FIŞA DISCIPLINEI - math.uvt.ro · PDF file• Dobândirea abilității de a proiecta...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timisoara 1.2 Facultatea Matematică și Informatică 1.3 Departamentul Informatică 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Algoritmică 2.2 Titularul activităţilor de curs Zaharie Daniela 2.3 Titularul activităţilor de seminar Drămnesc Isabela, Micotă Flavia, Neagul Marian, Erașcu Mădălina,

Mafteiu Scai Liviu 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei oblig

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 15 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40 Tutoriat 6 Examinări 8 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 104 3.8 Total ore pe semestru 160 3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Nu e cazul 4.2 de competenţe • Cunoștințe elementare de matematică și abilități de rezolvare a problemelor

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Sala de curs

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sala de laborator dotată corespunzător

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Capacitatea de a identifica și proiecta algoritmi • Capacitatea de a verifica corectitudinea și de a analiza eficiența algoritmilor • Abilitatea de a implementa și testa algoritmi folosind un limbaj de programare de nivel înalt

(Python)

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Capacitatea de a comunica cunoștințe referitoare la descrierea algoritmilor specifici

diferitelor domenii de activitate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Familiarizarea cu proiectarea și descrierea algoritmilor,

verificarea corectitudinii acestora și analiza complexității.

7.2 Obiectivele specifice • Asimilarea unor algoritmi fundamentali utilizați în informatică și

a unor tehnici generale de proiectare a algoritmilor • Dobândirea abilității de a proiecta și implementa eficient algoritmi

de rezolvare a unor probleme specifice informaticii

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii C1. Noțiuni fundamentale și descrierea algoritmilor. Etapele rezolvării unei probleme. Date și clasificări ale datelor. Tipuri de prelucrări (secvențiale, de decizie, de ciclare). Pseudocod. Descrierea prelucrărilor fundamentale și a datelor structurate.

Prelegere, exemplificare, demonstrare

2 ore

C2. Tehnica rafinării succesive și descompunerea unui algoritm in subalgoritmi. Transmiterea datelor și apelul subalgoritmilor. Exemple.


2 ore

C3. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Etapele verificării corectitudinii algoritmilor. Elemente de analiză formală a corectitudinii: precondiții, postcondiții, invarianți, funcții de terminare. Regula structurii secvențiale, regula structurii alternative, regula structurii repetitive.


2 ore

C4. Analiza complexității algoritmilor I. Scopul analizei. Resurse Prelegere, exemplificare,

2 ore

analizate. Estimarea timpului de execuție (cazul cel mai favorabil, cazul cel mai defavorabil, cazul mediu).

demonstrare

C5. Analiza complexității algoritmilor II. Ordin de complexitate. Notația asimptotică. Proprietăți. Analiza asimptotică a structurilor fundamentale. Exemple. Clase de complexitate.


2 ore

C6. Metode elementare de sortare. Problematica. Metoda inserției, selecției și interschimbării elementelor vecine (pentru fiecare metodă: variante ale algoritmului, verificarea corectitudinii, analiza complexității).


2 ore

C7. Tehnica reducerii (decrease and conquer). Principiul de bază. Recursivitate (definiție, exemple, mecanismul apelului recursiv, verificarea corectitudinii, analiza complexității). Exemple: calcul factorial, calcul putere, căutare binară, generarea permutărilor, problema turnurilor din Hanoi etc.


2 ore

C8. Tehnica divizării (divide and conquer). Principiul de bază. Utilizarea teoremei master în analiza algoritmilor de tip divide and conquer. Sortarea prin interclasare (algoritm, verificare corectitudine, analiza complexității). Sortare rapidă (algoritm, verificare corectitudine, analiza complexității).


2 ore

C9 Tehnica alegerii local optimale (greedy). Clasa de probleme. Principiul tehnicii. Verificarea corectitudinii și analiza complexității. Exemple: problema submulțimii de sumă maximă, problema monedelor, problema rucsacului (fracționara), problema selectării activităților.


2 ore

C10 Tehnica programării dinamice I . Clasa de probleme. Principiul tehnicii și etapele aplicarii. Complexitatea dezvoltării ascendente și descendente a relațiilor de recurență. Exemple: problema determinării celui mai lung subșir strict crescator, problema determinării celui mai lung subșir comun


2 ore

C11 Tehnica programării dinamice II. Utilizarea functiilor de memorie (tehnica memoizării). Exemple: înmulțirea optimală a unui șir de matrici, problema rucsacului (0-1).


2 ore

C12 Tehnica căutării cu revenire (backtracking). Clasa de probleme. Principiul metodei si structura generala. Exemple: generarea permutarilor, generarea submulțimilor unei mulțimi, problema plasării damelor pe tabla de șah, colorarea hărților, determinarea drumurilor într-un graf.


2 ore

C13 Tehnica limitarii căutarii (branch-and-bound). Clasa de probleme. Principiul metodei și structura generală. Exemple: problema alocării sarcinilor, problema rucsacului, problema comis-voiajorului.


2 ore

C14 Algoritmi specifici unor clase de probleme. Algoritmi din geometria computațională. Algoritmi de căutare în șiruri de caractere. Recapitulare.


2 ore

Bibliografie [1] S. Baase; Computer Algorithms. Introduction to Design and Analysis, Addison Wesley Publishing Company, 2nd edition, 1993 [2] T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R.L. Rivest and C. Stein; Introduction to Algorithms, MIT Press, 2nd edition, 2001. [3] C.A. Giumale; Introducere in analiza algoritmilor. Teorie si aplicatie, Ed. Polirom, 2004 [4] A. Levitin; Introduction to the Design and Analysis of Algorithms, Addison Wesley Publishing Company, 2003 [5] D. Lucanu, M. Craus; Proiectarea algoritmilor, Ed. Polirom, 2008 [6] S. Skiena; The Algorithm Design Manual, second edition, 2008 [7] D. Zaharie; Introducere in proiectarea si analiza algoritmilor, Ed. Eubeea, 2008 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii L1. Introducere în limbajul Python. Familiarizare cu mediul de programare. Prelucrări simple asupra datelor și operații de intrare/ieșire.

Problematizare, dialog 2 ore

L2. Descrierea în pseudocod și implementarea în Python a prelucrărilor repetitive. Descompunerea problemelor în subprobleme, definirea și apelul funcțiilor.


L3. Operații asupra tablourilor unidimensionale. Problematizare, dialog 2 ore

L4. Verificarea corectitudinii algoritmilor. Identificarea și utilizarea invarianților


L5. Prelucrări asupra tablourilor bidimensionale. Estimarea timpului de execuție a algoritmilor


L6. Algoritmi de căutare. Prelucrări asupra mulțimilor. Stabilirea ordinului de complexitate a unui algoritm.


L7. Implementarea algoritmilor de sortare (sortare prin inserție, selecție, interschimbarea elementelor vecine, sortare prin numărare și sortare pe baza cifrelor).


L8. Test scris și practic de verificare a cunoștințelor. Problematizare, dialog 2 ore

L9. Aplicații ale tehnicii reducerii. Implementarea funcțiilor recursive. 2 ore

L10. Aplicații ale tehnicii divizării. Sortare rapidă și sortare prin interclasare. Generare submulțimi și permutări.


L11. Aplicații ale tehnicii greedy. Probleme de selecție și planificare (selecția activităților, planificarea task-urilor, probleme de împachetare).


L12. Aplicații ale programării dinamice. Prelucrări asupra șirurilor (cel mai lung subșir comun, distanța de editare) și probleme de optimizare.


L13. Aplicații ale căutării cu revenire. Algoritmi de generare (submulțimi, permutări etc) și parcurgere (trasee de cost minim).


L14. Recapitulare Problematizare, dialog 2 ore

Bibliografie 1. http://web.info.uvt.ro/~dzaharie 2. http://web.info.uvt.ro/wiki/Algoritmica/

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinutul este în concordanţă cu structura cursurilor similare de la alte universităţi şi acoperă aspectele fundamentale necesare familiarizării cu problematica proiectării algoritmilor.

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Abstractizarea problemei şi identificarea elementelor care permit rezolvarea

Examen scris în sesiunea de examene

30%

Identificarea corectă a metodei de rezolvare a unei probleme concrete şi proiectarea algoritmului corespunzător

Test practic în sesiunea de exemene

25%

Identificarea corectă a ordinului de complexitate a unui algoritm

10.5 Laborator

Descrierea corectă a algoritmilor în pseudocod Test scris pe parcursul semestrului

15%

Implementarea corectă a algoritmilor în limbaj de programare

Test practic pe parcursul semestrului

15%

Abilitatea de a rezolva probleme, de a descrie algoritmi și de a-i implementa

Teme + activitate laborator

15%

10.6 Standard minim de performanţă • descrierea unui algoritm simplu în pseudocod; • stabilirea ordinului de complexitate a unui algoritm simplu; • cunoașterea unor algoritmi fundamentali din informatica (căutare, sortare); • capacitatea de a implementa corect algoritmi simpli.

Data completării

21.10.2014

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

http://web.info.uvt.ro/%7Edzaharie

http://web.info.uvt.ro/wiki/Algoritmica/

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA 1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA 1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA 1.4 Domeniul de studii INFORMATICA 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA + INFORMATICA APLICATA

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei ANALIZA - CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Eva Kaslik 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Loredana Tanasie 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 28 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 28 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 42 Tutoriat 10 Examinări 2 Alte activităţi…………………………………… 0

3.7 Total ore studiu individual 124

3.8 Total ore pe semestru 180

3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Analiza matematica la nivel de liceu 4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Laborator echipat cu calculatoare dotate cu software-ul

matematic necesar (Mathematica sau Maple)


Competenţe profesionale

• Cognitive: Cunostinte fundamentale de calcul diferential si integral pentru functii reale si vectoriale de o singura variabila si pentru functii reale si vectoriale de n variabile.

• Tehnice: Insusirea tehnicilor de calcul diferential si integral utilizate in rezolvarea de probleme logistice si probleme reale.

• Afectiv valorice: Constientizarea importantei instrumentelor de calcul diferential si integral in abordarea modelarii si rezolvarii unor probleme reale.

Competenţe transversale

• Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, pentru valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

• Desfăşurarea eficientă si eficace a activităţilor organizate în echipa • Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Insusirea unor cunostinte fundamentale de calcul diferential si integral pentru functii reale de una sau mai multe variabile si utilizarea lor in rezolvarea unor probleme.

7.2 Obiectivele specifice • Constientizarea importantei instrumentelor de calcul diferential si integral in abordarea modelarii si rezolvarii unor probleme reale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introductere. Notiunile: multime, element al unei multimi, apartenenta la o multime: sunt notiuni fundamentale in matematica. Simboluri folosite in teoria multimilor. Operatii cu multimi. Relatii binare. Functii. Simboluri logice. Afirmatia contrara, teorema contrara si teorema reciproca. Conditie necesara si conditie suficienta.

