ABORDĂRI COMPARATIVE PRIVINDFISCALITATEA IcircN STATELE MEMBREALE UNIUNII EUROPENE1048708Iulian BRAŞOVEANULector universitarLaura OBREJA BRAŞOVEANULector universitarCristian PĂUNLector universitarAcademia de Studii Economice BucureştiRezumat Rolul şi dimensiunea implicării statului icircn economie reprezintă cel maiimportant subiect de dezbatere pentru toate şcolile de gacircndire economică Icircn implicarea saicircn economie statul utilizează ca un instrument important politica fiscală După aderarea laUniunea Europeană Romacircnia se află icircn faţa unei noi provocări integrarea europeanăPolitica fiscală trebuie astfel utilizată icircncacirct să sprijine convergenţa nominală şi reală daricircn acelaşi timp să fie suficient de flexibilă astfel icircncacirct să economia ţării noastre să poatătrece mai uşor peste şocurile integrării Am prezentat icircn acest articol cele mai importantetrăsături ale sistemelor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene legate de cele maiimportante venituri fiscale impozitul pe profit impozitul pe veniturile persoanelor fizicecontribuţiile sociale obligatorii taxa pe valoarea adăugată accizele armonizate Analiza afost realizată pentru perioada 1995-2007Cuvinte-cheie impozitare impozitare directă impozitare indirectă contribuţiisociale obligatorii impozitul pe profit impozitul pe veniturile persoanelor fizice taxa pevaloarea adăugată accizele armonizateClasificarea REL 20I 8K1048708IntroducereLa 1 ianuarie 2007 ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană Politica fiscală esteo componentă esenţială a integrării europene Icircn cazul impozitării indirecte Romacircnia trebuiesă respecte cerinţele directivelor comunitare icircn vederea integrării icircn piaţa unică europeanăIcircn cazul impozitării directe nu există icircnsă modalităţi de aşezare a acestora impuse de cătreUniunea Europeană Am prezentat icircn acest articol modalităţile de aşezare a celor maiimportante instrumente fiscale icircn statele membre ale UE pe baza datelor actualizate din2007 Am analizat impozitul pe profit impozitul pe veniturile persoanelor fizice taxa pevaloarea adăugată accizele armonizate şi contribuţiile sociale obligatorii1 Impozitul pe profitTendinţa generală la nivelul statelor UE icircn perioada 1995-2007 pentru impozitul pe

profit a fost de reducere semnificativă a cotelor de impozitare Mediul de afaceri privat esteimpulsionat prin aceste reduceri icircn aproape toate statele membre UE 27 Chiar şi Finlandacare icircn perioada analizată a icircnregistrat o creştere de 1 punct procentual (pp) a cotei deimpozitare icircn ultimii trei ani a redus cota de impozit cu 3 puncte procentuale Singura ţarăRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare6868membră UE care nu a modificat deloc cota de impozit este Suedia (cota este 28) Modelul suedezeste icircntacirclnit şi icircn Norvegia icircn această perioadă (cota 28 este de asemenea constantă)Cea mai mare cotă de impunere există icircn cazul Germaniei şi Italiei atacirct icircn anul1995 cacirct şi icircn 2007 Tendinţa a fost icircnsă de scădere semnificativă Icircn Germania impozitareaprofiturilor s-a redus de la 568 icircn 1995 la 387 icircn 2007 iar icircn Italia de la 522 la373 Cea mai mare reducere de 30 de puncte procentuale s-a icircnregistrat icircnsă icircn Bulgariade la 40 la 10 Irlanda a icircnregistrat o reducere a cotei de la 40 la 125 deci de 275puncte procentuale iar Romacircnia o reducere de la 38 la 16 deci de 22 puncteprocentuale Ţara noastră este deci icircn primele trei din UE 27 la acest capitol al modificărilorcotei icircn intervalul 1995-2007 Şi prin nivelul cotei actuale de impozitare a profitului ţaranoastră se află printre cele mai atractive dintre ţările UE 27100000000200-220-250-300-400-600-620-900-950-1000-1100-1130-1310-1500-1500-1500-1700-

1810-2100-2100-2200-2750-3000-110-FIMTSEHUSIFRESUKEEDKBEATNLLVLTLUPTELITCYCZDEPLSKROIEBGSursă prelucrări propriiFigura 1 Modificările cotei de impozitare a profitului icircn perioada 1995-2007 icircn statele UEPe baza valorilor din 2007 ierarhia crescătoare a cotei de impunere ajustată esteurmătoareaSursa Comisia europeanăFigura 2 Cotele ajustate de impunere a profiturilor icircn 2007icircn statele membre UEObservăm că ţara noastră are una dintre cele mai mici cote de impunere lamomentul actual Bulgaria şi Cipru icircnregistrează cea mai mică cotă de 10 UrmeazăEconomie teoretică şi aplicată Supliment69

