fip proiect

7/31/2019 fip proiect

1/6

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI BURSE DE VALORI

1

Noua guvernanta si mondializareaCriza economic aartat c multe ri europene se confrunt cu probleme fundamentale i cu

tendine care nu sunt viabile pe termen lung. De asemenea, ne-a fcut s nelegem mai bine ct deinterdependente sunt economiile UE. Intensificarea coordonrii politicilor economice la nivelul UEne va ajuta s rezolvm aceste probleme i s promovm creterea economic i crearea de locuri demunc.

Problema organizarii, conducerii, si dirijerii vietii sociale, in special a celei politice, intr-uncuvant, a guvernarii a constituit si constituie si astazi o tema majora a gandirii si practicii politice.Importanta acesteia decurge din faptul ca de modul cum este realizata in practica, de calitatea sieficienta actului de guvernare, depinde in mare masura infaptuirea aspiratiilor, dezideratelor siintereselor oamenilor. De aceea, inca din antichitate guvernarea a nascut vii si aprinse dezbateri sicontroverse, asupra ei aplecandu-se filosofii, istoricii, ganditori ai lumii antice, in special cei dinGrecia si Roma. Platon, dar mai cu seama Aristotel interesati de realizarea Binelui comun, au vazut inguvernare si formele sale conditia infaptuirii acestuia.

Prima utilizare a termenului de guvernanta in sensul actual, a fost folosit de Banca Mondiala,care intr-un raport publicat in 1989, privind dezvoltarea economica a tarilor africane vorbea despre"o criza a guvernamantului", privita ca maniera de exercitare in sens pozitiv a actului guvernarii decatre statele post-coloniale impreuna cu organismele economice financiare internationale si altiagenti economici.

Raportul lasa sa se inteleaga ca este nevoie de un nou sistem de guvernare, bazat pe principiisi relatii noi intre statele nationale, organizatii internationale, societati civile, intreprinderile sisocietatile multinationale care sa conduca la o mai buna gestionare a afacerilor. Banca Mondialaincerca sa introduca depolitizarea si dezideologizarea economiei si finantelor prezentate ca elementeale oricarei societati moderne care trebuie sa functioneze bine, eficient si integru, oricare ar fifortele politice aflate la putere

Noua guvernan economic a UE se bazeaz pe trei piloni:

consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atent din partea UE. Acest piloninclude: prioritile politice i obiectivele stabilite n cadrul Strategiei Europa 2020, angajamentelesuplimentare pe care i le-au asumat statele membre participante la Pactul euro plus, consolidareasupravegherii de ctre UE a politicilor economice i fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate icretere, dar i prin intermediul noilor instrumente menite s stopeze dezechilibrele macroeconomice,adoptarea unei noi metode de lucru - semestrul european - care permite discutarea prioritiloreconomice i bugetare n aceeai perioad a fiecrui an.

asigurarea stabilitii zonei euro.n anul 2010, UE a reacionat la criza datoriei suveraneprin crearea unor mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre. Acestea vor fi nlocuite n2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES). Acestemsuri de sprijin sunt condiionate de aplicarea unor programe de reform i consolidare fiscal i au

fost elaborate n strns colaborare cu FMI.redresarea sectorului financiar, prin aciunile prezentate mai jos.

Pactul de stabilitate i cretereEste un set de reguli care ncurajeaz statele membre s menin viabilitatea finanelor

publice.Pactul are dou componente:componenta preventivinvit statele membre s transmit anual programul de stabilitate

(rile din zona euro) sau de convergen (celelalte state membre), odat cu programul naional de


2/6



2

reform. Acest program prezint modul n care statul membru intenioneaz s asigure i smeninviabilitatea finaelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandri politice (niunie, n cadrul semestrului european) sau, dac este necesar, poate nainta o propunere Consiliuluipentru ca acesta s transmit un avertisment n cazul unui deficit excesiv.

componenta corectivreglementeaz procedura n caz de deficit excesiv (PDE). n bazaPDE, dac deficitul bugetar al unui stat membru depete limita de 3% (conform Tratatului),Consiliul va transmite recomandri privind redresarea situaiei. Nerespectarea acestor recomandripoate duce la impunerea de sanciuni pentru statele din zona euro.

