7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 1/12

ACTIVITĂ I OP IONALE BAZATE PE PROIECTE (PBL)Ț Ț

INTRODUCERE

 În secolul XXI tehnologia avansează rapid iar noi trebuie să inem pasul, sățacceptăm avantajele i să încercăm sa minimalizăm dezavantajele. Ştiinţaș

impulsionează dezvoltarea sa. Zilnic apar meserii noi pentru care avem nevoie de o

pregătire suplimentară, bazată pe tehnologii moderne. a unele dintre ele nici nu ne

g!ndim deocamdată. "ulţi dintre copiii a#laţi acum pe băncile $colii vor îmbră i a acesteț ș

meserii. %oate nu le vor putea învăţa în $coală pentru că nu se vor #i inventat încă.

&ar pentru asta, g!ndirea $i cunoa$terea lor trebuie să #ie adaptabile.

'ompetenţele pe care le dob!ndesc în $coală trebuie să permită ancorarea #iecărui

individ în lumea reală. (istemele educaţionale se con#runtă, la nivel mondial, cu

dezvoltarea rapidă a societăţii in#ormaţionale, unde abilităţile $i deprinderile de

manipulare a in#ormaţiei sunt absolut necesare pentru a supravieţui.

 În prezent este necesară o trans#ormare majoră a învăţăm!ntului clasic, rigid,

bazat pe memorizare mecanică, pasivă $i rudimentară, într)un învăţăm!nt modern,

creativ $i inteligent, participativ $i colaborativ, în care pro#esorul $i elevul sunt parteneri,

cooperează. *vident, greutăţile nu înt!rzie să apară+ pro#esorul are tendinţa de a

răm!ne centrat pe transmiterea de cuno$tinţe, iar elevul va continua să înregistrezemecanic, să asimileze $i să reproducă aceste cuno$tinţe.

 În mileniul III, #ără îndoială că tratarea di#erenţiată a elevilor i abordareaș

integrată a cunoa terii devin obligatorii. olul prezentului ghid este să o#ere suportș

pro#esorilor care vor preda curriculumul -Învă area pentru societatea cunoa terii ț ș -.

*valuarea rezultatelor muncii elevilor va avea un pro#und caracter #ormativ. În

acordarea notelor, pondere egală vor avea con inutul, participarea e#ectivă, precum iț ș

atractivitatea i consisten a prezentării temei. %ro#esorul va evalua deci produsul munciiș ț

echipei, i nu presta ia individuală.ș ț

%ornind de la premisa că în procesul didactic competen ele pedagogice seț

constituie într)un vehicul pentru trans#erul de cuno tin e dintre partenerii educa ionaliș ț ț

elev ) pro#esor/, orice pro#esor poate preda curriculumul integrat propus. Învă area peț

tot parcursul vie ii este un deziderat #amiliar personalului din învă ăm!nt, iar pro#esorulț ț

1

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 2/12

nu trebuie să se teamă că se va descoperi că el nu este 0actotum. 1 recunoa te căș

 învă area2cunoa terea nu are limite, că este un proces dinamic i în permanen ăț ș ș ț

adaptabil la evolu ia socio ) economică, este o calitate a celor care #ac uz de ea.ț

%redarea acestui curs op ional, se poate #ace a adar, de către pro#esori deț ș

diverse specialită i, care se simt con#ortabil dincolo de barierele disciplinei pentru care s)ț

au pregătit i au e3ersat to i anii anteriori.ș ț4p ionalul propus se pretează, de asemenea pentru team5teaching, în măsura înț

care decidentul permite remunerare dublă 6 pro#esori la aceea i disciplină/.ș

PREZENTAREA PROGRAMEI ŞI A SUGESTIILOR DE UTILIZARE LA CLASĂ

  0ocalizarea pe problemele lumii contemporane, prin interogarea unora dintre

acestea $i elaborarea de proiecte care să o#ere posibile scenarii de abordare în relaţie

cu viaţa concretă/, situează programa în zona abordărilor transdisciplinare.

