FILOCALIASAU

CULEGERE DIN SCRIERILE SFINTILOR PARINTICARE ARATA CUM SE POATE OMUL CURATI,

LUMINA 9I DESAVIR$I

Volumul VIII

CALIST 9I IGNATIE )GNTHOPOL,CALIST PATRIARHLIL, CALIST ANGELICUDE,

CALIST CATAFYGIOTUL 9I ALTII,PRECLIM 91 UN STLTDIU AL TRADUCATORULUI

DESPRE ISTORIA ISIHASMULUI fN ORTODOXIA ROMANA,CU CTTEUA TEXTE FILOCALICE ALE UNOR CATUCANT

ROMANI

TRADUCERE DIN GREcEgljr nrrnoD{JCERI 9l NOTE

PT. PTof. DT. DUMITRU STANILOAEMembru al Academiei RomAne

HUMANITASBUCURE9TI

Cuprins

CALIST 9I IGNATIE XANTHOPOLIntroducere 7

Metoda sau Cele 100 de capete 17

CALIST PATRIARHUL

Capetedesprerugdciune ....199Capete care au lipsit . . 204

CALIST ANGELICUDE

Viala gi scrierile lui Calist Angelicude . 325

,i' \z[egtegugullinigtirii .-.328Despre rugdciune 9i luare-aminte . . . 337

CALIST CATAFYGIOruLIntroducere ..... 343Despre unirea dumnezeiascdgivialacontemplative.... ..... 347

SF1NTUL SIMEON NOUL TEOLOG

Metoda sfintei rugdciuni gi atenlii . . 457

TEOFAN

Dn Viala Cuoiosului P drintelui nostruMaximCaasocaliaitul ..47L

NICODIM AGHIORITULDnViala Sfntului Grigorie al Salonicului . . . 477

564 CUPRINS

DIN ISTORIA ISIHASMULUI iN ORTODOXIA ROMANA

DUMITRUSTANILOAE.. .485Isihagtii sau sihagtrii gi rugdciunea lui IisusintradiliaortodoxieiromAnegti ....4g5

Cuvirrtinaintesaucdlduze.... ....513Din sfaturile starefului Gheorghe de la Cernica I . SZ7

Tipicul sfintei rugdciuni cea cu mintea, precumde la pdrintele Iosif s-a primit . . . . . 530

Rinduiala cea bund a viefii de sine . 533

Aldutd duhovniceascd gitrimbigd cereascd .. .. . . 540

Cuvinteadunatedinsfintelescrieri ...... 544

RedactoriRoDIcA pANDrrs, s. sKLrLTEry

TehnoredactorDOINA ELENA PODARU

DTPEMILTAIONA9CUDANDULGHERU

CorectorGEORGETA-ANCAIONESCU

Apdrut 2009nUCUnngn-nOIvrANm

Lucrare executatd la Proediturd 9i Tipografie

t6 DUMITRU STANILOAE

22,43).Preocuparea scrierii Raiul de a-i face pe cititori sd cigtigesimplitatea gi lipsa de chip a minfii (&vei6eov; cap.21) e propriesjCelor 100 de capete (cap.7}).De asemenea, fir amtrdoud scrierilese folosegte termenul de ,,har enipostatic" (Calist gi Ignatie,cap. 70; patriarhul Calist, cap. 40).

Identitatea aceasta de termeni gi de preocupdri s-ar puteailustra pe larg printr-o cercetare mai amdnunlitd a celor doudscrieri. In ele se simte aceeagi atmosferd de gindire gi de stil.

in orice caz,ittscrierea Rniul (80 sau 83 cipete) avem o se-rioasd aprofundare teologicd a temelor din Cele 100 de capete.Avem in ea stdruitoare analize ale stdrilor trdite de contemplativsau vdzdtor (de ex., cap.36). Dar avem in ea gi interesante apro-funddri hristologice gi antropologice (de ex., cap. 38). Sint de-scrise in cuvinte entuziaste stdrile iubirii de Dumnezeugimodultrecerii practice de la multele raliuni ale naturii gi Scripturii laRaliunea tainicd, personald, Cea Una 9i Supremd. Scrierea cu-prinde o analizd. admirabild a simfirii inlelegdtoare gi a stXriiproduse de ea (cap. 41). Capitolul43 ne dd o cuceritoare de-scriere a dragostei de Dumnezert, care e sufleful rugdciunii ne-incetate. In capitolele 4748 avem interesante observafii cuprivire la deschiderea inimii 9i la unirea intre minte gi inimd.In capitolul52 avem o remarcabild argumentare filozoficd a cre-dinfei ca experienfd, a lui Dumnezeu. Expresia ,,chip eni-postatic" e o paraleld la ,,luminarea enipostaticd" dtn CeIe 100de capete (cap. 60). Desigur, ea se afld 9i la Sfintul Grigorie Pa-lama. Dar in cele doud scrieri de fald ea capdtd o aplicare prac-ticd. CapitoluI5T, despre cunoagterea lui Dumnezelr., despretoate virtulile legate de ea, se resimte de influenla SfintuluiSimeon Noul Teolog. Capitolele 65-73 cuprind frumoase re-fleclii despre minunea unirii lui Dumnezeu st sufletul.