Pactul de stabilitate i cretere este n curs de consolidare, prin introducerea unor modificrimenite:

s permit componentei corective a Pactului s ia mai bine n considerare interaciuneadintre datorie i deficit, mai ales n rile puternic ndatorate (unde datoria public depete 60% dinPIB)

s accelereze procedura n caz de deficit excesiv i s fac impunerea sanciunilorsemiautomat - n acest sens, n cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificat nu attpentru a aproba, ct mai ales pentru a respinge o propunere de sancionare naintat de Comisie

s amelioreze cadrele bugetare naionale, abordnd aspectele contabile i statistice, precumi practicile n materie de previziuni.

Corectarea dezechilibrelor macroeconomicen ultimii zece ani, statele membre au fcut alegeri economice divergente, care au dus la

accentuarea diferenelor n materie de competitivitate i la apariia unor dezechilibre macroeconomicela nivelul UE. Pentru ca aceast situaie s nu se repete n viitor, Comisia a propus un nou mecanismde supraveghere, menit s identifice i s corecteze aceste aspecte, nc din faza incipient. Prin acestmecanism, economiile statelor membre vor fi monitorizate n vederea depistrii dezechilibrelormacroeconomice (ex. bule imobiliare, creterea deficitului de cont curent sau a excedentelor,scderea competitivitii). Dac statele membre depesc nivelurile de alert, Comisia va faceanalize aprofundate pentru a stabili dac dezechilibrele sunt duntoare i, dac este cazul, va facerecomandri.

Pactul euro plus

Statele membre ale zonei euro au convenit asupra unui program suplimentar de reforme,cunoscut sub numele de Pactul euro plus, care constituie o reflecie a interdependenei dintre ele.Alte ase ri, care nu fac parte din zona euro, au decis s adere la acest pact: Bulgaria, Danemarca,Letonia, Lituania, Polonia i Romnia. Pactul vizeaz patru domenii: competitivitate, ocuparea foreide munc, viabilitatea finanelor publice i consolidarea stabilitii financiare.

Pactul a fost aprobat de liderii UE n martie 2011. Toate cele 23 de pri semnatare seangajeaz s implementeze reformele n detaliu. Cele patru state membre care nu au semnat pactulsunt libere s fac acest lucru oricnd doresc. Angajamentele asumate n virtutea pactului seintegreaz nnoul cadrul de guvernan economic i sunt incluse n programele naionale de reformale statelor membre.

Remedierea sectorului financiar

UE a elaborat noi reglementri i a creat agenii cu scopul de a preveni din timp apariiaproblemelor i de a se asigura c toi actorii din sectorul financiar sunt supui unor reglementri imonitorizri stricte. n prezent se ntreprind i alte aciuni, n special pentru a garanta c bncileeuropene au suficiente rezerve de capital pentru a face fa, n viitor, ocurilor care afecteaz sistemulfinanciar i pentru a continua s funcioneze i s ofere credite ntreprinderilor i persoanelor fizice.

Mondializarea nu vizeaza att cucerirea tarilor, ct cea a pietelor.


3/6



3

Preocuparea acestei puteri moderne nu este cucerirea de teritorii, ca n timpul marilor invaziisau n perioadele coloniale, ci nsusirea bogatiilor. Aceasta cucerire se nsoteste cu distrugeriimpresionante.Industrii ntregi sunt sinistrate cu brutalitate, n toate regiunile. Cu suferintele socialecare rezulta: somaj masiv, subfolosirea fortei de munca, precaritate, excludere. 50 de milioane desomeri n Europa, un miliard de someri si subfolositi n lume . Supraexploatarea barbatilor,

femeilor simai scandalosa copiilor: 300 de milioane dintre ei, n conditii de o mare brutalitate.Mondializarea nseamna si jaf planetar. Marile grupuri devasteaza mediul cu mijloacedisproportionate; ele scot profit din bogatiile naturii, care sunt bunul comun al umanitatii, si facaceasta fara scupule si fara oprelisti. Totul se nsoteste cu criminalitatea financiara legata decercurile de afaceri si de marile banci, care recicleaza sume de peste 1.000 de miliarde dedolari pe an, adica mai mult dect produsul national brut al unei treimi din omenire.

