Fiscalitate_2008

Fiscalitate Ecaterina Balaban

Tema.1. Impozite-noţiuni generale.

Curs teoretic –1 oră

1. Noţiune de impozit.

2. Elementele tehnice ale impozitului

3. Metode de impunere.

4. Metode de evaluare a obiectului impozabil.

5. Perceperea impozitelor.

Cea mai veche resursă financiară este impozitul. Originile sale aparţin perioadei de

statornicire a organizaţiei statale. Iniţial, s-a recurs la prelevări asupra bunurilor private, iar odată

cu introducerea monedei se practică impozite în bani. În literatura de specialitate se întâlnesc mai

multe noţiuni de impozit, însă cele mai frecvent întâlnite sunt următoarele:

Impozitul este o prelevare pecuniară, în virtutea autorităţilor statului de la particulari

cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie imediată şi directă, pentru acoperirea cheltuielilor

publice.

si

Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie şi cu titlu nerambursabil,

datorată, conform legii, statului de către persoanele fizice şi juridice pentru veniturile care le

obţin sau pentru averea pe care o posedă. Plata impozitului se efectuează în cuantumul şi

termenul precis stabilit prin lege.

Din noţiunile menţionate recurg şi principalele trăsături ale impozitelor:

Legalitatea impozitelor. Aceasta presupune, că instituirea de impozite se face în baza

autorizării conferite prin lege. Nici un impozit al statului nu se poate stabili şi percepe decât

dacă există legea respectivă la impozit.

Obligativitatea impozitelor. Aceasta înseamnă, că plata nu este benevolă, ci are caracter

obligatoriu pentru toate persoanele care obţin venituri sau deţin bunuri din categoria celor

supuse impozitării conform legilor în vigoare.

Nerestituirea impozitelor. Prevede, că prelevările de impozite la fondurile publice de resurse

financiare se fac cu titlu definitiv şi nerambursabil. Adică, transferurile de impozite făcute în

aceste fonduri sunt utilizate numai la finanţarea unor obiective necesare tuturor membrilor

societăţii şi nu unor interese individuale sau de grup.

Nonechivalenţa impozitelor. Poate fi înţeleasă, pe de o parte, ca o plată în schimbul căreia

contribuabilii nu beneficiază de contraservicii imediate ăi direct din partea statului, pe de altă

parte, ca o diferenţă între cuantumul impozitelor plătite şi valoarea serviciilor primite în

schimb în viitor.

1


Între impozite şi taxe există deosebiri.

Taxele reprezintă plata efectuată de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile

prestate acestora de instituţii publice.

Prin urmare, taxele sunt reglementate ca obligaţii bugetare datorate de persoanele fizice

sau juridice, reprezentând plata neechivalentă pentru servicii solicitate de acestea unor instituţii

de stat după principiul recompensei speciale.

Trăsăturile specifice ale taxelor sunt:

Plata neechivalentă pentru servicii sau lucrări efectuate de organe sau instituţii care

primesc, întocmesc sau eliberează diferite acte, prestează servicii şi rezolvă alte interese

legitime ale persoanelor fizice sau juridice. Plata serviciilor sau lucrărilor este neechivalentă

deoarece, conform dispoziţiilor legale, aceasta poate fi mai mare sau mai mică comparativ cu

valoarea prestaţiilor efectuate de organe sau instituţii de stat.

Subiectul plătitor este precis determinat din momentul când acesta solicită efectuarea unei

activităţi din partea unei instituţii de stat.

Taxele reprezintă o contribuţie de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de

diferite persoane în mod direct şi imediat.

Astfel, între cuantumul serviciilor sau activităţile prestate de către stat nu există un

raport de echivalenţă, fiind independente de costul, preţul sau valoarea serviciului prestat,

caracteristic pentru care taxele se deosebesc fundamental de preţurile mărfurilor sau tarifele

serviciilor executate de agenţii economici. Preţurile şi tarifele oglindesc toate cheltuielile de

producţie şi circulaţie, pe când taxele nu au decât o valoare simbolică.

Dreptul de a institui un impozit sau o taxă îl are statul, care este exercitat de autoritatea

publică – Parlamentul. Impozitele şi taxele locale sunt stabilite de organele administraţiei publice

locale în baza legii “Cu privire la impozitele şi taxele locale” adoptată de parlament. Activitatea

executivă în domeniul impozitelor revine guvernului, care o exercită prin intermediul aparatului

fiscal.

Elementele tehnice ale impozitului

Impozitele şi taxele se caracterizează fiecare în parte prin anumite trăsături determinate

de modul de aşezare, provenienţă, percepere, rolul lor etc. În acelaşi timp, însă sunt anumite

elemente comune specifice tuturor impozitelor care trebuie să se regăsească în reglementarea

fiecărui tip de impozit, fără de care acesta nu s-ar putea aşeza, determina, urmări şi realiza.

Aceste elemente trebuie să fie bine precizate în momentul instituirii unui impozit, deoarece din

ele rezultă în sarcina cui cade impozitul respectiv, cuantumul acestuia, modul de aşezare şi

percepere, căile de urmărire în caz de neplată, sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legale.

Elementele impozitului înaintate în teoria şi practica financiară sunt următoarele:

2


1. obiectul impozitului, reprezintă elementul concret care stă la baza aşezării acestuia şi poate fi

diferit în funcţie de provenienţa impozitului, scopul urmărit, natura plătitorului. Astfel, ca

obiect al impozitului poate apărea:

Venitul, care poate fi profitul (beneficiul) agenţilor economici şi veniturile persoanelor fizice;

Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport;

Cheltuielile (consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea executată,

bunul importat în cazul impozitelor indirecte;

Actele şi faptele realizate de organele statului pentru care se datorează taxe de timbru şi

înregistrare. Spre exemplu, eliberarea, legalizarea, autentificarea unor acte, deschiderea şi

dezbaterea succesiunilor, soluţionarea litigiilor de către organele de judecată.

2. Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se fundamentează

evaluarea (calculul) impozitului. Baza de calcul poate să fie aceeaşi ca şi obiectul impozabil

sau să difere de acesta. Astfel, atunci când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul

sau preţul acesta este în acelaşi timp şi bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile

impozitului pe venit. Când e vorba de bunuri ca obiect al impozitului, atunci avem două

cazuri:

a) în cazul impozitului funciar, când suprafaţa de teren este exprimată în m.p. sau ha este şi

element de calcul

b) în cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este clădirea, iar calculul se face în

funcţie de valoarea acesteea.

Situaţie asemănătoare este în cazul taxelor pe succesiuni, când obiectul taxării îl

constituie dezbaterea succesiunii şi actele întocmite cu acest prilej, în timp ce baza de calcul este

valoarea acesteea.

3. Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică deţinătoare

sau realizatoare a obiectului impozabil şi care potrivit legii este obligat la plata acestuia.

4. Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima istanţă

impozitul ( căruia i se adresează). Deoarece adesea se fac confundări între subiect şi

suportator al impozitului trebuie de făcut o distincţie între ele. De cele mai multe ori

subiectul şi suportatorul sunt una şi aceeaşi persoană fizică sau juridică. Însă în anumite

cazuri suportatorul impozitului este o altă persoană decât subiectul. În cazul impozitelor

directe aceste două elemente sunt reprezentate de una şi aceeaşi persoană. Spre exemplu, în

cazul impozitelor pe salarii, contribuabil este persoana fizică şi ea efectiv suportă această

sarcină fiscală. În cazul impozitelor indirecte (TVA, accize) aceste elemente apar ca persoane

diferite. Accizul are ca subiect pe agenţii economici care produc şi realizează produse şi

3


mărfuri supuse acestui impozit, însă suportatorul este consumatorul care efectiv achită acest

impozit în momentul procurării produsului sau mărfii respective. Deci, impozitele indirecte

plătite de unele persoane sunt transpuse în sarcina altor persoane. Astfel se ajunge la

fenomenul repercusiunii impozitelor.

5. Sursa impozitului arată din ce anume se plăteşte impozitul ( venit ori, exepţional, averea).

Venitul ca sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend etc.

Averea poate apărea sub formă de capital (în cazul acţiunilor emise) sau sub formă de bunuri

(mobile sau imobile). În cazul impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide

cu obiectul impunerii, pe când la impozitele pe avere sursa nu coincide cu obiectul impunerii,

deoarece impozitul se plăteşte din venitul obţinut în urma exploatării ( utilizării ) averii

respective.

6. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia

impozabilă, adică leul (u.m.) în cazul veniturilor; m.p. sau ha la impozitul funciar;

capacitatea cilindrică la mijloacele de transport etc.

7. Cota impozitului ( cuantumul unitar, unitatea de evaluare ) reprezintă impozitul aferent unei

unităţi de impunere. Impozitul poate fi stabilit intr-o cotă fixă sau în cote procentuale.

Cota fixă este o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsură

Cotă procentuală este un procent de impozit asupra bazei de calcul. Cota procentuală poate

fi.

- proporţională

- progresivă

- regresivă

8. Asieta (modul de aşezare) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor privind identificarea

subiectelor şi obiectelor impozitului, evaluarea obiectului impozabil, determinarea

impozitului datorat statului.

9. Perioada fiscală indică perioada pentru care se face calculul impozitului şi poate fi: o lună,

un trimestru, un an etc.

10. Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat faţă de stat.

El apare ca:

interval de timp în care sumele trebuie vărsate la buget

dată fixă la care obligaţiunile trebuie achitate

11. Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prevăzut de actele normative fiscale (financiare)

şi se referă la reduceri, scutiri, bonificaţii, amânări şi eşalonări ale plăţii la buget.

4


Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activităţi care folosesc forţa de muncă cu

randament scăzut. Ele pot avea şi un caracter social ca în cazul scutirii de la impozit a unor

categorii sociale de populaţie.

Reducerile vizează atât scopuri sociale cît şi economice, cum este cazul reducerii bazei

impozabile la impozitul pe venit reînvestit în anumite scopuri prevăzute de lege.

Bonificaţiile se acordă pentru a stimula anumiţi plătitori de impozite şi taxe să-şi achite

obligaţiile înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege, de regulă, până la primul

termen de plată. Ca bonificaţiile să fie eficiente ele trebuie extinse pe mai multe categorii de

contribuabili, mărindu-se şi gradul lor de cointeresare, pentru ai determina pe plătitori să-şi

achite cu anticipaţie obligaţiile faţă de buget, ce este avantajos pentru stat în condiţiile de

inflaţie.

Amânările şi eşalonările au în vedere decalarea termenelor de plată şi respectiv,

fragmentarea sumei de plată în mai multe tranşe ce urmează să fie vărsate la buget.

12. Sancţiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde, având scopul de a întări odată

în plus caracterul obligatoriu al achitării impozitelor şi taxelor, precizându-se totodată

penalizările aplicate plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală. Cele mai frecvent

întâlnite sancţiuni în caz de neplată la termen sau sustragere de la impunere sunt majorările

de întârziere (penalităţile) şi amenzile fiscale pentru încălcările care nu sunt infracţiuni,

potrivit prevederilor legii penale. Se poate înţelege că în domeniul impozitelor poate să

intervină şi răspunderea penală pentru contribuabili persoane fizice ori salariaţi ai

persoanelor juridice, în cazurile în care încălcare normelor privind impozitele şi taxele

întrunesc elemente constitutive ale vreuneia dintre infracţiunile prevăzute de Codul Penal sau

alte legi emise în acest scop.

Metode de impunere

Impunerea reprezintă una din laturile procesului fiscal şi constă în indetificarea tuturor

categoriilor de contribuabili; bazei de calcul a impozitului; în determinarea exactă a cuantumului

acestuia.

În practica impunerii se utilizează metode şi tehnici diverse care diferă în funcţie de

felul impozitului; de statutul juridic al plătitorului şi de instrumentele folosite, ceea ce face ca

impunerea să îmbrace mai multe forme. Spre exemplu, agenţii economici, indetinfică singuri

obiectul impozabil, evoluează baza de calcul şi determină sumele de plată la buget, în cazul

TVA, accizului, impozitului pe venit, situaţii în care se poate considera că avem de-a face cu

autoimpunere.

5


În situaţiile în care la bază stă momentul evaluării materiei impozabilă, impunerea poate

fi de două tipuri:

provizorie, care se efectuează în timpul anului

definitivă, care se efectuează la finele anului

Spre exemplu, impozitul pe venit se stabileşte provizoriu in timpul anului

( trimestrial sau lunar) şi se definitivează prin recalculare pe baza rezultatelor anuale.

În funcţie de modul cum se însumează elementele de calcul impunerea poate fi:

parţială , impunerea veniturilor separat pe fiecare sursă de obţinere a lor de către un contribuabil

globală, impunerea veniturilor cumulate din diferite surse de obţinere a lor de către o singură

persoană.

În funcţie de modul cum diferite persoane stăpânesc obiectul impozabil distingem impunere:

individuală

colectivă

În depedenţă de modul în care se face evaluarea obiectului impozabil se cunoaşte impunere:

directă

indirectă ( sau forfetară)

După metodele de aplicare a cotelor impunerea se poate efectua în cote:

fixe

procentuale

Impunerea în cote fixe

Cota fixă a impozitului reprezintă o suma concretă de unităţi monetare aferentă unei

unităţi de măsură a impozitului.

Impunerea în cote fixe se foloseşte mai frecvent când baza de calcul o formează un

anumit bun, o faptă sau un act: suprafaţa de teren, capacitatea cilindrică a autoturismului,

obţinerea unei autorizaţii.

De exemplu, în cazul impozitului funciar se foloseşte pe m2 sau pe ha. În acest caz

caracterul de cotă fixă este determinată de raportul acesteia faţă de unitatea de măsură a bazei de

calcul. Ea poate fi diferenţiată în funcţie de alte criterii, cum ar fi, modul de amplasare a

terenurilor, zona de fertilitate ş.a.

Impunerea în cote fixe nu ţine seama de venitul contribuabilului şi nici de situaţia

personală a acestuia.

Exemplu:

Doi contribuabili au în posesie terenuri agricole respectiv 5 ha si 15 ha. Cota stabilită este de

110 lei ha.

6


Impozitul de plată este:

pentru primul contribuabil 550 lei ( 5 ha *110 lei/ha )

pentru al doilea contribuabil 1650 lei ( 15 ha *110 lei/ha )

Impunerea în cote procentuale.

Sistemul de impunere în cote procentuale se utilizează mai des în cazurile când baza de

calcul este valoarea sau veniturile sub orice formă. Se întâlnesc următoarele tipuri de impunere

procentuală:

proporţională

progresivă

regresivă

Impunerea in cote proporţionale este o manifestare directă a principiului egalităţii în

faţa impozitelor. Conform acestei impuneri se aplică aceeaşi cotă de impozit indiferent de

mărimea obiectului impozabil, păstrându-se în permanenţă în aceeaşi proporţie între impozit şi

volumul venitului ( valoare averii). Cu toate avantajele faţă de impunerea în cote fixe impunerea

proporţională care şi unele neajunsuri, deoarece nu respectă echitatea în materie fiscală ( nu se i-

a în consideraţie că puterea contributivă a diferitor categorii sociale este diferită în funcţie de

mărimea absolută a veniturilor şi mărimea absolută a averii pe care o posedă).

Exemplu:

Veniturile realizate de doi subiecţi de impozit sunt de 1000 lei şi respectiv 5000 lei.

Presupunem că cota impozitului stabilită de lege este egală cu 5 %.

Impozitul de plată este:

pentru primul contribuabil 1000*5% = 50 lei

pentru al doilea contribuabil 5000*5%=250 lei.

După cum se vede, fiecare din cei doi contribuabili participă la constituirea fondurilor

statului proporţional cu mărimea veniturilor obţinute.

În prezent impunerea proporţională se foloseşte atât în cazurile impozitelor directe

(18% pe venit pentru persoanele juridice), cât şi în cazurile impozitelor indirecte ( TVA, taxe

vamale, taxe de timbru etc.)

Impunerea în cote progresive constă în aceea ,că odată cu creşterea obiectului

impozabil creşte şi cota impozitului astfel încât impozitul creşte mai repede decât obiectul

impozabil. Impunerea în cote progresive cunoaşte două variante:

1. impunere în cote progresive simple ( globală )

2. impunere în cote progresive compuse ( pe tranşe )

7


Impunerea în cote progresive simple se caracterizează prin faptul că impozitul are

câteva cote, care se stabilesc în depedenţă de mărimea venitului, însă se aplică o singură cotă

de impozit asupra întregii materii impozabile, aparţinând unui contribuabil. Cota de impozit va fi

cu atât mai mare cu cît venitul sau averea respectivă va fi mai mare. Suma impozitului poate fi

determinată după următoarea formulă:

I = O * C , unde

I - impozitul calculat

O - mărimea obiectului impozabil

C - cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabil

Impunerea pe baza cotelor progresive simple

Obiectul impozabil ( lei ) Cota impozitului

(%)

până la 100 lei -

de la 101 lei până la 300 lei 5

de la 301 lei până la 500lei 10



Conform datelor din tabelul de mai sus, o persoană care obţine venit de 500 lei va plăti

statului un impozit de 50 lei ( 500 * 10% ), iar o altă persoană, care are venit de 501 lei va achita

un impozit de 75,15 lei ( 501 * 15% ). Din exemplele expuse sunt vizibile neajunsurile care le

are această modalitate de impunere, deoarece dezavantajează contribuabilii care realizează

venituri ale cărora nivel se situează la limita imediat superioară celei până la care acţionează o

anumită cotă. Prin urmare, cea de-a doua persoană, care dispune de un venit ce depăşeşte numai

cu o singură unitate monetară venitul obţinut de prima persoană, datorează statului un impozit cu

25,15 lei mai mult (75,15-50,0), rămânând cu un venit de 425,85 lei după plata impozitului faţă

de 450 lei cu cît rămâne prima persoană.

Impunerea în cote progresive compuse ( pe tranşe ) are ca trăsătura divizarea materiei

impozabile in mai multe tranşe, iar pentru fiecare tranşă se stabileşte o anumită cotă de

impunere. Prin însumarea impozitelor parţial calculate pentru fiecare tranşă în parte se obţine

impozitul total de plată ce cade în sarcina unui contribuabil. Impozitul se determină prin

următoarea formulă:

8


I= Oi*Ci, unde

I - impozitul calculat

O - mărimea obiectului impozabil pentru tranşa respectivă

C - cota de impozit aferentă nivelului respectiv a obiectului impozabil

i = 1 pînă la n , numărul tranşei de venit

Impunerea pe baza cotelor progresive compuse

Venit impozabil Cota de impozit

Tranşa de venit asupra

căreea se aplică cota

Impozitul plătit pentru

fiecare tranşă

0 - 100 lei -

de la 101-300 lei 5 300-100=200 10

de la 301-500 lei 10 500-300=200 20

de la 501-1000 lei 15 1000-500=500 75

de la 1001-3000 lei 20 3000-1000=2000 400

În exemplul prezentat tranşa de până la 100 lei reprezintă minimul neimpozabil, ceea ce

înseamnă, că pentru toţi contribuabilii prima sută de lei nu este supusă impozitării. Şi dacă ne

referim la exemplul precedent, insă utilizăm această metodă de impunere, atunci avem că

persoana care are venit de 500 lei plăteşte un impozit de 30 lei [(300-100)*5% + (500-

300)*10%], iar persoana ce realizează venit de 501 lei va plăti un impozit de 30,15lei [(300-

100)*5% + (500-300)*10% + (501-500)*15%]

Prin urmare, în cazul impunerii respective numai 1 leu va fi impozitat cu cotă mai mare

şi nu întreaga sumă.

Impunerea regresiva ( degresivă) cunoaşte mai multe opinii. Unii economişti

consideră, că acelaşi tip de impunere este o consecinţă a impunerii indirecte şi constă in aceea, că

suma impozitului achitată pentru consumul de aceeaşi valoare raportată la veniturile diferite

ale contribuabililor capătă un caracter regresiv. Adică, cei care obţin venituri mai mari achită un

impozit mai mic, iar cei ce obţin venituri mai mici achită un impozit mai mare.

Exemplu:

Doi contribuabili au venituri de 500 lei si 2000 lei respectiv. Ambii au consumat în aceeaşi

perioadă de timp aceleaşi produse alimentare in sumă de 300 lei. TVA în preţul produselor

constituie 50 lei. Raportul dintre impozit şi venit este:

pentru primul contribuabil 10% =( 50 lei/500 lei )*100%

9


pentru al doilea contribuabil 2,5 %=(50 lei/2000 lei)*100%

Altă opinie faţă de impunerea regresivă este că la un nivel al veniturilor (averii) mai

mari se aplică o scară descrescătoare de cote de impunere. Asemenea procedeu dă impozitul

regresiv, care înseamnă un procent mai mic pe un venit mai mare şi un procent mai mare pe un

venit mai mic.

Exemplu:

Tranşele de venit Cotele impozitului

Până la 10000 lei 5

De la 10000 până la 30000 lei 10

De la 30000 până la 100000lei 15

De la 100000 până la 500000 lei 12

Impunerea regresivă , în cazul impozitelor directe ( pe venit sau pe avere) se practică

dacă se urmăreşte încurajarea investiţiilor din profit. Din acest punct de vedere are pentru agentul

economic o funcţie dinamizatoare.

Metode de evaluare a obiectului impozabil

Aşezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaţii succesive constând în

stabilirea obiectului impozabil, determinarea cuantumului impozitului şi perceperea impozitului.

Acţiunea de aşezare a impozitului începe cu stabilirea obiectului impozabil, care presupune

constatarea şi evaluarea materiei impozabile.

Constatarea existenţei materiei impozabile se efectuează de către serviciul fiscal. După

aceasta se trece la evaluarea ei care se poate realiza prin două metode:

1. metoda evaluării indirecte ( pe bază de prezumţii )

2. metoda evaluării directe (pe bază de probe)

Evaluarea indirectă a materiei impozabile se poate realiza prin trei variante:

a. evaluarea pe baza indicilor exteriori ale obiectului impozabil este specifică impozitelor de tip

real, permiţând stabilirea doar cu aproximaţie a valorii obiectului supus impunerii (pământ,

clădiri, ş.a.) Această metodă nu ţine seama de situaţia persoanei care deţine obiectul

impozabil, ceea ce duce la o impunere inechitabilă, dar prezintă avantajul că este simplă şi

puţin costisitoare.

b. evaluarea forfetară, constă in aceea, că organele fiscale cu acordul subiectului impozitului

atribuie o anumită valoare obiectului impozabil, fără ca vre-o una din părţi sa aibă pretenţii la

exactitatea obiectului impozabil.

10


c. evaluarea adminisrativă constă în stabilirea valorii materiei impozabile de către organele

fiscale pe baza elementelor de care dispun. Dacă subiectul impunerii nu este de acord cu

mărimea obiectului impozabil astfel stabilită este obligat să facă dovadă afirmaţiilor sale.

Evaluarea directă a materiei impozabile se poate efectua prin două variante:

a. evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se utilizează în situaţia când terţa persoană

are cunoştinţă despre mărimea obiectului impozabil. Terţa persoană este obligată să prezinte

organului fiscal o declaraţie scrisă în acest sens. Astfel, agenţii economici declară salariile pe

care le plătesc şi impozitele reţinute. Această evaluare prezintă avantajul, că elimină ,în cea

mai mare parte, posibilitatea sustragerii de la impunere a unei părţi din materia impozabilă,

deoarece terţa persoană care declară venitul nu este cointeresată să ascundă adevărul. Însă

aplicabilitatea acestei evaluări este limitată, neputând fi folosită decât in cazul unor anumitor

venituri.

b. evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului se realizează cu participarea directă a

subiectului impozitului. În vederea impunerii subiectul este obligat să ţină o anumită evidenţă

contabilă, să întocmească bilanţ fiscal, să prezinte o declaraţie cu privire la venitul şi averea

sa, pe baza căreea organele fiscale evoluează materia impozabilă. Evoluarea in acest mod are

dezavantajul, că face posibilă sustragerea de la impunere a unei părţi însemnate din materia

impozabilă.

Modalităţi de percepere a impozitelor

Finalizarea impozitării este succedată de operaţiunea de strângere (percepere) a

impozitelor. Stabilirea şi încasarea impozitelor constituie conţinutul fiscalităţii. Prin fiscalitate

se constată, concomitent, obligaţia fiscală pentru contribuabili ăi creanţa fiscală a statului asupra

acestuia.

Obligaţia fiscală constă în îndatorirea de a plăti în contul bugetului public naţional

(bugetului de stat, bugetelor locale) impozitele (taxele, alte venituri obligatorii) reglementate prin

lege.

Creanţa fiscală reprezintă dreptul statului de a încasa prin organele fiscale impozite în

contul bugetului de la contribuabili potrivit prevederilor legale.

În practica fiscală sau utilizat mai multe metode percepere a impozitelor:

1) Strângerea impozitelor de către unul din contribuabili din însărcinarea comunităţii şi

vărsarea lor la tezaurul public.

2) Încasarea impozitelor prin intermediul unor concesionari, caz în care o persoană particulară

avansa o sumă de bani statului, care se estima că se va încasa de pe un anumit teritoriu, pe

care urma să o recupereze din încasările făcute de la contribuabili.

11


3) Perceperea impozitelor de către organele specializate ale aparatului de stat (fiscul), care se

utilizează şi în prezent.

În condiţiile existenţei unui aparat fiscal perceperea impozitelor se realizează prin

următoarele metode:

1) încasarea impozitelor de organele fiscale direct de la contribuabili, care cunoaşte la

rândul său două variante:

a) când reprezentatul aparatului fiscal se deplasează la contribuabil pentru a încasa

impozitul, caz în care spunem că impozitul este cherabil.

b) când contribuabilul se deplasează benevol la organul fiscal pentru a achita impozitul, caz

în care spunem că impozitul este portabil.

2) metoda calculării şi transferării directe a sumelor datorate la fiecare termen de plată.

Această metodă se utilizează de agenţii economici, care de sinestătător calculează şi virează

la buget impozitele, purtând întreaga răspundere pentru exactitatea acestor operaţiuni.

3) stopajul la sursă, care prevede calcularea, reţinerea şi transferul impozitelor să se efectueze

de o terţă persoană. În aşa mod se percepe impozitul de pe veniturile persoanelor fizice, când

unităţile economice sau patronii plătesc salarii au obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului

respectiv în condiţiile prevăzute de lege.

4) aplicarea timbrelor fiscale. Se utilizează în cazul taxelor datorate statului pentru acţiunile în

justiţie, eliberări, autentificări, legalizări de acte etc.

În cazurile metodei calculării şi transferării directe şi a stopajului la sursă organele de control

fiscal se implică postfactum, efectuând verificări cu privire la determinarea şi vărsarea exactă a

impozitelor respective. Iar în cazul aplicării timbrelor fiscale perceperea se face antifactum,

înainte ca prestaţiile respective să fie efectuate de organele în drept, care poartă întreaga

răspundere pentru aplicarea exactă a legii fiscale.

5) încasarea forţată a impozitrlor. Se utilizează în cazurile cînd contribuabilii au obligaţiuni

faţă de bugetele de toate nivelele cu termenul expirat de stingere pe o perioadă mai îndelungată.

Încasarea forţată se execută prin:

- sustragerea banilor din conturile curente ale contribuabilului

- ridicarea numerarului din casierie agentului economic

- sechestrarea patrimoniului şi vînzarea lui la licitaţie.

12


Tema 2. Sistemul fiscal al Republicii Moldova.

Curs teoretic –1 oră.

1. Concept de sistem fiscal.

2. Sistemul de impozite al RM.

3. Legislaţia fiscală a RM.

4. Aparatul fiscal al RM.

1. Conţinutul sistemului fiscal

Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar a RM. Conform

Codului fiscal (art. 2) sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a

principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora precum şi

totalitatea măsuriloe ce asigură achitarea lor.

Unii economişti teoreticieni consideră că sistemul fiscal trebuie privit mai larg şi că el

include următoarele elemente:

sistemul de impozite;

aparatul fiscal;

legislaţia fiscală.

Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale

activează aparatul fiscal, având ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului.

Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui. În sistemul de

impozite trebuie să se respecte unele principii, cum sunt:

- echitatea – tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiţii similare, în

vederea asigurării sarcinii fiscale egale.

- neutralitatea – asigurarea prin legislaţia fiscală a condiţiilor egale investitorilor, capitalului

autohton şi străin

- simpleţea procedeelor şi metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere;

- certitudinea impunerii – existenţa de norme juridice clare, care exclud înterpretările arbitrare,

pentru a permite contribuabililui posibilitatea analizei a influienţei deciziilor de management

financiar asupra sarcinii lui fiscale.

- stabilitatea fiscală – efectuarea modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale să nu fie

efctate pe parcursul unui exeriţiu (an) fiscal şi modoficările să fie de lungă durată.

