FIŞA DISCIPLINEI - ubv.ro analitice romana/drept/fisd21.pdf · 3.5 Drepturile reale principale...

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea DREPT

Specializarea DREPT

I.

Denumire disciplină DREPT CIVIL. DREPTURI REALE II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Cod disciplină Semestrul3)

Categoria2)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect

D 2101 3 DF 6 2 2

III.

Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă

(se marchează cu x) X IV.

Titular disciplină

Curs Seminar Laborator Proiect

Numele şi prenumele Ilie Camelia Ilie Camelia

Instituţia Univ.Bogdan Voda Univ.Bogdan Voda

Catedră/Departament Drept Drept

Titlul ştiinţific Drd Drd

Gradul didactic Lector universitar Lector universitar

Încadrarea (norma de

bază/asociat) NB NB

Vârsta 47 ani 47 ani V.

Obiectivele disciplinei cunoaşterea şi însuşirea de către studenţi a principalelor instituţiei ale dreptului civil şi în

special dreptul de proprietate şi dezmembrările sale. identificarea de institutii juridice caracteristice

dreptului civil, posibilitatea de a stabili conexiuni intre ele , utilizarea corectă a termenilor de

specialitate specifici dreptului civil VI.

Conţinutul disciplinei Nr.

ore/săpt.

VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1CAP 1 PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE. SISTEMUL DREPTURILOR REALE

1.1 Noţiunea şi teorii despre patrimonii

1.2 Funcţiile patrimoniului

1.3 Consideraţii generale cu privire la drepturile patrimoniale

1.4 Sistemul drepturilor reale din România

2

2CAP 2 TEORIA GENERALĂ A PROPRIETĂŢII

2.1 Definiţia şi conţinutul dreptului de proprietate

2.2 Caracterele dreptului de proprietate

2.3 Exproprierea pentru cauză de utilitate publică

2.4 Structura generală a dreptului de proprietate

2

3CAP 3 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

3.1 Definiţia şi caracterele dreptului de proprietate publică. Titularii dreptului de proprietate

publică.

3.2 Domeniul public. Noţiune. Determinarea bunurilor care fac obiectul dreptului de proprietate

publică

3.3 Modurile de dobândire şi de stingere a drepturilor de proprietate publică

2

4CAP 3 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

3.4 Exercitarea dreptului de proprietate publică

3.5 Drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate publica

2

5CAP 5 MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

5.1 Dreptul de proprietate pe cote-părţi

5.2 Coproprietatea obişnuită

5.3 Coproprietatea forţată

2

6CAP 5 MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

5.4 Dreptul de proprietate în devălmăşie

5.5 Partajul

5.6 Proprietatea periodica

2

7CAP 6 DEZMEMBRĂRILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

1.1 Dreptul de uzufruct

1.2 Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie

2

8CAP 6 DEZMEMBRĂRILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

1.3 Dreptul de servitute

1.4 Dreptul de superficie

2

9CAP 7 POSESIA ŞI EFECTELE SALE

7.1 Noţiunea şi elementele posesiei

7.2 Dobândirea şi pierderea posesiei

7.3 Calităţile şi viciile posesiei

7.4 Efectele posesiei

2

10CAP 8 MODURILE GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A

CELORLATE DREPTURI REALE

8.1 Noţiune. Enumerare. clasificare

8.2 Convenţia sau contractul

8.3 Accesiunea sau incorporaţiunea

8.4 Uzucopinea sau prescpriţia achizitivă

8.5 Alte moduri de dobândire a proprietăţii

2

11 CAP 9 APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE

9.1 Privire generală asupra mijloacelor juridice prin intermediul cărora se apără dreptul de

proprietate şi celelalte drepturi reale

9.2 Acţiunea în revendicare

2

12 CAP 9 APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE

9.3 Revendicarea bunurilor imobile

9.4 Revendicarea bunurilor mobile

2

13 CAP 10 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ

10.1 Noţiunea şi obiectivele publicităţii imobiliare

10.2 Sistemul registrelor de transcripţii şi inscripţii.Istoric

10.3 Sistemul de publicitate prin cărţi funciare.Istoric.

2

14 CAP 10 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ

10.4 Sistemul de publicitate prin cărţi funciare

10.5 Drepturi tabulare

10.6 Felurile inscrierilor

10.7 Actiunile de carte funciara

2

VI.2. Seminar (dacă este cazul)

Seminar 1 PATRIMONIUL ŞI DREPTURILE PATRIMONIALE. SISTEMUL DREPTURILOR REALE

2

Seminar 2 TEORIA GENERALĂ A PROPRIETĂŢII

2

Seminar 3 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

Definiţia şi caracterele dreptului de proprietate publică. Titularii dreptului de proprietate publică.Domeniul

public.

2

Seminar 4 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

Exercitarea dreptului de proprietate publică.Drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate

publica

2

Seminar 5 MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dreptul de proprietate pe cote-părţi.Coproprietatea obişnuită Coproprietatea forţată 2

Seminar 6 MODALITĂŢILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dreptul de proprietate în devălmăşiePartaj;Proprietatea periodica

.

2

Seminar7 DEZMEMBRĂRILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dreptul de usufruct.Dreptul de uz şi dreptul de abitaţie

2

Seminar 8 DEZMEMBRĂRILE DREPTULUI DE PROPRIETATE

Dreptul de servitude.Dreptul de superficie

2

Seminar 9 POSESIA ŞI EFECTELE SALE

2

Seminar 10 MODURILE GENERALE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A

CELORLATE DREPTURI REALE

2

Seminar 11 APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE

Privire generală asupra mijloacelor juridice prin intermediul cărora se apără dreptul de proprietate şi

celelalte drepturi reale.Acţiunea în revendicare

2

Seminar 12 APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE

Revendicarea bunurilor immobile.Revendicarea bunurilor mobile

2

Seminar 13 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ

Noţiunea şi obiectivele publicităţii imobiliare.Sistemul registrelor de transcripţii şi

inscripţii.Istoric.Sistemul de publicitate prin cărţi funciare.Istoric.

2

Seminar 14 PUBLICITATEA IMOBILIARĂ

Sistemul de publicitate prin cărţi funciare.Drepturi tabulare.Felurile inscrierilor;Actiunile de carte funciara

2

VII.

Bibliografie

1.Liviu Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintelor, Ed LUMINA LEX, Bucureşti, 2001

2.E. Safta Romano, Dreptul de proprietate privată şi publică din România,Ed. GROPHIX, Iaşi, 1993

3.Ghe. Beleiu, Drept civil. Teoria generală,UNIVERSITATEA BUCUREŞTI, 1986

4.C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a drepturilor reale, UNIV. BUCUREŞTI, 1988

5.I. Lulă, Drept civil. Drepturi reale. Ed ORIZONTURI UNIVERSITARE, Timişoara, 1999

6.Chr. Larroumet, Droit civil. Les Biens. Doits Reels principaux,Ed. ECONOMIA, Paris, 1997

7.,Dreptul de Proprietate -volumul I,ll,lll, Editura: Wolterskluwer,2004.2005Vasile Patulea - Corneliu Turianu 8. Ioan Adam,Drept civil. Drepturi reale principale - editia a II-a. Actualizat la 01.09.2005 (inclusiv legea

nr.247/2005)Editura:CH Beck,2005

9.Marian Nicolae,Tratat de publicitate imobiliara (2 volume),Editura: Universul Juridic,2006

10.Eugen Chelaru,Drept civil. Drepturi reale principale, editia a II-a,Editura: CH Beck,2006

11.Noul cod civil 2011 - Legea 287/2009

12. Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Instituţii de drept civil în reglementarea noului Cod civil.Ed

Hamangiu 2011 VIII.

http://hamangiu.ro/carti/colectii/carte-universitara/institutii-de-drept-civil-in-reglementarea-noului-cod-civil.htm

Forme de activitate Metode didactice folosite

Curs Prelegere. Se face prezenta.Cursul se desfasoara cu prezentarea teoretica a elementelor din fisa

disciplinei , in functie de capitol si subcapitol, cu explicatii si exemple..

Seminar Interactiv. Seminarul se va desfăşura prin verificarea cunoştinţelor însuţite în cadrul

cursurilor, explicarea noţiunilor specifice dreptului comercial din cadrul fiecărui curs

prezentat. Laborator

Proiect

IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota finală

Examen

(Colocviu) Modul de evaluare al studenţilor se face prin răspunsurile la subiectele de

examen. Desfăsurarea examenului se face în două etape: etapa 1- lucrare

scrisa tip grila (10 subiecte); etapa 2 – examinare orală pe baza biletelor de

examen (3 subiecte).

Cunoştinţe pentru nota 5: rezolvarea corectă a 5 subiecte din lucrarea

scrisă şi tratarea corectă şi integral a unui subiect din biletul de examen din

cadrul examinării orale.

Cunoştinţe pentru nota 10: rezolvarea corectă a 10 subiecte din lucrarea

scrisă şi tratarea corectă şi integral a subiectelor de pe biletele de

examinare.

70%

Seminar Evaluarea în cadrul semninarului se face prin: I. Media notelor obţinute la

testarea periodică ( 5 lucrări de control ); II. Activităţi de participare activă

în cadrul seminariilor.