Scoaterea la vnzare generalizata a cuvintelor si lucrurilor, a trupurilor si spiritelor, anaturii si culturii provoaca o agravare a inegalitatilor. n timp ce productia mondiala de bunurialimentare de baza reprezinta peste 110 la suta din necesitati, 30 de milioane de oamenicontinua sa moara de foame anual si peste 800 de milioane sunt subalimentati. n 1960, 20 lasuta din populatia lumii celei mai bogate dispunea de un venit de 30 de ori mai mare dect 20

la suta dintre cei mai saraci.Astazi, venitul bogatilor este de 82 de ori mai ridicat. Din cele sase miliarde de locuitori aiplanetei, abia 500 de milioane traiesc confortabil, n timp ce 5,5 miliarde ramn n suferinta. Lumeamerge cu capul n jos.

Autoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. n cazulglobalizarii,granitele devin permeabile, din ce n ce mai multe procese au, n prezent, un caracter transfrontalier,unele nici macar nu pot fi localizate (deoarece provin din realitateavirtuala).

Statelor le este greu, daca nu impo sibil sa reglementeze aceste procese care au,uneori, chiarefecte ngrijoratoare asupra economiei, societatii si/sau politicii nationale.Dupa cum se va vedea,statele si recstiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmarea autoritatii la un nivel superior,n institutii politice regionale si n organizatii interguvernamentale. Totusi, putem afirma ca este nscadere capacitatea si vointa de a guverna.

Acest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii ntr-o lume globalizata,deoarece duce la patru deficite de guvernare majore: social, democratic, ecologic si de securitate.

Mondializarea, stare de fapt, pune mai nti problema clarificarii terminologiei prin careeste cunoscut astazi acest fenomen deosebit de complex. Sunt aduse argumente pro si contra attpentru mondializare ct si pentru globalizare, dar si pentru alte denumiri. Se ajunge la concluziaca realitatile nu confirma integrarea economiilor lumii la nivelul pe care-l presupuneglobalizarea. Economiile desi sunt n mod generalizat capitaliste se situeaza pe stadii diferite,sunt foarte inegale, sunt foarte afectate de tendinte hegemoniste si probabil mult mai trziu arputea atinge caracteristicile proprii globalizarii. Pna atunci se pot folosi deopotriva cele douadenumiri si timpul ar putea face sa ne fixam la una dintre ele sau sa apara una noua mai adecvatasi mai putin contestata.

Mondializarea este analizata n procesul devenirii sale istorice si se demonstreaza caetapa de la sfrsitul secolului XX si nceputul secolului XXI a fost determinanta pentruinstaurarea acestui proces la scara planetara n mod ireversibil. Se mentioneaza n acest sens caatractia cvasigenerala pentru aceasta schimbare este justificata de oportunitatile pe care le oferaeconomia la scara planetara si de crestere evidenta a eficientei, precum si de perspectiveledezvoltarii. Promotorii mondializarii sunt foarte multi si binenteles diferiti. n vrful listei sesitueaza statele care sub presiunea firmelor au realizat liberalizarea economiilor, deschiderea lor,


4/6



4

dereglementarea si dezintermedierea.De fapt, firmele au nceput mondializarea numai ca acumsi-au atras sprijinul statelor lor. Alaturi de acestea, o mare contributie au O.E.I. bancaMondiala, FMI, OMC si altele, organizatiile neguvernamentale de diferite feluri, migratiapopulatiei, contrabandistii, crima organizata, paradisurile fiscale etc. Fiecare si urmareste scopulsi cnd si descopera interesul comun cel putin unii dintre ei actioneaza mpreuna. Oricum nsa

actiunile tuturor converg n directia aprofundarii mondializarii desi adesea ntre promotri se duclupte grele.Mondializarea, n desfasurarea sa nu este perceputa n toata lumea si de toti la fel. Tarile

dezvoltate se straduiesc s-o impuna, sa-i cunoasca si sa-I utilizeze potentialul de eficienta nfavoarea lor. Tarile emergente si mai ales cele n dezvoltare vor sa-si dezvolte economiile si saatraga mondializarea pe tarmurile lor pentru a reusi n tentativa lor. Dar faptul ca modul n carese realizeaza mondializarea are si efecte nefavorabile asupra multor economii, ca afecteazanegativ mediul, ca n tarile mai putin dezvoltate nu-si produce efectul benefic asteptat sigenereaza adesea dificultati mari, ca distribuirea eficientei pe care o genereaza este extrem decontestata a creat o miscare adversa care ncearca sa-i reuneasca pe toti nemultumitii.Altermondializarea, caci despre aceasta este vorba, nu contesta mondializarea, n sine si n

principiu nu-i se opune, ci doreste doar sa se realizeze altfel spre a fi si n favoarea altora, de fapta tuturor.Guvernanta un alt mod de conducere

