Finanarea alternativă a IMMurilor în România · alternative sunt utilizate doar de un procent de...

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 2 / 2018 59

Finanţarea alternativă a IMM-urilor în România

Dr. Daniel Ioan Dumitrescu ([email protected])

Dr. Diana Valentina Dumitrescu ([email protected])

Abstract

Imbunatatirea accesului la fi nantare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) este una din prioritatile politicilor economice si fi nanciare ale Uniunii Europene. Comparativ, in Statele Unite ale Americii, de exemplu, volumul fi nantarii IMM-urilor prin piata de capital este de aproape 5 ori mai mare. La un nivel similar, piata Europeana de investitii de risc ar fi generat peste 90 de miliarde de euro fonduri in ultimii 5 ani. De asemenea, o atitudine pozitiva asupra securitizarii portofoliilor bancare ar fi adus un volum suplimentar de 100 miliarde euro in noi fi nantari bancare catre mediu privat, din care cel putin o cincime s-ar fi indreptat catre IMM-uri. Si Romania are ca obiectiv cresterea capacitatii de fi nantare a intreprinderilor, prin diversifi carea surselor de fi nantare, cea bancara, neputatnd acoperi necesarul existent de capital provenit din partea intreprinderilor autohtone. Un segment aparte al IMM-urilor, ce merita o atentie sporita, este reprezentat de strat-up-uri si spin-off-uri inovative, intreprinderi afl ate in stadii incipiente de dezvoltare. Datorita riscului mare asociat fi nantarii acestor tipuri de entitati, fi nantarea de tip bancar este inca putin disponibila, ceea ce fundamenteaza necesitatea identifi carii de surse alternative de fi nantare care sa vina in sprijinul dezvoltarii acestora. De altfel, Romania si-a asumat un angajament fata troica fi nanciara formata din Uniunea European, Banca Mondiala si Fondul Monetar International de a identifi ca solutii viabile de fi nantare care sa vina in completarea celor deja existente. Cuvinte cheie: IMM-uri, fi nantare alternativa, investitori privati, multifi nantare, piata de capital

Introducere

Comparativ cu restul tarilor din Uniunea Europeana, Romania se afl a

printre ultimele locuri din punct de vedere al solutiilor de fi nantare disponibile

pentru intreprinderile mici si mijlocii. Ultimele date statistice publicate in Carta

Alba a IMM-urilor 2017, releva faptul ca aproape trei patrimi din totalul IMM-

urilor folosesc autofi nantarea ca si principala sursa de fi nantare. Pe locurile

urmatoare, dar la mare distanta, se afl a creditul oferit de furnizori, utilizat de

aproape un sfert din actorii economici, si de abea pe locul trei regasim creditul

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 2 / 201860

bancar utilizat de 18,28% dintre IMM-urile chestionate. Cat priveste nivelul autofi nantarii, valoarea actuala de 74,09% este mai mare decat cea din anul 2009, cand se situa la 64%, dar mai mica fata de anul 2013 cand atinsese un nivel de 91%. Aceste variatii sugereaza ca IMM-urile isi revin dupa criza fi nanciara din anul 2008, afl adu-se pe un trend ascendent de incredere in viitoare dezvoltari si alimentate de o oferta de fi nantare mai variata si mai disponibila de cat in anii post criza. Ca si solutie pe termen lung, autofi nantarea nu este o solutie viabila pe termen lung, neputand sustine o dezvoltare sustenabila, ci asigurand in cel mai bun caz supravietuirea institutiei pe termen scurt. Efectele sunt si ele negative: oprirea planurilor investitionale, restructurari de personal, eliminarea bugetelor de dezvoltare – inovare, marketing sau trening, ceea ce per total conduce la reducerea dimensiunii intreprinderii. Finantarile alternative sunt utilizate doar de un procent de 2% din IMM-uri, studiul de fata propunandu-si sa analizeze si sa prezinte stadiul actual de dezvoltare al acestor noi surse de fi nantare in Romania.

Literature review

Dumitrescu si Soare (2016) analizeaza instrumentele fi nanciare puse la dispozitie de catre bancile de dezvoltare in Romania, Anghelache, Anghel si Bodo (2017) au abordat aspecte legate de importanta accesului la informatii in procesul de adoptare a deciziilor. Piette şi Zachary (2015) analizează impactul crizei asupra fi nanţării IMM-urilor în economia belgiană. Corduneanu şi Iova (2007) au descris oportunităţile de fi nanţare pentru acest tip de companii , în timp ce Grabara şi Bajdor (2013) analizează fi nanţarea inovării în întreprinderile poloneze, Cerbusca (2015) are în vedere fi nanţarea dezvoltării IMM-urilor. Vorniceanu, Covaci şi Cocoşatu au (2009) a studiat riscul de credit asociat fi nanţării IMM, dezvoltând lucrarea lui Covaci (2008) . Hernández-Cánovas şi Martínez-Solano (2010) studiază fi nanţarea la nivelul sistemului bancar al Europei continetale. Wehinger (2012) se preocupă de mutaţiile generate de criza economico-fi nanciară asupra surselor de fi nanţare pentru IMM-uri, prin mutarea accentului de la fi nanţarea bancară către alte categorii de instrumente şi investitori. În lucrarea sa, Wehinger (2013) descrie difi cultăţile de fi nanţare ale IMM, propune politici şi măsuri. Lucey şi alţii (2012) studiază structura capitalului în companiile de dimensiuni mici şi medii. Printre autorii care s-au preocupat de diverse aspecte legate de crowdfunding, se regăsesc Kuti şi Madarász (2015), Ellman şi Hurkens (2014), Ilie şi Ilie (2015), Dziuba (2015) , Lenz (2015), Parker (2014). O analiză a paralelismului între crowdfunding şi sistemul bancar este realizată de Blaseg şi Koetter (2015). Simion- Melinte (2012) studiază implementarea incubatoarelor de afaceri în locaţiile fostelor amplasamente militare, în benefi ciul întreprinderilor mici şi mijlocii . Epure


