Forma Fond

7/21/2019 Forma Fond

http://slidepdf.com/reader/full/forma-fond 1/10

Semnificaţia culturală a disputei privind forma şi fondul

Frământările boierului Dinicu Golescu nu s-au risipit în neant. Tot ceea ce a cules în ancheta sa

prin ţările apusului va deveni în scurt timp un program de renaştere naţională ale cărui acţiuni imediate

ambiţionau culturalizarea grabnică a întregului corp social. ână în !"#"$ %on &eliade-'ădulescu este

iniţiatorul unor grandioase proiecte în (urul cărora îşi încep cariera tinerii din generaţia paşoptistă.

)ulte din prevederile programatice ale Societăţii literare * crearea de şcoli primare săteşti$ editarea

unor ziare în limba română$ traduceri din literatura universală$ în+iinţarea unui teatru naţional * vor +i

puse e+ectiv în practică. %nspirat de +ilozo+ia iluministă şi de ideile ,colii ardelene$ %on &eliade-

'ădulescu devine cel mai însemnat ctitor în cultura românească. Generaţia paşoptistă$ +ormată la aris

şi educată în spiritul ideilor revoluţiei +ranceze$ va introduce +ormele civilizaţiei europene într-un ritm

alert$ cu intenţia de a depăşi grabnic toate rămânerile în urmă. roclamaţiile revoluţiei din !"#"$ dar

mai ales re+ormele radicale ce au urmat nirii$ păreau să a+ecteze pro+und sentimentul naţional.

Generaţia vârstnică nu doar că nu putea să se adapteze noilor pre+aceri$ dar nici măcar nu înţelegea

raţiunea imitării +elului de viaţă apusean. ceastă generaţie era în posesia unui presentiment$ potrivit

căruia mimarea apusului nu ascunde altceva decât un spirit de +rondă. Dar$ dincolo de un posibil

con+lict dintre generaţii$ chestiunea introducerii +ormelor de viaţă ca o necesitate iminentă se loveşte de

avertismentul unui spirit conservator$ care sesizează consecinţele imediate ale aplicării acestor +orme/

mutilarea +ondului autohton.

Nostalgia pitorească a fondului

cest spirit conservator este mani+est chiar în rândurile tineretului paşoptist. 0l putem lua ca

e1emplu pe lecu 'usso 2!"!3-!"435. 0n Studie moldovană compară cu ironie +aptul că istoria

)oldovei de la primul descălecat până în secolul al 6%6-lea n-a cunoscut atâtea pre+aceri precum cele

din !"74 şi până în !"4!$ încât autorului îi este teamă că la (udecata de apoi 8nu ne vom put9 înţălege

cu strămoşii noştri$ nici în limbă$ nici în idee * )oldova s-a schimbat în !: ani din talpă până în vâr+/limbă$ haine$ obiceiuri$ până şi numele;<! =are sunt urmările trans+ormărilor pe care noua generaţie

le-a săvârşit> 0ncercând să realizeze acest bilanţ$ 'usso arată în !"4! că această generaţie s-a născut în

)oldova$ dar a crescut în străinătate 2nu-şi e1prima oare Dinicu Golescu regretul$ în !"?4$ că îşi duce

+iii la învăţătură la o vârstă prea înaintată>5$ că are cap nemţesc sau +ranţuzesc$ dar inimă moldavă/ nu

va veni oare vremea$ se întreabă pro+etic autorul$ când tinerii de la !"74$ bon(uriştii suri de astăzi$ vor

+i numiţi 8barbari< şi vor +i (udecaţi nu după ceea ce au +ăcut$ ci după +aptele pe care ar +i trebuit să le

! lecu 'usso$ Studie moldovană în vol Teoria formelor fără fond $ !$ @ditura orto-Franco$ Galaţi$ !33:$ p. 7:!



+acă> 0ntrebarea este pro+etică$ deoarece ea anunţă necesitatea prezenţei unei 8giudecăţi< în societatea

românească şi care$ inevitabilă +iind$ se va naşte abia odată cu Aunimea.