Obiectivul oricarei guvernante este asigurarea echilibrului puterilor ntre diversiiparticipanti si punerea n functiune a instrumentelor de control ale acestora att pentru actionariicare participa la capitalul intangibil, ct si pentru ceilalti participanti la acest capital.

Pentru a face fata incertitudinii si complexitatii lumii moderne apare un nou mod deguvernanta, care ia n considerare nu numai necesitatea informarii actionarilor si satisfactiaacestora, ci si capacitatea entitatii de a raspunde la noile restrictii formulate de piata prinorganisme exterioare, personalul entitatii si reprezentantii acesteia, opinia publica etc. O entitatenu va fi apreciata numai conform unor criterii economice sau de rentabilitate, ci si princapacitatea de adaptare si reactivitate, prin capacitatea de a raspunde aspiratiilor persoanelorpe care le foloseste, prin atitudinea exemplara fata de subiectele de interes general (ecologie,etica, inspectarea persoanelor, respingerea oricarei discriminari etc.), ntr-un cuvnt princapacitatea de a deveni cetatean al lumii. O astfel de guvernanta a aparut n cadrul societatiloroccidentale cu o cultura democratica dovedita, care cunosc prosperitatea, bogatia, care, prindinamism si vointa de a se impune, au creat conditiile mondializarii. Ea are drept obiectiv saobtina profit, sa favorizeze creativitatea, sa raspunda la sfidarile globalizarii mondiale, sa seconcentreze mai mult asupra creatiei, inovarii, cercetarii, marketingului ca si asupra productiei(delocalizata n tari cu cerere redusa a minii de lucru). Explozia tehnologica si mondializareaschimburilor au condus la dezvoltarea unei economii a cunoasterii n care, prin agilitate, inovatie,capacitate de mobilizare se diferentiaza societatile.Omul este n centrul preocuparilor noii guvernante. Dar omul este cetatean al lumii prinaprecierea comportamentului fata de ntreprinderi. Acest tip de guvernanta nu poate fi aplicatpentru moment n tarile n curs de dezvoltare, deoarece acestea sunt mai preocupate desatisfacerea nevoilor elementare ale populatiei, prin respectarea drepturilor omului, egalitateantre sexe, respectarea mediului sau dezvoltarea durabila. Este vorba de a pune n functiune unmod de gestionare a societatilor multinationale, tinnd seama si respectnd diversitatea natiunilorprin care acestea opereaza, a oamenilor, organizatiilor, resurselor culturale.


5/6



5

Guvernanta are drept scop concilierea coerentei, unitatii si diversitatii. Ea presupunecomunicare, transparenta, participare, egalitatea sanselor, respectarea celuilalt.

Aceasta noua guvernanta permite tratarea problemelor contemporane de ocomplexitatecrescuta printr-o munca de echipa n care fiecare si adduce contributia.Marile scandaluri financiare au determinat Uniunea Europeana la conceperea unui cod de

guvernanta corporatista conform caruia investitorii devin mai pretentiosi n privinta calitatiiinformatiilor si standardelor solicitate firmelor si pietelor n care intentioneaza sa investeasca(Roman, Mosteanu, 2011, p. 515).Constructia noii guvernante

O entitate multinationala se caracterizeaza printr-o mare diversitate culturala, lingvistica,traditionala, rezultata din tarile n care opereaza. Acest aspect constituie evident o bogatie cepoate fi exploatata, dar si o dificultate pentru organizatie, n sensul ca devine necesara coeziuneaactiunilor.