et.al. (2011) descriu principalele caracteristici ale incubatoarelor de afaceri. Doga-Mãrzac şi Naval (2014) se preocupă de evaluarea incubatoarelor de afaceri . Siemieniuk (2015) analizează incubatoarele academice în economia poloneză. Albort-Morant şi Ribeiro-Soriano (2016) realizează un studiu asupra impactului internaţional al incubatoarelor de afaceri . Moraru şi Rusei

(2012) descriu rolul incubatoarelor în dezvoltarea IMM , o temă abordată şi de Mas-Verdú et.al. (2015) . Kalaman şi Zhalinska (2012) analizează rolul venture capital ca instrument de fi nanţare. Schertler şi Tykvová (2011) studiază corelația dintre venture capitalşi internaţionalizare Ueda (2002) realizează o abordare comparativă între venture capital şi bănci. Faria şi Barbosa (2013) prezintă impactul venture capital asupra inovării . Maxwell et. al. (2011) abordează procesul decizional la nivelul investitorului de tip business angel. Parhankangas şi Ehrlich (2014) analizează strategiile manageriale care aduc rezultate favorabile în demersul de colaborare cu un business angel. Levratto şi Tessier (2016) analizează impactul business angel asupra performanţelor fi rmelor .

Metodologia cercetarii, date, rezultate si discutii

§ Activitatea Fondurilor de Investiții în capitalul IMM-urilor din România

La nivel european, sectorul de private equity şi venture capital a continuat să fi e marcată de o redresare în procesul de creare de noi fonduri de capital, în special în segmentul dedicat companiilor în dezvoltate. În general activitatea de strângere de fonduri este încă semnifi cativ redusă fi ind în continuare sub nivelul din anul 2008. Firmele cu potential de dezvoltare rapida dar care detin capital circulant limitat, se afl a in continuare in situatia de a se confrunta cu absenta fi nantarii in momentele critice de dezvoltare. In cele mai multe cazuri, autofi nantarea, sau creditele bancare nu sunt sufi ciente pentru a acoperi aceste nevoi. Asa cum si la nivel European este cazul, fi nantarea pentru crestere accelerata este zona unde Uniunea Europeana per total performeaza cel mai putin. Deaorece aceste fi rme au cel mai mare potential de dezvoltare in Uniune, pierderile societale generate de lipsa de fi nantare pot fi foarte mari. În Europa, cele mai multe resurse fi nanciare angajate în noile fonduri de capital de risc pentru toate etapele de dezvoltare au fost puse la dispoziție de fondurile de pensii, în proporţie de 40%, în timp ce pentru capitalul de risc cea mai mare parte a resurselor sunt provenite de la agențiile guvernamentale (38%). Fondurile de capital de risc joaca un rol foarte important in sustinerea dezvoltarii atat in cadrul Uniunii Europene cat si in afara ei. Comparativ cu Statele Unite ale Americii, un fond de venture capital European are o valoare de peste 50 milioane Euro, in timp se in SUA, acesta poate ajunge la o valoare


dubla. De asemenea, in conformitate cu principiul Parretto, aproximativ 80% din investitiile fondurilor de capital de risc se afl a doar in 20% din statele

membre ale Uniunii Europene. Un ajutor important vine din schemele publice

de impartire a riscului de fi nantare care a permis dezvoltarea fondurilor de

capital de risc in toata Uniunea Europeana.

În cursul anului 2013, investițiile de private equity/ capital de risc s-au făcut în peste 5.000 de companii europene, similar cu volumul anului 2012. Cu toate acestea, a existat o ușoară scădere a valorii investițiilor de capital cu 3%, până la 35.7 miliarde de euro. În schimb, valoarea totală a capitalului de risc investit a crescut cu 5%, până la 3.4 milioane de euro. Domeniile de activitate în care s-a investit au fost: Stiintele vietii, calculatoare, electronice, comunicaţii energie, mediu (cu peste 70% din toate investițiile de capital de risc). Mai mult de 800 de companii au primit investiții de tip buyout. Suma de capital aferentă investiţiilor s-a redus cu 2%, iar numărul de societăți comerciale cu 9% comparativ cu anul 2012. Mai mult de jumătate din investițiile buyout s-au concentrat asupra companiilor care activează în produse de afaceri şi industriale, produse de larg consum, bunuri de retail, servicii de afaceri si industriale și din domeniul științelor vieții. Ca și în anul 2012, mai mult de 1.000 companii au atras investiții de creștere. Aceastea au cumulat o valoare în creștere cu 6% ca număr de întreprinderi și o scădere de 10% ca şi cantitate de capitaluri proprii investite. Aproximativ 50% s-au concentrat asupra companiilor care activează în afaceri și servicii industriale, de afaceri si produse industriale, electronice de larg consum, calculatoare și comunicații.

