1

Dumitru Dădălău

FIII JILTULUI - ANTOLOGIE

Editura MĂIASTRA2008

2

3

Noapte de octombrie

CândgândulmăîndeamnăsăscriudespreMătăsari,Doamne,câtetitluriîmivinînminte:“Luminişiumbre”,“SteledepeJilţuri”,“Visuluneinopţidetoamnă”...Totuşi,“Noaptedeoctombrie”(19spre20)sepotriveştecelmaibine,căciafascinatprinfarmeculeimiidesunete,delamiclamare,delalocalniciladiferiţioaspeţi.

S-auscrismulteşiminunaterânduriînpresalocală,darmomentulculminantal sărbătorii “Fiilor Jilţului” avea să se declanşeze o dată cu lăsarea serii.Cenoapte de basm venea! Dinspre dealurile semeţe “ieşea luna din Brădet”, seridicaîncet,maiestuosşiparcă,multmaiplinădestrălucire-“vatrădejăratic”,“stăpânabolţilorşiamării”.

PuţinmaitârziuaveamsăasistămlaonouăstrălucirepornitădepeprincipalaarterăaMătăsarilor.Eraumiiledetorţe,luminiţepurtatedeeleviicolegiuluidinlocalitate.Păşeautăcuţi,încărcaţideemoţie.Oprivirepanoramicălăsaimpresiacoborârii stelelor de pe Pământ, declanşând o puternică uimire a întâlnirii cusublimul.Luminişiumbre-într-untotuniform,oamenişiluminiveniţideprinvăişidealuri“Vezidumneata,miseadreseazăunomcuglasultremuratdeemoţiisaudefericire.Ceemainobilşimaisfântdecâtsădaisemenilortăibucuriesiîncântare!Cumpoţisăstaiindiferentînfaţaunorlocuitoridornicideculturăşicivilizaţie!

Omul aşteaptă de la tine lumina, şi dacă nu primeşte, se îndepărtează, îşigăseşte singur o “supapă de respiraţie” care de celemaimulte ori îl duce laeşec”...Îlascultamcuatenţieşiîiurmăreamfiecaregest,fiecaremişcare.Aluatotorţăaprinsădinmânaunuimicuţşis-aapropiatdeunuriaşmănunchilemnos.Eramomentulaprinderiitradiţionaluluifocdetabără.

Oimensăflacărăşerpuindăapornitsprecer-mesageralcredinţeimiilordespectatoriînDumnezeulnostrucares-aîntorsdinnousprenoi,pentruiertareapăcatelor...“Luminădinlumină”,horeînjurulfocului,veselie,armonie,pasiune,fericire-asta-ipoftace-ampoftit”-continuăsă-mispunăinterlocutorulmeu.

Priveaspreînaltcuochiiluiagerişiblânzi,iareuabiaîmistăpâneamtârziileemoţii de fericire... “Parcă uit totul: greutăţile materiale, nopţi nedormite,împotriviri, ironii,piedici şimăbucurcauncopil cândcitesc înochii tuturormulţumirea,deconectarea,“fericireasăracului”pecarenuoricinelepoateda”.Cântece,dansuri,glume,poezii,seperindaînjurulfoculuiîntr-unşuvoinestăvilit.Mişcare,schimbdeimpresii,prietenii,unsărut“pefurate”,strângeridemâini,chicotedefericire...Percepemorugămintetrecutăpelaurechilenoastre,sigurdelaunoaspete,ofetiţăblondă,înaltă,subţiricălamijloccaunlujerdetrestie:“spune-i,mamă,directoruluinostrusăfacemşinoi”...Amînţeles.“Aiauzit?

4

Orugămintefierbinte. în locde intrigi,bârfă,ceartă,“pentruciolan”,oameniiaşteaptăviaţă,sinceritate,ataşament,prietenieşievidentbunăstare.Delacine,măi,neaGhiţă?Delanoi.Noisuntemluminătorii.Noiştergemignoranţa,durerea,sărăcia, deprimarea. Noi sădim în sufletul celor mici bunătatea, altruismul,toleranţa,întrajutorarea,respectulreciproc”...

Tăcuseparcă, înfundatdeunregret.Mulţimea începusesăcânte.Mai întâiîntr-unmurmurarmonic,apoicrescendo:

“Foaieverdededudău”...şicânteculstrăbăteavăileJilţului,întorcându-seînecou:Dă-dă-lău,lău,lău,lăuuu...“Foaieverdede-osipică”...Ti-că,Ti-că,Ti-că,Ti-că!

Num-ampututadunaovreme,daramgăsitaceastaseară.Amtrăitmulte,şibuneşirele.Aşfivrutsăfieprezenţitoţidirectoriideşcolidinjudeţ,toţiprimarii,toţipărinţii,totjudeţul...

Cerpreamult?Atunci,lasă-mi,Doamne,Mătăsarii-“iubireameadintâisivisulceldinurmă”!

Prof. Gheorghe LUNGAN

Parada tinereţii

Încadrul“SărbătoriiFiilorJilţului”aavutlocşioparadăatinereţii,oîmbinareîntretrecutşiviitor.Alăturidecolegiimeişidedomniiprofesoriammerspânălaşcoalageneralănr.2oferindun“spectacoldevis”tuturorlocuitorilorcomuneiMătăsari.Afostunmomentplindesemnificaţie,plindetradiţie,decunoaştereşidebucurie.Oamenicusufletmareaudoritsăreînvieînacestemomenteunicedesărbătoaretradiţiilefolcloruluiromânesc.Şiundeputeaus-ofacămaibinedacănulaMătăsari,într-ozidesărbătoare,înacestlocmicîncarede-alungulvremiis-auîntâmplatatâtdemulte?

LaMătăsarifiecareanesărbătoare,datorităunuiomcu“sufletmare”,fărădecarenimicnuarfifostposibil,acelaaldomnuluidirector,profesorulmeudelimbaromână.Dorinţadearealizacevafrumos,caresădăinuieîntimpne-afostsădităînsufletodatăcuvenireaînacestliceudevenitmaitârziuColegiunaţional.Carul alegoric, aceamaşină frumos decorată simbolizând viitorul, speranţa şiîncredereacăelvafimaibun.Totîncadrulparadeitinereţiiaufostprezentatecăruţele încareaustatoameniaiMătăsarului şieleviai liceului, simbolizândtrecutulpecareeleviişicadrelenoastredidacticedinfiecaresatl-aufăcutprezentlaaceastămaresărbătoare.

Suntsigurăcăaceastăfrumoasăzideoctombrievarămâneînminţilefiecăruiamultăvreme.

Otilia Tucă

5

Ansamblul folcloric „Liliacul”

Ansamblul folcloric “Liliacul” sosit dinMehedinţi,mai exact din Baia deAramă, a avut ocazia să participe la “Sărbătoarea Fiilor Jilţului” la invitaţiadomnuluidirectoralColegiuluiNaţionalTehnologicdinMătăsari.

Onoarea a fost de partea noastră, a elevilor, de a-i avea alături la “Paradatinereţii”desfăşuratăpe20octombrie2001.

Alăturidenoi,eleviaiacestuicolegiu,împreunăcuDoinaGorjului,ansamblul„Liliacul”aînaintatprinhorădincentrulcomuneiMătăsaripânălaColegiuundes-aîntinsohorămareparticipândtoţiinvitaţiicâtşielevii.

Având ocazia să viziteze colegiul, aceştia au rămas uimiţi de condiţiile deînvăţământcareniseoferă.Îmbrăcaţidesărbătoareeiauprezentatunprogramundeauparticipattinericâtşimaivârstnicidinansamblul„Liliacul”.

Fiind fondat de ElenaMiniş Trancă împreună cu fiul ei au cântat cântecefolcloricecene-auduscugândulîntrecutlabuniişistrăbuniinoştri.

Văzându-lezâmbetelepefeţe,toţiamfostonoraţidea-iaveaprintrenoişianeîncântacutotceştiuşinoisă-iîncântămcualenoastre.

Cu declaraţiile şi promisiunile făcute sperăm ca în anul ce va urma să fiealăturidenoi,chiardacăanulacestaauregretatplecareaceafostfoartedevremepentruei,deoareceaudoritsăurmăreascătotprogramulfestivităţiiceaavutloclanoiîncadrulcolegiului.

NoivămulţumimşidorimcaşiînanulviitorsăfiţiprezenţilasărbătorilecesevordesfăşuraînColegiulnostru.

Vulpie Iuliana

Balul bobocilor

ArămascaotradiţieînValeaJilţului,de4anidezile,caînfiecaretoamnăde “Sărbătoarea Fiilor Jilţului” unul dintre punctele de atracţie să fie “Balulbobocilor”.

Seniorii liceului organizează pentru bobocii liceului o seară de neuitat,culminând cu alegerea celeimai frumoase fete adică “MissBoboc”. În urmapreselecţieifăcutedecătreunjuriucompusdinelevişiprofesoriaufostalese11concurentecareaufostsupusesăsusţinămaimulteprobe,cumarfi:prezentare,culturăgenerală,aptitudini,dans.

Frumuseţeaîmbinatăcuinteligenţaafostpunctatămaximdecătrejuriuformatdindomniiprofesori:ArsenieOliviu,NistoranOvidiu şi elevii clasei aXII-a:PopescuAlina,AlexeMădălina,VulpieIuliana,BilausClaudiu.Frumosulestesimbolulsimbolurilor.

Frumosularetotatâteaînţelesuricâtestăridespiritareomul.Dupădeliberarea

6

juriului a fost aleasăMissBoboc 2001, eleva clasei a IX-aC, profil ştiinţelenaturii.IviciucDaniela.Concurenţaafostacerbă,iarladiferenţăfoartemicădepunctes-auclasaelevaKovacsMianda,clasaaIX-aAculoculIIşielevaBouleanAlexandraloculIII.Iarpentruamaistimulaşicelelalteconcurentes-auînmânatdiplome pentru originalitate (MlademAndreea), diplomă pentru popularitate(IonelaPostelnicu),diplomăpentruvestimentaţie(CiobanuLoredana).

Înfiinţa omenească totul trebuie săfie frumos: faţa, veşmintele, sufletul şicugetul.

A fostoatmosferăminunată, concursuldeMissdesfăşurându-se la luminafocului prieteniei, după horă, unde toţi am datmână cumână, ne-am înfrăţitsufletele,cugândulcă,celerelesăsespele,celebunesăseadune.

Alina Popescu

Carnavalul tineretului

PrecumanularepatrufiicelafelşicomunaMătăsariarepecelepatrufiicealesaleacesteafiind:Croici,Brădet,RuncurelşiMătăsari,reîntâlnireaavândlocpedatade20oct.2001.

Sespuneadeseacătoamnaesteceamaibogatăfiicăaanuluiînroadedareupotspunecăacestanotimp,pentrunoieleviidinMătăsariestecelmaibogatînsărbători.

Deşitoamnaestemohorâtăşirecededataaceastanus-aîntâmplataşa,ziuade20oct.fiindozisplendidăcumultsoarecaremângâiacurazeleluipământul.

PelângăreîntâlnireaFiilorJilţuluilaaceastăsărbătoareaumaiavutlocşialteactivităţi,unadintreacesteafiindCarnavalultineretului.

Laacestcarnavalauparticipateleviişcoliideghizaţiîndiferitepersonajedeprinopere literarecumarfi:ScarletOharadin romanul“Pearipilevântului”,ţigănci,vrăjitoare,alţiifiindîndiferiteanimale,cumarfiiepuraşi,câinidalmaţieni,pisicuţeşialtele.

Din această mulţime de măşti, regele şi regina carnavalului fiind prinţesaScarletOharaşiRabăunelevdeghizatînfaimosulmoderatordelaemisiunea„ŞtiriledeSâmbătaAsta”.

Prin acest carnaval elevii au dovedit apropierea dintre om şi animal dar şiculturaşinunumaiatât,talentullorînnăscut.

Toateacesteadesfăşurându-sepânăînzoriizileide21făcânddinaceanoapte,onoaptealbă,onoaptedeneuitat.

Ţandără Cristina

7

Zilele Colegiului

În perioada 8-19 octombrie 2001, la Mătăsari, vor avea loc manifestărileorganizatecuprilejul“ZileleLiceului”,evenimentcesevadesfăşuraîncadrulColegiuluiNaţionalTehnologicMătăsari.

Organizator şi coordonator al acestei acţiuni este domnul director, prof.DumitruDădălău.

Bogatul sumar al activităţilor cuprinde printre multe altele un vernisaj deexpoziţie fotografică“Oameni şi locuridin ţara luiBrâncuşi”,unsimpozion -“Tineretulşiperspectiveleluiînsocietateacivilă”,unrecitaldepoeziepatrioticăşirevoluţionară.

Voravealoclansăridecartealepoeţilorgorjeni.Evenimenteleculturalevoralternacumeciuridefotbalaleliceelor,susţinutelasfârşitulfiecăreizile.

De asemenea va participa, ca invitat de onoare, teatrul Dramatic “ElviraGodeanu”dinTg-Jiuaicăruiactorivorpuneînscenăspectacoledindramaturgiaromâneascăşimondială(Caragiale,Shakespeare).

Toateacţiunilecultural-educativeşisportiveîncepzilniclaorele1300însaladesport,cabineteşipebazasportivă.

Amalia Negrescu,Oglinda Gorjului, 10.10.2001

La Mătăsari

LaMătăsaricontinuă,înacestezile,suitademanifestări,prilejuitede“Zileleliceului”,defaptaleColegiuluiTehnicdinlocalitate.

În programul zilei de astăzi este inclusă o consfătuire-dezbatere cu tema“Rolul şcolii, familiei şi societăţii civile în combaterea delincvenţei juvenile”cu participarea reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, a Poliţiei, atineretuluietc.PeterenuldesportalcolegiuluiarelorunatractivmecidefotbalîntreechipeleclaselorIXCşiIIBurmatdepartidacevaopunejucătoriianilorIICşilE.Mâine,vineri12octombriea.c.esteprevăzutăosesiunedecomunicăriavând drept temă: “Carierele de lignit din Jilţ în plin proces demodernizareşi retehnologizare” încontinuare,vaavealocuninteresantconcursgen“Cineştiecâştigă”dinviaţaşioperamareluisculptorConstantinBrâncuşi.Ziuasevaîncheiacualtedouămeciuridefotbaldincampionatulşcolii.

B. Marius, Gorjeanul,11.10.2001

8

Oglinda Gorjului

Astăzişimâine,ColegiulNaţionalTehnologicMătăsaridinGorj,organizeazăpebazasportivăsărbătoarea“FiiiJilţului”.Manifestareavaîncepelaora10cuoparadăa tinereţiişiunTeDeum,dupăcarevaavealocoadunarefestivăşio întâlnire a conducătorilor politici şi administrativi gorjeni cu parlamentariijudeţului.

DinsumarulacţiunilorsedesprindeovizitălaMuzeulJilţuluişialColegiului,spectacoleprezentatedeAnsamblulartistic“DoinaGorjului”şiGrupulfolcloric“Liliacul”dinBaiadeAramă,dupăcarevaavealoclansarearevistei‘’MurmurulJilţului”nr.20.

După amiază, de la orele 14,00 se vor desfăşura finalele campionatului defotbalîntrereprezentativelesatelorMătăsari,Croici,Runcurel,Brădetpeliceuşişcoalăprofesională.

Searasevaîncheiacuunfocalprieteniei,vaavealocuncarnavalaltineretului,unbalalbobocilor,recitaluridemuzicăşipoezie,oprezentaredemodă,horepopularesiodiscotecăînaerliber.Sărbătoareavacontinuaşiduminică,când,întoatebisericiledinMătăsarisevorţineslujbereligioase.

Participanţiisiinvitaţiivorputeaasistalaritualurilegatedeobiceiurilelocaleprecum: cotitul butoaielor, inventarul hambarelor, număratul bobocilor, agapecâmpeneştişivizitelaceidragi.

Amalia Negrescu,20-21.10. 2001

Parada modei

Ca punct de atracţie şi de noutate din acest program devenit tradiţional laSărbătoarea Fiilor Jilţului a fost o mini paradă a modei organizată de cătredoamnele profesoare: Carmen Pădureţ, Brăiloiu Mihaela, Costea Gabriela şiclasaaXII-aA,lacareauparticipatdelamiciigrădinaripânălaceidinclaseleliceale.

Afostosurprizăplăcutăpentrutoţispectatoriicândînritmulmuzicii,băieţiişifeteleauintratşiauefectuatnumărulpescenăatrăgânddefiecaredatăropotedeaplauze.

Deşiniciodatănus-aorganizatoasemeneaparadăcopiiinoştriaufost,caşişcoalanoastră,laînălţime.

Frumosulesteînfiecaredintrenoidarprinaceastăparadăs-adoritexteriorizarealui.Elestealcătuitdintr-unelementetern,invariabil,acăruicantitateesteînsăfoartegreudedeterminatşidintr-unelementrelativ,circumstanţial,saumaibinezisdinmaimulteelemente:epocă,modă,morală,dragoste.

9

Înfiinţaomenească totul trebuiesăfiefrumos: faţa,veşmintele,sufletulşicugetul.Minimodeleles-aumişcatpescenădeparcăfăceauacestlucrudecânderaumici.Aceastăparadăavrutsăsubliniezenaturaleţea,frumuseţeaşigraţia,demonstrândcăomulnumaicenuvreanupoatefaceşicăaicichiardacănuesteoraşnoineputemridicalanivelulunorşcolicutradiţie. Alexe Mădălina

Epigrame

Unei prostituateTuiubeşti,nudinplăcereSaucădeaifimuiere;Vreiaşa,s-agoniseştiBanii,numaidelaproştiCasă-ţirotunjeştivenitulAiuitatceeiubitulŞilucrezilaîntâmplareNumaisăproduciparale.

Unui şmecherTecrezicăeşti“Rezolvătot”TeştielumeamafiotDepierzicumvadinmasca-ţimareAjungiprecisşilarăcoare.

Unui Cască-gurăDevreiserviciu,aşapeplacLaBucureştide-asteasefacAceiacarenusuntbuniTaieoricândfrunzălacâini.