%rograma este în acela$i timp o concretizare a unor principii de construire a cunoa$terii,

a$a cum apar în di#erite documente care #undamentează studiul $tiinţelor naturii $i ale

societăţii. %ilonii programei sunt conceptul de transdisciplinaritate şi învăţarea bazată pe

 proiect.

a) Trandiscipinari!a!"a, din perspectiva educaţiei, vizează întrepătrunderea mai

multor discipline, sub #orma integrării curriculare, cu posibilitatea constituirii, în timp, a

unei discipline noi sau a unui nou domeniu al cunoa$terii, prin ceea ce se nume$te

#uziune 5 #aza cea mai radicală a integrării. 1bordarea integrată, speci#ică transdisciplinarităţii, este centrată pe lumea reală, pe

aspectele relevante ale vieţii cotidiene, prezentate a$a cum a#ectează $i in#luenţează ele

viaţa noastră. 4rientarea educaţiei spre #ormarea de competenţe personale, cognitive,

pro#esionale $i sociale valori#ică abordarea transdisciplinară a unor teme de interes

general, culese din viaţa reală. 1cest mod de a concepe conţinuturile crează un model

mental bazat pe trans#er $i integralizare i care determină succesul în viaţa personală $iș

socială a educabilului.

7umeroase sisteme de educaţie au optat pentru o abordare integrată a curriculumului,

una dintre cele mai des înt!lnite #orme de integrare #iind organizarea disciplinelor pe arii

curriculare pornind de la premisa că e3istă o serie de competenţe generale comune unui

grup de discipline. În a#ara disciplinelor clasice, în unele ţări 7orvegia, (lovenia/ s)a

trecut la introducerea unor teme transversale, la lucrul pe proiecte, la intersecţia în

2

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 3/12

curriculum a unor noi dimensiuni ale educaţiei de e3emplu, *ducaţia pentru mediu,

*ducaţia pentru drepturile omului/. 'a e3presie a acestei integrări, temele cross)

curriculare sunt unităţi de studiu care permit e3plorarea unor probleme semni#icative ale

8lumii reale-, relevante pentru viaţa de zi cu zi.

  #) $n%&'ar"a #aa!& p" pri"c!. %roiectul clasei reprezintă în acela$i timp un

conte3t, un scop, o metodă, un principiu, un scop, un proces dar $i un produs. Învăţareabazată pe proiect trans#ormă învăţarea într)un #apt relevant pentru elevi, prin stabilirea

cone3iunii cu lumea din a#ara clasei2$colii.

  Pr*ra+a  are structura programelor de liceu, incluz!nd ca elemente

componente+ nota de prezentare, competenţele generale, competenţele speci#ice

asociate conţinuturilor $i sugestiile metodologice. 9eneraţiile noi de programe includ ca

parte componentă o notă de prezentare care e3plicitează reperele2pilonii pe care este

construită programa+ argumentează structura didactică adoptată $i sintetizează o serie

de recomandări considerate semni#icative de către autorii programei.

7ucleul programei este construit în jurul competenţelor speci#ice $i al domeniilor 

de conţinut. &ar #ormarea acestor competenţe capătă valoare doar atunci c!nd implică

$i anumite atitudini speci#ice+ toleranţă, ascultare activă, capacitate de negociere, #air)

pla:, interes #aţă de ideile partenerilor de comunicare, dorinţa de a)$i împărtă$i opiniile

celorlalţi etc.

'ompetenţele sunt concepute ca ansambluri structurate de cuno$tinţe $i

deprinderi dob!ndite prin învăţare, care permit identi#icarea $i rezolvarea în conte3tediverse a unor probleme caracteristice domeniului de studiu. olul lor este de a orienta

demersul didactic către achiziţiile #inale ale elevului.

'onţinuturile pot #i asociate cu una sau mai multe competenţe speci#ice. 1v!nd ca

punct de plecare elementele componente ale programei $i ţin!nd cont de noutatea

demersului propus de aceasta, ghidul propune un mod speci#ic de abordare a

conţinuturilor2temelor. Imaginea de ansamblu a #iecărei teme temei, o#erită ast#el,

#acilitează opţiunile de aplicare pe care pro#esorul le va alege împreună cu clasa de

elevi, completările, delimitările $i2sau alegerea unor trasee noi de abordare.

;alorile $i atitudinile apar în mod e3plicit sub #orma unei liste separate $i orientează

dimensiunile a3iologică $i a#ectiv)atitudinală ale #ormării personalităţii din perspectiva

obiectului de studiu. ealizarea lor concretă derivă din activitatea didactică permanentă

a pro#esorului, constituind un implicit al acesteia.