Investițiile de capital de risc în România 2007 - 2013

Sursa: Fondul European de Investiții


În România, se estimează că investițiile de private equity (PE) / venture capital (VC) s-au ridicat la 70 milioane de euro în cursul anului 2013. În ceea ce privește ponderea investițiilor PE / VC în PIB, un indicator de benchmarking important în industrie, România continuă să se prezinte destul de slab, cu doar 0,049%, față de 0,253% la nivel european, în timp ce alte țări din Europa Centrală şi de Est prezintă rezultate de 1,5 – 2 ori mai bună

pe același indicator (Polonia 0,098%, Republica Cehă 0,090%, țările baltice 0,071%, Ungaria 0,058%). România are, cu toate acestea, un indicator mai bun decât Bulgaria (0,028%). Situația este cu atât mai puțin avantajoasă pentru piața românească atunci când se analizează numai investițiile de capital de risc. În cazul României, se prezintă un total de 0,002% din PIB, comparativ cu o medie de 0,024% din PIB la nivelul Uniunii Europene. Similar cu Europa și în concordanță cu anii anteriori, activitatea de investiții de tip PE şi VC pentru anul 2013 în România,

a fost de asemenea dominată de investiții de tip buyout. Printre cele mai mari investiţii realizate în România, în anul 2013 se numără: Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, a achizitionat de la fondul de PE Advent International, fi rma Deutek SA, o companie ce activează în domeniul fabricării şi comercializării de coloranți decorativi si vopsele; Fondul de investiții american Francisco Partners a cumpărat întregul pachet de acţiuni al furnizorului de soluţii de e-commerce Avangate, parte a grupului GeCAD, deținut de omul de afaceri român Radu Georgescu și Fondul 3TS Cisco; Fondul JEREMIE 3TS Catalyst România a investit în Intelligo Media, proprietarul portalului Avocatnet și dezvoltator al site-ului juridic soluții www.superlege.ro; Achiziționarea centrului de fi tness WorldClass de către Resource Partners (2013 – 2014); Achiziționarea de la DHL a fi rmei de curierat Cargus (de către Abris Capital Partner ). La începutul anului 2014, s-au mai anunţat următoarele tranzacţii locale: Investiția realizată de fondul JEREMIE 3TS Catalyst România în dezvoltatorul local de soluții de telefonie mobilă Simartis; Early Bird şi

iEurope Capital au investit în fi rma de recrutare online Tjobs; Achiziționarea Fan Courier de către Abris Capital Partner; Emerging Europe Accession Fund, administrat de Axxess Capital, a cumpărat un pachet în Star Storage, furnizor de solutii de arhivare a datelor. § Reţelele de Investitori Privați în România Din punct de vedere al sistemului bancar, conform Sondajului cu privire la creditarea companiilor nefi nanciare și a populației, realizat de Banca Națională a României în Mai 2014, riscul asociat creditării întreprinderilor mici și mijlocii continuă să fi e ridicat și în perioada post-criză. Băncile consideră


planurile de investiții ale întreprinderilor ca fi ind nebancabile, argumentând cu lipsa veniturilor și a posibilităților de rambursare a creditelor la termenele stabilite și lipsa sau insufi ciența garanțiilor colaterale.

Distribuția pe industrii (valore și număr de tranzacții)

� �

Date European Business Angels Association, interpretare autor

Ca și alterantivă de fi nanțare și pe piața fi nanciară din România există un număr important de investitori privați ce contribuie cu capital propriu la fi nanțarea unor afaceri ce prezintă potențial înalt de creștere. Acești investitori, denumiți Business Angels alocă în medie sume cuprinse între 10.000 – 200.000 Euro în companii din zona internetului, IT&C, tehnologiilor inovative în condiții prestabilite și prin asumarea unui grad înalt de risc. In anul 2016, domeniul IT&C a ramas principalul sector economic benefi ciar al acestor tipuri de fi nantari, fi ind urmat indeaproape de domeniul medical si media. Defi niția Business Angel dată de DG Enterprise este de persoană fi zică ce are experiență în afaceri și care realizează investiții directe din fonduri personale în întreprinderi afl ate într-un stadiu incipient de dezvoltare și care nu sunt cotate la bursă. Aportul unui business angel se extinde și la a aduce propria expertiză, contacte și aptitudini manageriale pentru dezvoltarea IMM-ului. Investitorii de tip Business Angel sunt de cele mai multe ori oameni de afaceri cu experienta dispusi sa ofere suport fi nanciar dar si de alta natura start-up-urilor. Statistic, acestia ofera un procent semnifi cativ in totalul fi nantarilor alocate stadiilor incipiente de dezvoltare. Investitiile realizate in Europa de catre business angels a crescut in anul 2016 la nivelul de 6,7 miliarde de euro, cunoscand o marire cu 8,2% fata de anul 2015. La nivelul Uniunii Europene existau la nivelul anului 2016 aproximativ 300.000 de investitori de tip business angels ce benefi ciază de diverse facilități fi scale și de afaceri care să încurajeze dezvoltarea acestui