Cunoştinţe pentru nota 5: Obţinerea mediei 5 la 3 tesări periodice

Cunoştinţe pentru nota 10: Obţinerea mediei 10 la cinci testări periodice

La nota obţinută ca şi medie a testărilor periodice (pentru notele de la 5 la

9 inclusiv) se adaugă 1 punct pentru activităţile de participare activă în

cadrul seminariilor

30%

Laborator

Proiect

Abilităţi (competenţe) dobândite de student:

- reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde

- implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina

- abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte domenii

- capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite prin prezentarea diferitelor institutii juridice

-dezvoltarea abilitatilor de cercetare, creativitate

- capacitatea de a gandi si analiza comparativ diferite institutii juridice

- capacitatea de a solutiona spete concrete de drept civil

Data: Titular curs,

21.09.2013 Lector . univ drd..Camelia Ilie

____________________

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea BOGDAN VODĂ

Facultatea DREPT

Specializarea DREPT I.

Denumire disciplină DREPT PENAL. PARTE GENERALĂ I II.



Categoria2)


D 2102 III DF 6 2 2

III.



Titular disciplină


Numele şi prenumele RADU MARIANA

NARCISA

RADU MARIANA

NARCISA

Instituţia UNIVERSITATEA

BOGDAN VODĂ

UNIVERSITATEA

BOGDAN VODĂ

Catedră/Departament DREPT DREPT

Titlul ştiinţific DOCTORAND DOCTORAND

Gradul didactic LECTOR


bază/asociat) NORMA DE BAZĂ NORMA DE

BAZĂ

Vârsta 38 ANI 38 ANI V.

Obiectivele disciplinei:

însuşirea şi analiza critică a textelor de lege,

analiza critică a părerilor exprimate în doctrină

analiza soluţiilor date în practica judiciară VI.

Conţinutul disciplinei Nr. ore/săpt.

VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Noţiuni generale: Definiţia, obiectul şi scopul dreptului penal român. Principiile

fundamentale ale dreptului penal român. Legea penală. Norma penală. Raportul penal şi faptele

penale

2

2. Aplicarea legii penale române în spaţiu şi timp. Aplicarea legii penale române în spaţiu 2

3. Aplicarea legii penale române în timp 2

4. Aspecte generale privind infracţiunea: Definiţia, trăsăturile esenţiale şi generale ale

infracţiunii. Obiectul infracţiunii. Subiecţii infracţiunii. 2

5. Latura subiectivă a infracţiunii. 2

6. Latura obiectivă a infracţiunii. Conţinutul infracţiunii. 2

7. Sancţiunile penale. Consideraţii generale privind pedepsele. Pedepsele principale,

complementare şi accesorii aplicabile persoanei fiizice. 2

8. Pedepsele aplicabile persoanei juridice. Pedepse principale. Pedepse complementare. 2

9. Răspunderea penală a minorilor. Măsurile educative şi pedepsele ce se pot aplica minorilor. 2

10. Măsurile de siguranţă. Noţiune şi caracterizare. Felurile măsurilor de siguranţă 2

11. Formele infracţiunii intenţionate. Luarea hotărârii. Actele de pregătire. Tentativa.

Infracţiunea consumată 2

12. Pluralitatea de infractori. Generalităţi. Participaţia penală. Autoratul. Coautoratul. 2

13. Instigarea. Complicitatea. 2

14. Participaţia la infracţiunile cu subiect special. Participaţia improprie. Pedeapsa în caz de

participaţie. 2

VI.2. Seminar

1. Noţiuni generale 2

2. Aplicarea legii penale române în spaţiu 2

3. Aplicarea legii penale române în timp 2

4. Aspecte generale privind infracţiunea. Definiţia, trăsăturile esenţiale şi generale ale

infracţiunii. Obiectul infracţiunii. Subiecţii infracţiunii. 2

5. Latura subiectivă a infracţiunii 2

6. Latura obiectivă a infracţiunii. Conţinutul infracţiunii. 2

7. Sancţiunile penale. Consideraţii generale privind pedepsele. Pedepsele principale,

complementare şi accesorii aplicabile persoanei fiizice. 2

8. Pedepsele aplicabile persoanei juridice. 2

9. Răspunderea penală a minorilor. Măsurile educative şi pedepsele ce se pot aplica minorilor. 2

10. Măsurile de siguranţă. Noţiune şi caracterizare. Felurile măsurilor de siguranţă 2

11. Formele infracţiunii intenţionate. Luarea hotărârii. Actele de pregătire. Tentativa.

Infracţiunea consumată 2

12. Pluralitatea de infractori. Participaţia penală. Autoratul. Coautoratul. 2

13. Instigarea. Complicitatea. 2

14. Participaţia la infracţiunile cu subiect special. Participaţia improprie. Pedeapsa în caz de

participaţie. 2

VII.

Bibliografie

1. Radu Mariana-Narcisa, Drept penal. Partea generală, note de curs, tipar executat la Universitatea „Bogdan

Vodă” Cluj-Napoca, 2012;

2. I. Pascu, V. Dobrinoiu, T. Dima, I. Chiş, A.M. Hotca, M. Gorunescu, M. Dobrinoiu, C. Păun, Noul Cod

penal comentat, vol. I-partea generală, Ed. Universul Juridioc, Bucureşti, 2012

3. Lefterache L., Drept penal-Partea generala - Curs pentru studentii anului II, ediţia a 3-a revăzută şi

adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011

4. Mitrache C- tin, Mitrache Cristian, Drept penal român. Partea generală, Editura Universul Juridic,

Bucureşti, 2009;

5. Boroi Al., Drept penal. Partea generală, Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2010

6. Streteanu F. Tratat de drept penal. Partea generală, Volumul I, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008;

7. Basarab M., Paşca V., Mateuţ Ghe., Butiuc C-tin., Codul penal comentat. Vol. I. Partea generală, Editura

Hamangiu, Bucureşti, 2007;

8. Alexandru M., Participaţia penală Studiu de doctrina si jurisprudenta, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2008;

9. Bulai C., Bulai N. Bogdan, Manual de drept penal – partea generală, Editura Universul Juridic, Bucureşti,

2007;

10. Streteanu F, Chiriţă R, Răspunderea penală a persoanei juridice, ediţia a II-a, Editura C.H. Beck,

Bucureşti, 2007;

VIII.


Curs Primul curs va debuta cu prezentarea cadrului didactic şi a disciplinei predate. Cu aceiaşi

ocazie vor fi anunţate bibliografia obligatorie, modul de examinare precum şi exigenţele

impuse.

Metoda de predare aleasă este expunerea, folosind toate canalele de transmitere a

informaţiei. Studenţii vor fi informaţi însă că, în timpul expunerii pot adresa întrebări în

vederea lămuririi anumitor aspecte.

În vederea înţelerii anumitor instituţii se va utiliza şi studiul de caz.

Seminar Activitatea de seminar va debuta cu efectuarea prezenţei studenţilor aflaţi în sală.

În vederea aprofundării şi consolidării materiei vor fi adresate studenţilor întrebări

referitoare la noţiunile prezentate la curs. Se vor provoca dezbateri pe marginea opiniilor

exprimate în literatura de specialitate, studenţii fiind provocaţi să îşi exprime argumentat

propriile opinii. În partea a doua a seminarului studenţii vor primii spre analiză speţe,

aceştia trebuind ca, pe baza noţiunilor acumulate până la respectiva dată, să îşi spună,

după caz, fie părerea argumentată cu privire la soluţia pronunţată, fie care este soluţia în

aceea cauză.

Pe parcursul semestrului studenţii vor avea de redactat un referat dintr-o tematică

anunţată. Dintre acestea vor fi selectate 2-3 ce vor fi supuse dezbaterii celorlalţi studenţi

prezenţi.

De fiecare dată activitatea se va încheia cu anunţarea tematicii pentru următorul seminar.

IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen Examenul la Drept penal. Parte generală I va consta dintr-un test grilă care

cuprinde 20 de întrebări. Dintre acestea 19 întrebări au trei variante de

răspuns. Întrebările pot avea un răspuns corect, două sau trei răspunsuri

corecte, neexistând întrebări care să nu aibă măcar o variantă corectă.

Întrebarea 20 constă dintr-o speţă căreia studenţii trebuie să îi dea o soluţie

motivată.

Cerinţe minime pentru nota 5: asimilarea minimală a cunoştinţelor de

baza ale disciplinei: principiile dreptului penal, definiţia, trăsăturile

esenţiale şi conţinutul infracţiunii, sistemul sancţiunilor penale,

răspunderea penală a minorilor, formele infracţiunii intenţionate,

formele pluralităţii de infractori.

Cerinţe minime pentru nota 10: asimilarea performantă a cunoştinţelor

teoretice şi practice transmise la cursuri şi seminarii însoţită de

perseverenţă în activităţile de învăţare, prin participarea activă la

seminarii, elaborarea de referate, participarea la sesiuni de comunicării

ştiinţifice studenţeşti.

70,00%

Seminar Prezenţa şi activitatea studentului la seminar vor fi avute în vedere la

stabilirea notei finale.

30,00%


1. Cunoaştere şi înţelegere:

- apofundarea cunoştiinţelor despre principiile fundamentale ale dreptului penal român.

- aprofundarea cunoştinţelor privind aplicarea legii penale în spaţiu şi timp.