- Eficienţa impunerii – perceperea impozitelor şi taxelor să se efectueze cu minim cheltuieli,

cât mai acceptabile pentru contribuabil.

13


Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi a taxelor, să propună

un nivel optimal al fiscalităţii, care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia

materială a populaţiei. Legislaţia fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire

a impozitelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie să

dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în materie de impozit, să coordoneze aşezarea şi

perceperea corectă a impozitelor.

2. Sistemul de impozite

Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, concepute

în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare. În conformitate cu Codul fiscal al RM criterii:

- după trăsăturile de fond şi formă:

directe

indirecte;

- după instituţiile ce le administrează:

generale de stat

locale

14


Această clasificare se poate modifica de la o perioadă la alta în conformitate cu

modificările Codului fiscal. Sistemul de impozitarea prevede ca unul şi acelaşi obiect să fie

impus numai cu un singur impozit şi numai o singură dată, pentru perioada fiscală respectivă

stabilită de lege.

15

Sistemul de impozite al RM

Impozite şi taxe generale de Stat

Impozite şi taxe locale

1. Taxele vamale.2. Taxele rutiere

1. Impozitul pe venit2. Taxa pe valoarea adăugată3. Accizele4. Impozitul privat

Taxe

1. Impozitul pe bunurile imobiliare

1. Taxele pentru folosirea resurselor naturale

2. Taxa pentru amenajarea teritoriului3. Taxa de organizare a licitaţiilor şi

loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale

4. Taxa de plasare (amplasare) a publicităţii

5. Taxa de aplicare a simbolicii locale6. Taxa pentru unităţile comerciale

şi/sau de prestări servicii de deservire socială

7. Taxa de piaţă8. Taxa pentru cazare9. Taxa balneară10. Taxa pentru prestarea serviciilor de

transport auto de călători pentru rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti

11. Taxa pentru parcare12. Taxa pentru amenajarea

localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale

13. Taxa de la posesorii de cîini

Impozite


3. Sistemul de administrare fiscală

Sistemul de administrare fiscală reprezintă totalitatea instituţiilor, activitatea cărora este axată în

mod principal sau secundar pe exercitarea atribuţiilor fiscale.

Aparatul fiscal (organ fiscal) al RM reprezintă principalul element în sistemul unic de

administrare fiscală. În componenţa lui este inclus: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS)

şi Inspectoratele Fiscale de Stat Teritoriale (IFST) ale oraşelor, raioanelor, care sunt subordonate

IFPS şi sunt finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat.

Activitatea aparatului fiscal este determinată de Constituţia RM, Codul fiscal, legile

RM, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, deciziile organelor de autoadministrare locală în

limitele drepturilor acordate lor.

Activitatea metodologică a IFPS este dirigată de Ministeul Finanţelor (MF).

Sarcina principală a IFS de toate nivelele constă în popularizarea legislaţiei fiscale

privind impozitele şi taxele şi exercită controlul asupra respectării legislaţiei fiscale,

corectitudinii calculului şi transferului deplin şi la timp în buget a impozitelor şi altor plăţi

stabilite de legislaţie.

IFPS îndeplineşte următoarele funcţii:

16

Sistemul de administrare fiscală

Organul Fiscal

Organe cu atribuţii de administ-

rare fiscală

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Organele Vamale

Curtea de conturi (cu caracter recomandativ pentru instituţiile publice)

Serviciile de colectare a impozitelor din cadrul primăriilor


- organizarea activităţii inspectoratelor fiscale subordonate;

- deţine controlul asupra activităţii lor;

- organizarea explicării în mase a legilor cu privire la impozite şi taxe;

- elaborarea metodelor şi metodologiei în domeniul fiscalităţii.

Funcţiile IFT sunt:

asigurarea evidenţei complete a contribuabililor şi tuturor obiectelor impozabile;

executarea hotărârilor organelor locale de autoadministrare, referitor al determinarea

impozitelor şi taxelor locale şi acordarea înlesnirilor fiscale;

asigurarea completitudinii transferului lor la buget;

organizarea evidenţei evaluării şi realizării averii confiscate şi patrimoniului sechestrat.

4. Cadrul legislativ

Legislaţia fiscală (drept fiscal) este concepţia susţinută în doctrina europeană a

finanţelor publice cu utilitatea de a individualiza şi pune în evidenţă ansamblul reglementărilor

juridice, financiare categoria normelor juridice privind veniturile publice care se realizează

primordial cu specificul fiscal al impozitării. Potrivit necesităţilor de realizare practică a

veniturilor bugetul, reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor cuprinde 2 categorii de norme

juridice:

Categoria I - norme privind obiectul şi subiectele debitare de impozite, taxe şi celorlalte

venituri bugetare.

Categoria II - norme privind procedura fiscală a stabilirii şi încasării impozitelor şi

taxelor, precum şi a soluţionării litigiilor dintre contribuabili şi organizaţiile fiscale ale statului.

Prima categorie are în general un conţinut de drept material. Potrivit necesităţilor de a

institui legal fiecare impozit în parte, precizându-se obiectul, subiectul impozabil sau taxabil,

tariful de calcul, termenii şi alte condiţii de plată a acestora.

Cea de a doua categorie cuprinde normele fiscale de natură procedurală, potrivit

necesităţii de stabilire şi încasare a impozitelor, precum şi de definitivare a lor în cazuri de

contestare. Alăturat acestora, legislaţia fiscală este completată cu acte normative care

reglementează sancţiunile aplicabile contribuabililor care declară corectitudinea obiectului

impozitului sau săvârşesc alte infracţiuni fiscale, precum şi cu acte normative privind executarea

silită a impozitelor şi taxelor. în realitatea financiară impozitele, taxele şi alte venituri bugetare

fac parte din strategia finanţelor publice şi în cadrul acestora sunt reglementate nu autonom, ci

coordonat cu reglementările cheltuielilor publice, bugetului de stat şi împrumutului de stat

coordonat cu natura de drept public a acestor compartimente structurale ale finanţelor publice.

17


Reglementarea juridică a impozitelor şi taxelor este instituită potrivit unor criterii de aplicare a

legii fiscale în timp şi în spaţiu, astfel ca necesităţile şi interesele finanţelor publice să fie

protejate ăi realizate în mod raţional şi conform maximelor fundamentale a impunerii.

Aplicarea în timp a legii fiscale, guvernată de principiul anualităţii impozitelor,

îmbinat cu perceperea retroactivă a impozitelor în cazuri de omisiuni.

Aplicarea în spaţiu a legii fiscale este dirijată de principiul teritorialităţii impozitelor,

coordonat cu cerinţa de evitare a dublei impuneri a veniturilor.

În RM legislaţia fiscală este reprezentată de următoarele acte normative:

1. Codul Fiscal al RM MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 (Revista

Contabilitate şi audit nr. 1 din 2008)

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din

24.04.1997. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007

3. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din 17.12.1997.

MO al RM ediţie specială din 08.02.2007

4. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000.


5. Lege pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr. 408-XV din 26.07.2001. MO al

RM ediţie specială din 08.02.2007

6. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000.


7. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. 94-XV din 01.04.2004. MO

al RM ediţie specială din 08.02.2007

8. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VIII al CF nr. 68-XVI din 05.05.2005. MO


9. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IX al CF nr. 317-XVI din 02.11.2006. MO


18


Tema 3. Impozitul pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor persoanelor

fizice.

Curs teoretic –4 ore.

1. Impozit pe venit – noţiuni generale.

2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

3. Acordarea scutirilor fiscale.

4. Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.

5. Determinarea venitului impozabil din creşterea de capital.

6. Reţinerea impozitului din alte surse de venit.

7. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit de către persoanele fizice şi calcularea

impozitului pe venit din venitul global al persoanelor fizice.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu I şi Titlu II. MO al RM 2005,ediţie specială



3. Instructiunea cu privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata nr. 14

din 19.12.2001

4. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a

Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit nr. 04 din 29.01.2001

1. Impozit pe venit – noţiuni generale.

Subiecţii impozitului pe venit sînt persoanele fizice rezidente şi nerezidente care obţin venituri

din categoria celor impozabile.

Persoana fizică este considerata:

- cetăţean al RM

- cetăţean străin

- apatrid

- întreprindere cu statut de persoană fizică (întreprinderi individuale(I.I.) şi

gospodăriile ţărăneşti (G.T.).

Rezident al Republicii Moldova este orice persoana fizica care corespunde uneia din cerinţele de

mai jos:

19


- are domiciliul permanent in Republica Moldova, inclusiv :

se afla la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;

este persoana cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii

peste hotare;

- se afla în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;

Nerezident al Republicii Moldova este orice persoana fizică care nu corespunde cerinţelor

stabilite pentru determinarea ei ca rezident ori, deşi corespunde acestor cerinţe, se afla in

Republica Moldova:

în calitate de persoana cu statut diplomatic sau consular ori în calitate de membru al

familiei unei asemenea persoane;

în calitate de colaborator al unei organizaţii internaţionale, create în baza acordului

interstatal la care Republica Moldova este parte, sau în calitate de membru al familiei unui

asemenea colaborator;

la tratament sau la odihna, sau la învăţătură, sau în deplasare, daca aceasta persoana fizica

s-a aflat in Republica Moldova exclusiv in aceste scopuri;

exclusiv in scopul trecerii dintr-un stat străin în alt stat străin prin teritoriul Republicii

Moldova (trecere tranzit);

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente îl constituie toate

veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM, cît şi

veniturile financiare şi investiţionale din surse aflate în străinătate.

Obiectul impunerii al impozitului pe venit pentru persoanele fizice nerezidente îl constituie

toate veniturile (din categoria celor impozabile) obţinute din surse aflate pe teritoriul RM.

În scopul determinării impozitului pe venit conform CF al RM se dă următoarele explicaţii

privind unele venituri:

Venit financiar este considerat venit obţinut din: royalty, anuităţi, de la darea bunurilor în

arendă, locaţiune, uzufruct, diferenţe de curs valutar, activele primite gratuit, dobândă alte

venituri din activitatea financiară, dacă participarea contribuabilului la aceasta activitate nu este

regulată, permanentă şi substanţială.

Royalty (redevenţă) este recompensa regulată obţinută de la darea în folosinţă a activelor

nemateriale sau din dreptul de folosinţă a lor, precum şi din dreptul de folosinţă a resurselor

naturale.

20


Anuitate este plata regulată a sumelor de asigurare, ale pensiilor sau îndemnizaţiilor (cu excepţia

prestaţiilor de asigurări sociale).

Dobîndă este orice venit obţinut conform creanţelor de orice fel (indiferent de modul întocmirii),

inclusiv de la depunerile băneşti, veniturile obţinute în baza unui contract de leasing financiar.

Venit investiţional este considerat venit obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în

activele financiare (dividende), dacă participarea contribuabilului la aceste activităţi nu este

regulată, permanentă şi substanţială.

Dividend este venitul rezultat din repartizarea venitului net între acţionari (asociaţi) în

conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.

În funcţie de metoda înglobării a veniturilor pentru determinarea impozitului se utilizează atît

impunerea globală cît şi impunerea separată.

Global se impozitează:

1. plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate

2. facilităţile acordate de patron

3. onorarii

4. comisioane

5. venitul din activitatea de întreprinzător sau profesională

6. creşterea de capital

7. dobînzile

8. royalty (redevenţe)

9. anuităţi

10. primele şi premiile care nu sînt specificate ca neimpozabile în legile prin care se stabilesc

aceste plăţi

11. dividendele obţinute de la agenţii economici nerezidenţi

12. alte venituri conform art. 18 al CF al RM.

Separat se impozitează:

1. dividendele obţinute de la agenţi economici rezidenţi

2. veniturile de la jocurile de noroc

3. cîştigurile de la acţiunile de publicitate în cazul în care valoarea fiecăruia depăşeşte 10%

din minimul neimpozabil simplu (scutirea personală simplă) stabilit pentru anul de

gestiune. Ex. pentru anul 2008 în cazul în care cîştigul menţionat mai sus depăşeşte

valoarea de 630 lei (6300 lei * 10%=630 lei) se va impozita separat de celelalte venituri.

21


4. veniturile persoanelor fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător obţinute de la

transmiterea în posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietăţii mobiliare

şi imobiliare(cu excepţia veniturilor de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă).

Pentru veniturile ce se impozitează global se utilizează sistemul cotelor progresive compuse.

Conform art. 15 al CF avem:

Tranşa de venit impozabil Cotele stabilite pentru2007 anii 2008-2010

anual lunar anual lunar anual lunarpînă la 16200 lei inclusiv

pînă la 1350 lei inclusiv

7% 7%

de la 16200 lei pînă la 21000 lei inclusiv

de la 1350 lei pînă la 1750 lei inclusiv

1134 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 16200 lei

94,50 lei + 10% de la suma ce depăşeşte 1350 lei

mai mult de 21000 lei



134,50 lei + 20% de la suma ce depăşeşte 1750 lei



7% 7%





Venit impozabil este mărimea venitului la care se aplică cotele pentru a determina cuantumul

impozitului pe venit.

Pentru veniturile ce se impozitează separat se utilizează sistemul cotelor proporţionale

N/o Tipul venitului 2007 2008

1. dividendele obţinute de la agenţi

economici rezidenţi

nu se impozitează 15%

2. veniturile de la jocurile de noroc nu se impozitează

3. cîştigurile de la acţiunile de publicitate 10% 10%

4. veniturile obţinute de la transmiterea în

posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi

10% 10%

22


imobiliare agentilor economici.

5. veniturile obţinute de la transmiterea în

posesie sau folosinţă (locaţiune, arendă,

uzufruct) a proprietăţii mobiliare şi

imobiliare agentilor economici

10% 5%

Pentru notarii privaţi cota este stabilită în mărime de 20% -2007 si 18% -2008 (art 695 pct 2 al

CF).

Perioada fiscală (perioada pentru care se determină obligaţiunea fiscală) la impozitul pe venit

este:

- pentru persoane fizice – an calendaristic.

- pentru notari privaţi – luna calendaristică.

Conform art. 20 al CF sînt prevăzute un şir de venituri care nu se supun impozitării. Unele din

ele sînt:

1. anuităţi sub forma prestaţiilor de asigurări sociale şi îndemnizaţiile

2. despăgubirile primite, conform legislaţiei, în urma unui accident de muncă, unei boli

profesionale

3. plăţile şi compensaţiile acordate în cazuri de incapacitate de muncă, conform contractelor

de asigurare de sănătate

4. compensarea cheltuielilor salariaţilor legate de îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu în

limitele stabilite de actele normative

5. sumele primite de proprietari sau deţinători pentru bunurile rechiziţionate în interes

public

6. bursele elevilor, studenţilor şi persoanelor aflate la învăţămînt post universitar, cu

excepţia retribuţiei pentru activitatea didactică sau de cercetare

7. pensiile alimentare şi îndemnizaţiile pentru copii

8. îndemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei

9. patrimoniul primit de către persoanele fizice cetăţeni ai RM cu titlu de donaţie sau

moştenire

10. sumele pe care le primesc donatorii de sînge de la instituţiile medicale de stat.

11. cîştigurile de la acţiunile de publicitate în partea în care valoarea fiecarui cîştig nu

depăşeşte 10% din scutirea personală (cu exepţia scutirii personale majore)

12. altele.

În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în valută străină ele se recalculează în valută naţională

conform cursului oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

23


În cazurile cînd veniturile sînt obţinute în formă nemonetară ele se recalculează în unităţi

monetare.

2. Determinarea facilităţilor impozabile acordate de patron.

În RM la determinarea impozitului pe venit se i-au în considerare unele plăţi sau beneficii care

sînt acordate de patron în favoarea angajaţilor săi. Aceste plăţi şi beneficii sînt numite de

legislaţia fiscală ca facilităţi acordate de patron.

In componenta facilităţilor acordate angajatului de câtre patron se includ:

a) plăţile acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum

si plăţile in favoarea lucrătorului, efectuate altor persoane cu excepţia plaţilor in bugetul

asigurărilor sociale de stat si a primelor de asigurare obligatorie de stat.

Ca plaţi acordate angajatului de către patron pentru recuperarea cheltuielilor personale sânt

considerate plăţile pentru achitarea din contul patronului a plăţii pentru învăţătura, tratamentul

salariatului sau a unei rude a lui, întreţinerea copiilor salariatului intr-o instituţie preşcolară (sau

şcolară), compensarea cheltuielilor pentru procurarea sau întreţinerea de către lucrător a

locuinţei, automobilului, altor bunuri etc. (vezi exemplul 1).

Exemplul 1. In anul curent întreprinderea a transferat instituţii superioare de învăţămînt pentru

studiile angajatului sau în baza contractului 6500 lei: in luna septembrie 3 000 lei şi în luna

decembrie - 3 500 lei. Astfel, aceste plăţi se includ de către patron în componenta venitului brut

al angajatului respectiv în lunile septembrie şi decembrie a anului curent.

In cazul când patronul efectuează plăţile menţionate în favoarea unei persoane, ce nu este angajat

al lui, în baza unui contract civil sau altui acord (înţelegere), impozitul se retine în modul

prevăzut de pct.61 al Instrucţiunii nr. 14 din 19.12.2001 cu privire la reţinerea impozitului la

sursa de plată , adică 5%.

b) suma anulată a datoriei salariatului faţă de patron. La aceste venituri se atribuie anularea

sumelor nerambursate de salariat ale creditelor sau împrumuturilor rambursabile, a procentelor

pentru credite si împrumuturi, altor datorii ale lucrătorului sub forma materială sau băneasca;

c) suma plătită suplimentar de patron la orice plata a salariatului pentru locuinţa acordata de către

patron;

d) suma dobânzii, obţinută ca rezultat al depăşirii ratei de baza (majorata sau diminuata cu o

marja) stabilita de BNM in luna noiembrie a anului ce precede anul fiscal de gestiune la creditele

pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la următorul procent întreg), faţă de rata dobînzii

calculata pentru împrumuturile acordate de către patron salariatului, în funcţie de termenul lor de

acordare (vezi exemplul 2).

24


Venitul de la acordarea creditului sau împrumutului se calculează conform următoarei formule:

F = S x((Rb-Rp)/100)/365zile* N,

unde F - suma facilitaţii, acordate de către patron;

S - suma împrumutului;

N - numărul de zile în luna pe parcursul cărora lucrătorul s-a folosit de împrumut;

R b - rata dobânzii stabilita de BNM la creditele pe termen scurt, mediu si lung (rotunjite pînă la

următorul procent întreg) in luna noiembrie a anului calendaristic precedent anului fiscal de

gestiune;

R p - rata dobânzii calculata pentru împrumutul acordat de către patron.

Exemplul 2. D-l Vasilachi S este angajat al unei bănci comerciale. În baza unui contract de

împrumut încheiat între banca comercială D-l Vasilachi la data de 15 ianuarie a anului curent i

s-a acordat un împrumut fără dobândă în suma de 48000 lei, pe un termen de 24 luni.

Rambursarea împrumutului se va efectua lunar în ultima zi a lunii în mărime de 2000 lei. Rata

dobânzii la creditele pe termen mediu si scurt stabilita de BNM in luna noiembrie a anului

precedent, constituie 12,3 % (rotunjita pînă la următorul procent întreg – 13 %).

In acest caz suma facilităţii acordate de patron lucrătorului, care se include în componenţa

venitului lui brut, se calculează in modul următor:

- pentru luna ianuarie (15.01.-31.01.) –16 zile :

(48000 x (13 - 0)/100 /365 zile*16zile = 273,53 lei ;

- pentru februarie :

(48000-2000) x (13 - 0)/100 /365 zile*28zile = 458,74 lei ;

In scopul calculării integrale a impozitului pe venit sumele de 273,53 lei si 458,74 lei se includ

in venitul brut al lucrătorului respectiv in lunile ianuarie si februarie a anului curent.

In lunile ulterioare suma facilitaţii se calculează in mod analogic ţinând cont de sumele

rambursate in contul stingerii împrumutului;

e) cheltuielile patronului pentru darea proprietăţii în folosinţă salariatului în scopuri personale:

- în cazul în care bunurile sînt proprietate a patronului, cheltuielile acestuia, determinate in

procente din baza valorica, pentru fiecare bun dat în folosinţă, în funcţie de categoria de

proprietate prevăzută la alin.(6) al art.26 din CF: I categorie - 0,0082% , II - 0,0137% , III -

0,0274% , IV - 0,0548% si categoria V - 0,0822% , pentru fiecare zi de folosinţă

Exemplul 3. In baza cererii lucrătorului patronul pune la dispoziţia lui pe o perioada de 4 zile,

autocamionul, care se află la bilanţul întreprinderii pentru a transporta piatră de construcţie.

Valoarea autocamionului la începutul anului fiscal este de 125 500 lei. Autocamionulse referăla

categoria IV de proprietate. Suma facilităţii, care se include in venitul salariatului, constituie:

(125 500 x 0,0548 / 100)*4=275,10 lei.

25


- in cazul in care bunurile nu sânt proprietate a patronului - cheltuielile acestuia pentru obţinerea

dreptului de folosinţa asupra bunurilor, pentru fiecare zi de folosinţa.

Exemplul 4. În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatuluiîn luna iulie pe o

perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic. Suma lunară a plăţii

pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se include in venitul brut al

angajatului constituie

În cazul dacă patronul dă în folosinţă angajaţilor săi proprietatea contra plata, care este mai mică

decât suma cheltuielilor patronului de la dare în folosinţă a acesteia, atunci diferenţa dintre suma

plăţii şi suma cheltuielilor de asemenea se considera facilitate acordată de patron;

Exemplul 5 . În baza cererii angajatului patronul pune la dispoziţia angajatului contra plată de

500 lei în luna iulie pe o perioada de 10 zile un autoturism, arendat de la un alt agent economic.

Suma lunară a plăţii pentru arenda constituie 3 000 lei. In cazul dat suma facilităţii, care se

include in venitul brut al angajatului constituie

(3 000lei : 31 zile x10 zile)-500 lei = 467,74 lei

f) cheltuielile patronului pentru achitarea primelor de asigurare benevola a lucrătorului;

g) sumele altor cheltuieli ale patronului, ce constituie venituri directe sau indirecte ale

lucrătorului.

La astfel de venituri se raporta sumele achitate din contul patronului pentru biletele de călătorie,

care se utilizează de angajat în scopuri personale, hrana, abonamente la ziare, reviste si cărţi,

transportul pînă şi de la locul de munca, compensaţia costului examenului medical (cu excepţia

cazurilor când examenul medical conform legislaţiei este obligatoriu pentru genul de activitate a

întreprinderii), tratamentului în staţionar, procurarea medicamentelor, biletelor de tratament

balneo-sanatorial si de asanare, inclusiv si la bazele de odihna, care se afla la bilanţul patronului.

In componenta acestor venituri nu se includ mijloacele si materialele repartizate salariaţilor, care

se eliberează gratuit salariaţilor după normele stabilite si care ţin nemijlocit de înfăptuirea

măsurilor de protecţie a muncii;

h) vărsămintele in fondurile de pensii, cu excepţia celor efectuate în fondurile de pensii

calificate, prevăzute la articolele 64 al.1 si 69 ale Codului.

Acordarea scutirilor fiscale.

În RM conform CF art. 33,34,35 se acordă un minim neimpozabil, care este diferit de la o

persoană la alta în funcţie de sarcina sa socială.

Fiecare contribuabil poate avea dreptul la următoarele scutiri:

26


Codul

scutirii

Denumirea

scutirii

Anul

2007 2008 2009 2010

Stabilit in lege Stabilit in lege prognozat prognozat

anual,

lei

lunar,

lei

anual,

lei

lunar,

lei

anual,

lei

lunar,

lei

anual,

lei

lunar,

lei

P personală 5400 450 6300 525 7200 600 8100 675

M personală majoră

10000 833,33 10000 833,33 10000 833,33 10000 833,33

S scutire matrimonială (pentru soţ/soţie)

5400 450 6300 525 7200 600 8100 675

Sm personală majoră cedată în favoarea soţului/soţiei)

10000 833,33 10000 833,33 10000 833,33 10000 833,33

N pentru persoane întreţinute

1440 120 1560 130 1680 140 1800 150

H scutirea pentru persoanele intretinute-invalizii din copilarie

5400 450 6300 525 7200 600 8100 675

Dreptul la scutirea personală majoră le aparţine următorilor contribuabili:

1. care s-au îmbolnăvit şi au suferit de boală actinică provocata de consecinţele avariei de la

C.A.E. Cernobîl;

2. care sînt invalizi şi s-a stabilit ca invaliditatea lor este în legătură cauzală cu avaria de la

C.A.E. Cernobîl;

3. este părintele sau soţia (soţul) unui participant căzut sau dat dispărut in acţiunile de lupta

pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei Republicii Moldova, cît si în acţiunile de

lupta din Republica Afghanistan;

4. este invalid ca urmare a participării la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale

şi independenţei Republicii Moldova, precum şi în acţiunile de luptă din Republica Afghanistan;

5. este invalid de război, invalid din copilărie, invalid de gradul I si II

6. este pensionar-victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată.

27


Persoana întreţinută este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al şotiei (soţului)

lui (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii si înfiaţii);

In scopul beneficierii de scutirea menţionată, persoana întreţinută trebuie să corespundă

următoarelor cerinţe:

- locuieşte împreună cu contribuabilul sau nu locuieşte cu acesta, dar îşi face studiile la secţia cu

frecvenţa la zi a unei instituţii de învăţămînt mai mult de 5 luni pe parcursul anului fiscal;

- este întreţinută de contribuabil;

- are un venit anual ce nu depăşeşte suma scutirii personale simple: 5400 lei pentru anul 2007,

6300 lei pentru anul 2008 etc.

Categoria scutirii la care are dreptul contribuabilul se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor

scutirilor acordate.

N se înlocuieşte cu - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute –

invalizi din copilărie;

H se indica de atâtea ori cîte persoane – invalizi din copilărie se afla la întreţinerea

contribuabilului.

Exemplul 6. D-l G. Enache are venituri din munca efectuată în cadrul unui agent economic.

Soţia D-lui nu este angajată în cîmpul muncii, deoarece are grijă de o persoană întreţinută, care

este invalid din copilărie. D-lui are la întreţinere 2 copii, unul din care este invalid. Prin urmare

D-l G. Enache are dreptul la următoarele scutiri:

Pentru anul 2008 va fi egală cu 20460 lei: PS1H= 6300+6300+1560+6300

Respectiv, literele categoriei vor indica scutirea personală, scutirea pentru soţ (soţie), scutirea

pentru persoana întreţinuta-invalid din copilărie, iar cifra “1” - numărul de persoane

întreţinute, cu excepţia persoanei întreţinute – invalid din copilărie.

În cazul în care contribuabilul este angajat în cîmpul muncii şi obţine venit din salariu el poate

beneficia de scutiri la care are dreptul pe parcursul anului fiscal la locul de munca de baza.

Locul de munca de baza se considera întreprinderea (inclusiv întreprinderea individuala şi

gospodăria ţărănească (de fermier)), instituţia, organizaţia la care, conform legislaţiei în vigoare,

se ţine evidenţa carnetului de muncă al contribuabilului.

Scutirile la locul de bază de muncă se acordă numai în baza Cererii privind acordarea

scutirilor la impozitul pe venit depusă de contribuabil patronului. În scopul determinării

mărimii si categoriei scutirii, care urmează a fi acordată contribuabilul trebuie să anexeze la

cerere documentele ce certifică dreptul la scutiri.