3

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 4/12

  'omponenta sugestii metodologice o#eră repere esenţiale pentru aplicarea

acestei programe. 1st#el, la nivelul activităţilor $i al situaţiilor de învăţare programa

sugerează abordări care dezvoltă învăţările anterioare ale elevilor, le deschid interesul

pentru acest domeniu de cunoa$tere, valori#ică e3perienţele din mediile non#ormale de

 învăţare. 0iind o disciplină în regim de opţional, abordările pot #i mult mai #le3ibile,

elementul central reprezent!ndu)l raportarea cuno$tinţelor antrenate de abordareatemelor la e3perienţa personală a elevilor.

UTILIZAREA TIC $N CADRUL SITUA,IILOR EDUCATIVE

 1cest capitol prezintă avantajele integrării noilor tehnologii în activităţile de învăţare.

 1rgumentele pentru utilizarea <I' <ehnologia In#ormaţiei $i a 'omunicaţiilor/ vizează

potenţialul acestora pentru valori#icarea transdisciplinară a temelor din programă, pentru

stimularea învăţării active, pentru lucrul colaborativ, pentru învăţarea bazată pe proiect,

pentru sarcini de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învăţare

di#erenţiate etc. 5 re#eritoare, în general, la deschiderile pe care le o#eră noile tehnologii

către demersuri didactice de tip constructivist $i centrate pe elev.

a) U!iiar"a TIC pr+%"a& !ransdidicipinari!a!"a

&in punct de vedere pedagogic, direcţia organizării transdisciplinare vizează

integrarea selectivă a mai multor discipline de învăţăm!nt într)o disciplină nouă de

sinteză sau într)un domeniu de cunoa$tere.&in punct de vedere tehnologic, abordarea transdisciplinară orientează învăţarea

spre realitate, #avoriz!nd o viziune globală asupra acesteia $i asigur!nd trans#erul

cuno$tinţelor la situa ii educative c!t mai diverse.ț

a nivel curricular, transdisciplinaritatea reprezintă cel mai comple3 grad de

integrare ce permite pro#esorului să abordeze relaţia <I')transdisciplinaritate de

manieră+

a/ instrumentală, orientată spre rezolvarea anumitor probleme #urniz!nd elevului

metode i tehnici de muncă intelectuală trans#erabile la situaţiile cu care acesta seș

con#runtă/=

b/ e3perienţială, bazată pe conectarea in#ormaţiei la situaţiile semni#icative de viaţă ale

elevului.

4

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 5/12

c/ metodologică, motivată de respectarea principiilor #undamentale ale cunoa$terii

$tiinţi#ice în construirea demersului învăţării.

<emele transdisciplinare, generoase în ce prive$te modalităţile de abordare,

asociate cu un conte3t de învăţare bogat în resurse $i variat, pot genera situaţii în care o

parte a elevilor înţeleg doar ce vor $i ce pot, #ără ca rezultatul învăţării lor să atingă un

nivel satis#ăcător, găsindu)$i totu$i modalităţi prin care să răspundă cu succes criteriilor de evaluare propuse de cadrul didactic.

#) TIC s!i+-"a& .n%&'ar"a ac!i%&

 Învăţarea activă prin e3plorare utiliz!nd <I' este o strategie ce permite utilizarea

erorilor în învăţare. (pre deosebire de concepţia tradiţională, care conceptualizează

eroarea ca o sancţiune #rustrantă de învăţare, managementul erorii susţine rolul pozitiv

al erorii în învăţare error training/+ erorile devin o parte integrată procesului de învăţare,

cu rol de #eedbac>= acestea pot stimula e3plorarea $i soluţiile creative prin utilizarea

strategii -riscante?= de asemenea, împiedică automatizarea prematură i conduc deș

obicei la re)con$tientizarea pattern)urilor, modelelor de acţiune.

c) R- TIC .n cns!r-c'ia ca#ra!i%& a c-na/!"rii /!iin'i0ic"

;alenţele #ormative ale utilizării <I' sunt #avorizate de #aptul că+

@ aplicaţiile sunt recon#igurabile. eprezentările sunt dinamice $i permit manipularea

obiectelor, re#acerea acţiunilor, reproducerea lor în alt spaţiu, în alt timp, toate #ăc!nd

posibile acţiuni $i interacţiuni noi= stimulează abordarea e3plorativă $i intervenţionistă

@ <I' trans#ormă ideile în Amaterie-. Înregistrarea activităţii, c!t $i a produsului, poate #ipăstrată, reluată $i chiar modi#icată.