- cunoaşterea elementelor infracţiunii şi apofundarea noţiunilor privitoare la conţinutul acesteia.

- aprofundarea cunoştiinţelor privitoare la sancţiunile penale

- diferenţieri între pedepsele aplicabile persoanei fizice şi cele aplicabile persoanei juridice, între pedepsele

complementare şi cele accesorii

- aporofundarea cunoştiinţelor privind răspunderea penală a minorilor

- analizarea şi aprofundarea noţiunilor privind actele de pregătire, tentativa şi infracţiunea consumată

- aprofundarea cunoştiinţelor privitoare la participaţia penală şi a aspectelor practice legate de acestea.

2. 2. Explicare şi interpretare:

- capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţele dobândite

- capacitatea de a interpreta legea penală

- cunoaşterea jurisprudenţei

- capacitatea de a soluţiona situaţii practice (speţe) implicând cunoştiinţele dobândite

- corelarea legislaţiei interne cu legislaţia şi jurisprudenţa din alte tări, precum şi cu tratatele şi convenţiile

internaţionale

- abilitatea de a lucra independent

- capacitatea de analiză şi sinteză

- capacitatea de a acţiona creativ în abordarea şi soluţionarea problemelor, de a evalua obiectiv şi constructiv stări

critice de a rezolva creativ probleme şi de a comunica rezultate în mod demonstrativ.

3. Instrumental-aplicative:

- să prevadă cum se aplică şi se respectă legislaţia penală;

- să identifice elementele infracţiunii;

- să determine consecinţele încălcării dispoziţiilor penale;

- să stabilească fazele infracţiunii intenţionate;

- să identifice formele participaţiei penale;

- să aplice în practică noile cunoştiinţe dobândite;

- să se adapteze continuu la modificările legislaţiei penale;

4. Atitudinale:

- reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde


- capacitatea de a avea un comportament etic


- să formuleze principiile de bază ale dreptului penal;

- să fie motivat pentru a activa în domeniul juridic.

Data: Titular curs,

27.09.2013 Lector univ. drd. Radu Mariana Narcisa

[email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea Bogdan Vodă Cluj -Napoca

Facultatea Drept

Specializarea Drept I.

Denumire disciplină DREPT ADMINISTRATIV I II.



Categoria2)


D 2103 3 DS 6 2 2 - -

III.


(se marchează cu x) X - - IV.

Titular disciplină


Numele şi prenumele Năsui Gabriel

Adrian

Năsui Gabriel

Adrian

-

Instituţia Univ. Bogdan Vodă Univ. Bogdan Vodă - -

Catedră/Departament Drept Drept - -

Titlul ştiinţific Doctor Doctor - -

Gradul didactic Lector Lector - -


bază/asociat) Normă de bază Normă de bază - -

Vârsta 41 41 - - V.

Obiectivele disciplinei Dobandirea de cunoştinţe în domeniul dreptului administrativ

Formarea şi dezvoltarea unei culturi juridice;

Dobândirea limbajului, a terminologiei de specialitate.

Înţelegerea principalelor instituţii de drept administrativ VI.


ore/săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. DREPTUL ADMINISTRATIV – CADRU JURIDIC DE REALIZARE A

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE.

1.1. Noţiunea dreptului administrativ;

1.2. Izvoarele dreptului administrativ;

1.3. Legătura dintre dreptul administrativ şi şi ştiinţa administraţiei;

2

2. RAPORTURILE JURIDICE ADMINISTRATIVE.

2.1. Raporturile juridice administrative.

2.2. Trăsăturile dreptului administrativ.

2.3. Relaţiile dreptului administrativ cu dreptul constituţional

2

3. NOŢIUNI GENERALE DESPRE ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

3.1. Noţiunea administraţiei publice;

3.2. Serviciul public;

3.3. Regiile autonome;

2

3.4. Instituţiile publice.

4. ACTIVITATEA AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

4.1 Formele de activitate a autorităţilor administraţiei publice

4.2. Liberul acces la informaţiile de interes public

4.3. Transparenţa decizională în administraţia publică

2

5. ACTELE ADMINISTRATIVE. CARACTERISTICI GENERALE

5.1. Precizări terminologice;

5.2. Sfera şi definiţia actelor administrative;

5.3. Caracteristice ale actelor administrative;

5.4. Clasificarea actelor administrative.

2

6. ACTELE ADMINISTRATIVE. EMITERE SI VALABILITATE

6.1. Condiţiile de valabilitate ale actelor administrative

6.2. Emiterea actului administrativ de către organul competent şi în limitele

competenţei sale;

6.3. Forma şi procedura elaborării actului administrativ;

6.4. Conformitatea conţinutului actului administrativ cu Constituţia, legile şi celelalte

acte normative

2

7. PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

7.1. Funcţiile Preşedintelui României;

7.2. Atribuţiile Preşedintelui României;

7.3. Actele Preşedintelui României;

7.4. Răspunderea Preşedintelui României

2

8. GUVERNUL

8.1.Constituirea şi componenţa Guvernului;

8.2. Organizarea şi funcţionarea Guvernului;

8.3. Atribuţiile Guvernului;

8.4. Actele Guvernului;

8.5. Raporturile Parlamentului cu Guvernul;

8.6. Răspunderea Guvernului.

2

9. MINISTERELE ŞI CELELALTE ORGANE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

CENTRALE DE SPECIALITATE

9.1. Locul şi rolul ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale

de specialitate;

9.2. Clasificarea ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale

de specialitate;

9.3. Organizarea şi funcţionarea ministerelor;

9.4. Atribuţiile generale ale miniştrilor; actele miniştrilor,

9.5. Răspunderea miniştrilor;

9.6. Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor;

9.7. Organe de specialitate, instituţii şi alte unităţi aflate în subordinea, coordonarea

ori sub autoritatea ministerelor;

2

10. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ.

10.1. Privire generală asupra organizării administrativ – teritoriale a statului;

10.2. Reglementarea legală a autorităţilor administraţiei publice locale;

10.3. Principiile de bază ale administraţiei publice locale;

2

10.4. Aspecte generale privind autorităţile administraţiei publice locale.

11. CONSILIILE LOCALE

11.1. Componenţa şi constituirea consiliului local;

11.2. Funcţionarea consiliilor locale;

11.3. Suspendarea şi încetarea mandatului de consilier;

11.4. Atribuţiile consiliilor locale;

11.5. Actele consiliilor locale;

2

12. PRIMARUL,

12..1. Alegerea şi statutul primarului;

12..2. Atribuţiile primarului;

12.3. Actele primarului;

12.4. Răspunderea primarului.

12.5. Secretarul, serviciile publice ale comunei, oraşului şi aparatul propriu de

specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale

2

13 CONSILIUL JUDETEAN, PREFECTUL

13.1. Componenţa şi constituirea consiliului judeţean;

13.2. Funcţionarea consiliului judeţean;

13.3. Atribuţiile consiliului judeţean;

13.4. Actele consiliului judeţean;

13.5. Actele preşedintelui consiliului judeţean;

13.6.Secretarul general al judeţului;

13.7.Serviciile publice ale judeţului şi aparatul propriu al consiliului judeţean;

13.8. Desemnarea şi statutul prefectului;

13.9. Atribuţiile prefectului;

13.10. Actele emise de prefect;

2

14. CURS RECAPITULATIV 2


1. Noţiunea si izvoarele dreptului administrativ;

2

2. Raporturile juridice administrative. Caracteristici

2

3. Instituţiile publice.

2

4. Activitatea administratiei publice

2

5. Caracteristice ale actelor administrative

2

6. Emiterea şi valabilitatea actelşor administrative

2

7. Preşedintele României

2

8. Guvernul României

2

9. Ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate

2

10. Principiile de bază ale administraţiei publice locale 2

11. Consiliile locale

2

12. Primarul

2

13. Consiliul Judetean şi Prefectul

2

14. Seminar recapitulativ

2

VII.

Bibliografie

1. Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008

2. Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2010;

3. A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia IIIa

2001 şi vol. 2, ediţia a III-a, 2002, Ed. All Beck;

4. Verginia Vedinaş, Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2009.

5. I. Santai, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, vol. I, Ed. „Risoprint”, Cluj-Napoca,

2002.

6. A. Trăilescu, Drept administrativ. Tratat elementar, Ed. All Beck, Bucureşti, 2008

7. Antonie Iorgovan, Noua lege a contenciosului administrativ Geneză şi explicaţii,

Ed.”Roata”, Bucureşti, 2004.

8. Verginia Vedinaş, Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările

ulterioare, republicată, comentată, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Ed. Lumina Lex,

Bucureşti, 2004;

9.O. Podaru - Drept administrativ. Caiet de seminarii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008

10.O. Podaru - Drept administrativ. Vol I si II, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2010


Curs La primele două ore de curs introductiv, prezint studenţilor structura cursului împărţită

pe cele 14 săptămâni ale semestrului, bibliografia obligatorie şi cerinţele necesare

însuşuirii materiei. Totodată, pentru cursul imediat următor prezint structura cursului şi

bibliografia necesară pentru însuşirea noţiunilor, fenomenelor, definiţiilor, clasificărilor,

etc. La cursul următor prezint din nou structura cursului ţinând cont de faptul că

studenţii în prealabil şi-au însuşit noţiunile legate de acesta, iar apoi cursul se desfăşoară

interactiv, pe baza intrebărilor şi a răspunsurilor.

