Contragerea şi reducerea

Înţelegem prin contragere transformarea sintactică

aplicată unei subordonate (dar nu numai) prin care un verb la

mod personal trece la mod nepersonal (gerunziu, infinitiv,

participiu ori supin), suprimând deopotrivă şi conectivul

subordonator (sau coordonator).

Vorbim astfel de:

- contrageri gerunziale

- contrageri infinitivale

- contrageri participiale

- contrageri prin supin

Înţelegem prin reducere transformarea sintactică aplicată

unei subordonate (dar nu numai) prin care se suprimă conectivul

subordonator (sau coordonator) şi verbul a fi cu una dintre

valorile sale: copulativ sau auxiliar de diateză pasivă. Nu vorbim

niciodată, în cazul reducerii, de suprimarea unui a fi predicativ.

În funcţie de partea de vorbire prin care se exprimă

numele predicativ, reducerea obţinută din propoziţia cu predicat

nominal se va clasifica în:

- reducere participială (dacă NP a fost exprimat printr-un

adjectiv participial/participiu adjectival)

- reducere adjectivală (dacă NP a fost exprimat printr-un

adjectiv propriu-zis ori gerunzial, deşi acesta din urmă e mai rar)

- reducere substantivală (dacă NP a fost exprimat prin

substantiv)

- mai puţin frecvente sunt reducerile materializate prin

numerale ori pronume, deşi nu sunt imposibile

1

Reducerea obţinută din subordonata cu predicat verbal la

diateza pasivă se va numi, fireşte, reducere participială.

Ilustrăm mai jos diferitele tipuri de contrageri şi reduceri

ale subordonatelor sau ale altor propoziţii, cu eventuale

observaţii importante şi utile în practica analizei gramaticale.

CONTRAGERI GERUNZIALE

Utilizarea gerunziului în locul unei subordonate sau al altei

propoziţii are avantajul concentrării exprimării, permiţând o

remarcabilă scurtare a frazei. De multe ori însă acesta devine

ambiguu, aceluiaşi gerunziu corespunzându-i, în acelaşi context,

mai multe feluri de propoziţii subordonate (i.e. are mai multe

structuri de adâncime):

Ex. Văru-meu, fudulindu-se cu ciubotele cele nouă, juca

numai lângă fata vornicului.

Ursul îl şi întâmpină mormăind.1

Aceste structuri reprezintă structuri de suprafaţă.

Analizând gerunziile, observăm că fiecare dintre acestea pot

avea, în acelaşi timp, mai multe înţelesuri. În primul exemplu,

prin gerunziul fudulindu-se putem înţelege:

- fudulidu-se era felul în care juca

- fiindcă se fudulea

- în timp ce se fudulea

- ca să se fudulească

- care se fudulea

În al doilea exemplu, prin gerunziul mormăind putem

înţelege:

1 Exemplele sunt ambele citate din Flora Şuteu, Însemnări pe baza anumitor construcţii gerunziale, LR, 1957, nr. 5, p. 1.

2

- îl întâmpina un urs care mormăia

- mormăind era felul în care îl întâmpina ursul

În cele două exemple avem omonimie sintactică (= o

structură de suprafaţă are două sau mai multe structuri de

adâncime).

De cele mai multe ori gerunziile au o funcţie sintactică

precisă, fie că sunt contrageri de subordonate, fie că sunt

complemente circumstanţiale de mod, instrumentale sau de

relaţie.

Dăm în continuare lista subordonatelor ce pot fi contrase

prin gerunziu:

1. SB (subiectiva)

Se aude plângând un copil.

Se aude [că plânge un copil.]

2. CD (completiva directă)

Auzise de multe ori vorbindu-se de strigoi.

Auzise de multe ori [că se vorbea de strigoi.]

3. CI (completiva indirectă)

Nu se mai sătura privindu-l.

Nu se mai săturau [să-l privească.]

4. PS (predicativă suplimentară)

Te-am văzut zbuciumându-te pentru nimicuri.

Te-am văzut [că te zbuciumi pentru nimicuri.]

Obs.: D.D. Draşoveanu nu acceptă EPS de aspect verbal. În

cazul de faţă, gerunziul ar contrage o completivă neutră. În

exemplul: Ea vine plângând., gerunziul n-ar contrage o

3

predicativă suplimentară, ci o propoziţie principală (i.e. o

coordonată copulativă), în opinia aceluiaşi autor.