A celor dintre monahiCalist gi lgnatie Xanthopol

Metodi si reguli foarte amdnunfiti,care are mirturiile sfinfilor gi poate fi intrebuinfatil,

cu aiutorul lui Dumtrezett, de citre cei ce-9i alegsi vietuiasci in linigte 9i in singuritate sau desprepurtaiea, petrecerea gi viejuireilor gi despre toate

bunitdlile ce le pricinuiegte linigtireacelor ce se striduiesc cu ea/ cu dreapti judecati

1.. Cuatntul de fald se impnrte tn L00 de capete, iar introducerea

e socotitd caprimul capitol gi se ocupd cu darul giharul maipresus

de fire, sdldgluit prin Duhul Sftnt tn cei credinciogi.la

Ar fi trebuit ca noi, cei ce, potrivit cuvintelor dumnezeiegti,sintem invdfali de Dumnezeu (LTes.4,9) gi purtdm inscrisd ininimd, in chip negrdif Legea cea Noud (2Cor.3,2-3), mai lumi-noasd ca un sfegnic, 9i sintem cirmuili de Duhul cel bun gi atot-c{rept ca nigte fii 9i mogtenitori ai lui Dumnezeu, gi impreundrnogtenitori cu Hristos (Rom. 8,17) sd viefuim asemenea it 8"-rilor 9i sd nu avem nevoie sd fim ftrvdlali de cineva ca sd cu-rrrngtempe Domnul. Dar depdrtareanoashd de labine gi abatereaspre rHu de la cea dintii rdsdrire a rdului gi, impreund cu aceasta,

p:izma cumplitului Veliar gi tirania lui neimpdcatd impotrivarroastrd au sddit in noi pornirea sd ne depdrtdm in chipul cel mairtru cle poruncile mfi:rtuitoare 9i indumnezeitoare gi sd ne ldsdm

la De fapt cap. 1" nu se ocupd cu harul. Dar toatd secfiunea intii (cap. 1-14)nc ocupd cu harul 9i cu modul in care poate fi menfinut. In manuscrisele Bibl.Ac'nd. llom. scrierea aceasta se numegte Megtegug 9i tndrEtar.

18 CALIST 9I IGNATIE XANTHOPOL

dugi spre prdpdstiile pierzdtoare de sufleU iar ceea ce e 9i maijalnic (este faptul cd) ne-a stirnit sd cugetdm gi sd lucrdm chiarimpotriva noastrd. Drept urmare, potrivit cuvintului dumne-zeiesc,,,nu este nimeni care inlelege, nu este nimeni care sd caute

pe Dumnezeu" (Ps.13,2). Cdci, indatd ce ne-am abHtut de lacalea cea dreaptd.,ne-am fdcut netrebnici (Ps. L3,3) gi, de aceea,

in irrtregime trupuri (Facere 6,3).lar lipsindu-ne de harul lumi-ndtor gi dumnezeiesc, avem nevoie sd ne indemndm gi sd neajutdm unii pe alfii spre cele bune.ls

2. Cuatntul de fald s-a scris datoritd tntrebdrii unui ftate oarecare,

potriait lintei urmdrite de el, dar ;ipentrutrnplinirea uneiporuncia Pdrinfilor.

Fiindcd in dorinla ta de a cerceta dupd cuvintul Domnului(Ioan 5,39) dumnezeiegtile gi de viafd ddtdtoarele Scripturi 9ide a fi introdus in ele fdrd primejdie ai cerut adeseori gi de lanoi, nevrednicii, un cuvint gi o reguld scrisd pentru folosul tdu

9i poate gi al altora, cum zici, amjudecat acum cd trebuie sd

implinim, cu ajutorul lui DumnezelL aceastd dorinld vrednicdde laudd a ta, dupd ce, mai inainte, n-am voit sd o facem. O im-plinim acum, preaiubitul nostru fiu duhovnicesc, pdrdsind leneacare ne insolegte de dragul iubirii gi al folosului tdu, uimi! laculme de sirguinja ta pentru cele bune gi de stdruitoarea taosteneald. Dar inainte de acestea o facem temindu-ne de pe-deapsa cu care a ameninlat Dumnezeu, in chip infricogdtor, pecel ce a ascuns talantul (Matei 25,25).

Pe lingd cele spuse, o facem ca sd implinim porunca Pe care

ne-au ldsat-o Pdrinlii gi invdjdtorii nogtri duhovnicegti, incre-dintind cele invdlate de la ei altorbdrbafi iubitori de Dumnezeu.Deci Dumnezett, Pdrintele iubirii gi Ddtdtorul imbelgugat altuturor bundtdfilor, sd ne dea noud, celor zdbavnici 9i slabi la

15 Aceastd intrajutorare spre cele bune nu std ir:r contrazicere cu afirmaliade mai inainte cd toli ne-am fdcut rdi. Cdci binele Pe care il sdvirgim prinaceastd inkajutorare este mdrginit. in afard de aceasta, omul, ajutind pe altul,depdgegte tr oarecare mdsurd neputinla de a fi bun, pe care o trdiegte cindse inchide in singurdtatea sa.