@ are potenţial adaptativ+ #olosirea unui avantaj real dat de semnalizarea automată prin

alerte #eedbac> imediat/, analiza $i o#erirea de alternative, răspunsuri selective.

d) $n%&'ar"a ca#ra!i%& spri1ini!& d" cac-a!r  'omputer)supported collaborative

learning 5 '('/ o#eră di#erite #orme de suport pedagogic sau plat#orme pentru

 învăţarea colaborativă.

%rincipiile clasice ale învăţării colaborative răm!n valabile $i în situaţii de învăţarece implică <I'+

B. interdependenţa pozitivă, con#orm căreia succesul grupului depinde de e#ortul depus

 în realizarea sarcinii de către toţi membrii

6. responsabilitatea individuală se re#eră la #aptul că #iecare membru al grupului î$i

asumă responsabilitatea sarcinii asumate

5

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 6/12

C. #ormarea $i dezvoltarea capacităţilor sociale abilitatea de a comunica, de a rezolva

situaţiile con#lictuale, etc./

D. interacţiunea #aţă)în #aţă de e3emplu, la masa muti)touch/

*#ectele învăţării colaborative, implicit ale utilizării <I', cu re#erire la elevi, sunt+

o  în plan motivaţional+ succesul grupului motivează la nivel individual $i stimulează

stima de sine în variantele ei, stima socială $i cea de tip intelectual.o  în planul per#ormanţei+ stimulează e#ortul $i productivitatea individuală= este

importantă pentru autoevaluarea propriei competenţe= e3istă o dinamică intergrupală

cu in#luenţe #avorabile în planul personalităţii= dezvoltă inteligenţele multiple

lingvistică, logico)matematică, spaţială, interpersonală, intrapersonală, >inestezică,

muzicală, naturalistă/= stimulează $i dezvoltă capacităţi cognitive comple3e g!ndirea

divergentă, g!ndirea critică, g!ndirea laterală/= se poate

CONSTRUC,IA COLABORATIVĂ A CUNOŞTIN,ELOR PRIN PBL (PROBLEM

BASED LEARNING)

 1vantajele învăţării bazate pe probleme rezultă în primul r!nd din oportunităţile

o#erite de colaborare $i cooperare. În acela i timp, utilizează principiile constructiviste înș

 învăţarea socială+ elevul)ca subiect activ al învăţării= antrenarea în situaţii concrete, în

cazuri= interacţiunea socială.

E!ap"" PBL în situaţii de învăţare ce implică <I' sunt+

B. constituirea grupului de lucru

6. contactul cu situaţia)problemă #amiliarizarea cu elementele problemei, analizaacestora $i stabilirea priorităţilor $i responsabilităţilor/

C. #aza documentării $i a cercetării ce implică re#lecţii, incubaţie $i tatonări, acţiuni de

 încercare)eroare

D. etapa dezbaterilor colective, etapă în care sunt con#runtate ideile, analizate erorile $i

punctele #orte

E. structurarea demersurilor către #inalul dezbaterii cu obţinerea concluziilor $i cu

soluţionarea problemei $n%&'ar"a #aa!& p" pri"c! (pr1"c! #as"d "arnin*)

 Învăţarea bazată pe proiect este o abordare comprehensivă care angajează elevii

 într)o investigaţie bazată, de asemenea, pe cooperare. 'ercetările au demonstrat că

 învăţarea bazată pe proiect este e#icientă în cre$terea motivaţiei elevilor $i în

dezvoltarea operaţiilor superioare ale g!ndirii. *ste o activitate $tiinţi#ică în care elevii+

6

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 7/12

investighează, descoperă, prelucrează in#ormaţii despre o temă de real interes pentru

ei, cu relevanţă pentru e3perienţa lor de viaţă= sunt actori cu roluri multiple în

organizarea, plani#icarea, realizarea $i evaluarea activităţilor= sunt pu$i în situaţii practice

 în care sunt determinaţi să e3perimenteze deprinderi $i capacităţi noi în scopul

consolidării lor.