Seminar Desfăşurarea orelor de seminar se bazează pe cunoştinţelor studenţilor însuşite la curs.

Laborator -

Proiect - IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen

(Colocviu)

Examenul este tip grilă.

pentru nota 5 – să aibă cunoştinţe minime

pentru nota 10 – să aibă cunoştinţe vaste

100%

Seminar - -

Laborator - -

Proiect - -


După parcurgerea şi promovarea disciplinei competenţele dobândite de student constau în înţelegerea

fenomenelor şi proceselor în domeniul dreptului necesare pentru alte materii de specialitate pe care le vor

parcurge în anii următori.

1.Cunoaştere şi înţelegere

- identificarea şi însuşirea de termeni, relaţii, procese şi fenomene proprii dreptului;

- formarea unei concepţii ştiinţifice necesare pentru înţelegerea fenomenelor şi proceselor în domeniul

dreptului;

- înţelegerea şi utilizarea corectă a termenilor specifici dreptului.

2. Explicare şi interpretare

- interpretarea din punct de vedere juridic a fenomenelor şi proceselor;

3.Instrumental aplicative

- rezolvarea aplicaţiilor practice cu ajutorul unor metode şi tehnici specifice domeniului juridic;

- transpunerea exemplelor practice în teorie şi invers;

- abilităţi de cercetare, creativitate, capacitatea de a rezolva problemele practice în activitatea

profesională

4.Atitudinale

- reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde la cerinţele impuse;

- implicarea în activităţi ştiinţifice;

-capacitatea de a colabora cu specialişti din alte domenii.

Data: Titular curs,

23.09.2013 Lect. dr. Gabriel Adrian Năsui

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea BOGDAN VODA

Facultatea DE DREPT


Denumire disciplină DREPTUL MEDIULUI II.



Categoria2)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect D 2104 IV DS 4 2 1 - -

III.



Titular disciplină


Numele şi prenumele BUNEA

GHEORGHE

BUNEA

GHEORGHE

Instituţia

Catedră/Departament DREPT PUBLIC SI

PRIVAT

DREPT PUBLIC

SI PRIVAT

Titlul ştiinţific DOCTOR DOCTOR

Gradul didactic LECTOR

UNIVERSITAR

LECTOR

UNIVERSITAR


bază/asociat) N.B. N.B.

Vârsta 58 ANI 58 ANI V. V.

Obiectivele disciplinei

- studierea institutiilor juridice caracteristice dreptului mediului şi a normele juridice care asigură

protecţia mediului înconjurător;

- utilizarea corectă a termenilor de specialitate specifici dreptului mediului

- realizarea de conexiuni între institutiile si organisme din Romania, si cele internationale, în scopul

protectie mediului,

VI.



CAPITOLUL 1 DEFINITIA, OBIECTUL SI RAPORTUL

JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI

1.1. Obiectul Dreptului Mediului

1.2. Definiţa Dreptului Mediului

1.3. Delimitarea Dreptului Mediului de alte ramuri de drept

CAPITOLUL 2 IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI

2.1.Legea

2.2. Cutuma sau obiceiul

2.3. Doctrina ( Stiinţa dreptului)

2.4. Jurisprudenţa (practica judiciară)

2.5. Dreptul comparat

2.6. Dreptul comunitar

CAPITOLUL 3. ORGANISMELE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL

DREPTULUI MEDIULUI

3.1 Funcţiile Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

3.2 Organisme aflate in subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

3.3. Organismele consultative

3.4 Organizaţii specializate ale O.N.U. cu atribuţii şi contribuţii în domeniul protecţiei

mediului

CAPITOLUL 4 TEHNICI DE PROTECTIE A MEDIULUI

4.1. Actele de reglementare în domeniul protecţiei mediului

4.2. Avizele de mediu

4.3. .Acordul de mediu

4.4. Acordul de mediu

4.5. Studiul de impact asupra mediului

CAPITOLUL 5 PROTECTIA JURIDICA A SOLULUI

5.1. Noţiuni introductive despre importanţa solului

5.2. Clasificarea terenurilor

5.3. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor privitoare la protecţia solului

CAPITOLUL 6 PROTECTIA JURIDICA A APELOR

6.1.Noţiuni despre importanţa apei

6.2. Prezentarea Organizaţiilor şi organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniul

protecţiei mediului înconjurător

6.3. Organisme specializate în domeniul proiecţiei mediului

6.4.Prezentarea legislaţiei interne şi comunitare în domeniu

CAPITOLUL 7 PROTECTIA JURIDICA A FONDULUI FORESTIER

7.1 Noţiuni despre fondul forestier

7.2. Terenurile destinate împăduririi

7.3. Amenajamentele silvice

7.4. Fondul forestier naţional

7.5. Fondul forestier proprietate publică

7.6. Fondul forestier proprietate privată

CAPITOLUL 8 PROTECTIA JURIDICA A ATMOSFEREI

8.1. Noţiune

8.2. Cauzele şi efectele principale ale poluării atmosferei

8.3. Protecţia atmosferei în dreptul intern

2

2

4

4

4

4

4

8.4. Reglementari naţionale privind protecţia stratului de ozon

8.5. Răspunderea juridica pentru nerespectarea regimului juridic de protecţie a

atmosferei

8.6. Protecţia atmosferei pe plan internaţional

4

VI.2. Seminar

CAPITOLUL 1 DEFINITIA, OBIECTUL SI RAPORTUL

JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI

1.1. Obiectul Dreptului Mediului

1.2. Definiţa Dreptului Mediului

1.3. Delimitarea Dreptului Mediului de alte ramuri de drept

CAPITOLUL 2 IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI

2.1.Legea

2.2. Cutuma sau obiceiul

2.3. Doctrina ( Stiinţa dreptului)

2.4. Jurisprudenţa (practica judiciară)

2.5. Dreptul comparat

2.6. Dreptul comunitar

CAPITOLUL 3. ORGANISMELE CU ATRIBUTII IN DOMENIUL

DREPTULUI MEDIULUI

3.1 Funcţiile Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

3.2 Organisme aflate in subordinea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

3.3. Organismele consultative

3.4 Organizaţii specializate ale O.N.U. cu atribuţii şi contribuţii în domeniul protecţiei

mediului

CAPITOLUL 4 TEHNICI DE PROTECTIE A MEDIULUI

4.1. Actele de reglementare în domeniul protecţiei mediului

4.2. Avizele de mediu

4.3. .Acordul de mediu

4.4. Acordul de mediu

4.5. Studiul de impact asupra mediului

CAPITOLUL 5 PROTECTIA JURIDICA A SOLULUI

5.1. Noţiuni introductive despre importanţa solului

5.2. Clasificarea terenurilor

5.3. Răspunderea juridică pentru încălcarea normelor privitoare la protecţia solului

CAPITOLUL 6 PROTECTIA JURIDICA A APELOR

6.1.Noţiuni despre importanţa apei

6.2. Prezentarea Organizaţiilor şi organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniul

protecţiei mediului înconjurător

6.3. Organisme specializate în domeniul proiecţiei mediului

6.4.Prezentarea legislaţiei interne şi comunitare în domeniu

CAPITOLUL 7 PROTECTIA JURIDICA A FONDULUI FORESTIER

7.1 Noţiuni despre fondul forestier

7.2. Terenurile destinate împăduririi

7.3. Amenajamentele silvice

7.4. Fondul forestier naţional

7.5. Fondul forestier proprietate publică

7.6. Fondul forestier proprietate privată

CAPITOLUL 8 PROTECTIA JURIDICA A ATMOSFEREI

8.1. Noţiune

8.2. Cauzele şi efectele principale ale poluării atmosferei

8.3. Protecţia atmosferei în dreptul intern

2

2

4

4

4

4

4

2

2

4

4

4

4

4

8.4. Reglementari naţionale privind protecţia stratului de ozon

8.5. Răspunderea juridica pentru nerespectarea regimului juridic de protecţie a

atmosferei

8.6. Protecţia atmosferei pe plan internaţional

4

4

VII.

Bibliografie

1. Marinescu, D – Tratat de dreptul mediului.Editura All. Beck, Bucuresti, 2003,

2. Mazilu, D. – Dreptul comunitar al mediului Editura Lumina Lex, Bucuresti 2008,

3. Muresan, L. – Elemente de Dreptul Mediului Editura Universitatii Transilvalia

din Brasov 2007,

4. Suian, P. - Drept european al mediului Editura Risoprint Cluj/Napoca, 2008,

5. Dutu, M. – Dictonar de dreptul mediului ,Editura Economica Bucuresti 2000,

6. Dutu, M. – Dreptul mediului, Editura C.H.Beck,Bucuresti 2007.

7. Ghe.Bunea- Dreptul Mediului –Editura Risoprint Cluj-Napoca, 2012.

VIII.


Curs Orele de curs se vor desfăşura prin prezentarea în power point a fiecărei teme cu

explicaţii şi exemplificări corespunzătoare.

Seminar La această activitate studenţi vor trebui să participe activ dezbaterile avînd scopul

aprofundări noţiunilor prezentate la cursuri. IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen

(Colocviu)

Evaluarea la examen se va desfăşura în baza unui examen scris, unde

fiecare student va trebui să trateze două subiecte diin cursurile prezentate.