Prelegerea participativa, dezbaterea, dialogul, expunerea, problematizarea, demonstratia, exemplificarea.

2 ore

2. Calcul diferential si integral pentru functii reale de o variabila reala. Elemente de topologie in R1. Siruri de numere reale. Convergenta sirurilor de numere reale. Reguli privind convergenta sirurilor de numere reale. Punct limita al unui sir de numere reale.


2 ore

3 Serii de numere reale. Reguli privind convergenta seriilor de numere reale. Serii absolut convergente.

Prelegerea participativa, dezbaterea, dialogul, expunerea, problematizarea,

2 ore

demonstratia, exemplificarea. 4. Limita intr-un punct a unei functii. Reguli privind limita functiei intr-un punct. Limite laterale. Limite infinite. Punctele limita ale unei functii intr-un punct. Continuitatea unei functii intr-un punct. Reguli privind continuitatea unei functii intr-un punct. Proprietati ale functiilor continue.


2 ore

5. Siruri de functii. Multimea de convergenta. Convergenta uniforma a unui sir de functii si continuitatea. Siruri de functii reale egal continue si egal marginite. Serii de functii. Convergenta si convergenta uniforma. Criterii de convergenta pentru serii de functii. Serii de puteri. Operatii cu serii de puteri.


2 ore

6. Derivabilitatea functiilor. Reguli de derivabilitate. Extreme locale. Proprietati fundamentale ale functiilor derivabile. Derivabilitatea (diferentiabilitatea) de ordin superior. Polinoame Taylor. Teorema de clasificare a punctelor de extrem.


2 ore

7. Integrala Riemann-Darboux. Proprietati ale integralei Riemann-Darboux. Clase de functii integrabile Riemann-Darboux. Teoreme de medie. Teorema fundamentala de calcul integral. Tehnici de determinare a primitivelor.


2 ore

8. Integrale improprii. Serii Fourier. Diferite forme ale seriei Fourier.


2 ore

9. Calcul diferential si integral pentru functii de n variabile reale. Elemente de topologie in Rn. Limita intr-un punct a unei functii de n variabile. Continuitatea functiilor de n variabile. Proprietati remarcabile ale functiilor continue de n variabile. Diferentiabilitatea functiilor de n variabile. Proprietati fundamentale ale functiilor diferentiabile.


2 ore

10. Diferentiala de ordin superior. Teoremele lui Taylor. Teoreme de clasificare a extremelor locale. Extreme conditionate.


2 ore

11. Integrala Riemann-Darboux dubla pe un interval bidimensional. Integrala Riemann-Darboux dubla pe o multime masurabila Jordan.


2 ore

12. Integrala Riemann-Darboux multipla pe un interval n-dimensional. Integrala Riemann-Darboux pe o multime masurabila Jordan. Curbe simple si curbe simple inchise. Integrala curbilinie de speta intai. Integrala curbilinie de speta a doua. Transformarea integralelor duble in integrale curbilinii.


2 ore

13. Suprafete simple. Integrale de suprafata de speta intai. Integrale de suprafata de speta a doua. Proprietati ale integralelor de suprafata. Derivarea integralelor cu parametru.


2 ore

14. COLOCVIU Examinare scrisa. 2 ore

Bibliografie [1] St. Balint, E. Kaslik, L. Tănasie, Calcul diferential si integral, Editura Universitatii de Vest Timisoara, 2010. [2] R. Haggarty, Fundamentals of Mathematical Analysis; Addison-Wesley, 1989, Oxford [3] A. B. Israel, R. Gilbert, Computer-Supported Calculus; Springer Wien New York, 2001, RISC Johannes Kepler University, Linz, Austria. [4] C. Lanczos, Applied Analysis; Sir Isaac Pitman, 1967, London. [5] F. Ayres, J. Cault, Differential and Integral Calculus in Simetric Units; Mc.Grow-Hill, 1988. [6] O. V. Manturov, N. M. Matveev, A course of higher mathematics; Mir, 1989. [7] C.H. Edwards, D.E. Penney: "Calculus - Early Transcendentals", Pearson Prentice Hall, 2008. [8] E. Kaslik. Extrase de curs si seminar( http://web.info.uvt.ro/~kaslik/html/analiza.html ) 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Urmeaza cursul predat prin rezolvarea de exercitii pentru fixarea consideratiilor teoretice predate la curs.

exercitiul, demonstratia, exemplificarea, dezbaterea, proiectul, studiul de caz.

2 ore / saptamana, alternativ laborator / seminar.

Bibliografie [1] C.H. Edwards, D.E. Penney: "Calculus - Early Transcendentals", Pearson Prentice Hall, 2008. [2] E. Kaslik. Extrase de curs si seminar ( http://web.info.uvt.ro/~kaslik/html/analiza.html )


• Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face in alte centre universitare din tara si din strainatate. Cursul sta la baza altor discipline fundamentale: ecuatii diferentiale, probabilitati si statistica etc.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Corectitudinea notiunilor asimilate. Evaluare scrisa (colocviu) la ultimul curs din semestru

50% Coerenta logica, gradul de asimilare a limbajului de specialitate.

10.5 Seminar / laborator

Capacitate de a opera cu cunostinte abstracte.

• Evaluare scrisa prin teste periodice la seminar.

• Evaluare orala (rezolvarea exercitiilor la tabla)

• Proiecte de laborator

50%

Capacitatea de a aplica in practica notiunile studiate.

10.6 Standard minim de performanţă • Cunoasterea la nivel operational a rezultalor fundamentale de calcul diferential si integral prezentate la

aceasta disciplina.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

20.10.2013 Conf. Dr. Eva Kaslik

Lect. Dr. Loredana Tanasie


Conf. Dr. Victoria Iordan

http://web.info.uvt.ro/%7Ekaslik/html/analiza.html

http://web.info.uvt.ro/%7Ekaslik/html/analiza.html

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA 1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICA SI INFORMATICA 1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICA 1.4 Domeniul de studii INFORMATICA 1.5 Ciclul de studii LICENTA 1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICA

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei GEOMETRIE 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Loredana Tănasie 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Loredana Tănasie/Asist. Dr. Raluca Mureșan 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 28 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 15 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 35 Tutoriat 7 Examinări 2 Alte activităţi…………………………………… 0 3.7 Total ore studiu individual 94 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Analiza matematica 4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Laborator echipat cu calculatoare dotate cu software-ul

matematic necesar (Maple)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Cognitive: Cunostinte fundamentale de geometrie. • Tehnice: Insusirea tehnicilor de geometrie in rezolvarea de probleme logistice si probleme reale. • Afectiv valorice: Constientizarea importantei instrumentelor de geometrie in abordarea modelarii

si rezolvarii unor probleme reale.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile faţă

de domeniul ştiinţific şi didactic, pentru valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

• Desfăşurarea eficientă si eficace a activităţilor organizate în echipa • Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei • Insusirea unor cunostinte fundamentale de geometrie si utilizarea lor in rezolvarea unor probleme.

7.2 Obiectivele specifice • Constientizarea importantei instrumentelor de geometrie in abordarea modelarii si rezolvarii unor probleme reale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs1: Cap 0. Elemente de algebra liniara 0.1 Spatiu vectorial. Baza. Matrice asociata. Aplicatie liniara 0.2 Forme liniare. Forme biliniare. Forme patratice 0.3 Spatii vectoriale euclidiene


2 ore

Curs2: Cap 1. Spatii afine euclidiene 1.1 Spatii afine (Spatii afine asociate unui spatiu vectorial real. Vectori liberi. Vectori legati) 1.2 Repere afine. Sisteme de coordonate carteziene (Repere afine. Repere carteziene. Schimbari de repere) 1.3 Spatii afine euclidiene. Produse cu vectori liberi sau legati (Definitia spatiilor afine euclidiene. Produs scalar. Produsul vectorial. Produsul mixt. Produsul dublu vectorial)


2 ore

Curs 3. 1.4 Miscari in spatii afine euclidiene (Translatia plana si spatiala. Rotatia plana


2 ore

si spatiala) Cap 2. Varietati liniare (subspatii afine) 2.1 Dreapta (Dreapta determinata de un punct si o directie. Dreapta determinata de doua puncte) Curs 4. 2.2 Planul (Planul determinat de un punct si doua directii. Planul determinat de trei puncte necoliniare. Planul determinat de un punct si directia normala)


2 ore

Curs 5. 2.3 Intersectii, proiectii si unghiuri ale varietatilor liniare (Intersectia a doua drepte. Intersectia a doua plane. Intersectia unei drepte cu un plan. Proiectia unui punct pe o varietate liniara. Proiectia unei drepte pe un plan. Unghiul a doua varietati liniare)


2 ore

Curs 6. 2.4 Distanta de la un punct la o varietate liniara (Distanta de la un punct la o dreapta. Distanta de la un punct la un plan. Ecuatia normala a planului) 2.5 Perpendiculara comuna a doua drepte. Distanta dintre doua drepte


2 ore

Curs 7. Cap 3. Sfera. Conice. Cuadrice si suprafete speciale 3.1 Sfera si cercul in spatiu (Sfera. Coordonate sferice. Cercul in spatiu. Planul tangent intr-un punct la o sfera )


2 ore

Curs 8. 3.2 Conice si cuadrice (Conice date prin ecuatia generala. Cuadrice date prin ecuatia generala. Cuadrice ovale si cuadrice riglate)


2 ore

Curs 9. 3.3 Suprafete speciale: cilindrice, conice, de rotatie


2 ore

Curs 10. Cap 4. Geometria diferentiala locala a curbelor plane si a curbelor spatiale 4.1 Geometria diferentiala locala a curbelor plane (Curbe plane. Reprezentari. Elemente de arc. Tangenta si normala intr-un punct regulat la o curba plana. Puncte singulare ale curbelor plane. Curbura unei curbe plane)


2 ore

Curs 11. 4.2 Geometria diferentiala locala a curbelor spatiale (Curbe spatiale. Reprezentari. Element de arc. Dreapta tangenta si planul normal la o curba spatiala intr-un punct regulat. Triedrul si


2 ore

reperul Frµenet asociate unei curbe spatiale. Curbura si torsiunea unei curbe spatiale) Curs 12. Cap 5. Geometria diferentiala locala a suprafetelor 5.1 Definitie. Reprezentari. Curbe pe suprafata 5.2 Plan tangent si dreapta normala la o suprafata


2 ore

Curs 13. 5.3 Prima forma fundamentala. A doua forma fundamentala


2 ore

Curs 14. Cap 6. Curbe si suprafete Bezier 6.1 Curbe Bezier 6.2 Suprafete Bezier


2 ore

Bibliografie [1] Liliana Braescu, Eva Kaslik, Simina Maris, Simona Epure, Ioan Rodila: Curs de Geometrie (http://www.info.uvt.ro/~kaslik) [2] I. D. Albu. Geometrie. Editura de Vest, 2006. [3] N. Boja, L. Braescu, B. Caruntu, and L. Cristea. Algebra lineara, geometrie diferentiala, matematici speciale. Editura Politehnica, 2002. [4] N. Boja. Geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2005. [5] M. Craioveanu. Introducere in geometria diferentiala. Editura Mirton, 2004. [6] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumul 1. Editura Didactica si Pedagogica, 1968. [7] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumu; 2. Editura Didactica si Pedagogica, 1969. [8] Gh. Galbura and F. Rado. Geometrie. Editura Didactica si Pedagogica, 1979. [9] E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001. [10] I. P. Popescu. Geometrie afina si euclidiana. Editura Facla, 1984. [11] M. Puta. Varietati diferentiabile. Editura Mirton, 2005. [12] D. M. Rendi and I. Mihut. Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2002. [13] D. M. Rendi, I. Mihut, C. Caprau, and D. Popescu. Matematici superioare pentru ingineri. Editura Politehnica, 1999. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Urmeaza cursul predat prin rezolvarea de exercitii pentru fixarea consideratiilor teoretice predate la curs.

exercitiul, demonstratia, exemplificarea, dezbaterea, proiectul, studiul de caz.