� �

tip de fi nanțare, în țara noastră la începutul anului 2015, acest domeniu nu era încă reglementat. De altfel, în Raportul EBAN Statistic Compendium 2016, cu privire la evaluarea activitatii de business angels în statele membre ale Uniunii Europene, Romania este inregistrata cu un numar de 4 investitori privati, ceea ce reprezinta un numar infi m comparativ cu topul primelor 3 tari Europene in nacest domeniu: Marea Britanie, Spania si Finlanda. Aceasta statistica este cauzata de un vid legislativ ce a privat IMM-urile de o sursă importantă de fi nanțare ce ar fi putut umple golul lăsat de către instituțiile de credit ce au afi rmat o aversiune sporită la risc. Acești Business Angels, existenți în România, și care dețin o puternică experiență profesională și de business și care ar fi dispuși să investească fonduri proprii în condiții de risc ridicate în IMM-uri ce prezintă potențial de creștere, nu au benefi ciat pe plan local de benefi cii fi scale pentru eventualele câștiguri generate de astfel de investiții. Așa cum rezultă și din exemplele de succes ale altor țări ale Uniunii Europene (vezi Marea Britanie), facilitățile fi scale acordate câștigurilor provenite din investițiile realizate în IMM-uri ar încuraja persoanele fi zice ce dispun de capital să-l introducă astfel în circuitul economic și să obțină randamente mai bune decât dacă ar fi depuși în depozite la bancă. Prin introducerea de facilități fi scale, piața IMM-urilor din România ar benefi cia de un aport suplimentar de fi nanțare alternativ la sistemul tradițional de fi nanțare prin credit. În anul 2015, Guvernul Romaniei a dorit atragerea de surse de fi nanțare alternative pentru creșterea sectorului IMM autohton prin activarea capitalului de risc existent în formă latentă în România. Această inițiativă ce se bucură de un interes sporit din partea mediului IMM vine să răspundă unei nevoi stringente pentru găsirea de soluții pentru deblocarea fi nanțărilor în România destinate realizării de noi investiții IMM. În cazul de față, o lege care să reglementeze activitatea Business Angels ar încuraja sporirea investițiilor private în IMM-uri cu potențial mare de creștere afl ate într-un stadiu incipient de dezvoltare. Acest act normativ, Lege privind stimularea investitorilor individuali – business angels, face parte din pachetul de măsuri guvernamentale dedicat stimulării activității economice din România, și are ca scop stimularea fi scală a Investitorilor de tip business angels pentru a încuraja atragerea de fi nanțare alternativă din partea acestor pentru realizarea de noi investiții de către IMM-uri nou înfi ințate, inovative și nu numai, ce prezintă potențial de creștere. Legea prevede ca IMM-urile ce vor benefi cia de aceste fi nanțări să fi e SRL conform Legii Societăților Comerciale, (deoarece aproximativ 89% dintre IMM-urile din țară au acestă formă) să fi e înfi ințate de cel mult 3 ani


de zile (perioada de vulnerabilitate a start-upurilor), nu are datorii la bugetul de stat (pentru a se asigura direcționarea fi nanțării doar către investiții noi), este întreprindere autonomă și nu activează în domenii exceptate de lege (consultanța, intermediere fi nanciară, jocuri de noroc…). Investitorul privat – business angel – poate benefi cia de prezenta lege dacă este o persoană fi zică din afara întreprinderii și devine urmare a investiției de capital asociat al acesteia, acordă un împrumut pentru realizarea ideii de afaceri de cel puțin 3000 și maxim 200.000 de Euro, fără dobândă, pe minim 3 ani, nua fost condamnat pentru infracțiuni de tip economic, nu are fapte înscrise în cazierul fi scal și nu va deține personal sau prin interpuși mai mult de 49% din capitalul societății în cauză. Din punct de vedere al facilităților fi scale, legea prevede o derogare de la Codul Fiscal prin scutirea pe impozitul pe dividende pentru perioada împrumutului de maxim 3 ani, dar plafonat la valoarea fi nanțării acordate și scutirea de impozit pentru diferența pozitivă dintre prețul vânzării și prețul cumpărării ce urmează transferului proprietății părților sociale ale investitorului după perioada de fi nanțare de maximum 3 ani (în vederea asigurării că această fi nanțare este una rambursabilă ce permite menținerea controlului societății de către asociatul inițial). Din punct de vedere juridic, această formă de fi nanțare respectă art. 2158 din L 287 din 2009 privind Codul Civil republicată, trebuind să fi e consemnată printr-un înscris autentic, ce constituie titlu executoriu, nu este purtătoare de dobândă (considerat împrumut realizat fără titlu profesional, de tip social) și are o valoare de cel puțin 3000 și 200.000 de Euro, se acordă pe 3 ani, cu înregistrare în contabilitatea fi rmei, se realizează prin transfer bancar și are ca scop concretizarea planului de afaceri pentru care business angels-ul face fi nanțarea.Sursa de fi nanțare aleasă de întreprinderiTip de fi nanțare 1-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați Peste 250 de angajați