cELE 1oo DE cAPETE 19

glas, cuvint potrivit intru deschiderea gurii noastre (Efes. 6,19),l.il, care a insuflat adeseori gi animalelor necuvintdtoare cuvint(Ntrm. 22,28), spre folosul auzitorilor. Iar lie gi tuturor celor('(' vor citi acestea, potrivit spusei tale, sd vd dea urechi sd le au-zi[i cu inlelepciune 9i pricepere gi sd viefuiii in chip drept,prccum este pldcut Lui. ,,Cdci fdrd de El nu putem face nimic"rlirr cele folositoare gi mintuitoare, precum s-a scris (Ioan I5,5);pi ,,cle nu va zidi Domnul casa, in zadar s-ar osteni ziditorii"(l's. '126,

1"). Despre acestea, atit.

3. Cunoagterea scopului premerge oricdrui lucru. lar scopul aces-

lei lucrdri este sd arate care este temelia.

l)acd cr.rnoagterea scopului premerge oricdrui lucru, iar scopulIrostru este sd spunem cele ce ajutd la cregterea duhovniceascd,lrrr al tdu sd vieluiegti cu adevdrat potrivit celor sPuse, trebuiet'rt, inainte de orice, sd cercetdm spre ce plindtate a gindirii celeitlrrptl Hristos privind, sd punem apoi un inceput folositor ca

It,nrr,lie, ca apoi, cu timpul, impdrtdgindu-ne de ajutorul cel deHuri ('u imbelgugare, sd tindem gi spre un acoperig potrivit zidirir'lltt{itc cie Duhul.

4.lrtcctrtutul oricdrei lucrdri dupd Dumnezeu este sd rtieluim po-

lripi! cu poruncile Mtntuitorului.lar sfrgitul ei este sd ne tntoar-ltttt la harul desfusirgit al Preasfntului gi de aiald tncepdtorului

I ) ult, tlat noud prin dumnezeiescul botez.

I )t,t'i ?ncepuful oricdrei lucrdri dupd Dumnezeu este, pe scurtni1 rrt'grilbim in tot chipul, cu toatd puterea sd vieluim dupdIr,gt,rt trtturor poruncilor indumnezeltoare ale Minfuitorului. Iarnl'ir'ryitrrl cstc sd ne intoarcem, prin pdzirea 1or,la zestrea datdrrotril tlc sus gi de la inceput din sfinlita cristelnilH, adicd la de-nrlvir;ritn alclltuire gi nagtere duhovniceascd a noastrd din nou,prlrr lrar; sau, dacd ili place sd numegti acest dar astfel, la lepd-(lrlt'r'il vuchir.rlui Adam cu faptele gi poftele lui 9i la irnbrdcareat'r'ltri ttrru 6i cluhovnicesc (Col. 3,9-70), care este Domnul Iisus

20 CALIST 9I IGNATIE XANTHOPOL

Hristos.l6 Cdcizice dumnezeiescul Pavel: ,,Copiii mei, pe care

iardgi vd nasc ir dureri, pind cind va lua Hristos chip in voi"(GaI. 4, 19); gi: ,,Ci].i in Hristos v-afi botezat ir Hristos v-atiimbrdcat" (Ga1.. 3, 27).

5. Ce este harul gi cum tl putem dobtndi. $i care stnt cele ce-l tul-burd si care cele ce-l curdtesc.\Dar ce este harul gi cum il putem dobindi, 9i care sint cele

ce-l tulburd gi care cele ce-l curdfesc iliva ardta cel ce a strdlu-cit cu sufletul gi cu limba mai mult decit tot aurul. Elzice: ,,Ceinseamnd: rdsfringind ca o oglindd slava Domnului, ne Pre-facem ir acelagi chip (2 Cor.3,18)? Aceasta se ardta mai limpedecind lucrau darurile minunilor. Dar nici acum nu-i e greu celuice are ochi credinciogi si vadd aceasta. Cdci, trdatd ce nebotezdm, sufletul se face mai luminos ca soarele, curdlit fiindprin Duhul. $i nu numai cd privim spre slava lui Dumnezeu,ii gi primim o strdlucire de la ea. Cdci precum argintul aflat subraz€Le soarelui trimite gielraze nu numai din firea sa, ci 9i din

16 ,,Reintoarcerea" la starea noastrd dinainie de pdcat nu e totugi o intoar-cere la o stare fixd; numai cu condilia aceasta se poate accepta ceea ce spuneA.M. Ammann, cd nu existd o cregtere obiectivd, teologicd a harului (op' cit',p. 25). Starea aceea este totugi starea omului nou, care e tocmai prin aceasta

o stare vie, dinamicd. E starea in care e intipdrit Hristos, starea in care omula luat chipul lui Hristos, 9i de aceea este starea lui Hristos ca om nou, care-lreface pebm in chipul lui adevdrat. Dar Hristos, care s-a intipdrit in cel bo-tezat, se desfdgoard in el ducindu-l spre mdsura plindtdlii Lui, la ,,mdsurabdrbatului desdvirgit". Deci, pe de o parte, harul botezului, ca sdldgluire a