69Irlanda cu o cotă de 125 şi Letonia cu de 15 redusă deci cu 10 pp faţă de cota unică deimpozitare a persoanelor fizice apoi ţara noastră cu 16Dintre ţările membre UE ce aplică o cotă unică de impozitare remarcăm faptul căSlovacia şi Estonia aplică aceeaşi cotă şi icircn cazul persoanelor juridice şi icircn cazul celorfizice icircn timp ce Lituania şi Letonia au cote mai mici cu 9 respectiv 10 pp pentruimpozitarea profitului icircn raport cu impozitarea persoanelor fiziceValori apropiate de media statelor UE (245 pentru UE 27 respectiv 255pentru UE 25) au Slovenia Republica Cehă Grecia Austria Olanda Finlanda şi PortugaliaDanemarca Suedia şi Norvegia practică aceeaşi cotă de impozitare a profitului de28 valoare apropiată de media grupului de state EUR 13 (285) Luxemburg practică ocotă de 296 iar Marea Britanie de 30 icircn timp ce Spania Belgia Franţa şi Malta au cotecuprinse icircntre 325 şi 35 Aşa cum am amintit deja cea mai mare impozitare a profiturilorse icircnregistrează icircn Germania şi ItaliaMedia aritmetică a acestor cote pentru statele UE 27 şi UE 25 are o evoluţiesimilară icircn perioada 1995-2007 reducacircndu-se de la 35 la 25 Dacă icircn 1995 media UE 27depăşea cu 03 pp media UE 25 icircn 2007 media UE 25 depăşeşte media UE 27 cu 1 ppMedia grupului de state EUR 13 este icircn mod constant cu aproximativ 3 pp mai mare decacirctcelelalte două valori medii2 Impozitul pe veniturile persoanelor fiziceIcircn statele membre UE 27 există două modalităţi de aşezare a impozitului peveniturile persoanelor fizice icircn cote progresive şi icircn cotă proporţională (cota unică) Coteleprezentate pentru statele membre sunt de regulă valabile pentru impunerea veniturilor dinsalarii pentru alte venituri ale persoanelor fizice (cum ar fi spre exemplu veniturile dindobacircnzi sau investiţii icircn titluri de valoare veniturile din jocuri de noroc veniturile dinmoşteniri donaţii transferuri de proprietăţi imobiliare) existacircnd cote de impozitareparticularizateAşa cum era de aşteptat ţinacircnd cont de icircncasările fiscale foarte ridicate realizatede către acest stat din impozitarea veniturilor persoanelor fizice Danemarca are cea maimare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice Suedia o urmează iar Finlanda are oa patra cotă maximă de impozitare Norvegia este departe de celelalte ţări nordice icircn cazulacestui impozit aflacircndu-se la peste 10 pp distanţă Cu o cotă maximă de cel puţin 50 semai află pe lacircngă ţările nordice menţionate anterior Belgia Austria Slovenia şi OlandaSursa datelor Comisia EuropeanăFigura 3 Cota maximă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice icircn 2006Pe ansamblul ţărilor UE 27 observăm că marea lor majoritate au cote maxime de

impozitare de peste 3895 doar 7 state avacircnd o impozitare a veniturilor persoanelor fizice maiRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7070mică sau egală cu 30 Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40) laextrema minimă Romacircnia avacircnd cota cea mai mică dintre toate statele membre UEVoi prezenta icircn continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice(cod impozit ESA 95 d51a) icircn statele UE 27 pe baza datelor Comisiei EuropeneCota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate transparenţă şi eficienţă icircncolectare Cota unică a fost introdusă pentru prima oară icircn Estonia şi Lituania icircn 1994 icircnmărime de 26 şi respectiv 33 A urmat Letonia icircn 1995 cu cota de 25 Rusia şi Serbiaicircn 2001 cu 13 respectiv 14 Icircn 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13) şi Slovacia(19) iar icircn 2005 Romacircnia (16) şi Georgia (12) Observăm că Romacircnia este ultimavenită pe această linie de impozitare Dintre ţările prezentate mai sus cea mai mică dintreaceste cote este aplicată icircn GeorgiaIcircn Slovacia cota de impozitare unică este icircn continuare 19 icircn Letonia este icircncontinuare 25 icircn Estonia aceasta a scăzut la 22 icircn 2007 urmacircnd ca icircncepacircnd cu 2009 săfie 20 icircn Lituania a scăzut la 27 icircn 2006 urmacircnd ca icircn 2008 să devină 24Valoarea icircncasărilor din acest impozit icircn 2005 variază icircntre 276 şi 577 dinPIB aceste state caracterizacircndu-se printr-o fiscalitate redusă sau medie icircn ceea ce priveşteacest impozitDintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mairidicată fiscalitate a acestui impozit Icircn Danemarca impozitarea ridicată a veniturilor persoanelorfizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii Icircn Finlanda icircn 2007 există 5 cote deimpozitare cea minimă fiind 9 iar cea maximă de 50 Cota maximă se aplică pentru un venitde peste 86400 de euro Cota medie este de 24 Venitul de pacircnă la 12400 de euro este scutit deimpozitareCa medie pentru ţările nordice icircncasările din acest impozit sunt de aproximativ 15din PIB şi 3333 din totalul veniturilor fiscale Tendinţa acestui impozit icircn perioada 2001 ndash 2005a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordiceAlte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice suntBelgia Marea Britanie Italia şi Franţa O fiscalitate medie icircntacirclnim icircn Austria LuxemburgSpania Olanda Ungaria Malta Slovenia şi Portugalia O fiscalitate redusă a acestui impozitau Grecia Republica Cehă Polonia Bulgaria Cipru

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

profit a fost de reducere semnificativă a cotelor de impozitare Mediul de afaceri privat esteimpulsionat prin aceste reduceri icircn aproape toate statele membre UE 27 Chiar şi Finlandacare icircn perioada analizată a icircnregistrat o creştere de 1 punct procentual (pp) a cotei deimpozitare icircn ultimii trei ani a redus cota de impozit cu 3 puncte procentuale Singura ţarăRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare6868membră UE care nu a modificat deloc cota de impozit este Suedia (cota este 28) Modelul suedezeste icircntacirclnit şi icircn Norvegia icircn această perioadă (cota 28 este de asemenea constantă)Cea mai mare cotă de impunere există icircn cazul Germaniei şi Italiei atacirct icircn anul1995 cacirct şi icircn 2007 Tendinţa a fost icircnsă de scădere semnificativă Icircn Germania impozitareaprofiturilor s-a redus de la 568 icircn 1995 la 387 icircn 2007 iar icircn Italia de la 522 la373 Cea mai mare reducere de 30 de puncte procentuale s-a icircnregistrat icircnsă icircn Bulgariade la 40 la 10 Irlanda a icircnregistrat o reducere a cotei de la 40 la 125 deci de 275puncte procentuale iar Romacircnia o reducere de la 38 la 16 deci de 22 puncteprocentuale Ţara noastră este deci icircn primele trei din UE 27 la acest capitol al modificărilorcotei icircn intervalul 1995-2007 Şi prin nivelul cotei actuale de impozitare a profitului ţaranoastră se află printre cele mai atractive dintre ţările UE 27100000000200-220-250-300-400-600-620-900-950-1000-1100-1130-1310-1500-1500-1500-1700-

