Crnu Adelin Mihai Grupa 1820 Calculatoare An I

UPG Ploieti

Filozofia mai are loc in lumea noastr?

Primii filozofi ai Antichitii au dorit s explice lumea fr a introduce n ecuaia ei influena divin. Ce formeaz, n mod fundamental, baza existenei? Mai trziu, ei au nceput s examineze critic i valorile, i formele de organizare social. S-au ntrebat n ce condiii poate omenirea s se dezvolte cel mai bine i s fie fericit. Cutarea rspunsurilor a dus la apariia mai multor discipline filozofice. Aceast micare de disociere fa de superstiii i ncercarea de a descoperi raiuni i explicaii au format fundamentul filozofiei. Omul de tiin este acel om care tie aproape totul despre aproape nimic; filozoful este acel om care tie aproape nimic despre aproape totul. (Aurel Codoban Introducere in filosofie) n timpul nostru, al oamenilor moderni, filozofia este uitat. Oare mai tie cineva cine sunt Platon, Aristotel, Kant fr a se referi la importana lor istoric. Acum toate ideile sunt importante dac ele sunt testabile, palpabile s zicem. ns filozofia mnuiete inteligena cuvintelor ea jongleaz cu concepte. Legata fiind de procesul perpetuei schimbri si nlocuiri , de diversificarea si ordonarea existentei, categoria de timp, cu integra ei problematica , s-a impus in rndul marilor preocupri ce au frmntat gndirea umana in decursul dezvoltrii sale istorice si creia i sa cutat , pe fiecare treapta a dezvoltrii cunoaterii tiinifice si a practicii sociale , noi nelesuri si sensuri. Secolul al XX-lea, caracterizat prin cele mai profunde transformri si mutaii din cate a cunoscut zbuciumata istorie a omenirii , att in domeniul cunoaterii tiinifice cat si al condiiilor de existenta a oamenilor , avea sa ridice analiza coninutului categoriei de timp pe unul din primele planuri ale activitii teoretice. Accelerarea ritmului de ptrundere a cunoaterii umane in domenii din ce in ce mai vaste si mai complexe , accelerarea ritmului vieii cotidiene , pun in fata omului , in noi coordonate si cu noi valente , probleme legate de sensul si perspectivele existentei sale. [...]Filosofia marxista contemporana se raporteaz la ntrebri referitoare la natura si esena timpului fie prin ncercarea de fundamentare idealista a interpretrii coninutului categoriei de timp , fie printr-o atitudine ostila fata de factorul timp in general si adoptarea unor poziii pesimiste in legtura cu nsui sensul existentei umane.[...] In finalul acestor concluzii s-ar cdea a mai fi subliniat faptul ca pentru om , pentru existenta sa , contiina timpului contientizarea desfasurarii structurii sale temporale ca interferenta a timpului fizic , biologic , psihologic si social devine o forma a contiinei sale sociale. Modul in care i trieti timpul tu e , in cele din urma , o forma care se cristalizeaz o concepie etica despre viaa si rosturile ei. Afirma pe buna dreptate D.Ghise. De aceea important in viaa unui om este nu att vrsta atinsa 1