28


Tipul scutirii Categoriile contribuabililor care au dreptul la scutire

Documentele care servesc drept temei pentru acordarea scutiri

Organele care eliberează documentele respective

P Toţi cetăţenii 1. extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului, care confirma faptul că el are domiciliul permanent în RM, sau

autentificat de patron (se verifica de către patron viza de domiciliu a contribuabilului) sau autentificat de notari în cazul în care nu se prezintă patronului originalul documentului pentru a verifica copiile

2. certificatul care confirma faptul, că contribuabilul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cel puţin 183 zile pe parcursul anului fiscal, pentru care se acorda scutirea.

autoritatea administraţiei publice locale ale RM, de organele MAI al RM, împuternicite cu funcţii de evidenţă a populaţiei şi de agenţii economici rezidenţi ai RM

1. S-a îmbolnăvit si a suferit de boala actinica provocata de consecinţele avariei de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia participantului la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobil şi certificatul Consiliului de Expertiza Medicală a Vitalităţii (CEMV)

Ministerele, departamentele, direcţiile (secţiile) militar-administrative, de către care au fost trimise aceste persoane pentru lichidarea avariei de la C.A.E. Cernobil, şi CEMV

2. Invalid şi s-a stabilit ca invaliditatea sa este în legătură cauzala cu avaria de la C.A.E. Cernobil

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenţă sociala si protecţia familiei, alte organe împuternicite

3. Părintele sau şotia (şotul) unui participant căzut in acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

29


4. Părintele sau şotia (soţul) unui participant dat dispărut în acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, cît şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia care confirma dreptul la înlesniri

Direcţiile (secţiile) militar-administrative

5. Invalid ca urmare a participării la acţiunile de lupta pentru apărarea integrităţii teritoriale si independentei RM, precum şi în acţiunile de lupta din Republica Afghanistan

Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei

6. Invalid de război Legitimaţia de pensionar cu indicarea cauzei invalidităţii


7. Invalid din copilărie Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii

Direcţiile teritoriale de asistenta sociala si protecţia familiei, sau alte organe de stat abilitate cu dreptul de a elibera legitimaţia respectiva

8. Invalid de gradul I sau II

Legitimaţia de pensionar cu indicarea gradului invalidităţii


9. Pensionar – victimă a represiunilor politice, ulterior reabilitată

Legitimaţia de pensionar şi certificatul de reabilitare

Primăriile municipiilor, oraşelor, comunelor, satelor, precum si alte organe împuternicite

S extrasul sau copia buletinului de identitate sau paşaportului soţului (soţiei)copia certificatului de căsătorie,

care confirma ca lucratorul se afla in relatii de casatorie, si

confirmarea sotiei (sotului) ca ea (el) nu cere scutirea personala (scutirea personala majora) in anul fiscal pentru care este ceruta

30


scutirea pentru sot (sotie) (confirmarea se scrie in mod liber);

persoana întreţinută este un descendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a persoanei întreţinutecopia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute sau certificatul care confirma ca ea locuieşte împreună cu contribuabilul;

autorităţii administraţiei publice locale ale RM,

certificatul care confirma ca persoana întreţinuta îşi face studiile cu frecventa la zi şi venitul anual nu depăşeşte 6300 lei pentru 2008

instituţia de învăţămînt, în cazul în care descedentul nu locuieşte împreună cu contribuabilul

persoana întreţinută este un descendent al soţiei (soţului) contribuabilului:

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este descendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

persoana întreţinuta este un ascendent al contribuabilului

copia sau extrasul din adeverinţa de naştere sau certificatul de înfiere a lucrătorului, care confirma ca persoana întreţinuta este un ascendent (înfietor) al lucrătorului;

31


- copia sau extrasul din buletinul de identitate sau paşaportul persoanei întreţinute

sau certificatul, care confirmă că ea locuieşte împreună cu lucrătorul;

autoritatea administraţiei publice locale ale RM

persoana întreţinuta este un ascendent al şotiei (soţului) contribuabilului

suplimentar la documentele indicate în cazul cînd persoana întreţinută este ascendentul contribuabilului se prezintă copia sau extrasul din certificatul de căsătorie al contribuabilului, care confirma ca el se afla in relaţii de căsătorie cu persoana care este ascendent al persoanei întreţinute

H suplimentar la documentele indicate pentru persoanele întreţinute în mod obişnuit se prezintă legitimatia de invalid a persoanei întreţinute,

Directiile teritoriale de asistenta sociala si protectia familiei.

Copiile documentelor sau extrasele din documentele originale, anexate la Cerere trebuie sa fie

autentificate obligatoriu de către patron sau organul notarial.

Scutirile se acordă începănd cu data de 1 a lunii următoare lunii în care a fost depusă Cererea.

Contribuabilul care nu-şi schimbă locul de muncă nu este obligat sa prezinte anual patronului

Cererea si copiile (extrasele) din documentele corespunzătoare, cu excepţia cazurilor când

angajatul obţine dreptul la scutiri suplimentare sau pierde dreptul la careva scutiri. Copiile

32


(extrasele) documentelor contribuabilului prezentate anterior se compară de către patron până la

începutul fiecărui an fiscal cu originalele, cu scopul de a verifica dacă nu au intervenit careva

schimbări în acestea.

Fără a depune Cererea, anual angajatul trebuie sa prezinte documentele ce sunt cu un termen de

valabilitate limitat, spre exemplu: certificatul de confirmare pentru persoanele care îşi fac studiile

la instituţiile de învăţământ, confirmarea sotiei (sotului) privind transmiterea scutirii etc.

In cazurile, cind:

a. contribuabilul n-a prezentat Cererea

b. n-a indicat corect în Cererea prezentata careva scutiri la care pretinde,

c. n-a anexat la Cerere documentele justificative,

d. îşi retrage Cererea,

el nu pretinde la scutiri, iar patronul calculează şi reţine impozitul din veniturile îndreptate spre

achitare fără acordarea scutirilor.

Dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul contribuabilul sau

intervin careva modificări in datele generale privind angajatul (modificarea numelui, codului

fiscal, domiciliului permanent etc.), acesta este obligat să prezinte patronului, în termen de 10

zile de la data când a avut loc schimbarea, o nouă Cerere semnată de el, anexând la ea

documentele justificative corespunzătoare.

Noua Cerere se prezintă pe parcursul anului fiscal în cazurile când contribuabilul:

- obţine dreptul la scutiri sau a decis sa beneficieze de scutirile la care are dreptul, însă de care

nu a beneficiat pînă la prezentarea Cererii noi;

- pierde dreptul (sau renunţă benevol) la scutirea pentru soţ (soţie) sau scutirile pentru persoanele

întreţinute;

- obţine (sau pierde) dreptul la scutirea personala majoră de 10 000 lei;

- schimbă numele sau si/sau codul lui fiscal;

- schimbă domiciliul său permanent.

Noua Cerere depusă de contribuabil trebuie sa conţină informaţia referitoare numai la scutirile, la

care s-a păstrat dreptul, şi informaţia referitoare la scutirile suplimentare la care a obţinut dreptul.

În toate cazurile scutirile se acorda sau se anulează din luna următoare, după luna în care este

depusă sau retrasă Cererea

Exemplu . D-l E. Tătaru este angajat din anul precedent. Pâna la inceputul anului fiscal 2008

D-lui a depus Cererea privind acordarea scutirii personale(P). Pe data de 13 martie angajatul a

depus o nouă Cerere, în care a cerut scutirea personală şi scutirea pentru soţie(PS), iar pe data

33


de 20 august 2008 el a depus Cererea, în care a cerut scutirea personală, scutirea pentru soţie şi

scutirea pentru o persoană întrţtinuă (PS1).

Scutirile la locul de muncă vor fi acordate în modul următor:

Perioada Nr. de

luni

Scutirea lunară Scutirea pe perioada

menţionată

ianuarie – martie 3 525 525*3=1575

aprilie-august 5 525+525=1050 1050*5=5250

septembrie-

decembrie

4 525+525+130=1180 1180*4=4720

Total scutiri acordate 11545

Dacă contribuabilul pierde integral dreptul la scutiri, din motivul că a pierdut statutul de rezident,

el este obligat să prezinte patronului, în termen de 10 zile de la data când au avut loc aceste

schimbări, o cerere în forma liberă privind retragerea Cererii depuse anterior. Această cerere se

depune şi în cazurile, când contribuabilul renunţă benevol la toate scutirile.

Prezentarea conştientă de către contribuabil în Cerere şi în documentele care confirma dreptul la

scutiri a unor informaţii false sau care induc în eroare atrage după sine aplicarea amenzii şi

răspunderea penală în conformitate cu legislaţia.

Angajatul care nu şi-a folosit în anul fiscal precedent scutirile la care a avut dreptul, din cauza

neachitării de către patron a salariului, aceste scutiri se acorda la data achitării restanţelor la

salariu numai în baza Cererii depuse de el.

Suma scutirilor nefolosite pe parcursul anului fiscal se trec în contul scutirilor pentru următorul

an fiscal în cazurile cînd:

- suma scutirilor nefolosite este mai mare decât suma salariului calculat si neachitat - în limita, ce

nu depăşeşte mărimea salariului neachitat;

- suma scutirilor nefolosite este mai mica decât suma salariului calculat si neachitat – în limita

sumei totale a scutirilor nefolosite.

În cazul în care:

- suma totală a scutirilor folosite pe parcursul anului fiscal gestionar la locul de muncă de

bază şi celor trecute, în baza cererii angajatului, în contul anului fiscal următor celui de

gestiune este mai mică decât suma scutirilor la care contribuabilul (salariatul) are dreptul

conform legislaţiei şi persoana obţine alte venituri decât cele primite la locul de muncă de

bază,

34


- contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte

venituri din categoria celor supuse impozitării

atunci el poate beneficia scutiri pe deplin în baza Declaraţiei persoanei fizice cu privire la

impozitul pe venit depuse pentru anul respectiv.

Memorează! În cazul în care contribuabilul nu are venituri din plăţi salariale pe parcursul anului fiscal, însă obţine alte venituri din categoria celor supuse impozitării el poate beneficia de scutiri la care are dreptul la momentul depunerii declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

Modul de calcul al impozitului pe venit din plăţile salariale.

Impozitul pe venit la sursa de plata se calculează şi se reţine la momentul indreptării venitului

spre achitare. Aprecierea salariului (inclusiv primelor, facilitati etc.), venitului impozabil şi

calcularea impozitului pe venit ce urmează a fi reţinut la sursa de plata, se efectueaza prin

metoda calculului cumulativ de la începutul anului fiscal sau în cazurile cînd lucratorul s-a

angajat pe parcursul anului fiscal curent - de la data angajarii.

Aprecierea scutirilor, acordate lucratorului, se efectuează prin metoda calculului cumulativ din

luna urmatoare dupa luna în care a fost depusă Cererea privind acordarea scutirilor.

Numărul de luni în anul fiscal, pe parcursul cărora lucratorul se consideră angajat, în scopul

impozitarii, se determina:

- în cazurile cînd lucratorul este angajat din anul fiscal precedent - începind cu luna ianuarie;

- în cazurile cînd lucratorul s-a angajat pe parcursul anului fiscal - începind cu luna următoare

dupa luna în care el s-a angajat.

Luna pe parcursul careia lucratorul se elibereaza, se ia în considerare la determinarea

numarului de luni în anul fiscal pe parcursul carora lucratorul este angajat.

Memorează! În luna în care s-a angajat nu are drept la scutire (scutirea nu i se acordă).

În luna în care s-a eliberat de la serviciu are dreptul la scutire (scutirea i se acordă).

În scopul determinarii venitului impozabil, sumei scutirilor şi numarului de luni de la începutul

perioadei de cînd lucrătorul se consideră angajat, precum şi calculării impozitului pe venit ce

urmeaza a fi reţinut la sursă din plăţile salariale (inclusiv prime, facilitati etc.) patronul deschide

pentru fiecare lucrator angajat al său Fişa personala de evidenta a veniturilor sub forma de

salariu şi alte plati efectuate de catre patron în folosul angajatului pe anul gestionar,

precum şi a impozitului pe venit reţinut din aceste plăţi (în continuare – Fişa personala).

35


În cazul cînd pe parcursul lunii sau în aceeasi zi patronul achită angajatului cîteva tipuri de plăţi

salariale, inclusiv ţi plăţi în avans, în Fişa personala fiecare plata se indică separat cu acordarea

scutirii care revine lunii date, respectind metoda calculului cumulativ.

Exemplu : D-l D. Şişcan este angajat la GLP din anul precedent. are dreptul la scutire

personală, matrimonială şi pentru 1 persoană întreţinută (PS1), care în anul 2008 va fi egală cu

525+525+130=1180 lei lunar.

Data

efectua

rii

platii

in

folosul

angajat

ului

Suma venitului

indreptat spre

achitare sau platii

efectuate in

folosul

angajatului

Numar

ul de

luni

Suma

scutiril

or

Venitul

de care

se

calcule

ază

CAM

Primel

e de

asigura

re

medica

lă

CAM

(3%)

Venitul

de care

se

calcule

ază

CAS

Contri

bu-

ţiile de

asigura

re

socială

(5%)

Venitul

impoza

bil

Impozi

tul

calcula

t din

venitul

impoza

bil

Impozit

ul pe

venit

aferent

retinerii

/restitui

rii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12

31.01. 4000 4000 1 1180 4000 120 4000 200 2500 219 219

02.03. 3400 7400 3 3540 7400 222 7400 370 3268 229 10

06.04. 1000 8400 4 4720 8400 252 8400 420 3008 211 -18

31.05. 10000 18400 5 5900 18400 552 18400 920 11028 830 619

1. calculăm impozitul pe venit pentru data de 31.01.

147+(2500-2100)*18%=219 lei care se indică în col 8.11 şi 8.12

2. calculăm impozitul pe venit pentru data de 02.03.(scutirile se acordă pentru 3 luni)

Pentru a determina tranşele şi cotele care trebuie aplicate împărţim venitul impozabil total la

nr. de luni luate în calcul 3268lei/3luni=1089,33 lei/lună. Prin urmare, aplicăm cota de 7%

asupra întregului venit impozabil, deoarece în mediu venitul este situat la I tranşă de venit

impozabil

3268*7%=228,76 lei impozit din venit total (se rotungeşte pînă la întreg, adică 229 lei)

229-219= 10 lei - impozit calculat pentru data 02 martie.

Aceasta înseamnă că la plata salariului angajatului trebuie de restituit 9,75 lei din contul

sumei impozitului pe venit calculat la data anterioară (la 31 ianuarie)


Din nou aplicăm doar o singură cotă, deoarece 3008 lei/4luni=752 lei/lună, care este mai

mică decît 2100 lei.

36


3008*7%=210,56

211-229= -18 – impozitul ce trebuie reţinut la data 06 aprilie.

Aceasta înseamnă că la plata salariului angajatului trebuie de restituit 18 lei din contul sumei

impozitului pe venit calculat la data anterioară.


11028 lei/5luni=2205.60 lei/lună. Venitul este mai mare de 2100 lei, prin urmare se vor

aplica cotele de 7% şi 18%.

147*5+(11028-2100*5)*18%=830.04 lei

830-211=619 lei – impozit reţinut la data de 31 mai.

NOTA: Conform legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008 (MO al RM

nr. 203-206 din 28.12.2007) art. 3 pct. 2 baza anuală de calcul al contribuţiei individuale de

asigurări sociale (CAS) nu va depăşi suma de 5 salarii medii pe economie înmulţită cu 12.

Salariul mediu prognozat pe economie pentru anul 2008 este de 2630 lei (HG nr. 1419 din

17.12.2007 MO nr. 198-202/1471 din 21.12.2007)Adică, în mediu pe lună baza de calcul a

CAS nu poate depăşi 13150 lei=2630*5

Scutirile la care are dreptul angajatul într-un an fiscal, dar care n-au fost acordate acestuia în

urma neachitarii de către patron a salariului, se acorda angajatului de către patron în prima luna a

anului fiscal următor celui de gestiune, la data achitării restantei la plăţile salariale. (vezi

exemplele 9 -11).

La efectuarea plaţilor angajatului, după eliberarea lui din serviciu, pe parcursul anului fiscal în

care acesta a fost eliberat, indiferent de perioada de calculare a acestora (până sau după

eliberare), suma impozitului pe venit se calculeaza prin metoda calculului cumulativ, ţinind cont

de numărul de luni, pe parcursul cărora acesta s-a considerat angajat şi de suma totală a

scutirilor, care urmau a fi acordate pâna la eliberare (vezi exemplul 12).

In cazul eliberarii angajatului din serviciu şi achitării restanţei la plăţile salariale în anul fiscal

urmator celui în care el a fost eliberat din serviciu, impozitul pe venit se calculeaza şi se reţine

ţinind cont de suma scutirilor nefolosite (daca acestea exista) pe parcursul perioadei în care el se

considera angajat. Scutirile nefolosite se trec in anul urmator numai în baza Cererii depuse de

angajat. Impozitul pe venit se calculeaza reieşind din cotele de impozitare stabilite pentru venitul

impozabil anual (fără repartizare la numarul de luni). În scopul determinarii venitului impozabil

şi respectiv impozitului pe venit ce urmeaza a fi reţinut la sursa de plata din plăţile salariale

37


patronul trebuie sa deschida la începutul anului, următor celui în care angajatul s-a eliberat din

serviciu, pentru acesta Fişa personala (vezi exemplul 13).

Angajatul s-a eliberat din serviciu la 15 noiembrie anul precedent. Restanţa la plăţile salariale

în sumă de 7 450 lei a fost achitata de catre patron la 15.01.anul curent in suma de 3 000 lei si

la 21.02.anul curent – 4 450 lei. . Suma scutirilor nefolosite în anul precedent constituie 1140

lei (450+120=570 lei pentru noiembrie şi decembrie 2007 ).

In Fisa personala a angajatului pe anul 2008 patronul trebuie sa efectueze urmatoarele înscrieri

Extras din fişă

Data

efectua

rii

platii

in

folosul

angajat

ului

Suma venitului

indreptat spre

achitare sau platii

efectuate in

folosul

angajatului

Numar

ul de

luni

Suma

scutiril

or

Venitul

de care

se

calcule

ază

CAM

Primel

e de

asigura

re

medica

lă

CAM

(3%)

Venitul

de care

se

calcule

ază

CAS

Contri

bu-

ţiile de

asigura

re

socială

(5%)

Venitul

impoza

bil

Impozi

tul

calcula

t din

venitul

impoza

bil

Impozit

ul pe

venit

aferent

retinerii

/restitui

rii (+/-)

curent total

8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 8.6 8.7 8.8 8.9 8.10 8.11 8.12

15.01. 3000 3000 12 1140 3000 90 3000 150 1620 113 113,

21.02 4450 7450 12 1140 7450 223,5 7450 372,5 5714 399,98 286,98

Determinarea venitului impozabil din creşterea de capital.

Suma cresterii sau pierderilor de capital se determină de către contribuabili in cazurile vînzării,

schimbului sau altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital.

27. Active de capital pentru contribuabili se consideră:

a) acţiunile si alte tipuri de proprietate .Acţiunea poate fi sub formă de:

- certificat confecţionat prin metoda tipografică;

- înscriere in contul analitic deschis pe numele proprietarului ei sau deţinătorului nominal in

registrul deţinătorilor hîrtiilor de valoare ale societăţii.

Din categoria alte tipuri de proprietate fac parte orice documente, care certifică deţinerea de către

contribuabil a unei anumite cote-părţi in capitalul agentului economic;

b) proprietatea privată nefolosită in activitatea de întreprinzător (bunuri imobiliare şi mijloace de

transport)

c) terenurile de pămînt;

d) opţioanele la procurarea sau vînzarea activelor de capital. Opţionul este condiţia care prevede

dreptul la alegere. Ca activ de capital, opţionul reprezintă un document, in care este stabilit

dreptul la procurarea sau vвnzarea activelor de capital.

38


Crestere de capital se consideră excedentul sumei încasate in rezultatul vînzării, schimbului sau

altei forme de înstrăinare (scoatere din uz) a activului de capital în raport cu baza valorică a

acestui activ.

Suma încasată ca urmare a vînzării, schimbului sau altui mod de înstrăinare (scoatere din uz) a

activelor de capital se alcătuieste din mijloacele bănesti si valoarea, apreciată la preţurile de piaţă

ale activelor de capital, rezultate din înstrăinare.

Baza valorică a activului de capital este suma achitată de contribuabil pentru procurarea lui (este

identică cu suma încasată de proprietarul precedent al activului de capital ca urmare a înstrăinării

(scoatere din uz) a lui, corectată conform prevederilor pct.33) sau suma cheltuielilor suportate de

contribuabil pentru crearea acestui activ de capital.

În toate cazurile baza valorică a activului de capital se reduce cu mărimea uzurii, epuizării sau

altor modificări fizice ale activului de capital, care reduce preţul lui de piaţă si se majorează cu

mărimea recondiţionărilor sau altor modificări fizice, care majorează preţul lui de piaţă. Baza

valorică redusă sau majorată in acest mod se numeste bază valorică ajustată.

Sumele achitate pentru procurarea, cheltuielile suportate pentru crearea, precum si reducerile sau

majorările preţului de piaţă in rezultatul modificărilor fizice ale activelor de capital urmează a fi

confirmate documentar.

Activele de capital aflate in posesia contribuabilului la 1 ianuarie 1998 se consideră procurate la

preţurile de piaţă, in vigoare la această dată.

Baza valorică a activului de capital, obţinută de către contribuabil ca rezultat al unei donaţii după

1 ianuarie 1998 este preţul ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată a

activului de capital ce s-a creat la donator sau preţul lui de piaţă la momentul donaţiei.

Baza valorică a activelor de capital sub formă de acţiuni sau alte titluri de proprietate in

activitatea de întreprinzător obţinută ca rezultat al contribuţiei la capitalul unui agent economic

efectuate după 1 ianuarie 1998 este valoarea contribuţiei exprimată in bani conform

documentelor de fondare a agentului economic.

Cresterea sau pierderile de capital nu se recunosc in cazul transmiterii (redistribuirii)

activelor de capital între:

a) soţi; sau

b) fostii soţi, in cazul cînd o astfel de redistribuire (transmitere) rezultă din necesitatea

împărţirii proprietăţii comune in caz de divorţ.

Mărimea cresterii de capital recunoscute, rezultată din înstrăinarea de către contribuabil a

locuinţei, se micsorează cu suma de 10 000 lei pentru fiecare din anii ce urmează după anul

39


1997, pe parcursul căruia (sau cărora) ea a fost in posesia cetăţeanului si s-a considerat ca

locuinţă de bază a lui.

Locuinţă de bază se consideră locuinţa care s-a aflat in posesia contribuabilului pe parcursul a

nu mai puţin de 3 ani, perioadă care expiră la data înstrăinării şi care pe tot parcursul ultimilor 3

ani, i-a servit drept domiciliu de bază.

Domiciliu de bază se consideră locul de trai permanent al contribuabilului, unde are viză de

domiciliu (resedinţă).

Persoana care face o donaţie se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă

mărimea maximă dintre baza lui valorică ajustată sau valoarea lui estimată la preţuri de piaţă in

momentul donaţiei.

La data decesului contribuabilului, toată proprietatea acestuia (cu excepţia celei, venitul de pe

urma căreia este scutit de impozite) se consideră ca fiind vîndută mostenitorilor la preţul ei de

piaţă.

Pentru contribuabilul care a decedat baza valorică a activelor de capital ce se transmit prin

mostenire este egală cu valoarea lor estimată la preţurile de piaţă la data transmiterii.

Proprietatea, venitul de pe urma căreia este scutit de impozite, include:

a) locuinţa de bază a contribuabilului decedat;

b) proprietatea privată materială a contribuabilului decedat, care nu a fost utilizată in activitatea

de întreprinzător si nu a rezultat din activitatea de investiţii;

c) anuităţile si alt venit de pe urma utilizării proprietăţii, cu caracter de plăţi periodice, care sunt

impozabile pentru mostenitori.

Pentru mostenitori, baza valorică a activelor de capital, venitul de pe urma cărora este scutit de

impozite, este egală cu baza valorică ajustată a lor, care s-a creat la contribuabilul decedat.

Suma cresterii de capital in perioada declarată, care este inclusă in componenţa venitului brut,

este egală cu 50% din suma excedentară a cresterii de capital recunoscută in perioada declarată

asupra oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul acestei perioade.

Reţinerea impozitului din alte surse de venit.

În toate cazurile achitării de către agenţii economici în favoarea persoanelor fizice (cu

excepţia Î.I. şi G.Ţ.) a veniturilor urmează să fie reţinut la sursa de plată prealabil impozit pe

venit în mărime de:

a. 5% - de la toate procurările de bunuri şi servicii

b. 15% - din dobînzi, royalty, dividende

40


c. 15% - din veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î.I. şi G.Ţ. care au obţinut

venituri din vînzări mai mari de 3 mln. an şi nr. mediu scriptic de personal depăşeşte 9

persoane

Reţinerea finală a impozitului pe venit se efectuează în mărime de 10% de la :

a. darea în arendă a proprietăţii mobiliare şi imobiliare

d. cîştigurile de la acţiunile de publicitate.

e. cîştigurile de la jocurile de noroc

La expirarea anului fiscal de gestiune agenţii economici sînt obligaţi să declare

inspectoratului fiscal veniurile şi impozitul pe venit reţinut de la persoanele fizice. Datele

respective se acumulează pe contul personal al fiecărui contribuabil conform codului

personal şi servesc drept argument pentru urmărirea plăţilor impozitelor şi prezentării

declaraţiilor de către contribuabilii în cauză.

Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se recunoaşte totalmente şi se i-a în consideraţie la

prezentarea declaraţiei de către persoanele fizice.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la venit

de către persoanele fizice

Toţi contribuabilii beneficiază de dreptul de a prezenta Declaraţia cu privire la impozitul pe

venit.

Declaraţia se prezintă de orice contribuabil - persoană rezidentă (cetăţean al Republicii Moldova,

cetăţean străin, apatrid, inclusiv membrii societăţilor si acţionarii fondurilor de investiţii) care:

- are obligaţiunea de a achita impozitul pe venit. Acestia sunt contribuabilii la care suma

impozitului calculat din totalul veniturilor obţinute pe parcursul perioadei declarate este

mai mare decît suma impozitului pe venit, reţinut la sursa de plată pe parcursul acestei

perioade si/sau achitat de sine stătător.

- obţine venit impozabil din surse altele decît plăţile salariale care depăşeşte suma scutirii

personale simple 6300 lei - în 2008.

- obţine venit impozabil în formă de salariu de la mai multe locuri de muncă în mărime ce

depăşeşte tranşa maximă de venit impozabil 25200 lei – în 2008.

- obţine venituri din două şi mai multe surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei – în

2008.

- intenţionează să-si schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova în altă ţară. În

acest caz contribuabilul prezintă Declaraţia pe întreaga perioadă a anului de gestiune cît a

fost rezident;

41


- administrează succesiunea contribuabilului decedat

Contribuabilul are dreptul să depună Declaraţia în cazurile în care, suma impozitului pe venit

reţinut si/sau achitat de sine stătător depăseste suma impozitului pe venit calculat din venitul

total obţinut în perioada declarată. În astfel de cazuri, în baza Declaraţiei se efectuează

recalcularea impozitului pe venit şi suma plătită în plus poate fi trecută in contul achitării

datoriilor aferente altor impozite, iar în lipsa acestora se restituie.

În cazul în care contribuabilul a îndreptat suma impozitului reţinut şi/sau achitat în plus spre

achitarea datoriilor la alte impozite sau în contul achitării impozitului pe venit pe perioada

următoare, suma impozitului spre rambursare se micsorează cu sumele menţionate, iar spre

restituire se îndreaptă numai diferenţa pozitivă dintre sumele respective.

Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi achitare a

impozitului este perioada pînă la 31 marte a anului următor anului de gestiune.

Termenul limită de prezentare a Declaraţiei, care revine pe ziua de odihnă (nelucrătoare) sau

sărbătoare, se transferă pe prima zi de lucru, după ziua de odihnă sau sărbătoare.

În cazul schimbării domiciliului permanent al cetăţeanului din Republica Moldova în altă ţară,

Declaraţia se prezintă pînă in ultima zi de lucru ce precede ziua de plecare din Republica

Moldova.

Contribuabilul depune Declaraţia la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial, unde el îşi are

domiciliul de bază in momentul prezentării ei.

Impozitul pe venit se achită pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, unde se depune

Declaraţia.

42


Tema 4. Impozit pe venit. Particularităţile impunerii veniturilor agenţilor

economici.


1. Noţiunile principale pentru impozitul pe venitul agenţilor economici.

2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

3. Reportarea pierderilor fiscale din perioadele precedente.

4. Înlesnirile fiscale.

5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (în baza unui exemplu).

6. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului

pe venit în RM.

7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit.

8. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice.

9. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit.

10. Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursa de la terţi

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu I şi Titlu II. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007



3. Instructiunea cu privire la modul de calculare si achitare a impozitului pe venit de

catre persoanele, ce practica activitatea de antreprenoriat Nr. 03 din 29.01.01

4. Instructiunea cu privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata nr. 14

din 19.12.2001

1. Noţiunile principale pentru impozitul pe venitul agenţilor economici.

Subiecţii şi obiectul impunerii

Subiecţi ai impunerii fiscale se consideră:

1. Agenţii economici-rezidenţi ce obţin venituri din RM şi din străinătate;

2. Agenţii economici-nerezidenţi ce obţin venituri din RM. (art. 13).

43


1. La impozitul pe venit pentru persoane juridice obiectul impunerii fiscale îl constituie

venitul brut, care cuprinde: (art. 14)

a) venitul obţinut din toate sursele de venit din RM

b) venitul obţinut din orice sursă de venit de peste hotarele RM (din

străinătate).

La impozitul pe venitul persoanelor juridice se utilizează sistemul cotelor proporţionale.

Cotele impozitului se modifică din an în an. Şi se urmăreşte tendinţa de descreştere a lor.

tab.1

Dinamica cotelor

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

32% 28% 25% 22% 20% 18% 15% 15% 0%

Venituri impozabile şi neimpozabile.