1810-2100-2100-2200-2750-3000-110-FIMTSEHUSIFRESUKEEDKBEATNLLVLTLUPTELITCYCZDEPLSKROIEBGSursă prelucrări propriiFigura 1 Modificările cotei de impozitare a profitului icircn perioada 1995-2007 icircn statele UEPe baza valorilor din 2007 ierarhia crescătoare a cotei de impunere ajustată esteurmătoareaSursa Comisia europeanăFigura 2 Cotele ajustate de impunere a profiturilor icircn 2007icircn statele membre UEObservăm că ţara noastră are una dintre cele mai mici cote de impunere lamomentul actual Bulgaria şi Cipru icircnregistrează cea mai mică cotă de 10 UrmeazăEconomie teoretică şi aplicată Supliment69

69Irlanda cu o cotă de 125 şi Letonia cu de 15 redusă deci cu 10 pp faţă de cota unică deimpozitare a persoanelor fizice apoi ţara noastră cu 16Dintre ţările membre UE ce aplică o cotă unică de impozitare remarcăm faptul căSlovacia şi Estonia aplică aceeaşi cotă şi icircn cazul persoanelor juridice şi icircn cazul celorfizice icircn timp ce Lituania şi Letonia au cote mai mici cu 9 respectiv 10 pp pentruimpozitarea profitului icircn raport cu impozitarea persoanelor fiziceValori apropiate de media statelor UE (245 pentru UE 27 respectiv 255pentru UE 25) au Slovenia Republica Cehă Grecia Austria Olanda Finlanda şi PortugaliaDanemarca Suedia şi Norvegia practică aceeaşi cotă de impozitare a profitului de28 valoare apropiată de media grupului de state EUR 13 (285) Luxemburg practică ocotă de 296 iar Marea Britanie de 30 icircn timp ce Spania Belgia Franţa şi Malta au cotecuprinse icircntre 325 şi 35 Aşa cum am amintit deja cea mai mare impozitare a profiturilorse icircnregistrează icircn Germania şi ItaliaMedia aritmetică a acestor cote pentru statele UE 27 şi UE 25 are o evoluţiesimilară icircn perioada 1995-2007 reducacircndu-se de la 35 la 25 Dacă icircn 1995 media UE 27depăşea cu 03 pp media UE 25 icircn 2007 media UE 25 depăşeşte media UE 27 cu 1 ppMedia grupului de state EUR 13 este icircn mod constant cu aproximativ 3 pp mai mare decacirctcelelalte două valori medii2 Impozitul pe veniturile persoanelor fiziceIcircn statele membre UE 27 există două modalităţi de aşezare a impozitului peveniturile persoanelor fizice icircn cote progresive şi icircn cotă proporţională (cota unică) Coteleprezentate pentru statele membre sunt de regulă valabile pentru impunerea veniturilor dinsalarii pentru alte venituri ale persoanelor fizice (cum ar fi spre exemplu veniturile dindobacircnzi sau investiţii icircn titluri de valoare veniturile din jocuri de noroc veniturile dinmoşteniri donaţii transferuri de proprietăţi imobiliare) existacircnd cote de impozitareparticularizateAşa cum era de aşteptat ţinacircnd cont de icircncasările fiscale foarte ridicate realizatede către acest stat din impozitarea veniturilor persoanelor fizice Danemarca are cea maimare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice Suedia o urmează iar Finlanda are oa patra cotă maximă de impozitare Norvegia este departe de celelalte ţări nordice icircn cazulacestui impozit aflacircndu-se la peste 10 pp distanţă Cu o cotă maximă de cel puţin 50 semai află pe lacircngă ţările nordice menţionate anterior Belgia Austria Slovenia şi OlandaSursa datelor Comisia EuropeanăFigura 3 Cota maximă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice icircn 2006Pe ansamblul ţărilor UE 27 observăm că marea lor majoritate au cote maxime de

impozitare de peste 3895 doar 7 state avacircnd o impozitare a veniturilor persoanelor fizice maiRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7070mică sau egală cu 30 Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40) laextrema minimă Romacircnia avacircnd cota cea mai mică dintre toate statele membre UEVoi prezenta icircn continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice(cod impozit ESA 95 d51a) icircn statele UE 27 pe baza datelor Comisiei EuropeneCota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate transparenţă şi eficienţă icircncolectare Cota unică a fost introdusă pentru prima oară icircn Estonia şi Lituania icircn 1994 icircnmărime de 26 şi respectiv 33 A urmat Letonia icircn 1995 cu cota de 25 Rusia şi Serbiaicircn 2001 cu 13 respectiv 14 Icircn 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13) şi Slovacia(19) iar icircn 2005 Romacircnia (16) şi Georgia (12) Observăm că Romacircnia este ultimavenită pe această linie de impozitare Dintre ţările prezentate mai sus cea mai mică dintreaceste cote este aplicată icircn GeorgiaIcircn Slovacia cota de impozitare unică este icircn continuare 19 icircn Letonia este icircncontinuare 25 icircn Estonia aceasta a scăzut la 22 icircn 2007 urmacircnd ca icircncepacircnd cu 2009 săfie 20 icircn Lituania a scăzut la 27 icircn 2006 urmacircnd ca icircn 2008 să devină 24Valoarea icircncasărilor din acest impozit icircn 2005 variază icircntre 276 şi 577 dinPIB aceste state caracterizacircndu-se printr-o fiscalitate redusă sau medie icircn ceea ce priveşteacest impozitDintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mairidicată fiscalitate a acestui impozit Icircn Danemarca impozitarea ridicată a veniturilor persoanelorfizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii Icircn Finlanda icircn 2007 există 5 cote deimpozitare cea minimă fiind 9 iar cea maximă de 50 Cota maximă se aplică pentru un venitde peste 86400 de euro Cota medie este de 24 Venitul de pacircnă la 12400 de euro este scutit deimpozitareCa medie pentru ţările nordice icircncasările din acest impozit sunt de aproximativ 15din PIB şi 3333 din totalul veniturilor fiscale Tendinţa acestui impozit icircn perioada 2001 ndash 2005a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordiceAlte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice suntBelgia Marea Britanie Italia şi Franţa O fiscalitate medie icircntacirclnim icircn Austria LuxemburgSpania Olanda Ungaria Malta Slovenia şi Portugalia O fiscalitate redusă a acestui impozitau Grecia Republica Cehă Polonia Bulgaria Cipru

