Fizica pe terenul de fotbal

Realizat de Matei George Cosmin Clasa a XI-a C Colegiul National “Costache Negri”

În anul 1863, Asociaţia pentru Fotbal din Anglia a formulat primul regulament oficial al jocului care avea să devină cel mai popular sport din istorie. 150 de ani mai târziu, un grup de fizicieni de la École Polytechnique din Paris au dat pentru prima dată o explicaţie completă pentru una din cele mai spectaculoase faze din fotbal: lovitura cu efect.

AŞII LOVITURILOR LIBERE Ce i-a făcut celebri pe David Beckham, Roberto

Carlos şi românul Gheorghe Hagi? Abilitatea lor de a executa lovituri libere legendare, în care traiectoria mingii se curba "miraculos", lăsându-i pe portari fără replică.

Cunoştinţele de fizică ne ajută însă să înţelegem că secretele acestor "magicieni ai balonului rotund" stau în meşteşug, în sute de ore de antrenament şi în puţină... aerodinamică.

MINGEA DE FOTBAL ŞI LEGILE FIZICII Cea care face ca mingea să urmeze o traiectorie curbă

este forţa rezultată din rotaţia imprimată ei de piciorul fotbalistului. Forţa este cunoscută după numele lui Gustav Magnus, un fizician german care, în anul 1853, a propus prima explicaţie pentru traiectoria uneori anormală a ghiulelelor de tun. Explicaţia este destul de simplă: în figura alăturată, aerul este frânat mai puternic pe partea de jos a mingii, care se deplasează contra curentului.

Prin urmare, aerul din partea de sus va fi tras mai puternic în jos, în urma mingii. Legea a treia a lui Newton spune că asupra mingii va acţiona o forţă de reacţiune egală, dar de sens contrar: în acest caz, în sus.

O altă explicaţie este oferită de legea lui Bernoulli: aerul care se mişcă mai repede în partea de sus a mingii creează un gol de presiune, care trage mingea în sus.

UN EFECT, MAI MULTE SPORTURI Deşi acest efect este cel mai cunoscut în fotbal,

probabil din cauza popularităţii fără egal a acestui sport, el este folosit în multe alte sporturi cu mingea.

De exemplu, la golf, mingea se loveste în partea de jos, imprimându-i o rotaţie în jurul axei orizontale, care generează o forţă ascendentă şi permite mingii să zboare mult mai departe.

La tenis, efectul este de obicei în sens invers: mingea se loveşte în partea de sus, astfel încât ea "cade" mai repede dupa ce trece de fileu. În America, aşii baseball-ului aruncă mingea cu efect, astfel încât să-l deruteze pe cel care aşteaptă să o lovească.

BIBLIOGRAFIE

  http://www.sciencefriction.ro/2012/06/27/

pinza-paianjen-traiectoriei-cum-se-joaca-fotbalul/

http://www.descopera.ro/dnews/6523858-fotbalul-prin-ochii-stiintei