Unui covrigarSăscapdevecheameaporeclăAflaimaiieri,ladiscotecăPrecumcă-ibinesătrăieştiFăcândcovrigişinupoveşti.De Gh. Dănescu, Radoş

Serbările primăverii – 2003

Înperioada24februarie-6martie,încadrulColegiuluiTehnicMătăsari,s-audesfăşurat „SERBĂRILEPRIMĂVERII”, ediţia a III-a, în cadrul cărora s-au

10

obţinuturmătoarelerezultate:

Creaţiepropriepoezie: LoculI-BADOIALEXANDRA-clasaVIIIBLoculII-OPRITESCUBIANCA-clasaIVBLoculII-STÂNILOIUANAMARIA-clasaXIBLoculIII-GURITOIUIONELA-clasaIXB

Creaţieproprieeseu:

LoculI-MORĂRAŞUMIHAELA-clasaIXALoculI-MOTIDENISA-clasaXCLoculIII-TĂNĂSOIUD.CRISTIAN-clasaIXB

Recitări:

LoculI-BECHEANUCLAUDIA-clasaVIIIA

LoculI–LUPŞOIULOREDANA–clasaVIBLoculI-CEAUŞESCUADELINA-clasaVALoculII-BORODIALINA-clasaVIICLoculIII-OPRIŢACERASELA-clasaVIIBLoculIII-CIORTANRAMONA-clasaVIIB

Montajliterarmuzical:

LoculI-clasaIIIALoculI–clasaIIIBLoculI–clasaIIBLoculI–clasaIIALoculI-clasaIVALoculII-clasaIALoculIII-clasaIC

Scenetă:

LoculI–clasaVB

11

Solistvocalmuzicăpopulară:

LoculI-STĂNILOIUIONELA-clasaVIIDLoculI-VUESCUIULIANA-clasaIXELoculII-DĂESCUCRISTINA-clasaXCLoculIII-COMANANDREEA-clasaVIIICLoculIII-ŞERBĂNOIUMARIA-anulIFucenici

Dansmodern:

LoculI-PETRESCUOANA–clasaVIBLoculI–clasaXIALoculII–clasaVIIICLoculIII-clasaVIIC

Celmaibuninterpret–teatru:

LoculI-KOVACSEVA-clasaXALoculII-GIONEAIONELA-clasaIXA

Dansritmic:LoculI-BORUZCORINALUCIANA–clasaVIC

BreakDance:

LoculI–clasaVIC

Dansuridesocietate:

LoculI–clasaXIB

GrupUmoristic–scenete:LoculI–clasaIXALoculI–clasaXALoculII-clasaXBLoculII–clasaVIIALoculIII–clasaXID

Premiulspecialaljuriuluipentrucreativitateala„Scenete”:

ClasaXIIA

12

Dansuripopulare:

LoculI–clasaIVB

Grupvocal:

LoculI–clasaVIIIBLoculI–clasaIVBLoculI–clasaVBLoculI–clasaIBLoculII–clasaIIIB

Soliştiinstrumentişti:

LoculI–PetrescuGabrielclasaVIIALoculI–ŞerbănoiuPetreanulIIIBprof.LoculII–SolomonAlexandruclasaVIIIALoculIII–DincăIonuţclasaIXC

Soliştivocalimuzicăuşoară:

LoculI–NiţuNicoletaclasaXICLoculII–TurlicăCristinaclasaXIBLoculII–ZăvoianuRoxanaclasaXCLoculIII–MilcaAdinaclasaIXB

Interpretareinstrumentală–chitară:

LoculI–NebanceaIonclasaVIIIB

Zilele Liceului la Mătăsari

ColegiulTehnicMătăsari Sărbătoreşte „Zilele Liceului”, în perioada 4-17octombrie. Programul dedicat manifestării cuprinde sesiuni de referate şicomunicări, simpozioane, cupa „Zilele Liceului” la fotbal, recital de poezie,concursurideeseuri,poeziişicreaţiialeelevilor.

Marţi, 12 octombrie, se va face o vizită laMuzeul Jilţului, iar vineri 15octombrievaavealocunschimbdeexperienţăpetemapreocupărileColegiuluiNaţionalTehnologicMătăsari şiŞcolii„TituMaiorescu”din Iaşicuprivire la

13

dezvoltareabazeimateriale– condiţie esenţială în asigurareaunui învăţământmodern,eficientşidecalitate.

Tot în cadrul „Zilelor Liceului” în perioada 16-17 octombrie va avea locsărbătoarea „Fiii Jilţului”. Din program: sâmbătă, 16 octombrie, spectacoleprezentate deAnsamblulArtistic „Doina Gorjului”, Şcoala Populară deArtăTârgu-Jiu,programcultural-artisticprezentatdeformaţiileColegiuluiNaţional,scoliilorCroici,BrădetşiRuncurelu.Vamaiaveaşilansarearevistei„MurmurulJilţului”,revistăajunsălanr.32.

Totsâmbătăsevordesfăşuraconcursul„MissColegiulMătăsari”,ogalădebox,carnavalultineretului.Înultimazi,duminică,17octombriesevadesfăşuracampionatuldefotbalîntrereprezentativelesatelorMătăsari,Croici,Runcurel,BrădetşicartierelordinMătăsari.Sevoroficiaslujbereligioaseîntoatebisericilordin Mătăsari, precum şi cotitul butoaielor, inventarul hambarelor, număratulbobocilor,agapecâmpeneşti,vizitelaceidragietc.

Alin Dobromirescu Şi s-au întors…

În numărul 3999 din 15 octombrie 2004 al prestigiosului nostru cotidian,„Gorjeanul”, sub semnătura cunoscutului şi îndrăgitului redactor MariusBecherete,seprefiguraunadintrecelemaimariacţiuniculturaleducativedinMătăsari–«„FiiiJilţului”se-ntorcacasă»,ediţiaaVII-a,manifestareceadunaandeanmiidelocalnicilacaresealăturăceiplecaţiîndiferitezonealeţării,într-orevărsaredebucurieşifericire,marisimici,muncitorişiţărani,elevişiintelectualisaumaibine-zis„toatăfloarea”acesteiminunatelocalităţidepevăileascunsealebătrânuluiJilţ.

Cineeste“magnetul”ce-iatragecuo forţănevăzută, izvorâtădinadânculuneiiniminobileşicuratedepeînălţimileCroiciului?Cinegândeşteînnopţilelui de toamnă mohorâtă la binele şi mulţumirea consătenilor lui? Cine estemotorul„cuexplozie”deumanismşibunătatefărămargini?Cineesteprietenul,părintele celor peste douămii de elevi aiColegiului, conducătorul înţelept şivizionar?Răspunsulesteuşordedat,deacum,defiecaredintrenoi:unfiualsatuluiMătăsari,întors„labrazdă”cuml-arsocotiTudorArghezi,TicăDădălău,dom’director,omulcare„nuaresomn”pânănu-şivedetreburilefăcute„calacarte”.

Aşaafostşisâmbătă,16octombrie,zideneuitat,dupăunprogramprelungitînnoapteaadâncăşisavuratdetoţiceiprezenţiaici.

Am„demonstrat”pestradaprincipală,amascultatcuemoţiecuvintelecaldeale oaspeţilor noştri,DomnulDeputat IonFlorescu,Domnul Inspector ŞcolarVasile Gogonea, am urmărit programe artistice de certă valoare: Ansamblulartistic «Doina Gorjului» sub conducerea minunatului om de la poaleleParângului-GheorghePorumbel,(Notazececufelicitărituturorcomponenţilor

14

orchestreideneegalat,soliştilorsidansatorilorcareaudesfăşuratunprogramdemare rafinament şi cuvalenţe educativepestemăsura aşteptărilor! ).FormaţiialeŞcoliiPopularedeArtădinTg-Jiu,(orchestracompusădincadredidacticede specialitate, dirijată de vechiulmeu elev si prietenVictorTambu şi soliştiapreciaţi) în frunte cu directorul acestei instituţii, profesorulViorelGârbaciu,Fluieraşii din Dragoteşti, sub bagheta Domnului învăţător Petrică Păsărescu,darşiprogramealeunităţilorşcolaredeperazacomunei:Brădet(toatelaudelepentruînvăţătoareaIrinaStoichescu-conducătoareaprogramuluidebungustşideointerpretareduioasăcaînsăşisufletuleicurat!),Runcurel,CroicişiMătăsari.Profesorii, diriginţii, învăţătorii şi elevii lor,de lagrădiniţă şipână la liceu şişcoală de artă şi meserii s-au dovedit cei mai fideli şi apropiaţi colaboratoriîn îndeplinireaunorgânduri şi direcţii datede conducătorul nostru.Merită săamintimcătevanume:FloareaDădălău,lonşiLuminiţaDădălău,CornelToma,ZiziCeauşescu,OanaBăzăvan,VasilePopescu,ElisabetaNişulescu,Mateescululian,BuruianaViorica,CarmenPădureţ,lonSăceanu,IleanaDădălău,CeciliaPopescu,soţiiCiobanuşilistaarputeacontinuacutoţiceipesteosutădouăzecidedascăli.

Întrecerilesportive„peploaie»aufosturmăritedeunmarenumărdecetăţenişielevicarenus-aulăsatintimidaţidecăderiledeprecipitaţiimărunteşireci.

Vizionarul„dirijor”nus-a lăsat înduplecatdevremeaploioasăşiadispuscontinuareaactivităţilor.Şi,caunfăcut,vremeas-astabilizatşi„retragereacutorţe», „foculde tabără” sau „carnavalul tinereţii” s-audesfăşurat caunpunctculminantîn„mareaaventură”atinereţinoastre.(Ştiu,dragicititori,căînsufleteledumneavoastrăretrăiţiclipedefericirelagândulcevaducespreamintiriledintrecut,sprezilelefericitealecopilăriei).

Numeroaselepremiiacordateindividualsaupeechipeauadussatisfacţiiînrândurileelevilorcolegiului.

Cadascăl„învârstă”,măsimt legatdeacesteactivităţi şi suntconvinscăexperienţadinMătăsaripoatefipreluatădetoateunităţileşcolaredinGorj,maialescăexistăunpotenţialdidacticdemareangajament instructiv-educativ,defineţeşimoralitatecreştină,pentrucontracarareaefectelorsecundarevenitepediversecanaledelaperiferiasocietăţiinoastrepostrevoluţionare.

Măgândesclavizitereciproceîntreşcoli,laîntâlniridesufletcudascălideelită, ladrumeţiişivizite, laconcursurisportiveşiculturale, lamarcareaunortraseeturistice,lacicloturism,laslujbereligioasecomunes.a.

Dardecâte„bravuri”suntînstarecolegiinoştri!Nenumărate!Aşadar,îmiexprimsperanţacăanulşcolarîncursvafiplindeactivităţidorite

de copii şi de părinţii lor, de societatea noastră în curs de aliniere la valorileeuropenesprecaretindem„cupasalergător”:Hai,Mătăsarii,HaiGorjenii!

Prof. GHEORGHE LUNGAN

15

Brumărel …de Mătăsari

De vreo şase ani încoace, toţi fiii şi fiicele legendarului Jilţ, aşteaptăcu emoţie, să se bucure împreună de parfumul nostalgic al lui Brumărel, dedeosebitelemanifestăriceauloccuocaziaSărbătoriiFiilorJilţului.

Iniţiatorul şi mentorul acestei prestigioase „mişcări” a tineretului dinMătăsari şi din împrejurimile acestei localităţi, neobositul Dumitru Dădălău,Directorul Colegiului Tehnologic , a avut grijă ca şi anul acesta, la cea de-aşaseaediţieaacestei sărbătoriaparte, să-iavemînmijloculnostrupeceimaideseamăoameniai judeţului,aizoneistăpânitedeJilţ,camăcarpentrudouazile,sătrăiască,săsimtăsimţulvieţiimătăsărene,lăsându-secălăuziţidevocileraţionaluluişi sensibilului,căcidouăau fostvirtuţilece-austăpânit înaceastăperioadă:adevărulşifrumosul.

Şicum„frumosulsedeosebeştedeadevărnumaiprinmoduldecunoaştere”,iar„pentrucăestecunoscutsensibil, frumosuleste indefinibil”,putemtrageoconcluzie: totces-aîntâmplat încele19zilealeluiBrumărel, laMătăsari,sepoateredaprintr-unsingurcuvânt:inefabil.Şicuminefabilulesteinexprimabil,considercăspuselemelevorfidoarunadaos(unsupliment)pentruceicareaufostprezenţişidoarniştesumareinformaţiipentruceicaren-aufostpărtaşilaacesteevenimente.

Aşadar…începând cu prima zi din luna a zecea a lui 2003, a ColegiulTehnologic dinMătăsari s-au ţinut lanţ diversemanifestări artistice, sportive,ştiinţifice.Comisiilemetodiceaudesfăşuratoseriedeactivităţispecifice,lacareauparticipatceimaibunielevi.

Miciiactori,poeţi,dansatorişi-aupregătitcumigalăreprezentaţiile,pentrucatotulsăfieperfectînziuadeapogeu.

Sportiviimătăsăreni s-au întrecut, în cele aproape 3 săptămâni la: fotbal,handbal,baschet,box,cros.

Procurareasauconfecţionareaobiectelordedecoraconstituitoaltapreocuparemeticuloasă,dartotatâtdenecesară.

Estedeprisossămaivorbescdespreuriaşamuncăces-adepusdinparteaîntreguluicolectivdidactic,şimaialesaconducerii,căcieforturiletuturoraufostrăsplătitepedeplin.

Impresionatădeatâtamuncăşifarmec,ziualui18deBrumărel,s-agânditprobabilsă-şiaducăşiea,cainvitată,ozideiarnă.Numaică,veseliaşicălduracelorpeste2000desuflete,aucamsperiat-openepoftitainvitată,acăreiprezenţăafostcompletignorată.Frigul,vântulşinoriis-auzgribulitîntr-uncolţ,privindcuadmiraţiespectacoluldinfaţalor.

Suitademanifestăriadebutat laorele8:30din intersecţia localităţiiunde,ceiaproape2000deelevi,însoţiţideprofesoriilor,s-auadunatpregătiţicutoţiicuspiritşistraiedesărbătoare.Primelerânduri,îmbrăcateîncostumepopulare

16

româneşti,mergeaualăturideun„car”alegoric,urmatdecăruţeîmpodobiteculucrăturitradiţionaleşiîncărcatecucopiizglobii.

Alaiul,ceareuşitsăscoatătoţilocuitoriizoneilapoartăsaulafereastră,aajuns cu chiote de bucurie în curtea destul de încăpătoare aColegiului, undeaşteptaumuzicaşijocul.

Imediatşi-aufăcutapariţiaprimiiinvitaţi,dininimajudeţului,înfruntecuDomnulPreşedintealC.J.G.NicolaeMischie.Şipentrucăîntâmplareaafăcutca sărbătoareamătăsărenilor să coincidă cu votul pentruConstituţia revizuităaRomâniei,prezenţaDomnuluiPreşedinte înMătăsariafostcuatâtmaibinevenită,constituindun„stimulent”necesarpentruvenireapopulaţieimătăsărenelavot.

Dupăcevizitacălăuzitorilornoştripoliticis-aîncheiat,avenitrândulşcolii–gazdăsă-şietalezetalentelepânălalăsareaîntunericului.

Searaaînceputgrandios.Retragereacutorţeaconstituitmomentuldevârfalprogramului.Făcliilece-auluminatstrăziledinMătăsari,simbolizândparcătotatâteasperanţepentruviitor,şi-augăsitsfârşitulpealtaruldincurteaşcolii.

Dupăaceastăprimăjertfă,foculdragosteişialprieteniei,ce-şitrimiteamiidemesagerisăstrăpungăcerulînnouratşisăvesteascăinfinituldespreaceastămare sărbătoare a umanităţii, îşi aştepta tributul de joc şi bună dispoziţie. Iaracesta nu s-a lăsat preamult aşteptat, căci, după cemomentul solemnităţii afost încununatdeHoraUnirii ce s-a rotit în jurul focului,ausositmomenteledistractive:Carnavalul,GaladeBox,MissBoboc2003-2004,iatănumaicâtevadinprincipaleleatracţiice-aureuşitsă-iţinăînlocpeinvitaţipânălaoreletârziialenopţii.Foculafosttovarăşuldenedespărţitaltuturor,alungândfriguluneiierninepoftite.

NuvreausăîncheiaceastăsuccintăprezentareaevenimentelordesfăşuratecuşipentrufiiiJilţuluişinunumai,înaintedeaamintialtedouămarievenimentece-aucoincisşi-aucontribuitlamăreţiazileide18octombrie2003;estevorbadespreapariţianumărului28alrevistei„MurmurulJilţului”şidespreapariţia,înpremieră,acărţii„110anideînvăţământinMătăsari”,evenimentedeosebitdemarcante,desprecare,secuvinesăvorbimmaipelarg,înaltă„cronică”.

Dupăspectacolul-maratonlacarev-amfăcutpărtaşipetoţi,nu-mirămânedecâtsăvăinvitanticipatlaceade-aşapteaediţie.Aşadar,nuezitaţisăveniţisăvăcinstimşilaanulcuun„păhăreldeBrumărel”laSărbătoareaFiilorJilţului.

Văaşteptăm! PROFESOR : DIMA LOREDANA

17

Ce este viata?

„Ieriamfostpebraţelemamei,Azisuntpebăncileşcolii,Mâinevoifiînvalurileiubirii,Şipoimâineînmormânt”

Bunulcelmaidepreţalomuluiesteviaţadăruităomuluiosingurădatăşicaretrebuietrăită.

Trebuiesăspuncăviaţaeşibunăşireaînacelaşitimp,fiindcănumaiprineanedămseamaceestebunulşirăul.

Adevărulestecăviaţaestedelicioasă,oribilă,încântătoareşidulceşiaromată,şicăetotulpepământ.Ceesteviaţa?Esteunlucrucaretrebuietrăit.Tenaşti,techinuisăînveţi,sătreciprinbucuriişisuferinţepentrucaapoi,sămori.Zileşiclipeînşirtechinuisă-ţigăseştiunscopînviaţă!Alţiispuncădacăconstruieştiocasă,planteziuncopacşidaiviaţaunuicopilţi-aitrăitviaţa.Darcasadevinemină,copaculşicopilulmorlafelcaşitine.Rămânenimicul…Căcidestinulesteobalanţă.Îţioferăînaceeaşimăsurăşifericireşitristeţe.

Viaţaeunfenomencarenuserepetăniciodată.Celucruminunatînviaţăesăiubeştidarmaialessăfiuiubit!Omularenevoiedeviaţă,darfărăduioşieşifărăiubirenuedecâtunmecanism.Secretultristeţilorşinefericirilornoastreestecăvremsă-ivedempeceipecare-iiubimdupăniştestandardemultpreaînalte.Fiecareareunorizontdiferit,nuleputemrecepţionagândurilecelorlalţişinicieinulepotcitipealenoastre.Acceptăastacapeunmaresfatşiveificelmaifericit.Doreştemulte,sperăpuţinşinucerenimic înschimb.Câteodatăviaţaneaducemultenecazurişinefacesăuitămdecelmai important lucru….DeDragoste.

Dragosteaeunstropdelumină,unstropdepoeziecuratăainimii,şirestul…nebunie!Iubeştedoar!…Astaînseamnăviaţa.Fărădragostenutrăim,dindragostenenaştem.

Reasaubună,aşaeviaţaşinupoatefialtfel.Nis-adatfărăsăoceremşiovompierdefărăsăfimîntrebaţi.Epăcatsămorifărăsăfitrăit.Moarteaestecapătulnuînsăscopulvieţii.Celcare,înfiecarecentimetrudeviaţă,areunmodeldeforţăşimândrienupoategustaniciodatădincupamorţii.

Elseducesăseculceprintresteleîntinzându-şibraţeleuscatepentruasalutaecoulpropriuluisăustrigăt.

Viaţapentruomesteoistorie.Omulmuritorcreeazăimortalitatea.