Pentru nota 5 srudenţi vor trebui să participe la cursuri şi seminarii şi să

trateze cel puţin un subiect de la examen,.

Pentru nota 10 studenţi vor trebui să participe la cursuri şi să fie activi la

seminarii, iar la examen să trateze foarte bine cele două subiecte.

80%

Seminar La seminar nu se va face o evaluare propriu-zisă a cunoştinţelor studenţilor

dar activitatea acestora va influenţa nota de la examen.

20%


La finalizarea cursului studenţi vor trebui să dobîndească cunoştinţele generale şi prevederile legale

privind protecţia conservarea şi dezvoltarea mediului.

Data: Titular curs,

27.09.2013 LECT.UNIV.Dr. GHEORGHE BUNEA

Date de contact: e-mail, [email protected].

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea BOGDAN VODĂ Cluj-Napoca

Facultatea DREPT


Denumire disciplină LIMBA ENGLEZĂ DREPT AN II SEM I II.



Categoria2)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect D 2105 III DC 3 - 2 - -

III.


(se marchează cu x) X - - IV.

Titular disciplină


Numele şi prenumele Pacurar Corina

Instituţia Univ.Bogdan Vodă

Catedră/Departament Management

Titlul ştiinţific doctor

Gradul didactic lector


bază/asociat) Norma de baza

Vârsta 43 V.

Obiectivele disciplinei: studenţii să însuşească limbajul de specialitate pentru drept VI.


Ore/săpt. VI.1. Seminar (capitole/subcapitole) I Working in the legal profession

How to make a claim in the civil court

Fields of law

2

II The legal profession

Solicitors and barristers

Areas of law

Barrister‟s work

2

III The language of banking I

A new bank account

Working in a bank

Loans

2

IV The language of banking II

An email from the bank

Loan application

The language of bank account

2

V The language of contract law

A contract case

More about precedent

The elements of a contract

The end of an offer

What is consideration

Contract and statute

Reading contract law

2

Going to court

VI The origins of contract law

Reading a statute

The elements of a contract

Reading a contract case

Balfour v. Balfour

Offer and acceptance

Consideration

How does contract law work in practice

2

VI Idem II

How does contract law work in practice

Start of a claim for breach of contract

The employment contract

In what ways can an employment contract be ortuous d

Acting for an employee

Acting for an employer

An employment case

An employee is dismissed for gross misconduct

2

VII The language of employment law

Finding a job

VIII Working in employment law

Possible clause from an employment contract

An employment tribunal

What does an employment tribunal do

An employment claim

2

2

IX The law of tort

Types of tort

The duty of care

More about negligence

A famous case in English law

2

X The language of the law of tort

Lecture notes –an introduction to tort

What is ortuous libility

Categories of tort

The tort of negligence

The most famous tort case in the English history of law

2

XI How to understand contracts I

The style of written contracts

How to understand formal expressions

Understanding technical words

Understanding archaic words

Meaning of some „here‟ words

„There‟ words

How are some common words to be understood

The structure of a contract

The different parts of a written contract

Contract parties and recitals

Defined terms

The key obligations

Delivery of goods and services

2

XII The language of business law

Sole trader

Partnership agreements

A partnership agreement

United liability partnership

Companies

Private and public limited companies

Incorporating a company

2

XVI How to write a modern letter

Dates

Salutations

Attention to how to write to women ! How to use Mrs., Ms., and Miss

Salutation and complementary close

References

Subject lines

The body of a letter

How to put a letter together

2

VII. Bibliografie Penelope Hall, Social Services of England and Wales, edited by Anthony Forder at ROUTLEDGE & KEGAN PAUL LTD.Mnew

York : Humanities Press , 1969

Helen Taylor Abdulaziz, Alfred D. Stover Academic Challenges in Reading Center for English as a Second Language University of

Arizona. PRENTICE HALL REGENTS, Englewood Cliffs, New Jersey 07632 Catherine mason & Rosemary Atkins THE LAWYER‟S ENGLISH LANGUAGE COURSEBOOK, GLOBAL LEGAL ENGLISH

LTD. Stamford/England, 2007

Mocuta, George, A Textbook in English for the Study of Mangement (revised edition) Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005 Idem A PRIMER FOR LEARNING THE LANGUAGE OF LAW AND POLITICAL SCIENCE, Risoprint 2004

Erich Weiss Grund-und Aufbauwortschatz ENGLISH Enrnst Klett Verlag, Stuttgart

VIII.


Seminar Orele de seminar încep cu explicarea termenilor de specialitate în exemplificări, după

care se trece la tratarea temei cuprinse în documentul de faţă. Va urma apoi rezolvarea

exerciţiilor aferente temelor discutate. De fapt, însuşirea cunoştinţelor de specialitate se

bazează pe rezolvarea exerciţiilor construite pe subiectele temelor tratate. Se va acorda

atenţia cuvenită şi gramaticii limbii de specialitate care diferă de cea obişnuită, mai ales

dacă ne referim la limbajul de specialitate de drept. IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen

(Colocviu)

Seminar Participarea la seminar şi interesul studentului pentru disciplina studiată,

precum şi calificativele acordate cu ocazia efectuării lucrărilor de control

contribuie la evaluarea studentului, exprimată prin nota finală

acordată...................................

100%


Abilităţile dobândite de student, după parcurgerea şi promovarea disciplinei în cauză, vor fi cele care îl vor ajuta

să utilizeze cunoştinţele de limbă cu eficienţă, în activitatea sa profesională.Cunoaşterea limbii engleze de către

viitorul economist sau jurist duce la aprecierea sporită a absolventului pentru ocuparea unui job, după absolvirea

facultăţii, iar după aceea, la o foarte bună activitate în practicarea vocaţiei alese.

Data: Titular curs,

Octombrie 2013 Lector Pacurar Corina

doctor în filologie germanistică

e-mail : [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ NAPOCA

Facultatea DREPT


Denumire disciplină EDUCAŢIE FIZICĂ II.



Categoria2)

Credite Curs Seminar Lucrări

practice Proiect

D 2106 3 DC 1 2

III.



Titular disciplină

Curs Seminar Lucrări practice Proiect

Numele şi prenumele Văran Ioana

Instituţia Şcoala gimnazială

“Nicolae Iorga” din

Cluj Napoca

Catedră/Departament -

Titlul ştiinţific -

Gradul didactic Asistent


bază/asociat) Asociat

Vârsta 37 V.


Dezvoltarea fizică armonioasă, obţinerea/menţinerea unei stări de sănătate optime

Dezvoltarea calităţilor motrice de bază: rezistenţă/anduranţă, forţă, viteză/detentă, coordonare motrică,

supleţe;

Însuşirea unor deprinderi motrice de bază, aplicative şi specifice unor discipline sportive individuale şi

de echipă

Prevenirea şi corectarea atitudinilor fizice deficiente, prevenirea afecţiunilor specifice, datorate stilului

de viaţă din perioada studenţiei (stress mental/psihic, sedentarism, nutriţie) VI.


ore/săpt.

VI.1. Lucrări practice

1. Lectie organizatorica

Probe si norme de control

2. Verificarea nivelului de pregatire fizica generala

Forta musculaturii abdominale

Saritura in lungime de pe loc

Joc de baschet

3. Circuit pentru dezvoltarea fizica generalacu accent pe dezvoltarea fortei (abdominale,

spate,brate,si picioare)

Volei –Pasa de sus cu doua maini- Consolidare, perfectionare.

- Serviciul de jos- Consolidare, perfectionare.

2

2

2

Notiuni de regulament ale jocului de volei

4. Gimnastica aerobica

Asezarea in teren, deplasarea in teren, pasa de jos cu doua maini.- Consolidare,

perfectionare.

5. Aletism: Alergare de viteza

Startul de jos si din picioare-Consolidare, perfectionare

Saritura in lungime de pe loc-Consolidare, perfectionare

Joc de volei.

6. Gimnastica

Exercitii pentru dezvoltarea mobilitatii: rostogoliri inainte si inapoi din ghemuit si din

departat

Volei-serviciul de sus din fata. Consolidare, perfectionare

Joc de volei

7. Baschet – aruncarea la cos de pe loc-consolidare, perfectionare

Aruncarea la cos din deplasare- consolidare, perfectionare

Circuit de dezvoltare fizica generala

Joc de baschet.

8. Baschet - repetarea elementelor de tehnica di lectiile anterioare

Saritura in lungime de pe loc- Repetare

Startul din picioare- Repetare

Joc de baschet

9. Lectie de verificare – Saritura in lungime de pe loc

Joc de baschet

10. Lectie de verificare – Forta musculaturii abdominale si spatelui

Joc de volei si baschet

11. Lectie de verificare – Tractiuni student, mobilitate student


12. Lectie de verificare

- Flotari baieti si fete

- Norme si probe de control pt studentii care nu si-au dat normele

Joc de volei si basche

13. Norme si probe de control pentru studentii care vor sa isi imbunatateasca performantele

obtinute


14. Aprecierea activitatii desfasurate in primul semestru al anului universitar si acordarea

calificativului.

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

VII.

