1

FACULTATEA DE DREPT UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

ANUL INTAI 2015/2016

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

SEMINAR N°1

Ce este dreptul ? Sistemul stiintei dreptului. Locul Teoriei Generale a Dreptului in sistemul stiintelor sociale.

Bibliografie indicativa - N. POPA, « Teoria generala a dreptului », Editia a 4-a, Editura CH BECK, 2012. - S. CRISTEA, Teoria generala a dreptului, Editura CH BECK, 2014. - F. TERRE « Introduction générale au droit », 6eme édition, Dalloz, Paris, 2001. - P. COURBE, « Introduction générale au droit », Dalloz, 8eme édition. LISTA TEMELOR DE DISCUTAT : I- Notiunea dreptului.

1. Etimologie 2. Sensurile notiunii de drept 3. Dreptul ca fenomen juridic

II- Sistemul stiintei dreptului si locul TGD in sistemul stiintei dreptului.

4. Sistemul stiintelor sociale. 5. Sistemul stiintelor juridice. 6. Locul TGD in sistemul stiintelor juridice

DOCUMENTE ATASATE IN FISA SEMINARULUI 1. Document 1 - Schema privind clasificarea stiintelor 2. Document 2 - Exercitiu : incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale 3. Document 3 - Exercitiu : recunoasteti criteriile de departajare intre ramurile dreptului

din definitiile date si completati tabelul.

a. Gasiti definitia termenilor juridici urmatori : drept, drept obiectiv, drept subiectiv, norma juridica, stiinta, nomotetic, epistemologic, etic, stiinte juridice de ramura, institutie juridica

b. Aplicatii : - Diferenta dintre dreptul obiectiv si cel subiectiv. Care este interesul clasificarii? - Stabiliti relatia dintre TGD si stiintele juridice de ramura.

2

- Care este relatia dintre drept si societate ? - Stabiliti relatia dintre drept si norme juridice. - Care este relatia dintre drept si justitie ? - Stabiliti rolul TGD in cadrul sistemelor juridice.

Document n° 1 : Completati clasificarea stiintelor

Document n° 2 : Incadrati diferitele texte in clasificarea stiintelor sociale – stabiliti initial despre care stiinta este vorba in fiecare text si apoi incadrati-le in schema completata.

a. Textul nr 1 Fluxul investiţiilor străine directe (ISD) a scăzut brusc în anul 2010 în țările din sud-estul Europei cu o economie în tranziţie, în timp ce în Comunitatea Statelor Independente, fluxul ISD a crescut nesemnificativ, constată Raportul global al investiţiilor 2011 al Conferinţei ONU pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), lansat astăzi la Chișinău de către UNCTAD, Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO), Ministerul Economiei şi Programul Naţiunilor Unite Pentru Dezvoltare (PNUD). Întitulat ”Modalităţi de producţie şi dezvoltare internaţională ce nu implică transferuri de capital”, raportul menționează că fluxul ISD în Federaţia Rusă, cea mai mare economie din regiune, a crescut cu 13% constituind 41 miliarde de dolari, iar în Ucraina, datorită îmbunătăţirii condiţiilor macroeconomice, ISD au crescut cu 35%, în timp ce în Kazahstan acestea au scăzut uşor în anul 2010. Aceste trei ţări rămân destinaţia principală a investiţiilor străine directe în CSI.

b. Textul nr 2 Anxietatea post-traumatica este o tulburare ce presupune revenirea periodica a unui eveniment traumatizant, însotit de simptome de neliniste si de tendinta de a evita stimulii asociati respectivului

Stiinte

. . .

. . .

.

.

.

.

3

traumatism. Tulburarea de stres acut se afla în relatie cu o anume anxietate si cu tulburari comportamentale care se pot dezvolta, de regula, în prima luna dupa ce o persoana a fost expusa unui traumatism. De regula, simptomele tulburarii de stres nervos acut se pot dezvalui chiar imediat dupa ce s-a petrecut traumatismul. Evenimentele traumatizante pot fi violul, agresiuni psihice diverse, accidente, boli care se instaleaza rapid si implica o teama accentuata de moarte, contexte care genereaza teama fata de un cataclism, de razboi etc. Simptomul de disociere (subiectul îsi manifesta limpede distantarea) reprezinta un criteriu esential al diagnosticului. Disocierea este caracterizata printr-o viziune în conturul careia lumea este perceputa ca un tarâm ireal si poate fi însotita de o slabire a memoriei referitoare la evenimentul respectiv, care poate capata forme severe uneori, ce presupun asa-numita amnezie disociativa. Alte caracteristici ale tulburarii de stres acut includ simptome de anxietate generalizata, tendinta de a evita situatiile sau stimulii care readuc în amintire traumatismul, dar si amintiri persistente, puternice si inoportune ale evenimentului, capatând forma asa-numitului flash-back, a viselor, a gândurilor ce revin periodic sau a unor imagini asociate evenimentului.

c. Textul nr 3 Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vionvatie si care este prevazuta de legea penala. Institutia infractiunii este intim legata de institutia raspunderii penale, art 17 alin 2 C.Pen. prevazand ca ‚infractiunea este singurul temei al raspunderii penale’. Tot astfel, institutia raspunderii penale se afla in legatura cu cea a sanctiunilor penale (pedepse sau masuri educative), care nu pot fi aplicate decat daca a fost savarsita o infractiune, iar faptuitorul raspunde penal.