=e anume observă paşoptistul nostru că trebuie condamnat în aceşti !: ani de pre+acere> 0n

primul rând înstrăinarea care s-a produs între popor şi pătura suprapusă. 0n vremea patriarhală obiceiul$

stilul de viaţă cuprindea ca o mantie toate clasele sociale/ 8=redinţa$ vorba$ era una la boieri şi la

plugariB acea legătură s-a întrerupt$ o prăpastie adâncă desparte boieriu de astăzi de poporB ac9

prăpastie să cheamă ştiinţaB pe cât boierul creşte în idei şi învăţături$ pe atâta poporul rămâne în urmă.

e vremea trecută$ boieriul vorbea$ trăiC cu ţăranul precum ar +i vorbit cu alt boier$ se înţălegea

amândoi în limbă şi în idei$ astăzi înţălegim poporul cu inima numaiB el nu mai este alta pentru noi$

decât o studie curioază$ morală sau pitorească. entru părinţii noştri$ studia pitorească nu era pe lume.<

2p. 7"-735 ceastă înstrăinare este sesizată în întreaga producţie literară a epocii$ o literatură 8pedantă

în silogism$ pedantă în condei$ pedantă în idei<. =el ce avea să descopere la ove(a 8cea mai +rumoasă

epopee păstorească din lume<$ Mioriţa$ indică drept izvor de inspiraţie contemporanilor mitologia

română$ la +el de pro+undă ca şi cea latină sau greacă.

n alt gen de înstrăinare$ care a însemnat o ruptură +aţă de trecut$ dar şi în sânul generaţiilor$

hilar de data aceasta pentru noi$ cei care suntem produsul unei industrii te1tile şi nu al unei

manu+acturi casnice$ se re+eră la introducerea bruscă a modei europene/ haina +ace omulB civilizaţia de

azi e +apta logică a părăsirii hainelor vechi/ 8ideea nouă a năvălit în ţară o dată cu pantalonii$ şi mai

straşnici decât năvălirile tătăreşti<. %deea nouă care îi displace acestui +iu de boier se re+eră la egalitatea

pe care noul port o introduce între oameni. =onstatarea resemnată şi descrierea actului revoluţionar pe

care ei$ bon(uriştii$ l-au introdus-o în ţară sunt de-a dreptul antologice$ demne ca sursă de inspiraţie

pentru viitorul =aragiale/ 8%virea pantalonului în rinţipate$ ca tot lucrul menit de a pre+ace societăţile$

+u întâia ruşinoasă$ râsă$ hulită şi bagiocorită. =el întâi român care ş-a schimbat hainele pe un +rac şi o

pălărie a +ost multă vreme pentru curţile boiereşti din %aşi şi din Eucureşti un soi de caraghios$ sau$

după limba nouă$ un bu+on$/ vatavii de prin ogrăzi râdea$ rândaşii şi ţiganii s-ar +i ruşinat să-şi ie

căciula înaintea unui +rac$ iar boierii$ netezându-şi bărbile mari şi tu+oase după rang şi cin striga/ - )ăi

neamţule cu un haz nespus.; recum primăvara rupe gheaţa$ um+lă pârâile şi porneşte puhoaiele$

aşa schimbarea costiumului +u sămnul pornirei duhului de deşteptare. %deea şi progresul au ieşit dincoada +racului şi din buzunarul (eletciiB repegiunea revoluţiei +u măreaţă$ +urioasă$ dărmând în dreapta

şi-n stânga bunul şi răul$ clătinând toate obiceiurile şi toate credinţile oamenilor vechiB şalvarii

încurcau slobozenia mişcărei;; traiul oriental$ moale larg$ se pleca la tot soiul de îndoială;

straiul de astăzi$ prins în curăle$ supiele$ gâtul dezgrumat de lăgături$ împiedică îndoiturile de şăle şi de

capB de voie$ de nevoie$ oamenii sunt siliţi a nu se pleca pe cât poate ar vra; între doi oameni cu +raci$

cu pantaloni şi pălărie$ pas de cunoaşte care îi de viţă$ care îi om nouB educaţia şi pantalonul au astupat

şanţurile ce despărţă clasele boiereşti. 0n vremea de mai înainte$ haina era ravaşul de drum a omului$care-ţi spunea de departe măsura închinăciunei$ sau te silC să dai dreapta sau stânga pe drumuri. După

?



barba rasă de tot$ mai mult sau mai puţin rătunzită$ sau după soiul căciulei ştie cu cine ai a +aceB cu cât

căciula era mai mare$ cu atâta omul era mai însemnat;< 2pp.#!-#75 pre consolarea viitorilor

(unimişti$ care în mod cert îşi a+lă rădăcina în spiritul trăiniciei moldave$ trebuie să observăm că

boierimea noastră nu a cunoscut umilinţa unui autocrat$ precum etru cel )are$ care înaintea inventării

iluminismului a ras din hatâr bărbile boierilor şi i-a îmbrăcat silit în haine nemţeşti. Eoierii noştri$

avându-i în vedere pe bon(urişti$ vor trece de bună voie la +aptă.