Bibliografie

1. Isac C., Kando L., 1001 de exerciţii de gimnastică, Caiet de lucrări practice, Ed. RISOPRINT, Cluj-

Napoca 2004

2. Kulcsar S., Gimnastica aerobică, Editura CLUSIUM, Cluj-Napoca, 2000

3. Macra Oşorhean M., Bogdan T., Handbal. Curs de bază, Editura RISOPRINT, Cluj+Napoca, 2003

4. Moisin V., Baschet. Teorie şi metodică, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004

5. Neţa Gh., Bazele jocului de fotbal, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca 2005

6. Popescu F., Metodologia învăţării tehnicii. Jocurilor sportive, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2003

7. Todea S.F., Teoria educaţiei fizice şi sportive, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 VIII.


Lucrări practice Expunerea verbală; conversaţia; demonstraţia; observaţia; exersarea. IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Lucrări practice Prezenţa obligatorie 50 % din numărul total de ore;

Rezultatele la probele şi normele de control.

50%


1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare.

2. Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educaţiei fizice şi sportului, în vederea optimizării

stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase.

3. Utilizarea cunoştinţelor, metodelor şi mijloacelor specifice educaţiei fizice şi sportului, în vederea dezvoltării

capacităţii motrice.

4. Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea

unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup.

5. Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi înţelegerea ideilor, stărilor afective şi a esteticului.

`Data: Titular curs,

27.09.2013 Asistent VĂRAN IOANA

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea BOGDAN VODĂ Facultatea DREPT


Denumire disciplină PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR OMULUI II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal) Cod disciplină Semestrul

3) Categoria2)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect D 2108 III DC 3 2 1

III.

Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă (se marchează cu x) X

IV.

Titular disciplină


Numele şi prenumele Laszlo Traian Laszlo Traian Instituţia Univ. Bogdan Vodă Univ. Bogdan Vodă

Catedră/Departament Drept Drept Titlul ştiinţific Doctor Doctor Gradul didactic Lector Lector


bază/asociat) Norma de bază Norma de bază

Vârsta V.

Obiectivele disciplinei: Insuşirea cunoştinţelor teoretice fundamentale privind: principiile Dreptului internaţional al

drepturilor omului; sursele; instituţiile; procedurile; teoria generală a dreptului material; drepturile

civile şi politice; drepturile economice, sociale şi culturale; categorii speciale de drepturi. Accentul este

pus pe studierea Convenţiei europene a drepturilor omului şi a jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului, precum şi pe modul in care blocul de convenţionalitate se integrează in sistemul

juridic roman.

- inţelegerea raporturilor dintre Dreptul internaţional public şi Dreptul internaţional al drepturilor omului

-insuşirea principiilor generale ale Dreptului internaţional al drepturilor omului

cunoaşterea sistemului surselor Dreptului internaţional al drepturilor omului

-inţelegerea poziţiei Dreptului internaţional al drepturilor omului faţă de sistemele juridice naţionale

-inţelegerea rolului esenţial al jurisprudenţei in Dreptul internaţional al drepturilor omului

VI.


ore/săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole) 1. Noţiunea şi trăsăturile Dreptului internaţional al drepturilor omului

a. Noţiunea Dreptului internaţional al drepturilor omului

b. Trăsăturile Dreptului internaţional al drepturilor omului

2

2. Sursele Dreptului internaţional al drepturilor omului

a. Sursele convenţionale

b. Sursele cutumiare, sursele jurisprudenţiale şi alte surse

2

3. Dreptul internaţional instituţional al drepturilor omului

a. Sistemul instituţional universal de consacrare şi protecţie a drepturilor omului - in cadrul

Organizaţiei Naţiunilor Unite; in cadrul instituţiilor specializate din sistemul Organizaţiei

Naţiunilor Unite

b. Sistemele instituţionale regionale de consacrare şi protecţie a drepturilor omului - la nivel

regional european; la nivel regional interamerican; la nivel regional african; aspecte privind

drepturile omului in cadrul arab şi islamic

4

4. Dreptul internaţional procedural al drepturilor omului

a. Procedurile internaţionale nejudiciare de protecţie a drepturilor omului - rapoarte statale;

sesizări; anchete; avize consultative; mijloace politice şi diplomatice

b. Procedurile internaţionale judiciare de protecţie a drepturilor omului - in sistemul regional

european; in sistemul regional interamerican; in sistemul regional african

2

5. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Romania

a. Sursele Dreptului internaţional al drepturilor omului şi dreptul intern roman - tratatele

internaţionale in materia drepturilor omului la care Romania este parte; raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern in materia drepturilor omului

b. Sistemele instituţionale şi procedurale internaţionale de garantare a drepturilor omului la care

Romania participă - sistemele instituţionale şi procedurale internaţionale nejudiciare; procedurile

in faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei

4

6. Teoria generală a Dreptului internaţional material al drepturilor omului

a. Clasificarea drepturilor omului

b. Limitele drepturilor omului

c. Problema drepturilor popoarelor şi a drepturilor colective

2

7. Drepturile civile şi politice

a. Drepturile civile - libertăţile fizice; drepturile la viaţă personală; libertăţile spiritului; protecţia

proprietăţii; interzicerea discriminării; drepturile de procedură

b. Drepturile politice

2

8. Drepturile economice, sociale şi culturale

a. Drepturile economice

b. Drepturile sociale

c. Drepturile culturale

2

9. Categorii speciale de drepturi sau de persoane protejate

a. Drepturile copilului

b. Drepturile deţinuţilor

c. Protecţia minorităţilor naţionale şi drepturile persoanelor aparţinind minorităţilor naţionale

d. Drepturile omului şi biomedicina

e. Protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal

f. Terorismul şi Dreptul internaţional al drepturilor omului

6

10. Protecţia internaţională a drepturilor omului prin alte instituţii ale Dreptului

internaţional public a. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional umanitar

b. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional al refugiaţilor

c. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional criminal

2

VI.2. Seminar Seminar 1: Noţiunea şi trăsăturile Dreptului internaţional al drepturilor omului

a. Noţiunea Dreptului internaţional al drepturilor omului

b. Trăsăturile Dreptului internaţional al drepturilor omului

2

Seminar 2. Sursele Dreptului internaţional al drepturilor omului

a. Sursele convenţionale

b. Sursele cutumiare, sursele jurisprudenţiale şi alte surse

2

Seminar 3: Dreptul internaţional instituţional al drepturilor omului

a. Sistemul instituţional universal de consacrare şi protecţie a drepturilor omului - in cadrul

Organizaţiei Naţiunilor Unite; in cadrul instituţiilor specializate din sistemul Organizaţiei

Naţiunilor Unite

2

Seminar 4: Dreptul internaţional instituţional al drepturilor omului

b. Sistemele instituţionale şi procedurale internaţionale de garantare a drepturilor omului la care



2

Seminar 5: . Dreptul internaţional procedural al drepturilor omului

a. Procedurile internaţionale nejudiciare de protecţie a drepturilor omului - rapoarte statale;

sesizări; anchete; avize consultative; mijloace politice şi diplomatice

b. Procedurile internaţionale judiciare de protecţie a drepturilor omului - in sistemul regional

european; in sistemul regional interamerican; in sistemul regional african

2

Seminar 6: Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Romania

a. Sursele Dreptului internaţional al drepturilor omului şi dreptul intern roman - tratatele

internaţionale in materia drepturilor omului la care Romania este parte; raportul dintre dreptul

internaţional şi dreptul intern in materia drepturilor omului

2

Seminar 7: Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Romania b. Sistemele instituţionale şi procedurale internaţionale de garantare a drepturilor omului la care



2

Seminar 8: Teoria generală a Dreptului internaţional material al drepturilor omului

a. Clasificarea drepturilor omului

b. Limitele drepturilor omului

c. Problema drepturilor popoarelor şi a drepturilor colective

2

Seminar 9. Drepturile civile şi politice

a. Drepturile civile - libertăţile fizice; drepturile la viaţă personală; libertăţile spiritului; protecţia

proprietăţii; interzicerea discriminării; drepturile de procedură

b. Drepturile politice

2

Seminar 10: . Drepturile economice, sociale şi culturale

a. Drepturile economice

b. Drepturile sociale

c. Drepturile culturale

2

Seminar 11: Categorii speciale de drepturi sau de persoane protejate

a. Drepturile copilului

b. Drepturile deţinuţilor

2

Seminar 12: Categorii speciale de drepturi sau de persoane protejate

c. Protecţia minorităţilor naţionale şi drepturile persoanelor aparţinind minorităţilor naţionale

d. Drepturile omului şi biomedicina

2

Seminar 13:Categorii speciale de drepturi sau de persoane protejate e. Protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal

f. Terorismul şi Dreptul internaţional al drepturilor omului

2

Seminar 14: 10. Protecţia internaţională a drepturilor omului prin alte instituţii ale

Dreptului internaţional public a. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional umanitar

b. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional al refugiaţilor

c. Dreptul internaţional al drepturilor omului şi Dreptul internaţional criminal

2

VII.

Bibliografie

BARSAN, Corneliu, Convenţia europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole, vol.