Credite bancare 60,1 66,2 64,5 56,5

Credite din alte surse 14,9 14,2 12,5 18,2

Investiții de capital 6,3 6,7 7,5 9,1

Împrumuturi subordonate 3,2 2,7 3,4 3,7

Altele 6,2 4,5 6,2 4,6

Nu au răspuns 2,6 2,2 2,1 3

Nu știu 6,9 3,5 3,8 4,9

Sondaj DG Enterprise, traducere autor


Deși în România numărul investitorilor privați de tip business angels este încă unul mic, apariția acestei legi oferă cadrul de reglementare necesar unei dezvoltări pe viitor al acestui tip de fi nanțare alternativă tot mai des utilizat în celelalte țări ale Uniunii Europene. Astfel, pe termen scurt impactul macroeconomic generat de această lege este relativ mic și în concordanță cu volumul de capital de risc disponibil la nivelul anului 2015, însă pe termen mediu și lung se poate estima că și România va urma trendul Uniunii Europene și va atrage investiții de capital de risc mai mari atât din partea investitorilor privați autohtoni cât și din alte state membre ale UE, rezultatul fi ind unul pozitiv și cu impact macroeconomic pozitiv asupra Produsului Intern Brut prin stimularea investițiilor realizate de IMM-uri. Ca și efecte secundare de ordin social, investițiile fi nanțate de business angels vor duce la crearea de locuri de muncă noi în cadrul IMM-urilor inovative de tip start-up sau spin-off, ceea ce va avea ca efect reducerea șomajului, iar pentru cei angajați, creșterea veniturile, deoarece aceste locuri de muncă solicită în general personal califi cat specifi c sectoarelor economice cu creștere rapidă ce oferă salarii peste medie.

§ Dezvoltarea Platformelor de Multifi nanțare în România Multifi nanțarea, permite micilor investitori și fi nanțatori privați sau chiar și mari să intre într-o relație directă cu proiecte ce caută fonduri de dezvoltare. Finanțarea de tip participativ prezintă un interes deosebit în ceea ce privește ariile de cercetare – dezvoltare, inovare, având un efect pozitiv asupra creșterii economice și a PIB și indirect la crearea de noi locuri de muncă. Multifi națarea se adresează în principal proiectelor afl ate în faze timpurii de dezvoltare și care nu pot accesa fonduri din sursele tradiționale de fi nanțare. Multifi nanțarea este o foarte bună formă de stimularea a spiritului antreprenorial deoarece oferă, pe lângă fi nanțare și un feed-back în timp real asupra proiectului sau a produsului/ serviciului promovat. Platformele de multifi nantare s-au dezvoltat rapid in multe din statele membre ale Uniunii Europene, existand in momentul de fata peste 800 de asemenea platforme in cele 28 de state membre. In momentul de fata, reglementarea platformelor de multifi nantare la nivelul Uniunii Europene este in curs de defi nitivare, dar exista variatii in functie de deschiderea sistemelor fi nanciare ale diferitelor state membre fata de astfel de sisteme alternative de fi nantare. În anul 2015, a fost lansat proiectul legislativ ce vizează reglementarea la nivel național a funcționării platformelor online de multifi nanțare, prin defi nirea conceptului de multifi nanțare/ fi nanțare participativă/ crowdfunding, crearea cadrului legal de funcționare, stabilirea tipurilor de fi nanțare participativă și a serviciilor ralizate de platformele de administrare, impunerea