La venituri impozabile pentru rezidenţi se referă: (art. 18)

- venitul din activitatea de întreprinzător;

- venitul din chirie(arenda);

- creşterea de capital

- dobînda

Dobândă - orice venit obţinut conform creanţelor de orice tip (indiferent de modul întocmirii),

inclusiv veniturile din depunerile băneşti. Venitul sub formă de dobândă poate fi obţinut în

urma:

- Acordării împrumuturilor

- Depunerii mijloacelor băneşti în conturile de depozit şi alte conturi bancare;

Venitul cuprinde toată suma dobânzilor primite, indiferent de forma primirii: au fost capitalizate

(de exemplu, la depozite) sau au fost îndreptate la achitarea unor datorii.

- venitul rezultat din neachitarea datoriei de către agentul economic după expirarea

termenului de prescripţie (obligaţiunile privind facturile comerciale), cu excepţia

cazurilor când formarea acestei datorii este o urmare a insolvabilităţii

contribuabilului, declarată prin decizia instanţei judecătoreşti

Ex. care nu este plătiotare de TVA în sumă de 15000 lei. SRL Codru nu a achitat datoria faţă de

SA „Globstar”timp de 2 ani. Atunci aceste 15000 lei urmează să fie trecute la venituri pentru a

fi impozitate.

- Dividendele obţinute;

44


Dividend se consideră orice plată efectuată de o persoană juridică în folosul acţionarului

acestei persoane juridice, în conformitate cu cota sa de participate, cu excepţia dividendelor

sub formă de acţiuni şi a plăţilor efectuate în cazul lichidării complete a întreprinderii.

- Sumele obţinute din acordurile de neangajare în activitatea de concurenţă.

Ex. Acest tip de venit se obţine de către contribuabil de la concurenţii (partenerii) săi pentru

limitarea sau încetarea activităţii de întreprinzător (conform unui acord încheiat).

- Alte venituri

La venituri impozabile pentru nerezidenţi se referă: (art. 71)

- dobînzile pentru creanţele unui agent economic rezident;

- dividende achitate de un agent economic rezident

- venitul din chirie(arenda);

- creşterea de capital;

- royalty;

- alte venituri;

Reglementări privind veniturile:

La venituri neimpozabile pentru persoanele ce practică activitatea de antreprenor se referă:

- sumele şi despăgubirile de asigurare (art. 22 CF)

- contribuţiile la capitalul social al unui agent economic

- Dobînzile de la hirtiile de valoare de stat (HVS) emise în RM (art 24 Legea pentru

punerea în aplicare a titlurile I şi II ale CF)

- Penalitaţile si amenzile anulate calificate de actul legislativ drept neimpozabile

- Venitul obţinut din neachitarea datoriei de către agentul economic în cazul

insolvabilitaţii agentului economic. (art. 18 CF)

- altele

Particularităţi în determinarea unor venituri

Conform art. 21:

1. Veniturile obţinute sub formă nemonetară se evoluează la preţurile de piaţă.

2. Veniturile obţinute în valută străină se recalculează în valută naţională la cursul oficial de

schimb stabilit de BNM la data tranzacţiei.

3. În cazurile cînd există datorii sau creanţe în valută străină la sfîrşitul perioadei fiscale ele se

recalculează la cursul BNM la data de 31 decembrie şi se determină veniturile sau pierderile de

la tranzacţiile în valută, care se iau în consideraţie la determinarea impozitului.

4. Donaţiile făcute de contribuabil se consideră pentru el drept venit impozabil (art. 42) în

mărimea:

45


a. suma mijloacelor băneşti donate

b. valoarea bunului donat ce reprezintă mărimea maximă dintre baza valorică ajustată şi preţul

de piaţă la momentul donării.

5. Sumele restituite ale datoriilor compromise sau ale pierderilor fiscale deduse anterior din

venit se includ în venitul brut al contribuabilului în anul fiscal în care aceste sume au fost

încasate. (art. 48).

2. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

Deducerile

Pentru determinarea venitului impozabil este necesar de a clarifica care dintre cheltuielile

efectuate de către persoana juridică se permit spre deducere din venitul brut.

Se deduc cheltuielile ordinare si necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul

anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător (art. 24). Cheltuielile ordinare şi

necesare rezultă din profilul de activitate a agentului economic. Unele tipuri de cheltuieli pentru

unii agenţi economici pot fi determinate ca cheltuieli ordinare şi necesare, iar pentru alţi agenţi

economici cheltuieli, care nu sunt recunoscute în scopuri fiscale.

Se cunosc trei grupuri (convenţionale) de cheltuieli efectuate de agenţi economici:

1. cheltuieli care se permit spre deducere în cuantum total

a. salariu şi premii din fondul de salariu calculate personalului

b. contribuţii pentru asigurările sociale de stat

c. contribuţii pentru asigurarea obligatorie în medicină

d. cheltuieli pentru consumul de energie, combustibil, gaze, apă, etc.

e. Cheltuieli privind chiria

f. Cheltuieli administrative (poştale, telefonice, de birou etc.)

g. Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit

h. Cheltuieli privind paza, tehnica securităţii, protecţia mediului înconjurător.

i. Etc.

2. cheltuieli care se permit spre deducere în mărime limitată

a. uzura MF (diferenţa de metode de calculare a uzurii; autoturismele cu valoarea mai

mare de 200 mii lei) (art. 26,27)

b. cheltuielile de reparaţie a MF în mărime de 15% de la valoarea lor. ( art. 27 pct.8)

c. amortizarea activelor nemateriale; (art. 28)

46


d. cheltuieli de delegaţii, de reprezentanţă, de asigurare a persoanelor juridice în limita

normelor şi normativelor stabilite de Guvern

e. donaţiile făcute în scopuri filantropice în mărime de 10% din venitul impozabil (art.

36)

f. cheltuielile documentar neconfirmate în mărime de 0,1 % din venitul impozabil

g. datoriile dubioase, care şi-au pierdut valoarea, a devenit nerambursabilă şi s-a format

în cadrul activităţii de întreprinzător (art.31)

h. dobânzile (art 25)

i. pierderile fiscale ale anilor precedenţi art 32

3. cheltuielicare nu se permit spre deducere

a. cheltuieli personale şi familiale.

b. sumele achitate pentru terenuri şi proprietatea pe care se calculează uzura.

c. pierderile în urma vînzării sau schimbului proprietăţii efectuate între persoanele

interdependente.

d. cheltuielile ce ţin de procurarea, administrarea sau întreţinerea oricărei proprietăţi, venitul

de pe urma căreia este scutit de impozit.

e. impozitul pe venit.

f. penalităţile şi amenzile aferente tuturor impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii la

bugetul de stat şi a fondurilor extrabugetare.

g. impozitele achitate în numele altei persoane.

h. defalcările în fondurile de rezervă cu excepţia instituţiilor financiare.

i. Pierderile de capital peste creşterile de capital.

În cazurile cînd în evidenţa financiară sînt înregistrate cheltuieli din cele menţionate mai sus,

atunci în scopuri fiscale ele totalmente se exclud din cheltuieli. Prin urmare se va majora venitul

impozabil şi impozitul pe venit.

Reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale.

Cheltuieli privind uzura mijloacelor fixe (MF)

Modul de determinare şi deducere a acestor cheltuieli este stipulat în "Regulamentul cu privire

la modul de evidenţă şi calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării".

Obiectul calculării uzurii în scopuri fiscale sunt mijloacele fixe folosite în activitatea de

întreprinzător şi supuse uzurii.

Nu se calculează uzura pentru:

- construcţiile capitale nefinisate;

47


- mijloacele fixe în timpul reconstrucţiei sau reutilării tehnice la suspendarea completă a

funcţionării întreprinderii;

- mijloacele fixe, care sunt conservate;

- mijloacele fixe lichidate;

- loturile de pământ;

- vitele productive şi de muncă (cu excepţia cailor de muncă);

- plantaţiile perene, care n-au intrat pe rod;

- valoarea autoturismelor mai mare de 200 000 lei. În acest caz deducerea uzurii se limitează

la suma de 200 000 lei.

Pentru calcularea uzurii toate mijloacele fixe se clasifică în cinci categorii. Fiecare categorie a

mijloacelor fixe reprezintă comasarea a mai multor grupe de mijloace fixe similare după

termenul de exploatare şi norma uzurii. Pentru fiecare categorie este stabilită norma de uzură,

care se calculează din valoarea mijlocului fix la începutul perioadei de gestiune.

tab. 2

Clasificarea MF conform perioadei de funcţionare utilă

Categoria Norma uzurii, %

Termenii de exploatare,

conform clasificatorului de

MF, ani

I categorie 5 Mai mult de 40 ani

II categorie 8 De la 25 pînă la 39 ani

III categorie 10 De la 20 pină la 24 ani

IV categorie 20 De la 10 pină la 19 ani

V categorie 30 De la 1 an pînă la 9 ani

Mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă se determină prin înmulţirea bazei

valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune cu norma de uzură respectivă.

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină ca baza valorică a

mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată cu valoarea de intrare a mijloacelor

fixe nou-procurate sau create cu forţe proprii, ajustată cu suma corectărilor şi micşorată cu suma

din comercializarea lor sau cu baza valorică ajustată în cazul donaţiei, ieşirii forţate sau

lichidării.

Pentru proprietatea raportată la categoria I calcularea uzurii se efectuează pentru fiecare obiect.

Pentru proprietatea raportată la categoriile II-V calcularea uzurii se efectuează prin aplicarea

normei de uzură la baza valorică a categoriei respective (la totalul MF din categoria respectivă).

48


tab.3Calculul uzurii în scopuri fiscale

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

I 5% 250000 17000 267000 13350 253650II 8% 59000 59000 4720 54280III 10% 86000 33200 12500 106700 10670 96030IV 20% 118000 118000 23600 94400V 30% 96000 24000 72000 21600 50400Total 550000 92200 17000 36500 622700 73940 548760

Specific pentru metoda de calculare a uzurii în scopuri fiscale este, că nu se ţine cont de

momentul întrării sau a ieşirii mijloacelor fixe din uz.

Dacă la sfîrşitul anului fiscal la o categorie oarecare de mijloace fixe nu se află nici o proprietate

sau valoarea celor rămase este mai mică de 3000 lei, atunci valoarea restantă urmează a fi redusă.

tab. 4

Ex.

Categoria MF

Norma uzurii

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

Întrări de MF pe

parcursul anului

Corec-tări

Ieşiri de MF

pe parcurs

ul anului

Valoarea reziduală la

sfîrşitul anului fiscal

Uzura MF

pentru anul fiscal

respectiv

Valoarea rezidual

ă la începutul

anului fiscal

următor1 2 3 4 5 6 7=3+4+5-

68=7*2 9=7-8

V 30% 3640 1840 1840 1840 0

Cheltuielile de reparaţie a MF reglementate conform art. 27 pct. 8, 9 al CF

Cheltuielile de reparaţie a MF se permit în limita de 15% de la baza valorică la începutul

anului fiscal pentru fiecare obiect din categoria I şi a grupului respectiv pentru categoriile II-V.

În caz că suma cheltuielilor de reparaţie depăşesc 15%, atunci suma depăşirii se reflectă la

majorarea valoarii MF pe obiectul sau grupul respectiv.

Ex. Din tabelul 3 avem: Valoarea oficiului a SRL Codru este de 250000lei. Pe parcursul anului

fiscal s-a efectuat reparaţie în mărime de 54500 lei. Norma de cheltuieli constituie 37500=

49


(250000*15%). Depăşirea normei constituie 17000=(54500-37500). Cu suma depăşirii s-a

majorat baza valorică a MF respectiv.

Dacă MF sînt arendate atunci se permite să fie deduse ca cheltuieli curente 15% din plata pentru

arendă (ce revine arendaşului conform contractului de arendă)

Cheltuielile de delegaţii

Deducerea cheltuielilor de delegaţii se efectuează în conformitate cu normativele prevăzute

Regulamentul cu privire la detaşarea în străinătate a personalului instituţiilor şi agenţilor

economici, aprobat de Hotărîrea Guvernului RM Nr. 836 din 24 iunie 2002.

Ex. S.R.L. Codru a delegat D-l Garştea in Germania pentru a încheia un contract de colaborare

cu furnizorii. Durata deplasării 4 zile. Normativele pentru cazare şi deurne constituie 46 şi 28

Euro în zi respectiv. La reîntoarcere în ţară D-l Garştea a prezentat decont de avans şi nota de

plată la hotel de 240 euro. Normativul fiind de 46 euro/zi*4zile=184 euro. Depăşirea

cheltuielilor de cazare constituie 56 euro. Cursul de schimb al BNM este 16,35. Depăşirea

cheltuielilor de cazare în valută naţională constituie 915,60 lei. Cu această sumă urmează să fie

diminuate cheltuielile întreprinderii în scopuri fiscale.

Cheltuielile de reprezentanţă

Deducerea cheltuielilor de reprezentanţă se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu

privire la limitarea cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut,

aprobat de Hotărîrea Guvernului RM nr. 130 din 6 februarie 1998.

La aceste cheltuieli se atribuie:

• Cheltuielile de primire a delegaţiilor;

• Cheltuielile de încheiere a contractelor, etc.

Suma limită a cheltuielilor de reprezentanţă permise spre deducere din venitul brut reprezintă:

- 0,5% din venitul brut obţinut în urma realizării mărfurilor;

- l % din alte tipuri de venit brut fără TVA şi acci

Ex.Veniturile din vînzări ale S.R.L. Codru au costituit 4250 mii lei. Veniturile din darea în

chirie a proprietăţii 35 mii lei. Dividende de la agenţii economici nerezidenţi -14 mii lei.

Diferenţe de curs valutar 22 mii lei.

4250 mii lei*0,5%=21250 lei

(35+14+22)mii lei*1%= 710 lei

Limita cheltuielilor de reprezentanţă total 21250+710=21960lei.

Cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice se efectuează în conformitate cu Hotărîrea

Guvernului RM „Cu privire la cheltuielile privind asigurarea agenţilor economici şi

50


persoanelor fizice, care desfăsoară activitate de întreprinzător, permise spre deducere din

veniturile obţinute din activitatea de întreprinzător în scopuri fiscale” Nr. 484 din 4 mai

1998.

Deducerea cheltuielilor de asigurare a persoanelor juridice se reglementează de Regulamentul cu

privire la cheltuielile de asigurare a persoanelor juridice, permise spre deducere din venitul brut

aferente activităţii de întreprinzător în scopul impozitării.

Cheltuieli pentru donaţii în scopuri filantropice

Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în

modul stabilit prin "Regulamentul cu privire la modul de confirmare a donaţiilor pentru

scopuri filantropice" aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 489 din 04 mai 1998. Se

permite de a deduce nu mai mult de 10% din venitul impozabil.

Venitul ajustat x 10%

Suma permisă spre deducere = --------------------------------

110%

Cheltuielile neconfirmate documentar

Deducerea cheltuielilor neconfirmate documentar se efectuează conform Hotărârii Guvernului

Republicii Moldova "Cu privire la modul şi cuantumul de deducere a cheltuielilor

neconfirmate de contribuabil documentar”nr. 485 din 04 mai 1998

Se permite de a deduce nu mai mult de 0,1% din venitul după efectuarea ajustărilor.

Venitul ajustat x 0,1%

Suma permisă spre deducere = --------------------------------

100,1%

3. Reportarea pierderilor din perioadele fiscale precedente în viitor

Conform articolului 32 al Codului Fiscal, dacă pe parcursul anului fiscal cheltuielile aferente

activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în anul curent, atunci suma

pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat în mărimi egale pe următorii 5

ani, în limita profitului obţinut.

Dacă contribuabilul a suportat pierderi pe parcursul a mai mulţi ani, atunci suma acestor pierderi

se reportează în ordinea în care au apărut.

51


tab. 5

Ex. Reportarea pierderilor fiscale

Anul fiscalRezultat financiar

Perioada de reportare a pierderilor fiscale2007 2008 2009 2010 2011

2006 -30000 -6000 -6000 -6000 -6000 -60002007 -15000 -3000 -3000 -3000 -30002008 45000 450002009 7000 70002010 10000 10000

Total report 9000 7000 9000Venit spre impozitare - 36000 0 1000

4. Înlesniri fiscale

Prin acordarea înlesnirilor fiscale se urmăreşte scopul de a crea condiţii privilegiate de activitate

pentru unele categorii de contribuabili, în acest mod statulsusţine agricultura, micul business,

cercetările ştiinţifice şi alte ramuri strategice ale economiei naţionale.

În categoria întreprinzătorilor ce beneficiază de înlesniri fiscale putem menţiona:

a) Întreprinderile micului business;

b) Gospodăriile ţărăneşti (de fermier) GŢ;

c) Cooperativele agricole de prestări servicii;

d) Rezidenţii zonelor economice libere;

e) Rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice

f) Rezidenţii incubatoarelor de inovare

g) Agenţii economici ce efectuează investiţii

h) Autorităţile şi instituţiile publice;

i) Organizaţiile necomerciale.

Înlesnirile fiscale pentru categoriile de contribuabili specificate în punctele a), b), c) şi d) sunt

acordate în baza articolului 49 al Codului Fiscal, articolului 24 al Legii pentru punerea în

aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal

Agenţii micului business sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe un termen de 3 ani, în

cazul când îndeplinesc următoarele condiţii:

1. Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;

2. La momentul depunerii cererii dispun de un număr mediu anual de salariaţi de la l la

19 persoane şi suma vânzărilor nete anuale nu depăşeşte 3 000 000 lei;

3. Nu admit restanţe la bugetul public naţional

52


La expirarea termenului de 3 ani din momentul acordării scutirii agenţii micului business, care

obţin venit de ia comercializarea producţiei (serviciilor) proprii, au dreptul la o reducere cu 35%

a cotelor impozitului pe venit în decurs de 2 ani.

Gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) li se acordă scutire la plata impozitului pe venit pe 3 ani şi

ulterior au dreptul la reducere cu 35% a cotelor impozitului pe venit pe un termen de 2 ani cu

condiţiile:

• Dacă depune o cerere la Serviciul Fiscal de Stat;

• Dacă nu au sau au stins toate restanţele la impozitul funciar;

• Dacă au achitat impozitul funciar în termenele stabilite de legislaţia fiscală. Această facilitate

este acordată gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) fără a se ţine cont de:

- Numărul salariaţilor;

- Volumul producţiei (serviciilor prestate);

- Alte condiţii şi limitări prevăzute pentru agenţii micului business.

Cooperativele agricole de prestări servicii înfiinţate în conformitate cu art. 87 din Legea 73-

XV din 12.04.2001 Privind cooperativele de întreprinzător sunt scutite de impozite cu condiţia că

cel puţin 75% din valoarea totală a livrărilor cooperativei constituie valoarea mărfurilor şi

serviciilor livrate membrilor acestei cooperative şi valoarea mărfurilor livrate cooperativei de

către membrii acesteia (art. 49 alin. 10 al Codului Fiscal).

Rezidenţii zonei economice libere beneficiază de următoarele facilităţi privind impozitul pe

venit:

Impozitul pe venit obţinut de la vinderea mărfurilor (serviciilor) originare din zona

economică liberă prin exportul lor în afara teritoriul vamal al Republicii Moldova se

percepe în proporţie de 50 la sută din cota stabilită;

Impozitul pe venit de la activitatea rezidenţilor în zona economică liberă cu excepţia

rezultatelor obţinute de la realizarea mărfurilor (serviciilor) exportate în afara

teritoriului vamal al Republicii Moldova se percepe în proporţie de 75 la sută din cota

stabilită;

Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent

cu cel puţin l mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de

3 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din

zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Rezidenţii care au investit în fondurile fixe ale întreprinderilor lor un capital echivalent

cu cel puţin 5 mln. dolari SUA sunt scutiţi de plata impozitului pe venit pe o perioadă de

53


5 ani. Această facilitate se utilizează doar la exportul mărfurilor (serviciilor) originare din

zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

Înlesnirile acordate pentru investiţii (art 492 CF)

Întreprinderile al căror capital social este constituit sau majorat au dreprul la următoarele

înlesniri:

Capital

social

Tipul înlesnirei Perioada Condiţia de bază de acordare a

scutirii

1 2 3 4

250 mii

dolari SUA

la reducerea cu 50% a

impozitului pe venit

5 ani

consecutivi

cel puţin 80% din suma scutirii se

repartizează pentru dezvoltarea

producţiei proprii sau în programe de

stat şi ramurale

2 mln. dolari

SUA

scutire totală 3 ani

consecutivi




stat şi ramurale

5 mln. dolari

SUA


consecutivi




stat şi ramurale

10 mln.

dolari SUA


consecutivi




stat şi ramurale

20 mln.

dolari SUA


consecutivi




stat şi ramurale

50 mln.

dolari SUA


consecutivi

Conform art. 51 al Codului Fiscal sunt scutite de impozitul pe venit autorităţile şi instituţiile

publice finanţate din:

54


• Bugetul de stat;

• Bugetul unităţilor administrativ-teritoriale;

• Bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 52 al Codului Fiscal organizaţiile necomerciale sunt scutite de

impozitul pe venit în cazul când activitatea lor corespunde următoarelor cerinţe:

• Sunt înregistrate în conformitate cu legislaţia;

• în documentele de constituire sunt indicate genurile de activitate concrete,

desfăşurate de această organizaţie necomercială;

• în documentele de constituire este indicată interdicţia privind distribuirea venitului sau

proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau persoane particulare;

• întregul venit din activitatea prevăzută se foloseşte în scopul prevăzut de

documentele de constituire;

• Nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al

organizaţiei, fondator sau persoane particulare;

• Nu susţin propaganda politică şi nu folosesc vreo parte din venit pentru finanţarea acesteia.

în categoria organizaţiilor necomerciale scutite de impozit pe venit se include:

• Instituţiile care activează în sfera ocrotirii sănătăţii, învăţământului, ştiinţei şi culturii;

• Organizaţiile sindicale, religioase, asociaţiile de economii şi împrumuturi ale cetăţenilor,

• Societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea

scopurilor statutare ale acestor societăţi, societăţile veteranilor şi alte asociaţii obşteşti;

• Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale;

• Partidele şi alte organizaţii social-politice.

5. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale (vezi exemplul de la curs).

6.Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata

impozitului pe venit în RM.

Contribuabilul are dreptul de a trece în cont impozitul pe venit achitat în orice stat străin, în cazul

în care veniturile pentru care s-a achitat impozitul urmează a fi impozitat şi în RM. Impozitul

achitat va fi recunoscut în RM doar dacă contribuabilul deţine documentul, care confirmă

achitarea impozitului în ţara străină, certificat de organul competent al statului străin respactiv.

Acest document trebuie să fie tradus în limba de stat.

Mărimea trecerii în cont (recunoaşterii) a impozitului achitat în străinătate nu poate depăşi suma

impozitului, care ar fi fost calculată la cotele aplicate în RM la acest venit.

Trecerea în cont a impozitului achitat în al stat se efectuează în anul în care venitul respectiv a

fost supus impozitării în RM.

55


Exemplu:

7. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit

Venitul impozabil reprezintă acea mărime a venitului asupra căreia se aplică cota impozitului

pentru a fi determinat cuantumul impozitului (suma impozitului).

Pentru determinarea venitului impozabil trebuie de respectat următoarea ordine de calcul:

1. Se determină rezultatul din activitatea economică-financiară (rezultat financiar RF )pe

parcursul anului fiscal.

RF =

Venituritotale

(Clasa VI de conturi)

-

Cheltuieli totale (clasa

VII de conturi)

2. Se ajustează veniturile. Toate veniturile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate

prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 1D la Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

3. Se ajustează cheltuielile. Toate cheltuielile obţinute în evidenţa financiară sînt adaptate

prevederilor codului fiscal. Anexă nr. 2D

4. Se determină rezultatul financiar ajustat (RFajust.), obţinut ca rezultat al modificării

profitului din activitatea economică-financiară cu ajustările veniturilor şi cheltuielilor.

RFajust =

rezultatul din

activitatea economică-financiară

+Ajustările veniturilor

-Ajustările

cheltuielilor

5. Se determină cheltuielile efective în limitele stabilite de CF de sponsorizare, filantropice şi

a cheltuielilor documentar neconfirmate care se exclud din venitul ajustat.

6. Se determină trecerile în cont a pierderilor fiscale ale perioadelor precedente (dacă au avut

loc asemenea pierderi) permise pentru perioada fiscală curentă.

7. Se determină veniturile scutite de impozit (facilităţile acordate din venit). (Anexa 3.1 D).

8. Se determină venitul impozabil (Vimp)

Vimp = RFajust - cheltuielile de

sponsorizare si

- cheltuielile documentar neconfirmate

- perderile fiscale ale

anilor precedenţi

- facilitaţile acordate din venit

56


filantropice

9. Se calculează impozitul pe venit

Impozit pe venit

= Vimp x Cota

10. Se calculează facilităţile acordate din suma impozitului pe venit.(anexa 3.3)

11. Se determină sarcina fiscală a contribuabilului la impozitul pe venit

Sarcina fiscală =Impozit pe

venit-

Facilităţile acordate din

impozit

12. Se determină trecerile în cont a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată, dacă reţinerile

respective sunt confirmate prin documentele necesare. (anexele nr. 4D şi nr.5D). Impozitul pe

venit reţinut la sursa de plată cuprinde:

a. Impozitul reţinut la sursa de plată în Republica Moldova, care se trece în cont în

mărime deplină.

b. Impozitul reţinut la sursa de plată în străinătate, care se trece în cont în limita

ponderii venitului obţinut peste hotare în totalul venitului impozabil.

Ex. SRL Codru a obţinut venit investiţional în străinătate în mărime de 20 mii lei. Venitul

reţinut la sursă în ţara de origine a venitului este de 4,4 mii lei. Venitul impozabil este de 540

mii lei. Impozitul pe venit constituie 81,0 mii lei =(540 mii lei X 15%).

- Determinăm ponderea veniturilor obţinute în străinătate în totalul

venitului impozabil : 20000/540000 x 100%* =3,7%

- Determinăm limita impozitului pe venit achitat în străinătate, care poate

fi trecut în cont la plata impozitului în RM: 81000*3,7%=2997 lei

Prin urmare, din suma impozitului pe venit achitată peste hotare 4400 lei va fi

recunoscută în RM 2997 lei.

13. Se i-a în calcule şi suma impozitului achitat în rate pe parcursul anului fiscal (conform

art.84 al CF).

14. Se determină relaţiile contribuabilului cu bugetul la sfîrşitul anului fiscal prin diminuarea

sarcinii fiscale cu trecerile în cont a impozitului achitat pe parcursul anului fiscal.

Impozitul pe venit

spre plată (sau spre restituire)

=Sarcina fiscală

-

Impozitul achitat la sursa de

plată

-Impozitul achitat în

rate

57


8. Achitarea impozitului pe venit în rate

(Atît timp cît va fi stabilită cota 0% la impozit pe venit nu va fi în vigoarea prevederile din

subiectul respectiv)

Conform articolului 84 al Codului Fiscal, contribuabilii care obţin venituri din activitatea de

întreprinzător sunt obligaţi să achite nu mai târziu de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31

decembrie ale anului fiscal impozitul pe venit în avans în mărimea:

1. sumei impozitului pe venit din anul precedent, în cazul cînd aceste obligaţiuni fiscale ale

contribuabilului depăşesc suma de 400 lei. Achitările se efectuează în rate în mărimi

egale cu din suma respectivă .

2. sumei impozitului pe venitul impozabil efectiv obţinut pentru fiecare perioadă de dare de

seamă statistică (I trimestru, II trimestru, III trimestru IV trimestru)

Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care sunt obligate să achite

impozitul pe venit în rate, dispun de dreptul de a achita impozitul respectiv în două etape: 1/4 din

suma impozitului pe venit - până la 31 martie şi 3/4 din această sumă -până la 31 decembrie ale

anului fiscal.

Dacă contribuabilul planifică:

• Să presteze servicii, din care se va reţine impozitul pe venit la sursa de plată, sau

• Achitarea prealabilă a dividendelor, din care urmează a se reţine impozitul pe venit, sau

• Obţinerea venitului din investiţii şi financiar de peste hotare, din care se va reţine impozitul

pe venit la sursa de plată, atunci la determinarea sumei impozitului pe venit ce urmează a fi

achitată în rate reieşind din indicatorii prognozaţi, trebuie de luat în considerare suma

impozitului pe venit aferentă reţinerii la sursa de plată pe parcursul anului fiscal.

