Fleishman
3
Oamenii se deosebesc între ei după capacităţile, posibilităţile lor de acţiune. Aceleaşi activităţi practice, intelectuale, artistice sunt executate de diverşi indivizi la diverse niveluri calitative, cu o eficienţă mai mare sau mai mică, uneori foarte redusă. Aptitudinile constituie latura instrumentală şi executivă a personalităţii. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operaţionale, superior dezvoltate, care mijlocesc performanţe supramedii în activitatea depusă. Ceea ce interesează e posibilitatea de a prevedea reuşita profesională. O aptitudine izolată nu poate asigura succesul într-o activitate profesională, pentru că îndeplinirea oricărei activităţi profesionale necesită conlucrarea unui grup de aptitudini. Aptitudinea profesională e complexă şi nu poate fi determinată de un singur factor. Fiecare din însuşirile necesare luate separat, reprezintă o aptitudine simplă, iar întregul grup de aptitudini simple de care e nevoie într-o activitate, formează o aptitudine complexă. E adevărat că aptitudinile se bazează pe anumite premise, predispoziţii ereditare, dar acestea se formează şi dezvoltă în cursul activităţii, în funcţie de mediu şi educaţie. În afară de aptitudini, îndeplinirea cu succes a unei activităţi e condiţionată de cunoştinţe şi deprinderi, interese şi atitudini. Cunoştinţele şi deprinderile în lipsa aptitudinilor, asigură îndeplinirea activităţilor profesionale numai la un nivel mediu. Dacă, pe lângă cunoştinţe şi deprinderi, mai există şi aptitudini, atunci se obţin rezultate superioare în activitatea respectivă.
-
Upload
lacramioara-mocanu -
Category
Documents
-
view
225 -
download
1
description
Fleishman
Transcript of Fleishman
Oamenii se deosebesc ntre ei dup capacitile, posibilitile lor de aciune. Aceleai activiti practice, intelectuale, artistice sunt executate de diveri indivizi la diverse niveluri calitative, cu o eficien mai mare sau mai mic, uneori foarte redus. Aptitudinile constituie latura instrumental i executiv a personalitii. Ele s-ar putea defini ca subsisteme sau sisteme operaionale, superior dezvoltate, care mijlocesc performane supramedii n activitatea depus. Ceea ce intereseaz e posibilitatea de a prevedea reuita profesional. O aptitudine izolat nu poate asigura succesul ntr-o activitate profesional, pentru c ndeplinirea oricrei activiti profesionale necesit conlucrarea unui grup de aptitudini. Aptitudinea profesional e complex i nu poate fi determinat de un singur factor. Fiecare din nsuirile necesare luate separat, reprezint o aptitudine simpl, iar ntregul grup de aptitudini simple de care e nevoie ntr-o activitate, formeaz o aptitudine complex. E adevrat c aptitudinile se bazeaz pe anumite premise, predispoziii ereditare, dar acestea se formeaz i dezvolt n cursul activitii, n funcie de mediu i educaie. n afar de aptitudini, ndeplinirea cu succes a unei activiti e condiionat de cunotine i deprinderi, interese i atitudini. Cunotinele i deprinderile n lipsa aptitudinilor, asigur ndeplinirea activitilor profesionale numai la un nivel mediu. Dac, pe lng cunotine i deprinderi, mai exist i aptitudini, atunci se obin rezultate superioare n activitatea respectiv.Fleishman Job Analysis Survey (F-JAS) reprezinta o metoda foarte cunoscuta, care face legatura dintre sarcinile de munca si aptitudinile de care are nevoie personalul pentru realizarea acestora. Sistemul se bazeaza pe taxonomia aptitudinilor umane a lui Fleishman (Fleishman, 1975b; Fleishman & Quaintance, 1984) si include Scalele de Evaluare a Cerintelor Aptitudinale.Taxonomia cerintelor aptitudinale, pe care se bazeaza sistemul de analiza a muncii F-JAS, este astfel conceputa nct sa reflecte un set amplu de categorii care sa descrie performanta n cea mai mare varietate de sarcini. Ea include 52 de aptitudini grupate n patru domenii: cognitiv, psihomotor, fizic si senzorial-perceptiv si 21 de aptitudini interpersonale, care tin de structuri de personalitate. Datorita caracterului sau cuprinzator, F-JAS este folosit pentru descrierea oricarui post de munca, de la cele de rutina sau solicitante fizic, pna la cele mai complexe, tehnice sau de conducere.
APTITUDINI PSIHOMOTORIIPrecizia controlului 23. Coordonarea micrii membrelor 24. Alegerea rspunsurilor motrice 25. Sincronizarea micrilor 26 .Timpul de reacie 27. Stabilitatea mn-bra 28. Dexteritatea manual 29. Dexteritatea degetelor 30. Viteza ansamblului ncheieturii mn-degete 31. Rapiditatea de micare a membrelorCa suport in activitatea universitara, "Ghidul aptitudinilor umane" este o resursa utila, care ofera studentilor nu doar o structura riguroasa in domeniul aptitudinilor umane, ci si o documentare riguroasa, care aduce la un loc informatii care altfel nu ar putea fi regasite decat cercetand surse bibliografice multiple si adesea dificil de obtinut. Edwin A. Fleishman (PhD, Ohio State University) este recunoscut la nivel international pentru cercetarile sale in domeniul aptitudinilor umane si pentru analiza cerintelor muncii. In prezent, este profesor universitar, predand psihologia in cadrul Universitatii George Mason.