l treilea gen de înstrăinare$ singurul pertinent şi demn de luat în seamă chiar pentru zilele

noastre$ priveşte ospitalitatea înnăscută a +irii românului şi de a cărei e1istenţă$ după numai !: ani de

pre+aceri$ lecu 'usso se vede împricinat a se îndoi/ 8+racul ne-a deşteptat mintea$ dar ne-a strâns

inimile$ ca şi piepturileB veselia noastră îi păcătoasă$ râsul nostru îi giumătate de râsB +udulia

părintească era măreaţă$ pompoasă şi boierească$ a noastră îi oţărâtă ; noi suntem răci şi cât s-ar

put9 mai străini unii de alţii;< 2p. ##5

=oncluzia dureroasă şi nostalgică a unui luptător paşoptist este că$ ne+ăcând ceea ce trebuia să

+acă$ ţara seamănă cu o colonie englezească$ în care s-a produs un amestec de limbi$ obiceiuri$ tradiţii$

iar în calea relaţiilor personale mediate spontan de cuvânt s-a introdus calculul meschin al pro+itului.

Hoi nu putem decât să măsurăm +aptul că în intervalul celor două 8lamentări< cu privire la 8căciulire<

2cea a golescului şi a e1ilatului din ove(a5 s-a produs o mişcare seismică ce inevitabil +ace parte

dintr-o structură tectonică pe care aceşti intelectuali nu o aveau în vedere decât în +orma contemplării$

adică a unei viziuni pitoreşti.

Teoria formei şi fondului

0i revine lui Titu Iiviu )aiorescu 2!"#J-!3!K5 meritul de a teoretiza problema raportului dintre

+ormă şi +ond$ anume o chestiune observată de mai mulţi martori ai timpului în legătură cu pierderea

unor tradiţii şi apariţia unui stil de viaţă cu totul nou$ europenizat. Dar$ spre deosebire de aceşti

observatori 8contemplativi<$ )aiorescu va realiza din această constatare o armă de luptă în a+irmarea

8adevărului< său cu privire la procesul de +ormare a civilizaţiei şi culturii române moderne.Despre activitatea de teoretician şi polemist a lui )aiorescu e1istă o vastă literatură$ ceea ce ne

scuteşte de a intra în detaliile biogra+ice sau ideologice ale criticului (unimist. %nteresul asupra acestui

autor porneşte de la valori+icarea tezei +ormelor +ără +ond în spiritul +ilozo+iei culturii$ un aspect mai

puţin vizat de e1egeţi. =a temă a +ilozo+iei culturii$ teza lui )aiorescu se re+eră la ceea ce în secolul al

66-lea LsMald pengler va numi +enomen de pseudomor+oză/ captarea unui su+let primitiv în +ormele

străine ale unei culturi avansate. vem$ oare$ un caz de pseudomor+oză în cultura română după

momentul paşoptist > ,i$ într-adevăr$ surprinde oare )aiorescu un ast+el de +enomen >

7



0ntr-un studiu provocator$ le1andru Dobrescu îl dezvăluie cu totul neaşteptat pe omul

8comun< )aiorescu$ ceea ce ne poate edi+ica mult în privinţa teoriei +ormelor +ără +ond/ 8,i-a compus

o mască într-atât de +ără cusur$ încât a +ost luată drept carne vie. H-a lăsat nimic la voia întâmplării$

nici un amănunt în stare să-l deconspire. ,i-a adaptat gesturile$ vorbele$ ritmul e1istenţei la ea. +ost$

în ochii celorlalţi$ numai ceea ce a dorit el să +ie. Dar cu ce preţ 0ntreaga adolescenţă şi-a sacri+icat-o

pentru atingerea scopului. ,i-a întocmit un program de austeritate$ veghind la neabătuta lui respectare.

acceptat o sumedenie de privaţiuni$ şi-a controlat şi corectat reacţiile$ şi-a selectat limba(ul şi şi-a

disciplinat ritmul vorbirii. învăţat să se ascundă în sine şi să se arate lumii comme il faut $ adică

manierat$ curtenitor$ protocolar. -a deprins a mima răceala şi indi+erenţa$ preocupări înalte şi

dezinteres pentru cele perisabile atunci când nu era sigur. Şi-a chinuit trupul şi firea până au încăput

în tiparele prestabilite 2s. n.5. rdeleanul coleric s-a adăpostit în armura englezului +legmatic.<?

precierile lui . Dobrescu se bazează Însemnările zilnice$ (urnalul pe care )aiorescu îl începe la

vârsta de !4 ani$ pe când se a+la la studii în Niena. ugestia e1egetului e plină de miez/ avem în

)aiorescu un autor care îşi modi+ică +ondul potrivit unei +orme voit adoptate. cest +ond su+eră

schimbările radicale * în perioada studiilor la Niena$ Eerlin şi intermitent la aris 2!"4!-!":!5 * sub

presiunea +ormelor izvorâte din orientările +ilozo+ice germane şi britanice$ din mentalitatea germană al

cărui aer tânărul )aiorescu îl respira$ încât putem vorbi de o aşa-zisă pseudomor+oză chiar la nivelul

persoanei. )asca este +orma străină care 8s-a în+ipt ca un dinte< în trupul şi în +irea eruditului student.