UTILIZAREA TIC 2ACILITEAZĂ ACCESUL LA CUNOAŞTEREA ŞTIIN,I2ICĂ'unoa$terea este adusă mai aproape de elevi prin asigurarea accesului la

tehnologie. 'onsultarea, prin intermediul Internetului, a bazelor de date, a materialelor 

in#ormative $i a articolelor $tiinţi#ice, a #ilmelor de prezentare. (imulare a #enomenelor 

$tiinţi#ice, a opiniilor e3perţilor $i practicienilor din diverse domenii etc. #avorizează

@ #ormarea unei imagini unitare asupra #enomenelor $i proceselor studiate în cadrul

tiinţelor, bazată pe interdependenţa dintre cele două niveluri de cunoa$tere+ empiric5Ș

perceptiv $i teoretic5raţional=

@ dezvoltarea capacităţilor de reconstruire a in#ormaţiilor $tiinţi#ice=

@ dezvoltarea unor scheme de cunoa$tere a naturii $i de descoperire a propriului *u)

creator.

MODALITĂ,I DE EVALUARE 1stăzi, în teoriile moderne ale învăţării $i ale cogniţiei, un accent major se pune

pe dimensiunea socială a învăţării, incluz!nd practici participative care vin în sprijinul

cunoa$terii $i al înţelegerii.

 În a#ara tehnicilor tradiţionale de evaluare+ chestionare orală, teste de evaluare prinactivităţi practice, grile de observare, temă pentru acasa, se recomandă utilizarea unor 

modalităţi alternative+ proiectul $i porto#oliul.

'ele patru dimensiuni utilizate în evaluare sunt+

B. operare cu #apte, concepte $i deprinderi dob!ndite prin învăţare=

6. calitatea produsului 5 creativitatea, imaginaţia, tehnica estetică, e3ecuţia, realizarea=

C. re#lecţia ) capacitatea de a se distanţa de propria lucrare, av!nd permanent în vedere

propriile obiective, de a evalua progresul #ăcut $i de a #ace modi#icările necesare=

D. comunicarea 5 at!t pe durata realizării c!t $i a prezentării produsului realizat

PROIECTUL

%roiectul începe în clasă prin de#inirea $i prin înţelegerea sarcinii de lucru 5

eventual $i prin începerea rezolvării acesteia 5 se continuă acasă pe parcursul a c!teva

zile sau săptăm!ni, timp în care elevul are permanente consultări cu pro#esorul, $i se

7

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 8/12

 încheie tot în clasă, prin prezentarea în #aţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor 

obtinute $i, dacă este cazul, a produsului realizat. 'a $i investigatia, proiectul are mai

multe etape $i poate #i realizat individual sau în grup.

*tapele proiectului presupun direcţionarea e#orturilor elevilor în două direcţii la #el

de importante din punct de vedere metodologic $i practic+ colectarea datelor $i

realizarea produsului. 0iecare direcţie conţine elemente care con#eră speci#icitateaproiectului în #uncţie de disciplina pe care o vizează.

%rintre capacităţile elevilor posibil de evaluat cu ajutorul acestei metode se pot enumera+

F adecvarea metodelor de lucru $i a instrumentarului ales la obiectivele propuse prin

proiect

F #olosirea corespunzătoare a materialelor $i a echipamentelor din dotare

F o#erirea unor soluţii corecte rezolvarea de probleme/

F realizarea cu acurateţe a produsului, din punct de vedere tehnic

F posibilitatea generalizării problemei2 soluţiei

F prezentarea proiectului

(trategia de evaluare a proiectului, care este una de tip holistic vizează

aprecierea răspunsului în totalitatea sa $i încadrarea lui într)o categorie prestabilită/

trebuie la r!ndul ei, să #ie clar de#inită prin criterii negociate, sau nu cu elevii ast#el înc!t

să evidenţieze e#ortul e3clusiv al elevului în realizarea proiectului.

(tructura proiectului $i detaliile #iecărei secţiuni sunt precizate de la bun început,

pentru ca elevul să)$i organizeze munca $i totodată să $tie după ce criterii va #i evaluat.<ipurile de proiecte utilizabile în activitatea didactică sunt+

@ de cercetare, de documentare $i de comunicare a in#ormaţiei

@ de sondaj pe bază de chestionare, de interviu/

@ productive te3te literare, aplicaţii educaţionale, reviste $colare/

@ organizaţionale organizarea unui club, a unei e3cursii/

%ro#esorul trebuie să g!ndească cu voce tare $i să demonstreze atunci c!nd este

nevoie, să o#ere indicii, #eed)bac>, cuno$tinţe procedurale $i #actuale acolo unde este

nevoie. 'a îndrumători, pro#esorii se bazează pe capacitatea de ascultare $i pe tehnicile

 întrebărilor socratice.

