Flori i goblenșGaja Viorica – iunie 2014

Trandafirii

Ce fel de sevă trage rădăcina?Cum se aplică, oare, legea firiiŞi cum filtrează frunzele lumina,De ne oferă nouă trandafirii?

Prin ce miracol, oare, se iveşteÎmpărăteasca, delicata floareCare, discret, parfumu-şi dăruieşteEgal, zâmbind sfios, la fiecare?

S-o fi purtat în plete AfroditaSurâzătoare răsărind din spume,Ori Cupidon, odată cu ispita,Pe o săgeată a trimis-o-n lume?

Cumva, îndrăgostit de-o pământeană,Chiar Soarele, în dulcele-i delir,A sărutat iubita pe o geanăC-o rază ce-aducea un trandafir?

Face i clic pe pictogramă pentru a adăuga o imagineț Face i clic pe pictogramă pentru a adăuga o imagineț

Face i clic pe pictogramă pentru a adăuga o imagineț Face i clic pe pictogramă pentru a adăuga o imagineț Face i clic pe pictogramă pentru a adăuga o imagineț

Dar, oare, mai contează pe ce calePână la noi ajuns-au trandafiriiCe îşi aduc prinosul de petale,Înmiresmând altarul fericirii?

În florile alese, parfumate,Iubirea îşi depune elixirul,Dar cel mai elegant parcă din toateŞi mai romantic este trandafirul.

Macul ro uș

Macii roşii blânzi şi-atât de frumoşi,Plăpânzi ei par, dar se înalţă inimoşi,Prin lan de grâu, prin iarbă sau secară,Din fir micuţ ei scot semeţ capul afară.

• O mac, viteaz iubit, în palmă te-aş luaDe purpuriul tău din plin m-aş bucura,Dar teamă mi-e că-nstrăinat te ofileşti,Alt ochi n-ai mai putea să-l primeneşti.

• Te voi lăsa în lanul aurit să-mbujorezi,Un suflet cald să te admire când visezi,Din armonia ta să-şi ia încrederea în viaţăPrin unduirea ta, să-şi caute speranţă şi povaţă.

Romani eț • Romani ă floare deasă,ț

Ce creste-n ograd-acasă.Pentru mul i-nu e ti frumoasă,ț șPentru mine-floare-aleasă...

Tinerică te-ntrebam,Să-mi răspunzi, ce soartă am:De-s iubită, de-s dorită,De du mani de-s ocrotită?ș

Totdeauna-mi răspunde-ai,Drept în ochii mei priveai!N-ai întors nimicind privirea,Nu m-a în elat iubirea!...ș

Am avut parte de ea,Cum mi-a spus petala ta:C-o să fiu mereu dorită,C-o să fiu mereu iubită...

Iri iiș

După apari ia cre tinismului, irisul a început să fie considerat drept ț șfloarea Fecioarei Maria, simbol al protec iei divine, al credin ei, ț țîn elepciunii i valorii.ț ș

Ochii ar vrea să vadă scrisDespre minunatele flori de irisAtât de ginga e i multă candoareș șPuternice i pline de vigoareșFlorile de iris din inimă să iubimPentru ca, în suflet, mereu să le păstrăm

Flori de iris culeg în gând Cunună țin în brațe în poiană alergândLe port asfel în inima meaSimboluri regale, în eternitatea sa...

Flori de câmp

Flori de câmp, flori dăruite

Cum pe bolta-s mii de stele

Ce zâmbesc frumos, cuminte

Pentru cine ia aminte,Pentru gândurile mele...

Flori de câmp crescute-n taină,

Fără trudă omenească...

Aşezate pe câmpiePentru cine vrea să ştie,

Cine vrea să le cunoască...

Mă opresc şi iau aminte:Ce parfum! Ce ţesătură!Haine-mpărătesti, splendoare...Doamne, câtă frumuseţePeste lumea trecătoare!

Doamne, inima mea cântăŞi-Ţi aduce mulţumirePentru florile câmpieiNeştiute, fără nume...Flori de câmp,Flori de iubire!