I, Drepturi şi libertăţi, Editura All Beck, Bucureşti, 2005; vol. 2, Procedura in faţa Curţii. Executarea

hotărarilor, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006

SUDRE, Frederic, Drept european şi internaţional al drepturilor omului(traducere), Editura Polirom,

Iaşi, 2006

BUERGENTHAL, Thomas; WEBER, Renate, Dreptul internaţional al drepturilor omului, Editura All,

Bucureşti, 1996

DONNELLY, Jack, International Human Rights, 2nd

edition, Westview Press, 1998

HARRIS, D.J.; O'BOYLE, M.; WARBRICK, C., Law of the European Convention on Human

Rights, Butterworths, London - Dublin - Edinburgh, 1995

JACOBS, Francis G.; WHITE, Robin C.A., The European Convention on Human Rights,

2nd

edition, Clarendon Press, Oxford, 1996

PETTITI, Louis-Edmond; DECAUX, Emmanuel; IMBERT, Pierre-Henri (sous la direction de), La

Convention europeenne des droits de l'homme. Commentaire article par article, 2e edition, economica,

Paris, 1999

POPESCU, Corneliu-Liviu, Protecţia internaţională a drepturilor omului - surse, instituţii, proceduri.

Note de curs, Editura All Beck, Bucureşti, 2000

RENUCCI, Jean-Francois, Traite de droit europeaen des droits de l'homme,Librairie Generale de

Droit et de Jurisprudence, Paris, 2007

SUDRE, Frederic, Droit europeaen et international des droits de l'homme, 9edition revue et

augmentae, Presses Universitaires de France, 2008

VAN DIJK, P.; VAN HOOF, G.J.H., Theory and Practice of the European Convention on Human

Rights, Kluwer Law International, The Hague - London - Boston, 1998

BERGER, Vincent, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ediţia a doua revăzută şi

adăugită, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucureşti, 1998

POPESCU, Corneliu-Liviu (ediţie ingrijită şi adnotată de), Contenciosul european al drepturilor

omului, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006

POPESCU, Corneliu-Liviu, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (1999 - 2002),

Editura All Beck, Bucureşti, 2003

POPESCU, Corneliu-Liviu, Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (2004), Editura C.H.

Beck, Bucureşti, 2006

Principalele instrumente internaţionale privind drepturile omului la care Romania este

parte, Institutul Roman pentru Drepturile Omului, Bucureşti, vol. I,Instrumente universale, 1996, vol.

II, Instrumente regionale, 1997

18. Publicaţii periodice

- Revista Romană de Drepturile Omului, apoi Noua Revistă de Drepturile Omului

Curierul Judiciar

19. Site-uri Internet

Consiliul Europei: www.coe.int

Curtea Europeană a Drepturilor Omului: www.echr.coe.int

Uniunea Europeană: europa.eu

Organizaţia Naţiunilor Unite: www.un.org

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare in Europa: www.osce.org

Organizaţia Statelor Americane: www.oas.org

Uniunea Africană: www.africa-union.org

VIII.

Forme de activitate Metode didactice folosite Curs Cursul se va desfăşura prin prezentarea tematicii stabilite în capitolele şi subcapitolele

cursurilor. Seminar Seminarul se va desfăşura prin verificarea cunoştinţelor însuţite în cadrul cursurilor,

explicarea noţiunilor specifice dreptului comercial din cadrul fiecărui curs prezentat. IX.

Forme de

activitate Evaluare % din nota

finală Examen

(Colocviu) Modul de evaluare al studenţilor se face prin răspunsurile la subiectele de

examen. Desfăsurarea examenului se face în două etape: etapa 1- lucrare

scrisa tip grila (10 subiecte); etapa 2 – examinare orală pe baza biletelor de

examen (3 subiecte). Cunoştinţe pentru nota 5: rezolvarea corectă a 5 subiecte din lucrarea

scrisă şi tratareacorectă şi integral a unui subiect din biletul de examen din

cadrul examinării orale. Cunoştinţe pentru nota 10: rezolvarea corectă a 10 subiecte din lucrarea

scrisă şi tratarea corectă şi integral a subiectelor de pe biletele de

examinare.

70%

Seminar Evaluarea în cadrul semninarului se face prin: I. Media notelor obţinute la

testarea periodică ( 5 lucrări de control); II. Activităţi de participare activă

în cadrul seminariilor. Cunoştinţe pentru nota 5: Obţinerea mediei 5 la 3 tesări periodice Cunoştinţe pentru nota 10: Obţinerea mediei 10 la cinci testări periodice La nota obţinută ca şi medie a testărilor periodice (pentru notele de la 5 la

9 inclusiv)se adaugă 1 punct pentru activităţile de participare activă în

cadrul seminariilor

30%

Abilităţi (competenţe) dobândite de student: -reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde



- capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite prin prezentarea diferitelor institutii juridice

-dezvoltarea abilitatilor de cercetare, creativitate

- capacitatea de a gandi si analiza comparativ diferite institutii juridice

- capacitatea de a solutiona spete concrete .

Data: Titular curs,

23.09.2013 Grad didactic Lect. Univ. Laszlo Traian

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea “BOGDAN VODĂ” din CLUJ-NAPOCA

Facultatea DREPT


Denumire disciplină STATISTICĂ JUDICIARĂ II.



Categoria2)

Credite Curs Seminar Laborator Proiect D 2109 V DC 3 2 1 - -

III.


(se marchează cu x) X - IV.

Titular disciplină


Numele şi prenumele Jaradat Mihaela Jaradat Mihaela - -

Instituţia Universitatea

„Bogdan-Vodă”

Universitatea

„Bogdan-Vodă”

- -

Catedră/Departament Drept Drept - -

Titlul ştiinţific Doctor Doctor - -

Gradul didactic Conf. universitar Conf. universitar - -


bază/asociat) Normă de bază Normă de bază - -

Vârsta 42 42 - - V.


VI.



Cap. I STATISTICA - INSTRUMENT DE CUNOAŞTERE A FENOMENELOR DE

MASĂ – Sapt. 1

1.1 Conceptul de statistică, scurt istoric

1.2 Categoriile fundamentale ale statisticii

1.3 Informaţia şi sistemul informaţional statistic

Cap. II OBSERVAREA, SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR

STATISTICE – Sapt. 2

2.1 Organizarea observării statistice

2.2 Clasificarea observării statistice

2.3 Erorile observării statistice

2.4 Sistematizarea şi prezentarea datelor statistice

2.4.1 Sistematizarea şi prezentarea datelor cu ajutorul tabelelor statistice

2.4.2 Sistematizarea şi prezentarea datelor cu ajutorul seriilor statistice

2.4.2.1 Clasificarea seriilor statistice

2.4.3. Prezentarea grafică a seriilor statistice

2.4.3.1. Principalele tipuri de grafice folosite pentru reprezentarea seriilor statistice

Cap. III SERII STATISTICE ATRIBUTIVE DE REPARTIŢIE UNIDIMENSIONALE -

Sapt. 3-5

2

2

3.1 Construirea seriilor atributive unidimensionale

3.1.1 Scrierea variantelor

3.1.2 Repartizarea unităţilor statistice observate în grupele constituite

3.1.3 Calculul indicatorilor de pe şirul al doilea al seriei

3.2 Parametrii repartiţiilor atributive unidimensionale

3.2.1 Valoarea medie

3.2.1.1 Indicatorii de calcul ai valorii medii

3.2.1.1.1 Media aritmetică

3.2.1.1.2 Media armonică

3.2.1.1.3 Media geometrică

3.2.1.1.4 Media pătratică şi de ordinul s

3.2.2 Valorile quantile

3.2.3 Valoarea modală

3.2.4 Parametrii variaţiei

3.2.4.1 Parametrii simpli ai variaţiei

3.2.4.2 Parametrii sintetici ai variaţiei

3.2.5 Parametrii formei repartiţiilor unidimensionale

3.2.5.1 Parametrii asimetriei

3.2.5.2 Parametrii boltirii (kurtosisul)

3.2.6 Indicatorii concentrării unei repartiţii

Cap. IV CERCETAREA SELECTIVĂ - Sapt. 6-7

4.1 Estimarea valorii medii cu ajutorul intervalului de încredere

4.1.1 Estimarea valorii medii pe baza unui sondaj simplu

4.1.2 Estimarea valorii medii pe baza unui sondaj de serii

4.1.3 Estimarea valorii medii pe baza unui sondaj stratificat

4.2 Procedee aleatoare de extragere a unităţilor de selecţie

4.3 Criterii şi teste de verificare a ipotezelor statistice

4.3.1 Compararea mediei de sondaj cu media populaţiei originare

4.3.2 Testarea egalităţii a două medii

4.3.3 Testarea normalităţii unei repartiţii

Cap. V CORELAŢIA ŞI REGRESIA (SERII STATISTICE MULTIDIMENSIONALE) -

Sapt. 8-11

5.1 Studiul legăturilor stocastice

5.2 Metode orientative de cercetare a legăturilor statistice

5.2.1 Tabelul de corelaţie

5.2.2 Metoda grafică

5.2.3 Mediile condiţionate

5.3 Metode neparametrice de apreciere şi măsurare a intensităţii legăturilor statistice

(corelaţia neparametrică)

5.3.1 Testul γ2 (Hi-pătrat) a lui Pearson

5.3.2 Coeficientul de contingenţă a lui Pearson

5.3.3 Raportul corelaţiei neparametrice a lui Pearson

5.3.3.1 Determinarea raportului de corelaţie

5.3.3.2 Semnificaţia raportului de corelaţie

5.3.4 Coeficienţii simpli de corelaţie a rangurilor şi concordanţă a semnelor

5.3.4.1 Coeficientul corelaţiei rangurilor a lui Kendall

5.3.4.2 Coeficientul corelaţiei rangurilor a lui Spearman

5.3.4.3 Coeficientul corelaţiei neparametrice a lui Fechner (coeficientul corelaţiei

semnelor)