8

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 9/12

Cnc-ii

 În concluzie, bene#iciile educa ionaleț   pe care le aduce învă areaț   prin proiecte

colaborative sunt+

)motiva iaț   pentru învă areț   a elevilor=

)dezvoltarea abilită ilor ț   de scriere iș   citire 5 elevii din învă ăm!ntulț   primar î iș   pot

dezvolta=

)abilită iț  pentru învă areaț   limbii materne, elevii din ciclurile superioare pentru

 învă areaț   unei limbi străine etc=

)schimbări în modul de predare 5 proiectele tip 9rupuri colaborative de învă areț  

prezintă un mod nou care spore teș   entuziasmul pro#esorilor în activitatea de

predare=

)stimularea creativită iiț   pro#esorilor 5 pro#esorii dezvoltă noi tehnici de predare

 împăr ireț   de e3perien eleț   lor cu al iț   pro#esori=

)e3tinderea orizontului de predare iș   învă areț   5 implicarea comunită iiț   locale în

activită ileț   proiectului=

)dezvoltarea abilită ilor ț   în utilizarea tehnologiei in#orma ieiț   iș   a comunica iilor ț   5

at!t pro#esorii,c!t iș   elevii pot #olosi diverse resurse ale tehnologiei in#orma ieiț   iș  

comunica iilor ț   pentru activită ileț   în cooperare cu al iț   parteneri.

 1st#el, argumentele pentru utilizarea <I' vizează potenţialul acestora pentru

valori#icarea transdisciplinară a temelor din programă, pentru stimularea învăţării

active, pentru lucrul colaborativ, pentru învăţarea bazată pe proiect, pentru sarcini

de lucru de tip aplicativ, pentru crearea de parcursuri de învăţare di#erenţiate

etc. 5 re#eritoare, în general, la deschiderile pe care le o#eră noile tehnologii

către demersuri didactice de tip constructivist $i centrate pe elev.

9

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 10/12

R"0"rin!" #i#i*ra0i"3C&r'i d" sp"ciai!a!"4 !ra!a!"4 a!as"

B. %ani$oara, I.4., C+-nicar"a "0ici"n!& ediţia a III)a revăzută $i adăugită/, *d.

%olirom, Ia$i, 6GGH.

6. 1ndrusz>ieicz, "., %renton, J. Ed-ca'ia inc-i%&5 Cnc"p!"4 pi!ici /i ac!i%i!&'i

 .n /caa inc-i%& 6 G7id p"n!r- cadr"" didac!ic"4 %roiect %hare 6GGC, Kucure$ti

6GGH.

C. 'olvin, ., (peare, *., Encicp"dia -+ii %ii, *d. 1Luilla, BMMC.

D. 'iolan, ., Dinc d" discipin" 8 *7id p"n!r- .n%&'ar"a in!"*ra!&9crss6

c-rric-ar&, *d. Numanitas *ducational, Kucure$ti, 6GGC.E. emeni, 9., "ihalca, ., "ih, '., Cnsii"r" si ri"n!ar" 8 *7id d" "d-ca'i" p"n!r-

cari"r&, *d. 1(', 6GGE.

H. 'reţu, '., C-rric--+ di0"r"n'ia! /i p"rsnaia!, *d. %olirom, Ia$i, BMMH

O. 'ristea,(., Dic'inar d" !"r+"ni p"da**ici, *&%, Kucure$ti, BMMP

P. 'uco$, '., P"da**i" *"n"ra&, *d. %olirom, Ia$i, 6GGG

M. (tanciu, "., R"0r+a cn'in-!-rir .n%&'&+:n!--i6cadr- +"!d*ic, *d.

%olirom, Ia$i, BMMMBG. 'erghit, I. coord/, C-rs d" p"da**i", <.Q.K. Kucure$ti, BMPP

BB. 'erghit, I., 7eac$u, I.,7egreţ, I., %!ni$oară, I.4., %otolea, &. e.a./, Pr""*"ri

p"da**ic", *ditura %olirom, Ia$i, 6GGB

B6. 7icola, I., Tra!a! d" p"da**i" /car&, *ditura 1ramis, Kucure$ti, 6GGG

BC. 9heorghiu, 1., %opovici, "., E"+"n!" d" !"7n*i" didac!ic&, *.&.%.,BMPC.