18

„Viaţa e o umbră călătoare numai, un comediant, un ceas, un strigăt şigesticuleazăpescenăşiapoinusemaiaude,eunbasm,povestitdeunnerod,plinde furtună şidezbuciumşi totuşineînsemnândnimic”dupăcumspuneamarelepoetMihaiEminescu.

Totuşiviaţanu-iaşabunăşiniciaşareacumocredoamenii…„Viaţa”eviaţăşitrebuietrăită.

<<Simteşitrăieşte

Trăieşteşicreează

Bucură-tedeviaţă

Şitrăieşte-odinplin.>>

Oţelea Suzana - XII A

Dragul Meu,

Oraeatâtdetârzie,olinişteperfectăpluteşteîncameră,câtevapicăturideploaie îmibat îngeam,euscriuşisuntatâtdefericităcăpotfisingurăcugândurilemele,pecarepotsălefacsăzboareliberspretine.

Opreşte-teoclipădinoriceaifaceacumşiascultă-le!Suntatâtdeplinededragoste,încâtmi-eteamăsănuterănescăînvreunfel,

sănucumvasăteplesneascăunulşisă-ţiloveascăpleoapadreaptă,deexemplu.Nu te îngrijora,oricummicavânătaie lăsatădegândulmeudedragostenu

doareşinu-mivafivizibilădecâtmie.Şicem-aşbucurasăopotvedealaurmătoareanoastrăîntâlnire!Voişticlarcăaifostacolo-acoloundemi-amtrimisgândurileînzbor.Şicăn-aifugit!TEIUBESC,dragulmeu!Oţelea Suzana, XII A

Nesfârşit… de iubire

S-arputeacalanoaptesăiubescdoarluna…doarstelele,darnumaipuţindecâtpetine…iubitulmeu.Elene-aufostmartorelaîmbrăţişări,lamângâieri,lainfinitelesăruturi,ele…doarele.Elene-auluminatcaleafăcându-nepaşiimaiuşorişidrumulparcăpreadreptşidistanţaparcăpreamicăîntrenoi,astapentruaajungeunullângăaltulpentruaneregăsiunulpecelălalt.

Ştiicăte-amiubitmaimultdecâtorice,ştiicăpentrunoicuvinteleerau

19

deprisos,parcănicinuexistau,erade-ajunsoprivireşiînţelegeamtotul…totulparcăveneadelasine,eraputereadragosteice-idrept!

Launmomentdatsufletulmeurefuzaparcăsămeargămaideparte.Parcă-mispuneacăamajunspreadeparte,căteiubescpreamult,darinimameamăfăceasăînţelegcănuedeajuns,cătrebuiemaimult,trecândabsolutoriceobstacolîmpreună,noidoi,tuşieu,euşitu.

Dragosteaecevaceaparecândte-aştepţimaipuţin.Nicinu-ţidaiseama,eanupoatefiprezisăsauprogramatădinainte.Lafels-aîntâmplatşicunoidoi,ne-amîntâlnitdintr-osimplăîntâmplare.

Atuncicândsimţic-aiîntâlnitpersoanaiubită,simţiparcăungolînstomac,daracestgolcutimpulsevaumpledecelmaialessentimentşisimţicănimicnutemaipoatedespărţideel,doarmoartea…saupoateniciea.

„Nimeninuatrăitmareaiubire,cidoarfrânturidinea”(OscarWilde)Vâlceanu Nicoleta Ramona, XI A

RAZA DE LUMINA Undrumanevoiosşigreuaveamînfaţăcroitdemânaneinduratăadestinului.

Sufletemultemăpriveauuimiterâzândironic:seimpiedicăimediatcăcidrumuliseopreşte.Darţintasufletuluimeueraascuţită,îşifăcealocprinnecunoscut,îşicroiasingurădrumul.Vroiasăajungăundeva.Darunde?Nicieunuştiu.Mătâradupăeafărăsă-mispunăcăvomluptaîntr-unrăzboicuviaţa,cuexistenţaînsăşi.Înfaţămisearătaviaţacualeeicumpeneînfricoşătoare.Voinţaprindearădăciniînmine,măînvăluiacuaerulei.Sepăreacănuolăsasemsăcreascăîndeajunscăciviaţamălovearău,dădeamsămăridic,darcădeamcopleşitădeoaltădurere.Trecusecevatimppânăsă-midauseamacăviaţatreceapesteminecunistebocancigreoicuţinteascuţite.

Dartimpul,soluţiapentruoricerană,măvindecasiîmidădeaputerepânămaitârziucând,aveamunnoualiatdeîncredere:pemineînsămi.Cândcredeamcăvoiputealuptavăzusemooazădelumină.Nuştiamceeste,şitotuşitrebuiasă-midauseama:Atinsesemcudegetelepoartafericirii.Atâta,doar...Demaimult nu era loc.Căci cel ce croise legile vieţii nu dădea extemporale în faţamuritorilor.

Elena Şuleru clasa a XII-a A

Iubire imposibilăRiga Crypto şi Lapona Enigel - Ion Barbu Modernismul reprezintă tendinţa de înnoire opusă tradiţionalismului,

manifestată în literaturăşi încelelaltearte lasfârşitulsecoluluialXIX–leaşi

20

începutulsecoluluialXX–lea.Mişcareaorienteazăpoeziaspreoesteticăasincerităţii şia rafinamentului,

presupunândunspiritnouşiexperimenteprivindformaoperei.Încriticaliterarăromânească termenuldemodernisma fost impusdeEugenLovinescu, careamilitat pentru autonomia esteticului, obiectivarea prozei şi liricizarea poeziei,într-uncuvântpentrusincronizareaculturiiromânecuceaeuropeană.

PoeziaRigaCryptoşiLaponaEnigelesteobaladă.Recunoaştemastfeltentaţiamoderniştilordearecuperaepicul,subordonându-lunuilirismesenţial,alcăruiscopestesăsurprindăşisăobservelumeaînipostazeleeieterne.

Lirismul este aşadar unul obiectiv, ascuns de prezenţa a două personaje –simbol:RigaCryptoşiLaponaEnigel.

„RigaCrypto şiLaponaEnigel”a fostpublicată înanul1924 şi inclusă învolumul„Jocsecund”,apărutînanul1930.„RigaCryptoşiLaponaEnigel”areformauneipoveştiversificatecucadru.

Numită de poetul însuşi un „Luceafăr întors”, balada „narează”, la unprimniveldesemnificaţiipovestea„regelui-ciupearcă”,careaparţineuneilumiinferioare, regnul vegetal, şi a Laponei Enigel, simbol al superiorităţii şi alluminii.

Asemenea lui Hyperion şi Cătălinei, Crypto şi Enigel (spre deosebire deLuceafărul eminescian, în această operă factorul feminin este superior celuimasculin)nu-şipotdepăşicondiţiaşinuntaloresteimposibilă.

Baladasedeschidecufixareacadrului:sfârşituluneinunţi.Atmosferaestelumească,depetrecere.

Un„nuntaş fruntaş” îi adreseazămenestrelului „trist,mai aburit /Cavinulvechiciocnitlanuntă”rugăminteadea-ispunepovestearegelui-ciupearcăşiaLaponeiEnigel,darsăi-ospună„stins”,„încetinel”şinu„cufoc”,cumofăcuseacumovară.

Esteopovestedinlumeavegetală,oalegoriesimbolică.PrimulintrăînscenăcraiulCrypto,„regele-ciupearcă”,simbolizândprinchiarnumelesăuînchistareaşi circumscrierea înpropriulunivers, cel al regnuluivegetal, aflat sub semnulumbreişialumezelii.Cryptoestestăpânuluneilumivegetale,darcondiţialuie tragică,aspiraţiilenusunt înţelese,e„inimăascunsă”.Supuşiisăi îlocărăsczicându-icăeste„sterp”şi„nărăvaş”,cănuvreasăînflorească.

LaponaEnigel,„micăşiliniştită”,este„înţăridegheaţăurgisită”.ÎnpoezialuiIonBarbu,gheaţaestesimbolulgândirii,alspiritului.Laponamergespresud,căutândsoarele.Eapoposeşte„pemuşchiulcrud/LaCrypto,mirelepoienii”.

Îndrăgostit demica laponă, Crypto, făptură telurică, o ispiteşte cu roadelepământului:„Enigel,Enigel,/Ţi-amadusdulceaţă,iacă./Uitefragi,ţiedragi/Ia-işitoarnă-iînpuiacă”,dar,„prea-cumintea”Enigelrespingeispita,refuzândcoborâreaîntr-olumeaflatăpeotreaptăinferioarăceleiîncareeatrăieşte.

Craiuleste„mirelepoienii”,simbolizânddecinuntapotenţială.Daraceastă

21

nuntă nu poate avea loc deoarecemirelui îi sunt asociate trăsături ce denotăsterilitatea:„sterp”,„spân”,„eunuc”.

Apariţialuminii(„scadenoaptea,ieslumine”)îipoatefidăunătoareluiCrypto.Elnupoateevadaspre tărâmul însorit lacareviseazăfiinţa iubită:„desoare,/Visurisute,demăcel,/Mădespart.Eroşu,mare,/Petearefeldefel”.LuiCryptoîiesteinterzisăieşireadincondiţiasalimitată.

PentruEnigel,înschimb,aspiraţiasolarăesteposibilă,căci„sufletu-ifântână-npiept”.”Fântânadinpiept”pecareoposedăEnigelsimbolizeazăraţiunea,spiritul,gândirea.Soarele,„roataalbă”,estenunumaiunprincipiuvital,cişiaspiraţiacătrecunoaştere.

Tentativaregelui-ciupercădea-şidepăşicondiţia,deaîncălcalegiledatuluisău natural va avea consecinţe tragice.Astfel, Crypto este surprins în timpuldiscuţieipurtate cuEnigeldeapariţia soarelui, care, „aprins inel, /Seoglindiadâncînel;/Dezeceori,fărăsfială,/Seoglindiînpielea-ichială”.

Nesăbuinţadeaourmaînlumeaeipefiinţaiubităîiestefatală:„Că-igreumultsoaresăîndure/Ciupercăcrudădepădure,/Căsufletulnuefântână,/Decâtlaom,fiarăbătrână,/Iarlafăpturămaifiravă/Paharegândul,cuotravă”.

Omuleste„fiarăbătrână”,deoareceseaflăînstadiulsuperioralregnuluianimal,avândcapacitateadereflectare,decunoaştere,deevoluţiespirituală.

Pentrufiinţeleinferioarespiritulesteucigător.Balada lui Ion Barbu subliniază o idee asemănătoare celei din Luceafărul

eminescian,dramaincompatibilităţiiadouăfiinţeprovenitedinlumidistincte.Simbolurile din această poezie, văzute într-un scenariu epic, sunt puse săacţioneze,săvorbească,să-şitrăiascădefaptcondiţia.

Iubireaadevăratădoarduşmanulcelmaidetemutpoatesădeteriorizeze:moartea„Întoarce-teîntine,nucăutaînafarădintinestatornicireafiinţeitale.Întineardefoculcelveşnicalbunătăţiicereşti.”

Chiar şi Eminescu vede lucruri posibile şi imposibile, dar pentru a seresemna în adâncul sufletului credecă totul esteposibil: „Uitasem însă că totcenueposibil caobiectiv, e cuputinţă înminteanoastră şi că înurmă toatecâtevedem,cugetăm,judecăm,nusuntdecâtcreaţiunipreaarbitrareaproprieinoastresubiectivităţi,iarnulucrurireale”.MihaiEminescu.

Lupu Adela, XII B

22

Iubire imposibilă

„ Acel farmec dureros” – Mihai Eminescu „Dispariţiaiubiriiecaooglindăîntoarsă,nusemaivedenimic,teuiţizadarnic

înea.Gestultăunusemaireflectă,nu-imairăspundenimeni.Eştisingur.”MarinPreda.

O gândire pozitivă duce în mod fatal la idealism. Când cunoşti cauzeleimposibilului,poţisăleeviţişisăarăţibunacauzăfinalăcarepoatedeterminaînsprebinerelaţiadintrepărţileafectatepânălacapăt.

Poţideveniprofundneliniştitatuncicândtevezistrâmtoratşisperanţa-ţimoare,dar trebuie să lupţi pentru fericirea ta.Trebuie să ai o adevărată personalitatepentruatrecedelaostarelaalta.

În literatura română, „Iubirea” a fost şi este un motiv special pentrumajoritateascrierilor.Înuneleeraoiubireposibilă,înalteleimposibilă,dartoţiluptaupentruabsolutşiîmplinire.

Înmijloculacesteilumifoarteinteresante,darcarepoatenuarenimicîncomuncusufletulomului,sedezlănţuieînfiecareclipăgânduricaremaidecaremaifrumoase,maiurâte,răutăcioase,deafecţiune,iubiresauură.Nimeninuştieîncejocsebagăchiardacănuparticipădirectlaacţiune,cidoarfacepartedinomenire.

Iubirea,amorulseîntâlneştecelmaideslaceitineri:LucianBlaga-„Treifeţe”:„Joculşiînţelepciuneamea-iiubirea!”

Oiubire imposibilăse întâlneşte înromanul„Ion”,deLiviuRebreanu.Cuprinsdedouămariforţe,iubireadepământşiiubireadefemeie.Ionselasădusdeprimaiubirepentrualeaveapeamândouă.„Ionsimţeaovocaţiuneobscură,înrădăcinatăpentrupământ.Erasăracdeacasă.Şieralacom.(…).”OasemeneachemareprofundăsimteIonpentruposesiuneapământului.

Siguranţa şi unitateagestului cu care îşi conduceviaţaprinpasiune laposesiuneapământuluişifemeiiareomăreţiereprezentativă;epoatesintezacelordouăinstinctecardinalecareauasiguratpersistenţarasei.Cumdragosteadevineoarmăcălităînvâlvătaiaacestuifocce-lîncinge.Anaesteotragicăvictimă.

Unireaneadecvată aperechilorAna-Ion,George-Florica, realizatăprintrădareasentimentelorreale,leaducenefericireşiprovoacătragedii:Anarenunţălaviaţă,Ionplăteştecumplitdeciziasentimentalăşiincapacitateadeaalegeferm„glasulpământului”saupecel„aliubirii”,GeorgeajungeîndetenţieşiFloricavăduvă.

Oiubireimposibilăseaflăşiînopera„Sburătorul”luiCezarBolliacsau„Zburătorul” lui IonEliadeRădulescu.Această iubire se aseamănăcu iubireaLuceafăruluicufatapământeană,Cătălina,aluiEminescu.Aceastăiubireapare

23

caonălucă,caunsentimentdeslăbeală,darcarenupoatefiobservatcuochiul.Rămândoarsemne:

„Ce-ţibuzelepârliteŞipieptultăurotatDepete-nvineţiteStăi:cinete-amuşcat.”

Aceastăiubirenupoatefiposibilădeoarece„El”nupoatefivăzut,citrececaunfior,caunfulger:

„Darceluminăiutecafulgertrecătoare!”„Ah!Inima-mizvâcneşte!...şizboarădelamine!Îmicere…nu-şice-micere!Şinuştiucei-aşda!” LaEminescuiubireaîşiareloculdecinste.Iubeştetotce-l înconjoară:

copilăria,pădurea,râurile,femeia.Fiindungeniu,viaţaluiafostasemănatăcuceaaLuceafăruluipustiitşisinguratic.Elpoateprividoardragosteacelordinjur:

„Cândfaţameaaplecînjos,Tu-nsusrămâicufaţa,SăneprivimnesăţiosŞidulcetoatăviaţa.” Acestea nu exprimă o dragoste completă; putem adăuga versurile lui

TudorArghezi:„Tinca”.„Cineţi-afrământatcarneadeabanos,Cineţi-abăut,fă,oftatulmincinos?”Înacesteversurisepoatecunoaşteunmotivimportantîniubireimposibilă:

înşelareapartenerului.Uniipottrecepesteaceastăpiedicăspunându-şi:„Piedicilesuntpentruale

trece.”IonMinulescuiubeştefemeia,chiardacăaceastanuestenumaialui.Elştiecăadouazinumaiestealuişipoatesegândeştecăniciodatănui-aaparţinutlui.

„Euştiuc-aisămă-nşelichiarmâine,Darfiindcăazimi-itedaitoatăamsăteiert,evechipăcatulşinueştiprimavinovată.”Această iubire este umbrită însă de faţa neagră a femeii vinovate. La Ion

Minulescuîntâlnimşibărbatulinfidel,carefaceiubireaposibilănumaipentruonoapte.

„Voieştisaunusăfiamea?”„Voieştisănumaifiamea?”„Şi-nsearacândne-omdespărţiTevoiruga,

24

Caşipemultelepecarele-amsfătuit-nainteata:Să-ţiaminteştic-aifostşi-amea!...”ŞtefanPeticăvedefemeiacapeofiinţăneputincioasă,darcaresesimteapărată

şiîmplinităînbraţelebărbatului:„Nuspuneovorbă,ci-imutăÎnbraţele-ialbeîlstrângeÎlmângâie,tristă-lsărută,Sărută-nneştireşiplânge.”Această iubire face ca bărbatul să se simtă stăpân şi să nu-i facă rău şi să

dezamăgeascăpeceacare-liubeşte.Pentru un romantic cel mai mult contează ca cei pe care-i iubeşte să fie

fericiţi:„Pentruelexterioarănuarepreţdecâtrăsfrântăînproprialuilumedinăuntru.

Iatădeceideealuidesprelumeestemaiimportantădecâtlumeaînsăşi.Esenţalumiiexterioarenu-lpreocupă.Îlchinuieşteînsăesenţaproprieiluifiinţeşipentrucunoaştereaşiadâncireaacesteiesenţeelgândeşte,visează,scrie,creeazăpoeziişiartă.”

Al.Philippide

Pentruafiluciziîndecizii,oameniisuntcuprinşideforţenebănuitecălăuziţideluminaadevărului.

„Toatăforţaprincipiuluiobscurseaflăînom;şitotînelrezidăîntreagaforţăaluminii.Abisulcelmaiadâncşicerulcelmaiînaltsuntînel;elpoartăînsineceledouăprincipii.”

FriederichvonSchelling

Astfelfemeiaşibărbatulsecompleteazăunulpecelălaltşiformeazăosingurăfiinţă.Dacăfiinţanuestecompletăînseamnăcă-ilipsesccalităţicaresegăsescdoarînaltăparteşi-şicautăaltdrumînviaţă.

Mogîrzan Monica

O IUBIRE IMPOSIBILĂ

Dintotdeaunaşitoţivorbescdespreiubire,despre„acelfarmecdureros”.Darnuneîntrebăm,oareştimcuadevăratceesteiubirea?Ceesteiubirea?Mulţivorrăspunde:„Iubireanusepoatedefini,easesimte”.Eadevărat,dariubireapoatefidefinităatuncicândiubeşticuadevărat.

Dragosteaestecelmainobilsentimentcepoateapăreaînsufletulunuiom,esteanticipareaeternităţiipepământ,undardumnezeiesc,ominunesupraomenească.Nimicnuestemaifrumosdecâtagăsiunomînsufletulcăruianeputemdepuneîn

25

siguranţătainainimiinoastre,unomdeacăruidiscreţiesuntemîncredinţaţi,alecăruicuvinteneliniştescinima,acăruifaţăveselănerisipeştetristeţeasufletuluişiacăruisingurăsperanţăestedeajunssănesimţimveselişivoioşi.