lui Hristos, nu-l duce pe om dincolo de Hristos, 9i in sensul acesta nu-l trece

la alt har, dar, pe de altd parte, existd o cregtere a omului in Hristos, di:rdputinla lui Hristos sd se actualizeze tot mai mult in el. $i fdrd indoiald cd

iceastd actualizare aharului in om nu are numai caracter subiectiv (Ammann,op. cit.), ci, in omul ce-gi sporegte deschiderea spre Hristos prin virtuli, harulse desfdgoard in mod obiectiv adicd se comunicd lduntric tot mai mult, de9i,

pe de altd parte, este intreg in el ca realitate in mare parte virtuald pentruom de labotez. Avem aci aceeagi situafie ca in cazul revelaliei care nu maitrece dincolo de Hristos, dar din care Duhul Sfint comunicd continuu puterigi lumini noi, adicd ,,conduce la tot adevdrul", irsd numai din Hristos (,,dinal Meu valua"), gi nu din afard de Hristos.

CELE 1OO DE CAPETE 2L

Irrnrirra soarelui, aga gi sufletul curAtit gi ajuns mai strdlucitorrlt,t'it tot argintul primegte o razA din slava Duhului, pe lingdnlirvn nfldtoare in el; gi anume, una aga cum se cuvine de laI )r rrrr rr u l in Duhul" (2 Cor. 3, 18).17 $i dupd pufin:,,Dac1, voie9ti,rf i voi arllta aceasta 9i mai limpede de la Apostoli. Gindegte-telrt I'itvcl, ale cXrui vegminte sdvirgeau minuni (Fapte 19,12),laI't'trrr, a cdrui umbrd avea atita putere (Fapte 5, L5). Dacd acegtian-rrr fi purtat chipul impdratului gi dacd tazele lor de lumindtt'rtr fi fost cu neputinld de privit, vegmintele gi umbrele lor n-arll ltrcrat minuni.18 Cdci chiar gi numai vegmintele Impdratuluir rr I rit'o;;eazd pe tilhari.

I )irr voiegti sd.vezislava aceasta strdlucind 9i prin trup? Pri-virt(|, sc zice,Iafata lui $tefan, au vdzut-o ca Pe o fa!d' de inger(lrnptt, 6, 15). Dar aceasta nu era nimic pe lingX slava ce strdlucearrrllirrrtru. CXci ceea ce Moise avea Pe fald (Iegire 34,30), aceea

Irurtiru .lcegtia in suflet. Ba chiar cu mult mai mult. Cdci ce aveaMoist, (!ril ceva simlit, pe cind aceasta era ceva netrupesc. $iptr,('unr culorile luminoase ca focul lignind din trupurile_strdlu-,'ll,rnrt. sprre cele apropiate transmit gi acelora lumina 1or, aga

xl irrtirrrPls gi cu cei credinciogi. De aceea socotesc cd cei ce pd-llnrt,sr'nccasta se desprind de pdmint gi gindesc la cele din ceruri.( 'r1t'i t. birrc sd suspindm aici cu amar,ca nu cumva bucurindu-nerlt,o atit cic mare cinste sd nu mai cunoagtem cele zise, pentrur'rl run pilrlsit aga de repede acele lucruri 9i ne-am impdtimit111, 1'1,11'.1111' simfurilor. Pentru cd aceastd slavd negrditd 9i furfri-lo;llto.tre rilmine in noi o zi sau doud, apoi o stingem, aducind

r/Sl.ltrirrrt;trr.l tte Aur,OmiI.VII:taEpist.a1L-acdtreCorinteni,hP.G.6l,'14'J lr'lt11 irrt|riall cd nu se poate separaintre strdlucirea sufletului curdlitqrl r'r.rr r'illc vittt' dc la Duhul Sfint, dacd numai stind sub lumina Duhuluir'11[.lrrl rk'virrt,9i cl strdlucitor. Iar strdlucirea ce-ivine sufletului de la Duhul,r r1rt. I firt'r,gi Pt,cl sil strdluceasca, nu-i o grafie creatS, contrar cu ceea ce

,rllr nr,1 Anrrrriuttt, cil autorii scrierii,,fac o deosebire intre darul creat al graliei

Fl I )illlolul grrrf ici" (o1t. cit., p. 23). Cum ar strdluci creatul in chip dumne-/r.k'nt, lrritrtintl o lutnitrtl creatd? Cum s-ar mai cunoagte aceastd lumind ce

I ,,+, r orritrttit'iI, ('il r.ulit cc ii este proprie Domnului, Duhul? Cum ar mai oglindiertllt,lrrl nr rrt'('Ht cnz sletva lui Hristos, care nu e creatd?

lrt( 'lrilrrl ltri I llisttls t'ltt era purtat de Apostoli gi nu e purtat nici de cei

1 1, 61, 11f 11r1,s1'tlt' lll tturtrai 1'rrintr-o imitare de la distan!5 a Lui, ci prin ptezenlaI rrl lur'r',1lorrtr.irr t.i. l{ vtrelit t:tl aceasta nu e o gralie creatd'

22 CALIST 9I IGNATTE XANTHOPOL

iarna lucrurilor vielii 9i impiedicird razele einorilor."19

prin desimea

$i iardgi zice in altd parte: ,,Trupurile celor ce au pldcut luiDumnezeu se vor imbrdca in atita slavd, citd nu pot vedea ochiiacegtia. Oarecare sefirne si urme neclare ale lor a binevoit Dum-nezeu sd dea in Vechiul gi Noul Testament. Cdci acolo fafa luiMoise strdlucea de atita slavd, cd nu putea fi privitd de ochiiisraelitenilor (Iegire 34, 30), iar in Noul Testament, fala luiHristos strdlucea cu mult mai mult decit aceea (Matei 17,2)."