2 ore / saptamana, alternativ laborator / seminar.

Bibliografie [1] Liliana Braescu, Eva Kaslik, Simina Maris, Simona Epure, Ioan Rodila: Curs de Geometrie (http://www.info.uvt.ro/~kaslik) [2] I. D. Albu. Geometrie. Editura de Vest, 2006. [3] N. Boja, L. Braescu, B. Caruntu, and L. Cristea. Algebra lineara, geometrie diferentiala, matematici speciale. Editura Politehnica, 2002. [4] N. Boja. Geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2005. [5] M. Craioveanu. Introducere in geometria diferentiala. Editura Mirton, 2004. [6] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumul 1. Editura Didactica si Pedagogica, 1968. [7] Gh. Gheorghiev, R. Miron, and Dan I. Papuc. Geometrie analitica si diferentiala, volumu; 2. Editura Didactica si Pedagogica, 1969. [8] Gh. Galbura and F. Rado. Geometrie. Editura Didactica si Pedagogica, 1979. [9] E. Petrisor. Modelare geometrica algoritmica. Editura Tehnica, 2001. [10] I. P. Popescu. Geometrie afina si euclidiana. Editura Facla, 1984.

http://www.info.uvt.ro/%7Ekaslik

http://www.info.uvt.ro/%7Ekaslik

[11] M. Puta. Varietati diferentiabile. Editura Mirton, 2005. [12] D. M. Rendi and I. Mihut. Algebra liniara, geometrie analitica si diferentiala. Editura Politehnica, 2002. [13] D. M. Rendi, I. Mihut, C. Caprau, and D. Popescu. Matematici superioare pentru ingineri. Editura Politehnica, 1999.


• Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face in alte centre universitare din tara si din strainatate.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs Corectitudinea notiunilor asimilate. Evaluare scrisa de 2 ore in

sesiune 50%

Coerenta logica, gradul de asimilare a limbajului de specialitate.


Capacitate de a opera cu cunostinte abstracte.

• Evaluare scrisa prin teste periodice la seminar.

• Evaluare orala (rezolvarea exercitiilor la tabla)

• Proiecte de laborator

50%

Capacitatea de a aplica in practica notiunile studiate.

10.6 Standard minim de performanţă • Cunoasterea la nivel operational a rezultalor fundamentale de geometrie prezentate la aceasta disciplina.


23.10.2014 Lect. Dr. Loredana Tănasie Lect. Dr. Loredana Tănasie

Asist. Dr. Raluca Mureșan


Conf. Dr. Victoria Iordan

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timisoara

1.2 Facultatea / Departamentul Matematica-Informatica / Informatica

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii I- Studii de licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Birotică 2.2 Titularul activităţilor de curs Micota Flavia 2.3 Titularul activităţilor de seminar Dogaru Roxana 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi…………………………………… -




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului În sală de curs sau laborator dotată cu videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului sală de laborator dotată cu calculatoare


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Însușire noțiuni elementare de operare pe calculator și concepte fundamentale de procesare de texte, calcul tabelar, realizare de prezentări multimedia

tenţ

e tra

nsve

rsal

e

• Dezvolatarea de aptitudini de lucru în echipă pe parcursul orelor de activitate practică. • Utilizarea eficientă a resurselor informaționale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Obiectivele disciplinei sunt legate de însușire de noțiuni

fundamentale de lucru cu pachetul de aplicații OpenOffice.org/LibreOffice, precum și o introducere in sistemul de generare de documente LaTex

7.2 Obiectivele specifice • formarea deprinderilor de lucru cu aplicații de procesare de texte, calcul tabelar și prezentări multimedia.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Cap.1 Noțiuni de bază ale sistemului de operare Windows (1 curs)

− prelegere − exemplificare − dialog

Cap.2 Suita de aplicații OpenOffice.org /LibreOffice


(10 cursuri)

Cap.3 Procesorul de texte Latex

(3 cursuri)


• Ghid de utilizare OpenOffice.org

(http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Documentation/OOo3_User_Guides/OOo3.3_User_Guide_Chapters )

• Documentație OpenOffice.org (http://documentation.openoffice.org/ )

• OpenOffice.org pentru începători (OpenOffice.org for Dummies – G. Leete, E. Finkelstein, M. Leete)

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Noțiuni de bază ale sistemului de operare Windows

− exemplificare − dialog

Suita de aplicații OpenOffice.org − exemplificare − dialog

Procesorul de texte Latex − exemplificare − dialog

Bibliografie

• Ghid de utilizare OpenOffice.org (http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Documentation/OOo3_User_Guides/OOo3.3_User_Guide_Chapters )

• Documentație OpenOffice.org (http://documentation.openoffice.org/ )

• OpenOffice.org pentru începători (OpenOffice.org for Dummies – G. Leete, E. Finkelstein, M. Leete)


10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs - corectitudine și

completitudine - evaluare scrisă 50,00%

http://wiki.services.openoffice.org/wiki/Documentation/OOo3_User_Guides/OOo3.3_User_Guide_Chapters


http://documentation.openoffice.org/



http://documentation.openoffice.org/

cunoștințe acumulate

10.5 Seminar / laborator - corectitudine și completitudine cunoștințe acumulate

- evaluare practică 50,00%

10.6 Standard minim de performanţă

− participare la un număr minum de ore de activitate de laborator (70%) − cunoaștere noțiuni fundamentale ale disciplinei în cauză − capacitate de aplicare a cunoștințelor acumulate la disciplina în cauză

Data completării

27.10.2014

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematica si Informatică, departamentul de Informatică

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică în limba romana

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Metode şi practici în informatică 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Adrian Crăciun 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Adrian Crăciun 2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei F

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40 Tutoriat 10 Examinări 6 Alte activităţi…………………………………… 0




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Sală dotată cu proiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului •



• Studentii vor obtine o privire de ansamblu asupra domeniului informaticii, ceea ce le va permite o alegere informata a directiilor de dezvoltare a carierei in informatica,

• vor cunoaste modul de lucru, metodele, practicile din informatica, pe care le vor putea aplica in cursul studiilor si dincolo de acestea.


• Deprinderile dezvoltate în cadrul acestui curs pot fi aplicate în orice context academic sau industrial.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Obtinerea unei priviri de ansamblu asupra domeniului informaticii.

Intelegerea modului in care se lucreaza in informatica: de la aspecte de documentare (surse, metode), la organizarea lucrului, descrierea rezultatelor (scris, prezentari), evaluarea unor rezultate prezentate, aspecte de etica si proprietate intelectuala.

7.2 Obiectivele specifice •

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii C1. Organizare. Cum sa fii student (@uvt, @math.uvt).

Informatica (teorie-modelare-design). Activitati in informatica.

5 min raspunsuri la intrebari / 5 minute recapitulare, setare context / 80 minute expunere curs: agenda/ introducere concepte noi/exemple (cateva iteratii, depinzand de curs)/ sumar / mod de prezentare: proiector / tabla / discutii cu studentii.

C2. A activa in informatica. Ascultare, citire, gandire, vorbire, scriere. Evaluarea de catre comunitate (peer review).

C3. Citire (I). Resurse in informatica

C4. Citire (II). Evaluare

C5. Scrierea de lucrari(I). Structura lucrarilor in informatica

C6. Scrierea de lucrari(II). Unelte.

C7. Prezentari (I). Structura.

C8. Prezentari (II). Unelte.

C9. Postere

C10. Experimente in informatica.

C11. Aspecte legale. Proprietate intelectuala

C12. Informatica, privire de ansamblu (I):

(1) Algoritmi si structuri de date (2)

Limbaje de programare(3) Arhitectura

(4) Calcul numeric si calcul simbolic (5) Sisteme de operare

C13. Informatica, privire de ansamblu (II):

(6) Metodologii si inginerie software (7) Sisteme de baze de date si regasire a informatiei (8) Inteligenta artificiala (9) Interactiunea om-calculator

C14. Examen

Bruno Buchberger. Thinking, Speaking, Writing. Manuscript. 1999 (?).

Peter J. Denning, Douglas E. Comer, David Gries, Michael C. Mulder, Allen

Tucker, A. Joe Turner and Paul R. Young. Computing as a Discipline, Communications of the ACM, No. 1. Vol 32, January 1989.

Nicholas J. Higham. Handbook of Writing for the Mathematical Sciences. SCIAM. 1998.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii S01-S07 Discutarea temelor prezentate la curs, deprinderea lucrului cu uneltele descrise (baze de informatii, LaTeX).

Sumar material curs + se discuta teme, studentii isi prezinta munca individuala, daca sunt probleme dificile care nu au fost rezolvate, acestea sunt prezentate de seminarist.

Bibliografie Aceeaşi ca mai sus.


• Cursul urmăreşte să educe participanţii cu privire la modul de lucru în domeniul ştiinţei calculatoarelor. În acest sens,

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs 10: excelent (nivel

remarcabil de cunoştinţe, cu erori minore) 8-9: foarte bine (cunoştinţe peste medie, dar cu ceva erori) 6-7: satisfăcător (nivel bun, dar cu lacune semnificative) 5: suficient (nivelul de cunoştinţe îndeplineşte criteriile minime) 0-4: eşec (ramâne de efectuat un volum semnificativ de muncă)

Colocviu. 80%

10.5 Seminar / laborator 10: excelent (nivel remarcabil de cunoştinţe, cu erori minore) 8-9: foarte bine (cunoştinţe peste medie, dar cu ceva erori) 6-7: satisfăcător (nivel bun, dar cu lacune semnificative) 5: suficient (nivelul de cunoştinţe îndeplineşte criteriile minime) 0-4: eşec (ramâne de efectuat un volum semnificativ de muncă)

Discuţii, prezentări săptămânale.