Dacăm-arîntrebacinevacareestece-adintâietapăîndragosteaşrăspundecăesăştiisăalegimomentul,lafelşiadouaşiatreia.Dragosteane-aînvăţatomiedeştiinţe,omiedelumiaprinsdragosteaînnoi,acelacarenueîndrăgostitnueom,elnumerităplăcereaprieteniei.

Celucruminunatedragostea!Sutedeplăcerisuntascunseînea.Doaruna dintre ele o pot spune şi anume că în faţa dragostei şi rege şi sărac suntegali.

Mihai Eminescu, ultimul mare romantic european se înscrie în acestcurentalexprimăriisentimentelordedragoste,înmijloculnaturii,temaiubiriişianaturiifiindtemaromanticăfundamentalăaliriciisale:„Naturaadesea–dacănuprimează–estepeacelaşiplancudragostea”(G.Ibrăileanu)

Lirica erotică eminesciană cuprinde două faze distincte ale creaţieiprivind exprimarea sentimentului de dragoste.O primă fază, aşa-zis naturistăilustreazăimaginealuminoasă,optimistăaiubirii,momentelefericiteseasociazăcu un cadru natural, aflat în deplină armonie cu stările sufleteşti ale poetului(„Dorinţa”,„Lacul”,„Sarapedeal”).Adouaetapăaliriciieroticesedefineşteprinprofunzimeafilozoficăasentimentuluide iubire,ceeacedăcreaţiilordinaceastă perioadă scepticism, melancolie, provocate de dezamăgirea poetului,aflatmereuîncăutareaidealuluideiubire.

În poemul „Luceafărul” tema iubirii este chiar tema evidentă apoemului,fiindilustratăprinideispecificeminesciene:idealulabsolutdeiubire,incompatibilitateacelordouălumi,dincarecauzăcuplulnuserealizează,forţageniuluideafacesacrificiulsuprempentruîndeplinireaidealului.

La Arghezi iubirea este un sentiment protector, dus până la extazulfamiliar,onecontenităchemareaiubitei,amânândîntâlnireapentruaprelungifericirea de care se simte cuprins, în careArghezi presară ironii încântătoare:„Apropiatămieşitotuşidepărtată/Logodnicăde-apururi,soţieniciodată”.

Iubirea este starea superioară a îngemănării celor ce se iubesc, iubireaavând puterea de schimba sensul existenţei îndrăgostiţilor, ca în „Psalmul detaină”,careesteunadincelemaifrumoasepoeziidinliricaeroticăromânească:„Femeie răspândită-n mine/ ca o mireasă-ntr-o pădure,/ Scrisă-n visare ca oslovă/ înfiptă-n trunchiulmeu: săcure”… „Tu caremi-ai schimbat cărarea/ şimi-ai făcut-ovaldemare/De-miducebolta-nsingurată/Dintr-ovâltoare-ntr-ovâltoare”…

CaşiEminescu,GeorgeCoşbucascrismultepoeziicareaucatemăiubirea.Lirismulpoetului este însăobiectiv, în sensul căpoezia exprimă sentimentelefetei saualeflăcăului, încrizaeroticăavârstei,aneliniştilorşiadorurilordeîmplinire.

26

Nuvela„De lanoi laCladova”deGalaGalaction tratează tema iubiriiinterzise de convenienţele sociale, de jurăminte şi de credinţa în Dumnezeu.Nuvelavorbeştedespreiubiresubaspectclasic,pentrucănumaiînopereleclasice,pasiuneasesubjugăraţiunii.Iubireaesteunsentimentnobil,eanupoateîntina,nupoatemurdări,decâtatuncicândsefondeazăpesuferinţaaltora.IubireadintrepoetşiBorivojeseconsumăîndouăsufletecareauiubitfărăsăpăcătuiascăşicarepriniubirealornuauadussuferinţădecâtpropriilorpersoane.

O iubire imposibilă este un lung şir de suferinţe, iar dacă iubirea esteveşnică, ea este după cum aflăm din această nuvelă şi un sentiment care nucunoaştegraniţedevârstă,dereligie,denaţionalitate,deciesteunsentimentcarepoatepurificadouăsufletesaulepoatemistui.

Tragedia„RomeoşiJulieta”prezintăiubireaadoitinericareseîndrăgostescînpofidaprejudecăţilordintrefamiliiledincareproveneau. Înpofidauriicaremăcinaceledouăfamilii,ceidoitineriseîndrăgostesclaprimavedereşiîşifacjurămintedefidelitatefărăsăţinăseamacăiubirealoresteinterzisă.

Tineriisuntprinşiînmăreţiasentimentuluilor.Înţelegcăîmpreunăformeazăun tot , că unul fără celălalt nu mai înseamnă nimic din clipa în care s-aucunoscut.Trăiesc unul pentru celălalt, clipele care nu sunt împreună li se parveacuri.Intensitateasentimentuluiloresteatâtdeputernicăîncâtceidoitinerinuconcepviaţaunulfărăcelălalt,iarsinuciderealordinfinalesteechivalentăcurefuzuldeatrăidespărţiţi,esteomărturiesupremăadragosteicarenucunoaştegraniţe.Tineriiauînţelescăacoloundeesteură,iubireaestemurdărită,distrusăsauucisă.

Dragosteaceresă-iconsacripreamulttimp,pentrucăeaînrealitatenuexistă,trebuies-oinventeziînfiecarezi,inoricemomentşisăfiilaînălţimeapropriilortalenăscociri.Nuenimenipelumemaimăreţdecâtîndrăgostitulşinuenimenimaiorbdecâtcelcarenupricepeceestedragostea.Dacărotitoareaboltăcereascăarstapeloc,atuncilumeaîndrăgostiţiloresteîntreagamişcare.

Cesămaivorbescdespreiubire,cândeumăidentificcuea?

Simona BABOI, XII B

IUBIRE IMPOSIBILĂ

„Numă-ntoarceţinicicuclasici Nicicustilcuratşiantic– Toate-misuntdeopotrivă Eurămânce-amfost:romantic.”

Iubirea este sentimentul care apare la fiecare dintre noi indiferent de

27

vârstă, iar fiecare dintre noi visează la o dragoste ideală pe care sperăm să oatingem,adicăposibilanoastrăfericire.

Iubirea,cufarmeculeidureros,poatedevenioiubireimposibilă. Încelemaimulteromanelegatedeiubire,scriitoriivorbescdespreiubiri,

dardecelemaimulteoridespreiubiriimposibile.Deexemplu,înromanul„Ion”de „Liviu Rebreanu”, iubirea apare frecvent între cupluri ca: Ion şi Florica,GeorgeşiAna,etc.,însăacesteiubirisuntimposibile.

Observămaicicăimposibilitateadeaiubipecinevanuesteneapăratlegatădesentimente,acestafiindcazulluiIonşiFlorica.IonoiubeştepeFlorica,darînAnagăseşteceeaceşi-adoritdintotdeauna:pământulşiacestlucruîlfacesăaratec-oiubeştepeAnafăcândtotodatăimposibilăiubirealuicuFlorica.

Destinelepersonajelorsuntdeterminatedeaceastămentalitate,defaptulcăfamiliilenuseîntemeiazăpesentimente,cipeintereseeconomice.

Iubireaexistăînsufletulfiecăruiadintrenoişiafostînălţatăîncelemaiînalteslăvideaproapetoţipoeţii,însăceamaiputernicăiubireesteaceeacarenuseterminăniciodatăşiacestlucruafostcelmaibinearătatdecătrescriitorulenglezWilliamShakespeareîn„RomeoşiJulieta”.Aceastăpovestedeiubireafosttrăitădefiecarecititorînparteşiprinintermediuleis-ademonstratcăiubireanumoareniciodată.

Chiar dacă iubirea dintreRomeo şi Julieta a fost una imposibilă, ea adevenitposibilăprinunireacelordouădestineîn„viaţacealaltă”.

Celmaifrumoslucruestesăiubeşti,însăcândsimţicăiubireapecareoporţiînsufletesteimposibilăacelsentimentplăcutsetransformăîntr-unsuspindureroscarevinedininimăşiajungesătefacăsă-ţipierziminţile.Cândoiubireesteimposibilăşiviaţataesteimposibilă.Nimeninuartrebuisăcunoascăacelfarmecdurerosaluneiiubiriimposibile,însăacestlucrunupoatefiexclusdinviaţanimănuipentrucănimeninuştiece-laşteaptăşicesevaîntâmplacuiubirealui.

NicichiariubirileluiEminescu,tânărulîndrăgostitalliteraturiiromâne,care-şiaşteptaiubitasubclardelună,lângăuntei,subunsalcâm,lângătrestiinuaufostîntotdeaunaposibileaşacumniciiubireaoamenilornuesteîntotdeaunaposibilă pentru Dumnezeu, ci unora chiar le este imposibil să iubească peDumnezeu,necrezândînel,însădurereaceamaimareesteaceeacândiubeştişieştiiubitdecinevaşiîţidaiseamacădefaptaceastăiubireesteunaimposibilă.Înacelmomentajungisăplângipeundenutevedenimenişisă-ţicauţiiubirea,deşiştiicăesteimposibils-ogăseşti.

„Ah!Atunciţisepare Căpecapîţicadecerul: Undeveigăsicuvântul Ceexprimăadevărul?”

28

Iubirea trebuie să exprime totdeauna „adevărul vieţii, sentimenteleprofunde trăite” de noi, existenţa noastră săfie singurul izvor de inspiraţie aliubirii.

Tenaşticasăiubeşti,creşticasăiubeşti,moriiubind,daruneoriteîntrebipecineaiiubit;teîntrebidacăaitrăitoiubireposibilăsauunaimposibilă.

„Şite-aidus,dulceminune, Ş-amuritiubireanoastră” DRĂGOI ANA MARIA - CLASA a XII-a B

Iubire ca pasiune

Iubireapoateficemaivastătemăaliteraturi,darşiacelorlaltearte.Prezentăchiar şi în operele de cult, de exemplu în „Cântare a cântărilor” dinVechiulTestament.

Iubirea este abordată în literatură din diverse unghiuri, de-a lungul vremiiexistânddiferite idei sau curentede idei referitoare la iubire.Principalele treiipotezealeiubirii,atâtînliteraturaromânăcâtşiînceauniversalăsunt:

- Iubirea ca iniţiere - Iubirea ca pasiune- Iubirea tragică (sau imposibilă)Înmentalitateaarhaică,iubireaesteconsideratăomareforţăşiprimulimpact

cuaceastas-ardatorauneifiinţesupranaturaleşireprezintăunprocesdeiniţiereconfigurat printr-un mit : „mitul erotic al zburătorului” .Mit fundamental alpoporuluiromân,mitulerotic,dupăcumafirmaGeorgeCălinescu„personificareainvazieiinstinctuluipuberal”.Înconcepţiacriticilor,folcloriştilor,etnograficilor,zburătorulesteunspiritrăuprivitcaunzmeusaucaundemon,caonălucă,elintră noaptea pe coş sau pe horn, având înfăţişare de balaur, şarpe deflăcări.Zburătorulapareînvisulfetelorcauntânărfrumos,chinuindu-lesomnul.Printreceicares-auocupatcustudiulacestuimitsenumără:DimitrieCantemir,GeorgeCălinescu,TudorPanfile,MihaiEminescu.

Iubireacapasiuneesteunadintrecelemai impozante ipotezeale iubirii înliteratură.Easecaracterizeazăprinatracţiereciprocă,existenţaunorobstacoleînîntâlnireasentimentuluideiubire,prinîncălcareaunorregulialecomunicaţieiîncaretrăiescceidoi.Încazuleiîndrăgostiţiitrăiescostaredeexaltarepermanentăcareducelaundezechilibrusufletesc.Deoareceeisuntdespărţiţideîmprejurărişiaceastădespărţireseimpunepentruverificareasistemuluişiînacelaşitimppentrua-ipăstraintensitatea.Iubirea-pasiuneesteînsoţităîntotdeaunadesuferinţă,deoanumitădozădenebunieşidetentaţieamorţii.

Înmitologiagreacăpelângăzeuliubirii,Eros,existăşizeulmorţii,Tonastar,

29

iar psihologia modernă consideră că iubirea şi moartea sunt două instinctedominantealeomului.

Destinulmarilorîndrăgostiţiînopereleliterarestăsubsemnuliubirii,iubireaimposibilăşiamorţii.Iubirea–tragediedevineoiubiresimbolfiindimortalizatădupă moartea protagoniştilor ca în opera „Romeo şi Julieta” de WilliamShakespeareşi„TristanşiIsolda”,vechealegendămedievală.

Scriitoriiromâniauprivitşitratattemaiubiriidinmaimulteunghiuri,creândastfelooperăvastă.

Iubireaesteun sentiment foarte frumosdecare sebucurăfiecareom,unulpoatesebucurămaimult,altulpoatemaipuţin,fiecareiubeştecevasauaiubitcevapânălaunmomentdat,pânăcânds-aîntâmplatcevacenutrebuiasăseîntâmpleşidincauzacelorîntâmplatepoatesuferichiartoatăviaţadinaceaiubireimposibilă.Iubireapoatefipentruoricedinlume,pentruopersoană,pentruunobiect,pentrucevaanume,cândiubireaestepreamaresepoateajungedeparte.Fiecareomaiubitcevaînviaţă,asuferitodatăînviaţăşiaavutmăcaroiubireimposibilă.

Purcel Remus, XII B

Iubirea în literatura română

Iubirea este una dintre temele favorite ale literaturii tuturor timpurilor.Literaturilepopoarelorautratataceastătemăîncădinantichitate,dezvăluindu-nemultitudineadeînţelesuri.Nunevomreferilaiubireadepărinţi,defraţi,desemeni,deţară,delocurinatale.Aceastaesteoaltfeldeiubire,oiubirestructuralbazată pe generaţia noastră.Vom vorbi despre iubire ca despre un sentimentuman,complexşicontradictoriuprincareseunescdouăfiinţedesexopusşicarepoatefiatâtunprilejdefericireşiîmplinire,câtşidecelemaimulteoriunprilejdesuferinţăcontinuă.

Şiliteraturapopularăromânăaratămituleroticprin„mitulzburătorului”,princareautorulaccentueazăprofunzimeatransformărilorcesereproduceînsufletulşiînminteauneitinerecareseîndrăgosteşte.

Literaturileanticecâtşimitologiilegreceştişiromaneaucreattotfeluldezeiţedin sfera iubirii.Literaturile clasice, antice şimedievalevorbescdespre iubirisupuseraţiunii.Iubireaapareinliteraturaromânăînmaimulteopereliterarefiindocomponentăatuturorgenurilor:liric,epic,dramatic.IubirealuiEminescuesteneprefăcută,blândăşiinocentă.Înpoeziileeminescieneloculîndrăgostiţilordeîntâlnireesteunulmirific,devis,înmijloculnaturii,ceidoiîndrăgostiţipărândafidoicopiicucarelumeaparcăs-anăscut.

„Sarapedeal”esteopoezieunică,înfelulsăuîncreaţiaeminescianăpentrucă ea cuprinde în acelaşi timp elemente de pastel şi idilă. Pastelul cuprindeîntr-ogradaredescendentăun tabloual înserării,undeva într-unsatdemunte.

30

Zbuciumul sunăpentru avesti coborârea turmelorde lapăşune, toaca şi apoiclopotulanunţăslujba,oameniiseîntorcobosiţidelamuncilecotidiene.Fumulcareumplevaleasugereazăpregătireacinei,apusulestedeasemeneasugeratdealungareaumbreicaselor.

CondamnatcunemurirealaEminescuînseamnăoclipădeiubirecepreţuieştecâtoîntreagăviaţăfărăiubire.Aceastăideeseregăseşteînpoezia„Sarapedeal”înversurile„Astfeldenoaptebogată/Cinepeeanuardaviaţaluitoată”.

În„Luceafărul”deasemenea,fericireaiserefuzăconstantpoetului,devenindomulmatur.Chipul iubiteiestechipulunui înger, îmbujoratde taina iubirii şiasentimentului.Aceastăfiinţănebunatică,zglobie,înţelegătoareatrăitdoarînimaginaţiapoetului.Înteatreprecumşiînsoneteleshakespearieneîntâlnimcelemaifrumoaseversurideiubiredincâtes-auscrisvreodată.

Tragedia„RomeoşiJulieta”prezintăiubireaadoitinericareseîndrăgostescîmpotrivaprejudecăţiifamiliilordincareproveneau.Intensitateasentimentuluiesteatâtdeputernică încâtceidoi tinerinuconcepviaţaunul fărăcelălalt iarsinuciderealordinfinalesteechivalentăcurefuzuldeatrăiunulfărăcelălalt.Esteomărturiesupremăaiubiriicarenucunoaştegraniţe.Tineriinuauînţelescăacoloundeesteură,iubireaestemurdărită,distrusăsauucisă.

Oiubireimposibilăesteunlungşirdesuferinţe,femeiaîimărturiseşteiubireaînsăelnuarecurajulsăofacă,minţind-opeBoriajecăoiubeştecapeoricarealtcredincios.Pesineînsuşinusepoateminţi,ştiecăacestesentimentestemaipresus de voinţa lui. Iubirea se consumă în două suflete care au iubit fără săpăcătuiascăşicarepriniubirealorn-auadussuferinţă.

Dacăiubireaesteveşnicăeaesteşiunsentimentcarenucunoaştegraniţedevârstă,religie,naţionalitateestedeciunsentimentcarepoatepurificadouăfiinţesaulepoatemistui.

Postelnicu Mădălina, XI B

Iubirea – o stare afectivă

Iubireaesteostare,odispoziţiefavorabilăaafectivităţiişiavoinţeipentruceeaceestesimţit,recunoscutcabun,diferăînfuncţiedeobiectul

acesteistări(iubireadeoameni,pentrumuncă,pentruloculnatal);afecţiuneîntremembriiuneifamilii(iubireadintresoţi,iubireamaternă,paternă,fraternă),întrecolegiideclasă,deserviciu,decartier.Sentimenteroticpentruopersoanădesexopus:dragoste,amor;sentimentputernicdesimpatieşideafecţiunepentrucineva;aavearelaţiidedragostecucineva;aîndrăgi,aţinefoartemultlacinevasaulaceva.