d. Textul nr 4 Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor naţionale. Cele patru dimensiuni spaţio-temporale ale globalizării: extensiune, intensitate, velocitate şi impact reprezintă tot atâtea criterii şi în domeniul lingvistic; în particular, acestea sunt îndeplinite de utilizarea limbii engleze. Fără îndoială, engleza1 este cea mai răspândită limbă de pe glob, chiar dacă familia limbilor romanice, în special spaniola şi portugheza, araba, chineza sau hindi sunt utilizate de un mare număr de vorbitori. Dincolo de Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi fostele colonii britanice, limba engleză este cea folosită în comunicarea între persoane de naţionalităţi diferite. Spre exemplu, în aviaţie limba oficială de comunicare este engleza. Astfel, criteriul extensiunii este îndeplinit. Din numărul de limbi vorbite în prezent pe glob, apreciat între 2500 şi 7000 (Vintilă- Rădulescu 2007:24), există câteva limbi care au fost şi sunt folosite în spaţiul internaţional: limbile imperiului european (engleza, franceza, spaniola, portugheza), araba, malay, hindi, rusa, chineza şi engleza americană. Dintre toate acestea, limba engleză este cea care se află în centrul sistemului lingvistic global, devenind o lingua franca prin excelenţă (Held, Mc Grew, Goldblatt, Perranton 2004:391).

e. Textul nr 5 Ideea Europeană şi Revoluţia Franceză În noua epocă de rapide transformări, de entuziasm şi efervescenţă Ideea europeană îmbrăca forme noi, toate influenţate de Revoluţie. Nu este de mirare că în câţiva ani, după 1789, au fost prezentate mai multe discursuri, planuri şi idei generoase, federaliste, pacifiste, decât în anii trecuţi până atunci din secolul al XVIII-lea. Noile planuri fie porneau de la „Europa popoarelor”, dovedind simpatie pentru Revoluţie, fie exprimau ostilitate faţă de principiile ei: „Europa” revoluţiei

4

Într-o declaraţie prezentată la 25 august 1790, Mirabeau evidenţia relaţia stabilită între Franţa, ideea de libertate şi o viitoare federaţie. El prezintă astfel situaţia: „Nu este, probabil, departe de noi acel moment când, libertatea, domnind fără rivali în cele două lumi, va realiza speranţa filozofilor salvând specia umană de crima războiului proclamând pacea universală…;… atunci se va realiza pactul de federalizare a umanităţii.” Cu puţin timp mai înainte, la 15 mai 1790, Robespierre afirma în faţa Adunării Naţionale că „este în interesul naţiunilor să protejeze naţiunea franceză, pentru că din Franţa vor porni libertatea şi fericirea lumii.” Al treilea conducător important din timpul Revoluţiei franceze pe care îl avem în vedere este Saint-Just. El s-a raportat mai concret la „Europa” . Într-un discurs din februarie 1793 aprecia că: „Nu cunosc decât un mijloc de a rezista Europei, să i se opună geniul libertăţii.” Aici era în atenţie „vechea” Europă, cea a monarhilor şi a servituţii. Însă tot el adaugă: „Consider că voi (soldaţii Franţei) sunteţi cei destinaţi să schimbaţi faţa guvernelor Europei şi nu veţi avea linişte până când ea nu va fi liberă. Libertatea ei este garanţia pentru libertatea voastră”. În acest caz Saint- Just se referă la o „nouă” Europă: a libertăţii.

f. Textul nr 6 In legislatia civila romana nu exista o definitie a notiunii de patrimoniu. Redactorii Codului Civil roman de la 1864, dupa modelul celui francez, de la 1804, i-au acordat putina importanta. Nu este mai putin adevarat ca aceasta notiune nu ii este straina Codului Civil, care face referiri la ea implicit sau explicit. Cea mai generala referire la notiunea de patrimoniu, de o maniera implicita, este facuta in art 1718 C.Civ., conform caruia ‚oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare’. Trimiterea pe care o face Codul Civil la toate bunurile ce apartine debitorului, prezente si viitoare, cu care acesta garanteaza indeplinirea obligatiilor asumate fata de creditorul sau are in vedere totalitatea bunurilor acestuia, universalitatea lor, privita ca atare. Document n° 3 : Recunoasteti criteriile de departajare ale stiintelor juridice de ramura

a. Care sunt criteriile de delimitare ale stiintelor juridice de ramura ? b. Dati exemple de ramuri ale dreptului. c. Recunoasteti elementele care reprezinta criteriile de departajare intre ramurile dreptului. d. Completati tabelul de mai jos :

Dreptul civil este o ramura de drept ce reglementeaza relatii patrimoniale si nepatrimoniale intre persoane fizice si juridice, care se afla pe picior de egalitate juridica. Dreptul penal este o ramura de drept public ce reglementeaza relatii de aparare a unor valori sociale considerate esentiale pentru societate, stabilite intre stat, pe de o parte si persoane fizice sau juridice protejate impotriva savarsirii infractiunilor precum si celor ce le savarsesc. Dreptul constitutional reprezinta ramura de drept public formata din norme juridice ce reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii statale. Dreptul administrativ reprezinta ramura de drept public ce reglementeaza relatii sociale din sfera administratiei publice, precum si cele conflictuale intre autoritatile publice si persoanele juridice de

5

drept privat care exercita atributii de putere publica, asimilate autoritatilor publice, pe de o parte si cei care se pretind lezati in dreptul lor prin actele acestor autoritati, pe de alta parte.

Dreptul privat

Dreptul public

Drept civil Drept civil profesional Dreptul muncii Domeniul relatiilor sociale reglementate

Izvoare principale

Instanta care judeca in prima instanta

Drept constitutional Drept administrativ Drept penal Domeniul relatiilor sociale reglementate

Izvoare principale

Instanta care judeca in prima instanta