regulilor de conduită generale, stabilirea atribuțiilor pe care Autoritatea de Supreveghere Financiară le va avea în acest domeniu. Implementarea unui cadru juridic la nivel național va duce la asigurarea protecției persoanelor ce doresc să investească în proiecte și va impune avertizarea explicită a acestora cu privire la riscurile asumate. De asemenea, actul normativ va reglementa condițiile de înregistrare a platformelor de fi nanțare participativă, accesul entităților ce propun proiecte, modalitățile de plată ale investitorilor în proiecte, înregistrarea titlurilor de multifi nanțare, protejarea persoanelor ce au calitatea de investitori, accesul la informații cu privire la entitățile ce solicită fi nanțarea. Conform proiectului de lege privind dezvoltarea fi nanțărilor participative – crowdfunding – această formă de fi nanțare se caracterizează prin investiții (maxim 1000 de euro per investitor per proiect) realizate direct de către investitori persoane fi zice sau juridice ce urmăresc profi tul pentru proiecte inițiate de o persoană juridică. În schimbul fi nanțării, investitorul poate primii părți sociale, acțiuni sau obligațiuni sau alte tipuri de titluri de creanță ce conferă titularului dreptul de a încasa dobândă la scadență. Suma maximă colectată de un proiect pe o platformă este plafonată la 1 milion lei. Platformele de fi nanțare participativă vor trebui autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și va avea realiza următoarele servicii: primire și publicarea proiectelor de fi nanțare participativă, oferirea de informații investitorilor, colectarea sumelor de la investitori și transferarea acestora către dezvoltatorul de proiect. De asemenea, platformele mai pot asigura consultanță pentru promovarea proiectelor, transmiterea de informații periodice cu privire la evoluția proiectului, canale de comunicații electronice directe între investitori și dezvoltatori, și canale electronice de tranzacționare prin care pot fi vândute titlurile participative. Dezvoltatorul proiectului, persoana juridică care solicită fi nanțarea va trebui să prezinte un minimum de informații cu privire la descrierea proiectului și un plan de afaceri, structura de conducere, identitatea și CV-urile acestora, datele companiei, numărul de salariați, situația fi nanciară, structura de capital și a datoriilor, situația litigiilor, un studiu de risc. ână la sfârșitul anului 2015, această lege nu a intrat în vigoare.

§ Poziționarea în România a Piaței de Capital Alternativ – AERO La 25 Februarie 2015, în România s-a lansat o nouă piață alternativă a Bursei de Valori București, denumită AeRO și care este adresată IMM-urilor și startup-urilor cu potențial de dezvoltare din România. Acest pas reprezintă o revoluție a modului în care BVB oferă servicii întreprinderilor din România, putându-se acum apleca și spre companii mai mici dar care prezintă un


potențial puternic de creștere. AeRO a înlocuit segmentul ATS al Bursei de

Valori București și a putut lua naștere în urma unor schimbări de regulamente

la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară. AeRO va putea primii și

întreprinderile listate pe RASDAQ (care urmează să fi e desfi ințată) și care

doresc să rămână pe piața de capital dar nu pe cea principală. Prin lansarea

acestei piețe, BVB a realizat un mecanism care va permite atingerea a două

obiective importante: o campanie de marketing și promovare mai efi cientă

și o dezvoltare pe termen lung a acesteia. De asemena, apariția AeRO a avut

ca efect revitalizarea pieței de capital din România prin atragerea acelor

investitori mici (de retail) și a companiilor care deși au produse interesante și

potențial de dezvoltare nu sunt interesante pentru bănci sau sunt încă prea mici

pentru o listare pe piața principală.

Piața AeRO oferă față de piața principală o procedură mai simplifi cată,

condiții de acces mai fl exibile și costuri de listare mai scăzute, de ordinul

sutelor de lei față de categoria I unde comisionul de admitere ajunge la

20.000 de lei. Fiind un sistem alternativ de tranzacționare al Bursei de Valori

București, AeRO are valoarea minimă de tranzacționare de minimum 250.000

de Euro comparativ cu 1.000.000 de Euro pe piața principală, listarea se poate

realiza prin plasamente private și nu obligatoriu printr-o ofertă publică inițială.

Această piață atrage atât investitori privați (de retail) cât și fonduri de investiții

de nivel redus, de nișă. De asemenea piața poate atrage și noi investitori care

doresc să treacă de la statulul de deponenți bancari la cea de investitori activi.

Dacă prin economisire se urmărea păstrarea în condiții de risc cât mai scăzute

a unor sume de bani, investiția pe AeRO poate genera câștiguri mai mari dar

cu riscuri asociate corelate.

Piața AeRO a urmărit cu precădere IMM-uri noi sau startup-uri ce

au epuizat posibilitățile de fi nanțare tradiționale dar care prezintă soluții,

servicii sau produse inovative, sau întreprinderi ce au o valoare cuprinsă între

1 și 5 milioane de euro dar care doresc să atragă de pe bursă sume cuprinse

între 100.000 de Euro și 1.000.000 de Euro pentru continuarea planurilor

de dezvoltare. AeRO nu a restricționat accesul companiilor doar la anumite

sectoare de activitate ci a primit IMM-uri din domenii din cele mai diverse de

la IT&C, la servicii, producție sau agricultură. Această gamă variată va permite

diversifi carea portofoliului de investiții a fi nanțatorilor cu active mai riscante

dar cu câștiguri potențiale mai mari. Deja la sfârșitul anului 2017, AeRO a

listat deja câteva companii de pe piața autohtonă, cum ar fi producătorul de

software Life is Hard, fi rmaede curierat Sameday și Chronos Curier, compania

de IT&C Bittnet Systems, precum și câteva vehicole de investiții specializate,

cum ar fi Opportunity Capital, Agribusiness Capital, Real Estate Asset, sau

fondul de investiții polonez Carpathia Capital. Aceste listări dovedesc că și în


România antreprenorii și startup-urile pot accesa fi nanțare alternativă pentru dezvoltarea propriilor proiecte. Companiile listate pe piața AeRO sunt consiliate de către companii de consultanță ce au fost autorizate de către BVB și care se vor ocupa de promovarea companiilor potențialilor investitori. Pe lângă atragerea de investitori, consultanții se vor ocupa și de documentația pentru admitere pe piață și, timp de 1 an de zile de la listare le vor asista pentru realizarea rapoartelor fi nanciare și de altă natură.