Ea vine şi (ea) plânge. → Ea vine plângând.

5. AT (atributiva)

Am întâlnit şi oameni hoinărind aiurea.

Am întâlnit şi oameni [care hoinăreau.]

6. CT (circumstanţială temporală)

Mergând pe alee, am întâlnit-o pe Maria. – simultanenitate

[În timp ce mergeam pe alee], am întâlnit-o pe Maria.

Doamna Popescu, discutând cu familia, s-a decis să-l dea

în judecată. – posterioritate

Doamna Popescu, [după ce a discutat cu familia], s-a

decis să-l dea în judecată.

Neîmplinindu-se anul, el a plecat de-acasă. – anterioritate

[Înainte ca să se împlinească anul], el a plecat de acasă.

7. CM (circumstanţială modală)

Încetul cu încetul, amintindu-şi parcă, începu să

povestească ce i s-a întâmplat.

Încetul cu încetul, [ca şi cum şi-ar fi amintit parcă],

începu să povestească.

8. CZ (circumstanţială cauzală)

Neştiind de teză, a uitat să-nveţe.

[Pentru că nu ştia de teză], a uitat să-nveţe.

9. CDŢ (circumstanţială condiţională)

Numai ascultându-l, vei avea de învăţat.

[Numai dacă îl asculţi], vei avea de învăţat.

10. CV (circumstanţială concesivă)

4

Ajutându-te, şi tot nerecunoscător ai rămas.

[Chiar dacă/Deşi te-am ajutat], şi tot nerecunoscător ai

rămas.

11. CNS (circumstanţială consecutivă)

A plouat foarte mult, apele ieşind din matcă.

A plouat foarte mult, [încât apele au ieşit din matcă.]

12. C de excepţie (circumstanţială de excepţie)

Nu-i altă cale să scapi de necaz decât fugind de-acasă.

Nu-i altă cale să scapi de necaz [decât să fugi de-acasă.]

13. C cum. (circumstanţială cumulativă)

Părinţii nu i-au dat nici măcar un sfat, nemaivorbind de

bani.

Părinţii nu i-au dat nici măcar un sfat, [necum să mai

vorbim de bani.]

N.B. 14. coordonată copulativă

S-a suit în trăsură punând bagajele lângă ea.

/S-a suit în trăsură/ şi /şi-a pus bagajele lângă ea./

N.B. coordonată adversativă

A renunţat la proces, cerând despăgubiri enorme.

/A renunţat la proces/, dar /a cerut despăgubiri enorme./

CONTRAGERI INFINITIVALE

Infinitivul este folosit în variaţie liberă cu modul conjunctiv,

amândouă exprimând o acţiune posibilă. Această sinonimie, din

punctul de vedere al valorii modale, explică în mare măsură

concurenţa dintre acestea.

Infinitivul poate contrage următoarele subordonate:

1. SB

5

E un pericol a te aventura în asemenea expediţii.

E un pericol [să te aventurezi în asemenea expediţii.]

2. PR (predicativă)

A te înjosi înseamnă a renunţa la propriile principii.

A te înjosi înseamnă [să renunţi la propriile principii.]

3. PS

Venea fără a zâmbi.

Venea [fără să zâmbească.]

Funcţia infinitivului e discutabilă în acest exemplu.

Gramatica Academiei2 nu face referire la realizarea EPS-ului

prin infinitiv. Ea propune un criteriu semantic pentru

delimitarea EPS-ului de complementul circumstanţial de mod.

Această delimitare se face ţinând seama de sensul lexical al

verbelor la gerunziu şi al verbelor însoţite.

Maria Vulişici Alexandrescu aplică acest criteriu semantic

şi infinitivelor precedate de fără şi propoziţiilor introduse prin

fără (ca) să.3 În exemplul: Venea fără a zâmbi., infinitivul

contrage o PS: Venea [fără să zâmbească.]

Compară cu: Venea fără a se grăbi., unde infinitivul

contrage o CM (Venea [fără să se grăbească.] – Venea fără

grabă.

4. AT

Maria a venit cu ideea de-a merge la mare.

Maria a venit cu ideea [să mergem la mare]

5. CD

Căutaţi a vă respecta părinţii.