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

1810-2100-2100-2200-2750-3000-110-FIMTSEHUSIFRESUKEEDKBEATNLLVLTLUPTELITCYCZDEPLSKROIEBGSursă prelucrări propriiFigura 1 Modificările cotei de impozitare a profitului icircn perioada 1995-2007 icircn statele UEPe baza valorilor din 2007 ierarhia crescătoare a cotei de impunere ajustată esteurmătoareaSursa Comisia europeanăFigura 2 Cotele ajustate de impunere a profiturilor icircn 2007icircn statele membre UEObservăm că ţara noastră are una dintre cele mai mici cote de impunere lamomentul actual Bulgaria şi Cipru icircnregistrează cea mai mică cotă de 10 UrmeazăEconomie teoretică şi aplicată Supliment69

69Irlanda cu o cotă de 125 şi Letonia cu de 15 redusă deci cu 10 pp faţă de cota unică deimpozitare a persoanelor fizice apoi ţara noastră cu 16Dintre ţările membre UE ce aplică o cotă unică de impozitare remarcăm faptul căSlovacia şi Estonia aplică aceeaşi cotă şi icircn cazul persoanelor juridice şi icircn cazul celorfizice icircn timp ce Lituania şi Letonia au cote mai mici cu 9 respectiv 10 pp pentruimpozitarea profitului icircn raport cu impozitarea persoanelor fiziceValori apropiate de media statelor UE (245 pentru UE 27 respectiv 255pentru UE 25) au Slovenia Republica Cehă Grecia Austria Olanda Finlanda şi PortugaliaDanemarca Suedia şi Norvegia practică aceeaşi cotă de impozitare a profitului de28 valoare apropiată de media grupului de state EUR 13 (285) Luxemburg practică ocotă de 296 iar Marea Britanie de 30 icircn timp ce Spania Belgia Franţa şi Malta au cotecuprinse icircntre 325 şi 35 Aşa cum am amintit deja cea mai mare impozitare a profiturilorse icircnregistrează icircn Germania şi ItaliaMedia aritmetică a acestor cote pentru statele UE 27 şi UE 25 are o evoluţiesimilară icircn perioada 1995-2007 reducacircndu-se de la 35 la 25 Dacă icircn 1995 media UE 27depăşea cu 03 pp media UE 25 icircn 2007 media UE 25 depăşeşte media UE 27 cu 1 ppMedia grupului de state EUR 13 este icircn mod constant cu aproximativ 3 pp mai mare decacirctcelelalte două valori medii2 Impozitul pe veniturile persoanelor fiziceIcircn statele membre UE 27 există două modalităţi de aşezare a impozitului peveniturile persoanelor fizice icircn cote progresive şi icircn cotă proporţională (cota unică) Coteleprezentate pentru statele membre sunt de regulă valabile pentru impunerea veniturilor dinsalarii pentru alte venituri ale persoanelor fizice (cum ar fi spre exemplu veniturile dindobacircnzi sau investiţii icircn titluri de valoare veniturile din jocuri de noroc veniturile dinmoşteniri donaţii transferuri de proprietăţi imobiliare) existacircnd cote de impozitareparticularizateAşa cum era de aşteptat ţinacircnd cont de icircncasările fiscale foarte ridicate realizatede către acest stat din impozitarea veniturilor persoanelor fizice Danemarca are cea maimare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice Suedia o urmează iar Finlanda are oa patra cotă maximă de impozitare Norvegia este departe de celelalte ţări nordice icircn cazulacestui impozit aflacircndu-se la peste 10 pp distanţă Cu o cotă maximă de cel puţin 50 semai află pe lacircngă ţările nordice menţionate anterior Belgia Austria Slovenia şi OlandaSursa datelor Comisia EuropeanăFigura 3 Cota maximă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice icircn 2006Pe ansamblul ţărilor UE 27 observăm că marea lor majoritate au cote maxime de

impozitare de peste 3895 doar 7 state avacircnd o impozitare a veniturilor persoanelor fizice maiRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7070mică sau egală cu 30 Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40) laextrema minimă Romacircnia avacircnd cota cea mai mică dintre toate statele membre UEVoi prezenta icircn continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice(cod impozit ESA 95 d51a) icircn statele UE 27 pe baza datelor Comisiei EuropeneCota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate transparenţă şi eficienţă icircncolectare Cota unică a fost introdusă pentru prima oară icircn Estonia şi Lituania icircn 1994 icircnmărime de 26 şi respectiv 33 A urmat Letonia icircn 1995 cu cota de 25 Rusia şi Serbiaicircn 2001 cu 13 respectiv 14 Icircn 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13) şi Slovacia(19) iar icircn 2005 Romacircnia (16) şi Georgia (12) Observăm că Romacircnia este ultimavenită pe această linie de impozitare Dintre ţările prezentate mai sus cea mai mică dintreaceste cote este aplicată icircn GeorgiaIcircn Slovacia cota de impozitare unică este icircn continuare 19 icircn Letonia este icircncontinuare 25 icircn Estonia aceasta a scăzut la 22 icircn 2007 urmacircnd ca icircncepacircnd cu 2009 săfie 20 icircn Lituania a scăzut la 27 icircn 2006 urmacircnd ca icircn 2008 să devină 24Valoarea icircncasărilor din acest impozit icircn 2005 variază icircntre 276 şi 577 dinPIB aceste state caracterizacircndu-se printr-o fiscalitate redusă sau medie icircn ceea ce priveşteacest impozitDintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mairidicată fiscalitate a acestui impozit Icircn Danemarca impozitarea ridicată a veniturilor persoanelorfizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii Icircn Finlanda icircn 2007 există 5 cote deimpozitare cea minimă fiind 9 iar cea maximă de 50 Cota maximă se aplică pentru un venitde peste 86400 de euro Cota medie este de 24 Venitul de pacircnă la 12400 de euro este scutit deimpozitareCa medie pentru ţările nordice icircncasările din acest impozit sunt de aproximativ 15din PIB şi 3333 din totalul veniturilor fiscale Tendinţa acestui impozit icircn perioada 2001 ndash 2005a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordiceAlte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice suntBelgia Marea Britanie Italia şi Franţa O fiscalitate medie icircntacirclnim icircn Austria LuxemburgSpania Olanda Ungaria Malta Slovenia şi Portugalia O fiscalitate redusă a acestui impozitau Grecia Republica Cehă Polonia Bulgaria Cipru