Ai aszit cuvintele Duhului? Ai inleles puterea tainei? Aicunoscut care sint durerile nagterii desdvirgite din sfinfita cris-telnild ce se sdvirgegte in noi20 gi cit de mari sint roadele gi pli-ndtatea gi rdspldtirea? Ai cunoscut cit de mult atirnd 9i de noisd-l mdrim gi sd-l micgordm sau sd-l facem ardtat gi sd intunecdmacest har mai presus de fire, atita cit ne este cu putinfd?zllarcele care-l irtunecd sint furtuna lucrurilor vielii gi intunericulce se nagte din patimi care, ndpustindu-se peste noi ca o iarndsau ca un riu vijelios gi acoperind sufletul nostru, nu-l mai lasdnici sd rdsufle sau sd caute spre binele cu adevdrat existent gifericit pentru care a gi fost fdcut, ci-l intunecd gi-l ineacd odatdce e luat intreg in stdpinire de frdmintarea chinuitoare a virte-jului gi a fumului pldcerilor. Iar de cele contrare acestora, adic6.de cele ce se nasc din poruncile indumnezeitoare, au parte ceice nu umbld dupd trup, ci dupd Duh. ,,UmbIati, zice, in Duhgi nu veli implini poftele trupului" (Gal. 5, 16). Acestea sintfolositoare gi mintuitoare gi conduc ca o scard spre virful gi sprecea mai inaltd dintre trepte, adicd spre iubire , care este Dum-nezeu (1 Ioan 4, 8).

1e Sf. Ioan Gurd de Auq Cdtre udduaa tindrd;P.G. 48, 603. E bine sd pdtimimaici cele aspre, ca nu cumva bucurindu-ne de cele ceregti sd nu mai fim cugrijA 9i sd cddem in cele pdmintegti.

20 Nagterea noastrd din nou se sdvirgegte ir:r acelagi timp irduntrul nostru,cdci noi nu sfirtem omorili in aga fel incit sd nu se producd in acelagi timpin noi gi sd nu simlim ;i noi durerile acestei nagteri ce se produce in noi.Cdci moartea omului vechi gi nagterea celui nou in noi se sdvirgegte gi prinparticiparea voinlei noastre. De aceea la botez ni se cere gi noud sd ne lepdddmde Satana 9i sd ne impreundm cu Hristos.

21 Deci se poate vorbi 9i de o sporire a harului primit labotez prin efor-turile noastre, contrar cu ceea ce spune Ammann (op, cit.,p.25).

cELE 1oo DE cAPETE 23

(t. In Sflntul botez primim harul dumnezeiesc in d,ay; d.ar, acope-

rindull pe acesta prin patimi, tl curdlim iardpi y'rin tmplinirea

pttruncilor.22

Noi primim deciin sirul dumnezeiesc, adicdin sfinfita cris-It,lrrifd,in dar harul dumnezeiesc, cu totul desdvirgit. Dar dacd

p(: LrrmA, prin reaua intrebuinlare a celor vremelnice 9i prin grijailr. lucrurile vielii, gi prin ceala patimilor, il acoperim pe acesta('urr nu se cuvine, ne este cu putinfd prin pocdinld 9i prin im-

Plirrirea poruncilor irdumnezeitoare sd primim 9i-s5 dobindimi,rri\gi ac6astd strdlucire mai presus de fire gi sd vedemin chipult't,l mai limpede ardtarea ei. Desigur, ardtarea ei se descoperd

1rc |ndsura ostenelii fiecdruia in credinld.Dat, inainte de toate,

irrirr ajutorul gi prin bundvoirea Domnului nostru Iisus Hris-i,rs. Chci, zice Shntul Marcu: ,,Flristos fiind Dumnezeu desd*

vir.;;it a ddruit celor botezali harul desdvirgit al sfintului Duh.('ilci El nu primegte adaos de la noi. Dar ni se descoperd noud

iri 1i se arat! pe mdsura lucrdrii porunciloq, gi ne ddruies, te adaos

lir credinld, Lpind ce vom ajunge tofi la unitatea credinlei, larrri\sura virsteiplindtdfii lui Hristos, (Efes. 4,13).Deci orice i-am

,rrlucc, odatd rendscufi in 81, este de la El 9i din El, 9i era as-

,'rttts in E1.23

.':r l.larul botezului nu se mai pierde, ci numai se acopera. odatd intratilr |t.lafie cu Hristos, omul nu mii iese total din ea. Amintirea ei nu o maitrrr,rlt,$tcrge, oricit ar vrea, se poate spune cd urma lui Dumnezeufii se mai

ir.,'11,.tin""t, cum de altfel nu ie poat6 gterge nici urma oricdrei alte persoane