9. Prezentarea declaraţiei fiscale.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit se efectuează de următorii

contribuabili, indiferent de prezenţa obligaţiei fiscale privind achitarea impozitului:

1) persoane juridice rezidente

- societăţi pe acţiuni

- societăţi cu răspundere limitată

- cooperative

- întreprinderi de arendă

- întreprinderi de stat şi municipale

- fonduri de investiţii

58


- instituţii private din domeniul finanţelor, ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, ştiinţei

şi culturii

- asociaţii obşteşti

- asociaţii ale patronilor

- fundaţii

- organiţaţii social-politice

- organizaţii sindicale

- organizaţii religioase

- organizaţii şi uniuni ale avocaţilor şi notarilor

- alte organizaţii prevăzute de legislaţie

2) întreprinderile rezidente cu statut de persoană fizică

- întreprinderile individuale

- gospodăriile ţărăneşti

3) reprezentanţele permanente ale nerezidenţilor RM

4) socieăţile, care desfăşoară activitate de întreprinzător pe bază de parteneriat care are cel mult

20 de membri rezidenţi şi corepunde repartizării proporţionale ale veniturilor şi pierderilor

între proprietari.

Termenul de prezentare a declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit este stabilit

pînă la 31 martie a anului fiscal următor celui de gestiune.

În cazul depistării de către contribuabil, după 31 martie a unor informaţii sau a greşelilor

şi omisiunilor prezentate în declaraţie la organele fiscale, contribuabilul are dreptul să prezinte o

dare de seamă corectată nu mai tîrziu de data stabilită pentru darea de seamă pentru perioada

fiscală următoare.

Darea de seamă corectată nu poate fi prezentată după anunţarea unui control fiscal sau pe

o perioadă supusă unei verificări documentare sau după ea.

În cazul încetării activităţii de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, peroana

responsabilă a contribuabilului este obligată să informeze în scris organele fiscale teritoriale

despre acest fapt în termen de 5 zile de la data încetării activităţii. În termen de 60 zile de la

luarea deciziei de încetare a activităţii, să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

10. Obligaţiile agenţilor economici la rezinerea impozitului pe venit la sursă de la

terţi

Orice peroană care desfăşoară activitate de întreprinzător este oblligat să efectueze reţineri

prealabile ale impozitului pe venit la sursa de plată ale următoarelor venituri:

59


1. plăţi salariale (inclusiv facilităţi acordate), conform scutirilor solicitate de angajat şi

cotelor în vigoare stabilite pentru veniturile peroanelor fizice.

2. în mărime de 15 % din:

a) dobînzi achitate în folosul persoanelor fizice (cu exepţia Î.I. şi G.Ţ. )

b) royalty achitate în folosul persoanelor fizice,

c) dividende, cu exepţia agenţilor economici rezidenţi

d) plăţile îndreptate spre achitare persoanelor fizice în formă monetară şi

nemonetară, a căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale şi nu sînt

calificate ca venit impozabil pentru persoanele fizice conf. art. 18 al CF

e) veniturile îndreptate spre achitare fondatorilor Î.I. şi G.Ţ. care au obţinut

venituri din vînzări mai mari de 3 mln. lei/an şi nr. mediu scriptic de

personal depăşeşte 9 persoane

3. în mărime de 10% din plata pentru

a. locaţiune, leasing, uzufruct, darea în arendă a proprietăţii mobilare şi imobiliare

b. câştigurile de la acţiunile de publicitate, dacă mărimea fiecărui câştig în parte nu

depăşeşte 10 % din scutirea personală simplă pentru anul de gestiune (630 lei

pentru 2008)

c. cîştigurile de la jocurile de noroc

4. în mărime de 5 % din toate plăţile (cu excepţia celor menţionate la pct 1-3) efectuate în

folosul peroanelor fizice (cu excepţia Î.I. şi G.Ţ.)

5. în mărime de 5 % din plăţile efectuate în favoarea agenţilor economici pentru

următoarele servicii:

a. locaţiune, leasing, darea în arendă

b. servicii de publicitate (reclamă)

c. servicii de audit, contabilizare

d. servicii de management, marketing, consultanţă

e. servicii de protecţie şi pază a peroanelor şi bunurilor

f. servicii în domeniul tehnicii de calcul

g. alte servicii în domeniul informaticii.

(Notă: pe parcursul perioadelor fiscale a coror cotă la impozitul pe venit va fi 0%

prevederile pct.5 nu se vor aplica)

6. din plăţile efectuate în folosul peroanelor nerezidente în mărime de:

a. 15% -royalty

b. 15% - din plăţile direcţionate spre achitatre în formă monetară şi nemonetară , a

căror sumă nu este deductibilă în scopuri fiscale

60


c. 10% -primele de asigurare sau reasigurare

d. 10% - dobîndă

e. 10% - alte plăţi

Impozitul reţinut la sursa de plată de către agenţii economici se achită la buget în termen de o

lună de la încheierea lunii în care au fost efectuate plăţile

Agenţii economici, care efectuează reţinerea impozitului la sursa de plată prezintă dări de seamă

lunare şi anuale privind plăţile efctuate şi impozitul reţinut.

Lunar se prezintă darea de seamă privind suma venitului achitat şi impoitul pe venit reţinut din

acesta (forma IRV 06), unde se indică impozitul reţinut total pentru toate peroanele dintr-o

categorie de contribuabili (peroane fizice, persoane juridice, rezidenţi, nerezidenţi) pe tipuri de

plăţi efectuate (total din plăţile salariale, total din dobînzi, total din royalty) etc.

Darea de seamă lunară se prezintă în termen de o lună de la expirarea lunii de gestiune.

Anual se prezintă :

1. Nota de informare privind achitarea salariului şi alte plăţi , efectuate

de patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma

IAL 07)

2. Notă de informare privind plăţile achitate rezidenţilor din sursele de

venit, altele decât plăţile salariale şi impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi (Forma IAS

07)

3. Notă de informare reţinut la sursele de venit, altele decât plăţile

salariale, achitate persoanelor nerezidente (Forma INR 07)

În dările de seamă anuale se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare persoană în

folosul căreia a fost efectuată o plată oarecare, care face obiectul stopajuli la sursă.

Dările de seamă anuale se prezintă în termen de o lună de la încheierea anului fiscal (31

ianuarie a anului următor).

61


Tema 5. Taxele vamale

Curs teoretic – 2 ore.

1. Taxe vamale – noţiuni generale.

2. Tipurile taxei vamale.

3. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

4. Determinarea ţării de origine a mărfii.

5. Determinarea sumei taxelor vamale şi termenele de plată a lor.

Literatura:

Taxe vamale – noţiuni generale.

Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la întroducerea sau

la scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este

teritoriul asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de juristdicţie în domeniul

activităţii vamale.

Scopul aplicării taxelor vamale este:

optimizarea structurii importului de mărfuri;

echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;

protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;

crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia

mondială.

Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care

cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi

cotele taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde

codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în

practica internaţională.

Obiect al impunerii cu taxe vamale sînt mărfurile importate, exportate sau care sînt în

tranzit pe teritoriul RM.

Plătitori ai taxelor vamale sînt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul

impozabil.

Cotele taxei vamale şi lista mărfurile supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele

se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova

62


este parte. Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute

de legislaţia în vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.

Tipurile taxei vamale.

În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri

de taxe:

ad valorem,

specifică,

combinată.

Taxa ad valorem se calculează în cote procentuală faţă de valoarea în vamă a mărfii.

Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.

Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.

În dependenţă de marfa la care se aplică taxele vamale ele pot fi:

excepţionale

- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine indigenă la

întroducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii

care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri

autohtoni;

- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la

preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt

lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni

de mărfuri identice sau similare ari apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a

producţiei de mărfuri identice sau similare;

- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la

producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt

lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni

de mărfuri identice sau similare ari apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a

producţiei de mărfuri identice sau similare;

În dependenţă de ţara originii mărfurilor taxele vamale aplicate pot fi:

- taxe autonome;

- taxe preferenţiale;

Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Valoarea în vamă a mărfurilor întroduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele

63


metode:

1. în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă, ori în preţul efectiv achitat sau care

urmează să fie achitat.

2. în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică.

3. în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară

4. în baza costului unitar al mărfii

5. în baza valorii calculate a mărfii

6. prin metoda de rezervă.

Tema 6. Accizele


1. Accizele – caracteristică generală.

2. Obiectele impunerii şi cotele accizelor

3. Metode de determinare a accizelor şi termene de plată.

4. Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

5. Marcarea cu timbre de acciz.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu IV. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000.

MO al RM 2005,ediţie specială

3. Instrucţiunea cu privire la administrarea accizelor nr. 188 din 17.11.2005

Accizele — caracteristica generală

Accizele reprezintă taxele de consumaţie pe produs. De obicei ele sunt aşezate asupra

produselor cu cerere neelastică. Tipurile de produse cu aşa o cerere sunt foarte diverse şi diferă

de la o ţară la alta. În RM sunt supuse accizului o gamă largă de produse şi mărfuri: băuturile

spirtoase tari, vinurile, tutunul, metalele preţioase, blănurile de lux, parfumeria, audio şi video

aparatura, autoturismele ş.a.

Conform Codului Fiscal al RM accizele este un impozit general de stat.

Suma accizului reprezintă un impozit indirect, care este inclus în preţul produselor.

Reieşind din cotele sale, această taxă de consumaţie poate mări considerabil preţul.

Contribuabilii accizului privind mărfurile indigene sunt persoanele juridice şi

64


persoanele fizice care produc mărfuri supuse accizelor.

Contribuabilii la mărfurile de import se consideră persoanele fizice şi juridice, care

importă mărfuri şi produse din categoria celor supuse accizelor.

Subiecţii impunerii care produc sau preconizează să producă măria accizată sunt

obligaţi să se înregistreze în calitate de plătitori de accize şi să primească certificatul de acciz.

Certificatul de acciz reprezintă un document eliberat de organul Serviciului fiscal de

Stat subiectului impunerii, care atestă înregistrarea acestuia şi îi atribuie dreptul de a efectua

tranzacţii cu mărfurile supuse accizelor şi de a desfăşura activitate în domeniul jocurilor de

noroc.

Pentru obţinerea certificatului de acciz, agenţii economici care sunt obligaţi a se

înregistra ca subiecţi impozabili se adresează la Inspectoratul Fiscal de Stat teritorial în raza

căruia activează cu o cerere de solicitare a certificatului de acciz. In cererea de solicitare se

indică denumirea (numele, prenumele), adresa juridică (domiciliu) a locului principal de

desfăşurare a activităţii economice şi datele cu privire la licenţa eliberată de organele de resort.

Agenţii economici care urmează a fi înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili

declară încăperea de acciz. Încăperea de acciz reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin

subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, care

sunt situate separate, determinate în certificatul de acciz, unde mărfurile supuse accizelor se

prelucrează şi sau se fabrică, se expediază (se transportă) de către subiecţii impunerii.

Subiectul impozabil cu accize poate avea doar o singură încăpere de acciz.

Ex. Fabrica de producere a băuturilor alcoolice „X" dispune de linii de prelucrare

arendate în municipiul .,A", secţii de producere proprii în municipiul „B", depzit în localitatea

„C" a municipiului „B", depozit nr.2 în localitatea „.D'' a municipiului „A". Toate aceste locuri

în ansamblul lor, vor forma încăperea de acciz propnu-zisă a agentului economic, înregistrat

sau care urmează a fi înregistrat ca plătitor de acciz, precum şi vor fi incluse de ultimul în

schema (planul) de amplasare a lor împreună cu blocul administrativ care se anexează la

cerere.

In cazul în care cererea de solicitare a certificatului de acciz conţine informaţii

verificabile şi autentice, IFS eliberează persoanei, care a înaintat cererea, certificatul de acciz a

agentului economic înregistrat ca subiect impozabil cu acciz. Certificatul de acciz se eliberează

în termen maxim de 2 zile din momentul primirii cererii de solicitare a acestuia.

În cazul apariţiei unor modificări sau completări în documentele de constituire (cu

excepţia schimbării codului fiscal), condiţionate de:

1. reorganizarea formei organizatorico-juridice;

65


2. schimbarea adresei juridice (inclusiv transferarea la un ah IFS teritorial sau oficiu

fiscal);

3. modificarea denumirii agentului economic;

4.modificarea informaţiei cu privire la locul încăperii de acciz etc.

certificatul de acciz se înlocuieşte.

Obiectele impunerii şi cotele accizelor

Ca obiecte ale impunerii cu acciz sunt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexa

la titlul IV a CF a RM.

Baza de calcul a accizelor, în dependenţă de cotele lor o constituie:

1) pentru mărfurile supuse accizelor:

a) volumul în expresie naturală (litru, tona, litru alcool absolut, bucăţi, cm3), daca cotele

accizelor, inclusiv in cazul importului, sunt stabilite în suma absoluta la unitatea de măsură a

marfii:

b) valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si T.V.A., daca pentru aceste mărfuri

sunt stabilite cote procentuale

c) volumul în expresie naturală şi valoarea mărfurilor, determinată în preţuri fără accize si

T.V.A, dacă sunt stabilite cote duble, atît fixe, cît şi procentuale.

d) valoarea m vamă a mărfurilor importate, determinată conform legislaţei vamale, precum şi

impozitele si laxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, cu excepţia accizelor si

T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cote procentuale.

Cotele accizului pot fi stabilite în cote fixe pe o unitate de produs şi în cote procentuale

asupra preţului de vânzare. Aceste cote pot fi utilizate separat sau combinat.

Lista mărfurilor, unităţile de măsură şi cotele accizelor sunt stabilite în anexa nr. 1 al titlului IV

al CF.

Extras din lista de mărfuri supuse accizelor pentru anul 2008

Poziţia tarifară

Denumirea mărfii Unitatea de măsură

Cota accizului

0901 Cafea valoarea, lei 10%160430 Icre negre (caviar) valoarea, lei 25%

220300 Bere fabricată din malţ litru 1,35 lei220410110 Şampanie valoarea, lei 10%, dar nu mai puţin

de 2,50 lei/litru220410191 Vinuri spumante clasice valoarea, lei 10%, dar nu mai puţin

de 2,50 lei/litru

66


220410192 Vinuri spumoase (gazificate) valoarea, lei 10%, dar nu mai puţin de 2,50 lei/litru

220710000 Alcool etilic nedenaturat cu o concentraţie de alcool de 80% vol şi mai mult

Litru alcool absolut

0,09 lei/%vol/litru

2208 Distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase cu o concentraţie de alcool de pînă 9%/vol

cu o concentraţie de alcool de la 9%/vol pînă 25%/vol

cu o concentraţie de alcool de la 9%/vol pînă 25%/vol

valoarea, lei12%, dar nu mai puţin de 0,12 lei/%vol/litru

30%, dar nu mai puţin de 0,12 lei/%vol/litr

50%, dar nu mai puţin de 0,40 lei/%vol/litr

240210000 Ţigări din foi (trabucuri), coninînd tutun 1000 bucăţi 1460 lei240220 Ţigarete, conţinînd tutun

cu filtrufără filtru

1000 bucăţi6,50 lei + 3% , 4,4 lei

270710100 Benzoli destinaţi utilizării drept carburatnţi sau combustibil

tona 1200 lei

270900100 Condensat de gaz natural tona 1200 lei271019310 Motorină tona 500 lei330300100 Parfumuri şi ape de toaletă valoarea, lei 10%Ex.4303 Îmbrăcăminte din blană (nurcă, vulpe

polară, vulpe, samur)valoarea, lei 25%

Ex. 7113 Articole de giuvaergie din metale preţioase valoarea, lei 10%8703 Autoturisme şi alte vehicule pentru

transportul de persoane:cu aprindere prin scînteePină la 1000 cm3

de la 1000-1500 cm3

de la 1500-2000 cm3

de la 2000-3000 cm3

peste 3000 cm3

cu aprindere prin compresiePină la 1500 cm3

de la 1500-2500 cm3

peste 2500 cm3

Cm3

0,30 euro0,40 ero0,60 euro1,00 euro1,60 euro

0,40 euro1,00 euro1,60 euro

Conform CF sunt prevăzute următoarele înlesniri la plata impozitului: a) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare;

b) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri:

- definite ca ajutor umanitar, stabilite de Guvern;

- destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republica Moldova de către

organizaţiile internaţionale în limita acordurilor la care aceasta este parte;

- destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor în

Republica Moldova;

67


c) Accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor

în mod independent sau în baza contractului de comision;

d) Accizele nu se achită la introducerea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul vamal şi

plasarea acestora în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, nimicire sau renunţare în

folosul statului, precum şi magazin duty free, cu excepţia ţigărilor cu filtru de import etc;

Metoda de determinare şi termenele de plată

Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de

măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este

pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului

vamal, pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de

măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:

- prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare, recalculat în

unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:

ex. Accizele la berea din malţ este de 1,35 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale

5000 st *1,5 l. = 7500 l.

2. calculam suma accizelor

7500 l. * 1,35 lei/l. = 10125 lei

- cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:

ex. Accizele la berea din malţ este de 1,35 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.

Rezolvare:

1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură

1,35 lei/l * 1,5 l./st = 2,025 lei/st.

2. calculam suma accizelor

5000 st. * 2,025 lei/st. = 10125 lei

Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare.

Actualmente (anul 2008) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.

Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu

cantitatea produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.

Ex. Întreprinderea producătoare a expediat din încăperea de acciz 20000 sticle de

bere din malţ cu capacitatea de 0,5 litri. Cota accizului pentru l litrude bere este de 1,35 lei.

Prin urmare, suma accizelor datorate va fi de 13500 lei (20000 sticle x 0,5 litri =10000 litri ;

10000 litri x l,35 lei).

68


Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală

cu privire la calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării)

mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz.

Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse

accizelor din încăperea de acciz.

Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează mişcarea

internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al încăperii

de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).

Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia

fiscală apare concomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale.

Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt

livrări scutite de acciz.

Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina

plătitorilor de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de

mărfuri.

Declaraţia privind accizele este alcătuită dintr-un singur compartiment, numit volumul

impozabil şi se completează pe formular oficial, aprobat de Ministerul Finanţelor.

Modul de trecere în cont şi restituire a accizelor.

Persoanele fizice şi juridice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor,

înregistrate ca subiecţi ai impunerii, au dreptul la trecerea în cont a accizelor achilate la

mărfurile supuse accizelor, utilizate în procesul de prelucrare şi/sau de fabricare pentru obţinerea

altor mărfuri supuse accizelor.

Trecerea în cont se permite numai în limita cantităţii de mărfuri supuse accizelor,

folosite la prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor, expediate ulterior din încăperea de acciz, în

cazul prezenţei documentelor confirmative cu privire la achitarea accizelor la buget pentru

materia primă utilizată.

Suma trecerii în cont a accizelor se determină de subiectul impunerii de sine stătător, la

momentul expedierii mărfurilor din încăperea de acciz.

Suma trecerii în cont a accizelor este formată din sumele accizelor achitate de subiectul

impunerii:

pentru materia primă accizată utilizată pentru producerea mărfurilor supuse

accizelor,

69


la importul materiei prime accizate, utilizate la producerea mărfurilor supuse

accizului.

Restituirea accizelor de la buget agenţilor economici se efectuează numai în cazul

exportului de marfă accizată

Livrările de mărfuri, supuse accizelor, exportate de subiecţii impunerii, sînt livrări scutite de

accize.

Pentru a confirma exportul de mărfuri supuse accizelor, subiectul impunerii trebuie să

dispună de documente de confirmare a exportului, cum ar fi:

- contractul (copia contractului) încheiat cu partenerul străin cu privire la

livrarea mărfurilor;

- documentele de plată şi extrasul băncii, care confirmă încasarea de facto a

mijloacelor, rezultate din vânzarea mărfurilor supuse accizelor, pe contul subiectului;

- declaraţia vamală sau copia ei, certificată de conducătorul si de contabilul-şef ai

subiectului impunerii, cu menţiunile organului vamal care a eliberat marfa la export.

In cazul existenţei documentelor de confirmare a exportului şi repatrierii mijloacelor

pentru el în termen de până la 90 zile, volumul (valoarea) mărfurilor exportate, precum şi suma

accizelor solicitat spre restituire se declară informativ în perioada fiscală când a avut loc

repatrierea totală a mijloacelor aferente.

Restituirea accizelor se înfăptuieşte în termen de 10 zile din momentul prezentării

documentelor justificative corespunzătoare, aplicând mecanismul de restituire a sumelor

accizelor.

Marcarea cu timbre de acciz

Timbru de acciz este un marcaj tipărit de unitatea specializată, autorizată de Ministerul

Finanţelor.

Mărfurile supuse accizelor cum ar fi votca, lichiorurile, vinurile, divinurile şi alte

băuturi spirtoase, articolele de tutun comercializate, transportate sau depozitate pe teritoriul

Republicii Moldova precum şi importate sunt supuse marcării obligatorii cu timbre de acciz.

Marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea

acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - până la momentul

expedierii (transportării) acestora din încăperea de acciz.

Nu sunt marcate obligatoriu cu timbru de acciz vinurile spumoase şi spumante,

divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de până la 0,25 litri, de l .5, 3 şi 6 litri, mărfurile

70


supuse accizelor plasate în regimurile vamale de tranzit, depozit vamal, admitere temporară.

magazin duty free, precum şi mărfurile supuse accizelor fabricate pe teritoriul Republicii

Moldova şi destinate pentru export.

Pentru mărfurile supuse marcării cu timbru de acciz sunt prevăzute următoarele

marcaje:

1. Şampanie, vinuri spumante şi vinuri spumoase;

2. Vinuri;

3. Băuturi alcoolice;

4. Divinuri (coniacuri);

5. Articole de tutun;

6. Articole de tutun provenite din import.

Valoarea timbrelor de acciz nu include accizele datorate bugetului de stat.

Achiziţionarea lor de către agenţii economici producători şi importatori, facându-se la un preţ ce

reprezintă costul si profitul aferent tipăririi. Timbrele de acciz procurate nu se vând, nu se

transmit altor persoane şi nu se înstrăinează în alt mod, cu excepţia restituirii lor Inspectoratul

Fiscal Principal de Stat (IFPS).

Tema 7. Taxa pe valoare adăugată


1. T.V.A. - noţiuni generale

2. Livrările impozabile şi livrările scutite de T.V.A.

3. Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.

4. Determinarea obiectului impozabil.

5. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a T.V.A.

6. Determinarea TVA la operaţiunile de import – export

7. Modul de restituire a TVA

8. Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la T.V.A.

9. Termenii de stingere a obligaţiei fiscale a T.V.A.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu III. MO al RM ediţie specială din 08.02.2008

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din


3. Instrucţiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188

din 17.11.2005

71


T.V.A. - noţiuni generale

Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A) este un impozit indirect, care se aplică asupra cifrei de

afaceri. În Republica Moldova reprezintă un impozit general de stat. Prin intermediul T.V.A se

colectează la buget o parte din valoarea mărfurilor produse (serviciilor prestate, lucrărilor

executate) în republică sau importate.

T.V.A. a fost instituită în RM la 01.01.1992, înlocuind impozitul pe circulaţia mărfurilor. Pe tot

parcursul de existenţă T.V.A. a suferit multiple modificări care în mod direct şi indirect influenţa

negativ activitatea economică a agenţilor economici şi situaţia materială a populaţiei.

În scopul de a stabiliza acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei şi reflectat în

Codul Fiscal al RM (Titlul III). Conform prevederilor titlului III al codului fiscal subiecţi

impozabili cu T.V.A. sunt:

1. persoanele fizice şi juridice care efectuiează livrări impozabile pe piaţa internă şi la

export şi sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile CF

(art. 112);

2. persoanele fizice şi juridice care importa mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care

importă mărfuri de uz sau consum personal, valoarea cărora nu depăşeşte limitele

stabilite de legislaţia în vigoare, indiferent de faptul înregistrării în calitate de subiect al

T.V.A. pe teritoriul RM

3. persoanele fizice şi juridice, care importă servicii considerate ca livrări impozabile

efectuate de persoanele menţionate.

Obiectele impozabile constituie:

1. Livrarea de către subiecţii impozabili a mărfurilor şi serviciilor, care reprezintă

rezultatul activităţii lor de întreprinzător în RM.

Livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin:

comercializare

schimb

transmitere gratuită

transmitere cu plată parţială

achitarea salariului în expresie naturală

plăţi în expresie naturală

transmiterea mărfurilor puse în gaj în proprietatea deţinătorului gajului

Livrare (prestare) de servicii reprezintă activitatea de prestare a serviciilor materiale şi

nemateriale de:

72


consum şi de producţie

dare a proprietăţii în arendă;

transmitere a dreptului (inclusiv pe bază de leasing) privind folosirea oricăror mărfuri

contra plată, cu plată parţială sau gratuit;

executarea lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de

construcţii experimentale şi a altor lucrări.

2. Exportul mărfurilor şi serviciilor

Export de mărfuri contituie scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al RM în conformitate

cu legislaţia în vigoare.

Export de servicii reprezintă prestarea de către persoanele juridice şi fizice rezidenţi ai RM

persoanelor juridice şi fizice nerezidenţi ai RM de servicii, al căror loc de livrare nu este RM

3. Importul mărfurilor şi serviciilor în RM, cu excepţia mărfurilor de consum personal

importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe

anul respectiv.

importul de mărfuri constituie introducerea mărfurilor pe teritoriul RM în conformitate cu

legislaţia vamală în vigoare.

importul de servicii reprezintă prestarea serviciilor de către persoanele fizice şi juridice

aflate în afara RM persoanelor fizice şi juridice, rezidente sau nerezidente ai RM, pentru care

locul de livrare se consideră RM.

Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.

1. cota de 20%, numită şi cota standard;

2. cota zero ( 0%);

3. cotă redusă de 8%

4. cotă redusă de 5%.

Cota standard se aplică asupra:

tuturor livrărilor impozabile efectuate în RM (cu exepţia celor impozitate la cote

reduse).

importurilor de mărfuri şi servicii (cu exepţia celor impozitate la cote reduse).

Cota zero se aplică conf.art.104 la:

1. mărfurile şi serviciile exportate;

2. toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi pasageri;

73


3. energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare

reţelelor de distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de

distribuţie; energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile

producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă destinate populaţiei

livrate de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie, întreprinderile de

termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup;

4. mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni

asimilate lor în RM, precum şi a uzului sau consumului personal al membrilor personalului

diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi a membrilor familiei care locuiesc

împreună cu ei, pe bază de rec i proci late, în modul stabilit de Guvern;

5. mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care RM este

parte. Lista organizaţiilor internaţionale se stabileşte în iegaa bugetului pe anul fiscal respectiv;

6. lucrările de construcţie a locuinţelor efectuate prin metoda ipotecară;

7. mărfurile (serviciile) livrate în zona economică liberă din afara leriionului vamal al Republicii

Moldova, livrate din zona economică libera in ai ara teritoriului vamal al RM, livrate în interiorul

zonei economice libere, precum şi cele livrate între rezidenţii diferitelor zone economice libere

ale RM. Mărfurile livrate din zona economică liberă pe restul teritoriului vamal al RM se impun

cu TVA conform legislaţiei fiscale.

Cota redusa de 8% se aplica la:

pîine şi produse de panificaţie;

lapte şi produsele lactate,

zahăr

medicamente

livrate pe teritoriul RM, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de TVA.

Cota redusă de 5% se aplică la:

gazele naturale şi gazele lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul

RM.

Livrările impozabile şi livrările scutite de T.V.A.

Orice livrare efectuată de către plătitorii de TVA care nu este livrare scutită de impozit constituie

livrare impozabilă. Toate livrările se impozitează la cota standard în vigoare, cu excepţia

livrărilor la cota zero şi cote reduse.

T.V.A. prevede scutiri pentru un şir de livrări (vezi mai detaliat p.1-30 din alin. (I), art. 103 CF).