40%

10.6 Standard minim de performanţă • Aplicarea metodelor prezentate în cadrul cursului la o situaţie practică .

Data completării

23.10.2014

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar


UVT TIMISOARA Facultatea de Matematica-Informatica

Aprobat, Decan

Data………….

FIŞA DISCIPLINEI An univ. 2014-2015

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest, Timisoara 1.2 Facultatea De Matematica-Inv’formatica 1.3 Departamentul 1.4 Domeniul de studii Informatica 1.5 Ciclul de studii Licența 1.6 Programul de studii/Specializarea Informatica romana/Informatica engleza 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Limbi străine (limba engleza) 2.3 Titularul activităţilor de seminar Prep. Drd. Groszler Astrid-Simone 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare OE 2.7 Regimul disciplinei O 2.8. Codul disciplinei: 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 13 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 17 3.9 Total ore pe semestru 45 3. 10 Numărul de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum limba engleza – studii gimnaziale sau liceale conform programei scolare nationale 4.2 de competenţe nivelul B2, conform cu Cadrul European de Referinţă pentru Limbi Străine (CEFR) 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.2. de desfășurare a seminarului/laboratorului

- Amfiteatru, sala de clasa, bibliotecă, videoproiector, laptop, filme documentare - suport de studiu (manual de specialitate) pentru a asigura invatarea aplicativa


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Înţelegere după ascultare: Pot să înţeleg punctele esenţiale în vorbirea standard clară pe teme familiare referitoare la activitatea profesională, scoală, petrecerea timpului liber etc. Pot să înţeleg ideea principală din multe programe radio sau TV pe teme de actualitate sau de interes personal sau profesional, dacă sunt prezentate într-o manieră relativ clară şi lentă. Înţelegere după citire: Pot să înţeleg texte redactate, în principal, într-un limbaj uzual sau referitor la activitatea mea profesională. Pot să înţeleg descrierea evenimentelor, exprimarea sentimentelor şi a urărilor din scrisori personale. Vorbire - Participare la conversaţie: Pot să fac faţă în majoritatea situaţiilor care pot să apară în cursul unei călătorii printr-o regiune unde este vorbită limba. Pot să particip fără pregătire prealabilă la o conversaţie pe teme familiare, de interes personal sau referitoare la viața cotidiană (de ex. familie, petrecerea timpului liber, călătoriile, activitatea profesională şi actualităţi). Vorbire – Discurs oral: Pot să leg expresii şi să mă exprim coerent într-o manieră simplă pentru a descrie

1

experienţe şi evenimente, visele mele, speranţele şi obiectivele mele. Pot să îmi argumentez şi explic pe scurt opiniile şi planurile. Pot să povestesc o întâmplare sau să relatez intriga unei cărţi sau a unui film şi să-mi exprim reacţiile. Scriere: Pot să scriu texte clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să scriu un eseu sau un raport, transmiţând informaţii sau argumentând în favoarea sau împotriva unui punct de vedere. Pot să scriu scrisori subliniind semnificaţia pe care o atribui personal evenimentelor sau experienţelor.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

- utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) intr-o limba de circulaţie internaționala; - competenţe interpersonale, interculturale şi de interacţiune socială; - recunoaşterea şi respectul diversităţii şi multiculturalităţii; - deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei atingerea Nivelului B1, conform cu Cadrul European de Referinţă pentru Limbi

Străine (CEFR) 7.2 Obiectivele specifice - formarea de abilităţi de comunicare orală şi scrisă în limba germană;

- achiziţionarea unui nou bagaj lexical în vederea trecerii, în anul al IV-lea de studiu, la abordarea textelor de specialitate.

8. Conţinuturi 8. 2 Seminar/laborator Nr. ore Observaţii SEM. I - Introductory lesson 2

- Material didactic (manuale, fise de lucru, planşe)

- Echipament (filme documentare, laptop, video proiector)

- Activităţi frontale, de grup, individuale

Unit 1 - Britain 2 Unit 2 - Clothing & Dress 2 Unit 3 - Commerce & Business 2 Unit 4 - Country Life vs. Town Life 2 Unit 5 - Education 2 Unit 6 - Entertainment 2 Unit 7 - European Union 2 Unit 8 - Family 2 Unit 9 - Good manners 2 Unit 10 - Health and the Human Body 2 Unit 11 - Hobbies 2 Unit 12 - Holidays and Celebrations 2 REVISION 2 SEM. II - Introductory lesson 2 Unit 13 - Hotels & Travelling 2 Unit 14 - House & Home Leisure 2 Unit 15 - Jobs & Careers 2 Unit 16 - Marriage 2 Unit 17 - Money 2 Unit 18 - Personal Identity 2 Unit 19 -Public authorities 2 Unit 20 - Religion 2 Unit 21 - Restaurants & The Meals 2 Unit 22 - Shopping 2 Unit 23 - Society 2 Unit 24 - Time & Weather 2 REVISION 2 Bibliografie: Astrid Groszler, Note de curs; Astrid Groszler, Biljana Ivanovska, Deutsch für Schratzen, în curs de apariţie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului - Coroborarea conținutului manualului cu cel al unor manuale similare de la alte universitati de spcialitate din tara; - Alegerea temelor astfel incat sa faciliteze formarea competentelor profesionale si transversale; - Abordarea temelor dintr-o perspectiva interdisciplinara pentru a stimula gândirea creativa, analiza critica si

inițiativa libera necesare pentru formarea competentelor profesionale si transversale; - Alegerea temelor de interes local, național si internațional pentru asociațiile profesionale si/sau angajații lor; - In vederea îmbunătăţirii permanente a calităţii actului didactic, a implementării în metodologia de predare şi în

2

conţinutul cursurilor a celor mai actuale teme şi probleme practice, cadrele didactice implicate în coordonarea disciplinei limba engleză participă la întâlniri, manifestări ştiinţifice şi academice din ţară şi străinătate, cât şi in programe de schimburi inter-universitare (ex. Programe Erasmus).

10. Evaluare


10.5 Seminar/laborator

Utilizarea deprinderilor de limbă în analiza situaţiilor, în apărarea propriilor opinii şi în ilustrarea punctelor de vedere proprii

Evaluare continua sau periodică (prin probe de evaluare orală/scrisă Evaluare sumativă – Colocviu

50% 50%

10.6. Criterii de acceptare la evaluarea finală

- frecventarea orelor de laborator; - nota minimă 5 la testul scris.

10.7 Standard minim de performanţă - Înţelegerea corecta a vocabularului predat după auz şi prin lectura textelor din manual; - Exprimarea orală atât în interacţiune (dialog cu alţi studenţi) cât şi în vorbirea productivă (discuţii pe o anumită

temă); - Insusirea si aplicarea corecta a regulilor gramaticale predate prin exprimare scrisă (completarea exerciţiilor din

manual). Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

............................................. .............................................

Data avizării Semnătura director departament .......................

.............................................

3

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematică şi Informatică 1.3 Catedra Departamentul de Informatică 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică aplicată

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Programare I 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. Dr. Iordan Victoria 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. Drd. Dogaru Roxana, Prep. Drd. Neagul Marian 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 60 Tutoriat 25 Examinări 20 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 140 3.8 Total ore pe semestru 196 3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe • Cunoştinţe de bază în utilizarea calculatorului

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului •



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Învăţarea corectă a terminologiei şi înţelegerea corectă a conceptelor şi utilizarea lor • Înţelegerea mecanismelor specifice de programare • Înţelegerea caracteristicilor de limbaj şi aplicaţii. • Capacitatea de a analiza situaţii specifice şi de a interpreta/explica sensul corect al unei

secvenţe de cod / program • Dezvoltarea capacității de a proiecta şi a efectua ciclul complet de dezvoltare a unei aplicatii

de nivel mediu

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Abilitatea de descompune o problemă în sub-probleme

• Abilitatea de a construi structuri complexe pornind de la blocuri elementare • Dezvoltarea spiritului de cunoaştere şi curiozitate relativ la modul în care sunt realizate

programele pentru maşinile de calcul • Îmbunătăţirea abilităţilor în utilizarea calculatoarelor

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul este destinat să familiarizeze studenţii cu un limbaj de

programare (limbajul C). Intenţionăm să dobândească elementele de bază ale limbajului şi însușirea unei experienţe minime în utilizarea lor.

• Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare folosirii unui mediu de dezvoltare integrat pentru aplicații.

7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea unei aplicații simple • Codificarea in limbajul C • Eliminarea erorilor de compilare • Testarea/depanarea unei aplicații •

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere 1.1 Schema functionala a unui calculator

generic 1.2 Etapele dezvoltarii unei aplicatii 1.3 Limbajul C: istoric, filiatie

Prelegere Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

2. Date 2.1 Clasificari 2.2 Modalitati de reprezentare a datelor 2.3 Tipuri de date 2.4 Specificarea constantelor 2.5 Variabile: declarare, clasa de memorare, domeniu, vizibilitate, durata de viata.


3. Operatori si expresii Prelegere Se va pune accent şi se va stimula o co-participare

3.1 Clase de operatori 3.2 Precedenta operatorilor si ordinea de evaluare a expresiilor 3.3 Conversii implicite de tip

activă din partea studenţilor

4 - 5 . Controlul executiei 4.1 Instructiunea de test 4.2 Instructiunea de selectie din variante multiple 4.3 Instructiuni de ciclare 4.4 Instructiuni de control a executiei ciclurilor 4.5 Instructiunea de salt neconditionat 4.6 Instructiunea de revenire din apel de functie


6-7 Functii.Structura programelor 5.1 Declararea functiilor 5.2 Conventia de apel C. Contextul de apel 5.3 Comunicarea intre functii 5.4 Gestionarea aplicatiilor complexe 5.5 Functii recursive 5.6 Preprocesorul


8-9-10 Pointeri 6.1 Adrese. Variabile pointer 6.2 Operatii cu pointeri 6.3 Pointeri si tablouri 6.4 Tablouri de pointeri 6.5 Argumente pe linia de comanda


11-12 Structuri si uniuni 7.1 Structuri. Declarare

7.2 Operatii cu structuri. Accesul la membri 7.3 Tablouri de structuri 7.4 Pointeri la structuri 7.5 Structuri cu autoreferire 7.6 Uniuni. Declarare. 7.7 Operatii cu uniuni. Accesul la membri. Gestionarea uniunilor


13-14 Intrari/Iesiri. Fisiere. 8.1 Intrari/iesiri standard 8.2 Fisiere. Modelul UNIX si modelul cu streamuri 8.3 Modelul cu streamuri. Operatii tipice 8.4 Clasificarea functiilor standard de I/O (modelul cu streamuri) 8.5 Functii cu lista de argumente de lungime variabila

Prelegere însoţită de materiale în format electronic (PDF)

Se va pune accent şi se va stimula o co-participare activă din partea studenţilor

Bibliografie 1. Kernighan B. and D. Ritchie - The C Programming Language, 2nd ed., Prentice-Hall, 1988

2. B. Kernighan si D. Ritchie – Limbajul C, Editura Teora,, 2000 3. L.Negrescu – Limbajele C și C++ pentru începători, vol 1, Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2001 4. K.Jamsa, L. Klander – Totul despre C și C++, Manual fundamental de programare în C și C++, Ed.