Crnu Adelin Mihai Grupa 1820 Calculatoare An I

UPG Ploieti

la un moment dat , cat felul in care a trit anii pe care-i are , felul in care in mod contient s-a integrat pana la identificare in marile evenimente pe care societatea in care traieste le-a cunoscut. Nu trebuie uitat faptul ca atitudinea fata de timp , nu in acceptanta sa ca ceva exterior fiinei noastre , ci ca modul nostru de a devenii si a fii , pune in lumina gradul nostru de cultura In acceptarea mea , muli nelegem greit filosofia , in sensul ca coala ne nva c filosofia a fost undeva in trecut si a rmas la nivel de Kant. Tot ce facem la coala e intr-o zona care parca nu prea are legtura cu realitatea. Este o chestiune foarte delicata sa cuplezi o noiune filosofica de acum ... ani cu contextul socio-cultural de atunci si sa nu o aduci greit in vremurile noastre ... dar nu asta e important acum. In cercetarea , tiina , arta si cultura contemporan consider filosofia foarte important si foarte prezent. Dar nu filosofia decuplat de realitate... adic una teoretic , fcut la tabla. Filosofia i face prezena si este util atunci cnd trieti ceva, sau cnd ntmpini , s zicem printrun experiment , o problem , o noutate , o tensiune etc. Filosofia este de multe ori si un spaiu de orientare pentru a realiza un experiment sau pentru o aciune . Ca s nu mai zic de filosofia unei tiine . De exemplu tiina complexitii. Muli au auzit de instrumentele ei , sa zicem teoria haosului , catastrofe , etc. Dar esena ei este ca impina aceste instrumente printr-o filosofie care este diferita de cea in vremea lui Newton sa spunem. Deci exista o filosofie care ghideaz un curent tiinific sau cultural , inclusiv economic sau politic, in funcie de problemele si dezvoltarea societatii la momentul respectiv. Fara filosofie nimic nu ar mai fi fost realizat in lume . Pentru cel netiutor tiina este cea care aduce progresul , dar putini tiu ca filosofia foreaz in necunoscut trasnd drumul ce urmeaz a fi strbtut de ctre cercettorii tiinei. Ei valideaz sau invalideaz din urma ideile proiectate de gndirea filosofica cu mult timp nainte ca experimentul tiinific sa fie posibil. Omul de tiina are o gndire ncorsetata de propriile legi aplicabile pe o arie mica de realitate si deci el nu va putea sa se aventureze in teorii ce pot devansa cu mii de ani realitatea. Apoi sunt probleme eterne ale gndirii care nu pot fi analizate dect de filosofie, nici o alta disciplina nu se poate ncumeta sa abordeze teme ca: sensul vieii , ce este fiina? , de ce a aprut ea? , ce este divinitatea? , de ce murim?, ce se ntmpla dincolo de noi , de univers? , etc. Giuseppe Prestipino spunea ca : tiina(sau filosofia) clasica a secolelor de ascensiune capitalista este punctul de plecare necesar , deci insuficient , al genezei istorice a socialismului tiinific. Pe de o parte , filosofia reprezint nsi viaa . Ea ne lefuiete att moral cat si comportamental , in consecina. De ce spun acest lucru? Pentru ca nu numai ca are aplicabilitate in toate domeniile , nsa le cuprinde pe toate. Poi sa filosofezi ore in sir chiar si despre cum poi asambla o piesa de mobilier din bucata, despre modul in care te va ajuta aceasta piesa , despre cum poi ncerca sa foloseti un sistem automat de asamblare , despre cum te va ajuta cunoaterea asamblrii ei.. etc. Desigur , utilitate filosofiei este att de subtila incot nu i dai seama ca este , as ndrznii sa spun , chiar vitala. Filosofia te ndeamn sa cercetezi , sa gndeti conexiuni intre concepte aparent ndeprtate , sa ncerci sa gndeti cat mai profund si lund in considerare cat mai muli factori , 2