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

69Irlanda cu o cotă de 125 şi Letonia cu de 15 redusă deci cu 10 pp faţă de cota unică deimpozitare a persoanelor fizice apoi ţara noastră cu 16Dintre ţările membre UE ce aplică o cotă unică de impozitare remarcăm faptul căSlovacia şi Estonia aplică aceeaşi cotă şi icircn cazul persoanelor juridice şi icircn cazul celorfizice icircn timp ce Lituania şi Letonia au cote mai mici cu 9 respectiv 10 pp pentruimpozitarea profitului icircn raport cu impozitarea persoanelor fiziceValori apropiate de media statelor UE (245 pentru UE 27 respectiv 255pentru UE 25) au Slovenia Republica Cehă Grecia Austria Olanda Finlanda şi PortugaliaDanemarca Suedia şi Norvegia practică aceeaşi cotă de impozitare a profitului de28 valoare apropiată de media grupului de state EUR 13 (285) Luxemburg practică ocotă de 296 iar Marea Britanie de 30 icircn timp ce Spania Belgia Franţa şi Malta au cotecuprinse icircntre 325 şi 35 Aşa cum am amintit deja cea mai mare impozitare a profiturilorse icircnregistrează icircn Germania şi ItaliaMedia aritmetică a acestor cote pentru statele UE 27 şi UE 25 are o evoluţiesimilară icircn perioada 1995-2007 reducacircndu-se de la 35 la 25 Dacă icircn 1995 media UE 27depăşea cu 03 pp media UE 25 icircn 2007 media UE 25 depăşeşte media UE 27 cu 1 ppMedia grupului de state EUR 13 este icircn mod constant cu aproximativ 3 pp mai mare decacirctcelelalte două valori medii2 Impozitul pe veniturile persoanelor fiziceIcircn statele membre UE 27 există două modalităţi de aşezare a impozitului peveniturile persoanelor fizice icircn cote progresive şi icircn cotă proporţională (cota unică) Coteleprezentate pentru statele membre sunt de regulă valabile pentru impunerea veniturilor dinsalarii pentru alte venituri ale persoanelor fizice (cum ar fi spre exemplu veniturile dindobacircnzi sau investiţii icircn titluri de valoare veniturile din jocuri de noroc veniturile dinmoşteniri donaţii transferuri de proprietăţi imobiliare) existacircnd cote de impozitareparticularizateAşa cum era de aşteptat ţinacircnd cont de icircncasările fiscale foarte ridicate realizatede către acest stat din impozitarea veniturilor persoanelor fizice Danemarca are cea maimare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice Suedia o urmează iar Finlanda are oa patra cotă maximă de impozitare Norvegia este departe de celelalte ţări nordice icircn cazulacestui impozit aflacircndu-se la peste 10 pp distanţă Cu o cotă maximă de cel puţin 50 semai află pe lacircngă ţările nordice menţionate anterior Belgia Austria Slovenia şi OlandaSursa datelor Comisia EuropeanăFigura 3 Cota maximă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice icircn 2006Pe ansamblul ţărilor UE 27 observăm că marea lor majoritate au cote maxime de

impozitare de peste 3895 doar 7 state avacircnd o impozitare a veniturilor persoanelor fizice maiRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7070mică sau egală cu 30 Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40) laextrema minimă Romacircnia avacircnd cota cea mai mică dintre toate statele membre UEVoi prezenta icircn continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice(cod impozit ESA 95 d51a) icircn statele UE 27 pe baza datelor Comisiei EuropeneCota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate transparenţă şi eficienţă icircncolectare Cota unică a fost introdusă pentru prima oară icircn Estonia şi Lituania icircn 1994 icircnmărime de 26 şi respectiv 33 A urmat Letonia icircn 1995 cu cota de 25 Rusia şi Serbiaicircn 2001 cu 13 respectiv 14 Icircn 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13) şi Slovacia(19) iar icircn 2005 Romacircnia (16) şi Georgia (12) Observăm că Romacircnia este ultimavenită pe această linie de impozitare Dintre ţările prezentate mai sus cea mai mică dintreaceste cote este aplicată icircn GeorgiaIcircn Slovacia cota de impozitare unică este icircn continuare 19 icircn Letonia este icircncontinuare 25 icircn Estonia aceasta a scăzut la 22 icircn 2007 urmacircnd ca icircncepacircnd cu 2009 săfie 20 icircn Lituania a scăzut la 27 icircn 2006 urmacircnd ca icircn 2008 să devină 24Valoarea icircncasărilor din acest impozit icircn 2005 variază icircntre 276 şi 577 dinPIB aceste state caracterizacircndu-se printr-o fiscalitate redusă sau medie icircn ceea ce priveşteacest impozitDintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mairidicată fiscalitate a acestui impozit Icircn Danemarca impozitarea ridicată a veniturilor persoanelorfizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii Icircn Finlanda icircn 2007 există 5 cote deimpozitare cea minimă fiind 9 iar cea maximă de 50 Cota maximă se aplică pentru un venitde peste 86400 de euro Cota medie este de 24 Venitul de pacircnă la 12400 de euro este scutit deimpozitareCa medie pentru ţările nordice icircncasările din acest impozit sunt de aproximativ 15din PIB şi 3333 din totalul veniturilor fiscale Tendinţa acestui impozit icircn perioada 2001 ndash 2005a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordiceAlte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice suntBelgia Marea Britanie Italia şi Franţa O fiscalitate medie icircntacirclnim icircn Austria LuxemburgSpania Olanda Ungaria Malta Slovenia şi Portugalia O fiscalitate redusă a acestui impozitau Grecia Republica Cehă Polonia Bulgaria Cipru