De alt+el cum se poate ca$ în ceea ce el va reproşa (unimii studioase$ să nu +ie adevărat şi despre

sine> 8 =u+undată până la începutul secolului 6%6 în barbaria orientală$ societatea română$ pe la !"?J$

începu a se trezi din letargia ei$ apucată poate de-abia atunci de mişcarea contagioasă prin care ideile

'evoluţiunii +ranceze au străbătut pănă în e1tremităţile geogra+ice ale @uropei. trasă de lumină$

(unimea noastră întreprinse acea emigrare e1traordinară spre +ântânele ştiinţei din Franţa şi Germania$

care până astăzi a mers tot crescând şi care a dat mai ales 'omâniei libere o parte din lustrul

societăţilor străine. Din nenorocire$ numai lustrul dina+ară =ăci nepregătiţi precum erau şi sunt tinerii

noştri$ uimiţi de +enomenele măreţe ale culturei moderne$ ei se pătrunseră numai de e+ecte$ dar nu

pătrunseră până la cauze$ văzură numai +ormele de deasupra ale civilizaţiunii$ dar nu întrevăzură

+undamentele istorice mai adânci$ care au produs cu necesitate acele +orme şi +ără a căror pree1istenţăele nici nu ar +i putut e1ista. ,i ast+el$ mărginiţi într-o super+icialitate +atală$ cu mintea şi cu inima

aprinse de un +oc prea uşor$ tinerii români se întorceau şi se întorc în patria lor cu hotărârea de a imita

şi a reproduce aparenţele culturei apusene$ cu încrederea că în modul cel mai grăbit vor şi realiza

îndată literatura$ ştiinţa$ arta +rumoasă şi$ mai întâi de toate$ libertatea$ într-un stat modern.<7

=e putem reţine din această (udecată severă scrisă la vârsta de ?" de ani despre tinerii români>

=ă +ondul lor aparţine barbariei orientale> =ă nepregătiţi cum erau s-au lăsat orbiţi de luminile

? le1andru Dobrescu$ Introducere în opera lui Titu Maiorescu$ @ditura )inerva$ Eucureşti$ !3""$ p. :J-:!B7 Titu )aiorescu$ 80n contra direcţiei de astăzi în cultura română<$ în vol. Din critice$ @ditura @minescu$ Eucureşti$ !3K"$ p.!?4B

#



apusului> =ă nu au reuşit să pătrundă până la cauzele culturii moderne> =ă n-au văzut legătura dintre

+undamentele istorice adânci şi +ormele vizibile ale civilizaţiei apusene> =ă incapabili +iind să

întrevadă ast+el de legături reproduc +ără responsabilitate aparenţele culturii occidentale> Dacă este

aşa$ atunci prin ce miracol singurul român$ elevul )aiorescu$ reuşeşte să se elibereze din barbaria

orientală şi să dobândească privirea limpede$ aptă să pătrundă cauzele şi +undamentele adânci ale

culturii europene> ,i care ar +i magni+icul adevăr pe care cel proaspăt întors în ţară îl proclamă

zgomotos$ împreună cu alţi (uni intelectuali$ în +aţa creatorilor de +orme moderne de viaţă> =ă toate

aceste +orme străine nu corespund +ondului şi$ ca atare$ trebuie stârpite/

80nainte de a avea partid politic$ care să simţă trebuinţa unui organ$ şi public iubitor de ştiinţă$

care să aibă nevoie de lectură$ noi am +undat (urnale politice şi reviste literare şi am +alsi+icat şi

dispreţuit (urnalistica. 0nainte de a avea învăţători săteşti$ am +ăcut şcoli prin sate$ şi înainte de a avea

pro+esori capabili$ am deschis gimnazii şi universităţi şi am +alsi+icat instrucţiunea publică. 0nainte de a

avea o cultură crescută peste marginile şcoalelor$ am +ăcut atenee române şi asociaţiuni de cultură şi

am depreţiat spiritul de societăţi literare. 0nainte de a avea o umbră măcar de activitate ştiinţi+ică

originală$ am +ăcut ocietatea academică română$ cu secţiunea +ilologică$ cu secţiunea istorico-

archeologică şi cu secţiunea ştiinţelor naturale$ şi am +alsi+icat ideea academiei. 0nainte de a avea artişti

trebuincioşi$ am +ăcut conservatorul de muzică$ înainte de a avea un singur pictor de valoare$ am +ăcut

şcoala de belearteB înainte de a avea o singură piesă dramatică de merit$ am +undat teatrul naţional * şi

am depreţiat şi +alsi+icat toate aceste +orme de cultură. 0n aparenţă$ după statistica +ormelor dina+ară$

românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. vem politică şi ştiinţă$ avem (urnale şi

academii$ avem şcoli şi literatură$ avem muzee$ conservatorii$ avem teatru$ avem chiar o constituţiune.