, , , .i i r" am intrat o datd in relagie. Aceasta aratd caracterul personal atit al luiI )rrrilnczcu, cit 9i al omului. Omul nu e numai o substanldchiTfa, care se

po.rk' transforma in intregime prin noi asimilhri de materii, 9i nici Dumnezeuirrr ,,slt'o astfel de esenldlTeolbgia catolicd cunoagte numai,persistenta unuir lrrrtttrlcr indelebilis in cel ce a cizut dupd botez in pdcate de moarte sau inr r,l ,rP0staziat. Dar ce e aceastd pecetei dacd nu e harul insugi sau dacd nu',r, ,rll.\ irrtr-o leedturd cu harul?l Sf . Marcu"Ascetul, D espre botez; P.G. 65, 1028C; F iloc. rom', v ol' l, 1999,

lr il()(r; 2005,273. A9a se ihpacd persistenla aceluiagi Hristos in noi 9iilrrr,rrrrica vietii crestine. Harul datlabotez e Hristos inlreg. In a_cest sens

|lu st' nl.ri dd omului in cursul vielii un plus de har. Dar, intrucit Hristos i9ir h,st'oPt,rtl in om, prin Duhul Sfint, tot mai mult ll]Jnll3 9i puterea Lui, are

1,,., irr 't.l o sporire iau o cregtere a luminii 9i puterii lui Hristos 9i totodatd 9i,,,'1'1,;tr.n' clirhovniceascd a omului. Addugdrnde la noi tot mai multd credinfS,rliu ilil trn pltts de har.

24 CALIST 9I IGNATIE XANTHoPoL

7. CeI ce aieluiegte dupd Dumnezeu trebuie sd tmplineascd toateporuncile. Dar cea mai mare parte alucrdrii sale trebuie sd o tnchinecelor dintti gi celor mai cuprinzdtoare.

Precum am spus, irrcepuful gi rdddcina a toatd lucrarea aceas-ta este vieluirea potrivit cu poruncile mintuitoare; iar linta 9iroada ei este reintoarcerea la harul desdvirgit al Duhului, ddruitnoud primadatd.prin botez. Acest har se afld in noi

-,,cdci lui

Dumnezeu nu-i pare rdu de darurile Sale" (Rom .11,29) -, insdharul acesta este inecat de patimi, dar se poate descoperi prinlucrarea poruncilor. De aceea se cuvine sd ne silim in tot chipulsd curdlim gi sd facem cit mai vdditd ardtarea Duhului in noi,prin implinirea, dupd putinfA, a tuturor acestor porun ci. Cdci ,,fd-clie picioarelor mele este Legea Th gi lumind cdrdrilor pgls//

-zice fericitul David cdtre Dumnezeu (Ps. 118, 105) - gi ,,po-runca Domnului strdlucitd (este cea) care lumineazd ochii"(Ps. 18, 9) gi ,,spre toate poruncile Thle m-am indreptat" (Ps. LL8,128).Iar cel ce se odihnea pe piept (Sfintul Apostol loan) zice:,,Cel ce pdzegteporuncile Lui rdmine intru El 9i El intru acela"(1 Ioan 3,24) si ,,poruncile Lui nu sint grele" (1 Ioan 5,3). Milr-tuitorul zice de asemenea: ,,Cel ce are poruncile Mele gi le pd-zegte pe ele, acela este cel ce Md iubegte; iar cel ce Md iubegtepe Mine iubit va fi de Tatdl Meu, 9i Eu il voi iubi pe el 9i Mdvoi ardta lui" (Ioan 1.4,27); si ,,De Md iubegte cineva pe Mine,vapdzi cuvintul Meu 9i Tatdl Meu il va iubi pe el, 9i la el vomveni, gi Ne vom face ldcag la el" (Ioan 14,23); si ,,Cel ce nu Mdiubegte pe Mine cuvintele Mele nu le pdzegte" (Ioan 1,4,24).

Daq, mai mult decit acestora, cea maihare parte a lucrdrii saletrebuie sd o trchine poruncilor celor dintii gi mai cuprinzdtoare,oarecum maicilor celorlalte. Cdci numai a9a vom merge fdrdgregeald spre linta ce ne std inainte, adicd vom pune inceputbun gi vom ajunge la sfirgitul dorit sau la ardtarea Duhului(1 Cor. 12,7).24

2a Ardtarea Duhului inseamnd transparenla omului 9i ardtarea Duhuluiprin fapte de putere, care covirgesc rdutatea gi egoismul; e o transparenfd abundtdfii lduntrice, care se aratd ca lumind prin fala gi prin toatd vieluireaomului.

cELE 1oo DE cAPETE 25

t4 . I n ccputul a toatd lucrarea de Dumnezeu iubitoare este chemarea

tu credinld a numelui Domnului nostru lisus Hristos, 9i tmpre-

ttttil cu ea ain pacea gi iubirea ce rdsar din ea'