BD. <omescu, &., M"!dica pr"d&rii 0iicii, *ditura Qniversită ii din Kucure ti, BMPPț ș

BE. "*', '7', G7id +"!d*ic5 T"7n*ia in0r+a'i"i /i a c+-nica'iir ,

Kucure$ti, (.'. 1ramis %rint s.r.l., 6GGB

BH. A*"nda E-rpa 8 E a"*"r"a !a, 9eneration *urope 0oundation, Krussels, 6GGO.

pr!"c'ia +"di--i, *ditura 1>ademos 1rt, 6GGD.

BO. A!as- +arir d"scp"riri *"*ra0ic", *ditura itera, 6GGH.

BP. ;<<< d" d"scp"riri4 in%"n'ii /i id"i *"nia", *ditura 1LuilaMC, 6GGM.

10

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 11/12

BM. D"scp"riri /i in%"n'ii din %r"+-ri" pr"is!ric" p:n& .n !i+p-ri" +d"rn" ,

*ditura 1Luila MC, 6GGO.

6G. Mar"" a!as i-s!ra! a crp--i -+an, *ditura itera Internaţional, 6GBG.

6B. %etrescu, %aloma, %op, ;iorica, Transdiscipinari!a!"a4 n-& a#rdar" a

si!-a'iir d" .n%&'ar", *&%, Kucure$ti, 6GGO.

66. 9ribbin, Rohn, Sc-r!& is!ri" a /!iin'"i, *ditura 1ll, Kucure ti, 6GGP.ș6C. *instein, 1lbert, C-+ %&d "- -+"a4 Numanitas, Kucure ti, 6GGGș

6D. *instein, 1lbert, C-%in!" +"+ra#i"4 Numanitas, Kucure ti, 6GGE.ș

6E. *instein, 1lbert, T"ria r"a!i%i!&'ii p" .n'""s- !-!-rr4 Numanitas, Kucure ti,ș

BMMH.

Na>ing, (tephen, Vis- -i Eins!"in /i a!" "s"-ri4 Numanitas, Kucure ti, 6GGE.ș

%enrose, oger, Min!"a +"n"asc& .n!r" casic /i c-an!ic4 *d. <ehnică, Kucure ti,ș

BMMM.

%irani, 0eli3, oche, 'hristine, C.!" c"%a d"spr" Uni%"rs4 *d. 'urtea ;eche,

Kucure ti, 6GG6.ș

Adr"s" ="# -!i"3

http+22.alter)#endt.de2phBDro

http+22jerse:.uoregon.edu

http+22highered.mcgra)hill.com2sites2GGOCGCB6GP2studentSvieG2virtualSlabs.html

http+22bio.rutgers.edu

.chm.davidson.edu2'hemistr:1pplets2inde3.html

.onderLuest.com

http+22.ted.com2tal>s2lang2rum2michaelSpritchardSinventsSaSaterS#ilter.html

http+22.ted.com2tal>s2lang2rum2janeSpo:nterSli#eSinSbiosphereS6.html

http+22micro.magnet.#su.edu2primer2java2scienceopticsu2poerso#BG2

http+22.nicepps.ro2prezentare)pps)ppt)murind)#ara)apa)DHO.html

http+22.teachengineering.org2searchSresults.phpTsimplesearchUgardehttp+22.:outube.com2atchTvU&'Orc03oNVW#eatureUrelated

http+22.corpscite.be23ml2sites)(I<*)6GHD)I&')6GHE).html

http+22.open6.net2science2cellcit:2#lashSE.html

http+22scorescience.humboldt.>B6.ca.us2#ast2teachers2Internauts2teach

11

7/17/2019 Floriana 2 (1)

http://slidepdf.com/reader/full/floriana-2-1 12/12

CUPRINS

Introducere B

%rezentarea programei i a sugestiilor de utilizare la clasăș 6

Qtilizarea <I' în cadrul situa iilor educativeț D

'onstruc ia colaborativă a cuno tin elor prin %Kț ș ț O"odalită i de evaluareț P

%roiectul P

'oncluzii M

e#erin e bibliogra#ice BGț

12