Iubireaesteostareafectivă,unsentimentmaipuţinclarîncopilărie,când semanifestă prin bucuriile trăite alături de părinţi, bunici şi fraţi; ea se

31

concretizează o dată cu maturizarea spirituală care la rândul ei, presupunecumulare de cunoştinţe din toate domeniile existenţei obiective şi subiective.Iubireaesteostareafectivă,careseîntemeiazăpeorientărişiatitudinicorecte,lucide,controlate faţădesineşi faţădealţi,bazatepe încredere reciprocă,peechitate,egalitateîndrepturi,perespectullibertăţiişidemnităţiiumane.Iubireaîncepecurespectşiadmiraţie.Casentiment,iubireaincludemulteelementedeordin intelectual şi voluntar care sunt legate de cerinţe deosebit de puternice.Deseori,punctuldepornirealunuisentimentesteoemoţieoarecare,trecătoarecaoriceemoţie.Aceastăpoatesăserepeteşi,încondiţiispeciale,sădevinămaipersistentăşimaibogată.Însăpotapăreaşialteemoţiicaresăocontracarezepeprima,pentrucăemoţiidetotfelulîncercămzilnic,darsentimentelenusenascînfiecarezişinicimăcarînfiecaresezon.Astfel,lavârstatinereţiitepoţiîndrăgostidemulte ori , dar sentimentul de iubire, oricât de avântată ar fi tinereţea, nuesteşinupoatefiunfenomencesereediteazăoricumşioricând.PoatecăeroiiluiShakespearedin tragedia“RomeoşiJiulieta”arfi trăitmaimultdacăarficunoscutetapelefireştialeevoluţieiunuisentiment:“acomodarea”,“asimilarea”,“stratificarea”,“alienarea”.Fericireaacestoraeraîmpiedicatădeconflictuldintrefamiliile lor. În romanul “Enigma Otiliei”, tânărul Felix este îndrăgostit deOtilia,carelarânduleiesteîndrăgostitădeunombogatpenumePascalopol.ŞicumOtilieiîiplăceaPascalopol,iubirealuiFelixpentruOtiliaesteimposibilă.Romanul“PatulluiProcust”areşieloiubireimposibilă:ceadintreG.D.LadimaşidoamnaT.carenuerademnădeiubirealui.

Burău Alin Dumitru, XI B

Iubirea - sentiment sublim

“Iubirea”,cecuvântsimpluşitotuşiatâtdecomplicat!şiacummăîntrebcunedumeriredacăînsfârşitamînţelessensulacestuicuvântşidacăşieumăpotaflaînaceeaşisituaţiecaaluiRomeoşiaJulietei,iubirealorfiindumbritădeuradintrefamiliilelor,faptcareducelasinucidere,aceastafiindinterpretatăcaomărturiesupremăaiubiriilor.

Sunttânără,suntoadolescentă,ovârstălacaretânjescdupăoiubire,iubiresincerăşinuoiubirefalsă,iarpentruagăsiacestlucru,eltrebuiecăutatmult,şiştiu,voifipusălaîncercărigrele,darpoatesemerităefortul.Mereum-amîntrebat:ce-iiubirea?Eoaresentimentulacelacaretefacesăpluteşti,acelsentimentcaretefacesăuiţidetine,ce-ţidăpoftădeviaţă,eoareasta?sauîncănuştiutotul,casăfiiubittrebuiesăiubeşti,cumspuneaLucianBlaga:“Aiubieprimăvară”.

Amîntâlnitcâţivatineriîntrecareexistăoiubireimposibilă.Înunelerelaţiisefacediferenţadintreclaselesociale,iarcândpărinţiilornupotacceptaasta,iubirealordevineimposibilăsaualtcaz,încarecelălaltaredejaorelaţiepeviaţăşinunumaicăarfiofaptăurâtă,arfiunpăcat.

32

Cazulmeuepeundevaprinapropierealucruriloracestora.Cândvaamiubitşieusaupoateaşaamcrezut.Neînvârteamîntr-uncercdeprietenicomuniamândoişinoieramceimaibuniprieteni,nepovesteamtotul,dardeuntimpîmidoreaprieteniaînadevăratulsensalcuvântului,pânăcândelmi-adeclaratdragosteasa.Decemisepareoiubireimposibilă?probabilvăîntrebaţi,darşicelmaimicamănunt din viaţa noastră era cunoscut de către celălalt, lucruri urâte, lucrurifrumoase,buneşirele,euuneorirâdeamdeprietenelelui,elrâdeadeprieteniimei,măînţelegeampreabinecuelşioriceamănunt,câterademic…eraştiut,oriceîlfăceaderâs,oriceîlfăceadefală.

Ceeimposibil?imposibilsăvorbescserioscuel,şiatuncice-aşface,aşluaînrâstotul?Astăzisuntemcafraţiişipoateemaibineaşa,suntpreamicăpentruorelaţieserioasăşipoaterelaţianoastrăsesfârşeaprost,emaibineaşa.

Şiastăzi râdemde scăpareanoastră,darpoateeraodovadădeapreciereaunuiafaţădecelălalt,atunci la începutnesimţeamjenaţi,nunemaispuneamsecrete,lucruriobişnuite,însăacumsuntemcaînainte,prieteniadevăraţi.

N-am crezut niciodată că o să ajung într-o situaţie imposibilă. Întotdeaunaexistăosoluţie,soluţiepecareamgăsit-oşieu.Încănumi-amgăsitdragosteaadevărată,şiniciunsemncăeprinapropiere,darnumăgrăbescsăfacasemeniluiIoncuAna.IonnuoiubeapeAna,decioiubireimposibilăcăciIonoiubeadejapeFlorica,întreeidevenindoiubireimposibilă.

Vladu Denisa, XI B Idealul în iubire

Asemeneaunuifluturecareîşiîntindepentruprimadatăaripileşiîncearcăsă-şiiazborulsprenecunoscuteţărmuri,suntemnoioamenii.

Deşinucunoaştemcăilecene-aufosthărăzite,nuştimcâtdelungeste“drumulvieţii”,neaventurămspreelşidintotceîntâlnimînviaţă,vedemcădetotceavemnevoieesteiubirea.Nenaştemcuacestsentiment,învăţămsăneiubimpenoiînşine,săiubimviaţaaşacumesteea,şinuînultimulrând,sădăruimiubireadevăratăpersoaneicarenevacompletajumătateaşivadasensvieţiinoastre.

Atuncicândiubimsimţimcăviaţanedăaripi,căputemzburaprincelemainecunoscutelocuri,trăimceamainebănuităfericire,lacareaupututajungepreapuţini.

Iubireatefacesăfiialtom,eaîţidăsperanţasătrăieştişinumaiiubindpoţisădăruieştialtoraaceeaşidăruire.

Putemaveaînvedereadevărateiubiri,caaluiRomeoşiaJulietei,caaluiGhiţăşiaAneisaualuiIonşiaFloricăi.

Acesteanedovedescclarcăiubireaînvingeoriceobstacol,însădiniubiresecomitmultegreşeliurmatedeconsecinţe.

Iubireanureprezintădoar iubireadintredouăpersoane.Eaface legăturăşidintreceesteomenescpânălaceesteneomenesc.Oastfeldeiubireamavutşieu.Deşierampreamicăpentruaşticeînseamnăcuadevăratoiubire,fărăsă-

33

midauseama,amdatimportanţăunuisimpluportret,pânăcândîmidoreamdintoatăinimasămăafluînlumealui.

Îlpriveamzidezifărăimportanţă,pentrumineeraunsimplutablou,doarunsimpluchippictatpeopânză.Încetulcuîncetulamînceputsă-iobservtrăsăturile.Erabrunet,aveaochiialbaştriicacerul,opielealbăşifină,unzâmbetlargcareîiscoteaînevidenţăbuzelemarişigroase,întredeschise,iarînbărbie,ogropiţăcareîţiatrăgeatoatăatenţia.Eraminunat.

Din acelmoment parcămă atrăgea din ce în cemaimult.Adormeam subprivirealuitristă,mătrezeamsubprivirealui.Deveniseconfesorulmeu,chiardacă era doar un simplu tablou, îi spuneam tot ce aveam pe suflet, şi numaiprivirealuireuşeasămăcalmeze.Eramdinceîncemultmaiatrasădeel.Chiardacănu-miputeaspunenimicîlsimţeamcaşicumarvrea.Uneorimăcufundamînlumealui,făceamtotposibilulsă-laducmăcarînviselemele.Eraclar,măîndrăgostisemnebuneştedoardeunchippictatpeopânză.Eldeveniseidealulmeu de băiat. Îl căutammereu în preajmamea, însă nici până acumnu l-amgăsit.

Trebuiasăînţelegcătotuleradoarominciună,noireprezentamdoaroiubireimposibilă.Eueramreală,aveamunsuflet,eleradoaracuarele.Cuunsimpluburetearputeadispăreauşorînsănucredcăşidinviaţamea.

Mai târziuam înţelescăera imposibilăo iubire întrenoi.Singura legăturăeraudoarvisele,numaieleeraupărtaşeiubiriinoastre.Deatunciamîncercatsămi-lscotdinsufletşidinminte,pentrucăamândoinureprezentamdecâtoiubireimposibilă,interzisădecătreviaţă.

Guriţoiu Camelia Ionela, XI B

Căldura sufletească

Iubire…Înfondceesteea?Estecevacarenepătrundesufletul,trupul,toatăfiinţanoastră.Estesentimentulcaretepoateridicapeculmilefericirii,tepoateridicamaisusdecâtţi-aiimaginatcăveiajungevreodată.Da!Iubireaesteacelsentiment!Darînacelaşitimpeapoatesăfieşiceacareîţitaiearipileşitefacesăcazi,săreviilanormal!Deceîţifaceiubireaacestrău?Saumaibinezis,cândtepoatedistrugeiubirea?Imaginaţi-vă:atuncicândîntâlneştipecinevacare,fărăsăvreitefacesă-liubeşti,şiteridicăpecelemaiînalteşimaicălduroaseculmi.Dece călduroase?Pentru că în fond, iubirea îţi oferă căldură.Căldurăsufletească!Darastaesteparteafrumoasăaiubirii.Cumajungeeasăterănească?Atuncicând,realizezicănupoţifialăturidepersoanapecareoiubeşti.Şiastadinanumitemotive,poateeaiubeştepealtcineva,saupoatenuepregătităsa-ţiîmpărtăşeascăaceleaşisentimente.Dardistanţa?Distanţanupoatefiunmotiv?Bada,şiîncăunulbineîntemeiat.Cânddistanţastăîncaleaiubiriidintretineşieaatuncirealizezicătrăieştioiubireimposibilă.Dartotuşimotivesuntmultesau

34

poatesuntcombinate. Gândiţi-văla„Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi”alui

CamilPetrescu:eloiubeştenebuneştedarestedeparte,pefront.Aiciintervinedistanţa,careparcă,pentrua-idistrugeşimaimultinimamaiestecombinatăcuunaltmotiv:cănu-iîmpărtăşeşteaceleaşisentimente.Motive,motive,motive.Nouăzecişinouădemotive.TotCamilPetrescu,darîn„PatulluiProcust”:eloiubeşte,eaîliubeşte,darsuntpreaorgolioşipentruarecunoaştetreabaasta.Eloiubeştepeea,dareaesteofiinţăjosnicăpentrua-iîntoarcesentimentul.

LiviuRebreanu:seiubescînsăeliubeştemaimultaverea,viaţalui,stareamaterială:iubireimposibilă

Shakespeare:ceidoiseiubescînsădragostealordevineimposibilădincauzarelaţiilordintrefamilii.

Astfel toate aceste elemente negative sau motive, care intervin întredragostea a doi tineri există parcă pentru a susţine teoria cum că orice lucrufrumos durează puţin sau că fericirea este trecătoare.Uneori, astfel de iubiriiimposibilepotaveaunfinaltragic.

Tănăsoiu Cristian, XI B

Iubirea

Nuamdecât14anişipentrua-lfacefericitpedomnuldiriginte,LunganGheorghe,profesorde limba română, încercceva.Nuştiudacăvoi reuşi. Îmilipsescexperienţadeviaţăşimaialesculturanecesarăpentruacreaunadevărateseu.Încercsădefinesciubireacastareafectivă,careseîntemeiazăpeorientărişiatitudinicorecte,lucide,controlatefaţădesineşifaţădealţii,bazatăpeîncrederereciprocă,peechitate, egalitate îndrepturi,pe respectul libertăţii şidemnităţiiumane.

Înromanul„Ultimanoaptededragoste,întâianoaptederăzboi”,scrisdeCamilPetrescu,amgăsitchiaruneleideicuvaloareaforisticădeosebită.Iubireaemai curând un proces de autosugestie. Trebuie timp şi trebuie complicitatepentru formarea ei, prin care scriitorul deschide porţi spre iniţierea cititoruluiîn psihologia dragostei. Iubirea începe cu respect şi admiraţie. Ca sentiment,iubireaincludemaimulteelementedeordinintelectualcaresuntlegatedecerinţe(trebuinţe,convingeri)deosebitdeputernice.

Deseori punctul depornire al unui sentiment ( iubirea în speţă) esteoemoţieoarecare,trecătoarecaoricealtăemoţie.Astfel,lavârstatinereţii,tepoţiîndrăgostidemulteori,darsentimentuldeiubire,oricâtdeavântatăarfitinereţea,nuesteşinupoatefiunfenomencesereediteazăoricumşioricând.

Fotău Ileana, VIII C

35

La mulţi ani, Domnule profesor!

„Cuprilejulaniversăriizileisaledenaştere,la15octombrie,noi,eleviiclaseloraVIII-aA,B,C,Davemocaziadeamulţumicăexistăşicăestealăturidenoiopersoanadeosebita,dl.profesorGheorgheLungan,omulcare,timpde3aniconsecutiv,ne-afostalăturişine-aînvăţatsăiubimviaţa,naturaşiliteratura.

Cândvorbeştedânsulparcăîlvedempe„bădiaMihai”cutreierând„păduriledearam㔺iadmirând„laculcodriloralbastru”.Neîntrebămadesea:nucumvaşiviaţadomnieisale–omulcuunorizontbogatdecunoştinţe,respectatşiiubitdetoţi,înîndepărtata-icopilărie,asemănatcuceadesprecarenevorbeşteatâtdeconvingător,defrumos,deentuziasmat?!

Câtes-armaiputeaspunedespreacestminunatdascăl?Ne-amdorica toţioameniisăfieaşadebuni,sădeadovadădeomenieşibunătate,sădevinăpentrunoi,ceimici,unmodelînmuncăşiînviaţă.

Toateacesteasuntdoarcâtevacuvintepecare lemerităcuprisosinţăacestminunat om,dar ele nupot cuprinde tot respectul şi dragosteanoastră pentrudumneavoastră,domnuleprofesorşidirigintealclaseiaVIII-aC.Daracestmicsemnderecunoştinţăpusînpaginileziaruluinostrudesufletsedoreşteafipartedurabilădinsufleteleşiinimilenoastre,aleelevilorşiprietenilordumneavoastrădelaMătăsari.Lamulţiani,cusănătateşifericire!”

Semneazăînnumeletuturorelevilor,MirunaIvan,clasaaVIII-aC.Scrisoareamaiconţineoscurtăpoeziededicatăaceluiaşidascăl,deexcepţie,

profesorulGheorgheLungandelaColegiulNaţionalTehnologicdinMătăsari. Mărturisim că ne-a produs o vie emoţie şi ne-a făcut o reală plăcere

aceastăepistolădesufletadresatăparcăpentru„DomnulTrandafir”alşcoliideodinioară.

Alăturămşinoi,urăriledesănătate,puteredemuncă,viaţă lungăşinumaibucuriialăturidetoţiceidragidomnuluiprofesorGheorgheLungan,cuprilejulaniversăriizileisaledenaştere.Lamulţiani,domnuleprofesor!

Marius Becherete Simptomele unui suflet

Nupotsămaiascultcăderealacrimilor…privireanumă-ndurs-omaiîndreptsprebizareriacesecheamăLume.

Surâsulamuritdemult…Cuvinteleauprinsigrasiedelalacrimilezidurilor…virtuţileaufăcutmucegai.S-auîmpreunatcanişteîndrăgostiţidinaltăeră,careînlocsăgustedinclipaplăcerilor,elaboreazăstrategiidenimicire…

…M-auprefăcutînplumbularsalluiBacovia.Oluptăpentrusupremaţieaculorilor!Nuanţeleasistăneputincioase.

36

Caresăfieoarediagnosticul?

Lory Dima

BeţieZilniceştibeat…S-auadunatîntinetristeţeatoamnei,dezamăgirilevieţiişitehrăneşticunostalgii.Uiţicămaitrăieşti,uiţisămaisperişi,numaivorbesc,săzâmbeşti.Aşacă…zilnictegăsescbeat…demelancolie! Lory Dima

Pe sfârşiteEtoamnăpesfârşiteşinuştiunimicdespremineşimaipuţindecâtnimicdesprenoiEtoamnăpesfârşite…Cerisipădesentimente!(şielepesfârşite) Lory Dima

DIZERTAŢIEcu privire la o posibilă strategie a învăţământului românesc

Strategia actuală a învăţământului românesc trebuie să se bazeze pesocietatea actuală, o societate axată pe libertatea individuală, pe economiadepiaţă,pecompetiţiavalorilor,pe statuldedrept,pusăpedirecţia integrăriieuroatlantice.

Dascălul, elevul şi studentul trebuie repoziţionat. Strategia noastră înreformaeducaţionalădepindeînsădereformapolitică,delegislaţieşidepoliticaeducaţională,deunităţileşcolareşiuniversităţişideresurseleumane.

Pentruaaveaoreformăfavorabilăgândiriiavemnevoiedeautonomiaînvăţământului. Ne trebuie oameni motivaţi şi aceasta nu se realizează decât

37

atuncicândsevaumblasubstanţiallagriladesalarizareapersonaluluicareîşidesfăşoarăactivitateaînînvăţământ,continuândcuaccesullaformelemodernedeformarecontinuă.

M.E.C.–trebuiesătreacădeurgenţălareducereaîncărcăriiprogramelorde învăţământ, să treacă de la învăţământul predominant reproductiv la celcreativ,săcreezeparteneriateîntreînvăţământulpreuniversitarşiceluniversitarşimediulînconjurătoreconomic,administrativşicultural.

Managementulşcolartrebuieorientatspreperformanţăşicompetitivitate,săîncheiempentrutotdeaunacucentralismulşipopulismul.

Strategia învăţământului românesc depinde în cea mai mare măsură de:privatizareaeconomiei,dedescentralizareaadministrativă,dereformafinanţelorpublice,decreştereaeconomicădarnoinutrebuiesăuitămcăaceastăstrategietrebuiesăfiegânditădenoi.

Slujitoriişcoliiaufostşisuntceicareausupraîncărcatplanuriledeînvăţământşiprogrameleanaliticecaresuntcontraformativeşicontraperformante.

Copiiinoştritrebuiesă-şiîncheieadolescenţasănătoşişivioi,nuistoviţi.Trebuie muncit mai mult pentru modernizarea curriculei, pentru elaborareamanualelor alternative (caremai lasă de dorit). Fiecare cadru didactic trebuiesă formeze la elevi cele patru capacităţi de bază ale specialistului de astăzi:capacitatea de abstractizare, capacitatea de a gândi sistematic o problemă,capacitateadeatestasoluţiile,capacitateadeacomunicaînlimbilemoderneşideafolositehnicileinternaţionale.

Guvernanţii trebuie să ia în calcul creşterea substanţială a bugetuluiînvăţământului, să sporească pornirea iniţiativelor locale în recondiţionareaclădirilor,mobilareasălilorşialtedotări.

