar(P.Bel‐leville, «Un ensemble cooperatif qui a passé le cap de la crise: Mon‐dragon»,înEconomieethumanisme,296/1987;J.M.Rodrigo,Lesantierde l’audace ‐ lesorganisationspopulairesà la conquêteduPerou,Har‐mattan, Paris, 1990; J.M. Gareau, La percée du developpement econo‐miquecommunautaire, IFDEC,Montreal, 1990 ş.a.). Înunele ţări, bise‐ricaajucatunrolimportantînintervenţiiledenivelcomunitarpentruapromova comuniunea și a ameliora condiţiile de viaţă ale celor defa‐vorizaţi. A avut impact experienţa americană (case‐work, group‐work,comunitydevelopment) centrată pe sprijinul la nivel familial şi indivi‐dual. Înanii '60ai secoluluiXXs‐apusaccentpeplanificareacentralăpentrudezvoltarea locală. În anii '70 sevalorificauexperienţele căpă‐



tate, bunele practici iar efortul se centra pe cei încă defavorizați. În‐cepândcuanii '80,multecomunităţiauajunssă‐şimodificeele înselecondiţiile de viaţă, ca actori ai propriei dezvoltări. In unele locuri s‐aacționatprinserviciilesocialecomunitare, înaltele“communityorgani‐sation” a vizat concertarea iniţiativelor locuitorilor şi ale agenţilor deservicii sociale. “Social administration” a urmărit implicarea locuito‐rilor, serviciilor publice și puterilor publice pentrudezvoltarea comu‐nităţilorînscopulspoririibunăstăriilor.S‐abucuratdesucces„anima‐ţia rurală” etc. Ce învăţăminte au fi putut fi desprinse din astfel deexperienţe?–problemelesocialepotfirezolvateşiprindezvoltareacomunitară;–autorităţilelocalepotsprijiniiniţiativelecomunitare,parteneriatul,

voluntariatul;– strategiile acționale trebuie axate pe voinţa de a acţiona colectiv

pentru comunitate, într‐o comunitate, cu membrii comunității, pentrurezolvareaproblemeloridentificatecuclaritate,decătretoți;–mizeledezvoltăriipleacădelacreareadeactivităţidurabile,caresă

ocupeforţademuncădisponibilă,săarticulezeproiecteleeconomicecucelesocialeşiecologice.După“welfarestate”,dupăconstatareauneianumite„dezangajări”a

statului, „noul leadership comunitar” a vizat implementarea unor re‐forme.Aufostșisuntbune“megaproiectele”europene,dar localităţilecare „nu vor să moară”, care nu vor să fie într‐un continuu declindemografic,celecarevorsădiminuezedecalajelededezvoltare,îșivădși singuredeconstrucțiapropriilor traiectorii (cuautorităţile locale șilocuitorii lor).Mondializarea cheamă, face pereche cu teritorializarea,comunitarizarea. Omogenizarea şi uniformitatea dezvoltă eteroge‐nitatea,dreptul ladiferenţă.Declinul identităţilornaţionaledănaştereidentităţilor locale. Proximitatea creează legături culturale, identitare,solidaritate. De la local se poate construi globalul (J.L. Guigou, UneambitionpourlaFrance,Aube,Paris,1995).De exemplu, structurile de dezvoltare locală în Franţa (http://

www.unadel.asso.fr/base/index.php)aucaprincipii:–determinareaunuiteritoriuîncaresăsepoatăaplicaunproiectde

dezvoltarelocalăcaresăimplicetoatăpopulaţia;–democraţiaparticipativăcareasociazăaleşiişilocuitorii;



–demersulglobalcarearecafinalitatedezvoltareacomunitară.Estepromovatălogicaproiectuluicare:privilegiazăactoriiindividuali

şi colectivi, instituţiile locale, pune accent pepotenţialităţile populaţieiplecânddelasituaţiilocaleclarcircumscrise,peproblemeleşiacţiunileconcretederezolvarealor,pe(auto)organizarealocuitorilor,pevolun‐tariat,perezultatesemnificative,pecreativitateacolectivă(J.F.Salberg,S. Welsh‐Bonnard, Action communautaire, une introduction, ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris,1970).