5.3.4.4 Coeficientul corelaţiei neparametrice multiple a lui Kendall

5.3.4.5 Coeficientul corelaţiei informaţionale a lui Octav Onicescu

5.4 Regresia şi corelaţia parametrică

5.4.1 Regula de compunere a variaţiei în raport cu modelul de regresie

6

4

8

5.4.2 Regula de compunere a sumei pătratelor abaterilor reziduale

5.4.3 Alegerea modelului de regresie

5.4.4 Tipuri de modele de regresie

5.4.5 Regresia şi corelaţia liniară simplă

5.4.5.1 Estimarea parametrilor modelului liniar simplu

5.4.5.2 Testarea reprezentativităţii modelului de regresie

5.4.5.3 Caracterizarea intensităţii legăturii liniare simple (corelaţia liniară simplă)

5.4.5.4 Semnificaţia coeficientului corelaţiei liniare simple

5.4.6 Regresia şi corelaţia neliniară simplă

5.4.7 Regresia şi corelaţia multiplă liniară

5.4.8 Regresia şi corelaţia neliniară multiplă

Cap. VI SERII CRONOLOGICE Sapt. 12

6.1. Clasificarea seriilor cronologice

6.2. Determinarea nivelului mediu al unei serii cronologice

6.2.1. Determinarea nivelului mediu al unei serii cronologice de intervale formate din

indicatori absoluţi de nivel

6.2.2. Determinarea nivelului mediu al unei serii cronologice formate din diferenţe

absolute (sporul mediu)

6.2.3. Determinarea nivelului mediu al unei serii cronologice de momente formată din

indicatori absoluţi de nivel

6.2.4. Determinarea nivelului mediu al unei serii cronologice construită cu indici

6.2.4.1 Calculul indicelui mediu prin metoda mediei geometrice

6.2.4.2 Calculul indicelui mediu ca medie parabolică

6.2.4.3 Calculul indicelui mediu prin metoda autoregresiei

6.2.5 Calculul ritmului mediu al unui indicator

6.3 Determinarea tendinţei unei serii cronologice

Cap. VII VITEZA INDICATORILOR DE GRUP ŞI DESCOMPUNEREA ACESTEIA PE

FACTORI DE INFLUENŢĂ Sapt. 13-14

7.1 Forma de exprimare a variaţiei indicatorilor statistici

7.2 Variaţia individuală şi de grup a indicatorilor simpli

7.3 Variaţia integrală şi factorială a indicatorilor funcţionali

7.3.1 Variaţia absolută integrală şi descompunerea acesteia pe factori

7.3.1.1 Diferenţele absolute factoriale de tip L

7.3.1.2 Diferenţele absolute factoriale de tip P

7.3.1.3 Diferenţele absolute factoriale de tip “E”

7.3.1.4 Diferenţele absolute factoriale de tip “F”

7.3.1.5 Diferenţele absolute factoriale obţinute in premisa schimbării succesive a

factorilor (M.S.L.)

7.3.2 Variaţia relativă

7.3.2.1 Indici statistici

7.3.2.1.1 In sistemul de ponderare Laspeyres (L)

7.3.2.1.2 In sistemul de ponderare Paasche (P)

7.3.2.1.3 In sistemul de ponderare M. Edgeworth (E)

7.3.2.1.4 Indici de grup factoriali de tip Fisher (F)

7.3.2.1.5 Indici de grup factoriali calculaţi în premisa schimbării succesive a

factorilor în timp (M.S.L.)

7.3.2.2 Diferenţele relative (ritmuri)

7.3.2.2.1 Diferenţe relative de tip L

7.3.2.2.2 Diferenţe relative de tip P4

2

4


Cap T E M A Nr.

ore

I

Statistica – instrument de cunoaştere a fenomenelor de masă Conceptul

de statistică, Categoriile fundamentale ale statisticii. Informaţia şi

sistemul informaţional statistic.

2

II

Observarea, sistematizarea şi prezentarea datelor statistice.

Organizarea şi clasificarea observării statistice, Erorile observării

statistice. Prezentarea grafică.

2

III Serii statistice attributive de repartiţie unidimensionale. Construirea

seriilor. Parametrii.repartiţiilor atributive unidimensionale.

2

IV Cercetarea selectivă. Estimarea valorii medii pe baza intervalului de

încredere.

2

V Serii statistice multidimensionale (corelaţia şi regresia). Studiul

legăturilor stocastice. Metode de cercetare a legăturilor statistice.

2

VI Serii cronologice. 2

VII Vteza indicatorilor de grup şi descompunerea acesteia pe factori de

influenţă.

2

TOTAL

VII.

Bibliografie

1. Biji, E.M., Gogu, E., - Teoria şi Tehnica Sondajului Statistic, Editura Oscar Print, 2009.

2. Boboc, C., Analiza statistică multidimensională. Aplicaţii în cadrul produselor şi serviciilor,

Editura Meteor Press, 2007.

3. Buiga Anuţa, Statistică inferenţială, Editura Universităţii ,,Babeş-Bolyai‟‟, Cluj Napoca, 2009

3. Câmpeanu, A.S., - Statistică pentru afaceri (Statistică II), Bucureşti, 2006. 4. Florea I., Statistică II, Curs litografiat în tipografia Universităţii ,,Babeş-Bolyai’’, Cluj

Napoca,1996;

5. Florea I., Parpucea I., Buiga A., Statistică descriptivă, Teorie şi aplicaţii, Ed. Aisteda, Alba Iulia,

1998.

6. Jaba, E., Grama, A., - Analiza statistică cu SPSS sub Windows,Editura Polirom, Bucureşti, 2004.

7. Merce E., Urs Fl., Merce C., Statistică, Ed. AcademicPres, Cluj – Napoca, 2001;

8. Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, România şi Uniunea Europeană, Integrarea

statisticii româneşti în sistemul statistic european, Bucureşti, februarie 2001 ;

9. Institutul Naţional de Statistică, Integrarea Statisticii româneşti în sistemul statistic european, Iaşi,

mai 2001; VIII.


Curs Metode didactice folosite în cadrul cursului se bazează în special pe acţiune şi

comunicare.

Astfel cursul cuprinde:

- o expunere orală expozitivă bazată pe: naraţiune, explicaţie, prelegere;

- o comunicare orală interogativă cu studenţii (conversaţia euristică, dezbaterea,

problematizarea şi asaltul de idei/"brainstorming");

- o comunicare scrisă (lectura explicativă dirijată) la nivelul limbajului intern (reflecţia

personală, introspecţia);

- metode didactice în care predomină acţiunea de cercetare a realităţii în mod direct:

observaţia sistematică şi independentă, experimentul, cercetarea, demonstraţia şi

modelarea. Seminar - metode didactice în care predomină acţiunea practică, operaţională reală: exerciţiul,

algoritmizarea, lucrările practice, studiul de caz;

- metode didactice în care predomină acţiunea de programare specială a instruirii iniţial

comunicare: instruirea programată şi instruirea asistată pe calculator.

Laborator -

Proiect - IX.

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală

Examen

(Colocviu)

cunoştinţe pentru nota 5 – studenţii trebuie să dea răspunsuri corecte la

jumătate din întrebările adresate prin subiectul de examen.

cunoştinţe pentru nota 10 – studenţii trebuie să dea răspunsuri corecte la

toate întrebările adresate prin subiectul de examen.

70%

Seminar cunoştinţe pentru nota 5 – studenţii trebuie să participe la cel puţin 30%

din dezbaterile de la orele de seminar.

cunoştinţe pentru nota 10 – studenţii trebuie să participe la cel puţin 70%

din dezbaterile de la orele de seminar.

30%

Laborator -

Proiect -


După abordarea şi înscrierea conceptelor teoretico-metodologice incluse în această disciplină studenţii

vor dobândi următoarele competenţe:

- crearea deprinderilor în vederea construirii unor modele de analiză statistică performante care să

surprindă cât mai bine realitatea;

- însuşirea metodelor şi procedeelor statisticii;

- însuşirea modalităţilor de interpretare a rezultatelor obţinute în urma cuantificării influenţelor;

- formularea şi propunerea de soluţii necesare îmbunătăţirii activităţii în domeniul de activitate;

- familiarizarea cu forma şi conţinutul raportărilor statistice conforme cu reglementările în

vigoare;

- însuşirea metodologiei de analiză statistică, utilizarea parametrilor statistici (parametrii tendinţei

centrale, parametrii variaţiei, parametrii concentrării, parametrii formei, parametrii de

structură), utilizarea indicatorilor statistici;

- fundamentarea unor cunoştinţe necesare creării/dezvoltării abilităţilor de a exprima concluzii

pertinente privind evoluţia fenomenelor de masă cu implicaţii juridice.

Data: Titular curs,

29.09.2013 Conf. univ. dr. Mihaela Jaradat

.

FIŞA DISCIPLINEI - ubv.ro analitice romana/drept/fisd21.pdf · 3.5 Drepturile reale principale...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI - ubv.ro analitice romana/drept/fisd21.pdf · 3.5 Drepturile reale principale...