Prinintroducereaunorcontribuţiiprocentualedinprofitulbrutalagenţiloreconomici trebuie refăcută infrastructura învăţământului. Trebuie refăcutelaboratoarele didactice de fizică, chimie, biologie, informatizare avansată înfiecareunitateşcolară.

Trebuienormalizatăsalarizareapersonaluluididacticnuprincomparaţiiînăuntru sistemului de învăţământ ci la nivelul ierarhiei bugetarilor. Dascăliinu trebuie să uite de formarea lor continuă.Avem nevoie de un învăţământretehnologizat.Trebuiesăînlocuimtehnologiiledidacticebazateperetoricăcutehnologiiaudiovizualemodernizate.Avemnevoiedeunînvăţământrecuplatcunevoiledecalificareresimţiteîneconomie,administraţie,viaţasocialăşiculturasocietăţiinoastreşideconcetăţeniinoştri.Avemnevoiedeunînvăţământdeschis,eleviitrebuiesăînveţepotrivitînclinaţiilorlor,deunînvăţământdiversificatcaresăpermităstimulareaunorruteindividualedepregătire.

Avem nevoie de un învăţământ care să încurajeze competiţia şi săfavorizeze înnoirea. Avem nevoie de un învăţământ cu standarde ridicate,orientatsprecercetareaştiinţifică,unînvăţământdebunăcalitate,unînvăţământ

38

compatibilizat cu sistemele europene.Nu trebuie dat de o parte învăţământulromânesc interbelic sub aspectul simplităţii structurilor, transparenţei. Avemnevoiedeunînvăţământorientatsprevalori.Laoraactualăeducaţiapentruviaţaprivată capătă valoare şi importanţă.Regimul bazat pe libertăţi cere continuudin partea fiecăruia pentru îndeplinirea aspiraţiilor, iniţiativă, concentrare,efort,competenţăcompetitivă.Misiuneaeducaţieiestedeaformacapacităţideabstractizare,deabordarecompletăaproblemelor,deformareaideilor,detestareasoluţiilor,dealucracooperativîngrupuri,deacomunicaargumentativ.

Avemnevoiededescentralizare,susţinutălegislativ,netrebuieautonomieinclusivautonomiefinanciară.

Eficienţadascăluluireprezintăechilibruldintrecontrolulsănătosşiexigentşilibertateadedecizieaclasei.Dascălultrebuiesăseadaptezelafiecareclasăprin informare, competentămotivare astfel încât elevii trebuie să-şi sporeascăcunoştinţeleşisăcapetenoideprinderi.Vomfieficienţiprinabilitateanoastrădeaobservaşicanalizaenergiileindividualealeelevilor.

Planuriledeînvăţământtrebuiesălaseelevilorşansaalegeriidisciplinelor,acomodarea învăţământului cu preferinţele, talentele şi afinităţile afective aleelevilor.Aceste planuri de învăţământ trebuie să descarce elevul, programulacestuiaşisă-irestabileascădemnitateaiardascăluluitrebuiesă-irestabileascădemnitateasocialăşiculturală.

Dacă nu vom proceda la elaborarea unei strategii a învăţământului petermenlung,Româniavarămâneînmodfatalţarasăracădeazi.Aceastăstrategietrebuiesăaibălabază:

1. armonizareaconţinutuluişiorganizăriiînvăţământuluicuosocietatebazatăpeeconomiadepiaţă,suveranitateadreptuluiînlitigii,libertăţiindividualeindescriptibile.

2. preluarea cât se poate de directă în calificările pe care le asigurăînvăţământul în cercetarea ştiinţifică şi în politica educaţională a problemeiîntârziateimodernizăriaRomâniei.

3. transformareaunităţilorşcolareînlocurialegenerăriiînnoiriimorale,cognitive,tehnologiceînsocietateanoastră.

4. compatibilizarea organizării, funcţionării şi perfecţionăriiperformanţelorşcolarecurepereacceptateînspaţiuleuroatlantic.

Învăţământultrebuieabordatcaochestiunedeinteresnaţionalmajor.

Noitrebuiesărealizămunînvăţământcompetitiv.

Prof. Dadalau Gr. Ion, Director adjunct

39

MOTIVAREA DASCĂLILOR PENTRU O PRESTAŢIE DIDACTICĂ DE CALITATE

De-alungultimpului,şcoalaromânească–avândîndelungateşibogatetradiţii–s-aafirmatcapăstrătoareatezauruluispiritualmultimilenaralpoporului,cultivândconştiinţanaţională,dragosteadepatrie,idealuriledelibertate,independenţaşisuveranitatea.Contribuţiadecisivăadascălilor,încontextuletapelorparcurse,afostîncununatădesuccese.Maripersonalităţialeculturiişiştiinţeiromâneştiautrecutprintr-unprocesdeformaresubdirectaîndrumareadascălilor,menţionândcuemoţieşi respect,mai târziu,numelecelorcare le-audeschis frunţile,carele-audatzborulsprecelemaiînaltepiscurialeştiinţeişitehnicii.AmintinddoarpărereamareluiSadoveanudespredascălulsău,DomnulTrandafir,care“nuneînvăţanumaipentrucăisecereasauiseplătea,cipentrucăaveaînelunprisosdebunătateşipentrucăînacestsufleteracevadincredinţaşidincurăţeniaunuiapostol”,putem,fărăteamădeagreşi,săafirmămcăşiastăzicadreledidacticetrebuiesă-şireocupeloculcuvenitînsocietatearomânească.

De aceea, considerăm că se impun rapid şi eficient unele măsuri înaceastă

direcţie,măsuripecarelevomdezbateînceleceurmează:-Selecţionareaşipregătireacadrelordidactice.- Creşterea prestigiului dascălului şi recunoaşterea rolului său în viaţa

socială.-Măsuripentruîmbunătăţireastăriidisciplinareînrândurileelevilor.-Întărireacolaborăriişcoliicufamilia,unităţileeconomice,cuinstituţiilesocial-culturale.-Asigurarea condiţiilor demuncă şi viaţă pentru toate cadrele didactice la

standardeleeuropene.-Creşterearăspunderiiindividualeafiecăruicadrudidacticasupramunciişirezultatelorînrândurileelevilor.Meseria de dascăl nu este pentru oricine.Această profesie este căutată şi

îmbrăţişatădetineripregătiţimoralşispiritual,motivaţipsihologicşifilozoficîncădemici.Esteloculsăspunemcăîntrecuts-aucreatacelefamiliidedascăli,ataşatedeşcoalaşidelocalitateaîncarefuncţionau,cultivânddingeneraţieîngeneraţiedorinţaurmaşilordeaîmbrăţişaaceastanobilameserie.

Iată de ce credemcă este necesar ca viitorii învăţători şi educatoare săfiepregătiţi , lazi,numaiînşcolicuacestprofil,selecţionaţipebazaunuistudiude necesitate pe zone geografice, admiterea să se facă în funcţie de nevoilelocalităţilor, dintre elevii cu “chemare” şi foarte bine pregătiţi.De asemenea,universităţile cu profil pedagogic să pregătească tineri, în aceleaşi condiţii, şicuprogramdeaplicaţiemărit,cunoscândcămulţi,absolvenţi,laoraactuala,nu

40

stăpânescminimecerinţedinpracticadidacticălavenireaîntr-unpostsaualtul.În şcolile pedagogice şi în universităţi să se pună unmai mare accent pe

predarea interdisciplinară, îmbinând cunoştinţele din specializarea de baza cutoatecelelalteştiinţecucarevin,într-unfelsaualtul,încontact.Uncadrudidactictrebuie să dovedească unele calităţi deosebite: iubitor al muzicii, desenului,sporturilor,tehnicii,electroniciietc.Numaiaşavafiînoricemoment”sursa”deinformaţiepentrueleviisăi.

Influenţa educatorului este hotărâtoare în formarea (sau deformarea)personalităţiielevilor;eapoatefipozitivă,mobilizatoareaenergieielevuluisaudescurajantă,demobilizatoare.

Profesorulcuprestigiuşiautoritateexercităomareinfluenţăprinpropriasapersoană.El trebuiesă întrupezevalorilemoralepecare tindesă lecultivela elevii săi. În căutareamodelelor, elevul se fixează asupra profesorului său,imitându-lîntoatemanifestărileşiatitudinileacestuia,încercândsă-şipotriveascăladimensiunilepropriipersonalitateaeducatorului.

Instruireapsihopedagogieiorganizatădeşcolilepedagogicesauuniversităţisăsefacăcuprecădereînrelaţiilecandidat-elev,urmărindu-semodulîncareserealizeazăacelliantdintreeducatorşieducat,aceadorinţadecooperareîntr-unprocesîndelungat.

Un rol deosebit în creşterea calităţii învăţământului, în formareacapacitaţilor de acţionare în activitatea cu elevii îl are presa de specialitate.Aceastatrebuiesăvinăcuexperienţepractice,simple,accesibilelaoricenivel.Dinacestunghiestebinesăserenunţelateoretizăriexcesiveşisăsedeasoluţiipractice,cucreşteretreptatăavalorilormunciiinstructiv-educativedinşcoli.

Credemcaoricesimplificareaunorcerinţecaresuprasolicitaatâteleviicâtşicadreledidacticearaduceomodificareainteresuluipentruînvăţătură,oparticipareactivă,atuncicândsoluţiiledevinatractiveşiuşordereţinut.

Nu negăm poziţia actuală a dascălilor în societatea românească, darse impune omai atentă apreciere a rolului îndeplinit, a condiţiilor în care îşidesfăşoarăactivitatea.Foartemultecazuri,realesauîntâmplătoare,suntintensmediatizate,faptcescadeevidentdinprestigiulcolectiv.Uneleabaterivintocmaidinlipsadeintereslaselecţionareatinerilorcaresocotesccăgăsescunloc“călduţ”în învăţământ, dar care nu se pot adapta nici după o lungă perioadă de timp.Darmaimultsocotimcă,laoraactuală,stareadisciplinarăînrândurileeleviloreste alarmantă. S-a deviat comportamentul multor elevi, de la regulamenteleşcolare,ladeplinalibertate,greşitînţeleasă.Acestfaptatragedupăsinescădereainteresuluipentruînvăţătura,pentrufrecvenţăşipunctualitate.Înacestecondiţii,activitateadidacticăestetrunchiată,seproducfrânturiînordineacunoştinţelor,pregătireadevenindinsuficientă.

Atracţia unor activităţi din afara învăţământului conduce la renunţarea lamuncadidactică,decelemaimulteorieleviiacumuleazăabsenţecareducfiela

41

eliminăriperiodice,fielaexmatriculări.Diverseledisensiunidintreelevisiunelecadredidactice,intensmediatizate,duclascădereaprestigiuluiacestuiimportantsectordeactivitate.

Dinacestpunctdevedere,credemcăestenecesarsăserevadăstatutulunorunităţieconomicededesfacere,programele“culturale”organizatepeoricecale,printoatelocaluriledeacestgen.

Revenindlapersonalitateaprofesorului,sepoatespunecă,încomparaţiecuceilalţifactoricareintervinînprocesulinstructiv-educativ,personalitatea

acestuiaestesituatăpeprimulplan.Profesorulesteunfactorhotărâtorîneducaţieşiofigurăcentralăînşcoalamodernă.Iatădececredemcămotivareadascălilorpentru o prestare didactică de calitate, pentru un raport just între educatori şieducaţi,măsuraasigurăriicondiţiilordeviaţaşidemuncăestemaimultdecâtnecesară.

Oricine lucrează în învăţământ trebuie sădispunăde timpdepregătireprofesională,săfieoprezenţăvieînpermanenţăînrândurileelevilor.Daraceastapresupunecaviaţaşimuncaeducatoruluisăsetransfereînariaşcolii,fărăsăfienevoitsăcautesoluţiiînafară,istovitoare,descurajanteşidispreţuite,tacit,chiarşideeleviipecareîiconduce.

Seimpuneomaimarestabilitateînposturişicatedreînvedereaasigurăriicontinuităţiipentrucelpuţindurataunuicicludeînvăţământ.Cadreledidacticesăfieinteresatedeaceastăstare,săliseasigureretribuţiilastandardeleeuropene,posibilităţidescurtenavete,încazullipseidelocuinţedestinateacestora.

Dotareaînvăţământuluisăsefacăcorespunzătorciclurilorexistente,pentruevitarea ridicolului, încelemaimultecazuri,când încercărilede familiarizarecu anumite situaţii cad sub nivelul cunoştinţelor dobândite de copii în cadrulfamiliilorsauînocaziisimilare.

Profesoriisăaibăacceslatoatemediiledeinformare,înmodgratuit,iarcontactulcucarteadidacticăşipedagogicăsăsefacăprinstanduriorganizatelafiecareunitate.

Avândînvederegradulridicatdeconcentrarecerutdemuncadidactică,dascăliitrebuiesăbeneficiezedeperioadecorespunzătoarederefacereatonusuluiintelectualşifizic,gratuitsaucusubstanţialereduceri,prinunităţileturisticedinţarăşistrăinătate.

Dinarsenaluldemijloacecaresăcontribuielacreştereacalităţiimunciididactice,parteneriatulşcoală–familie-unităţieconomicepoateaduceunfluxnou şi beneficpregătirii copiilor. În primul rând, familia este locul în care seconsumăceamaimarepartedintimpulelevului,supravegheatsaulăsatsingur,dinmotiveobiectivesau,uneori,subiective.

În cadrul familiei, copilul deprinde primele noţiuni, primele gesturi,primeletrăsăturimoraleşidecaracter.Deaceeasespuneadesea:“are(nuare)ceişapteanideacasă”!

42

Părinţii potfi de un real folos urmărindpermanent evoluţiile elevului,asigurândunpermanentcontactcueducatoarea,învăţătorulsaudiriginteleclasei.Discuţiilepurtatesăaibăuncaractermobilizator,dătătordesperanţe,înoricaresituaţies-araflacopilul.

Familiaasigurătimpulliberdoritdedascăliinoştri.Untimpeficientşireconfortant.Untimpaltransferurilordeinformaţiisaudepreceptemoraledelaadultlacopil.

Cointeresat,nuatâtmaterial,câtmaidegrabăafectiv,atitudinal,dascălultrebuie să sprijine familiile din care provin elevii săi prin vizite la domiciliu,prinajutorlaefectuareatemelorsauchiarasistematizăriiunorcunoştinţefiravînsuşite la orele sale. Discuţiile cu părinţii să fie constructive, încurajatoare,dătătoaredesperanţe.Iatăcâtdediversăestemuncaunuidascăl!Iatădeceseimpuneosubstanţialămotivareamunciişiorecunoaşterepemăsură!

În legătura cu implicarea unităţilor productive în actul de creştere şieducare a elevilor, se poate spune că în prezent au loc serioase transformărila nivelul societăţii.Acestea impun o nouă viziune asupra pregătirii forţei demuncă.

Profesorii sunt implicaţi,de laprimulcontactalcopiluluicuşcoala săcunoascăşi săstimuleze interesul individuluipentruoanumităprofesie,chiardacăprimeleopţiuninusemairegăsescpemăsurăcecreşteorizontulinformatival fiecăruia. Ei trebuie să cunoască specificulmuncii din diferite domenii, săstăpâneascavalorilemoralealeprodusuluifinitşisăpoartedeseoridiscuţiicucopiiidemonstrându-leobiectivşifărăintenţiiascunsenecesitateaşifrumuseţeamuncii,înoriceramurăşilaoricenivel.

Convingătoaresuntvizitelelaunităţileeconomicedinlocalitatesaudinîmprejurimi,întâlnirilecuspecialiştisaucumuncitoricaresălefacădemonstraţiilaloculdemuncăalfiecăruia.

În paralel cu tema referatului – motivarea dascălilor pentru calitateaînvăţării, amarătatopartedincomplexitateamunciidesfăşuratedeaceştia înscoală şi în relaţiile cu societatea. Evident, numai o parte pentru că spectrulmunciiînşcoalăestemultmaimareşimaidificil,încondiţiileîncareexistăodisfuncţionalitateînsistem.Şiaceastaexistăacum.

Factoriiderăspunderedelanivelulcentraltrebuiesărăspundăimediatcumăsuricoerenteşieficiente,concomitentpentrurecuperareacelordouălaturi:întronareaordiniişidisciplineiînîntregulsistem,descongestionareacerinţelor

sufocantealeprogramelorşimanualelor,cointeresareamaterialăşimoralăacadrelordidactice,reaşezarearelaţiilorşcoliicutoateinstituţiiledeculturădelanivelulsocietăţiietc.

Fără a lăsa impresia unor “revendicări” sindicale, prezentul materializvorăştedinpracticamunciipeoîntinsăperioadădetimpşiuncontactnemijlocitcumultecadredidactice.Activităţiledesfăşuratededascălisuntextremdemari,

43

consumând un însemnat efort intelectual. De aceea se petrec numeroase şiregretabileabateridelaregulilemuncii,carenuaducniciunbeneficiuprocesuluiinstructiv-educativ.

Văzută din acest unghi, situaţia actuală trebuie corectată urgent prinmăsuriînambeledirecţii:

- pregătireacadrelorşicointeresareamaterialăşispirituală;- reînfiinţareaşcolilornormaledeînvăţători-educatoareînfiecarejudeţ,

cuunplandeşcolarizareînfuncţiedenevoiledecadrelaacestnivel;- admitereaînacesteşcolisăsefacăînfuncţiedelocalităţilecudeficitde

cadre,dinrândurilecelormaibunielevi,cuchemarespremuncadeeducaţie;- organizareapracticiipedagogicesăsefacăîncădinanulI,înmediul

şcolarîncarevorlucraviitoriiînvăţătorisaueducatoare;- universităţilesăasigurepregătireaprofesorilordespecializăridiferite,

cuduratade4ani,deasemeneacuunstagiudepracticălaclasăegalcuperioadadestudii;

- numireaînînvăţământsăsefacălaterminareastudiilor,prinrepartizareministerialăînlocalităţiledeoriginesauînimediataapropiere;

- asigurareauneiretribuţiilunareatractiveîncădelaînceputulcariereididactice;

- pentru cadrele din alte localităţi să se asigure spaţiu de locuinţecorespunzător;

- organizarea la nivel judeţean, anual, a unor cursuri de informarepentrutoatecategoriiledecadredidactice;

- săseasigureaccesulgratuitlamijloaceledecultură;- cadreledidacticesăbeneficiezedeconcedii înstaţiuniledeodihnă,

dinţarăşistrăinătate;- îmbunătăţireastăriidisciplinareînrândurileelevilor;- creşterearoluluifamilieişialcelorlalţifactoriparteneriali;Suntemconvinşicăodatăcuameliorareastăriiactualedinînvăţământ,multe

cadredidactice sevordedica acesteinobilemeserii, ca fenomenulplecării delacatedrăînaltedomeniisevadiminuavizibil,ceeacevaasiguraocreştereacalităţiiinstructiv-educative.