Crnu Adelin Mihai Grupa 1820 Calculatoare An I

UPG Ploieti

filosofia te face sa te cunoti mai bine att pe tine nsuti cat si pe cei din jurul tu. Desigur , ea poate produce si multe conflicte interioare , ins rolul acestora nu este de a te face sa abandonezi ; din contra , rolul lor este de a te face sa caui in tine , in continuare. Din punctul meu de vedere , este relevant ca un individ sa poat sa i produc singur un sistem de filosofii (dnd dovada de autonomie a gndirii), sa nu preia concepiile filosofilor mai mult sau mai Putin cunoscui, dect in msura in care acel sistem gndete ca al sau iar in acest caz trebuie ca individul sa fi gndit acel lucru nainte de a descoperii conceptul sau ca fiind unul consacrat de ctre un filosof , nu de a citii si de a spune ca are dreptate si doar att ; si chiar si in condiiile in care descoper o idee , o trece prin filtrul gndirii sale si o considera potrivita, trebuie sa ncerce sa mearg mai departe , sa se ndoiasc , sa fac orice pentru a se convinge de propriul sistem de gndire. Cat despre importanta lui Platon , Aristotel , Kant etc.. este una extrem de mare: fiecare dintre ei a venit cu o inovaie a gndirii asupra a numeroase subiecte , inovaii fr de care nu am mai fi ajuns sa fim cine suntem astzi. S lum spre exemplu Platon cu Alegoria Peterii : oamenii nu pot ajunge la esena lucrurilor prin simul comun, pentru c nu vd dect reflecii incomplete ale unor lucruri proiectate n ntunericul cunoaterii lor. Ca ntr-o peter, ei sunt prizonieri, nlnuii de propriile superstiii i de ignorana lor. Pentru a se elibera, trebuie s rup aceste lanuri i s ias, la lumina soarelui. Firete, vor fi la nceput orbii de lumin, dar, pe msur ce ochii li se obinuiesc, vor nelege destul de repedecare este adevrata realitate i vorncepe s i neleag esena. Omul trebuie s se elibereze de ignoran i s prseasc petera pentru a ajunge la lumina cunoaterii. Omul din peter nu percepe realitatea, ci numai umbrele pe care aceasta le proiecteaz, ceea ce face ca simul comun s fie mult mai puin eficient. Pe de alt parte , lumea noastr contemporan tinde sa piard valorile filosofiei cci triete sub apsarea unei atmosfere nnbuitoare de materialism care ntunec si depreciaz toate valorile ideale ale vieii. Sunt impresionante , din acest punct de vedere afirmrile unui nvat american care ne-a vizitat cu mult timp in urma si a inut la noi o serie de conferine , Charles Upson Clark. Vorbind despre viaa intelectuala din tara sa, care sta astzi in fruntea civilizaiei noului continent, Charles afirma : In tara noastr predomina att de mult materialismul , nct viaa intelectuala se afla cu totul pe plan al doilea. Cele mai valoroase talente se devoteaz la noii viei materiale. Sunt putini oamenii care se consacra profesoratului , literaturii sau bisericii. Tratamentul ce se acorda profesorilor sau preoilor este cu totul insuficient pentru meninerea familiei lor. Viaa materiala domina cu totul peste cea intelectuala. Acesta este adevrul. Cei mai buni scriitori sunt tentai sa intre in reclama. Numeroi profesori universitari lucreaz pentru firmele de anunuri , adic cum zicem noi , pentru ageniile de publicitate , redactnd prospecte industriale si comerciale crora le dau o oarecare tinctura tiinifica si literara. Totodat , putem observa ca tiina si filosofia urmrind unul si acelai scop, ar trebuii sa se ajute reciproc. Spre exemplu, tiina lucreaz cu omul , cu simurile lui . Ea i construiete baza problemei ce vrea sa o studieze cu datele concrete ale simurilor. Vine apoi filosofia , ce completeaz tiina; in momentul stagnrii , tiina se ciocnete de filosofie, la fel cum filosofia se oprete acolo 3