3.Dezvoltareacomunitățilorrurale

Dezvoltarea comunităților teritoriale rurale pleacă de la importanţasatului, a teritoriului rural românesc, în care populaţia, specialiştii şiputereaaudeconstruitşideaplicat împreunăostrategieadezvoltăriidurabile. Ei trebuie să afle teritoriul în care oamenii au sentimentulapartenenţei,voinţadeaacţionaîmpreună,deafolosioportunitățileşide a acționa laolaltă dacă se simt ameninţaţi. Dezvoltarea unei comu‐nități rurale pleacăde la organizarea istorică preexistentă cu valorile,tradiţiile,instituţiile,structurilemorale,suporturilespirituale.Dacănuţinem seama de aceste realităţi, stricăm mai mult decât construim,ridicămmaimultepraguri în locsăînaintăm(P.Houée,L.F.Lebret.Uneveilleurdehumanité,Harmattan,Paris,1997,p.134). În comunitățileruraletrebuieidentificatmodulşigraduldeocupareasolului,moduldeamenajarea teritoriului, starea locuinţelor,stareadesănătateapopu‐laţiei, starea serviciilor pentru populaţie, starea serviciilor sociale,locuriledemuncăpentru tineri, situația (auto)excluşilor, (auto)margi‐nalizaţilor,dezvoltareaeconomieisociale.Economia socială și solidară de referă la cooperative, societăți

mutuale, asociații și fundații, inclusiv la lucrări și activități bazate peprincipiulsolidaritățiișiutilitățiisociale.Managementullordemocraticși participativ reglementează strict utilizarea profiturilor pe care lerealizează(câștigulindividualesteinterzis,profiturilesuntreinvestite).În2010, îneconomiasocialășisolidarădinFranțaerau implicați2,35milioane de oameni (cei mai mulți în domeniile: asistență socială,financiar, asigurări, educație, sănătate). Încădin1980a fost elaboratăaici o Cartă a economiei sociale. Economia socială a fost recunoscută



oficial în decembrie 1981, când s‐a creat o delegație de promovare aacesteia pe lângă primul ministru. Consiliul Superior al EconomieiSocialeafostînființatprinDecretul826din10iulie2006(cumodificăriprin Decretul 1230 din 20 octombrie 2010). Din 2012, există unministru pentru economie socială și solidară în cadrul Ministeruluieconomiei.UnproiectdelegeprivindeconomiasocialăafostdepuslaParlamentpe24iulie2013.Dezvoltarea durabilă a satului românesc înseamnă schimbări în

mentalitatea oamenilor. Una dintre mizele reuşitei dezvoltării satuluiestereconstrucţiaîncrederii,astimeidesinealocuitorilor,fiindcăsuntnumeroși cei careau tendinţadea se închide înei înșiși,dea sedes‐curca singuri sau cu familia, inclusiv pe timp de „criză” (fază primej‐dioasășihotărâtoare înviața socială, constând într‐omanifestarevio‐lentăa contradicțiiloreconomice,politice și sociale, lipsăacutăa cevanecesarviețiimateriale sau spirituale, cf.DEX).Ei ar trebui informați,întrebaţi,puşisă‐şiconfruntepuncteledevedere,pentrucapeaceastăbazăsă‐şireconstruiascăreprezentările,percepţiile, ideilecaresăper‐mită acţiunea constructivă. Munca „organizatorilor comunitari” poateviza uneori construcţia „mişcării populare” (power to the people!),alteori articularea voinţei locuitorilor cu voinţa politicienilor detransformare a comunităților teritoriale rurale. Nimic nu apare încomunitate fără oameni, dar nimic nu poate dura fără instituţii. Viaţaasociativăpoatefi„plămânul”dezvoltăriilocale.Asociaţiilepotfifactoridereconstrucțiecomunitară,deliantsocial(J.M.Belorgey,Centsansdevieassociative,PressesdeSciences,Paris,2000).În comunităţile locale româneşti au început să se înmulţească aso‐

ciațiiledupărecunoaştereaprinlegeadreptuluideasociere.Potfiiden‐tificatelistealeasociaţiilordinRomânia,listealeasociaţiilorpatronaleşi profesionale, ale sindicatelor, ONG‐urilor înregistrate, ONG‐uriloracreditate,dinbazededateaCENTRAS,listecuONG‐urileinregistratesi/sauacreditatedecătreParlamentulRomânieietc.Elepotfirotiţealevieţiidemocratice,dacădemocraţiaseexercitălanivellocal.Asociaţiilesunt rezervor de cetăţenie, fără implicarea locuitorilor «democraţialocală»este formală şi superficială.Autorităţile localenuarvrea să leconvoace la luarea deciziilor, deși „sunt de acord cu democrația”, iarasociaţiile se acordă cu logica descentralizării. Viaţa asociativă este o