2 Ed. a II-a, 1966.3 În studiul Observaţii asupra propoziţiilor introduce prin „fără ca să”, AUO, fascicola Filologie, 1991, p. 8.

6

Căutaţi [să vă respectaţi părinţii.]

N-a ştiut porni maşina.

N-a ştiu [să pornească maşina.]

6. CI

Deprindeţi-vă a preţui munca altora.

Deprindeţi-vă [să preţuiţi munca părinţilor.]

7. CT

Gândeşte de două ori înainte de a acţiona.

Gândeşte de două ori [înainte să acţionezi.]

8. CM

Merge înspre casă fără a se grăbi.

Merge înspre casă [fără să se grăbească.]

9. CZ

A fost amendat pentru a fi trecut pe roşu.

A fost amendat [fiindcă a trecut pe roşu.]

10. CS

A plecat în America pentru a câştiga mai mulţi bani.

A plecat în America [ca să câştige mai mulţi bani.]

11. CV

Fără a se gândi prea mult, a acceptat banii.

[Fără să se gândească/Cu toate că nu s-a gândit prea

mult], a acceptat banii.

12. CNS

Apa e prea rece pentru a putea fi băută.

Apa e prea rece [ca să poată fi băută.]

13. C de exc.

Nu mai avea altă soluţie decât a se conforma regulilor.

7

Nu mai avea altă soluţie [decât să se conformeze

regulilor.]

14. C opoziţ.

În loc de a ploua, ninge ca-n decembrie.

[În loc să plouă], ninge ca-n decembrie.

CONTRAGERI PARTICIPIALE

Fac parte din contrageri participiile cu caracter pur verbal

ale verbelor intranzitive (dar nu numai). Celelalte participii sunt

rezultatul reducerilor.

Participiile pot contrage următoarele subordonate:

1. SB

Trebuie mers la primărie.

Trebuie [să se meargă/să mergem la primărie.]

Trebuie venit la timp.

Trebuie [să se vină/să venim la timp.]

Aceste contrageri participiale au mai fost numite

construcţii participiale subiective de către G.G. Neamţu.

2. AT

Am întâlnit un om venit tocmai din Alaska.

Am întâlnit un om [care a venit tocmai din Alaska.]

3. CT

Ajuns acasă, îşi dădu seama că fusese jefuit.

[Când/După ce a ajuns acasă], îşi dădu seama că fusese

jefuit.

4. CZ

Plecat din ţară, i-a fost ocupată abuziv casa.

[Pentru că a plecat din ţară], i-a fost ocupată abuziv casa.

8

Exemplele 2 şi 3 ar putea fi luate drept reduceri prin

introducerea unui conectiv + a fi:

Am întâlnit un om [care era venit tocmai din Alaska.]

[Pentru că era/a fost plecat din ţară], i-a fost ocupată

abuziv casa.

Nu putem nega însă nici cealaltă soluţie.

CONTRAGERI PRIN SUPIN

În gramaticile româneşti supinul este menţionat alături de

celelalte moduri neprsonale, deşi există unele rezerve privind

calitatea sa verbală. Sunt foarte puţine subordonatele pe care

acesta le poate contrage, dar asta nu duce la eliminarea lui din

fenomeul contragerii.

1. SB

E imposibil de evitat problemele ivite pe neaşteptate.

E imposibil [să eviţi/să se evite problemele ivite pe

neaşteptate.]

2. CD

A dat de băut la toţi.

A dat [să bea la toţi.]

3. CI

Ţăranii se apucaseră de secerat.

Ţăranii se apucaseră [să secere.]

4. CS

S-a dus în grădină la cules prune.

9

S-a dus în grădină [să culeagă prune.]

REDUCERI PARTICIPIALE

Participiile verbale şi adjectivale pot reduce următoarele

subordonate:

1. SB

Trebuie luate măsuri.

Trebuie [să fie luate măsuri.]

Merită parcursă toată materia.

Merită [să fie parcursă toată materia.]

2. AT

S-au găsit nişte cărţi scrise acum o mie de ani.

S-au găsit nişte cărţi [care au fost scrise acum o mie de

ani.]

3. PS

Nu se lasă convinsă de argumente nicicum.

Nu se lasă [să fie convinsă de argumente nicicum.]

Pe Maria o ştiu foarte împrăştiată.