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

impozitare de peste 3895 doar 7 state avacircnd o impozitare a veniturilor persoanelor fizice maiRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7070mică sau egală cu 30 Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40) laextrema minimă Romacircnia avacircnd cota cea mai mică dintre toate statele membre UEVoi prezenta icircn continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice(cod impozit ESA 95 d51a) icircn statele UE 27 pe baza datelor Comisiei EuropeneCota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate transparenţă şi eficienţă icircncolectare Cota unică a fost introdusă pentru prima oară icircn Estonia şi Lituania icircn 1994 icircnmărime de 26 şi respectiv 33 A urmat Letonia icircn 1995 cu cota de 25 Rusia şi Serbiaicircn 2001 cu 13 respectiv 14 Icircn 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13) şi Slovacia(19) iar icircn 2005 Romacircnia (16) şi Georgia (12) Observăm că Romacircnia este ultimavenită pe această linie de impozitare Dintre ţările prezentate mai sus cea mai mică dintreaceste cote este aplicată icircn GeorgiaIcircn Slovacia cota de impozitare unică este icircn continuare 19 icircn Letonia este icircncontinuare 25 icircn Estonia aceasta a scăzut la 22 icircn 2007 urmacircnd ca icircncepacircnd cu 2009 săfie 20 icircn Lituania a scăzut la 27 icircn 2006 urmacircnd ca icircn 2008 să devină 24Valoarea icircncasărilor din acest impozit icircn 2005 variază icircntre 276 şi 577 dinPIB aceste state caracterizacircndu-se printr-o fiscalitate redusă sau medie icircn ceea ce priveşteacest impozitDintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mairidicată fiscalitate a acestui impozit Icircn Danemarca impozitarea ridicată a veniturilor persoanelorfizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii Icircn Finlanda icircn 2007 există 5 cote deimpozitare cea minimă fiind 9 iar cea maximă de 50 Cota maximă se aplică pentru un venitde peste 86400 de euro Cota medie este de 24 Venitul de pacircnă la 12400 de euro este scutit deimpozitareCa medie pentru ţările nordice icircncasările din acest impozit sunt de aproximativ 15din PIB şi 3333 din totalul veniturilor fiscale Tendinţa acestui impozit icircn perioada 2001 ndash 2005a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordiceAlte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice suntBelgia Marea Britanie Italia şi Franţa O fiscalitate medie icircntacirclnim icircn Austria LuxemburgSpania Olanda Ungaria Malta Slovenia şi Portugalia O fiscalitate redusă a acestui impozitau Grecia Republica Cehă Polonia Bulgaria Cipru

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

Romacircnia este icircnsă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozit (24 icircn 2005 şi 29 icircn 2006)3 Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UES-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare icircncepacircnd cuanul 1977 Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA saucote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritoriiCota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15 statele membreputacircnd mări această cotă la maxim 25 Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cotefoarte reduse (sub 5) pentru anumite produse de strictă necesitate Există şi cota zero caexcepţie (spre exemplu icircn Marea Britanie) dar aceasta va dispare intenţia fiind de a stabilio valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5Cote foarte reduse există icircn Irlanda (48) Grecia (45) Spania (4) Italia (4)Luxemburg (3) Polonia (3) şi Franţa (21)O altă particularitate icircntacirclnită icircn racircndul statelor UE o reprezintă cota parking careeste o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri icircn cinci state membreValoarea acesteia este 12 (Belgia Austria Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 135(Irlanda) icircn acest momentEconomie teoretică şi aplicată Supliment7171Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează icircn funcţie de importanţa pentruexistenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii Bunurile de lux trebuie să aibă ocotă maximă bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă ocotă minimă (redusă sau foarte redusă) Sunt incluse icircn ultima categorie alimentele de bazămedicamentele hainele şi rechizitele pentru copii Acest raţionament nu este icircnsă respectatde către toate statele membre decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale Romacircnia nurespectă acest principiu pentru că nu aplică cota de 9 pentru aceste categorii de bunuriTabelul 1Cotele TVA icircn vigoare la 1 mai 2007 icircn statele membre ale UEState Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parkingBelgia BE - 6 21 12Bulgaria BG 7 20Republica Cehă CZ - 5 19 -Danemarca DK - - 25 -Germania DE - 7 19 -Estonia EE - 5 18 -Grecia EL 45 9 19 -Spania ES 4 7 16 -