reflectareacalităţiivieţiicomunităţilor.Dacăpoatefilăudatăcontribu‐ţiaasociațiilorlaoanumitămodernizareavieţiirurale,trebuieprecizatcăelenuînlocuiesc,nicinudispenseazăputerilepubliceşilocuitoriideatribuţiile pe care le au. Cu alte cuvinte ar trebui să măsurăm dife‐renţele de resursemateriale, financiare, umane între comunităţi, dife‐renţeledeatitudini,dementalitate,diferenţele întrecomportamenteleautorităţilorpubliceetc.şiapoisăapreciem„succesul”intervenţieiaso‐ciaţiilor îndiferitele cazuri. În cazul fiecărui indicator, nu ar trebui săpierdem din vedere finalitățile: includerea activă a persoanelor, luptacontrainegalităţilor,contrasărăcieicopiilor,tinerilor,favorizareaacce‐sului la ocupare, la formare, la îngrijirea sănătăţii, viaţă spirituală decalitateetc.Trecereadelapoziţiadeprimitor,beneficiar,laceadedonatoreste

unindicatoralimpactuluiintervențieiasociațiilor.Unaltindicatorpoa‐te fimodul în care oamenii îşi văd propriile vieţi (dacă aumaimultăstimădesine,dacădauvaloareproprieivieţi,dacăsesimtmaiavizaţi,maicompetenţi).Unaltul,dacăoameniiauonouă identitatesauşi‐au(re)descoperit‐opeceadefiinţeemancipateprinobţinereadelibertăţisociale, economice, politice. De asemenea, dacă oamenii nu mai ausentimentulneputinţei,vulnerabilităţii,izolării,dacăceisăracisuntmairesponsabili pentru rezultatele dezvoltării la care participă etc. Com‐portamentulcotidianaloamenilorîncomunităţile lorrealeneapropiecelmaimultdeadevărul schimbărilorpresupusede intervențiile aso‐ciațiilor. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor nu se datorează doarasociațiilor, ci şi altor contribuţii. Comunitățile și membrii lor nu seschimbămult dacă locuitorii satelor se intereseazăpuţin demodul încare o duc consătenii lor, păstrează obiceiurile de odinioară (peste80%),sebatpentrupământ,suntintoleranţifațădeoanumităetnie,nuaufoartemultăîncredereînautorităţi,dacăutopismeleşipopulismelefaccarieră lasat înepociledecriză,de tranziţie,de „vremuri tulburi”,dacă nivelul cunoştinţelor privind temele actuale de economie estescăzut,iarreprezentanţiiautorităţilorpublicesecredatotştiutori,atot‐puternici şi sunt aroganţi faţă de cetăţeni, nudaudovadăde transpa‐renţădecizională,nuimplicăînproiectedecâtpuţinilocuitorişimereuaceiaşi.



Dezvoltareademocraţieiparticipative bazată pe comunitatea oame‐nilorasociativipresupune informareacetăţenilor,consultarea lor(prinanchete, dezbateri publice, referendum‐uri etc.), conlucrarea cu ei (B.Barber,Democratieforte,DescléedeBrouwer,Paris,1997).

4.Agentuldezvoltăriicomunitare

Intervenientul socialdin satpoateacţiona învirtuteaapărăriidrep‐turilor locuitorilor împreună cu ei. El „apără”, „educă”, „conştientizea‐ză”, „vizează«empowerment»‐ul”.Două logici auprevalat în formareaagenţilor dezvoltării comunitare: consensualistă şi conflictualistă. Pri‐mapromovaideeacăutăriiconsensului latoatenivelele: între indivizi,întrecomunităti,întreacesteaşi„societateaglobală”,adouapuneaac‐cent pe contestare, conflict, clătinarea statu‐quo‐ului. Conform primeilogici, agentul dezvoltării comunitare era format pentru a suscitacooperarea, integrarea socială, adaptarea locuitorilor la condiţiile deexistenţă,cuipotezacăoriceneînţelegerepoatefirezolvatăprininfor‐mare,comunicare,dialog,negociere,acțiunelaolaltă.Conformceleide‐adoua,agentuleraformatsăinsistecătrebuiesăaiputerecasăpoţifaceceva, trebuie interes personal, grupuri de inițiativă, de acțiune localăcare să devină instrumente de putere pentru satisfacerea nevoilor șirezolvareaproblemelor.Agentuldezvoltăriicomunitarecon‐lucreazăculideriilocalipentru:–identificareaproblemelorrealealecomunităţii;–realizareacuştiinţificitateaunuidiagnosticteritorial;–identificareaactorilorcapabili,participativi;–explorareacâtmaimultorviitoriposibili;– elaborareaproiectului comun (cu finalităţi, obiective, acţiuni, res‐