§ Reglementarea Incubatoarelor Naționale și Regionale de Afaceri Întreprinderile mici și mijlocii nou înfi ințate, startup-urile sau spinoff-urile parcurg în primii doi ani de existență cea mai vulnerabilă perioadă din existența lor (denumită în jargonul fi nanciar și death valley). Factorii care infl uențează această stare sunt de cele mai multe ori lipsa unui spațiu de desfășurare a activității, lipsa serviciilor suport de tip B2B (consultanță juridică, contabilă) și nu în ultimul rând, lipsa accesului la fi nanțarea necesară dezvoltării afacerilor. Acești factori sunt de natură a le poziționa pe un nivel de inferioritate față de concurența deja dezvoltată din piață. O soluție viabilă pentru a diminua efectele acestei probleme, constă în crearea premizelor pentru dezvoltarea unui sistem care să asiste companiile tinere în faza lor de debut, atât prin ușurarea accesului la fi nanțare, dar și prin oferirea unui ecosistem de afaceri care să permită o integrare mai ușoară a tinerilor antreprenori în mediul de afaceri. La nivelul anului 2014, în România existau aproximativ 20 de incubatoare de afaceri rezultate din Programul național multianual de înfi ințare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri și alte 40 de entități formate cu fi nanțare internațională, dar care nu au un statut clar de incubator de afaceri deoarece la nivelul anului 2015 legislația națională nu reglementa acest domeniu, astfel încât o delimitare clară a unui incubator de afaceri față de alte clădiri de birouri sau centre de afaceri nu este ofi cial posibilă. Până la ora actuală, în România se cunoșteau două tipuri de structuri de sprijinire a afacerilor: incubatoare de afaceri și parcuri tehnologice sau industriale, ambele cu potențial real pentru crearea și susținerea noilor întreprinderi și pentru crearea de noi locuri de muncă. În anul 2015 s-a lansat în România proiectul de Lege privind incubatoarele de afaceri pentru a veni în sprijinul antreprenorilor naționali pentru a-și dezvolta afacerea, afacerile mici generând mai multe locuri de muncă decât cele mari și realizând mai mult de jumătate din inovațiile de pe piață. Scopul acestui act normativ consta în susținerea înfi ințării de incubatoare de afaceri ce benefi ciază de sprijin public pentru diversifi carea


economiei, crearea și menținerea de locuri de muncă și consolidarea unui mediu antreprenorial puternic. Proiectul de lege urmărește realizarea unui cadru juridic adecvat

înfi ințării și funcționării incubatoarelor de afaceri cum ar fi defi nirea acestora, stabilirea principiilor de funcționare, modalitatea de acordare a statului de incubator de afaceri care îi va permite să benefi cieze de facilități legale etc. În România, incubatorul de afaceri se dezvoltă pe baza parteneriatului public privat dintre autorități publice locale și IMM-uri care au ca scop dezvoltarea în zone cu potențial antreprenorial a unor structuri de sprijin a afacerilor care să ducă la apariția de noi întreprinderi. Partenerii unui incubator de afaceri sunt de regulă universități, autorități publice locale, institute de cercetare, camere de comerț sau persoane juridice de drept privat. Titulatura de incubator de afaceri se va acorda pe o perioadă de 10 ani, considerată sufi cientă pentru consolidarea acestuia. Pentru a primi calitatea de incubator de afaceri, trebuie să existe o clădire liberă de sarcini și fără litigii care să poată găzdui noi fi rme, entitatea să prezinte un plan de afaceri care să prezinte strategia de dezvoltare și funcționare, modul de lucru cu întreprinderile găzduite, monitorizarea acestora precum și modul de autofi nanțare al incubatorului. Pentru dezvoltarea de incubatoare de afaceri, inițiatorii (administratorul) va primi facilități fi scale la impozitele datorate pe teren, clădire, taxe etc. Legea prevede mai multe tipuri de incubatoare de afaceri cum ar incubatoare tehnologice, academice de afaceri, cu portofoliu de IMM-uri mixte, agricole, rurale, sociale, virtuale, care vor aborda diferit problemele de fi nanțare, politici , cultură antreprenorială. În funcție de etapele de dezvoltare a unui IMM, incubatoarele de afaceri vor putea desfășura următoarele servicii fi rmelor găzduite: servicii de pre-incubare (max. 6 luni), incubare (max. 3 ani), servicii de accelerator de afaceri (max. 2 ani). Entitățile găzduite în incubatoarele de afaceri trebuie să fi e IMM-uri nou înfi ințate de până la doi ani, startup-uri, autonome, care să nu se afl e în difi cultate și care desfășoară activități în domeniul de specializare al incubatorului. Deoarece în momentul de față există puține incubatoare de afaceri în România, se estimează că adoptarea acestei legi va duce la dezvoltarea sectorului IMM care vor avea obligația creării de noi locuri de muncă, ceea ce va avea un impact macroeconomic semnifi cativ pe viitor. Reglementarea incubatoarelor de afaceri va duce la consolidarea culturii antreprenoriale în zona respectivă, crearea de noi întreprinderi și proporțional de noi locuri de muncă, comercializarea de tehnologie, dezvoltarea afacerilor și a investițiilor ceea ce va duce în fi nal la creșterea nivelului de trai și al PIB.