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

Franţa FR 21 55 196 -Irlanda IE 48 135 21 135Italia IT 4 10 20Cipru CY - 5 8 15 -Letonia LV - 5 18 -Lituania LT - 5 9 18 -Luxemburg LU 3 6 15 12Ungaria HU - 5 20 -Malta MT - 5 18 -Olanda NL - 6 19 -Austria AT - 10 20 12Polonia PL 3 7 22 -Portugalia PT - 5 12 21 12Romacircnia RO 9 19Slovenia SI - 85 20 -Slovacia SK - 10 19 -Finlanda FI - 8 17 22 -Suedia SE - 6 12 25 -Marea Britanie UK - 5 175 -Sursă date Serviciile ComisieiCota maximă de impunere (25) se regăseşte icircn Danemarca şi Suedia Urmează cuo cotă de 22 a treia ţară nordică membră a UE Finlanda icircmpreună cu Polonia Romacircniaeste icircn grupul statelor de mijloc cu o cotă de 19 pe poziţia 14-19 din această ierarhie deciicircn jumătatea inferioară Cea mai relaxată fiscalitate icircn ceea ce priveşte TVA se regăseşte icircnSpania (unde cota standard este de 16) icircn Cipru şi icircn Luxemburg ţări care practică cotaminimă de 15 impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele ComisieiDanemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă Cota redusăminimă de impunere (5) valoare impusă prin directivele comisiei se regăseşte icircnRepublica Cehă Estonia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Portugalia şi MareaBritanie Romacircnia este icircn grupul statelor cu o cotă redusă ridicată de 9 aflacircndu-se pepoziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia deci icircn jumătatea superioară a ierarhiei Romacircnia estedepăşită la această cotă doar de către Italia Austria şi Slovacia (cu cote de 10) şi respectivRomacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7272Irlanda care are cea mai ridicată cotă redusă 135 De notat egalitatea la care s-a ajunsicircntre cota redusă şi cea parking icircn Irlanda (practic icircn acest moment pot fi unificate)4 Accizele armonizateIcircn domeniul accizelor armonizarea prevede produsele pentru care se realizeazăaceasta nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse regimul generaldepozitarea circulaţia şi controlul produselor supuse accizării De regulă plata accizelor se

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

realizează icircn statul icircn care sunt consumate produsele accizabile Voi prezenta icircn continuaremărimile cacirctorva accize armonizate pentru ţara noastră şi statele UE 27 pentru a realizapoziţionarea Romacircniei faţă de celelalte stateSursă date Serviciile ComisieiFigura 4 Accizele pentru alcoolul etilic pur icircn statele membre UE valabile la 1 iulie 2007Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro hectolitru (hl) de alcool purRomacircnia are o acciză de 750 de euro hl de alcool pur prevăzută a rămacircne constantă pacircnăicircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerut depăşind cu 200 deeuro hl de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50 faţă de minimul cerut)Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 5374 de euro hl de alcool pur Irlanda cu 3925 de euro hl de alcool pur MareaBritanie cu 2885 de euro hl de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro hl de alcool purCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Bulgaria 562 de eurohl de alcool pur şi icircn Cipru 607 de euro hl de alcool purAcciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 deeuro hl de produs Romacircnia are o acciză de 5108 de euro hl de produs prevăzută a rămacircneconstantă pacircnă icircn 2010 Deci impozitarea icircn Romacircnia nu se află la nivelul minim cerutdepăşind cu 608 euro hl de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13 faţă de minimulcerut) Ies icircn evidenţă cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impusSuedia cu 48405 de euro hl de produs Finlanda cu 424 de euro hl de produs Irlanda cu39612 de euro hl de produs şi Marea Britanie cu 35006 de euro hl de produsCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Grecia 45 de euro hlde produs pur şi icircn Cipru 456 de euro hl de produsLa bere şi la vinuri nu există accize minime impuse La vinuri se remarcă Irlanda şiAnglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UEEconomie teoretică şi aplicată Supliment7373Sursă date Serviciile ComisieiFigura 5 Accizele la benzina fără plumb icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Accizele sunt exprimate icircn euro la 1000 litri de produs Acciza minimă cerută estede 359 de euro la 1000 litri Pentru Romacircnia această acciză este de 32729 de euro la 1000litri urmacircnd să crească icircn 2009 la 33572 iar icircn 2010 la 34804 de euro la 1000 litri Icircn acestcaz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decacirct minimul cerut

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

Cele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 760 de euro la 1000litri icircn Olanda de 67879 de euro la 1000 litri şi icircn Germania de 670 de euro la1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania de 28701 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia de 28754 de euro la 1000 litriAcciza minimă la motorină cerută de UE este de 302 de euro la 1000 litri PentruRomacircnia această acciză este de 25991 de euro la 1000 litri urmacircnd să crească pacircnă la29322 de euro la 1000 litri icircn 2010 Icircn acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai micădecacirct minimul cerutCele mai mari accize se icircnregistrează icircn Marea Britanie de 8061 de euro la 1000litri şi icircn Germania de 4857 de euro la 1000 litriCele mai reduse valori ale acestei accize se icircnregistrează icircn Lituania 24522 deeuro la 1000 litri şi icircn Estonia 24542 de euro la 1000 litriValorile accizelor din ţara noastră care sunt icircn 2007 sub minimul cerut de cătreUniunea Europeană sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori pentruţările membre UE de după 2004 Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduceputerea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc aceste accize sunt majorategradual conform unui calendar stabilit icircmpreună cu ComisiaPentru accizele la ţigarete am prezentat icircn figura 6 ponderea accizei icircn cadrulpreţului final de vacircnzare cu amănuntul Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată deacciza specifică iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem)Cel mai mare procent din preţul de vacircnzare cu amănuntul este icircnregistrat icircn SpaniaFranţa Ungaria şi Portugalia Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă deşidiferenţierile sunt mici toate statele aflacircndu-se icircntre 52 şi 62Romacircnia se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul devacircnzare final (aproximativ 40) Ţările cu ponderea cea mai mică icircn preţul final a acesteiaccize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3)Romacircnia icircn UE Calitatea integrării Creştere Competenţă Ocupare7474Sursă date Serviciile ComisieiFigura 6 Accizele la ţigarete icircn statele membre UE icircn vigoare la 1 iulie 2007Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privindmărimea accizelor dar se află icircn general icircn jumătatea inferioară a statelor UE icircn ceea ce priveştemărimea acestor accize armonizate Este un lucru normal dacă ne gacircndim la puterea de cumpărareredusă a contribuabililor romacircni De altfel accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportatTerapia graduală este cea utilizată icircn creşterile acestor accize5 Contribuţiile sociale obligatoriiPentru această categorie fiscală integrarea europeană nu prevede armonizarea sauanumite valori minime Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

