8/17/2019 Filozofia În Moldova În Sec. XVII – XVIII

1/2

Filozofia în Moldova în sec. XVII – XVIII

Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice, politice şi cltrale. Moldova în aceast! perioad! era n stat fedal în care dominagospod!ria natral!. "îndirea progresiv! a Moldovei din aceast! perioad! era dominat! de ideea

general! de lpt! împotriva #orţii şi f!r!delegilor fedalilor locali.MILESCU-SPĂTARU NICOLAE  $%&'&-%()*+ - filosof-manist, ilminist,

reprezentant a enaşterii romneşti, poliglot neîntrect $cnoaştea peste zece limi+. / fost omde înalt! cltr! şi vast! erdiţie, e0plorator c renme mondial, predesecor a geografieimoderne şi cartografiei, natralist, etnograf, economist, pedagog şi diplomat. Fiind trimislţarli rs face o c!l!torie prin 1ieria şi 23ina dp! care plic! n material foarte înaltapreciat în 4ropa $Milesc-1p!tar a fost al doilea eropean dp! Marco #olo care a vizitat şidescris 23ina+./ scris peste ') lcr!ri c diferit caracter, printre care 5"enealogia ţ!rilor rşi6,52arte de profeţi6$%&(7+, 5/ritmolog3ion6,62arte ieroglific!5$%&(7+, 5Descrierea primei p!rţi almii6$%&((+ ş.a.

2oncepţia li filosofic! conţine mlte tendinţe pozitive, nele elemente materialiste seîmpletesc c concepţia deist-religioas!. Milesc-1p!tar recnoaştea facerea lmii de c!treDmneze, îns! încerca s! o e0plice mai departe de pe poziţiile materialiste. 8a aza lmii sta

 patr elemente - p!mîntl, apa, aerl şi focl. 9impl şi spaţi e0ist! împren! c lmea, afirmac! în afara lor n e0ist! nimic. Milesc-1p!tar formleaz! şi nele idei de dialectic! spontan!,referitor la nitatea şi lpta contrariilor, mişcare ca form! de e0istenţ! a materiei. :ncearc! s!e0plice nele fenomene sociale, argmentînd necesitatea ni stat centralizat şi pternic. :nteoria cnoaşterii respinge agnosticisml idealist-religios, afirma c! raţinea man! poate s!cnoasc! realitatea. 2noştea ine istoria filosofiei, mai ales perioada antic!, din care a tradsmlte te0te filosofice. :n afar! de filozofia li #laton şi /ristotel foarte înalt aprecia ideile li1ocrate, Democrit, 93ales, #it3agora, Xenofont ş.a./ trads din lima greac! ;ilia în lima

romn!./cord! mare atenţie filosofiei ca ştiinţ!, afirmînd c! ea este n nmai na din mltipleleştiinţe, ci şi n domeni care sintetizeaz! şi diri

8/17/2019 Filozofia În Moldova În Sec. XVII – XVIII

2/2

dl - c! e0ist! adev!rri a credinţei şi ştiinţei, pleda pentr separarea ştiinţei, filosofiei deteologie. Interpreteaz! oml ca nitate a trpli şi sfletli, el se deoseeşte de alte fiinţe dinnatr! prin spiritalitatea sa. 40plic! fenomenele sociale în conformitate c anmite legi. 8a

 aza dezvolt!rii societ!ţii pne factorii interni, materiali. /firm! caracterl ciclic al dezvolt!rii,c! toate ţ!rile trec anmite cicle - apariţia, matrizarea şi pieirea, dp! dispariţia nor ţ!ri oriimperii - apar altele. #rogresl societ!ţii depinde de cltr!, moral!. ?perele li 2antemir a

contriit la formarea gîndirii laice şi e0tinderea manismli.Amfilohie Hotiniul $%(')-%*))+ – mare savant şi folosof, cnoştea limile romn!, latin!,greac!, italian!, slavon! şi rs!. /vea cnoştinţe profnde în domenil filosofiei, istoriei,matematicii, geografiei, fizicii, astronomiei ş.a. 4ra cnosct c lcr!rile li Democrit, #itagora,#laton, 1octare, A.2opernic, B.;rno, .Descartes./.Cotinil afirma materialitatea lmii şicognosciilitatea ei. #oplariza concepţia 3eliocentric! a li A.2opernic . :n lcrarea sa 5Desprefilosofie6 evidenţiaz! esenţa, scopl şi roll filosofiei. 2onsider! c! filozofia const! din do!

 p!rţi> înv!ţ!tra despre etic! şi înv!ţ!tra despre natr!. /preciind înalt roll filosofiei înactivitatea practic! a oamenilor, /.Cotinil menţiona, c! pe aza generaliz!rii cnoştinţelor sedezvolt! mai mlte ştiinţe, medicina, farmacia, navigaţia maritim!, oamenii se învaţ! a prelcramai ine p!mîntl, a creşte plante şi animale, a doîndi şi prelcra metalele.