Pe Maria o ştiu [că este foarte împrăştiată.]

N.B. Structurile în care apare un EPS în Ac2, adică acordat

cu complementul direct, sunt, de fapt, rezultatul unei reduceri

iniţiale de completivă directă. Pentru unltimul exemplu avem

următoarea istorie derivativă:

(Eu) ştiu [că Maria este foarte împrăştiată.] – CD

- S inclus în PP şi S exprimat prin substantiv propriu în CD, cu

PNC (predicat nominal complet, al cărui NP este exprimat prin

adjectiv participial)

10

Pe Maria o ştiu [că (ea) este foarte împrăştiată.] – PS

- S din subordonată trece în Cd în PP, dublat prin pron. pers.

neacc.

Pe Maria o ştiu foarte împrăştiată. – EPS

- se suprimă conjuncţia subordonatoare şi verbul copulativ a fi →

reducere

4. CZ

Deranjată de zgomot, a închis uşa.

[Pentru că era deranjată de zgomot], a închis uşa.

Ramolit, oamenii râdeau de el.

[Deoarece era ramolit], oamenii râdeau de el.

5. CDŢ

Numai îmbrăcată elegant vei stârni invidia tuturor.

[Numai dacă eşti îmbrăcată elegant] vei stârni invidia

tuturor.

6. CV

Chiar obosită, nu renunţ la luptă.

[Chiar dacă sunt obosită], nu renunţ la luptă.

7. CM

Maria se ţinea ca vrăjită de acel băiat.

Maria se ţinea [ca şi cum ar fi vrăjită de acel băiat.]

N.B. 8. coordonată copulativă (în urma reducerii acestei

propoziţii se obţine un EPS):

Fata fuge veselă. – EPS în N2, dar ca istorie derivativă

veselă trebuie considerată rezultatul reducerii următoarei

structuri (ci coordonată copulativă):

/Fata fuge/ şi /(fata/ea) este veselă./ - se suprimă conectivul

coordonator şi, dar şi verbul copulativ a fi.

11

REDUCERI ADJECTIVALE

1. AT

Conform acestei hotărâri, anterioară celei din 2000,

proiectul de lege a fost abandonat.

Conform acestei hotărâri, [care a fost anterioară celei

din 2000], proiectul de lege a fost abandonat.

2. CT

De tânără ştia ce înseamnă să creşti printre străini.

[De când era tânără] ştia ce înseamnă să creşti printre

străini.

3. CZ

Bucuros de succesul afacerii, a făcut cinste tuturor

angajaţilor.

[Pentru că a fost bucuros de succesul afacerii], a făcut

cinste tuturor angajaţilor.

4. CDŢ

Numai elegantă poţi atrage toate privirile în seara

petrecerii.

[Numai dacă eşti elegantă] poţi atrage toate privirile în

seara petrecerii.

5. CV

Deşteaptă şi tot a fost trasă pe sfoară.

[Deşi era deşteaptă], şi tot a fost trasă pe sfoară.

12

REDUCERI SUBSTANTIVALE

Ca reducere a unei propoziţii subordonate, acesta este

destul de rar folosit.

1. CT

Adolescent, se confrunta cu multe probleme.

[Pe când era adolescent], se confrunta cu multe

probleme.

2. CZ

Medic, petrecea foarte puţin timp acasă.

[Deoarece era medic], petrecea foarte puţin timp acasă.

3. CDŢ

Numai om curajos, poţi trece peste asemenea primejdii.

[Numai dacă eşti om curajos], poţi trece peste asemenea

primejdii.

4. CV

Chiar matematician, n-ar şti să rezolve exerciţiul.

[Chiar dacă ar fi matematician], n-ar şti să rezolve

exerciţiul.

Pentru mai multe detalii privind fenomenul contragerii şi al

reducerii, vezi şi:

Draşoveanu, D.D., 1997, Teze şi antiteze în sintaxa limbii

române, Cluj-Napoca, Editura Clusium.

Draşoveanu, D.D., 1988, Propoziţii contrase şi propoziţii

abreviate (I), în CL, XXXIII, nr. 1, p. 35-47.

D.D. Draşoveanu, D.D., 1989, Propoziţii contrase şi

propoziţii abreviate (II), în CL, XXXIV, nr. 2, p. 123-134.

13