Finanţarea iniţierii afacerilor

6
Finanţarea iniţierii afacerilor Consideraţii privind structura financiară a întreprinderii Distincţia între costul investiţiei şi costurile recurente Distincţia între costurile fixe şi cele variabile Distincţia între capitalul propriu şi datorii Controlul raportului între rentabilitatea activelor şi costul datoriei Controlul raportului între durata încasării facturilor şi durata plăţii furnizorilor Controlul vitezelor de rotaţie Generalităţi privind sursele de finanţare a întreprinderilor Surse proprii Financiare În natură Colateral Capitaluri atrase Aportul partenerilor Finanţare pe piaţa de capital (IPO) Subvenţii (granturi) UE, Guvernul central, Autorităţi locale Împrumuturi După durată (pe termen scurt, mediu, lung) După forma juridică (civil, bancar, credit comercial, leasing, efecte de comerţ)

description

-

Transcript of Finanţarea iniţierii afacerilor

Finanarea iniierii afacerilor

Consideraii privind structura financiar a ntreprinderii

Distincia ntre costul investiiei i costurile recurente Distincia ntre costurile fixe i cele variabile Distincia ntre capitalul propriu i datorii Controlul raportului ntre rentabilitatea activelor i costul datoriei Controlul raportului ntre durata ncasrii facturilor i durata plii furnizorilor Controlul vitezelor de rotaie

Generaliti privind sursele de finanare a ntreprinderilor Surse proprii Financiare n natur Colateral Capitaluri atrase Aportul partenerilor Finanare pe piaa de capital (IPO) Subvenii (granturi) UE, Guvernul central, Autoriti locale mprumuturi Dup durat (pe termen scurt, mediu, lung) Dup forma juridic (civil, bancar, credit comercial, leasing, efecte de comer) Dup dimensiune (micro-credit, credite mici, credite mijlocii i mari) Dup obiectul finanrii (credit de investiii, finanare curent, finanare excepional) Forme specifice de finanare a iniierii afacerilor Incubatorul de afaceri Capitalul de smn (seed money) Premii (plan de afaceri, performan: financiar, locuri de munc, export) Subvenii pentru dezvoltarea afacerii (echipamente, inovare i transfer de tehnologie, consultan, marketing, export) Creditul informal (vezi OG 9/2000) Micro-credite Garanii Capital de risc (venture capital) Detalii privind instrumentele de finanare specifice iniierii afacerilor

Incubatorul de afaceri ofer un mediu protejat i favorabil la nfiinare i n primii ani de funcionare a noilor ntreprinderi. Forma tipic este de incubator intra muros caz n care principala facilitate const n oferirea spaiului pentru birouri i/sau pentru producie, gratuit sau cu o chirie mult sub cea normal. Chiria ca i celelalte tarife pentru serviciile incubatorului - crete treptat n timp, astfel nct s oblige ntreprinderile incubate s prseasc incubatorul dup 3 pn la 5 ani, lsnd loc pentru gzduirea altor noi ntreprinztori. Pe lng spaiu, incubatoarele de afaceri realizeaz i activiti de identificare a potenialilor ntreprinztori de succes i asistare a acestora n pregtirea crerii noilor ntreprinderi i ofer ntreprinderilor gzduite servicii de secretariat, training, contabilitate, consultan, evidena personalului, marketing etc. Uneori, incubatoarele de afaceri ofer, din fonduri publice sau private seed-money sau alte faciliti de finanare. Incubatoarele extra muros ofer potenialilor ntreprinztori i noilor ntreprinderi toate serviciile enumerate mai sus, sau o parte dintre acestea, dar nu ofer i spaiu. Cel mai important beneficiu pentru clieni l reprezint, potrivit declaraiilor acestora, surplusul de ncredere i vizibilitate pe care incubatorul l transfer ntreprinderilor gzduite. O varietate special de incubator este incubatorul de inovare localizat adeseori n campusuri universitare sau parcuri tiinifice, care asist ntreprinztorii n realizarea de proiecte de afaceri pronunat inovative. Incubatoarele de inovare sunt frecvent specializate n anumite tehnologii i ofer pe lng serviciile de incubare obinuite, concursul unor oameni de tiin i laboratoare bine dotate pentru cercetri i experimente. Uneori,marile corporaii trimit echipe multidisciplinare s lucreze mai muli ani n incubatoare de inovare la realizarea unor proiecte noi. Cea mai important reea european de incubatoare de afaceri este European Business & Innovation Network (EBN) a crei marc este BIC

