putem face din Platon un mistic e, poate, mai aprope de ceea ce inseamna metafizica platoniciana in S7 ce este cunoasterea, in Alcibiade omul chipul zeului (atentie la legatura dintre platonism si crestinism nu este nicio legatura, s-a tot incercat) omul nu este in natura de aia pune semnul egal intre om si psukhe natura eterna, ceva ce creste el spune am in mine ceva nenatural de la presocratici intalnim cele 2 tipuri de realitate sensibila si inteligibila pe noi ne intereseaza starea ce vrea Platon, ce gandeste restul, comentarii tehnice nu momentan, vor veni daca va intereseaza filosofia este strict legata de modul de viata Aristotel: idealul pentru om este cunoasterea divina i se intampla, poate, de cateva ori in viata ar trebui sa fie fericit si daca i se intampla o data un psukhe universal pe care noi il numim rationalitate Platon vine, oarecum, in prelungirea unui mod de gandire mitico-religios in Phaidon sufletul trece dintr-un trup in altul pe el il intereseaza mai degraba un tip de gandire care presupune acea distinctie sensibil-inteligibil simturile inseala, gandirea directa nu ma duce la ceea ce numesc eu este omul sensibil are doua capete la Parmenides pentru ca el este si nu este in acelasi timp (ceea ce vad si ceea ce nu vad) sufletul nu are corp el este intr-un corp forta motrice, pune in miscare un trup, o natura, viata este ceea ce il face pe corp viu a gandi = a distinge intre sensibil si inteligibil Platon omul adevarat este unul ascuns in acest om, un om interior, este psukhe pe cat posibil de bun, potential act, energie, cauza, forma toti acesti termeni sunt aristotelicieni Aristotel acest registru al diferentei dintre sensibil si inteligibil sunt diferite, dar nu separateAlegoria pesterii: citim la prim nivel metaforic al doilea nivel am mai citit in Phaidon sa insistam pe a doua navigare (navigatie) pasaj in Phaidon prima este ceea ce face carmaciul folosindu-se de panze, de vele bate vantul mi s-a spus ca asta e bine, asta fac, asta e rau, aia nu fac a doua navigare imi pun mintea la contributie sa tragi la vasle, sa gasesti singur esti purtat de vant (de traditie) umbrele par reale, la lumina sunt orb cand ies de la intuneric (adevarul nu poate fi vazut in conditia ignorantului) si nici invers detalii tehnice: noi stim ca IDEEA trebuie sa aiba anumite caracteristici nascuta nepieritoare, una si aceeasi, in Phaidon obligatoriu sa fie si de natura divina (trecere viata-moarte etc) ATENTIE: la greci a fi indestructibil si a fi etern sunt doua lucruri diferite pentru a nu se confunda cu vreo divinitate panteonica plaseaza un UNU sau BINE dincolo de IDEEA Amenhotep al IV-lea facea din Amon Ra zeul suprem prima relatare de monoteism, dar nu pur ii facea pe ceilalti zei slujbasi ce inseamna a gandi divin? (Aristotel esti cu atat mai bun cu cat reflecti mai bine ZEUL e vorba de divin, nu de zeu tutelar) ma intereseaza ce este in absolut acest lucru, ma intereseaza a fi-ul lui sus, in lumea ideilor am nous, dianoia intuitia intelectuala (inca am o identitate intre fiinta si gandire) ce este acest a fi cand il folosesc copulativ, cand existential Platon trece de la un anumit tip de interogatie (acela al dreptei potriviri a numelor) la ceea ce doar zeul poate sa ne spuna, iar omul e capabil doar sa identifice a fi-ul si sa spuna ca acest a fi nu poate fi altfel decat este trebuie sa mai fie ceva, altfel nu face decat sa abstractizez (cum va zice Aristotel) ideea ar fi o descriere a existentei or, Platon nu vrea sa spuna asta va zice nu, este ceva in sine, nu stiu ce (nu va discuta niciodata, doar o pune sub semnul intrebarii in Parmenides) pe Platon il intereseaza sa spuna ce nu este cunoasterea dpdv al omului ce poate sa spuna infailibil daca ceea ce spun despre un lucru este sau nu in acord cu realitatea cum face asta? sensul pe care il atribui in realitate unui lucru trebuie sa se aplice principiul necontradictiei ma scoate din incurcatura adevarul e doar in gandire sau in vorbire realitatea este pur si simplu, ea e doar coerenta eu o pot doar verifica si demonstra Platon nu vrea sa ramana aici realitatea e cu totul altceva decat ceea ce eu ca om pot sa spun dar eu pot prea putin eu spun am UNU si BINE dincolo de IDEEA nu am acces prin gandire directa aceasta alegorie insasi este posibila pentru ca UNU face posibila gandirea voi spune ca asa cum soarele este pentru lucruri asa cum este, UNU este pentru IDEI (pentru acele realitati in sine) foarte importanta formularea ASA CUM doar constat ma intereseaza trimiterea intr-un dincolo dar care comporta un anume grad de intelegere, intuire, participare fara a avea o natura participativa, n-ar putea spune nimic ce sa-si aduca aminte, daca n-ar avea parte de, n-ar participa?Teoria participarii: atentie la termeni, si Platon foloseste mai multi a lua parte la, a lua parte din unul este asemanare un lucru este prin asemanare la prin prezenta in (par ousia) altul este de-a lungul metalepsis ceva care tine de o copiere prin contact cu si totusi Platon il va prefera pe metahei participare la Aristotel argumentul celui de-al treilea om ontologia vorbire despre fiinta (ontos) teoria participarii = ceea ce am numi noi metafizica sau ceea ce se presupune metafizica de la UNU la MULTIPLU metafizica = aceasta desfasurare (niciodata rezolvare) a acelei desfasurari numite UNU-MULTIPLU