Teora, 2004 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Exemplificari practice ale notiunilor predate la curs precum si exercitii pentru dobandirea abilitatilor practice necesare dezvoltarii de aplicatii in limbajul de programare C.

Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

Studentii vor lucra individual sau grupati cate doi pentru realizarea exemplelor de laborator. Pentru temele primite la finalul laboratorului ei vor lucra individual, urmand a le prezenta in cadrul laboratorului imediat urmator.

1. Prezentarea mediului de lucru. Etapele de compilare, linkeditare și execuție.


2. Scrierea unui program simplu. Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

3. Folosirea operatorilor in aplicații simple. Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

4. Aplicații cu instrucțiuni condiționale. Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

5. Aplicații cu instrucțiuni repetitive. Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

6. Aplicații cu instrucțiuni repetitive. Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

7. Utilizarea funcțiilor in aplicații. Funcții recursive.


8. Aplicații cu tablouri Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

9. Aplicații cu pointeri Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

10. Aplicații cu șiruri de caractere Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

11. Aplicații cu structuri Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

12. Aplicații cu structuri, uniuni Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

13-14 Aplicații cu fișiere Lucrări practice pe calculator. Expunere. Exemplificare interactivă.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Paradigmele de programare procedurală sunt utilizate în dezvoltarea aplicaţiilor software. Piaţa muncii

locală, naţională sau europeană este în permanentă căutare de absolvenţi cu bune cunoştinţe de programare.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs *Test grilă pentru verificarea înţelegerii conceptelor de bază ale limbajului C * Abilitatea de a scrie și înţelege un program în C

Examen scris Examen - Probă practică pe calculator

50%


Test la laborator: - test grilă teoretic in săptămâna 10 - temele de laborator și activitatea continuă din timpul semestrului

50%

10.6 Standard minim de performanţă

• Obţinerea notei minime 5(cinci) atât la evaluarea teoretică (curs) cât şi la cea practică (laborator)



FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematică şi Informatică/Informatică 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică, Informatică Aplicată

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Bazele Informaticii 2.2 Titularul activităţilor de curs Gaianu Mihail 2.3 Titularul activităţilor de seminar Gaianu Mihail 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1+1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 50 Tutoriat 6 Examinări 8 Alte activităţi……………………………………





5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului • Amfiteatru, Videoproiector, tablă

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sală de laborator, Soft limbajul C



• Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice.

• Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.

• Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).

• Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor.

• Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.


• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

• Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar și dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse

• Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice și de comunicare în limba română și într-o limbă de circulație internațională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii,

precum şi a teoriilor şi modelelor matematice. 7.2 Obiectivele specifice • Noţiuni de bază de Teororia codurilor;

• Noţiuni de bază de Logica propoziţiilor; • Algoritmi de demonstrare automată a realizabilitãţii formulelor; • Studierea conceptelor de baza ale unui limbaj de asamblare,

studierea elementelor definitorii ale arhitecturii ISA x86 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare

Observaţii

1. Informaţie .Măsură. Proprietăţi.Entropia informaţională. Proprietăţile entropiei.Formula lui Shannon.

Expunerea

2. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificării. Teorema de optimizare a codificării.

Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui Huffman;

Expunerea

3. Codificarea în sistemele informaţionale. Codificarea binară a datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC, ASCII . Codul “8421”, “Exces 3”, ”Gray”.

Expunerea, Conversaţia

4. Reprezentarea algebrică a codurilor uniforme binare. Modelul polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaţiului liniar.


5. Coduri detectoare şi corectoare de erori. Expunerea, Conversaţia

6. Distanţa de cod. Coduri liniare. Capacitatea de detectare a unui cod liniar.


7. Operaţii logico lingvistice. Tautologie, validitate, consistenţă. Legi logice cuantificate; Demonstrarea realizabilităţii formulelor. Metoda lui Quine. Metoda reducerii.


8. Latice si algebre booleene;Funcţii booleene. Teorema de structură a funcţiilor booleene.Forme canonice ale funcţiilor


booleene . Simplificarea funcţiilor booleene. 9. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare semantică.

Modelul booleean al logicii propoziţiilor; Teorema de existenţã a modelelor booleene. Teorema de unicitate.


10. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare sintactică; Legatura dintre tautologii şi teoreme.


11. Reprezentarea datelor in memorie, stocarea şi accesul la date, Arhitectura ISA x86–tipuri de unităţi de stocare, elementele de bază ale arhitecturii ISAx86 (registre, indicatoare, moduri de adresare, calculul adreselor de memorie).


12. Formatul instrucţiunilor x86, execuţia instrucţiunilor–sintaxa şi formatul instrucţiunilor ISAx86, fazele şi modurile de execuţie ale unei instrucţiuni.


13. Directivele limbajului de asamblare MASM x86–directive pentru declararea variabilelor, a constantelor, a segmentelor şi a procedurilor, prototip de program scris în limbaj de asamblare.


14. Setul de instrucţiuni ISA x86–instrucţiuni de transfer, instrucţiuni aritmetice şi logice, instrucţiuni de salt, apeluri de rutine, operaţii de rotaţie şi deplasare, operatii pe siruri, instrucţiuni de întrerupere, instrucţiuni pe indicatoare de condiţie, instrucţiuni 386.


Bibliografie 1.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare

Observaţii

La fiecare seminar/laborator se vor face aplicaţii referitoare la:

1. Sisteme de numeraţie. Algoritmi de conversie. Codificarea numerelor în vederea înregistrării lor pe suporturile interne unui calculator. Codul complementar. Operaţii în cod complementar. Reprezentarea aritmetică. Reprezentarea în virgulă mobilă. Reprezentarea zecimală.

2. Reprezentarea informaţiei numerice într-un calculator numeric. 3. Informaţie. Măsură. Proprietăţi.Entropia informaţională.

Proprietăţile entropiei. Formula lui Shannon. 4. Codificare. Cod.Teorema de dimensionare a codificării.

Teorema de optimizare a codificării. Algoritmul lui Fano. Algoritmul lui Huffman.Codificarea în sistemele informaţionale. Codificarea binară a datelor pentru calculatorul electronic.Codul BCD, EBCDIC, ASCII . Codul “8421”, “Exces 3”, ”Gray”. (1 oră)

5. Reprezentarea algebrică a codurilor uniforme binare. Modelul polinomial. Modelul matriceal. Modelul spaţiului liniar.

6. Coduri detectoare şi corectoare de erori. Distanţa de cod. Coduri liniare. Capacitatea de detectare a unui cod liniar. Metode de corectare a erorilor cu ajutorul codurilor liniare. Decodificarea prin metoda numerelor de control. Decodificarea pe bază de sindrom de eroare. Coduri liniare cu control încrucişat.

7. Operaţii logico lingvistice . Tautologie, validitate, consistenţă. Legi logice cuantificate(1 oră)

8. Demonstrarea realizabilităţii formulelor. Metoda lui Quine.

Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

Metoda reducerii. 9. Latice si algebre booleene; Funcţii booleene. Teorema de

structură a funcţiilor booleene. Forme canonice ale funcţiilor booleene . Simplificarea funcţiilor booleene; Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare semantică. Modelul booleean al logicii propoziţiilor.

10. Teorema de existenţã a modelelor booleene. Teorema de unicitate.Teorema de existenţã a valuaţiilor. Teorema de reprezentare a valuaţiilor. Limbajul formal al logicii propoziţiilor în abordare sintactică. Legatura dintre tautologii şi teoreme.

11. Arhitectura ISA x86, moduri de adresare, utilitare de depanare 12. Moduri de adresare şi calculul adreselor de memorie 13. Utilizarea directivelor 14. Setul de instrucţiuni ISA x86: operaţii de transfer, aritmetice şi

logice, operaţii pe şiruri, apel de rutine, instrucţiuni de salt, alte instrucţiuni.

Bibliografie: 1. P. Popovici, Bazele Informaticii, Ed. Eurostampa 2006. 2. M.Maliţa, M. Maliţa, Bazele Inteligenţei Artificiale, Vol.1 Ed. Tehnică, 1987. 3. C. L. Chang , R. C. I. Lee - Symbolic Logic and Mechanical Theorem Proving, Academic Press, 1973. 4. Randy Hyde, The Art of Assembly Language Programming (AoA), No Starch Press; Second Edition edition

(March 25, 2010) 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Oferă cunoştinţele fundamentale oricăruli specialist în domeniul Informaticii

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3

Pondere din nota finală

10.4 Curs Nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite din tematica cursului.

- Examen scris: Nota E obţinută la sfârşitul semestrului, în sesiunea de examene, la care se evaluează cunoştinţele teoretice şi practice dobândite din tematica cursului.

Nota finală= E*60/100 + V*40/100

60%

10.5Laborator Calitatea activitatăţii desfăşurate la laboratoare (apreciată cu nota L) şi calitatea dosarului cu probleme din tematica cursului, realizate la laboratoare (notată cu nota C)

- Verificare pe parcurs: evaluată cu nota V

40%

10.6 Standard minim de performanţă • Pentru nota 5 realizarea lucrărilor de laborator, cunoaşterea cunoştinţelor de bază.

• Pentru nota 10 realizarea lucrărilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizaţi la prima

şedinţă de laborator, cunoaşterea şi utilizarea eficientă a noţiunilor teoretice predate la curs

Data completării


Semnătura titularului de

seminar


FIŞA DISCIPLINEI

Algebră

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematică şi Informatică/Departamentul de Informatică 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică+Informatică aplicată/Informatician

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Algebră 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Chiş Mihai 2.3 Titularul activităţilor de seminar/laborator

Lect.dr. Chiş Mihai/Asist.dr. Mureşan Raluca

2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1/1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14/14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 30 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 10 Examinări 6 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 120 3.8 Total ore pe semestru 180 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Matematica predată în liceu 4.2 de competenţe • Nivel M1 sau M2

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Sală cu proiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Laborator cu calculatoare cu sisteme de calcul algebric

instalat(Maple, Mathematica)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar • Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de

domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • 7.2 Obiectivele specifice •

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii C1. Mulţimi. Relaţii. Relaţii de echivalenţă. Mulţime factor. Relaţii de ordine. Relaţii funcţionale. Cardinale.