Concluzii

Accesul la fi nanțare este în continuare o mare problemă a economiei românești mai ales în ceea ce privește întreprinderile mici și mijlocii, care au semnalat în diverse sondaje o erodare a sprijinului fi nanciar public (mai mic cu 13%), a creditelor și a autofi nanțării. Pentru multe din proiectele lansate, nu există fi nanțare disponibilă nici din partea sistemului bancar și nici din zona publică, ceea ce nu face decât să confi rme defi citul de fi nanțare existent în România în anul 2015. Din rândul IMM-urilor sunt afectate mai ales cele ce activează în domenii inovative ce presupun preponderent active intangibile, creative sau care au obiective de ordin social. Criza fi nanciară a generat apariția pe o scară tot mai largă a diverselor forme de fi nanțare alternativă, pe măsură ce creditarea bancară s-a contractat în ultimii ani, iar accesul la fi nanțare s-a îngreunat tot mai mult pentru IMM-uri. În acest context, ca răspuns la cererea tot mai mare de fi nanțare existentă pe piața locală era și normal să apară metode alternative de fi nanțare, care chiar dacă nu sunt încă pe deplin reglementate în România, fac dovada unui interes crescând din partea potențialilor investitori.

Bibliografi e

1. Anghelache, Anghel, Dumitrescu, Ursache (2016). The European Initiative for Small and Medium Enterprises, Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2016, pg. 49-58;

2. Ebner, A., Bocek, F. (2015). Best Practices as to How to Support Investment in Intangible Assets, WWWforEurope in its series WWWforEurope Working Papers series with number 101;

3. Grabara, J., Bajdor, P. (2013). Innovations Financed by Polish Enterprises from SME Sector, Romanian Statistical Review Supplement, Volume (Year): 61, (2013), Issue (Month): 4 (December), Pages: 168-174;

4. Mas-Verdú, F. (2015). Firm survival: The role of incubators and business characteristics, Journal of Business Research, Volume (Year): 68 (2015), Issue (Month): 4 (), Pages: 793-796;

5. Moraru, C., Rusei, A. (2012). Business Incubators – Favorable Environment for Small and Medium Enterprises Development, Theoretical and Applied Economics, Volume (Year): XVIII(2012) (2012), Issue (Month): 5(570) (May), Pages: 142-150;

6. Okhrimenko, O., Manaenko, I. (2014). Determinants Of Investment Support: Principles, Mechanisms, Effi ciency, Economics of Development, Volume (Year): 69 (2014), Issue (Month): 1 (), Pages: 34-40;

7. Opreana, A. (2015). A New Perspective of Investment Modelling at the European Union Level, Expert Journal of Economics, Volume (Year): 3 (2015), Issue (Month): 2 (), Pages: 143-148;

8. Popielas, M. (2012). Harmonization Of Investment Services In The European Union - The Example Of Investment Funds, Oeconomia Copernicana, Volume (Year): 3 (2012), Issue (Month): 1 (March), Pages: 73-88

9. Romero-Martínez, A.M. et.al. (2008). Evaluating European Union support for innovation in Spanish small and medium enterprises, The Service Industries Journal, Volume (Year): 30 (2008), Issue (Month): 5 (May), Pages: 671-683.


10. ECONOMIC POTENTIAL OF INVESTMENTS IN RESEARCH - DEVELOPMENT – INNOVATION IN THE EUROPEAN UNION (2017), Assistant Professor Dr. Diana Valentina Dumitrescu and Dr. Daniel Ioan Dumitrescu, Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 2017, pg. 96-103;

11. The European Initiative for Small and Medium Enterprises (2016), Assoc. prof. Mădălina Gabriela ANGHEL, Prof. Constantin ANGHELACHE, PhD, Daniel DUMITRESCU, Alexandru URSACHE, Revista Română de Statistică - Supliment nr. 6 / 2016, pg. 49-58;

12. Managing Financial Instruments by Development Bank of Romania (2016), Prof. Vergil VOINEAGU, Prof. Michal BALOG, Daniel DUMITRESCU PhD. Student Diana SOARE (DUMITRESCU), Romanian Statistical Review - Supplement nr. 1 / 2016, pg. 32 -37;

13. www.eif.org; 14. www.eban.org; 15. www.bnro.ro; 16. www.cnipmmr.ro.

Finanarea alternativă a IMMurilor în România · alternative sunt utilizate doar de un procent de...

Documents

Transcript of Finanarea alternativă a IMMurilor în România · alternative sunt utilizate doar de un procent de...