Dar în realitate toate acestea sunt producţiuni moarte$ pretenţii +ără +undament$ sta+ii +ără trup$ iluzii

+ără adevăr$ şi ast+el cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă şi +ără valoare$ şi abisul ce ne

desparte de poporul de (os devine din zi în zi mai adânc.<#

Direcţia critică inaugurată de )aiorescu nu a avut decât o singură urmare pozitivă în plan

cultural/ a deşteptat în rândul elitei creatoare şi a publicului receptor responsabilitatea şi luciditatea

a+irmării şi (udecării gestului estetic$ creator. untem la o (umătate de secol de când naivul boier

Golescu rămânea înlemnit prin odăile din muzeele occidentale. =u )aiorescu +aptul nu se mai poaterepeta. De e1emplu$ (unimiştii$ încercând să elaboreze o antologie a poeziei române de până la !":4 în

scop didactic$ a(ung să descopere consternaţi că proiectatul volum nu se poate realiza tocmai din lipsa

unei producţii autentice. Humărul mic de poezii reţinute 27J5 din Donici$ lecsandri$ Eolintineanu$ Gr.

le1andrescu$ =. . 'osseti$ Hiculeanu şi =reţeanu$ aşa cum reiese din procesele verbale ale Junimii,5

i-a alarmat pe tinerii critici$ punându-i în situaţia de a întreba 8ce este poezia<. Ia aceasta va răspunde

)aiorescu prin studiul O cercetare critică asupra poeziei romne de la !"#$ . lte provocări ale

# Titu )aiorescu$ 80n contra direcţiei de astăzi în cultura română<$ în vol. Din critice$ @ditura @minescu$ Eucureşti$ !3K"$ p.!?"B4 %. @. Torouţiu$ Studii %i documente literare$ %N$ %nstitutul de arte gra+ice 8Eucovina<$ Eucureşti $!377$ p. #7!-#7?B

4



timpului * înlocuirea caracterelor chirilice cu al+abetul latin 2noi$ astăzi$ scriem potrivit normelor lui

)aiorescu5$ respingerea latinismului şi etimologismului ardelenilor$ a teorie (uridice promovate de

şcoala lui Eărnuţiu * îl propulsează pe critic în cercul unor dezbateri unde$ de +iecare dată$ el iese

biruitor prin adevărul a+irmat.

=riticile lui )aiorescu scot la iveală$ înainte de un aşa-zis con+lict dintre +ormă şi +ond$ în

primul rând un con+lict dintre două +orme de cultură ce se in+iltrau cu repeziciune pe solul valah

răvăşit de obiceiurile levantine şi secătuit de tradiţia 8pură< a întemeietorilor. 'egimul +anariot a

produs o ruptură în această tradiţie$ ceea ce duce la complicarea înţelegerii chestiunii +ondului şi$ mai

ales$ la idealizarea 8poporului de (os<$ garantul 8continuităţii<. e de altă parte$ peste 8ruptura

istorică<$ ce poate +i privită ca un accident al geopoliticii$ survine un gen * inevitabil * de ruptură care

agresează +ondul şi care urmează +atalităţii progresului universal al istoriei/ predominarea unui nou

mod de viaţă$ odată cu dezvoltarea capitalismului$ cel citadin. 0n cazul acesta$ împrumuturile vizează

+orme pentru acest nou fond urban de e1istenţă$ totalmente di+erit de fondul patriarhal 2în care$

potrivit lui 'usso$ 8credinţa$ vorba$ era una la boieri şi la plugari<5. =omplicaţia este cu atât mai mare$

cu cât 8împrumuturile< de +orme 2care ar +i trebuit să conducă la sincronizarea cu tendinţa universală a

mersului istoriei5 pentru noul +ond de viaţă parvin pe căi diverse/ aerul respirat de tinerii studioşi în

capitalele apusului$ ideologia 8ambulantă< a ,colii rdelene$ antreprenorii străini ce se instalează în

mediul urban$ re+ormele politice inaugurate de 'egulamentele Lrganice sau de =onvenţia de la aris$

re+ormele lui l. %. =uza etc. Lr$ tocmai varietatea căilor prin care 8+ormele de împrumut< se

încetăţeneau în statul român modern e1plică multitudinea con+lictelor din epocă$ ca să zicem aşa$ de la

abdicarea prinţului =uza şi polarizarea vieţii politice$ la apariţia 1eno+obiilor$ a unui naţionalism

eminescian$ iar teoria +ormelor +ără +ond$ în tumultul con+lictelor$ nu capătă alt sens decât a +i nobila