C2. Operaţii. Algebre universale. Subalgebre. Morfisme de algebre. Congruenţe. Algebre factor.

C3. Grupoizi. Semigrupuri. Monoizi. Semigrup liber. Grupuri. Subgrupuri.

C4. Clase laterale.Teorema lui Lagrange. Subgrup normal. Grup factor. Morfisme de grupuri.

C5. Teoreme de izomorfism pentru grupuri.Teoreme de corespondenţă. Structura grupurilor ciclice. Produse de grupuri. Structura grupurilor abeliene finit generate.

C6. Acţiuni. Orbite. Stabilizatori. Ecuaţia claselor. p-grupuri.

C7. Inele. Corpuri. Subinele. Subcorpuri. Ideale. Inele factor. Morfisme de inele. Teoreme de izomorfism pentru inele. Lema chinezească.

C8. Algebre Boole. Subalgebre. Morfisme. Morfism dual. Ideal. Algebră Boole factor. Funcţii booleene.

C9. Inelul seriilor formale. Inele de polinoame. Proprietăţi. Polinoame simetrice.

C10. Spaţii vectoriale. Dependenţă. Bază. Coordonate. Dimensiune. Subspaţii vectoriale. Spaţii vectoriale factor.

C11. Aplicaţii liniare. Teoremele de corespondenţă şi de izomorfism pentru spaţii liniare. Matricea unei aplicaţii liniare în raport cu o pereche de baze. Vectori proprii şi valori proprii ai unui operator liniar.

C12. Polinom caracteristic. Polinom minimal. Diagonalizare. Forma canonică Jordan.

C13. Forme liniare. Spaţiul dual. Forme biliniare. Forme pătratice. Forme canonice şi forme normale. Spaţiu vectorial euclidian.

C14. Extinderi de corpuri. Elemente algebrice. Extinderi algebrice. Corpul de decompunere al unui polinom. Corpuri finite.

Bibliografie 1. T.Albu, I.D.Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed.All, 1997 2. M.Becheanu, A.Dincă, I.D.Ion, C.Niţă, I.Purdea, N.Radu, M.Ştefănescu, C.Vraciu, Algebră, Ed.All, 1998 3. M.Chiş, C.Chiş, Introducere în algebră, Ed.Mirton, 2006 4. I.Creangă, I.Enescu, Algebre, Ed.Tehnică, 1973 5. Gh.Galbură, Algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1972 6. I.D.Ion, N.Radu, Algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1991 7. Gh.Ivan, Bazele algebrei liniare şi aplicaţii, Ed.Mirton,1996 8. A.Kostrikin, Introduction à l’algèbre, Ed.Mir, 1981 9. A.G.Kuroş, Curs de algebră superioară, Ed.Tehnică, 1955 10. S.Lang, Algebra, Addison-Wesley Publ., 1993 11. T.Luchian, Algebră abstractă, Ed.didactică şi pedagogică, 1975 12. C.Năstăsescu, C.Niţă, C.Vraciu, Bazele algebrei, Ed.Academiei, 1986 13. Gh.Pic, I.Purdea, Tratat de algebră modernă, vol.1, Ed.Academiei, 1977 14. V.Popuţa, Algebră, Ed.Mirton, 1998 15. I.Purdea, Tratat de algebră modernă, vol.2, Ed.Academiei, 1982 16. I.Purdea, I.Pop, Algebră modernă, Ed.GIL, 2003 17. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000 18. F.Speranza, Relaţii şi structuri, Ed.ştiinţifică şi enciclopedică, 1975 19. G.E.Şilov, Analiză matematică, spaţii finit-dimensionale, Ed.ştiinţifică şi enciclopedică, 1983 20. M.Ţena, Algebră, structuri fundamentale, Ed.Corint, 1996 21. F.L.Ţiplea, Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed.Polirom, 2006 22. B.L.van der Waerden, Algebra, I, Springer Verlag, 1971 23. B.L.van der Waerden, Algebra, II, Springer Verlag, 1967

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii S1. Exemple de mulţimi. Funcţia caracteristică. Mulţimi numerice. Exemple de relaţii. Graful unei relaţii binare. Matrice

asociate unei relaţii binare.

S2. Clase de echivalenţă. Relaţia de congruenţă modulo n. Lema chinezească a resturilor.

S3. Exemple de grupoizi. Tabla Cayley a unui grupoid. Exemple de grupuri şi subgrupuri(Grupuri de permutări. Grupuri de matrice. Grupuri ciclice. Grupuri diedrale). Tipurile de grupuri de ordin mai mic decât zece.

S4. Exemple de morfisme de grupuri. Exemple de subgrupuri normale. Imaginea unui subgrup printr-un morfism.

S5. Exemplificări ale teoremelor de izomorfism şi de corespondenţă. Subgrupurile lui nZ . Prezentări de grupuri prin

generatori şi relaţii. Comutatori. Subgrupul comutator. Normalizator. Centralizator. Centrul unui grup.

S6. Exemple de acţiuni. Aplicaţii.

S7. Exemple de inele, corpuri, subinele, ideale, inele de fracţii, corpuri de fracţii, etc.

S8. Exemple de algebre Boole, morfisme, etc. Algebra Boole a matricelor booleene.

S9. Operaţii cu serii formale şi polinoame. Rădăcini ale polinoamelor. Polinoame ireductibile. Criterii de ireductibilitate. Polinoame simetrice.

S10. Exemple de spaţii vectoriale şi subspaţii. Schimbări de baze.

S11. Exemple de aplicaţii liniare. Determinarea nucleului şi imaginii. Schimbări de baze.

S12. Determinarea spectrului şi subspaţiilor proprii ale unui operator liniar. Polinom minimal. Forma canonică Jordan. Metode de inversare a unei matrice.

S13. Bază duală. Caracterizarea unui subspaţiu prin ecuaţii liniare. Metoda Gauss-Lagrange. Metoda lui Jacobi. Criteriul lui Sylvester.

S14. Polinom minimal al unui element algebric. Ecuaţii algebrice de grad cel mult 4. Construcţii de corpuri finite şi calcule în acestea.

L1. Introducere în utilizarea unui sistem de calcul algebric. Exemple în Maple, GAP, CoCoA.

L2. Utilizarea pachetului de teoria numerelor. Calcule modulo n.

L3. Calcule în grupuri de permutări. Utilizarea formei ciclice a permutărilor.

L4. Calcule în grupuri de matrice.

L5. Calcule în grupuri definite printr-o prezentare. Metoda Todd-Coxeter.

L6. Exemple de acţiuni.

L7. Calcule în inele, corpuri, inele factor, inele de fracţii.

L8. Calcule cu matrice boolene.

L9. Calcule cu polinoame. Factorizări. Funcţii generatoare.

L10. Utilizarea pachetului de algebră liniară. Coordonate. Transformări elementare.

L11. Determinarea nucleului şi imaginii unei aplicaţii liniare descrise matriceal.

L12. Determinarea spectrului şi formei canonice Jordan a unei matrice.

L13. Forme canonice ale formelor pătratice.

L14. Rezolvări de ecuaţii algebrice. Calcule în corpuri finite.

Bibliografie 1. I.Cucurezeanu, Probleme de aritmetică şi teoria numerelor, Ed.Tehnică, 1976 2. D.K.Faddeev, I.S.Sominskii, Culegere de probleme de algebră superioară, Ed.Tehnică, 1954 3. H.Ikramov, Recueil de problèmes d’algèbre linéaire, Ed.Mir, 1977 4. I.D.Ion, N.Radu, C.Niţă, D.Popescu, Probleme de algebră, Ed.didactică şi pedagogică, 1981 5. L.Lascu, Exerciţii de algebră, Ed.Tehnică, 1967 6. C.Năstăsescu, M.Ţena, I.Otărăşanu, G.Andrei, Probleme de algebră, Ed.Rotech pro, 1997 7. I.Proskuryakov, Problems in linear algebra, Ed.Mir, 1978 8. J.Scherk, Algebra, a computational introduction, Chapman & Hall/CRC Publ., 2000 9. T.Spircu, Structuri algebrice prin probleme, Ed.ştiinţifică, 1991 10. Z.Stojaković, Đ.Paunić, Zadaci iz algebre, Ed.Univ.Novi Sad, 1998


•

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare


10.4 Curs Înţelegerea principalelor noţiuni şi proprietăţi Test grilă 30% Capacitatea de sintetizare a acestora Subiect în proba

scrisă 15%


Stăpînirea principalelor metode şi tehnici de abordare a problemelor de algebră

Teste scurte periodice

25%

Capacitatea de aplicare a metodelor şi tehnicilor învăţate

Subiect în proba scrisă

30%

10.6 Standard minim de performanţă • 50% din testul grilă + 40% din punctajul testelor de probleme



FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematică şi Informatică/Informatică 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică, Informatică Aplicată

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Structuri de Date 2.2 Titularul activităţilor de curs Popovici Paraschiva 2.3 Titularul activităţilor de seminar Popovici Paraschiva 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 20 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 6 Examinări 8 Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Limbajul de programare C 4.2 de competenţe • Programare în Limbajul C

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Amfiteatru, Videoproiector, tablă

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Sală de laborator, Soft BorlandC


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Analiza datelor si a modelelor. • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de

programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase,

metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază • Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de

domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Utilizarea eficientă a Structurilor de Date Liniare şi Arborescente

în prelucrarea datelor 7.2 Obiectivele specifice • Prezentarea principalelor structuri de date liniare si arborescente

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Notiunea de dată. Structuri de date. Metode de structurare de

bază.Tehnici de reprezentare a matricilor rare. Expunerea

2. Structura secvenţă. Modurile de organizare a datelor în fişiere. Tipuri recursive de date.


3. Structura de date de tip listă. Expunerea 4. Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri. Expunerea,

Conversaţia

5. Liste dublu inlanţuite. Expunerea, Conversaţia

6. Stive. Expunerea, Conversaţia

7. Cozi. Expunerea, Conversaţia

8. Structuri arborescente. Reprezentarea grafică a structurilor arborescente. Traversarea arborilor.

Expunerea

9. Reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si reprezentarea grafică a unui arbore binar de înalţime minimă, vizualizarea arborelui.


10. Arbori ordonaţi. Arbori binari de inalţime minimă. Expunerea, Conversaţia

11. Tehnici de căutare într-un arbore binar ordonat. Căutare binară. Expunerea, Conversaţia

12. Tehnici de creare a arborilor binari ordonaţi. Rezolvarea problemei concordanţei cu ajutorul structurilor de tip arbore.


13. Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat. Expunerea, Conversaţia

Bibliografie

1. P. Popovici - Didactica Predării Informaticii . Sortarea Tablourilor în "C", 2006 . 2. P. Popovici - Structuri de Date Liniare şi arborescente în C, Ed. Eurostampa, 2008. 3. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing

Company,1985 ; 4. N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976;

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Sortarea tablourilor. Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

2. Aplicaţii care utilizează tehnici speciale de memorare a matricilor rare.


3. Operaţii asupra fişierelor Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

4. Aplicaţii care utilizează structura de date de tip listă. Tehnici de implementare a listelor.


5. Tehnici de inserţie a nodurilor şi de creare a listelor inlanţuite. Traversarea unei liste înlănţuite. Tehnici de suprimare a nodurilor.


6. Aplicaţii ale listelor inlanţuite. Problema concordanţei. Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

7. Crearea unei liste ordonate. Tehnica celor doi pointeri. Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

8. Liste dublu inlanţuite. Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

9. Aplicaţii ale structurii de date de tip stivă. Implementarea stivelor bazata pe tipul tablou.


10. Cozi. Implementarea cozilor cu ajutorul tipului pointer. Implementarea cozilor cu ajutorul tablourilor circulare.


11. Aplicaţii ale structurilor arborescente. Reprezentarea grafică a structurilor arborescente. Traversarea arborilor. Aplicaţii care se referă la reprezentarea structurilor arborescente. Construirea si reprezentarea grafică a unui arbore binar de înalţime minimă, vizualizarea arborelui.


12. Aplicaţii care utilizează arbori ordonaţi, arbori binari de inalţime minimă, tehnici de căutare într-un arbore binar ordonat, căutare binară.


13. Tehnici de creare a arborilor binari ordonaţi. Rezolvarea problemei concordanţei cu ajutorul structurilor de tip arbore.


14. Tehnici de suprimare a unui nod dintr-un arbore binar ordonat. Descoperirea, Rezolvări de Probleme, Problematizarea

Bibliografie 1. P. Popovici - Didactica Predării Informaticii . Sortarea Tablourilor în "C", 2006 .

2. P. Popovici - Structuri de Date Liniare şi arborescente în C, Ed. Eurostampa, 2008. 5. A.V.Aho, J.H.Hopcroft, J.D.Ullman-Data structures and algorithms. Addison - Wesley Publishing

Company,1985 ; 6. N. Wirth-Algorithms+Data Structures=Programs,N.J. Prentince-Hall,1976; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Structurile de date intervin în orice activitate de programare

10. Evaluare


10.4 Curs Nivelul cunoştinţelor teoretice şi practice dobândite din tematica cursului şi laboratorului.

- Examen scris: Nota E obţinută la sfârşitul semestrului, în sesiunea de examene

80%

Capacitatea de a utiliza corect şi eficient structurile de date în prelucrarea datelor

Proba practică: Nota P acordată pentru rezolvarea pe calculator, a unei probleme din tematica cursului. Dacă V≥5 şi E≥5 şi P≥5 Atunci Notafinală=(2*E+P)*80/100 + V*20/100 altfel Nota finală= 4

10.5Laborator Calitatea activitatăţii desfăşurate la laboratoare (apreciată cu nota L) şi calitatea dosarului cu probleme din tematica cursului, realizate la laboratoare (notată cu nota C)

- Verificare pe parcurs: evaluată cu nota V=(L+C)/2

20%

10.6 Standard minim de performanţă • Pentru nota 5 realizarea luvcrărilor de laborator, descrierea corectă a structurilor de date şi a

operaţiilor de prelucrare • Pentru nota 10 realizarea lucrărilor de laborator cu atingerea parametrilor de calitate precizaţi la prima

şedinţă de laborator, cunoaşterea şi utilizarea eficientă a structurilor de date studiate, în aplicaţii

Data completării


Semnătura titularului de

seminar

Data avizării în

catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematică şi Informatică / Departamentul de Informatică

1.3 Catedra - 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii I – Studii universitare de licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Arhitectura Calculatoarelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Popovici Adriana 2.3 Titularul activităţilor de laborator Popovici Adriana 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3,0 din care: 3.2 curs 2,0 3.3 seminar/laborator 1,0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42,0 din care: 3.5 curs 28,0 3.6 seminar/laborator 14,0 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28,0 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 28,0 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28,0 Tutoriat 28,0 Examinări 12,0 Alte activităţi…………………………………… - 3.7 Total ore studiu individual 124,0 3.8 Total ore pe semestru 166,0 3.9 Numărul de credite 5


5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • amfiteatru

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • sală de laborator dotată cu tablă, computer, videoproiector


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1: Însuşirea noţiunilor elementare şi conceptelor fundamentale ale realizării informaţiei şi

structurii unui calculator • C2: Înţelegerea funcţionării sistemelor de calcul

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• CT1: Aplicarea regulilor de muncă riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini responsabile faţă de domeniul ştiinţific şi didactic, pentru valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

• CT2: Desfăşurarea eficientă şi eficace a activitaăţilor organizate în echipă • CT3: Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare

profesională asistată, atat în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însuşirea atât din punct de vedere teoretic cât şi aplicativ a unor

noţiuni fundamentale privind structura unui sistem de calcul 7.2 Obiectivele specifice • Capacitatea de a recunoaşte componentele unui sistem de calcul

• Abilitatea de a asambla componentele unui sistem de calcul • Utilizarea noţiunilor teoretice în aplicaţii practice • Stabilirea de conexiuni cu alte discipline fundamentale

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Evoluţia calculatoarelor personale prelegerea, exemplificarea,

demonstratia, dialogul

Calculatoare numerice. Programarea calculatoarelor numerice. Structura acestora

prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Reprezentarea informaţiei prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Circuite logice digitale prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Unitatea centrală de prelucrare prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Structura procesorului prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Memoria unui sistem de calcul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Dispozitive de intrare/ieşire prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Magistralele unui sistem de calcul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Microprocesorul prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Interfeţe de intrare/ieşire prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Limbaj de asamblare prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Legarea şi încărcarea modulelor program prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Reţele de calculatoare prelegerea, exemplificarea, demonstratia, dialogul

Bibliografie

1. Barry Wilkinson, Computer Architecture, Design and Performance, Prentice Hall, 1996. 2. A. Atanasiu, Arhitectura calculatoarelor, Editura InfoData, 2006. 3. A. Naaji, Arhitectura calculatorului personal, Editura Universităţii „Vasile Goldiş”, 2002.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Principalele componente ale unui calculator. Plăci de bază. Porturi

exemplificarea, exercitiul, dialogul

Procesor. Rezolvarea conflictelor pentru resurse. Sursa de alimentare


Memorii. Hard disc exemplificarea, exercitiul, dialogul

Proprietăţile monitorului şi ale plăcilor video. Detectarea defectelor


Conectarea la reţea prin cabluri, modem sau în reţele fără fir


Dispozitive de intrare/ieşire, Dispozitive multimedia


Programe de testare generală a calculatorului Programe de recuperare a informaţiilor


Bibliografie

1. D.Gorgan, G. Sebestyen, Arhitectura calcculatoarelor, Tipografia Univ. Tehnice Cluj, 1997. 2. S. Mueller, PC – Depanare si modernizare, Ed. Teora, 1995.


Conţinutul disciplinei este în deplină concordanţă cu materialul predat ăn alte centre universitare din ţară. De asemenea el este corelat cu cerinţele pieţei muncii.

10. Evaluare


10.4 Curs corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor acumulate

evaluare scrisă 30%

cunoaşterea unor exemple importante evaluare scrisă 20%


capacitatea de a aplica în practică cunoştinţele dobândite

proiect 25%

participarea activă la ore evaluare orală 25% 10.6 Standard minim de performanţă

• prezenţa la cursuri şi seminarii conform cerinţelor generale ale facultăţii • cunoaşterea noţiunilor fundamentale • capacitatea de a aplica în practică toate noţiunile şi abilităţile dobândite

Data completării

23/10/2014


Lector dr. Adriana Popovici

Semnătura titularului de laborator

Lector dr. Adriana Popovici

Data avizării în departament Semnătura şefului departamentului

Conf. dr. Victoria Iordan

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest 1.2 Facultatea / Departamentul Matematică şi Informatică 1.3 Catedra Informatică 1.4 Domeniul de studii Informatică 1.5 Ciclul de studii Informatică 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatică

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Programare 2 2.2 Titularul activităţilor de curs Micota Flavia 2.3 Titularul activităţilor de seminar Micota Flavia, Aritoni Ovidiu, Izabela Drămnesc 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei obl

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 30 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40 Tutoriat Examinări 10 Alte activităţi…………………………………… 20 3.7 Total ore studiu individual 50 3.8 Total ore pe semestru 176 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Limbajul C, Algoritmică 4.2 de competenţe • Realizarea unor programe simple în C

5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului • Retroproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Calculator


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Deprinderea sintaxei limbajului C++ şi construirea de programe folosind acest limbaj • Familiarizarea cu paradigmele programării orientate pe obiecte • Dezvoltarea capabilităţilor în vederea proiectării orientate obiect a aplicaţiilor

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Transpunerea problemelor în baza paradigmei POO

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Deprinderea sintaxei limbajului C++ şi construirea de programe

folosind acest limbaj • Familiarizarea cu paradigmele programării orientate pe obiecte • Dezvoltarea capabilităţilor în vederea proiectării orientate obiect

a aplicaţiilor 7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea şi implementarea unor aplicaţii orientate obiect

• Utilizarea librăriei STL • Realizarea de interfeţe grafice folosind QT

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere in C++. Scurt istoric al programării orientate obiect. Evoluţia conceptului de programare (Programarea funcţională. Programarea modulară. Programarea orientată pe obiecte. Programarea generică)

Prezentare, dialog

2. Clase. Concepte fundamentale: clasa şi obiectul. Declararea claselor. Instanţierea obiectelor. Membrii unei clase. Controlul accesului la membrii unei clase. Constructorii clasei. Destructorul clasei

Prezentare, dialog

3. Clase (continuare). Membrii statici ai unei clase. Cuvântul cheie this. Funcţii

Prezentare, dialog

membre constante. Funcţii şi clase prietene (friends). Funcţii membre inline

4. Obiecte. Construirea şi distrugerea obiectelor. Iniţializarea variabilelor membre ale unei clase

Prezentare, dialog

5. Redefinirea operatorilor. Operatori unari şi binary. Redefinirea operatorului de asignare (=). Redefinirea operatorilor new şi delete. Constructori şi conversii de tip

Prezentare, dialog

6. Clase derivate. Moştenirea. Concepte şi clase. Clase derivate. Controlul accesului. Supraîncărcarea funcţiilor membre. Constructorii şi destructorul clasei derivate

Prezentare, dialog

7. Ierarhii de clase. Polimorfism. Funţii virtuale. Funcţii virtuale pure. Clase abstracte. Moştenire multiplă. Clase virtuale

Prezentare, dialog

8.Tratarea excepţiilor. Definiţie. Mecanismul try – catch – throw. Cazul constructorilor şi destructorilor. Ierarhii de excepţii