ponsabilităţietc.);– implementarea, evaluarea impactului său şi diseminarea rezul‐

tatelor.Agentul dezvoltării comunitare ar trebui să fie „factor de inserţie”,

„co‐producătordecetăţenie”,săpoatăîndeplinisarcinideconcepţieşipilotaj strategic, de aplicare şi evaluare a proiectelor de dezvoltaredurabilă înspaţiulsătesc.Formarealuitrebuiesăsefacăpebazauneimetodologii a proiectului, să i se precizeze misiile, să i se dezvolte



capacitateadeiniţiativă,deaidentificaresurse,actori,strategii,săisedezvolte abilităţi de lucru în proximitatea populaţiei, împreună cumembriiacesteia,abilităţidecomunicare.Montaignespuneacăîntr‐ocomunicare,cuvântulestepejumătateal

celuicare‐lpronunţăşipejumătatealceluicareascultă.„Cândamfostascultat şi înţeles, amdevenit capabil să‐miprivesc cualţi ochi lumeainterioarăşisăpotmergemaideparte.Estesurprinzătorsăconstaţicăsentimentede‐adreptul înspăimântătoaredevinsuportabilede îndatăce ne ascultă cineva. Este stupefiant să vezi că probleme care parimposibilderezolvatîşigăsescsoluţiaatuncicândcinevaneascultășine înţelege”, afirma Carl Rogers, promotor al ascultării active (CarlRogers, On becoming a person, Houghton Mifflin Company, Boston,1961).Nuesuficientsăstămşisăprivimpersoanacarenevorbeşte,cienecesar să internalizăm, săasimilămmesajelepe care să le asociempropriilor noastre experienţe. Sunt diferenţe între a asculta şi a auzi.Putemauzipecinevafărăsă‐lascultăm.Ascultareaactivăsedeosebeştedeceapasivă fiindcăcerereacţii laspusele interlocutorului, feed‐backpermanent, empatie. Când ascultăm activ, adoptăm o atitudine înţele‐gătoare, nu răstălmăcim, nu judecăm, nu acuzăm, nu devalorizăm, nudenigrăm, insultăm, ironizăm,nu schimbăm subiectul, nudămsfaturi,nunegândimlacevomspunedupăceterminăîntimpceinterlocutorulvorbeşte (http://www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdf)… Ascultăm cu totcorpul,nudoarcuurechile.Neputemaplecaspre interlocutor,clătinadin cap, rămâne în contact vizual. Prin prezenţa caldă şi blândă per‐mitem celuilalt să se exprime liber, pentru a afla informaţii desprenevoile,problemelesale.Avemobişnuinţadeatria,deainterpretaceeaceauzim,deaevalua

cuvinteleceluilalt înfuncţiedeimagineapecarene‐ofacemdespreel.Cucâtunindividestemaiimplicatîncredinţeleşisentimentelesale,cuatâtestemaidificilăcomunicareacuceilalţi,spuneM.Grawitz(Métho‐desdessciencessociales,Dalloz,Paris,1990).Ne imaginămcon‐vorbirea, celmaiadesea, subaspectulpur tehnic,

camijlocdeaobţineinformaţii,saucaabilitateadeafacepecinevasăvorbească.Fărăîndoialăcăexistăotehnicăaconvorbirii,darmaimultdecâtotehnică,convorbireaesteoartă,conchideautoareacitată.



Ascultareaactivăesteoartă.Ceneîmpiedicăsăascultămactiv?–lipsapriceperii,talentuluideacomunica;–stareadespiritproastă;–lipsainteresuluipentrutemadiscuţiei;–temagreoaie;–gândulcădoarnoiavemdreptate,celălalt(ceilalţi)seînşeală;–gândulcăcelălaltgreşeste,iarnoiavemdreptulsăcriticăm,săbla‐

măm;–teamadeanucedacelorcevorsăfie,săparădominatori;–teamadeanuauzinimicdezagreabil;–credinţacăsuntemîndreptăţiţisăfimtrataţispecial;–egoismulșidezinteresulfațădeceeacecredsausimtalții;– gândul că fiecare e unic iarmesajul primit nu este identic cu cel

emis;–adaptareaafirmaţiilorînfunctiedeceeacevrem,dorimsăauzim;–concluziilepripiteînaintecainterlocutorulsă‐şiducăgândulpână

lacapătetc.