încununare a selecţiei +ormei ideale pentru un +ond a+lat în prea(ma zămislirii. =on+uzia este +oarte

mare doar în ceea ce priveşte înţelegerea +ondului şi nicidecum a +ormei. Hici )aiorescu$ nici alţi

doctrinari ai Aunimii nu au precizat în ce anume constă chestiunea +ondului. @ste edi+icator în acest

sens articolul lui Th. 'osseti publicat în &onvor'iri literare$ 8Despre direcţiunea progresului nostru<

2!"K#5. rmătorul pasa($ prin re+erinţa la +ond$ este edi+icator în ceea ce priveşte caracterul acestuia de

a +i o noţiune vidă/ 8 0n dorul nemărginit şi nesocotit de a ne însuşi +ormele civilizaţiei înaintate$ de aintroduce în viaţa noastră publică instituţiile popoarelor celor mai culte ni s-a rupt cu o mână scri(elă

toate tradiţiile vechi$ tot şirul dezvoltării istorice. 0n loc de a desvolta în sens modern datinile şi

instituţiile strămoşeşti$ în loc de a căuta şi găsi +ormele sub care ideea modernă a statului s-ar +i putut

introduce în conştiinţa poporului$ noi am găsit mai lesne de a împlânta Oen blocP şi +ără cea mai mică

cugetare critică$ +ormele prelucrate de alte ginţi$ care oricât de per+ecte ar putea +i$ nu corespund nici

trebuinţelor$ nici trecutului$ nici simţămintelor intime ale poporului nostru<.:

: în @. Iovinescu$ (ntolo)ia ideolo)iei *unimiste$ =asa şcoalelor$ !3#7$ p.!7?B:



Ia nici un (unimist nu descoperim de+init în mod concret conceptul de +ond prin elementele

sale care transpar atât de limpede în tot ce am subliniat în citatul de mai sus. )iza teoretică a Aunimii

este polemica$ e1ersarea spiritului critic. =ând reprezentanţii ,colii ardelene valori+ică tradiţia latină *

sub aspectul limbii sau al dreptului roman * )aiorescu des+iinţează această tradiţie şi pe bună dreptate$

căci ea ar avea consecinţe absurde$ ar anula !K secole de istorie$ ar anula creştinismul$ guvernarea

constituţională$ dreptul la cetăţenie$ spiritul viu al limbii etc. 0nsă la ce anume se rezumă tradiţiile

vechi datinile şi instituţiile strămoşeşti$ conştiinţa poporului$ simţămintelor intime ale poporului

nostru nu vom a+la niciodată în mod direct$ teoretic$ ci * graţie unei întâmplări aproape miraculoase *

doar indirect$ prin creaţia artistică a unor mari personalităţi din cercul (unimii/ @minescu$ lavici$

=reangă$ %.I. =aragiale.

Dacă nu descoperă +ondul tradiţional$ direcţia critică nu este conştientă nici de realitatea noului

+ond$ dar devine conştientă de +aptul că 8+orma +ără +ond< este$ în primul rând$ o competiţie între

romantismul paseist şi iluminismul revoluţionar$ între conservatorismul restauraţiei şi liberalismul

re+ormator. rin (unimişti se produce con+lictul dintre in+luenţa +ranceză în cultura română şi cea

germană. cest aspect este +oarte bine surprins de @ugen Iovinescu în studiul său despre )aiorescu/

80ntâmplarea a +ăcut ca în aceasta a doua (umătate a veacului al 6%6-lea să se strângă în vechea

capitală a )oldovei tinerii +ormaţi la cultura germană$ =arp$ T. )aiorescu$ T. 'osetti$ ). @minescu$

+raţii Hegruzzi etc.$ unii şi din impulsiunea temperamentului reactiv moldovenesc$ care să se

înmănuncheze într-o acţiune comună culturală şi politică împotriva cadenţei luate de desvoltarea

statului nostru prin sugestia liberalismului muntean de in+luenţă revoluţionară +ranceză a +raţilor