T.V.A. nu se aplică:

74


1. atît pentru livrările efctuate pe teritoriului RM cît şi la importul mărfurilor, serviciilor de către

subiecţii impozabili în cazul în care obiectul tranzacţiei îl constituie:

locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora (cu excepţia

plăţilor de comision)

unele produse alimentare şi nealimentare pentru copii

proprietatea de stat răscumpărată în procesul de privatizare

proprietatea confiscată, fără stăpân, trecută în posesiunea statului cu drept de succesiune,

comorile

mărfurile, serviciile instituţiilor de învăţământ legate de de procesul instructiv de

producţie şi educativ

produsele de fabricaţie proprie în cantinele studenţeşti, şcolare şi altor instituţii de

învăţămînt, medicale, din sfera social-culturală finanţate parţial sau în întregime de la

buget

producţiei atelierelor curative de producţie (de muncă) de pe lângă spitalele de psihiatrie

ale Ministerului Sănătăţii, în care muncesc persoane handicapate.

serviciile legate de îngrijirea bolnavilor şi bătrânilor

serviciile medicale (cu excepţia celor cosmetologice)

serviciile financiare

serviciile poştale

cazarea în cămine; serviciile comunale acordate populaţiei

serviciile prestate de transportul în comun urban, suburuban, interurban auto, feroviar,

fluvial

producţia de carte şi publicaţiile periodice

autoturismele şi autovehiculele

activele materiale destinate includerii in capitalul statutar (social) a căror valoare pentru o

unitate este mai mare de 3000 lei şi durata utilă de funcţionare depăşeşte un an.

altele

2. la importul:

mărfurilor, la. introducerea pe teritoriul vamal şi plasarea în regimurile vamale de tranzit,

depozit vamal, transformare sub supraveghere vamală, depozit vamal liber, nimicire,

renunţare în folosul statului;

mărfurilor autohtone anterior exportate şi reîntroduse în termen de 3 ani în aceiaşi;

mărfurilor plasate în regimul vamal de admitere temporară.

mărfurilor plasate în regimul vamal de perfecţionare activă

75


materiei prime, materialelor, articolelor de completare de către organizaţiile şi

întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor

mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale în cazul cînd

valoarea lor nu depăşeşte suma de 50 euro.

mărfurilor, serviciilor destinate magazinelor ce deservesc în exclusivitate misiunile

diplomatice şi alte misiuni asimilate lor în RM şi personalul acestora.

mărfurilor, serviciilor destinate acordării de asistenţă în caz de calamitate naturală, de

conflict armat şi în alte situaţii excepţionale, pre'cum şi.pentru livrările de mărftm,

servicii definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern.

Notă:

- mărfurilor străine li se aplică TVA la introducerea acestora pe teritoriul vamal şi plasarea lor

în regimul vamal de perfecţionare activă, cu restituirea ulterioară a sumei TVA achitate la

scoaterea de pe teritoriul vamal a produselor rezultate din prelucrare. TVA se restituie în

conformitate cu instrucţiunile IFPS, într-un termen ce nu depăşeşte 45 zile.

- la scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal, plasate în regimul vamal de reexport, se restituie

suma TVA achitată la introducerea acestor mărfuri pe teritoriul vamal într-un termen ce nu

depăşeşte 45 zile.

Înregistrarea subiectului impozabil cu T.V.A.

Subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice,

instituţiilor publice (finanţate din bugetul de stat, din bugetele locale şi din bugetul asigurărilor

sociale de stat), şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca

contribuabil al TVA, dacă el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi

servicii în sumă ce depăşeşte 300 mii lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA.

Tab.1

Exemple de înregistrare în calitate de subiect al T.V.A.

LUNALivrări de marfă şi servicii, lei

I variantă II variantă III variantăaprilie 2007 0 15700mai 2007 0 18500iunie 2007 12000 17200iulie 2007 24000 14300august 2007 30000 13500septembrie 2007 0 9600octombrie 2007 19000 120000 9400noiembrie 2007 25000 96000 7900

76


decembrie 2007 11000 83000 17500ianuarie 2008 40000 1000 23400februarie 2008 22000 36200martie 2008 120000 16000aprilie 2008 44000mai 2008 17000total pe ultimele 12 luni 303000 300000 226000devine plătitor de TVA din 01.04.2008 01.02.2008

Deasemenea, subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător, are posibilitatea să se

înregistreze benevol ca contribuabil al TVA, dacă

1. el a efectuat într-o perioadă de 12 luni consecutive livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce

depăşeşte 100 mii lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA

2. livrările au fost achitate de către cumpărători (clienţi) prin virament în contul bancar al

contribuabilului (obligatoriu).

Subiectul trebuie să depună cerere la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia se află pînă la

sfîrşitul lunii în care a fost atins plafoanele indicate. El se consideră înregistrat din prima zi a

lunii următoare celei în care a fost depusă cererea.

Subiectul impozabil la înregistrare primeşte certificatul de înregistrare ca plătitor de T.V.A. în

care se indică:

a) denumirea şi adresa juridică a subiectului impozabil

b) codul fiscal al contribuabilului

c) data înregistrării

d) prima perioada fiscala

În cazul suspendării livrărilor supuse TVA, subiectul impozabil este obligat să informeze despre

aceasta Serviciul Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat este obligat sa anuleze înregistrarea

contribuabilului TVA.

În cazul în care subiectul impozabil nu va efectua livrări impozabile si nu va dori să rămână

înregistrat, el este obligat să informeze Serviciul Fiscal de Stat precum că, în ultimele 12 luni,

volumul livrărilor nu a depăşit plafonul obligatoriu stabilit pentru înregistrare. Dacă subiectul

impozabil doreşte să anuleze actul de înregistrare şi înştiinţează despre aceasta Serviciul Fiscal

de Stat, el trebuie să demonstreze, că în viitor volumul livrărilor impozabile nu va depăşi

plafonul stabilit pentru înregistrare, în acest caz Serviciul Fiscal de Stat anulează înregistrarea..

77


Anularea înregistrării întră în vigoare de la data încetării livrărilor impozabile de către subiectul

impozabil sau după expirarea lunii în care a fost primită înştiinţarea, şi dovezile prevăzute mai

sus.

Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să anuleze înregistrarea în caz dacă contribuabilul nu-şi

onorează obligaţiunile sale (declararea şi achitarea TVA).

Determinarea obiectului impozabil.

Conform art. 97 al CF obiectul impozabil la T.V.A. reprezintă valoarea livrărilor impozabile.

Valoarea livrărilor impozabile nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producere sau

decît preţul de cumpărare a mărfurilor livrate sau serviciilor prestate. În valoarea livrărilor

se include cheltuielile addiţionale privind transportarea mărfurilor, suma tuturor impozitelor şi

taxelor care urmează a fi achitate pentru livrările respective. Valoarea livrărilor constituie acea

valoare, care urmează a fi primită pentru livrările efectuate cu excepţia T.V.A.

Dacă plata pentru livrările efectuate este primită parţial sau total în expresie naturală, atunci

valoarea impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea lor de piaţă.

Valoarea livrărilor impozabile a mărfurilor şi serviciilor poate fi ajustată, după livrarea şi

achitarea lor în cazul când:

• valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării

preţului;

• livrarea impozabilă a fost total sau parţial restituită subiectului impozabil care a efectuat

livrarea;

• valoarea impozabilă a fost redusă în urma acordării discontului pentru plata efectuată înainte

de termen.

Ajustarea se efectuează numai dacă sunt prezente documente ce confirmă operaţiile menţionate.

în caz când livrarea se efectuează la un preţ mai mic decât cel de piaţă fie din cauza relaţiilor

specifice între furnizor şi consumator, fie că consumatorul este un angajat al furnizorului, atunci

obiectul impozabil constituie valoarea de piaţă a acestor livrări.

Mărfurile şi serviciile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile care sunt transmise (prestate) ulterior

fără plată angajaţilor subiectului impozabil se consideră livrare impozabilă cu valoarea

impozabilă egală valorii ei de piaţă. Mărfurile livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea

activităţii de întreprinzător, care ulterior sunt însuşite de către subiect sau sunt transmise de el

membrilor familiei sale se consideră livrare impozabilă a acestui subiect. Valoarea impozabilă a

livrării de mărfuri servicii este valoarea achitată de către subiect pentru livrarea destinată

78


desfăşurării activităţii sale de întreprinzător, iar pentru mărfurile de producţie proprie - valoarea

lor de piaţă.

Mărfurile şi serviciile procurate de către subiectul impozabil pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător, mărfurile de producţie proprie şi serviciile livrate în contul retribuirii muncii

angajatului se consideră livrare impozabilă cu valoarea impozabilă egală cu valoarea ei de piaţă.

Valoarea impozabilă a mărfurilor importate constituie valoarea lor vamală (cheltuielile de

transport, cheltuielile de asigurare, alte cheltuieli aferente aducerii mărfurilor în vamă),

determinată în conformitate cu legislaţia vamală, care include valoarea mărfurilor conform

documentelor de însoţire, precum şi impozitele şi taxele care urmează a fi achitate la importul

acestor mărfuri, cu excepţia a T.V.A.

în cazul absenţei documentelor, care confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul

diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabilă a mărfurilor este

determinată de către autorităţile vamale, în conformitate cu drepturile acordate acestor autorităţi

de legislaţie.

Trecerea în cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate în cazul achitării TVA la

buget, subiecţilor impozabili înregistraţi li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate

furnizorilor pe valorile materiale şi serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în

procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.

Suma TVA aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate care sunt folosite pentru

efectuarea livrărilor scutite de TVA nu se trece în cont şi se reportează laconsumuri sau

cheltuieli.

Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea

livrărilor atât impozabile cât şi neimpozabile se trece în cont dacă se referă la livrările

impozabile.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma TVA

aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate, care sînt utilizate pentru efectuarea livrărilor

atît impozabile, cît şi scutite de TVA.

Prorata lunară = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA)/ Valoarea livrărilor totale

efectuate (fără TVA)

Prorata defenitivă = Valoarea livrărilor impozabile efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal/

Valoarea livrărilor totale efectuate (fără TVA) pe durata unui an fiscal

79


Prorata lunară se determină pentru fiecare perioadă fiscală la prezentarea Declaraţiei privind

TVA

Prorata defenitivă se determină pentru ultima perioadă fiscală.

Diferenţa dintre TVA trecută în cont în perioadele precedente şi TVA determinată conform

proratei defenitive se reflectă în Declaraţia privind TVA pentru luna decembrie.

Suma TVA achitată pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în

scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător nu se

trece în cont ci se raportează la cheltuieli. Subiecţii impozabili a căror activitate de

întreprinzător constă în organizarea distracţiilor şi timpului liber, iar valorile materiale, serviciile

procurate sunt folosite nemijlocit pentru desfăşurarea acestei activităţi au dreptul la trecerea în

cont a TVA pe valorile materiale, serviciile procurate.

Subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată

pe valorile materiale, serviciile procurate, dacă dispune de:

factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată TVA;

documentul eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile

importate (declaraţie vamală).

de documentul care confirmă achitarea TVA pentru serviciile importate (ordin de plată)

Factura fiscală. Factura fiscală reprezintă un document care după indicatorii pe care-i conţine

îndeplineşte funcţiile facturii de expediţie şi ale facturii TVA în ansamblu.

Astfel, factura fiscală este eliberată pentru livrările impozabile efectuate nemijlocit de către

agenţii economici înregistraţi în calitate de subiecţi impozabili cu TVA, care anterior eliberau

facturi TVA sau se vor înregistra conform cerinţelor Codului Fiscal (Titlul III) în calitate de

plătitori de TVA şi vor efectua livrări de mărfuri şi servicii impozitate cu TVA la cotele

standard, reduse sau zero.

Facturile fiscale nu se eliberează în cazurile în care:

• Se efectuează livrări de mărfuri şi servicii scutite de TVA;

• Se efectuează livrări de mărfuri şi servicii de către un agent economic neînregistrat în calitate

de plătitor de TVA;

• Lipseşte trecerea dreptului de proprietate asupra valorilor materiale de la un agent economic

la altul (de exemplu, în cazul transmiterii mărfurilor la păstrare de către un subiect impozabil cu

TVA - proprietarul mărfii);

80


• Transportarea mărfurilor se efectuează în cadrul unei unităţi economice, adică are loc

circulaţia internă ale acestora.

în toate aceste cazuri agentul economic completează şi eliberează doar facturile de expediţie.

Facturile fiscale nu se eliberează şi în cazurile prevăzute anterior pentru facturile TVA, adică la:

• Importul serviciilor;

• Primirea avansului pentru livrările de mărfuri şi servicii ce urmează a fi efectuate, cu excepţia

vânzării ediţiilor periodice impozabile cu TVA prin abonarea la acestea şi prestării serviciilor de

publicitate;

• Livrarea mărfurilor, serviciilor populaţiei cu plată în numerar, inclusiv şi la decontările cu

populaţia prin intermediul serviciului instituţiilor financiare, î.S. „Poşta Moldovei" şi altor

persoane autorizate.

Este de menţionat că la cererea consumatorului factura fiscală urmează a fi eliberată.

Facturile fiscale vor fi eliberate subiecţilor impozabili cu TVA nemijlocit de către subdiviziunile

teritoriale ale IFPS, contra plată şi contra semnăturii persoanelor autorizate, la prezentarea

delegaţiei, certificatului de atribuire a codului fiscal şi certificatului ce autentifică înregistrarea în

calitate de subiect impozabil cu TVA.

Pentru livrările de mărfuri factura fiscală este completată în 3 sau 5 exemplare (după caz), iar

pentru livrările de servicii în 2 exemplare, şi anume:

1) pentru livrările de mărfuri, în cazul când se perfectează 3 exemplare, primul exemplar

rămâne la furnizor, exemplarul 2 se transmite cumpărătorului, exemplarul 3 -

transportatorului;

2) pentru livrările de mărfuri, când se perfectează 5 exemplare, primul exemplar rămâne la

furnizor şi serveşte pentru scoaterea din gestiune a valorilor materiale; exemplarele 2,3,4 - se

transmit şoferului , din care exemplarul 2 şoferul îl transmite cumpărătorului, iar celelalte

exemplare rămân la dispoziţia transportatorului şi se anexează la factura pentru transportul

efectuat şi foaia de parcurs; exemplarul 5 îl completează furnizorul, servind drept autorizaţie de

ieşire a autovehiculului de la locul de încărcare.

3) Pentru livrările de servicii, primul exemplar rămâne la prestatorul de servicii, iar exemplarul 2

se eliberează beneficiarului de servicii.

Factura fiscală trebuie să includă următoarele informaţii:

1) numărul curent al facturii;

2) denumirea (numele), adresa şi codul fiscal al furnizorului;

3) data eliberării facturii;

4) data livrării, dacă ea nu corespunde cu data eliberării facturii;

5) denumirea (numele) şi adresa cumpărătorului;

81


6) tipul livrării;

7) pentru fiecare tip de livrare de mărfuri, servicii:

a) cantitatea mărfii;

b) preţul unui articol de marfă fără TVA;

c) cota TVA;

d) suma TVA pe un articol de marfă;

e) suma totală a livrării de mărfuri, servicii care trebuie achitată;

f) suma totală a TVA.

în factura fiscală, la livrările de export, trebuie să fie indicat că bunurile sunt destinate

exportului, precum şi ţara de destinaţie. Facturile fiscale se numerotează în ordine succesivă şi se

păstrează la furnizor în aceeaşi ordine.

Pentru vânzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plată în numerar, eliberarea

facturii fiscale nu este obligatorie dacă sunt respectate următoarele condiţii:

a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct

comercial şi de prestări servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea decontărilor

băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate, înscrierea se efectuează în momentul

primirii sau achitării sumei în numerar. La sfârşitul fiecărei zile de lucru se face bilanţul.

b) la sfârşitul fiecărei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă, este înscrisă suma totală a

TVA pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se

introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.

în cazul livrării serviciilor contra plată în numerar, factura fiscală se eliberează în momentul

primirii banilor sau până la acest moment.

Factura fiscală conţine 25 de rubrici care convenţional pot fi structurate în 4 părţi:

• Partea introductivă;

• Partea calitativă;

• Partea cantitativă;

• Partea însoţitoare.

Modul de calculare a obligaţiei fiscale a T.V.A.

Pentru determinarea T.V.A. ce trebuie achitată la buget pentru fiecare perioadă fiscală, este

necesar de calculat:

1. T.V.A. aferentă tuturor livrărilor impozabile numită T.V.A. colectată;

82


2. T.V.A. aferentă tuturor procurărilor de mărfuri şi servicii pe teritoriul RM, TVA pentru

valorile materiale şi serviciile importate numită T.V.A. deductibilă.

Obligaţia fiscală privind T.V.A. (T.V.A. ce trebuie achitată la buget) se determină în modul

următor:

TVA buget = TVA colectata - TVA deductibilă

TVAcolectată şi TVAdeductibilă se calculează în baza Registrului de evidenţă a livrărilor şi Registrului

de evidenţă a procurărilor (care sunt completate în baza facturilor fiscale).

Dacă suma TVA deductibilă depăşeşte TVAcolectată într-o perioadă fiscală, adică

TVA ded. > TVA col,

atunci diferenţa se reportează în următoarea perioadă fiscală şi devine o parte componentă a

sumei TVA ce urmează a fi dedusă din TVA colectată pentru perioada următoare.

Exemplu. În luna aprilie agentul economic a efectuat următoarele operaţiuni:

a) a realizat pe teritoriul RM produse în valoare de 50000 lei;

b) a primit de la furnizori materie prirnă şi materiale în sumă de 180000 lei (inclusiv TVA);

c) a importat marfă în sumă de 9000 lei (fără TVA).

Să se determine TVA ce trebuie achitată la buget pentru luna aprilie.

Rezolvare:

1) TVA col = 50000 x 20/100 = 10000 lei

2) TVA ded = (180000 x 20/120 +9000*20/100) = 31800 lei

3) TVA bug = 10000 -31800 = - 21800 lei (se trece în cont pentru perioada următoare - luna

mai).

În cazurile în care agenţii economici au creanţe cu bugetul (TVA ded. > TVA col,) din cauza

livrărilor efectuate la cota zero sau la cote reduse, atunci TVA se restituie în conformitate cu

Instrucţiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188 din 17/11/2005 într-

un termen ce nu va depăşi 45 de zile.

Dacă suma TVAdeductibilă la întreprinderile ce produc pîine şi produse de panificaţie şi

întreprinderile ce prelucrează lapte şi produse lactate depăşeşte suma TVAcolectată, atunci diferenţa

se restituie din buget în limitele cotei-standard a TVA, înmulţită cu valoarea livrării ce se

impozitează la cota redusă.

83


Ex. 1. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000

lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei. TVA

aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 85000 lei, Limita

maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită faptului că

depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 48200 lei= (85000-

36800) spre restituire se va accepta numai 48200 lei şi nu 92000 lei.

Ex. 2. În luna iunie fabrica de pîine a livrat produse la cota redusă de 8 % în sumă de 460000

lei. TVA aferentă acestor livrări (TVAcol) constituie: TVA col = 460000*8% = 36800 lei. TVA

aferentă valorilor materiale procurate (TVA ded) în luna iunie a constituit 140000 lei, Limita

maximă pentru restituire TVA va constitui: 460000 *20% = 92000 lei. Insă, datorită faptului că

depăşirea sumei TVA deductibile supra TVA colectată este de numai de 103200 lei= (140000-

36800) spre restituire se va accepta numai 92000 lei şi nu103200 lei.

Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că

subiectul impozabil a efectuat o livrare ce se impozitează la cota „zero", acesta are dreptul la

restituirea sumei (achitată prin intermediul contului de decontare) cu care a fost depăşită TVA la

valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei -standard a TVA, înmulţită cu valoarea

livrării, ce se impozitează la cota zero.

Ex.3. În luna august SRL „Codru" a efectuat livrări de mărfuri: pe piaţa internă de 115000 lei,

la export - 210000 lei. Achiziţiile de materii prime şi materiale au constituit 194000 lei (fără

TVA). Deci, :

TVA col = 115000*20% + 210000*0% = 23000 lei

TVA ded = 194000 *20%/100% = 38800 lei

TVA bug = 23000 - 38800 = -15800 lei.

Calculăm limita maximă pentru restituire: 210000*20% = 42000 lei. în acest caz bugetul va

restitui agentului suma TVA = 15800 lei, deoarece ea nu depăşeşte limita calculată.

Astfel, determinarea sumelor spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală iar

restituirea sumelor TVA se permite numai în urma unui control tematic, organizat în baza cererii

contribuabilului depuse la serviciul fiscal.

Determinarea TVA la operaţiunile de import – export

Importurile mărfurilor. Toate mărfurile importate în RM sunt supuse TVA, cu excepţia

mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor art. 103 al Codului Fiscal sau mărfurile, a

84


căror valoare nu depăşeşte plafonul stabilit în legea bugetului pe anul respectiv şi sunt importate

de persoanele fizice pentru folosinţă proprie:

Tab.2

Lista mărfurilor şi obiectelor de uz sau consum personal a căror trecere, de o singură dată,

pe teritoriul vamal al RM, de către persoane fizice are loc fără achitarea TVA, accizelor,

taxei vamale şi taxei pentru efectuarea procedurilor vamale:

N/o Denumirea obiectelor Cantitatea

1 bere fabricată din 2 litri

2 vinuri naturale din struguri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase l litru

3 ţigări de foi, trabucuri 50 buc.

4 ţigări din tutun 200 buc

5 obiecte din piele, articole de voiaj, genţi l unit.

6 articole de îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte tricotate l unit.

7 articole de îmbr. şi accesorii de îmbr., altele decât cele.

tricotate

l unit.

8 încălţăminte 2 perechi

9 maşini de calcul l unit.

10 ceasuri l unit.

Notă: lista este stabilită pentru o persoană. La trecerea frontierei de stat persoanei fizice i se

permite introducerea în ţară, fără achitarea taxelor vamale a obiectelor de igienă personală, a

parfumeriei şi cosmeticilor, a medicamentelor de strictă necesitate personală.

Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător

achită TVA până la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică până la momentul

introducerii mărfurilor pe teritoriul RM. Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv, achită

TVA în momentul controlului vamal al bagajului şi numai în măsura în care valoarea depăşeşte

limita stabilită.

Pentru importator valoarea mărfurilor, pe baza căreia se calculează TVA este costul mărfurilor la

momentul intrării în RM, inclusiv toate taxele legate de import, taxele vamale, impozitele,

asigurarea, fraht (document comercial care însoţeşte încărcătura sau marfa transportată pe calea

ferată şi în care se menţionează mărfurile, expeditorul şi destinatarul, staţia de destinaţie şi taxele

respective), cheltuielile de transport, royalty şi alte plăţi care urmează a fi achitate de către

importator.

85


Importatorii sunt obligaţi să prezinte documentele, care confirmă valoarea mărfurilor importate,

cum ar fi: factura fiscale, contactele sau alte documente stabilite de legislaţie.

Achitarea TVA pentru mărfurile importate de către subiecţii impozabili se efectuează până la sau

în momentul prezentării declaraţiilor vamale necesare sau a declaraţiei verbale, în cazul în care

persoana fizică efectuează importul mărfurilor pentru folosinţă proprie. TVA va fi impusă la cota

20% de la valoarea mărfurilor calculată, cu excepţia mărfurilor, a căror cota este 0%.

Importatorii de mărfuri sunt obligaţi să indice codul lor fiscal în declaraţia vamală cu excepţia

cazurilor când mărfurile nu sunt destinate pentru revânzarea sau altă activitate de întreprinzător.

Subiecţii impozabili, care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece în

cont TVA achitată la import, luând în consideraţie restricţiile privind trecerea în cont a TVA

pentru subiecţii impozabili care efectuează, livrări scutite de impozit.

Importul serviciilor. Serviciile importate în RM sunt obiecte ale impozitării şi sunt definite în

conformitate cu art. 93 al CF.

Valoarea serviciilor importate se consideră preţul achitat sau care urmează a fi achitat

furnizorului de către persoana juridică sau fizică - beneficiarul serviciilor prestate. Valoarea va

include plăţile efectuate în RM sau plăţile efectuate în afara republicii.

Exporturile. Cota zero şi documentele care confirmă exportul.

Subiecţii impozabili care exportă mărfuri sau servicii din RM se impozitează la cota zero.

Pentru a obţine dreptul de restituire a TVA pe mărfurile, serviciile exportate, subiectul impozabil

trebuie să prezinte următoarele documente:

• documentul de confirmare a sosirii mărfurilor în ţara de destinaţie se consideră declaraţia

vamală a ţării destinatare, ce confirmă perfectarea mărfurilor importate în regimul vamal punerea

în circulaţie liberă (în original sau copia, inclusiv şi traducerea lor oficială); ?

Totodată, în lipsa declaraţiei vamale, ce serveşte document de confirmare pot servi şi

documentele comerciale de dispoziţie, care, în dependenţă de tipul transportului, sunt:

• la transportarea de către transportul auto - CMR;

• la transportarea de către transportul feroviar - Railway Bill (foaie de trăsură feroviară);

• la transportarea de toate tipurile de transport naval (inclusiv de mare şi râu) - Conosament;

• la transportarea de către transportul avia - Airway Bill (foiae de trăsură avia).

Documentele menţionate sunt necesare în calitate de document de însoţire la transportul

internaţional. In aceste documente se notează despre traversarea hotarelor statelor prin care trece

marfa, cât şi menţiunea despre sosire a mărfii în punctul de destinaţie.

La transportarea internaţională a pasagerilor la documentele ce confirmă efectuarea livrărilor de

export se referă următoarele:

86


• la transportarea cu transportul auto: la efectuarea transportărilor regulate -foaia de parcurs;

fişa de evidenţă a biletelor; la efectuarea transportărilor unice - foaia de parcurs, borderourile de

control;

• la transportarea cu transportul feroviar - fişa de evidenţă a biletelor;

• la transportarea cu transportul avia - însărcinarea de navigaţie.

La prestarea altor servicii de export document ce confirmă efectuarea serviciilor sau documentul

de decontare a subiectului impozabil care prestează servicii şi confirmarea în scris a

nerezidentului - consumatorului de servicii. Confirmarea în scris de prestare a serviciilor este

necesar de prezentat în limba de stat (întocmită prin traducere oficială).

In cazul lipsei documentelor care confirmă exportul, subiectul impozabil nu are dreptul de a

pretinde la restituirea TVA în mărime de 0%. Totodată, în asemenea caz TVA se calculează

indiferent de faptul dacă subiectul impozabil percepe sau nu TVA de la consumator.

Valoarea tuturor livrărilor, mărfurilor sau serviciilor exportate într-o perioadă

fiscală se indică în declaraţia TVA în coloana respectivă, în acest caz, TVA pe aceste livrări nu

se indică, cu condiţia prezentării confirmărilor documentare despre efectuarea exportului.

în cazul transportării pasagerilor cu toate tipurile de transport pe rutele internaţionale TVA nu se

include în costul tichetului, deoarece astfel de servicii sunt impozitate la cota zero.

Mărfurile şi serviciile, care însoţesc prestarea serviciilor de transportare internaţională de toate

tipurile de transport, incluse în costul tichetelor sunt considerate ca parte a serviciului impozabil

la cota zero. Transportarea pasagerilor pe rute internaţionale tur-retur se consideră ca o singură

transportare.

Exemplul 4: “Art proiect” SRL - arhitector, rezident al RM proiectează clădiri în România. O

parte din lucrul preliminar el îl efectuează în RM, iar lucrul de bază el îl efetuează pe teritoriul

României domnului Madan, care se află în România. Serviciul în cauză este consumat în afara

RM şi se impozitează la cota zero.

Exemplul 5: “Super Consult” SRL - rezident al RM prestează servicii de consulting domnului

Staşco - rezident al Ukrainei, care vizitează RM pentru a beneficia de acest serviciu. Astfel de

serviciu ce se consumă în RM nu este serviciu de export şi se impozitează la cota standard a RM.

Modul de restituire a TVA

Conform Instrucţiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188 din

17/11/2005 , contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de TVA, beneficiază de restituirea efectivă a

sumelor TVA în următoarele cazuri:

87


• impozitării mărfurilor (serviciilor) cu TVA la cota zero stabilită la livrările de mărfuri,

servicii pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi

pasageri;

• impozitării mărfurilor cu TVA la cota zero, stabilită prin art. 104 (b) al Titlului III al Codului

Fiscal;

• impozitării mărfurilor la cota de 8% stabilită de art. 96 (b) al CF pentru care se prevede

restituirea TVA în conformitate cu art. 101 (3) din CF;

• scoaterii mărfurilor străine de pe teritoriul vamal, plasate în regimul vamal de reexport.

în conformitate cu art. 102 (8) din CF la livrarea mărfurilor (serviciilor) pentru export, inclusiv

pentru toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri şi pasageri, se permite restituirea

TVA pe valorile materiale, serviciile procurate dacă există confirmarea organului vamal privind

livrarea de mărfuri pentru export, confirmarea destinatarului străin privind livrarea serviciilor,

inclusiv a celor de transport.

Determinarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală separat.

Dacă subiectul impozabil are datorii la buget la compartimentul TVA, alte impozite, plăţi,

amenzi, penalităţi, atunci suma TVA admisă spre restituire se trece în contul achitării TVA şi

altor plăţi.

Contribuabilii, înregistraşi ca plătitori de TVA sunt clasificaţi în trei grupe de bază:

• Grupa I. Contribuabilii cu grad înalt de credibilitate.

• Grupa II. Contribuabilii cu grad mediu de credibilitate.

• Grupa III. Contribuabilii cu grad mic de credibilitate.