Un grup de entitati nu este un ansamblu fizic si localizat, ci un ansamblu repartizat.Distanta si dimensiunea sporesc enorm complexitatea problemelor de dezvoltat. Constiintacolectiva si sentimentul apartenentei la o organizatie nu apar n mod natural n astfel de cazuri, ci

ele trebuie cultivate. Munca n ansamblu nu este att de simpla. Participarea activa n cadrulorganizatiilor implica definirea unui sistem de valori generatoare n care oamenii se recunosc,la care adera. Aceste valori difera de la un grup altul. Dintre valorile unui grup de entitatimentionam: inovatia fata de produsele anterioare; calitatea cel mai bun produs, cel mai bunpret; respectarea faptelor, acceptarea sanctiunii pietei, constatarea pe teren; respectareaclientilor; adevaratul patron este clientul;

respectarea oamenilor, cunoasterea colaboratorilor, nvatarea limbii si n tara unde se lucreaza;discretia si confidentialitatea; autonomia, respectiv capacitatea de a decide si de a-si asuma

deciziile; onestitatea; este admisa eroarea dar nu minciuna, spionajul esteprohibit, copia ilicita a programelor este interzisa; seriozitatea n munca; disponibilitatea;flexibilitatea (iscusinta de a pune n discutie, adaptarea la circumstante, acceptarea mediuluiinternational si corolarul sau mobilitatea, acceptarea reconversiunilor). Toate acestea presupunrespectarea mediului si dezvoltarea durabila.

Aceste valori impuse de conducerea entitatii, asimilate si acceptate reprezinta ceea ce senumeste cultura de entitate. Aceasta reprezinta baza care asigura unitatea unei organizatii. Eaconstituie curentul social n fata incertitudinii. Prin adeziunea pe care o determina, culturacreeaza un spirit de echipa si o anumita disciplina care permite o mobilizare profunda si rapida aentitatii. De aici, rezulta implicit o importanta capacitate pentru a accepta si conduce schimbarea,flexibilitatea devenind o valoare permanenta.O cultura solida de entitate prezinta si dezavantaje. Principalul pericol al unei culturi pregnanteeste ca ea poate duce la excluderea oricarei personae straine corpului social, facnd astfel dificilaangajarea colaboratorilor n cursul carierei. Ea poate astfel conduce de la autosatisfactie laeticheta si autarhie, care, mai departe, pot genera sindromul not inventedhere. Se poateajunge chiar la mediocritate. Prin competitia pe care o impune, lumea moderna solicitareducerea duratelor si costurilor.Este de preferat un consens al deciziilor, rezultat din analiza mai multor optiuni, dect o anihilarea acestora. Un spirit de echipa se poate transforma rapid n apararea avantajelor dobndite.Avem n vedere o cultura de ntreprindere obtinuta prin evolutie si adaptare la lumeacontemporana, ntr-un cuvnt, concilierea traditiei si a modernitatii. La acest pret si avnd labaza o cultura de ntreprindere viguroasa cu valoribine ntelese, o entitate poate deveni o forta.


6/6



6

Procesul de guvernanta

Punerea la punct a unei guvernante presupune stabilirea principiilor de baza care:conduc relatiile ntre diferiti participanti; definesc clar responsabilitatile; garanteaza ofunctionare corecta a proceselor de luare a deciziilor. Buna functionare a acestor procese sebazeaza pe o maturitate a entitatii, deoarece necesita existenta retelelor de decizie care sunt

acceptate n timp si presupun un efort considerabil pentru a fi mentinute.Procesele de comunicare si concertareProcesele de comunicare si concertare reprezinta elementele cele mai importante ale

guvernantei. Ele trebuie create si animate de conducere care trebuie sa dea un exemplu n materiesi sa se asigure ca principalii responsabili ai entitatii sunt implicati, ca ei au un rol activ si ca suntntr-un loc adecvat pentru luarea deciziilor.

Guvernanta favorizeaza dialogul si solicita transparenta. Ea permite astfelmobilizarea fortelor, elaborarea deciziilor, acceptarea lor si presupune, n lumea multiculturalape care o gireaza, aplicarea cooperarii, conditie indispensabila a reusitei proiectelor complexe.Ea reprezinta de fapt un consens al comunitatii ai carei membri accepta sa coopereze si salucreze mpreuna.

fip proiect

Documents

Transcript of fip proiect