Prezentare, dialog

9. Exemplu de proiectare şi implementare unei aplicaţii complexe

Dialog

10. Funcţii şablon. Particularizarea funcţiilor template. Rezolvarea numelui în cazul funcţiilor şablon

Prezentare, dialog

11. Biblioteca STL (Standard Template Library). Organizarea bibliotecii. Containere standard. Algoritmi generici. Iteratori şi alocatori. Stringuri. Numere

Prezentare, dialog

12. Stream-uri de intrare-ieşire. Conceptul de stream. Obiectele standard cin şi cout. Redirectări

Prezentare, dialog

13. Noţiuni de bază ale analizei şi proiectării orientate obiect. Concepte de bază ale proiectării orientate obiect:

Prezentare, dialog

abstractizarea, încapsularea, modularizarea, ierarhizarea. Proiectarea ierarhiilor de clase

14. Completări ale limbajului C++ aduse de versiunea C++13

Prezentare, dialog

Bibliografie • Bjarne Stroustrup - The C++ Programming Language (3rd edition), 1997 • Bjarne Stroustrup - Limbajul de programarea C++, Teora, 2003 • Daniel Pop – Curs online la http://web.info.uvt.ro/~danielpop • Ionuţ Muşlea - C++ pentru avansati, microInformatica, 1994 • Ionuţ Muşlea - Introducere in C++, microInformatica, 1994 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1.Recapitularea cunoştinţelor legate de limbajul de programare C

2.Îmbunătăţiri aduse limbajul C (nelegate de concepte orientate obiect)

3.Clase. Constructori. Destructori 4.Clase. Membri statici. Funcţii statice 5.Supraîncărcarea operatorilor (I) 6.Supraîncărcarea operatorilor (II) 7.TEST 8.Moştenire simpla 9.Moştenire multipla 10.Excepţii. Namespace 11.Template-uri 12.Standard Template Library 13.Aplicaţie QT (I) 14.Aplicaţie QT (II) Bibliografie Aceeaşi ca la curs


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului •

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare


10.4 Curs Evaluarea noţiunilor prezentate la curs şi abilitatea de a scrie programe simple

Examen scris 30%

Crea unor ierarhi de clase folosirea compoziţiei de Test laborator 15%

clase 10.5 Seminar / laborator

Definirea de clase, supraîncărcarea operatoriilor, crearea de obiecte

Proba de laborator

35%

Una două probleme în fiecare săptămână Teme 10% Teste scurte, rezolvare probleme suplimentare Activitate

laborator 10%

10.6 Standard minim de performanţă • Cunoaşterea noţiunilor introduse de programarea orientată obiect. • Realizarea unui program simplu pe baza paragdimei OO.



FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST TIMIŞOARA 1.2 Facultatea / Departamentul FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ 1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE INFORMATICĂ 1.4 Domeniul de studii INFORMATICĂ 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studii / Calificarea INFORMATICĂ

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Limbaje Formale şi Teoria Automatelor 2.2 Titularul activităţilor de curs Mircea DRĂGAN 2.3 Titularul activităţilor de seminar Monica TIREA 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1/1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 4 din care: 3.5 curs 2 3.6 seminar/laborator 2 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 4 Examinări Alte activităţi…………………………………… 3.7 Total ore studiu individual 3.8 Total ore pe semestru 3.9 Numărul de credite 5





Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale C

ompe

tenţ

e tra

nsve

rsal

e •

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei -cunoasterea si intelegerea notiunilor de baza din teoria limbajelor

formale: gramatici si automate

7.2 Obiectivele specifice -cunoaşterea algoritmilor pentru prelucrarea expresiilor regulate

-înţelegerea mecanismelor de traducere pentru limbaje de programare

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

1. Notiunea generala de limbaj si gramatici pentru generarea limbajelor

2. Ierarhia Chomsky a limbajelor .

3. Proprietati de inchidere a familiilor de limbaje.

4. Automatefinite si automate finite deterministe.

5. Automate finite si limbajele de tip 3.

6. Caracterizarea algebrica a limbajelor regulate. Minimizarea automatelor.

7. Proprietati speciale ale limbajelor regulate.

8. Sisteme Transitionale si expresii regulate.

predare la tabla si uneori predarea asistata de calculator

9. Gramatici independente de context si arbori de derivare.

10. Decidabilitate pentru limbaje independente de context. Gramatici recursive.

11. Forme normale pentru gramatici tip 2: Chomsky, Greibach, Operator.

12. Automate push-down si limbaje independente de context.

13. Gramatici monotone si gramatici dependente de context. Forma normala Kuroda.

14. Limbaje de tipul 0 si Masina Turing. 8.2.1 Seminar Metode de predare Observaţii 1. Limbaje si gramatici. Clasificarea Chomsky;

2. Proprietati de inchidere.

3. Automate finite deterministe.

4. Minimizarea AFD.

5. Expresii regulate

6. Arbori de derivare si decidabilitate

7. Forme normale

problematizarea, conversaţia

8.2.2 Laborator 1. Evaluarea expresiilor aritmetice cu metoda celor doua stive

2. Generarea si evaluarea sirurilor poloneze

3. Simularea AFD

4. Evaluarea expresiilor regulate si constructia AFD echivalent

5. Minimizarea AFD

6. Conversia la forma normala Chomsky

7. Simularea APD determinist

problematizarea, lucrări practice pe calculator

Bibliografie 1. Toader Jucan – Limbaje formale şi Automate, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 1999

2. J. E. Hopcroft, J. D. Ullmann - Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, Reading Mass, 1979.

3. S. Măruşter, M. Drăgan - Limbaje formale, Ed. Eubeea, Timişoara, 1998.

4. M. Drăgan –Limbaje Formale si Teoria Automatelor.Suport de curs, web.info.uvt.ro/~dragan/LF


•

10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris 60%


Implementarea algoritmilor Evaluare lucrari de laborator

30%

Cunoasterea notiunilor fundamentale

Evaluare activitate seminar

10%

10.6 Standard minim de performanţă •



FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timisoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Matematica si Informatica 1.3 Catedra Departamentul de Informatica 1.4 Domeniul de studii Informatica 1.5 Ciclul de studii Licenta 1.6 Programul de studii / Calificarea Informatica / Informatică aplicată

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Stagiu de practică 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. Dr. Popa Andreescu Horia Emil 2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 10 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 8 Examinări 4 Alte activităţi…………………………………… 0 3.7 Total ore studiu individual 74 3.8 Total ore pe semestru 102 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Algoritmică, Structuri de date 4.2 de competenţe • Cunoștințe de bază de logică, gândire algoritmică, structuri de date


5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului • Mediul de dezvoltare Eclipse (pentru Java),

CodeBlocks sau Visual Studio (pentru C/C++)


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• Aprofundarea unor cunoștințe legate de algoritmică și structuri de date • Abilitatea de a identifica metoda de rezolvare a unei probleme complexe • Abilitatea de a descrie algoritmic metoda si de a analiza corectitudinea si eficienta

algoritmului • Abilitatea de a implementa si testa algoritmii ce corespund unor probleme concrete

Com

pete

nţe

trans

vers

ale • Abilitatea de descompune o problemă în sub-probleme

• Abilitatea de a construi structuri complexe pornind de la blocuri elementare • Dezvoltarea spiritului de cunoaştere şi curiozitate relativ la modul în care sunt realizate

programele pentru maşinile de calcul • Îmbunătăţirea abilităţilor în utilizarea calculatoarelor

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Combinarea aspectelor teoretice cu cele practice in: rezolvarea

diverselor probleme propuse. 7.2 Obiectivele specifice • Aplicarea conceptelor dezvoltate anterior in rezolvarea

problemelor, introducere de noțiuni de grafică pe calculator, criptografie.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Disciplină fără curs, doar laborator

Bibliografie 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii L1. Structuri repetitive. Reprezentarea numerelor mari ca un sir al cifrelor lor.

Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L2. Folosirea de numere aleatoare in programe. Generatoare de numere aleatoare.


L3. Algoritmi de sortare a unui sir. Tipul struct.


L4. Operatii cu liste dublu inlantuite Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L5. Elemente de grafica. Elemente de steganografie.


L6. Algoritm Greedy. Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L7. Reprezentarea unei baze de date tranzactionala. Operatii.


L8. Elemente de criptografie. Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L9. Elemente de reprezentarea grafurilor, parcurgere, metoda backtracking pentru

Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind

pargurgerea unui graf. mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L10. Adaptarea produsului latin pentru rezolvarea problemei comisului voiajor.


L11. Aplicatii cu fisiere, cozi FIFO. Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L12. Arbori AVL. Aplicatie. Expunere pe tabla, urmata de implementare practice pe calculator folosind mediul de dezvoltare CodeBlocks.

L13. Preluare proiecte. Examinare

L14. Preluare proiecte. Examinare

Bibliografie 1. Sedgewick, Robert – Algorithms, Addison – Wesley, 1983 2. Sedgewick, Robert – Algorithms in C, 3rd edition, Addison – Wesley, 1998 3. T.H. Cormen, C.E. Leiserson, R. Rivest : Introducere in algoritmi, Editura Agora, 2001 4. V.Cretu - "Structuri de date algoritmi. Structuri de date fundamentale" Vol.1, Editura "Orizonturi

Universitare" Timisoara, 2000


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Completarea cursurilor de algoritmica si de structuri de date, scopul fiind de a recupera eventualele

carente ale studentilor la aceste discipline, precum si prezentarea unor algoritmi din mai multe domenii care sa trezeasca interesul studentilor pentru programare. Familiarizarea cu algoritmica si structuri de date constituie un plus de experiență și posibilitatea de a găsi locuri de muncă înalt spealizate în domeniile în care acestea au aplicații, în industrie, sistemul bancar, industria software și nu în ultimul rând constituie o deschidere spre cercetare.

• Studentii nu sunt limitati de folosirea unui anumit limbaj de programare ci este permisa rezolvarea problemelor propuse in C, C++, Java sau Python, aceasta le stimuleaza creativitatea si ii impulsioneaza sa isi perfectioneze cunostiintele de programare in limbajul ales.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode

de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs


Realizarea individuală și prezentarea proiectelor alese Proiect individual

80%

Test la laborator:

- cunoştinţe pentru nota 5 – realizarea unei serii de minim 5

programe dintre cele propuse, studentul trebuie sa fie capabil sa explice programele si sa faca modificarile cerute pe loc

- cunoştinţe pentru nota 10 – realizarea tuturor problemelor propuse

10.6 Standard minim de performanţă • Obţinerea notei minime 5(cinci) la laborator.



FIŞA DISCIPLINEI - math.uvt.ro · PDF file• Dobândirea abilității de a proiecta...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI - math.uvt.ro · PDF file• Dobândirea abilității de a proiecta...