Ascultareaactivăînseamnă:–alăsainterlocutorulsăvorbească;–a‐lstimuladoardacăenecesar;–arelansaconvorbirea;–areformulaîntrebările;–aclarificarăspunsurile;–afisensibillaemoţii,lasentimente–afivigilentlaintenţiileinterlocutoruluideamanipulaetc.Suntem atenţi la trăirile interlocutorului, intrăm în rezonanţă cu

acesta,suntematenţilaregistrulafectivîncaresedesfăşoarăconvorbi‐rea(simpatie‐antipatie),laregistrulreferenţial(lacepersoanesemnifi‐cative face interlocutorul referinţă), la câmpul de forţe (există o reci‐procitate a influenţelor? nu este afectată libertatea unuia din interlo‐cutori?).Suscitămdisponibilitateaşideschidereaceluilalt,făcându‐lsă‐şiînvingăfricaderelaţie,deafigreşitînţeles,deafijudecat,deafide‐valorizat,deasearătavulnerabil,dea‐şidezvăluisentimenteleşiemo‐ţiilereale,dea(re)prezentaoimaginenegativădesine,deaseexprima,dea‐şipierdecontrolul.Clarificămaşteptărileînraportcuîntâlnireape



temadiscuției.Folosimîntrebărideschise,nudoarîntrebăriînchise.Neasigurămcăaufostînţeleseîntrebările,dacănu,lereformulămcualtecuvinte.Putemreformulacenisespune,reluândcuvintelecheie.Sun‐tem atenţi la ritmul discuţiei (să nu fie prea rapid, să evităm întreru‐perile frecvente, să nu încercăm neapărat să umplem tăcerile), trăimplăcereadeafiacoloşideadiscuta.Alegemmomentulpotrivitpentruaînchideunsubiectşiademaraaltul.Rezumămprincipalele ideiexpri‐mate,folosindcuvinte‐cheie.Nuterminămdiscuţiafărăafaceosintezăşiovalidareaceeaces‐aspus.

Agentuldezvoltăriicomunitaretrebuiesăştiecum:–săpătrundăşisăseinserezeîntr‐ocomunitate;–săcâştigeîncredereamembriloracesteiaşicumsăsefacăcredibil;– să identifice problemele și să iniţieze proiecte, împreună cu oa‐

meniilocului;–sămobilizeze,anime,organizezeoamenii,grupurilediferite;–săformezelideriiformalişiinformaliaicomunităţii;–săasigurecirculaţiainformaţiilorprintretoţimembriicomunităţii;–săasiguresupravieţuireaasociaţiilorlocaleșifuncţionarealorde‐

mocratică;–sămedieze,evitesausăaplanezeconflicteîntregrupuri;– săevaluezeactivitateadesfăşurată încomunitate și să‐şi schimbe

strategia,tacticile.

Activitateaunuiagentdezvoltarecomunitarălasatconstăîn:– analiza obiectivelor la nivelul comunității, în special cele vizând

agricultura;–identificareaobiectivelelorprioritare;– identificarea oportunităților, riscurilor, constrângerilor, amenin‐

țărilor;–identificareaposibilitățilordemuncă,deavindeproduselocale,–aposibilităţilordefinanţare;–aconstrângerilordeordinmaterial,legislativetc.;–identificareaspecificuluicomunității;– identificarea liderilor de opinie locali și a altor actori care pot fi

implicați;



–cunoaștereapotențialilorbeneficiariaidezvoltăriicomunitare;– integrarea obiectivelor individuale în obiectivele generale ale co‐

munității;– informareapopulațieiprivind:oportunităţideocupare,deafaceri,

resursele financiare, locuridemuncă,posturiexistente,cunoştinţene‐cesaredezvoltăriicomunitare,mediulextern,posibilitățiledeaccesareaprogramelordeformareprofesională,drepturiledeasistenţăsocială,cedecurgdinfinanţărileUEetc.;–contactecureprezentanţiiinstituţiilorpublice,persoanedecontact

etc.;–construcțiaplanului,strategiei,proiectelor;– implementarea și monitorizarea procesului de dezvoltare comu‐

nitară;–evaluareafinalitățiiprocesuluidedezvoltarecomunitară.