Erătianu$ =. . 'osetti$ +raţilor Goleşti$ %on Ghica etc. 'edusă schematic$ în lupta +orţelor adverse$ din

care iese progresul social$ s-au în+runtat două temperamente şi două culturi/ temperamentul activ

muntean desvoltat sub impulsiunea ideilor revoluţiei +ranceze şi temperamentul reactiv moldovean

desvoltat sub impulsiunea mediului de +ormaţie german$ organicist şi evoluţionist. e poate spune că

prin )unteni şi )oldoveni s-au luptat cultura +ranceză şi germană$ raţionalismul revoluţionar +rancez

cu evoluţionismul anglo-german. =riticismul (unimist ; e opera colectivă a unei întregi generaţii de

reacţiune ce urma generaţiei revoluţionare de la !"#" şi avea să se opună dela !":: înainte cadenţei tot

revoluţionare$ pe care o lua procesul de consolidare a statului.<K celaşi autor observă că în )oldovae1istenţa a două clase * ţăranii şi pătura boierimii * a +ost potrivnică liberalismului$ dar +avorabilă

spiritului critic. Temperamentul moldovenesc$ contemplativ$ tradiţionalist$ inactiv$ a dat roade în planul

vieţii artistice$ dar nu şi în cel al vieţii sociale$ unde a criticat şi a re+uzat in+luenţele străine de +ondul

său$ dar actuale sub aspectul cerinţelor epocii.

K @. Iovinescu$ T+ Maiorescu$ vol %$ @ditura pentru literatură şi artă$ Eucureşti$ !3#J$ p. ?K4-?K:BK



Q

Q Q

=eea ce poate +i înregistrat sub aspectul +ilozo+iei culturii în chestiunea teoriei +ormelor +ără

+ond este +aptul că în dezbatere nu a intrat nicidecum natura +ondului$ ci doar aceea a +ormei ideale$

singura susceptibilă$ în per+ecţiunea ei$ să înlăture +ormele mai puţin 8competitive<$ între care e1ista o

concurenţă acerbă$ chiar dacă în spatele acestei concurenţe se a+lau interese +oarte diverse/ de la cele

reprezentând +ie un mediu rural$ +ie un mediu urban$ +ie un punct de vedere autohton sau unul alogen$

+ie chiar două tipuri temperamentale di+erite ori in+luenţe culturale divergente. Lricum ar +i evoluat

polemicile$ în spatele lor se a+lă observaţia de bun simţ a boierului Dinicu Golescu$ ce merită

reprodusă încă o dată/ 8Einele l-au învăţat oamenii întâi unii de la alţii$ neamurile$ mai pre urmă$ unul

de la altul$ precum vedem în istorii$ că elinii$ prin călătorii la @ghipet$ au tras de acolo luminăririle

ştiinţelor$ multe din meşteşuguri$ şi romanilor$ strămoşilor noştri$ înmulţite le-au comunicat. %ar aceştia

în toată @vropa cea luminată le-au revărsat$ şi aceasta$ din zi în zi sporindu-le$ însutit roditoare le-au

+ăcut. ,i îş +ericeşte noroadele prin comunicaţia binelui adunat din călătoriile ce +ac neamurile$ unile

prin ţările altora$ şi publicarisindu-le prin cărţi<. Faţă de această remarcă$ trebuie să suspendăm

concepţia spengleriană despre pseudomor+oză. uspendarea implică însă o întrebare ma(oră$ căreia nu i

s-a o+erit încă o soluţie acceptabilă în nici un studiu de +ilozo+ie a culturii/ în corelaţia dintre formă %i

fond, cărui factor îi aparţine rolul determinant >

oluţiile sunt 8inacceptabile< deoarece odată descoperit +ondul el va +i înzestrat în conştiinţa

teoreticienilor cu însuşiri demiurgice$ +orma 2 stilul 5 devenind re+le1ul palid al acestei demiurgii. 0n

cazul lui )aiorescu +orma este creatoare. Dar nu orişice +ormă$ ci aceea la al cărei 8adevăr< doar el a

reuşit să parvină şi$ apoi$ să îl comunice grupului său de iniţiaţi. Din această perspectivă nici vorbă ca

Aunimea să +ie suspectată de conservatorism. Dinamismul 8+ormei< maioresciene$ şi în acelaşi timp

adevărul său$ rezidă în relativismul şi 8neadevărul< celorlalte +orme concurente/ acesta este

semni+icaţia ideii +ormei +ără +ond.

'olul pozitiv al lui )aiorescu este că$ prin criticile sale$ a ridicat$ pe de o parte$ vălul

misti+icator ce învăluia diversele +orme de împrumut ale civilizaţiei apusene$ ca urmare a mediocrităţii$

a corupţiei$ a lipsei de pro+unzime a imitatorilor$ iar pe de altă parte că a imprimat timp de mai multegeneraţii această direcţie critică în cultura română. Fără el +ilozo+ia culturii româneşti nu s-ar +i

impregnat de credinţa atât de pro+undă în privinţa deosebirii dintre +enomenul de cultură şi civilizaţie.

L singură problemă mai trebuie lămurită/ cum a +ost posibil ca un +iu de ardeleni$ născut la

=raiova$ cu studii în mediul german$ să coincidă în ideologie cu spiritul tradiţionalist al moldovenilor>

=u această întrebare încercăm$ poate$ să înţelegem de ce )aiorescu n-a creat un sistem +iloso+ic

speculativ.