Crnu Adelin Mihai Grupa 1820 Calculatoare An I

UPG Ploieti

unde tiina este precisa si clara. Dup ce studiaz temelia acestei probleme , filosofia i ndreapt privirea spre finalul ei si constata ca aceasta lipsete, astfel ea duce mai departe explicrile nedesvrite ale tiinei si le ntregete prin ipoteze , ce trec peste marginile experienei sensibile. Descartes a pornit de la premisa c ansamblul cunoaterii trebuie pus la ndoial. Orice idee supus ndoielilor trebuia respins pentru a descoperi n cele din urm un fundament pentru adevrata cunoatere. Aceast ndoial metodic", ce respinge percepia ca fiind ndoielnic, acceptnd numai deducia ca metod, l-a condus la un principiu de baz: gndul exist i pentru c gndul nu poate fi separat de entitatea gnditoare, exist i eu. Afirmaia cuget, deci exist" este conclusiv n sine, servind la fundamentarea subiectului. Toate celelalte derivative propuse de Descartes se bazau pe aceast ndoial universal. El a dezvoltat o teorie dualist (n latin: duo, doi") ce separa lumea n funcie de dou substane. Res cogitans sau lucrul care gndete" (lumea interioar) acoper ntreaga palet de gnduri i percepii, n vreme ce res extensa (lumea exterioar) acoper ntreaga ntindere spaial i toate obiectele coninute de ea. Aceste dou entiti sunt n ntregime autosuficiente, avnd drept unic element de legtur intervenia lui Dumnezeu. Raionalismul lui Descartes i-a inspirat pe Spinoza i Leibniz Aadar filosofia trebuie sa porneasc de la ultimele explicri ale tiinei si sa caute sa le duca mai departe in direcia logicii cu ipoteze potrivite pentru ca in final , ea sa ne dea nelegerea totala a lumii si sa desvreasc astfel de problema neterminata a tiinei. Lucian Blaga relateaz ca : Orict importanta am da tiinei , totui intr-un loc tragem o dunga si zicem: aici ncepe tara necunoscutului. Numai aa putem face de altfel posibila manifestarea in filosofia ntregii personaliti. In concluzie , consider ca afirmaia referitoare la problema filosofiei in lumea contemporana este pertinenta , deoarece intr-o lume plina de materialism , filosofia nc mai supravieuiete , este implementata fiecrui individ in parte , iar filosoful autentic , departe de a ignora lumea materiala , va reflecta pornind de la aceasta lume care condiioneaz toate gndurile noastre; reflecia nu trebuie sa fie neaprat o evaziune. Actul filozofic care tinde sa transforme un eveniment in experiena dup cum afirma LaCroix, i propune sa extrag din evenimentul respectiv , lecia potrivita , sa apropie evenimentele unele de altele pentru a le nelege , pentru a le cuprinde laolalt cu scopul de a ajunge la o viziune sistematica a Universului , misiunea filosofului nu poate fi neleasa dect prin raportare la o cultura reala , pentru ca numai ea poate sa justifice cu adevrat filosofia. Filosoful adevrat este legat in mod necesar de o cultura adevrata . Numai cadrele unei asemenea culturi se pot esprima si dezvolta liber. Dup unii filosofi , nu ementele intelectuale , ci elementele afective ale vieii sufleteti ale omule determina faptele lui , si sunt , prin urmare factorul esenial al progresului[...] Cel dinti zice ,in opera sa intitulata Lumea ca voina si reprezentare: Voina prin care Schopenhauer nelege ntreag parte afectiva a naturii omeneti nu se spune niciodat inteligentei , in tendina ei originara si in principiul ei fundamental , voina nu poate sa fie schimbata intru nimic de inteligenta . A crede ca cunotina determina , in adevr , voina este ca si

4

Crnu Adelin Mihai Grupa 1820 Calculatoare An I

UPG Ploieti

cum ne-am nchipui ca felinarul , pe care-l purtam noaptea , ca se ne luminam calea , este cauza prima a mersului. Iar spencer , polemiznd cu Auguste Comte , zice , la rndul sau: Ideile nu guverneaz si nu transforma lumea ; lumea este guvernata si transformata de sentimente , crora ideile le servesc numai de cluz. Mecanismul social nu se ntemeiaz in definitiv pe opinii , ci aproape cu totul pe caractere.

Bibliografie 1. Comunicare.codoban.if.pdf 2. Gheorge Barsan: Timpul in tiin si filosofie. Editura tiinific Bucureti 1973, cap; Importanta si actualitatea problematicii timpului, pag 7-232 3. Giuseppe Prestipino: Natura si societate , Editura politica Bucureti 1980 , pag 22 4. P.P.Negulescu : Scrieri inedite III , Editura Academiei Republicii Socialiste Romania , Bucureti 1972 pag 285/287 5. Lucian Blaga : ncercri filozofice , Editura Facla 1977 cap. Concepia despre lume si tiin , pag 57. 6. Marea enciclopedie a cunoaterii Religie i Filozofie

5