Prof. Gheorghe Lungan

MISIUNEA DASCALULUI

Misiuneadedascălestemisiunenumaidacăamfăcutlaînceputobunăalegere,dacăpeparcurs,ceeacefacemnudevineocorvoadă,dacăsimţimcăeste tot ce ştimsă facemmaibine,dacădevinevitalpentrunoi,dascălii– săvenimlaşcoală.Cânderamelevămăîntrebamcevoifacecândnuvoimaimerge

44

laşcoală.Studentăfiind,adunampelângămineteancuridecărţişidenotiţecareumpleauviaţa,deacăroramploaremăplângeam,darcare-milipseauteribilcândleconcediamunacâteuna,dupăfiecareexamen.Nusimţeamuşurareapecareaşfidoritsăosimt,ci,dimpotrivă,unsentimentdeirosireatimpului.

Acum,dupătreizecideanidecatedră,potsăspuncăamaflatdece-mierateamă:cănuvoiaveacefacecândnuvoimaimergelaşcoală.

Pentrumineşcoalaesteviaţamea,elevii,zidirilemele,catedraleleîncaremi-amtopitsufletul,mi-amsăditideileşicareaudatsensexistenţeimele.

Credcămi-amalesbinedrumulpentrucă,dacăaşputeaîntoarcetimpul,nuaşalegealtcevapentrucăamavutfericireasălucrezcucopiiişicopiiisuntsinceri,deschişi,însetaţidecunoaştere,suntcaocoalăalbăpecarenoi,dascălii,potrivitpriceperiinoastre(nepriceperii/nepăsăriietc.)creionămceva.

CândrodulcreaţieinoastreconcertatesepoatenumiOM,cândînochiicopiluluicaretepriveşteciteştirespectşiadmiraţie,cândmateriapecareopredaidevinemateriafavorităaunuimarenumărdecopii,cândîntredascălşielevisestabileşteoatmosferădestudiu,poţispunecăaialesdrumulbun.

Cuvinteleacesteapotpărearodulgândiriiunuinaivcareafăcutopasiunedinprofesiasa,caren-arabandona-onicidacăarmuncineplătit.

Dupăpărereamea,înînvăţământsuntastăzicâtevacategoriideoameni–dascălicalificaţi–care,larândullor,seîmpartînceicuadevăratcalificaţişicei „instruiţi’ înSRL-uri, cuexamene„aranjate” şipretenţiidemari înţelepţi.Dinprimacategorie facparteceicusimţuldatoriei,cusetedecunoaştere,deautoperfecţionare, exigenţi în primul rând cu ei, cu statutul lor, cu ţinuta lordidactico-pedagogicăşimaiapoicuelevii(şicolegiilor).Dinadouacategoriefacparteceicareşi-aualeslaîntâmplareprofesia,dedraguldeaaveaunlocdemuncămai„cald”.Pentruaceştiatimpuldestinatoreidecursesteîntotdeaunaprealungpentrucănuaucuce-lumple,nu-şicunoscelevii,nulepasădeproblemelelor,deaptitudinilepecareleauşipecarele-arputeafructificasuboîndrumareadecvată.

Ceeacemisepareşimaigravestecă,înspateleuneidiplomeuniversitaredecarefaccazoridecâteoriauprilejul,seascundeunsemidoct,alecăruilecturiaufost înexclusivitateceleîntâmplătoare(reviste,ziare,fragmentedisparate),caren-aucititniciodatăocarteînîntregimesausuntoameniiuneisingurecărţi.

Ejenantsă întâlneştisubiectetrecuteîncondicadeprezenţăcugreşelideortografiesaudascăliincapabilisăaibăopărerepersonalăsau,dacăoau,săşi-oexprimeliber.Atât timpcâtsuplinitoriinecalificaţizdrobesc învăţământulromânesc–carefaceeconomiiprobabilplătindu-lesalariidesubzistenţă-şinuvaapreciaşisubraportmoralşipecuniaradevărataprestaţiedidactico-pedagogică,atâttimpcâtnimeninufacediferenţaîntreceledouăcategoriidedascălişicâttimpcazurile izolatede indisciplină în rândulnostruvorapăsaasupra tuturor,fără discernământ, cred că singura motivaţie pe care o avem rămâne cea de

45

suflet.Ospunemnoi,ceicareamrămasaşteptândrecunoaşterea,pentrucătineriivaloroşi–căciexistăşidinaceştiadinbelşug–nuaurăbdareanoastră.Eitrăiescîntr-olumeîncarebanulfacelegile,într-olumeacutpolarizată,guvernatăadeseadeimpostură,încarecaracatiţacorupţieişi-aîntinstentaculelepânălanoişiaasfixiatcemairămăsese.

Sectorulnostrueste„neproductiv”,gândescceicareadmitcăînsectoarele„productive”sepotacceptarebuturi.Nouăcinenepermitesădămrebuturi?Dupăcelegipoţiaplicaaceleaşinormeunoroamenicare,delaînceput,suntinegaliprinbagajullorgenetic?

Amcititrecentoştirecaresunaastfel:vomfiplătiţiconformrezultatelorpecareeleviileaudupăevaluăriperiodice.Mi-ampusîntrebareafireascădacăpoţievaluadupăaceleaşicriteriieleviproveniţidinmediidiferite,dinşcolidiferite–căcişişcoliles-audepartajat,uneoripedrept–înşcolide„altele”.Dacătotuşipredaiîntr-oşcoalăsăteascăpentrucăeştiomalloculuişin-aiplecat„laoraş”păsându-ţidemlădiţeleacestorlocuri,şcoalăîncarerămâncâţivacopiibunişifoartebunicaren-auavutposibilitateamaterialăsăpleceîntr-oşcoalădinoraş,numunceştilafelcaprofesoriidinşcoliledeelităsaupoatemaimult?!Noipreluămînliceeleruralecopiiaisatelorcareaufost„mutilaţi”desuplinitoriincompetenţişiîncercămsăîndreptămcesemaipoate.Muncanoastrăestesisifică,pentrucănucroimdinpânzaîntreagă,ciajustămceauciopârţit,fărămilăşiresponsabilitatealţii.Demulteori,dintr-unsnobismstrigătorlaceruri,colegidinliceeurbaneteprivescdesus,exagerându-şimeriteleşiminimalizându-lepânălaanihilarepealecelorcare,dincauzepurconjuncturale,n-aupornit-ospreoraş.

Toţiapreciemperformanţa.Toţitindemspreea.Darnutoţiavemelevicapabilideperformanţă.Uneorinota8(opt)laoolimpiadăjudeţeanănecesitădinparteaprofesoruluişielevuluivenitdintr-oastfeldeşcoalămultmaimulteeforturidecâtpentrueleviieminenţiveniţidinşcolieminente.Deşiavemaceleaşifiltre,aceleaşicriteriideevaluare,nuavemaceeaşimateriedefiltrat.Strădaniilenoastre depăşesc adesea aria închipuire; dăruirea, profesionalismul, răbdarea,implicareatotalădecaretrebuiesădaidovadăpentruafocalizatoateprivirile,acaptatoatăatenţiaelevilor,suntcalităţidecareavemnevoie.

Pentruafiînpermanenţăancoratînrealitate,dascălularenevoienunumaidetimppentrustudiuşidedorinţadeastudia,cişideposibilitateadea-şicumpăramaterialeleinformative,deaseracordalaINTERNET.Undascălobosit,„prăfuit”,îmbătrânitîngândireşilimbaj,acăruiprestaţiedidacticăesteveşnicaceeaşi,carenuevolueazădelaetapălaetapă,delaclasălaclasă,delaogeneraţielaalta,fienuarevocaţie,fienuestemotivatsăevolueze.Apatianustăbinepeniciunchip,cuatâtmaimultpecelalunuidascăl,pentrucădascălulnutransmitenumaicevrea,ci,maicuseamă,cesimteşiceeste.

Pentruundemersdidacticdecalitate,credcănuestedeajunsefortuldevotatşiresponsabilaldascălului,cişiofoartebunăsusţineredinparteaministerului,

46

pentrucă,împreună,suntemresponsabilideimagineaRomânieidemâine.

Prof. Luminita Dadalau

A fi dascăl din vocaţie

Lasfârşitdecarierădidactică,după43deanidemuncălacatedră,potsăspuncâtdefavorizaţisuntdascălii.Dece?Pentrucămuncescalături,împreunăcutotce-imaifrumosşimaipurpelume–copilul,adolescentul,tânărul.

Punem(sauartrebui)totceavemmaifrumosînsufleteleceloraicărorarhitecţisuntem(vremsăfim),iareinerăsplătescprelungindu-neviaţa(cândbiologicnumaiexistăm)prinamintireacene-opoartă.

Atenţie! Am avut, avem, au nevoie de „modele” adolescenţii, iar celemai apropiate lor suntem noi, dascălii lor.Ne-am dorit să ajungemdascăli şiaspiraţiileaudevenitrealitate;nune-amdoritînmodexpres,ciconjunctural–petoţi însă trebuiesănecaracterizeze responsabilitateamisiuniipecareoavem.Dacăresponsabilitatea,conştiinţaseîmpletesccuvocaţia,cudăruirea,totulesteminunat.Pentrucă,lacatedră,dascălultrebuiesăoferecadrul,atmosferaîncareelevii,conduşicu tact,cu înţelegereşimaialescudragoste,săse formezecaoameni,caviitoriadulţi,cutoateresponsabilităţileimpusedeviaţă.

S-a scris mult despre schimbare, avem şi un cadru legislativ, literaturăpedagogică recentă ce recomandă metodele activ-participative. Suntemconştienţicăoeconomiedepiaţăarenevoienude„uncapbineumplut”,cideun cap bine organizat, capabil de acomodare, integrare, transformare.Tocmaide aceea, mai ales în această etapă, privind în perspectivă, avem nevoie deînţelegerea obiectivelor, sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor pe care leavemînprocesulinstructiv-educativ,pentruarăspundecerinţelorcontemporaneformulateînLegeaÎnvăţământului.

EdreptcămaterialnusuntemmotivaţişiGuvernultrebuiesăsegândeascăserioslaacesteaspecte.Salariilesuntîncămici;bugetulacordatînvăţământuluieste mult sub limita celorlalte ţări europene. Nu sunt stimulate cadrele careau rezultate deosebite (abia în ultimul timp, doar cadrele care se ocupă deolimpiadeleinternaţionalebeneficiază,caşicâştigătoriimedaliilor,deosumă,carenuechivaleazănicipedepartecusacrificiulşidăruirealorprofesională).Decenuşilanivelulnaţional,sauchiarjudeţean,apreciindşiactivitateacelorcarenulucreazăcu„elite”,cuniştecopiiobişnuiţi,darserioşişiplinideelan.

Toţi cântăreţii şi artiştii sunt nominalizaţi anual pentru diverse premii saudiplomedeexcelenţă,numaidascăliinubeneficiazădenicioatenţie,fieeaşisimbolică.

E drept că şi noi, dascălii trebuie să luptămmaimult cu noi înşine, să neautodepăşimînactivitate,darşiîngândire.Spunaceasta,deoareceacel„salariu

47

demerit”estecontestatdeuniiprinmotivaţiacăprimescaceiaşioamenianual,fărăsăgândeascăşilafaptulcăacordarealuisefaceînbazaunuipunctajcarevizează înprimul rândperfecţionareacadruluididacticşi rezultateleactivităţiisaleînmuncadesfăşuratăcueleviilaclasăşiînafaraclasei.

Dinpunctulmeudevedere,profesiuneanoastrăesteunadesufletînprimulrând,recompenselenoastresufleteştisuntmultmaimari;puţinialţispecialiştileau.Putemfiinvidiaţipentruacestmotiv.

Existăoarevreobucuriemaimarecaaceeacândeleviităitecautăşi-ţicersfatul? De aceea rămân în convingerea mea că întotdeauna climatul afectiv,sinceritateadeambelepărţi (cel educat şi cel ce educă), încrederea reciprocă,respectul reciproc, dialogul, permanenta comunicare, au menirea să asiguresuccesulactivităţiifiecăruidascăl.

Dacăsuntemprofesori,sepresupunecăavemcultura(generală,despecialitateşipedagogică)necesară,căciamabsolvitdiverseformedeînvăţământsuperior.

Afidascăl dinvocaţie, exigent cu tine şi cu cei din jur e cu totul altceva.Eînţelegereamisiuniinobilepecareoai.Înnumeleacesteimisiuni,dascălul,indiferentcăestedebutant,cuexperienţăsauînpragdepensie,(caşicelcarecugreusedespartedeceeaceaînsemnatsensulexistenţeisaleşiacceptăsăfieinutil),nutrebuiesăuitecăpoartăfăcliacesemistuieluminândpealţii.

Atitudineacadruluididacticfaţădepropriasaprofesieeste,fărăîndoială,unadintrecelemaiactualeproblemealeşcolii.Dinactuldepredare-învăţaresepoatefaceoartă,încâtrezultateleobţinutesăfiepemăsuraaşteptărilor.Cunoaştereaşiaplicareaprincipiilor,manierelorşimetodelordeeducaresuntînsoţitedesuccesnumaidacăsealtoiescpesufletulgenerosaldascălului.

Principalavocaţieadascăluluiestedăruirea.Elnueste,nutrebuiesăfieunom oarecare. Contactul permanent cu oamenii, cu tânăra generaţie îi impunepăstrarea tinereţii sufleteşti. El trebuie să aibă omare fineţe spirituală, să fiecapabilsăghiceascăcesepetrecedincolodezidulaparentdenetrecutalvisurilorunuicopil.

Stăînputereaomuluideşcoalăsăgăsească,săgândeascătehnici,mijloaceşicăinoideatransformaînrealitatemultmaimultdinpotenţialuluman.

Ceamaimare împlinire a dascălului ar fi să-şi audă discipolii rugându-seasemenea luiBlaga: „Doamne ajută-mi să nufiu niciodatămulţumit demineînsumi”,întrucâtseteadevalori,denecunoscut,deabsolutestecondiţiaesenţialăaluminăriinoastre,adeveniriinoastre.

Prof. Domnica Graure

48

Docendo discimus

Esteevidentcămotivaţiaspirituală,plăcereadeaînvăţa,învăţând(„Docendodiscimus”) trebuie să primeze în desfăşurarea procesului de învăţământ. Unprofesor,atuncicândîşialegeacestdrumalînvăţământului,artrebuisăştiecăşi-aalessă„presteze”omeserievocaţională,pecarenuopoţipracticadacănuaiharulnecesar.Dar,presupunândcămotivaţiaintrinsecăafostbinelămurită,trebuie–decenu?–săsubliniemcăestenecesară,darnusuficientă.

Motivaţiaextrinsecă–ceafinanciară,maiexact–artrebuisăprecizămcăestetotuşilafeldeimportantă.Undascălîmpovăratdegrijazileidemâine,undascălcugândulmereulahranacopiilorde-acasănupoatefibucuroscăseîntâlneştecucopiiidelaşcoală,careîlaşteaptăcusufletuldeschissprecunoaştere.

Limitelefinanciareimpunşilimitepsihice,mentale.Unprofesortrebuiesăseinformezeînpermanenţă,săştietotceenouîndomeniulsău.Fărăcărţirecente,reviste de specialitate, conectare la Internet, acest deziderat nu poate fi atins.Atâttimpcâtprofesorulromânnupoatesă-şicumpereocartefărăsăafectezeprecarulechilibrufinanciarpedurataadouăluni(minim),nuputemcereprestaţiedidacticădecalitate.

Acest sector„neproductiv”al învăţământuluiproduceOAMENI.Formeazăcaractere.Poatecănuestepreatârziusărecunoaştemcăunomumilitdestarealuimaterialăprecarănusepoategândilaaltcevadecâtlapropriilesaleprobleme.

Prof. Irina Grosu

Calitatea Dascalului

Punândîndiscuţieelementeceţindeargumentareauneiatitudinifavorabilesau,dimpotrivă,nefavorabile,faţădeactivitateadepredare-învăţare,nuputempornidecâtdelaoipotezăcelanseazăclarideeacăundascălaretoatemotivelepentruadesfăşuraoactivitatedidacticădecalitate.Nunumaiavândcabazăstareapecareoinvocăgestuldeaalegeoasemeneameserie–deprofesor,deinstructorsaumentoralunoroameniîndevenire-,citotcomplexuldemanifestărimenitesădovedeascăomeseriebinefăcută.

Cualtecuvinte,dacăprofesorularpriviactivitateasacapeosimplăslujbă,motivareapentruoprestaţiedecalitatearstaînconformareaşirespectareaunorreguliimpusedeconducere.Darpentrucămeseriaprofesoruluinuartrebuisăaibă legăturăcuacest fapt,motivaţiaprofesoruluiesteuna intrinsecă, izvorâtădinmenireaceluicaremergepecaleaeducării,dezvoltăriiintelectualeacopiilor.Cu toateacestea,având învederesubiectuldePsihologie (cadisciplină),carespune că există omotivaţie intrinsecă, dar şi una extrinsecă, nu putem ocoli

49

detaliileceţindesocialşideintegrarea(cusucces)aprofesoruluiînrândurilemultsolicitantealeuneisocietăţiRomâneasecoluluiXXI.

Pescurt, influenţeleexterne,deordinpurmaterial,potapărea fărădiscuţieînpeisaj.Şiatunci,rezultatulnutrebuiesăfieneapăratdefinitdeocoborârelaunnivelinferioraprestaţieidascălilor(sauaunordascăli),darsuntşiasemeneacazuri – nu uşor de consemnat, acceptat sau apreciat. Sau, o altă posibilitate,lipsaunei recompensări substanţiale a activităţii desfăşuratedeunii profesori,poateducelahotărâreaacestoradearenunţalaceeacefac,rămânândastfelcuperspectivagăsiriiunuialtlocdemuncă.

Unaltelementdemotivareaprestaţieidecalitateaunuidascălpoateficonturatînfuncţiedemediulîncaretrebuiesăîşivalorizezeaceastăprestaţie–fieeldeordinpsihicsaumaterial.

Unitateadeînvăţământînsine,dotăriledeoricefeldecareaceastadispuneşichiaroameniipecareîigăzduieştepotconstituidetaliisemnificative,constructivepentruprocesuldeînvăţaredecaresefaceresponsabiluncadrudidactic.

Prof. Oana Băzăvan

Educatoarea, oglinda vieţii noastre

Putem afirma fără teama de a greşi că în învăţământul preşcolar avemmulteeducatoarecarepentruceeacefacşirealizeazăcucopiiide3-4-5-6ani,pregătindu-i până la şi pentru şcoală, merită respectul nostru deplin, merităadmiraţiaîntregiisocietăţi.

Dumnezeule-aînzestratcupasiuneşitalentşileoferă,apoi,pentrumuncaîncareîşiaplicăacestecalităţi,caorecompensăinestimabilă,nebănuitelesatisfacţiimoralealemodelăriisufletelorşiminţilorunorcetăţeniîndevenire–copiii.

Nueuşorsăieiîngrijăuncopildetreianicarenu-şispunenumele,carenuştiesăspună„Bunăziua”,carepronunţădoarcâtevacuvinteşi teocupideelpânăla6ani,cândvaştiisăpovesteascăoîntâmplare,săreproducăopoveste,săseadresezecopiilorsauadulţilor,săîşisusţinăoidee,într-uncuvânt,săfiepregătitpentruşcoală.Acesteperformanţeînseamnăanidemuncăperseverenţă,cuaplicarecătrefiecarecopilînparte,deîncordare,desupărare,debucurii.Ceicare recunoscacestmareefort suntpărinţii şi copii.Privireacopiilorplinădedragosteestemareasatisfacţiea„educatoareiadevărate”.