Trebuie să observăm că nu a e1istat e1eget al operei maioresciene care să nu +ie surprins de+aptul că din această operă lipseşte 8+ondul<$ adică sistemul sau speculaţia +iloso+ică. @ su+icientă o

"



singură citare în acest sens/ 8e plan +iloso+ic nu se poate vorbi de o operă în strictul sens al

cuvântului$ de un sistem +iloso+ic$ dar a avut anumite contribuţii în gândirea +iloso+ică şi cu deosebire

în învăţământul +iloso+ic.; )aiorescu nu a lăsat culturii româneşti o concepţie +iloso+ică aşa cum se

anunţa aceasta în scrierile din tinereţe. ; 'olul său în +iloso+ia românească a +ost mai mult de natură

didactică$ timp de aproape o (umătate de secol întreţinând$ prin cursurile$ con+erinţele publice şi

scrierile sale$ interesul pentru +iloso+ie<"

bţinerea lui )aiorescu de la orice activitate +iloso+ică este e1plicată de discipolul său$ %on

etrovici$ prin lipsa unui mediu prielnic. =omentând această apologie$ Iovinescu arată/ 8Disproporţia

de nivel cultural dintre ţările$ în care se +ormase$ şi ţara noastră pe la !":!$ era atât de mare$ încât nu-i

mai rămăsese tânărului herbartian decât să se adapteze condiţiilor vieţii noastre spirituale şi cu

temperamentul lui mai mult pragmatic decât speculativ să se devoteze ridicării nivelului cultural prin

OprelecţiuniP populare şi simple traduceri din chopenhauer sau vulgarizări$ împlinindu-şi adevărata

lui misiune de educator şi îndrumător.<3

Deci$ trebuie să reţinem$ pentru o posibilă reevaluare$ (usti+icări precum/ lipsa unui mediu

prielnicB disproporţia de nivel culturalB temperament mai mult pragmatic decât speculativB rol mesianic

într-un moment al crizei de creştere a culturii naţionale.

!ipsa unui mediu prielnic nu poate e1plica abţinerea de la creaţia +iloso+ică 2+apt in+irmat de

e1erciţiul +iloso+ic al lui =onta5. Dar ce înseamnă mediul pentru un e+ort de creaţie> =ondiţii prielnice

sub aspect economic> L rasă superior înzestrată> )i(loace materiale de di+uziune a +aptului cultural>

L atmos+eră în care tradiţia în împletire cu educaţia organizată devin stimul pentru elanul creator> n

public receptiv şi pregătit să asimileze mesa(ul tău spiritual> Dacă toate acestea înseamnă mediul

creaţiei culturale$ înseamnă ele$ în parte sau luate laolaltă$ şi +actori de prim rang în provocarea

creaţiei> Lrice analiză pro+undă a condiţiilor de mediu pentru a doua (umătate a secolului al 6%6-lea

implică un răspuns negativ. )aiorescienii ar putea invoca lipsa unui public receptiv +aţă de o concepţie

speculativă$ dar aceasta nu poate împiedica speculaţia * publicul îl putea constitui lumea academică

europeană$ sau generaţia pe care )aiorescu a ştiut să o +ormeze şi să o îndrume în chip strălucitor.

Totuşi$ în acest conte1t apare ne+irească 8revolta< lui )aiorescu +aţă de +ormele materiale şi spirituale

care constituie mediul culturii$ acele aşa-zise 8sta+ii +ără trup<$ 8pretenţii +ără +undament< etc.=eea ce ţine de o carenţă a mediului$ în cazul )aiorescu$ este lipsa +ondului tradiţional$ a acelui

(eratic asupra căruia un su+lu al inspiraţiei şi al imaginaţiei ar +i trezit nebănuite văpăi etnice ale

+iloso+iei. ici putem înţelege drama acestui autor$ +ormat din pruncie în mediul culturii germane şi

care nu s-a putut adapta realităţilor româneşti. naliza lui l. Dobrescu e relevantă în acest sens.

=um a coincis$ totuşi$ )aiorescu în ideologie cu spiritul tradiţionalist al moldovenilor>

0ntrebarea este +undamentală pentru înţelegerea 8stării de criză a creşterii culturale< din a doua

(umătate a secolului al 6%6-lea şi priveşte problema +ondului sau a duhului etnic$ ca imprimerie ce" Nictor Noicu$ ilosofie romnească$ @ditura Dominus$ Galaţi$ !333$ pg 4#B 4:B3 @. Iovinescu$ T+ Maiorescu$ vol %%$ @ditura pentru literatură şi artă$ Eucureşti$ !3#J$ p. 73#.

3

Forma Fond

Documents

Transcript of Forma Fond