La grupa I sunt atribuiţi contribuabilii care pe parcurs a minim 3 ani bugetari desfăşoară orice

gen de activitate pentru care agentul economic a asigurat stabilirea corectă a impozitelor, plăţilor

datorate şi onorarea integrală şi în termenele stabilite a acestora. Toate actele de control

întocmite de organele de control din ţară trebuie să demonstreze că nu s-au admis încălcări ale

prevederilor legale.

La grupa II sunt atribuiţi contribuabilii care pe parcurs a minim 2 ani bugetari desfăşoară orice

gen de activitate pentru care agentul economic a asigurat onorarea integrală şi în termenele

stabilite a impozitelor şi plăţilor datorate. Ultimul act de control general, întocmit de organele de

control din ţară, trebuie să demonstreze o atitudine responsabilă a agentului economic faţă de

obligaţiuni. Evaziunile consemnate în act au fost admise fără intenţie şi mărimea lor nu depăşeşte

valoarea capitalului social al întreprinderii la data întocmirii actului. Actele de control tematice

privind restituirea sumei TVA din buget, aferente livrărilor la cota zero (efectuate anterior),

trebuie să demonstreze că nu s-au admis încălcarea prevederilor CF.

La grupa III se atribuie contribuabilii care nu corespund criteriilor grupelor I şi II.

88


Atribuirea contribuabililor, înregistraţi ca plătitori de TVA, la grupele de credibilitate, se face de

către Comisiile teritoriale privind restituirea TVA special formate în cadrul serviciilor fiscale de

stat teritoriale, la care se deserveşte contribuabilul, o dată în an (luna ianuarie a anului respectiv),

în acest scop, contribuabilii până la l ianuarie a anului respectiv depun la IFS teritorial cererea de

atribuire la una din grupele de credibilitate. Contribuabilii trebuie să îndeplinească toate criteriile

stipulate în regulament, pentru a permite atribuirea lui la una din grupele menţionate. Agenţii

economici atribuiţi la categoria Contribuabili Mari depun cererea la IFPS Direcţia de

Administrare a Contribuabililor Mari (în continuare DACM). Toate documentele de restituire

întocmite de DACM, în vederea emiterii deciziei de restituire, se prezintă Comisiei republicane

privind restituirea.

Comisiile teritoriale privind restituirea se formează la fiecare IFS teritorial şi sunt compuse din

şeful inspectoratului, şefii direcţiilor competente şi alţi colaboratori.

Determinarea şi reflectarea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă

fiscală separat.

La determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică corectitudinea trecerii în cont a sumelor

TVA, respectarea prevederilor Codului Fiscal cu privire la provenienţa facturilor fiscale, modul

de completare a lor, etc. In caz, de necesitate, se solicită controale de contrapunere la furnizorii

mărfii exportate pe principiu până la producătorul sau importatorul ei.

Determinarea sumei TVA spre restituire în cazul efectuării exporturilor se face în modul

următor:

a) suma TVA trecută în cont în fiecare perioadă fiscală rezultată cu eventualele diferenţe,

determinate în urma verificării prevăzute la mai sus, formează TVA aferentă facturilor fiscale

acceptate la deduceri.(trecere în cont)

b) se determină cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor prin intermediul

conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat până la momentul controlului fără

dreptul la recalculările ulterioare;

c) se determină suma TVA aferentă valorii mărfurilor (serviciilor) livrate la cota zero, prin

aplicarea cotei TVA standard la valoarea acestei livrări;

d) se va accepta spre restituire numai suma TVA determinată ca diferenţa dintre suma TVA

atribuită la deduceri, inclusiv trecută în cont din perioada precedentă şi suma TVA calculată

pentru livrările efectuate, înmulţită la cota parte a TVA aferentă facturilor achitate furnizorilor

prin intermediul conturilor bancare pentru fiecare perioadă fiscală separat, dar nu mai mare decât

suma determinată la punctul c).

89


Cu derogare la prevederile punctului b) şi d) se acceptă determinarea sumelor TVA spre

restituire, dar nu mai mare decât suma stabilită la punctul c), numai în cazurile când pentru

aceasta este Hotărârea Consiliului Coordonator al IFPS.

Modul de restituire a sumelor TVA din buget este aplicat faţă de contribuabilii înregistraţi ca

plătitori de TVA, în funcţie de grupa de credibilitate la care au fost atribuiţi. Restituirea sumelor

TVA mai mici de 200000 lei, solicitate pentru o perioadă fiscală, se face prin decizia Comisiei

teritoriale privind restituirea TVA cu excepţia agenţilor economici atribuiţi la categoria

„contribuabili mari".

Pentru toate grupele de credibilitate, precum şi agenţii economici atribuiţi la categoria

„contribuabili mari" (indiferent de suma TVA confirmată spre restituire) restituirea sumelor

TVA mai mari de 200000 lei solicitate pentru o perioadă fiscală se face prin decizia Comisiei

republicane. In acest caz IFS teritorial care a asigurat controlul sau DACM întocmeşte Aviz

despre posibilitatea acceptării restituirii care se emite în adresa Comisiei republicane.

Modul de restituire pentru Grupa I. Restituirea sumelor TVA determinate sine stătător de

contribuabil spre restituire, cu respectarea criteriilor stabilite, se efectuează fără verificarea

documentaţiei necesare. Controlul documentaţiei necesare se efectuează nu mai rar de o dată în

an de la data efectuării ultimului control tematic privind restituirea sumei TVA din buget în

cadrul controlului documentar sau tematic.

Modul de restituire pentru Grupa II. Restituirea sumelor TVA determinate

de sine stătător de contribuabil spre restituire, cu respectarea criteriilor stabilite, în proporţie de

80% se efectuează tară verificarea documentaţiei necesare. Controlul documentaţiei necesare se

efectuează nu mai rar de o dată în 6 luni de la data efectuării ultimului control tematic privind

restituirea sumei TVA din buget în cadrul controlului documentar sau tematic. Adică, aceşti

contribuabili determină şi declară suma TVA respectivă în modul general, iar restituirea sumelor

care prezintă diferenţa între 100%-80% suma TVA care de facto urmează a fi restituită se

efectuează în momentul expirării a 6 luni, adică după expirarea controlului.

Modul de restituire pentru Grupa III. Contribuabililor cu grad mic de credibilitate restituirea

sumelor TVA, solicitată pentru o perioadă fiscală, se efectuează numai în urma unui control

tematic, organizat în baza cererii depuse la serviciul fiscal de stat teritorial. Determinarea sumei

TVA spre restituire în cazurile scoaterii mărfurilor străine de pe teritoriul vamal , plasate în

regim vamal de reexport se face în cazul în care anterior TVA aferent acestui import a fost achita

la buget.

90


In cazul în care organele de control propun, în urma verificării, aprobarea restituirii parţiale a

TVA sau respingerea cererii, în actul de control întocmit se vor specifica motivele şi cauzele care

determină situaţia respectivă. Răspunderea pentru modul de determinare a sumelor TVA spre

restituire, precum şi corectitudinea perfectării materialelor de restituire o poartă colaboratorul

serviciului fiscal care a efectuat controlul.

Termenul de restituire stabilit de Codul Fiscal, se determină din ultima zi a lunii care urmează

după încheierea perioadei fiscale pentru care se solicită restituirea pe baza cererii şi declaraţiei

TVA prezentate. Dacă se solicită restituirea pentru perioade anterioare, dar nu pentru ultima

perioadă fiscală, pentru care au fost prezentate declaraţiile TVA, termenul de restituire este de 45

zile din data depunerii cererii.

Plătitorii TVA, care solicită restituirea acesteia, la data efectuării controlului trebuie să depună la

dispoziţia colaboratorilor, în vederea verificării, analizării şi aprobării rambursării următoarelor

documente:

• cererea de restituire;

• declaraţiile TVA din care rezultă suma de restituire;

• registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sunt înregistrate operaţiunile de

livrare sau procurare;

• documentele care atestă efectuarea exportului: declaraţia vamală de export, vizată de

organele vamale, confirmarea Departamentului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de

export efectuate de subiectul impozabil, declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti ş.a.

Restituirea sumelor TVA sau transferarea sumelor pentru stingerea altor plăţi datorate la buget se

efectuează de la contul stabilit de trezorerie. Trezoreria de Stat, primind documentele cu

privire la restituirea sumelor TVA, în măsura disponibilităţii la cont, asigură îndeplinirea

lor.

Departamentul Vamal, la primirea extrasului Trezoreriei de Stat privind efectuarea restituirii în

contul plăţilor la import, este obligat să pună la dispoziţie

informaţia din extrasul Trezoreriei de Stat organelor vamale corespunzătoare, nu mai târziu de

ziua următoare celei când a fost primită informaţia, iar acestea din urmă se obligă să înştiinţeze

subiectul impunerii despre operaţia înfăptuită. Reflectarea în fişa contului personal a sumelor

TVA, acceptate spre restituire se efectuează în conformitate cu modul stabilit de IFPS.

Prezentarea declaraţiei fiscale cu privire la TVA

Perioada de calcul a obligaţiei fiscale a T.V.A. constituie o lună calendaristică. Perioada de dare

de seamă şi de stingere a obligaţiei fiscale constituie luna calendaristică, ce urmează după

perioada de calcul a obligaţiei fiscale.

91


Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte declaraţia cu privire la T.V.A. pentru fiecare

perioadă fiscală la inspectorate fiscale teritoriale. Declaraţia se întocmeşte pe un formular oficial,

care este prezentat la serviciul Fiscal de Stat nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după

încheierea perioadei fiscale.

Fiecare subiect impozabil trebuie să verse la buget suma TVA, care urmează a fi achitată pentru

fiecare perioadă fiscală, dar nu mai târziu de data stabilită pentru prezentarea declaraţiei pe

această perioadă, cu excepţia achitării TVA în buget la serviciile importate, a cărei achitare se

face la momentul efectuării plăţii pentru serviciul importat.

Subiecţii impozabili achită T.V.A. în termenele stabilite. Ei sunt obligaţi să achite penalităţile şi

alte sancţiuni în cazul când acestea au fost calculate de organele de control sau cu funcţii în

domeniul respectiv.

T.V.A. se achită în valută naţională. Perceperea se efectuează prin metoda calculării şi

transferării directe.

în caz că subiectul impozabil se eschivează de la prezentarea declaraţiei fiscale şi de la plata

T.V.A., IFS este împuternicit să determine suma obligaţiunilor fiscale şi să ceară achitarea

impozitului. Cerinţa privind achitarea plăţii include următoarea informaţie:

1. Denumirea (Numele) subiectului impozabil,

2. Codul fiscal al contribuabilului,

3. Data eliberării cerinţei,

4. Perioada pentru care a fost calculată obligaţia fiscală,

5. Suma T.V.A spre plată,

6. Suma sancţiunilor spre plată

7. Suma penalităţii spre plată,

8. Motivarea eliberării cererii de plată,

9. Date privind trecerile în cont nerestituite,

10. Termenul şi modul de plată,

11. Descrierea procedurii de contestare,

12. Adresa IFS Teritorial care a eliberat cerinţa.

După eliberarea cerinţei de plată a T.V.A. IFS teritorial are dreptul să efectueze calculul sumei

T.V.A. spre plată. Suma T.V.A. trebuie reflectată în documentele contabile respective ale

subiectului impozabil. Calculul T.V.A. are loc în următoarele circumstanţe:

• în cazul efectuării controlului fiscal în rezultatul căruia se ajustează suma T.V.A spre plată;

• în cazul calculării sumei T.V.A. de către IFS teritorial din motivul neprezentării

declaraţiei de către subiectul impozabil.

Există cazuri în care apare restanţă la achitarea T.V.A. subiectului impozabil. La ele se referă:

92


• Subiectul impozabil prezintă declaraţia T.V.A., dar nu efectuează plata în buget a sumei

T.V.A. spre plată în termenele stabilite;

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei T.V.A. indicată în cerinţa de plată

eliberată de către IFS;

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata sumei taxate şi nemodificate în urma contestării

de către contribuabil a sumei T.V.A.;

• Subiectul impozabil se eschivează de la plata penalităţii calculate sau a altor sancţiuni suma

cărora a rămas nemodificată în urma contestării lor de către contribuabil;

• Subiectul impozabil nu achită o parte din suma obligaţiunii fiscale după expirarea termenului

stabilit pentru plata T.V.A., indicat în cerinţa de plată.

Termenii de stingere a obligaţiei fiscale a TVA

Pentru livrările efectuate pe teritoriul RM livrarea devine obiect impozabil în data eliberării

mărfii sau prestării serviciului.

Pentru mărfuri, data livrării se consideră data transmiterii mărfii în posesia consumatorului, în

cazul când transportarea mărfurilor se efectuează de terţă persoană (organizaţie de transport),

atunci data livrării se consideră data începutului transportării.

în cazul livrării mărfurilor imobile sau în cazul construcţiei clădirilor pe lotul consumatorului,

data livrării se consideră data, când imobilul, obiectele de construcţie sunt puse la dispoziţia

consumatorului.

Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale

sau data primirii de către subiectul impozabil a plăţii depline sau parţiale, în dependenţă de

evenimentul ce are loc mai înainte.

Dacă factura este eliberată sau plata este primită până la momentul efectuării livrării, data livrării

se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce arc loc mai

înainte. Această procedură, de asemenea, se aplică faţă de livrările efectuate regulat pe parcursul

unei perioade de timp stipulate în contract şi în acest caz data livrării se consideră data eliberării

facturii fiscale sau data primirii fiecărei plăti regulate, în dependenţă de evenimentul ce are loc

mai înainte.

Pentru mărfurile importate, utilizate în activitatea de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale se

consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iar data achitării - data

depunerii de către importator a mijloacelor băneşti la casieria organului vamal sau la conturile

respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor, confirmată printr-un extras din

contul bancar. La serviciile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

93


termenul onorării obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii pentru

serviciul importat.

Pentru mărfurile exportate data efectuării livrării se consideră data, când mărfurile trec frontiera

RM.

Tema 9. Impozitul pe bunurile imobiliare.

Curs teoretic-2 ore

1. Caracteristica generală a impozitului.

2. Metoda de calcul pentru persoanele juridice, prezentarea dărilor de seamă şi termenele de

plată.

3. Determinarea impozitului pentru persoanele fizice, termenele de plată.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu VI. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007



3. Instrucţiunea privind calcularea si achiatarea în buget a impozitului funciar şi

impozitului pe bunuri imobiliare nr. 11 din 04.09.2001

Caracteristica generală a impozitului

Impozitul este aşezat pe bunurile imobiliare aflate pe teritoriul RM.

Contribuabilii ale acestui impozit sunt:

întreprinderile, instituţiile (inclusiv băncile şi alte instituţii creditare), organizaţiile

indiferent de forma de proprietate, care sunt persoane juridice, rezidenţi şi nerezidenţi

ai RM care au în proprietate sau utilizare bunuri imobiliare;

persoane fizice proprietari ai imobilului.

Plătitorii impozitului pe bunurile imobiliare date în arendă sunt arendatorii. Impozitul

pe bunurile imobiliare arendate de la stat achită arendaşul.

94


Obiectele de impunere sunt:

- pentru persoanele juridice - toate tipurile de construcţii, clădiri şi instalaţii;

- pentru persoanele fizice - clădirile şi construcţiile (apartamentele, casele de locuit, alte

încăperi izolate etc.)

finisate, aflate la o etapă de finisare mai muln de 80% inclusiv, rămase nefinisate timp de 5 ani

după începutul lucrărilor

Baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri

Cotele anuale de impozit pe bunurile imobiliare sunt de către Parlamentul RM în art. 280

al CF şi anexa nr.2 la Legea pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. 1056-XIV din

16.06.2000:

Pe bunurile imobile ale persoanelor juridice, cu excepţia cooperativelor de construcţie a

locuinţelor şi a cooperativelor de construcţia a garajelor - 0.1% din costul rizidual;

Cota maximă a impozitului constituie 0,25%

Cota de bază minimă a impozitului este de 0,02%

Administraţia publică locală stabileşte cota de bază pentru fiecare localitate separat, dar

nu mai mică de 0,02% (adică, într-o localitate concretă cota de bază poate fi mai mare)

În mun. Chişinău (cu excepţia localităţilor din componenţa acestuia) cota de bază este

stabilită de 0,02% pentru suprafaţa pînă la 100 m2.

În cazul în care suprafaţa totală a bunului imobiliar (locuinţa, construcţia principală –

construcţia înregistrată cu drept de propreitate a persoanei fizice, care este utilizată ca locuinţă şi

nu este în activitatea de întreprinzător) depăşeşte 100 m2 inclusiv cota de bază a impozitului pe

bunuri imobiliare se majorează:

de la 100 m2 la 200 m2 – de 3 ori

peste 200 m2 – de 28 ori

Începînd cu 1 ianuarie 2007 bunurile imobiliare a persoanelor fizice din :

1. municipii, inclusiv localităţile din compenenţa acestora

2. oraşe

se vor impozita conform cotelor menţionate mai sus.

Pînă la 01 ianuarie 2009 pentru imobilul persoanelor fizice din comune şi sate avem:

Tipul imobilului Localitatea

mun. Chişinău, mun. Bălţi

oraşul - reşedinţă

orăşele şi localităţi

rurale

95


1. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţiile de pe sectorul pentru vile şi garaje cu spaţiul total pînă la 100 m2

0.3 0.2 0.1

2. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţiile de pe sectorul pentru vile şi garaje cu spaţiul total de la 100 m2 pînă la 150 m2

0.45 0.3 0.15


0.6 0.4 0.2


3,0 2,0 1,0

5. Locuinţe privatizate, proprietăţi imobiliare, construcţii şi instalaţiile de pe sectorul pentru vile şi garaje cu spaţiul total mai mult de 300 m2

4,5 3,0 1,5

Notă. Bunurile imobiliare ale cooperativelor de construcţie a locuinţelor şi ale

cooperativelor de construcţie a garajelor se impozitează la cotele şi în condiţiile stabilite pentru

persoanele fizice.

Metoda de calcul pentru persoanele juridice,

prezentarea dărilor de seamă şi termenele de plată

Ca bază de calcul a impozitului pe bunurile imobiliare apare valoarea reziduală a

bunurilor imobiliare. Ea se calculează ca diferenţa dintre valoarea de înlocuire şi uzura în

calcularea medie anuală. Valoarea medie anuală se determină ca valoarea medie cronologică,

conform datelor sumelor soldurilor la începutul fiecărei luni din perioada de gestiune. Soldurile

la începutul şi sfârşitul perioadei se ia în jumătate, suma obţinută se împarte la numărul de luni

din perioadă.

Ex. La data de 01.01.anul curent (a.c.) S.A. RĂUT are la bilanţ mijloace fixe în sumă de

7200 mii lei la valoarea iniţială, iar valoarea reziduală constituie 5400 mii lei. Norma medie

anuală de amortizare constituie 3%. La întreprindere se utilizează metoda liniară de calcul a

uzurii.

Data Valoarea reziduală Uzura

1 2 301.01. a.c 5400000 1800001.02. a.c 5382000 1800001.03. a.c 5364000 1800001.04. a.c 5346000 1800001.05. a.c 5328000 1800001.06. a.c 5310000 1800001.07. a.c 5292000 1800001.08. a.c 5274000 1800001.09. a.c 5256000 18000

96


01.10. a.c 5238000 1800001.11. a.c 5220000 1800001.12. a.c 5202000 18000

01.01.an următor 5184000Valoarea medie cronologică 5292000

Baza de calcul= (1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+5292000+

5274000+5256000+5238000+5220000+5202000+1/25184000)/12=5292000 lei

Suma anuală impozitului va constitui 5292000*0,1%=5292 lei

Pentru efectuarea calcului valorii medii reziduale a bunurilor imobiliare este necesar de

ţinut cont de intrările şi ieşirile mijloacelor fixe (din categoria celor impozitate) care au loc pe

parcursul perioadei fiscale.

Dacă intrările de au avut loc în decursul lunii pînă la data de 15, atunci suma intrărilor

se ia în calcul din data de 1 a acestei luni, în caz că intrările sau efectuat după data de 15, atunci

suma intrărilor se iau în calcul din data de 1 a lunii următoare.

Dacă ieşirile de au avut loc în decursul lunii pînă la data de 15, atunci suma ieşirilor se

ia în calcul din data de 1 a acestei luni, în caz că ieşirile sau efectuat după data de 15, atunci

suma ieşirilor se iau în calcul din data de 1 a lunii următoare.

Bunurile imobiliare ale persoanelor fizice care practică activitatea de întreprinzător se

impozitează conform cotelor şi în condiţiile stabilite pentru persoanele fizice, însă evaluate în

modul stabilit pentru persoanele juridice.

Agenţii economici depun la inspectoratul fiscal calculele privind impozitul dat

trimestrial, impozitul determinându-se pentru perioada respectivă de dare de seamă. Darea de

seamă se întocmeşte cu total cumulativ. Suma impozitului pentru o perioada oarecare de dare

de seamă se determină conform cotei anuale a impozitului recalculată cu coeficientul referitor la

perioada respectivă (pentru I trimestru –0,25, pentru 6 luni – 0,5, pentru 9 luni – 0,75). Din suma

impozitului calculat pentru perioada respectivă de dare de seamă se exclude suma impozitului

pentru perioada de dare de seamă precedentă a anului financiar respectiv şi se determină relaţiile

curente cu bugetul la acest impozit.

Din exemplu de mai sus calculele trimestriale vor fi următoarele:

p/u I trimestru

Baza de calcul= (1/25400000+538200+5364000+1/25346000)/3=5373000 lei

Suma impozitului pentru I trimestru va constitui 5373000*0,1%*0,25=1343 lei

p/u al II trimestru

Baza de calcul=

(1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+1/25292000)/6=5346000 lei

Suma impozitului pentru şase luni va constitui 5346000*0,1%*0,5=2673 lei

97


Suma impozitului pentru trimestru II este egală cu 2673-1343=1330 lei.

p/u trimestru III

Baza de calcul=

(1/25400000+538200+5364000+5346000+5328000+5310000+5292000+5274000+5256000+ 1/25238000)/9=5346000 lei

Suma impozitului pentru nouă luni va constitui 5319000*0,1%*0,75=3989 lei

Suma impozitului pentru trimestru III este egală cu 3989-2673=1316 lei.

P/u trimestru IV suma impozitului va fi 5292-3989=1303 lei.

Calculul şi achitarea impozitului se efectuează trimestrial pînă în ultima zi a lunii

imediat următoare perioadei fiscale.

Determinarea impozitului pentru persoanele fizice

O problemă de o mai mare importanţă la impozitul pe bunuri imobiliare a persoanelor

fizice reprezintă evaluarea obiectelor impunerii. Însă, necătând la aceasta, impozitul pe bunurile

imobiliare se poate calcula de către inspectoratul fiscal în baza datelor fondului locativ,

înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial (O.C.T.). În cazul lipsei datelor O.C.T. determinarea

impozitului se efectuează în baza datelor de arhivă a instituţiilor teritoriale de asigurarea,

majorate cu coeficientul de recalculare. Dacă şi aceste date lipsesc, atunci impozitul se

calculează reieşind din valoarea dată temporar de către organele fiscale, conform datelor de

evaluare a altor obiecte analogice.

Dacă obiectul impunerii se transmite de la o persoană la alta, în urma actului de

vânzare-cumpărare, dăruire, testament în cursul anului, atunci impozitul pe acest obiect se

calculează şi se pune în sarcina plătitorului proprietar primar de al 01.01 până în luna pierderii

dreptului la proprietate şi din această dată, până la sfârşitul anului, impozitul se pune în sarcina

noului proprietar.

Pentru obiectele nou construite, impozitul se calculează începând cu anul următor celui în

care s-a construit obiectul. În cazul lichidării obiectelor perceperea impozitului se încetează din

luna în care a fost lichidat.

Calculul impozitului pe bunuri imobiliare pentru persoanele fizice se efectuează de către

colaboratorii fiscali în oraşe şi de către Serviciul de colectare a impozitelor din cadrul Primăriilor

în localităţile rurale, în colaborare cu serviciul fiscal teritorial.

Avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabili-persoane fizice

urmează şă le fie prezentat nu mai tîrziu, decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată

a impozitului funciar ( adică, anual pînă la 15 iunie 2008).

Termenii de plată pentru acest impozit se stabileşte de autorităţile administrative publice

98


locale, dar nu mai târziu de 15 august şi 15 octombrie.

În cazul când contribuabilul–persoană fizică, achită impozitul anual integral pînă la data

de 30 iunie a anului curent, atunci el obţine o bonifocaţie de 15% din suma impozitului.

Ex. D-l Tabără V. Locueşte în com. Vorniceni. Este proprietar ai unei case de locuit cu

valoarea de 660000 lei şi cu suprafaţa de 220m2. Să se determine impozitul pe bunurile

imobiliare, să se eşaloneze pe termene de plată. (Deoarece locuieşte în localitate rurală, atunci

pînă la 01.01.2009 se va aplica coteledin vechi)

Rezolvare:

7. Se determină valoarea 1m2: 660000 lei/220m2=3000 lei/m2

8. Se calculează impozitul pentru fiecare tranşă de suprafaţă

100m2*3000 lei/m2*0,1%=300 lei

(150m2-100m2)*3000 lei/m2)*0,15%=225 lei

(200m2-150m2)*3000 lei/m2)*0,2%=300 lei

(220m2-200m2)*3000 lei/m2)*1,0%=600 lei

3. Total impozit

300+2255+300+600=1425 lei

4.Eşalonare pe termene de plată

1425/2=712,50

712,50 lei pentru 15 august

712,50 lei pentru 15 octombrie.

Tema 10. Impozitul pe bunurile imobiliare. Particularităţile determinării impozitului pe

terenuri.


1. Caracteristica generală.

2. Înlesnirile fiscale.

3. Metoda de determinare a impozitului pe terenuri.

Literatura:

4. Codul Fiscal al RM, Titlu VI. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007



Instrucţiunea privind calcularea si achiatarea în buget a impozitului funciar şi impozitului

pe bunuri imobiliare nr. 11 din 04.09.2001

99


Caracteristica generală

Prin impozitare funciară se urmăreşte: stimularea economică a utilizării raţionale a

pământului; protecţia şi valorificarea lui; mărirea fertilităţii solurilor, egalarea condiţiilor social-

economice de gospodărire pe terenurile cu calităţi diferite; asigurarea infrastructurii localităţilor

rurale; formarea fondurilor speciale de finanţare a acestor acţiuni.

Obiecte ale impozitului funciar sunt considerate atât terenurile date cu titlu de

proprietate, de posesiune, de beneficiere funciară, conform Codului Funciar, indiferent de

categoria, termenele şi destinaţia acestor terenuri, cât şi terenurile aflate în proprietatea statului şi

atribuite temporar în folosinţă colectivă sau individuală a persoanelor fizice.

Contribuabili ai impozitului funciar sunt deţinătorii de terenuri, care au primit pământ în

proprietate, posesiune şi beneficiere pentru organizaţiile producătoare agricole, agro-industriale,

gospodăriile auxiliare, întovărăşirile pomicole şi legumicole, amplasarea şi exploatarea

construcţiilor, organizaţiilor producătoare industriale, construcţia magistralelor de circulaţie şi

alte scopuri.

Cotele impozitului funciar se stabilesc de Parlamentul RM pentru o unitate de teren de o

anumită calitate sub formă de plăţi stabile:

I. Pentru terenurile agricole:

Tipuri de terenuriEvaluare cadastrală

Cu indici cadastrali(1 grad/ha) Fără indici cadastrali

Toate terenurile, cu excepţia păşunilor şi fâneţelor

1,50 lei 110 lei

Păşuni şi fâneţuri 0,75 lei 55 leiTerenuri ocupate de obiecte acvatice 115 lei

II. Pentru terenurile de intravilan: pentru 100 m2

Tipuri de terenLocalitatea

Chişinău, Bălţi,

Cahul, Orhei, Soroca, Ungheni

Celelalte oraşe-rezidente

Localităţile rurale

Pentru terenurile pe care sunt amplasate fondul de locuinţe, loturi de pe lângă casă, garajele din cooperativele de construcţii,

10 lei 4 lei 2 lei 1 leu

Pentru terenurile destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor, întreprinderilor agricole şi terenurile cu o altă destinaţie specială

30 lei 10 lei 10 lei 10 lei

Pentru terenurile întovărăşirilor pomicole

10 lei 1 leu 1 leu 1 leu

Notă. Locuitorii municipiilor şi oraşelor care lucrează la întreprinderi agricole, precum şi

100


pensionarii acestor întreprinderii plătesc impozitul funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă

din intravilan, conform cotelor prevăzute pentru oraşele şi localităţile rurale;

III. Pentru terenurile din extravilan:

a. destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu o altă destinaţie specială

- 70 lei/ha;

b. pe care sunt amplasate construcţiile şi amenajările pentru carierile şi pământurile

distruse în urma lucrărilor de producţie - 350 lei/ha.