contribuţiilor icircn ţările UE 27 Sunt prezentate icircn continuare cu titlu exemplificativ cacirctevadintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UEIcircn Belgia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 decătre angajatori iar 13 de către angajaţi Cota totală este de 48 Icircn Republica Cehăcontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 35 de către angajatoriiar 125 de către angajaţi Cota totală este de 475 Aceste contribuţii acoperă şisănătatea şi şomajul Icircn Austria contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarelecote 21 de către angajatori iar 170 de către angajaţi Cota totală este de 38Icircn Letonia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 2409 de către angajatori iar 90 de către angajaţi Cota totală a fost redusă icircn 2001 de la 35la 3309 Icircn Lituania contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 31 de către angajatori iar 30 de către angajaţi Cota totală este de 34 Icircn Estoniacontribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote 33 de către angajatori(13 pentru sănătate iar 20 pentru pensii 16 pentru sistemul principal 4 pentrusistemul secundar de pensii) iar 20 de către angajaţi pentru pilonul secundar de pensiiCota totală este de 37 Şomajul a fost introdus icircn 2002 1 angajatorii şi 05 angajaţiiDin 2006 aceste contribuţii au devenit 06 pentru angajatori şi 03 pentru angajaţiIcircn Bulgaria cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 357 icircn 2000 la295 icircn 2006 Proporţia suportată angajator angajat este 6535 Icircn 2010 această proporţieva deveni 5050 Icircn Cipru contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote10 de către angajatori iar 40 de către angajaţi Cota totală este de 14Icircn Slovacia contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate icircn următoarele cote- pentru pensii angajatorul datorează 14 iar angajatul 14 cota totală este 28 din acesteicircncasări 9 merg către pilonul secundar de pensiindash pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10 iar angajatul4ndash atacirct angajatorul cacirct şi angajatul plătesc 44 pentru persoane cu handicapndash pentru şomaj se plăteşte 1 atacirct de către angajator cacirct şi de către angajatndash doar angajatorul plăteşte 08 pentru asigurări de accidente 475 pentrufondul de rezervă şi 025 pentru fondul de garantareEconomie teoretică şi aplicată Supliment7575Slovacia are sistemul cel mai complex alături de ţara noastră Cotele din ţara noastră auscăzut semnificativ dar sunt icircncă printre cele mai ridicate printre statele membre UEConcluziiIcircn urma analizelor realizate am constatat că deşi armonizarea fiscalităţii nu este

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

obligatorie decacirct icircn cazul impozitelor indirecte ţara noastră se icircncadrează icircn tendinţagenerală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi aveniturilor persoanelor fizice Romacircnia a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicatde către ţările baltice foste sovietice şi de către SlovaciaCota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre icircn cazulimpunerii veniturilor persoanelor fizice şi printre cele mai mici patru cote icircn cazulimpozitării profitului Romacircnia este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitulpersoanelor fizice atacirct icircn ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare cacirct şi icircn ceea cepriveşte ponderea icircn PIB a icircncasărilor din acest impozitDiferenţele dintre valorile maxime şi cele minime icircnregistrate icircn statele membre UE suntfoarte mari 287 pp icircn cazul impozitării profiturilor şi 43 pp icircn cazul impozitării veniturilorpersoanelor fizice Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe icircn UE cu toate căexistă tendinţa generală de reducere a acestora Ţările dezvoltate ale UE icircşi permit să menţină niveluriridicate ale impunerii directe prin comparaţie cu celelalte state membreCota unică şi icircn general cotele mai reduse de impozitare icircn cadrul pieţei unice aUE sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari de a face mediul de afaceri mai atractivIcircn cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii Romacircnia are un sistem destul decomplicat iar ţara noastră are icircncă un nivel dintre cele mai ridicate icircn cadrul statelormembre UE deşi aceste cote se află icircntr-o tendinţă de reducere icircncepacircnd cu anul 2004Romacircnia are cote de TVA mai ridicate decacirct media statelor UE iar cota redusă deTVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE Această situaţie poate trage unsemnal de alarmă dacă ne gacircndim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor romacircnişi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau latoate medicamenteleIcircn cazul accizelor Romacircnia are valori mai mici decacirct media de regulă dar valorileaccizelor pentru Romacircnia sunt icircn creştere icircn perioada viitoare datorită calendarului dearmonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europeneDin analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare icircntre sistemulfiscal din ţara noastră şi cel din Slovaciandash ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fiziceşi juridice cu un plus de 3 pp pentru Slovacia la momentul introducerii coteiunice icircn ţara noastră a existat varianta ca aceasta să fie 19 ulterior fiind icircnsăintrodusă legislativ mărimea de 16 pentru această cotă unicăndash cota standard de TVA este 19 icircn ambele state iar cota redusă este 10 icircnSlovacia şi respectiv 9 icircn ţara noastră- cotele de contribuţii sociale obligatorii din Romacircnia sunt alături de cele din Slovacia cele

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei

mai complexe şi cele mai ridicate icircn comparaţie cu celelalte statele membre din nou existăun plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din Romacircnia- dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior observăm din nou mărimicomparabile cu mici plusuri pentru SlovaciaPe ansamblu Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 11 pp mai mare decacirctRomacircnia icircn 2006 Icircn 2006 Romacircnia icircnregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statelemembre UE iar Slovacia avea o a doua valoare după minim icircmpreună cu LituaniaBibliografieIulian Braşoveanu bdquoRepere ale politicii fiscale a Romacircniei icircn perioada de tranziţie şi icircneconomia de piaţă teză de doctoratrdquo teză de doctorat Bucureşti 2007Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea 2007Codul fiscal al Romacircniei