Cheltuieli publice pentru invatamitCheltuieli publice pentru cultura si arta

-ridicarea nivelului cultural si de civilizatie a membrilor societatii in diferent de marimea care dispun-restringerea ariei de nesiguranta a vietii si oferirea posibilitatilor de aparare in situatii de somaj,boli,etc-asigurarea pentru toti membrii societatii a unor standarte considerate minime prin intermediul SP generale Satisfacerea nevolor publice social culturale :-oferirea unor servicii populatie prin accesul liber la institutile de invatamint de cultura si altele -plata unor taxe sau tarife reduse coparativ cu costul actiunilor social culturale realizate in favoarea cetatenilor acordarea de ajutoare banesti diferitor categorii de cetateni sub forma de pensii,indemnizatii burse Din punct de vedere economic cheltuielile pentru actiuni social- culturale se clasifica dupa urmatoarele destinatii:a)nvatamnt,b)sanatatec)cultura, religie, actiuni sportive si de tineret,d)asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si ndemnizatii,e)alte cheltuieli social-culturale,f)ajutorul de somaj.Cheluielile sunt orientate spre realizarea in mod gratuit sau cu plata redusa sub forma de alocatii bugetare pensii ,ajutoare si indemnizatii .Factorii care influenteaza asupra volumului acestor cheltuieli sunt :factorul demografic si cresterea costului serviciilor sociale . Sursele de finantare a acestor cheltuiliu sunt:\-fondurile bugetare -fonduri financiare cu destinatie speciala si fonduri extra-bugetare-fondurile proprii ale institutile publice -veniturile publice ale lor -veniturle populatiei -fondurile unor organizatii non-profit-ajutorul financiar extern Avind in vedere importanta si rolukl deosebit pe care il au acetse cheltuieli acestia pot fi comparate ca investii in resurse umane eficienta actinilor social culturale se prezinta prin:-reflectare acalitatii activitati desfasurate ,eficienta procesului de invatamint ,a activitatii sanitare si altele -reflectarea relatiei dintre efort exprimat prin volulmul cheltuielilor indrepatat spre realizarea acestor actiuni si efectul acestor cheltuieli manifestat pe plan social etc: Cheltuili pentru cultura si arta Surse :bugetare -donatii ,sponsorizari Proprii ale acestor institutii-sursele altor organizatii si contributii ale populatiei Din punct de vedere al continutului economic cota cea mai mare in cadrul acestor cheltuili o ocupa chetuielile curente .Activitate desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale (carti,filme,etc)Resursel financiare destinate pentru cultura si arta contribuie ;la cresterea calitatii factorului uman acete resurse sunt destinate pentru intretinerea :teatrelor ,muzeelor ,bibliotecilor ,presa,etc:Realizarea serviciilor cultural-artistice se poate face in mod gratuit sau cu plata care nu acopera costul serviciilor prestate si deaceia este nevoie de diferite subventii din bugetul de stat . Cheltuieli publice pntru ocroitirea sanatatii inklu cheltuielile efectuate pentru functioanrea institutiilor publice centrale si autoroitatile terirorialeAsigurarea obligatorie de asistenta medicala reprezinta un sistem autonom garantat de stat de protectie financiara a populatie in domeniu de ocrotiree a sanatii idin contu lprismelor de asigurare si a unor subventi icare acopera vcheltuielilr privind ocrotirea sanatatii.Susrselde finantare sunt : Fondurile bugetare Contribitiie obligatorie ale angajatilor si angajatorilor Asigrarari private de sanatate Resursele popualtiei Ajutoare interne sau externe In majoritatea tarilor europene sistemul asigurari iobligatorie de asistnta medicala se organizaeaza si functioaneaza pe baza urmaoarelor principii: Pricnipiul unicitatii statu lorganzeaza si garanteaza sistemul asigurarii obligatorii de sistenta medicala bazat pe aceleasi norme Principiul egalittii potrivit careia tututor participantilor i nacest sistem l ise a sigura un tratament nediscriminatoriiu in ceea ce prveste drepturilr si obligatiunile prevazute de lege. Principiul soliddaritatii potrivit careea platitorii de prime de asigurare medicala achita contributii in confunctie de venitul primit iar persoanele asigurate beneficiaza de asisstenta medicala in fucntie de necesitati Principiul obligatvitatii potrivit carewe apersoanele fizixec esi juriice conform legii sunt obligate sa participie in sistemul obligatoriu de asistenta medicala Principiul autonimieii potrivit caruia sistemul obligatoriu de asist medicala se administreaza de sinestatator i nbaza legislatiei in vigoare,iar prestaturii de servicii medicale care acorda asistenta medicala in acest sisstem activeaza pe principii de autofinantare si nonprofit.Din punct de vedere al continutului economic cheltuielilr includ: Cheltuielie de investitii pentru constructia de unitati sanitare si inzestrare cu aparatura specifica Cheltuieli pentru intretinerea curenta si functionarea acestor institutii Principialii factori care actioneaza asura volutiei in cortirea sanatatii sunt : Demografici Modificareapopulatiei pe categorii de virsta Cresterea aglomerata a oe tip urban Cresterea costului de ocrotirea a sanatatii Factorii de riscEficientea cheltuielilor pentru santate pot fi prezentate : Eficienta sociala Eficienta economicaAjutorul pentru somaj reprezinta o forma de sustinere materiala a persoanele ramasa temporar fara loc de munca Fondul pentru aceasta destnatie le constituie din contributiile obligatori iale salaratiilor si din subventii bugetare In practica se intilnesc doua forme de sprijin a somerilor: Alocate de somaj care se acorda celor care au lucrat anterior si au vechime in munca Ajutorul de somaj care se acorda celor noi veniti pe piata fortei de muncaAsigurarile sociale reprezitna niste relatii social economice exprimate sub forma baneasca cu ajutorul careea se formeaza,se repartizeaza s ise utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotiri obligatorii a salaritatilor si pensionarilor.Principalele resurse la constituirea acestor fonduri sunt : Constitutii obligatorii pentru asigurari sociale de stat ale angajatilor si angajatorilor Controbutii diferentieale ale salariatilor si pensioanarilor pentru foi de tratament si odihna . Incazari din alte surse Subventii de la bugetul destatCheltuielilr privind asigurari sociale din puncr de vedere economic au un caracter reproductiv reprezinta un consum de PIB,si nupot fi comparate cu investiile in resurse umane.Aceasta categorie de cheltuieli se finanteaza pe baza contributiilor angajatilor si angajatorilor .