Seed-money (Capital de smn)= o sum relativ mic de bani acordat ntreprinztorului la nfiinarea ntreprinderii, cu titlu de grant sau participare la capital, pentru completarea capitalului iniial necesar. Premii = reprezint sume care acord ntreprinztorilor cu titlu gratuit pentru realizarea unor parametrii de performan stabilii sau cu ocazia unor competiii menite s stimuleze creativitatea i spiritul ntreprinztor. Uneori sumele sunt acordate iniial cu titlu rambursabil, iar ulterior, n funcie de performanele efectiv realizate, ele sunt lsate ntreprinztorului n ntregime sau n parte cu titlu de premiu. Subvenii pentru dezvoltarea afacerii = sprijin financiar acordat cu titlu gratuit ntreprinztorilor, n cadrul unor scheme care urmresc realizarea anumitor obiective ale politicilor publice, de regul prin concurs de propuneri. Politica Uniunii Europene n materia ajutorului de stat aplic principiul de minimis considernd acceptabile subveniile pentru IMM dac acestea nu depesc n decurs de trei ani plafonul total de 200000 EUR. Creditul informal reprezint mprumutul pe care ntreprinztorul l poate obine de la rude, prieteni sau diferite alte persoane care nu au acordarea de mprumuturi bneti ca activitate obinuit, n baza unor contracte civile de mprumut. Pentru a evita camta, dobnda ce poate fi convenit de pri este plafonat prin lege la nivelul de 1,3*dobnda de referin a Bncii Naionale. Micro-credite = Sume foarte mici (frecvent 5000-10000 EUR) care pot fi acordate, n cadrul unor scheme de creditare, att de instituii bancare ct i de instituii nebancare (ONG-uri) Garanii. ntruct lipsa unor garanii corespunztoare constituie o barier principal pentru accesul ntreprinztorilor la sursele de finanare obinuite, sprijinul pentru depirea acestui obstacol reprezint un instrument deosebit de eficace pentru facilitarea finanrii iniierii afacerilor. n unele cazuri, completarea garaniilor necesare se face de ctre instituii specializate create i finanate de autoritile publice (vezi capitolul Garanii din broura ANIMM), alteori ntreprinztorii se organizeaz pentru a rezolva aceast problem pe baz de reciprocitate n aa-numite Fonduri mutuale de garantare). Mecanismul const n emiterea de scrisori de garanie acoperite cu capitalul fondului. Presupunnd c rata probabil a nerambursrii ar fi de 10%, stocul de garanii active poate s fie de 10 ori mai mare dect valoarea capitalului fondului de garantare, rezultnd un efect de prghie. Capital de risc (Venture capital) = Finanare a noilor ntreprinderi din capitaluri private (venture capitalists), realizat sub forma unei participri substaniale (dar de regul minoritare) a finanatorului la capital. Dac noua ntreprindere eueaz, finanatorul pierde banii investii, la fel ca i ntreprinztorul nsui. De aceea se numete capital de risc sau aventur. Dac condiia ca finanatorul s rmn minoritar mpiedic constituirea capitalului iniial necesar, se poate opta ca o alt parte de finanare s fie acordat sub forma de obligaiuni convertibile n aciuni. Capitalul de risc vizeaz ntreprinderile pronunat inovative i dinamice, care promit o cretere foarte mare a afacerii ntr-o perioad scurt (circa 5 ani) i ctiguri foarte mari. La sfritul perioadei contractuale, ntreprinztorul poate rscumpra partea finanatorului, sau acesta va cuta o alt ieire din afacere (de ex. i va vinde partea pe piaa de capital). n toate cazurile, existena unei piee de capital funcionale reprezint o condiie important pentru capitalul de risc, pentru c ofer informaiile necesare privind valoarea corect a tranzaciei prin care finanatorul iese din afacere. Pentru a asigura o gestiune profesionist a capitalului lor, pentru a aborda proiecte de mari dimensiuni i pentru a disipa riscul investitorii de risc se asociaz n fonduri de capital de risc. O evoluie mai recent, justificat de interesul de a stimula inovare i realizarea proiectelor de afaceri inovative este aceea c i autoritile publice se implic n furnizarea de capital de risc. O ase menea evoluie este, totui, forte discutabil din cauza hazardului moral

Avantajele i dezavantajele subveniilor

Politica ajutorului de stat permite schemele de subvenionare a crerii de noi ntreprinderi i a ntreprinderilor mici i mijlocii (regula de minimis) Avantaje Efect de ncurajare Efect de susinere a obiectivelor politicilor publice (educare, inovare, concuren, ocupare, dezvoltare local, responsabilitate social) Efect de prghie Efect de diminuare a riscului i reducere a costului capitalului (permite i iniierea afacerilor nu foarte sigure sau care nu promit o rentabilitate excepional) Dezavantaje Banii ieftini genereaz afaceri debile Birocraia Constrngerile Corupia