Trrttputul a toatd lucrarea de Dumnezeu iubitoare este che-nlrn.il cu credintd a numelui mintuitor al Domnului nostru IisusI I rlslr rs. Cdci El irsu gi a zis:,,Fdrdde Mine nu puteli face nimic"(krirrr 15,5).t5 $i impreund cu ea sint pacea - cdci se cuvine,zlt't,, t'n fiecare ,,sd se roage fdrd mirie 9i fdrd ginduri" (1- Tim.'J, ll) gi iubirea, cdci,,Dumrrczeueste iubire 9i cel ce rdmineilr lrrlrirtr in Dumnezeu rdmine 9i Dumnezeu irr el" (LIoan4,16).I ),rl Pitt'ca gi iubirea nu numai cd fac rugdciunea bine primitd,r I rrr, ;i rrasc 9i rdsar din rugdciune ca nigte raze gemene gi cresc,gl st' tlt'stlvirsesc din ea.26

tt. l't'itt fiecare din acestea gi prin toate trei tmpreund ni se ddru-rr';,; / 1' 1' 1 1 i rnb elgu gar e plindt at e a bundt dlilor.

I'r'irr .rccstea, mai bine zis prin fiecare din acestea gi prin toateIrr,i irrrPrcunS, ni se ddruiegte cu imbelgugare gi ne prisosegte

IrlIrri1Iirtca bundtdfilor. De fapt noi ndddjduim cd prin chemarear'r r t' rr r I i r r frl a numelui Domnului nostru Iisus Hristos vom primilu si;itrnrnfd mila gi viala adevdratd ascunse nr El (Col. 3, 3)'( 'rl'i rrrrrrrclc Domnului Iisus Hristos strigat cu curdfie induntrulItrirrrii r' ('il un izvor dumnezeiesc nesecat, din care fignesc cu

I rt lrrr r:ri tt lil acele bundt6ti.27

r\ Atr,,rslrt irrsc'amne cd prin chemarea numelui lui Iisus ni se impdrtdgegteIItqi lIIrItr.t.r,.r l,ui.Cdciprinchema.eunumeluiluiIisusneadresdmcuiubireI rl trrrlrtryi,;ri lil rrlspunde acestei iubiri.

rr,( 'lrr,rrrirr('ir rlcisd a numelui lui Iisus este inceputul 9i izvorul tuturorv lr lr rllh rr'. I )it r ct'lt' cl irrtii dintre aceste virtuli sint pacea 9i iubirea, desigurIrl rlr lir ur('('l1ut intr-un grad desdvirgit. Ele sint nedespdrlite 9i strins im-rlclllr ,'r t t'lu'ittitrt.a rrumelui lui Iisus, deci gicu puterea Lui. Cdci chemarea,rr lr,lrrl trutrtr, lrroclttce prin ea insdgi pacea de orice-grijd, de orice fricd, derlr lr l rlllrir., o ittl'rinart'-r'lc la acestea gi o uitare de ele. Dar, itr acelagi timp,, lnr, ,.ltr.rtrl,1 rrrrttrt'lu lui lisus o face cu iubire gi cu incredere fald de El. De-al;1rrr, lrrlrin,rr r, ;i virtutt'ir cea mai inaltd, la care se ajunge prin toate celelalte.I lrl, rl,rr i1 tt rtr li itr toitttt, clc la inceput/ o oarecare iubire fald de Hristos, nun rrr I1111,11 rriunli(' l,t ittlrirca destlvirgitd fald de El.

" I lr lul.rn rrrr rrt' silli'1;lttic;tc in inima noastrd dacd nu I ne deschidem 9ill| trr rrrr xl r'otrllir.ttt ryi vttit. ltrr aceasta noi nu o putem face decit gindindu-ne

26 CALIST 9I IGNATIE XANTHOPOL

Iar prin pacea care intrece toatd mintea gi nu are nici un ho-tar (Filip. 4,7;Is.9,6) ne invrednicim de impdcarea cu Dum-nezeu 9i irtreolaltd. In sfirgit, prin iubire, a cdrei slavd esteneasemdnatd gi care e sfirgitul gi plinXtatea Legii 9i a Prorocilor(Matei 22,40) - cdci i:rsugi Dumnezeu se nurnegte iubire (1 Ioan4, 8) -, ne unim in intregime cu DumnezeLL, desfiinfindu-sepdcatul din noi prin dreptatea lui Dumnezeu 9i prin insugireade fii dupd har, lucratd in noi in chip minunat prin iubire. Cdci

,,iubirea, zice, acoperd mullime de pXcate" (1, Petru 4,8); qi:

,,iubirea toate le acoperd, toate le crede, toate le ndddjduiegte,toate le rabdd; iubirea niciodatd nu cade" (1 Cor. 13,7 , 8).

1.0. Domnul nostru Iisus llristos in aremea patimii mintuitoarea ldsat acestea ucenicilor Sdi ca pe nigte porunci testamentare gi ca

pe o mogtenire dumnezeiascd; la fel gi dupd inaiere.