Cotele menţionate mai sus reprezintă cotele maxime ale impozitului funciar. Cotele impozitului

funciar pot fi diverse de la o localitate la altă ( în limitele cotelor maxime), reieşind din hotărirea

consiliului administraţiei publice locale.

Persoanele juridice şi fizice, titulari ai dreptului de proprietate, posesiune şi beneficiere

funciară sunt obligate să se înregistreze la serviciul fiscal de stat teritorial. Administraţia publică

locală şi inspectoratele fiscale de stat anual, nu mai târziu de 1 mai, precizează listele

contribuabililor, suprafaţa şi categoria terenurilor.

Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare

La impozitul pe bunuri imobiliare sînt prevăzute scutiri pentru următoarele persoane fizice:

- persoanele de vărstă pensionară, invalizii de gradul I şi I, invalizi din coplilărie, invalizi de

gradul III – participanţi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi

independenţei RM, la luptele din Afganistan, la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E.

Cernobîl

- familile şi persoanele întreţinute de persoanele decedate- participanţi la acţiunile de luptă

pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei RM, la luptele din Afganistan, la

lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl

- familiile care au copii invalizi în vărstă de pînă la 18 ani şi membrii familiilor care au la

întreţinere şi îngrijire permanentă persoane cu dezabilităţi

- propriearii sau deţinătorii bunurilor rechiziţionate în interes public, pe perioada rechiziţiei

pentru agenţi economici:

- autorităţile publice şi instituţiile bugetare

- societăţile orbilor, surzilor şi invalizilor şi întreprinderile din cadrul acestor societăţi

- întreprinderile penitenciarilor

- obiectele de protecţie civilă

- organizaţiile religioase

- misiunile diplomatice

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM)

- instituţiile medico-sanitare publice finanţate din contul CNAM

101


- Banca Naţională a Moldovei

loturile de terenuri ocupate de:

- rezervaţii, parcuri dendrologice, parcuri naţionale, grădini botanice

- fondul silvic şi a apelor, în cazul cînd nu sînt utilizate în scopuri antreprenoriale

- plantaţii multianuale, pînă la intrarea lor pe rod

- căîle ferate, drumuri auto,porturi fluviale

- zonele de frontieră de stat

- etc., vezi art. 283 al CF

Metoda de determinare a impozitului pe funciar

Temeiul stabilirii impozitului funciar în sarcina unui contribuabil este titlu de

proprietate, posesiune sau beneficiere funciară. Suprafaţa terenurilor impozabile este calculată în

baza documentelor ce atestă dreptul la aceste terenuri, datelor privind delimitarea hotarelor

naturale de către regimul proprietăţii funciare, cadastrului funciar, planurilor şi hărţilor comune,

altor documente.

Determinarea sumei impozitului funciar se efectuează în funcţie de categoria

terenurilor, destinaţia lor, evaluarea lor şi cotele impozitului.

Impozitul funciar se calculează separat pe fiecare tip de teren ca produs dintre cota

impozitului şi suprafaţa terenurilor (sau valoarea cadastrală în grad-ha), determinată în unităţi de

măsură pentru care sunt stabilite cotele. Însumând toate impozitele astfel calculate, obţinem

suma anuală a impozitului funciar, care se eşalonează în mărimi egale pe termene de plată.

Impozitul funciar se varsă la bugetele locale de către întreprinderile agricole şi de alte persoane

juridice, nu mai târziu de 15 august, 15 octombrie.

Calculele impozitului funciar pentru fiecare tip de teren se întocmeşte şi se prezintă,

anual, organului teritorial al serviciului Fiscal de Stat de către persoanele juridice şi fizice care

desfăşoară activitate de întreprinzător pînă la 1 iulie.

Exemplu:

Calcululimpozitului funciar pentru terenurile întreprinderilor agricole

Tipuri de teren Suprafaţa, haIndici cadastrali, grad

Grad-ha, total

Cota impozitului, lei

Suma anuală a impozitului, lei

1. Terenuri cu destinaţie agricolă, total

1262 X X X 100420

102


1.1. Care posedă indici cadastrali

1.2. Care nu posedă indici cadastrali

2. Terenuri destinate păşunilor şi fâneţelor, total.2.1. Care posedă

indici cadastrali2.2. care nu posedă

indici cadastrali3. Terenuri pe care sânt

amplasate construcţiile auxiliare

4. TOTAL

1200

62

340

320

20

12

1614

52

X

X

30

X

X

X

62400

X

X

9600

X

X

X

1,5

110

X

0,75

55

1000

X

93600

6820

8300

7200

1100

12000

120720Pentru terenurile nou repartizate în decursul anului calcularea sumelor impozitului

funciar se efectuează în termen de o lună din momentul repartizării şi include perioada de până la

sfârşitul anului, începând cu luna care succedă repartizarea. Suma totală de plată se determină în

modul următor:

1.se calculează suma lunară a impozitului ca raport dintre suma anuală a impozitului

şi 12 (numărul de luni).

2.suma lunară a impozitului se înmulţeşte cu numărul de luni până la sfârşitul

anului.

Sumele plătite cu titlu de impozit funciar se raportează la cheltuielile de producţie (la

cheltuielile perioadei).

Pentru perosanele fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, precum şi

gospodăriile ţărăneşti calcularea impozitului funciar se efectuează de către serviciile de colectare

a impozitelor din cadrul primăriilor cu participarea inspectoratelor fiscale teritoriale. Calculele se

efectuează în baza:

1. Registrului de evidenţă a contribuabililor-persoane fizice a impozitului

funciar şi a impozitului pe imobil .

2. Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti (GŢ)

Avizul de plată a impozitului funciar pentru contribuabili-persoane fizice urmează şă le

fie prezentat nu mai tîrziu, decît în termen de 60 zile pînă la primul termen de plată a impozitului

funciar ( adică, anual pînă la 15 iunie 2005).

Calcularea şi perceperea impozitului funciar pentru utilizarea comună a păşunilor şi

fîneţelor, care sunt proprietatea primăriilor se efectuează de către Serviciul de colectare a

impozitelor şi taxelor, în baza Hotărîrii comune a Consiliului local şi a persoanelor, proprietari

103


de animale. La Hotărîre se anezeă lista contribuabililor care vor folosi în comun terenurile, şi

numărul de animale pe fiecare tip al lor. Fiecare contribuabil din listă, trebuie să semneze

Hotărîrea respectivă, dacă este de acord să devie plătitor a impozitului funciar pe aceste tipuri de

teren.

Calcului impozitului funciar pentru fiecare contribuabil se efectuează în funcţie de

suprafaţa terenurilor, bonitate, şi numărul convenţional de animale, pe care le are în proprietate,

conform coefecientului de recalculare. Coeficientul de recalculare se i-a în calcul pînă la sutime.

Coieficienţii de recalculare

1 cal = 1,21 VMC =11 viţel = 0,61 oaie, capră = 0,1

Ex. Conform Hotărîrii Primăriei s. Chirsova păşunile date în folosinţă comună este de

110 ha fără indici, cadastrali, şi fîneţuri 80 ha cu bonitatea de 42 grad/ha. În sat sînt

înregistrate 210 vaci, 52 viţei şi viţeluşe tinere, 735 oi şi capre.

Rezolvare. I. Se calculează impozitul funciar:

Pentru păşune 110 ha*55 lei/ha=6050 lei

Pentru fîneţuri 80ha*42grad/ha*0,75 lei/grad=2520 lei

Total 6050+2520=8570 lei.

II. se recalculează numărul de animale în unităţi convenţionale

210x1+52x0,6+735x0,1= 314,70 u.c.

III Se determină cuantumul impozitului (cota fixă a impozitului) :

a). pentru fiecare u.c. de animale. 8570 lei / 314,7 u.c. = 27,23 lei./u.c.

b). Pentru 1 VMC -27,23 lei.

c). Pentru 1 viţel 27,23*0,6= 16,34 lei

d) pentru 1 oaie 27,23*0,1= 2,72 lei.

IV. În funcţie de tipul anumalelor şi numărul lor se determină impozitul funciar

pentru terenurile de folosinţă comună pentru fiecare gospodărie(proprietar de

animale).

D-l Doagă are în gospodărie 2 VMCşi 1 viţel. Impozitul funciar pentru terenurile de

folosinţă comună datorat de D-lui va constitui 70,80 lei= 2*27,23+16,34.

104


Tema 11. Impozitele pentru utilizarea resurselor naturale.


1. Taxa pentru apă.

2. Taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice.

3. Taxa pentru efectuarea explorărilor geologice

4. Taxa pentru extragerea mineralelor utile

5. Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiilor subterane, altele decît

cele destinate extracţiei mineralelor utile

6. Taxa pentru exploatarea construcşiilor subterane în scopul desfăşurării activităţii de

ntreprinzător, altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile

7. Taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu VIII. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VIII al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000. MO al


Taxa pentru apă

Taxa pentru apă este o taxă pentru utilizarea resurselor de apă.

Obiectul impunerii apa captată din orice sursă.

Baza de calcul este volumul de apă captată.

Plătitori ai taxei pe apă sunt persoanele fizice şi juridice care practică activitate de

întreprinzător.

105


Unitatea de măsură a taxei este 1m3 şi 10m3.

Taxa pentru apă se stabileşte în dependenţă de locul de captare a apei şi destinaţăa consumului.

Indicatorii Cotele taxei pentru consum în limite

stabilite

Cotele taxei pentru consum supralimită

1. Taxa pentru consumul de apă din sistemul gospodăriie apelor din izvoarele de suprafţă şi subterane captată în limitele stabilite, cu exepţia consumului indicat la pct. 2

0,50 lei/1m3 15 lei/10m3

2. Taxa pentru consumul de apă din sistemul gospodăriie apelor din izvoarele de suprafţă şi subterane, destinată îmbutelierii, folosită în scopuri curative şi în calitate de apă potabilă

8 lei/1m3 240 lei/10m3

3. Taxa pentru utilizarea apei din izvoarele de suprafaţă la irigarea terenurilor 0,10 lei /1m3

60% din cota stabilită (3 leu)

/10m3

4. Taxa pentru utilizarea apei la hidrocentrale 0,03 lei/10m3 0,09 lei/10m3

Limitele consumului de apă se stabilesc de Concernul Republican pentru Gospodărirea Apelor

„Apele Moldovei”.

Termenul de prezentare a calculului pentru apă şi achitarea plăţii la buget se efectuează

trimestrial, pînă în ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune.

Pentru plătitorii taxei pe apă care, pe parcursul anului fiscal, consumă pînă la 100 m 3 de apă

achită plata pentru apă şi prezintă dare de seamă o dată pe an, pînă la 20 decembrie a anului de

gestiune.

Nu se aplică taxa pentru :

1. apele subterane extrase din subsol concomitent cu minereuri sau extrase pentru

prevenirea sau lichidarea acţiunilor dăunătare acestor ape;

2. apa folosită la stingerea incendiilor;

3. apă captată pentru creşterea peştelui;

4. apa consumată de întreprinderile societăţiilor orbilor, surzilor, invalizilor şi de instituţiile

medico-sanitare publice.

Taxa pentru efectuarea prospecţiunilor geologice.

Obiect al impunerii reprezintă lucrările pentru efectuarea prospecţiunilor geologice.

Baza de calcul este valoarea contractuală (de deviz) al lucrărilor pentru efectuarea

prospecţiunilor geologice.

Subiecţi ai taxei sînt persoanele juridice şi fizice, rezidente şi nerezidente, care efectuează

prospecţiuni geologice, cu excepţia instituţilor finanţate din bugetele de toate nivelele.

106


Cota impozitului este de 2%.

Taxa se calculează de sinestătător de contribuabil şi se achită integral pînă la începerea

lucrărilor.

Taxa pentru efectuarea explorărilor geologice

Obiect al impunerii reprezintă lucrările pentru efectuarea explorărilor geologice.

Baza de calcul este valoarea contractuală (de deviz) al lucrărilor pentru efectuarea

explorărilor geologice.

Subiecţi ai taxei sînt persoanele juridice şi fizice, rezidente şi nerezidente, care efectuează

explorări geologice,cu excepţia instituţilor finanţate din bugetele de toate nivelele.


Scutirile de taxă sunt acordate pentru lucrările de explorare efectuate în limitele perimetrului

minier al întreprinderii de extracţie mineră în funcţiune.


lucrărilor.

Taxa pentru extragerea mineralelor utile

Obiect al impunerii reprezintă mineralele utile extrase şi vîndute.

Baza de calcul este venitul din vînzările mineralelor extrase.

Subiecţi ai taxei sînt persoanele juridice şi fizice, rezidente şi nerezidente,indiferent de forma

de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care efectuează extragerea mineralelor utile.

Cotele sunt

Nr. crt

Minerale utile Taxa, în % din costul materiei prime extrase

1. Materii prime metalifiere şi nemalifiere pentru industrie (granit, gabronorit, diatomite, tripoluri, calcaruri fondate, argile bentonitice, greu fuzibile, refractate şi de modelare, materii prime pentru fabricarea sticlei de cuarţ şi silicioase)

7

2. Materiale de construcţii nemetalifiere (materii prime pentru ciment, ghips, gresie,cretă, piatră de paramet, piatră tăiată, piatră spartă, nisip de construcţie, amestecuri de pietriş cu nisip, prundiş, pietriş materie primă pentru cheramzită, argilă pentru cărămidă etc.)

6

3. Pertol 204. gaz 20

Scutirile de taxă sunt acordate pentru întreprinderile penitenciarelor.

Taxa se calculează de sinestătător de contribuabil. Taxa pentru extragerea mineralelor utile se

percepe de la începutul extragerei sub formă de taxă iniţală şi taxe periodice ulterioare,

107


achitate în termenul de realizare a dreptului acordat. La calcularea taxei se iau în consideraţie

volumul extracţiei mineralului util şi pierderile suportate în procesul de extracţie a acestuia.

Suma taxelor periodice stabilite pentru mineralele utile extrase, împreună cu pierderile

normative aferente, se include în costul producţiei

Taxa pentru folosirea spaţiilor subterane în scopul construcţiilor subterane,

altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile

Obiect al impunerii reprezintă lucrările pentru construcţia obiectivelor subterane.

Baza de calcul este valoarea contractuală (de deviz) al lucrărilor de construcţie a obiectivelor

subterane.


de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care efectuează extragerea mineralelor utile.


Scutirile de taxă sunt acordate pentru întreprinderile penitenciarelor.


lucrărilor de construcţie.

Taxa pentru exploatarea construcşiilor subterane

în scopul desfăşurării activităţii de ntreprinzător,

altele decît cele destinate extracţiei mineralelor utile

Obiect al impunerii reprezintă construcţiile subterane.

Baza de calcul este valoarea de bilanţ al construcţiilor subterane.


de proprietate şi forma organizatorico-juridică, care exploatează construcţii subterane.

Cota impozitului este de 0,2%.

Scutirile de taxă sunt acordate pentru:

- întreprinderile penitenciarelor

- întreprinderile ce reprezintă o valoare ştiinţifică şi culturală deosebită, lista cărora

se aprobă de Guvern.

Taxa se calculează şi se achită de sinestătător de contribuabil separat pentru fiecare trimestru

pe parcursul întregei perioade de exploatare a construcţiilor.

Taxa pentru lemnul eliberat pe picior.

Obiectul impunerii îl constituie lemnul.

108


Plătitori ai taxei pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic sunt persoanele juridice

explotatori forestieri, indiferent de forma de proprietate şi forma organizatorico-juridică şi

persoane fizice.

Unitatea de măsură a taxei este 1 m3

Taxa pentru lemnul eliberat pe picior din fondul silvic se stabileşte în dependenţă de specia

copacilor, diametrul lor şi destinaţia de utilizare.

Specia forestierăTaxa p/u 1 m3 , în lei

Lemn de lucru (fără scoarţă) Lemn de foc (cu scoarţă)Mare mijlociu mic

Pin 16 11 6 2Molid 14 10 5 2Stejar, frasin, arţar, fag 28 20 10 3Salcîm 25 19 9 3Cais, cireş, dud, măr, păr 43 30 16 3Mesteacăn, ulm, tei, carpen, glădiţă

16 11 6 2

Plop tremurător, plop, salcie 10 7 4 2Nuc 52 37 26 2Salcie (lozie) - - 2 -Diverse tipuri de arbori tari 22 18 8 2Diverse tipuri de arbori moi 9 6 3 2Diverse tipuri de arbori răşinoase

12 9 4 2

Pentru lemnul de foc din coroană, cuantumul taxei constituie 40%, iar pentru nuiele –20% din

taxa pentru lemnul de foc din speciile respective.

Pentru lemnul din cioturi şi rădăcini defrişate destinate folosirii ca combustibil pentru foc,

cuantumul taxei constituie 20% din speciile respective.

Scutirile se acordă pentru lemnul eliberat pe picior în cazul cînd acesta a fost recoltat:

- de către întreprinderile sivice la efectuarea tăierilor de reconstrucţie ecologică, a celor de

conservare şi de produse secundare, la efectuarea amenajamentului silvic, a lucrărilor de

proiectare pentru necesităţile gospodăriei silvice, de lichidare a efectelor calamităţilor naturale,

precum şi altor lucrări silvice legate de îngrigirea pădurilor.

Persoanele juridice prezintă darea de seamă şi achită taxa pentru lemnul eliberat pe picior

trimestrial pînă în ultima zi a lunii următoare trimestrului de gestiune.

Persoanele fizice achită taxa pînă la obţinerea permisului (auorizaţiei de exploatare şi biletul

silvic) eliberat de autorităţile silvice.

109


Tema 12. Taxele locale.


1. Taxa pentru amenajarea teritoriului.

2. Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale.

3. Taxa de amlasare a publicităţi.

4. Taxa de aplicare a simbolicii locale.

5. Taxa pentru unităţile comerciale şi sau de prestări servicii de deservire socială.

6. Taxa de piaţă.

7. Taxa pentru cazare.

8. Taxa balneară.

9. Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale,

orăşeneşti şi săteşti.

10. Taxa pentru parcare

11. Taxa pentru posesorii de cîini

12. Taxa pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale

de trecere a frontierei.

Literatura:

1. Codul Fiscal al RM, Titlu VII. MO al RM ediţie specială din 08.02.2007

2. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000. MO al


Taxa pentru amenajarea teritoriului.

Obiectul impunerii este personalul contribuabilului.

Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător

110


Baza de calcul este numărul mediu scriptic trimestrial de salariaţi şi sau fondatorii

întreprinderilor în cazul în care aceştea activează în întreprinderile fondate , însă nu sînt incluşi

în efectivul trimestrial de salariaţi.

Cota maximă a taxei este de 40 lei anual (10 lei trimestrial) pentru fiecare salariat.

Scutiri sînt acordate pentru:

- autorităţile publice

- instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile

- misiunile diplomatice şi alte misiuni asimilate acestora

- organizaţiile internaţionale, în conformitate cu tratatele internaţionale la care RM

este parte

- fondatorii gospodăriilor ţărăneşti (GŢ), de fermier care au atins vîrsta de

pensionare.

Perioada fiscală este un trimestru.

Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînă în ultima zi a

lunii imediat următoare trimestrului de gestiune.

Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului unităţii

administrativ teritoriale (BUAT)

GŢ (de fermier) pot achita taxa în numerar serviciului de colectare a impozitelor din

cadrul primăriilor.

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul

unităţii administrativ-teritoriale

Obiectul impunerii este organizarea licitaţiei sau loteriei.


- organizator al licitaţiilor şi loteriilor.

Baza de calcul sînt:

9. venitul din vînzări ale bunurilor declarate la licitaţie

10. valoarea biletelor de loterie emise

Cota maximă a taxei este 0,1%.






este parte

111


- organizatorii licitaţiilor desfăşurate în scopul asigurării rambursării datoriilor la

credite, acoperirii pagubelor, achitării la buget, vînzării patrimoniului de stat şi

patrimoniului unităţilor administrativ-teritoriale (UAT).


Taxa de amlasare a publicităţi.

Obiectul impunerii este amplasarea, plasarea şi/sau difuzarea publicităţii.

Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice, înregistrate în calitate de

întreprinzător:

1. care prestează servicii de plasare a anunţilor publicitare prin intermediul serviciilor

cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, în mijloace de transport,

prin alte mijloace

2. care amplasează publicitate prin intermediul afişelor, pancartelor, panourilor şi altor

mijloace tehnice.

Baza de calcul sînt:

1.venitul din vînzări ale serviciilor de plasare a anunţilor publicitare prin intermediul serviciilor

cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, în mijloace de transport,

prin alte mijloace

2.numărul unităţilor de publicitate exterioară (afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice)

Cote maxime a taxei

1. pentru venit -5%

2. pentru unitate – 1800 lei






este parte

- producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe

trimiterile poştale.





112


Taxa de aplicare a simbolicii locale.

Simbolica locală reprezintă stema unui oraş sau a unui alt tip de localitate, denumirea lui sau

imaginea monumentelor de arhitectură, a monumentelor istorice

Obiectul impunerii este simbolica locală.


întreprinzător,care aplică simbolica locală pe producţia fabricată.

Baza de calcul este venitul din vînzări ale producţiei fabricate căreia i se aplică

simbolica locală.

Cota maximă a taxei este 0,1%.






este parte





Taxa pentru unităţile comerciale şi sau de prestări servicii de deservire socială.

Unitate de comercială şi/sau de prestări de servicii de deservire socială.

Obiectul impunerii este suprafaţa unităţii comercială şi/sau de prestări de servicii de

deservire socială.


întreprinzător,care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări de servicii de deservire socială.

Baza de calcul este suprafaţa unităţii comercială şi/sau de prestări de servicii de

deservire socială şi tipul mărfurilor desfăcute şi serviciilor prestate

Cota maximă se stabileşte în dependenţă de localitatea undea se desfăşoară activitea

contribuabilul pentru o perioadă de activitate de un an: Chişinău 12000 lei/unitate; Bălţi – 7200

lei/unitate; oraşe, comune (sate ) –3600 lei/unitate.





113



este parte

- persoanele care practică activităţi de pompe funebre şi acordă servicii similare,

inclusiv care confecţionează sicrie, coroane, flori artificiale, ghirlande.

Perioada fiscală este un trimestru. Plata trimestrială se calculează în mărime de 1/4 din

cota anuală stabilită de autorităţile publice locale.



Plata se efectuează prin transfer bancar la conturle trezoreriale ale bugetului UAT.

Taxa de piaţă

Obiectul impunerii–servicii de piaţă prestate de pieţe contraplată.


– administratori ai pieţelor.

Baza de calcul este venitul din vînzări, obţinute din acordarea de locuri pentru comerţ.

Cota maximă se stabileşte în mărime de 20%.






este parte.





Taxa pentru cazare.

Obiectul impunerii–servicii prestate de structurile cu funcţii de cazare.


care prestează servicii de cazare.

Baza de calcul este venitul din vînzări, obţinute din prestarea serviciilor de cazare.




114





este parte.





Taxa balneară

Obiectul impunerii –serviciile prestate pentru odihnă şi tratament.


întreprinzător, care prestează servicii de odihnă şi tratament.

Baza de calcul este venitul din vînzări ale biletelor de odihnă şi tratament.







este parte.





Taxa de prestare a serviciilor auto de călători

pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti.

Obiectul impunerii – prestare a serviciilor auto de călători pe rutele municipale,

orăşeneşti şi săteşti.


întreprinzător, care prestează servicii de călători auto pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti.

Baza de calcul este unitatea de transport, în funcţie de numărul de locuri

Cota maximă se stabileşte lunar în mărime de:

- 500 lei pentru un autoturism cu capacitatea de pînă la 8 locuri inclusiv.

115


- 1000 lei pentru fiecare autovehicul (microbuz) cu capacitatea de la 9 la 16 locuri

inclusiv

- 1500 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de de la 17 pînă la 24 locuri

inclusiv

- 1900 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea de la 25 la 35 locuri inclusiv

- 2100 lei pentru fiecare autobuz cu capacitatea mai mare de 35 locuri.






este parte.

Perioada fiscală este luna de gestiune.

Termenul de prezentare a dării de seamă şi plată a taxei este stabilit pînăla data de 5 a

lunii următoare lunii de gestiune.


Taxa pentru parcare

Obiectul impunerii –serviciile prestate pentru parcare.


întreprinzător, care prestează servicii de parcare.

Baza de calcul este venitul din vînzări ale serviciilor de parcare.







este parte.





Taxa de la posesorii de cîini.

116


Obiectul impunerii – cîinii.

Subiecţii impunerii – persoanele fizice,care locuiesc în blocuri locative – locuinţe de

stat,cooperatiste şi obşteşti, apartamente privatizate.

Baza de calcul este numărul de cîini aflaţi în posesiune pe parcursul unui an.

Cota maximă se stabileşte anual, în mărime de:

- 9 lei pentru 1 cîine,

- 27 lei pentru 2 cîini,

- 90 de lei pentru fiecare cîine, dacă sînt în posesiune mai mult de 2 cîini.

Calcularea şi perceperea impozitelor se efectuează de către organele împuternicite de

administraţia publică locală.




Taxa pentru amenajarea localităţilr din zona de frontieră

care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale

Obiectul impunerii – ieşirea din Republica Moldova şi întrarea în Republica Moldova a

mijloacelor de transport.

Subiecţii impunerii – persoanele juridice şi fizice,posesorii mijloacelor de transport, care

trec frontiera de stat a Republicii Moldova

Baza de calcul este unitatea de transport.

Cota maximă se stabileşte în sumă fixă pentru o unitate de transport la momentul trecerii

frontierei de stat:

- 10 lei pentru un autocar, autobuz, microbuz, camoin, tractor cu remorcă

- 5 lei pentru autoturism

- 3 lei pentru tractor cu altă tehnică agricolă, motocicletă, scuter, motoretă, vehicul

cu tracţiune animală






este parte.

Calcularea şi perceperea impozitelor se efectuează de către organele împuternicite de

administraţia publică locală.

117


Perioada fiscală este trimestrul.




BIBLIOGRAFIE1. Codul Fiscal al RM MO al RM ediţie specială din 08.02.2007 cu modificările la situaţia de

01.01.2008 (Revista Contabilitate şi audit nr. 1 din 2008, www.fisc.md)

2. Codul Vamal. Legea RM nr.1149-XIV din 20.07.2000 (MO al RM din 26.12.2000, nr.160-

162);

3. Lege pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale CF nr. 1164-XIII din 24.04.1997. MO


4. Lege pentru punerea în aplicare a titlului III al CF nr. 1417-XIII din 17.12.1997. MO al


5. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IV al CF nr. 1054-XIV din 16.06.2000. MO al


6. Lege pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr. 408-XV din 26.07.2001. MO al RM

ediţie specială din 08.02.2007

7. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VI al CF nr. 1056-XIV din 16.06.2000. MO al


8. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VII al CF nr. 94-XV din 01.04.2004. MO al RM


9. Lege pentru punerea în aplicare a titlului VIII al CF nr. 68-XVI din 05.05.2005. MO al RM


10. Lege pentru punerea în aplicare a titlului IX al CF nr. 317-XVI din 02.11.2006. MO al RM


11. Instrucţiunea cu privire la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata nr. 14 din

19.12.2001

12. Instrucţiunea cu privire la modul de prezentare de către persoanele fizice a Declaraţiei cu

privire la impozitul pe venit nr. 04 din 29.01.2001

118

http://www.fisc.md/


13. Instructiunea cu privire la modul de calculare si achitare a impozitului pe venit de catre

persoanele, ce practica activitatea de antreprenoriat Nr. 03 din 29.01.01

14. Instrucţiunea privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată nr. 188 din

17.11.2005

15. Instrucţiunea MF “ Cu privire la modul de calculare şi achitare a accizelor” Nr.03 din

16.08.2002;

16. Instrucţiunea privind calcularea si achiatarea în buget a impozitului funciar şi impozitului

pe bunuri imobiliare nr. 11 din 01.09.2001

17. Armeanic Alexandru “Drept fiscal: teoria generală privind impunerea. Administrarea

fiscală. Reglementarea juridică a impozitului pe venit”, Editura ASEM, 2001

18. Brezeanu Petre “Fiscalitate: concepte, modele, teorii, mecanisme şi practici fiscale”,

editura Economica, Bucureşti 1999;

19. Brezeanu Petre. Finanţele publice şi fiscalitatea între teorie şi practică. Bucureşti 1998.

20. Corduneanu Carmen. Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor. Bucureşti 1998

21. Şaguna Dan Drosu. Drept financiar şi fiscal. Bucureşti 1994.

22. Şaguna Dan Drosu. Procedura fiscală. Bucureşti 1996.

119

Fiscalitate_2008

Documents

Transcript of Fiscalitate_2008