Agentul de dezvoltare comunitară își construiește vizibilitatea, co‐municareaculocuitorii.Elactiveazăîntr‐unspațiuaccesibilpopulației,își organizează informaţiile, documentele cu care lucrează, pe care leactualizează,îșiplanificăvizitelepeteren,întâlnirile,evenimentele,sta‐bileştepriorităţi,direcţiideacţiune.Elpoate începeprincreareaunorbune relaţii interpersonale,bazatepe încredere reciprocă,pe (re)con‐struirealegăturilorcuautorităţilelocalecaretrebuiesălaselaoparteoriceurmădearoganţăşisăfie înproximitatealocuitorilor,dialogândcuei.Oameniicautăîncrederea,acordăîncredere,inspirăîncrederesaunu. Unii pot trăda încrederea, pot înşela încrederea, pot abuza de în‐credereaaltora,potîncercasăcumpereîncrederea...Multedintrereleledin comunitățile de astăzi se leagă de lipsa de comunicare. Oameniivorbescdarnuseascultăuniipealţii.S‐auînmulţitdialogurilesurzilor,mulţi nu vor să priceapă ce spun alţii, nu ascultă constructiv, nu suntempatici,nuştiusălaude,săcritice,săinfluenţezecufineţe…Nusepoteliberadestresulcotidianpentruaconversaagreabil,stăpânindu‐şivo‐cea și gesturile. Predomină şi la sate indiferenţa faţă de ceilalţi, con‐comitent cu intensificarea „apelurilor la solidaritate”... Morala începeacoloundeîncepeviaţadecomunitate,spuneaDurkheim.Sepoatere‐construicomunitateaprin(re)constituireamicilorreţeledesocialitate,de sociabilitate, de solidaritate. Redescoperirea comunităţii şi a încre‐



deriiînseamnămuncălaolaltă,reflexieîmpreună,dialog,trăireșiacțiu‐ne laolaltă. Ar fi reducţionist să concepem săteanul ideal, gata desacrificiu pentru binele comun, dar şi un „război al tuturor contratuturor” lasate…Ar figreșitsăcredemcăcinevaanumearavea„teh‐nicile de rezolvare a tuturor conflictelor” pentru a ajunge la „antantacordială”… Convingerea este o condiţie sine qua non a dezvoltăriidurabile a comunităților. Nu se poate spune însă că oamenii suntconvinșide importanțadezvoltăriidurabileasatelor lor,dacănusunteficient formaţi, cultivaţi şi civilizaţi, nu sunt informaţi, acolo undeconducerea este egoistă, îşi vede de propriile interese şi afaceri îndispreţulsătenilor.

Referinţe

1. Barber,B.R. (1997).Democratie forte, (trad.Francezăde J.P.Pi‐ningre),DescleedeBrouwer,Paris.2. Belleville, P. (1987).Unensemble cooperatifqui apassé le cap

delacrise:Mondragon.Economieethumanisme,296.3. Belorgey, J.M. (2000). Cents ans de vie associative, Presses de

Sciences,Paris.4. Commission mondiale sur l’environnement et le développement

(1987)RaportulBrundtland.5. Gareau, J.M. (1990). La percée du developpement economique

communautaire,IFDEC,Montreal.6. Gontcharoff,G.(2001).Larepriseenmainde lapolitiquepar les

citoyensoulademocratielocaleparticipative,ADELS,Paris.7. Grawitz,M.(1990).Méthodesdessciencessociales,Dalloz,Paris8. Guigou,J.L.(1995).UneambitionpourlaFrance,Aube,Paris.9. Houée, P. (1997). L.F. Lebret. Un eveilleur de humanité, Har‐

mattan,Paris.10. Rodrigo, J.M. (1990). Le santier de l’audace – les organisations

populairesàlaconquêteduPerou,Harmattan,Paris.11. Rogers,C.(1961).Onbecomingaperson,HoughtonMifflinCom‐

pany,Boston.12. Salberg, J.F., Welsh‐Bonnard, S. (1970). Action communautaire,

uneintroduction,ÉditionsÉconomieetHumanisme,Paris.



Surseweb

www.abs‐saillon.ch/ecouteact.pdfhttp://cursdeguvernare.ro/mircea‐cosea‐rosia‐montana‐romania‐si‐

pierderea‐avantajului‐comparativ.htmlhttp://www.unadel.asso.fr/base/index.php (National Union of the

LocalDevelopmentPlayersandStructures)

FORMAREA AGENŢILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE...

Documents

Transcript of FORMAREA AGENŢILOR DEZVOLTĂRII COMUNITARE...