De aceea, insugi Preabunul 9i Preadulcele Domn al nostru IisusHristos a ldsat acestea, ca un Pdrinte adevdrat 9i iubitoq, tufurorcelor ai Sdi, ca pe nigte porunci gi mingiieri testamentare, ca

pe nigte chezdgii sprijinitoare, dulci gi intdritoa re28 satr, mai binezis, cape o mogtenire de nerdpit, ddruitd de Dumnezeu, afit cinda ajuns la patima Sa de bundvoie pentru noi, cit gi cind s-a ardtatApostolilor dupd inviere; ba gi cind avea sd se intoarcd la ThtdlSdu prin fire gi la al nostru prin har.

Aceasta a fdcut-o spuntrd ucenicilor in preajma patimii Sale:

,,Tot ce vefi cere in numele Meu, vd voi face" (loan' 1'4,13); 9i:

mereu la E^l gi la tot_ce inseamnd El pmtrunoi gi pomenindu-L sau chemindu-Lpe nurne. in sensul acesta insugi numele Lui chemat continuu e o deschidereiontinud a inimii pentru Hristos, cu o tot mai mare afecliune fald de Ftl 9ideci un mijloc de a-L avea sdldgluit in noi, intr-o lucrare tot mai simlitd. Nunumele luit in sine cuprinde pe Hristos (poate fur aceasta consta caracterulgregit al curentului ,,Imeaslavia" dela 19'1,3, intre cdlugdrii rugi din Athos),ii numele chemat cu credinld, adicd alipirea noastrd de El insugi, prin po-menirea afectuoasd a Lui. Atunci se face o legdturd intre noi 9i El, ca de lapersoand la persoand 9i deci o comunicare a puterii Lui cdtre noi.

28 Domnul, dindu-ne indemnul chemdrii Sale, ne-a asigurat prin aceastapacea gi iubirea. Dar ni le-a fdgdduit acestea in plus atit ca porunci, cit 9i ca

daruri intdritoare. Darul nu ne devine propriu dacd nu-l lucrdm.

cELE 1oo DE cAPETE 27

,,Amin, amin zicvoud,cd toate cite le veli cere de la Tatdl in nu-mele Meu vd va da voud. Prnd acum n-afi cerut nimic in numeleMeu; cereli gi vefi primi, ca bucuria voastrd sd fie deplin5"; 9i:

,,ln acea ziveli cere fir numele Meu" (Ioan L6,23--26).

$i iardgi, dupd inviere azis ,,CeLor ce cred le vor urrna aceste

semne: in numele Meu draci vor scoate, in limbi noi vor grdi"(Marcu 1,6, L7-18) gi celelalte. Lucruri asemdndtoare acestora

sptrne gi ucenicul ce'se odihnea pe pieptul lui Iisus: ,,inc69i multenlte semne a fdcut Iisus inaintea ucenicilor Sdi, care nu sint scrise

irr cartea aceasta. Iar acestea s-au scris ca sd credeli cd Iisus este

llristos Fiul lui Dumnezeu gi, crezind, via!6' sd avefi intrurrumele Meu" (Ioan 20,30-31).Iar dumnezeiescul Pavel zice:

,,lntru numele lui Iisus tot genunchiul sd se plece" (Filip. 2,10)

;ii cele urmdtoare. Dar gi in Faptele Apostolilor s-a scris: ,,Afuncil'etru, fiind plin de Duhul Sfint, a gtdit: cunoscut sd vd fie voudtuturor gi intregului Israel cd prin numele lui Iisus Nazarineanul,pc care voi L-ali rdstignit gi pe care Dumnezeu L-a ridicat dinrrrrrrti, acesta std inaintea voastrd sdndtos" (4,8-10); iar pulin maiirrcolo: ,,$inueste in nici un altul mintuirea' Cdci nu este alt numetlatintre oameni, i:r care trebuie sd ne mintuim noi" (Fapte 4,12).

$i Mintuitorul a spus: ,,Datu-Mi-s-a toatd puterea in cer 9i pe

lrllmint" (Matei 28, L8). Aceasta a sPus-o gi prin cele ce le-a zisI)urmnezeu-Omul cdtre Apostoliinainte de rXstignirea Pe cruce:

,,|'flce las voud, pacea Mea dau volte" (Ioan 1'4,27); si: ,,AcesteaIt, grdiesc, ca intru Mine pace sd avefi" (Ioan 16,33); 9i: ,,Aceastar',*i" por*ca Mea, sd vd'iubili unii pe al1ii" (Ioan L5,12);9i: ,,in-tru aceasta vor cunoagte tofi cd sinteli ucenicii Mei, dacd vefiirvcir iubire irtreolaltd" (Ioan 13,35); si: ,,precum M-a iubit pe

Mine Thtdl gi Eu v-am iubit pe voi. Rdminefi intru iubirea Mea.

I )r-r veli pdzi poruncile Mele, veF rdmine in iubirea Mea, precumliu am pdzit poruncile Thtdlui Meu gi rdmin in iubirea Lui" (Ioan

Lrr, 9*L1).

$i iardgi, dupd scularea Sa din morfi, Domnul nostru IisusI lristos se ardtd in diferite rinduri la ai Sdi, ddruindu-le pacea

tiir ryi zicind: ,,Pace voue" (Ioan 20,19).Iar lui Petru, cdruia i-airrr'rcdinfat conducerea ucenicilor, arhtind cd grija turmei este