Nu am spus întâmplător „adevărate”, pentru că, din păcate, învăţământulpreşcolar are şi din cele „neadevărate”, a căror legătură cu copiii nuvinedinsuflet,cidecurgedindrepturile(oriconstrângerile?...)pecareleoferădiplomade educatoare pe care au obţinut-o după ce au parcurs cumva la întâmplareşi superficial un modul de instruire ce le-a rămas până la absolvire străin,neinteresant.

50

S-ar putea să ne întrebe cineva „De ce aveţi educatoare neadevărate?”, iarrăspunsulfirescartrebuisăfie:„Pentrucăaceleas-aupregătitpentruoprofesiunepentru care nu aveau chemare”, iar un dascăl „fără chemare” este un „dascălneadevărat”.

Înconsecinţă,grijanoastrăestesădescoperim„problemele”lor,săacţionămasupraacestora,găsindsoluţii.Unadintreproblemenis-arelevatîncercândsăgăsimexplicaţia pentru care unele eleve sau studente care încercau să devinăeducatoare/institutoareaupărăsitînvăţământulpedagogic;şiamrealizatcăunmotivarfiacelaallipseidedragostepentrucopii.

Laintrareaînsistemuldeformareacadrelordidacticeestegreusăcumpăneştiacestlucru,darîntimpulformăriilorsepoatedescoperi,tocmaipentrucăaceastaeste o condiţie esenţială pentru a fi dascăl.Din nefericire,mai rămân încă încompetiţie pentrudiplomămulte aspirante la statutul neoficial de „educatoareneadevărate”.

Meseria de educator se obţine în instituţii specializate, destinate pregătiriicadrelordidacticepentruînvăţământuldetoategradele(educatoare,învăţători,profesori). Selecţionarea celor ce s-au orientat spre o asemenea profesiunerămâneoproblemădeschisă.Naturalarficaînvăţătorulcarepregăteşteviitoriiprofesioniştipentruoricaredomeniudeactivitatesăaibăprioritateînrecrutareacelorcareurmeazăsăseocupenemijlocitdeaceastăpregătire.Înrealitate,lucrurilenu se petrec aşa. După absolvirea acestor instituţii, perfecţionarea pregătiriiprofesionaledevineatâtoobligaţie,câtşiocondiţieaobţineriiunorrezultatecâtmai bune în activitatea şcolară şi extraşcolară.Ea se realizează individualşi organizat. Cea organizată se realizează la nivelul consiliilor pedagogice,cursurilor de perfecţionare, examenelor de definitivare, precum şi a celor deobţinere a gradelor didactice, doctoratul, sesiunimetodico-ştiinţifice, colocvii,simpozioane,consfătuirietc.

Pregătireadespecialitatesereferălaînsuşireacunoştinţelordintr-undomeniual ştiinţei, tehnicii, artei sau culturii, care urmează să fie apoi valorificate înactulpedagogicalpredăriiunuiobiectdeînvăţământ.Fiecareprofesoresteunspecialist în unul din aceste domenii. Fără a se confunda cu omul de ştiinţă,profesorultrebuiesăfielacurentcucelemairecentedescoperiri,cudiscuţiişicontroverseleceaulocînaceldomeniu.

Educ. Minodora Cornescu

Rolul educatoarei

Problemele de comportament ale preşcolarului şi ale şcolarului mic pot fideterminatedesituaţiispecificedinfamiliaacestuia,careîiafecteazădispoziţiacucarevineîncolectiv.Educatoriişipărinţiitrebuiesăînţeleagăcănevoiadeatenţieesteotrebuinţăumanăfundamentală.Primaetapăînrezolvareaconflicteloreste

51

ascultareaactivă.Ascultareaactivăabordează toateacesteprobleme, trebuinţeşi sentimente, ea devine un instrument care îl face pe educator capabil să leidentifice, să le interpreteze, să le foloseascăpentru a comunica acceptarea şiîncredereaîncopil.Înaplicareaefectivăaascultăriiactive,psihologiirecomandăeducatoarelorrespectareaurmătoarelorcondiţii:

• Educatorul trebuie să fie permanent deschis, abordabil şi accesibiltuturorcopiilor,atitudineasatrebuiesăinvite,săîncurajezecopiiisăcomunice,sentimentele, opiniile sau plângerile lor trebuie să fie binevenite şi tratate deeducatorcuacelaşirespectcaşicelevenitedinparteaadulţilor:deasemenea,educatorultrebuiesăparticipelabucuria,activităţile,jocurilecopiilorajutându-lsăledezvolteşisătragăînvăţămintedinele.

• Cândcopilulîşiexprimăemoţiilenon-verbal(prinplâns,ţipăt,tristeţe),educatorul trebuie să se apropie de el şi să încerce să-i interpreteze conduita:copilulpoatefiplictisit,flămând,speriat,frustrat;deregulă,înfuncţiedegraduldefamiliarizarecucopilul,educatorulpoatefacemaimultepresupuneripânăsăidentificeadevăratacauzaşisăintervinăcorect.

• Toate sentimentele trebuie acceptate ca valide de către învăţător,sentimentelenutrebuieniciodatăignoratesaurespinse,educatorulnutrebuiesăfacănicioîncercaredeadistragecopiluldelasentimentelesale;apoi,eltrebuiesă-şiaminteascămereufaptulcăsentimentelesuntschimbătoareşipotevoluarapid.

• Educatorulreflectăînapoicătrecopilsentimentulpecarel-adescoperitlaacesta;eltrebuiesăreformulezesentimentelecopilului,folosindînacestscopafirmaţiiprecum“Miseparecă…”,“Te-amauzitspunând…”ş.a.m.d.,acesteafirmaţiipermiţândcopiluluisăinfirmeopiniaeducatoruluidacăinterpretareasaafostinadecvată.

• Educatorul trebuie să numească sentimentele; este dorit ca fiecareeducatorsăcunoascătotmaimultecuvintecaresădescriesentimente,deoareceesteimportantcafiecaresentimentsăfiedescriscâtmaiexactposibil;efectelenumiriisentimentelorsuntextremdeimportante.

• Educatoriiartrebuisăacordemaimultăatenţiecopiilortăcuţi,timizi,carepetrecmaimulttimpsingurişinucreeazăprobleme,deexempluadresându-lezilnicunzâmbet,opriviresaumăcaruncuvântdesalut.Deaceea,pentrua-ivalorizapecopiişipentrualeconsolidastimadesine,serecomandărespectareadecătreeducatoriaurmătoarelorreguli:

- feedback-ul din partea educatorilor trebuie să fie specific,precis,depildă,dacăuncopilapictatoplanşă,învăţătorultrebuiesăcomentezeceeacevede,comentariiletrebuiesăfiegenerale,vagisauarbitrare;

- educatorul trebuie să comenteze întotdeauna acţiunea,comportamentul,şinupersonalitateacopilului;

- sinceritateatrebuiecultivată,copilulavândastfelîncredereîn

52

propriilepercepţii.Putemspune,înîncheiere,căînvăţareadevinemaieficientădacăporneştede

lamotivaţiaelevilor,delaorizontullordeaşteptare,oracesteanupotficunoscutedecâtprindialog.

Educ. Emilia Ciobotea

Balada de pe Jilţuri

Valea Jilţurilor,mărginită de culmea Jiului în partea stângă şi culmeaMotrului în dreapta, adună în perimetrul său satele comunelor : Mătăsari,Negomir,Dragoteşti,Slivileşti,Borăscu.

PeJilţuriauexistatîmplinirişinevoinţe,careşi-augăsitecoulînsufleteleexteriorizateprincântecealelăutarilor,careau„zis”dininstrumenteşidingură,anumecapeacolo,făcândcunoscutfolclorullocuitorilor.

Eiaufolositfrunza,solzul,drândul,fluierul,naiul,vuva.CânteceledepeJilţuris-aunumit:baladă,cânteceeroice,doine,melodiidedragoste…

Eleaufostmereuîntonalitateacuexclamaţiaadmirativăapoetului:„Ocântecepopulare,comoarăsfântăcareleagătimpurilevechi…cucelenoi.Învoiîşidepuneunneam,trofeeleeroilorsăi,floareasimţiriişiacugetărilorsale!”

ŞicânteceleJilţurilor,documentdetrăireaufostpăstrateşirăspânditemaialesdelăutari.Învremuriledeînceput,dinrepertoriullăutarilorbărbaţinulipsescbalade.Dintre„baladelevitejeşti”,ciclul„Haiducii”,tema„MihuHaiducul”înculegerea„CântecedepeJilţuri”afostpublicatăbalada„MihuHaiducul”.Totdinciclul„Haiducii”,tema„IancuJianu”,în„Antologiadeliteraturăpopulară”afostpublicatăbalada„Cântecederăscoală”,culeasădelaSlivileşti.Altebaladehaiduceşticulesedinzonăaufost:„CânteculluiPetrescu”,publicatăînculegerea„Cântecedinbătrâni”şibalada„Frunzuliţătreimigdale”,publicatăînculegerea„CântecedinGorj”.

Dinciclul„Familiale”,tema„GhiţăCătăniţă”înrevista„Şezătoarea”dinFălticeni,nr12anul1912,afostpublicatăbalada„GhiţăCătăniţă”,culeasădinlocalitateaCovrigi.

Din „Baladele familiale”, ciclul „Hoţomanii” în culegerea „Cântecedinbătrâni”a fostpublicatăbalada„Spune,spune,moşbătrân”, iardinciclul„Păstoreşti”,balada„Oiţăbăluţă”,culeasăde laMilutaşi inclusă înculegerea„CântecedepeJilţuri”.

Din „Baladele familiale”, ciclul „Îndrăgostiţii”, tema „Metamorfoze”,tipul I, „LogodniciiNefericiţi a fost inclusă în culegerea „Cântece dinGorj”,balada„Lafântânacudoibrazi”,culeasădelaDragoteşti,iarbalada„Doicopii”afostînregistratălafonograf,cota11835b,la2septembrie1950îninterpretarealuiA.CăprarudinBoca.

53

Din ciclul „Îndrăgostiţii”, tema„Proba iubirii”, tipul IV„ Întemniţatulşi iubita”, în culegerea „Tăcilescu” a fost publicată balada „IoniţăHaiducul”,culeasădin„Runcurel”.Din„Baladelefamiliale”cutema„Îndrăgostiţii”,ciclul„Proba iubirii”, tipul I „Milea” în revista societăţii „Reuniunea profesorilorromâni”nr61900,afostpublicată„CânteculluiMilea”.Dintema„Moşneagul”,înculegerea„CântecedinGorj”afostpublicatăbalada„CânteculLuiArghir”,culeasădelaMiluta,iarînrevista„Ramuri”nr29/1937afostpublicatăbalada„Cânteculunchiaşului”,culeasădelaSura.

Din „Baladele familiale”, ciclul „Tâlharu şi Mamă-sa” în culegerea„CântecedepeJilţuri”a fostpublicatăbalada„Cântecul luiMateiHaiducul”,culeasădelaMiluta.

Din „Baladele familiale”, ciclul „Fraţii”, cu tema „Fata fugită”, de laMilutaafostculeasăbalada„CosteaşiCatrina”publicatăînculegerea„CântecedepeJilţuri”.

Din „Dicţionarul Jocurilor populare româneşti” este nominalizată hora„Schimbata”,cântatălaSlivileşti.CelemenţionatesuntdoveziconsemnatealeunuifolclormuzicalbogatşivariatînzonaJilţurilor,rămasînscrisdupăcotedeclasificareştiinţificeînculegeri–antologiinaţionale.

Al. Doru Şerban(Baladele fac parte din culegerile „Cântece de pe Jilţuri” şi „Cântece din

Gorj”)

Frunzuliţă cu trei migdale

FrunzuliţătreimigdaleSuptunpomcuiarbămare,Pascu-m’,dodă,Pascu-m’,lele,Pascu-m’doi-treicârlăiori,Pintenogilatreipicioare,Spintecaţilacâte-onare.Peunumi-ncălecai,Păşiiici,păşiicolea,Păn’labâlcilaPleniţa,Cumajunsăimi-idedeiCutreizecidemiidelei.Înapoicândmă-ntorsăi,Mă-ntâlniicuunchiu-ncale:- Bunăziua,unchiule!- Mulţumesc,nepotule!- Unchiule,te-aşîntreba,

54

N-aivăzutcârlaniimei?-Nepoate,nui-amvăzut!-Unchiule,eute-aşrugaCasă-m’daipeGalbinaŞivocâtevaparaleCasăplecîncăutare,Sarapinsfinţitdesoare!Unchiulmeum-aascultatŞipeGalbinami-adat.PeGalbina-ncălecai,Păşiiici,păşiicolea,Păn’labâlcilaPleniţa,Cumajunsăimi-odedeiCutreizecidegălbinei,Umpluichimbirudeei.Mă-ntâlniicuunchiu-ncale:- Bunăziua,unchiule!- Mulţumescu-ţi,hoţule,Ce-aifăcutpeGalbina?- Mi-aluat-opoliţîiaŞi-njudecatăm-adatŞ-azâscăedefurat,Mi-amăirămasmânzâşoru,Mil-aluatjudecătoru,Mi-amăirămascioltariu,Mil-aluatavucatuSă-m’subţîieprocestu,ŞivocâtevapăraleSămăscapede-nchisoareŞ-amdatş-oladădebere,Şivăspun„larevedere!”Elena Terheci, 62 de aniDrăgoteşti

Oiţă Beluţă

Pi-ocioacădemunte,

55

Scoboarăoimulte,Beleşicornute,CunoaoăciobaniToţ-îsveriprimariŞicustrinu,zăce;Dingălbinii-ntreceŞidincârlăiori,Şidinlătători,Şidinnotiori.Pecranţuridemunte.Oilepăştea,Iarbaprăpădea,ApărăcebeaDesă-mfoloşea.OiţabeluţăIarbanupăpştea.Apănumăibea,Întârlărămânea.Da’nus-ogoia,TriizilesbiereaDinpiciorbătea,Gropădefăcea,Oichiilăcrăma!...Dupămieluşea,Totcâiniiurla,Dete-nfiora.Iarstrăinu,stăpânuMultîngrijorat,Oiţa-ntrebat:- Oiţăbeluţă,Cetotsbieriaşa?!Ţ-ăştefoame,ţ-ăştesăteOriaicăpiat.Săte-alungdinţarc?Câinişoriimei,Voidiceurlaţi?!Teinuv-amdat,Dezărv-amsăturat,Sgardăn-aţpurtat;Oridetârlamea,Oridecapumeu?!...

56

Oiţăbeluţăagraia:-Stăpâne,stăpâne,Busuiocplătit,Măris-auvorbitAinoaoăciobani,Desuntveriprimari,CasăteomoareŞisă-ţiiaturmaŞitoatăaverea.-Oiţăbeluţă!Şivoi,câiniimei!Voisămă-ngropaţiDem-oromorî,Voisămă-ngropaţiDi-dinjosustînii,Casă-miaudcîinii,Oilesbierând,MieiiîncurcândIarlacapsă-mipuneţiGluguliţamea,Cas-adormcuea.Fluieruldesoc,Căzicecufoc;Fluieruldeos,CăziceduiosFugasătrimiteţOpasărecorb,Acas,laVîrtop,Lafraţi,lasurori,Casă-mipunăflori,Lamumă,latată,Pomanăsă-mifacă,SădeasărindariLazilelemari…Stanca Răducan Grecescu,94 ani, Miluta, înainte de 1914

57

Cântecul lui Matei Haiducu

Daoleo,soarerotund,De-aiapunemăicurând,Cămiemis-aurâtTotsuind,totcoborând,Deochiilumiifugind,Totsuinddinvale-ndealCumânapeiatagan,Coborânddindealînvale,Totcumânapepistoale…Binevorbanusfârşea,Poteraşiiseivia,Potera-lînconjura,Luptăcruntăsă-ncleşta.PeMătei-lprididea.PeMăteimi-ţ-îlprindea,Şifedelejmi-llega,RănileîisângeraPedealuîndelungat,Trececaruferecat,CuMăteiînellegat;PîngăroatacaruluiEmumahaiducului.Eatotplângeşioftează,Rănile-i-mbălsămeazăŞiseroagădeceiboi:- Bouţilor,amândoi,Rogu-măcufocdevoi,Lăsaţimersu-ncetişor,Că-irănitdragu-mifecior!BoiirugaascultaŞimersulşi-ldomoleaHaiducumăirăsufla,Cătremumăsuspina:- Du-te,mumă,cunorocu,Şimălasă-aicicufocu,C-aşami-afostdatumieDinmicăcopilărieCasămorînhaiducie.

58

Pătru Enescu, 82 ani, nepotul haiducului Mătei,Miluta, 1921

Costea şi Catrina

Foaieverdetriisulfine,AscultăCătrinăbine:Vreausămăînsorcutine!Vindeseară.Mergicumine?!- Euaşvrea,da’nuprea,prea,CăştiubinecămaicaNuvreaţîiesămădea- Cătrină,ascultă-ncoa,Eusuntursătoareata.Mi-afăcutmaicapescrisăŞi-avăzutcătu-mieştizisăDu-teacas’lamaică-taSpune-icăveifiamea.Şide-ovreaşiden-ovreaTusăscoborilafântânăCuce-aiputealoaînmânăCămi-etimpude-nsuratŞiţîiedemăritatEul-oiloapeVînătuŞine-ompierdeîncodru.Maicameaebucuroasă,Săteaibănoră-ncasă.Cătrinaabiarăsufl,pănăsarasegătea,Lafîntînăscobora,Drumusoarţiide-a-lurma,PotcoavelescăpăraDeluminapotecaAbiamergeacemergea,Încodrucevatrosnea,Cătrinasespăria,Descrisaeisăruga:- S-audecevatrosnindŞi-ncaleanoastrăvenind,Orimistreţtroscăneghindă,Orifraţîs-aţîndlapândă.

59

Numaicîţvapaşifăcea,Cutoţitriisăîntâlnea,Supăraţicaniştesmei,Dorsătăbărepeei!...Almăimareminten-are,Scoatecuţituş-otaie;Almăimic,deşimaimic,Da’lamintemaivoinic,I-apucăcuţitu-nmânăŞi-igrăiaşadingură:- Frate-almaremîniat,Nuloacapnejudecat,Omupoatefi-nşelat.Lasoru-sasăduceaŞicubunami-o-ntreba:- Soră,surioaramea,Ascultălamine-ncoaŢ-iesteţîiecuvoiaOrite-aloatcu-anasînaPoatecăţis-aurâtApă-nvadrăaducând,PăturilescuturândŞipintindămăturând,DinghetuţăscârţâindŞidinsalbăsdrăncănind,De-aiplecatfărăsăştim?!Eaplângândîirăspundea:- Frate,frăţiorulmeu,Mienumi-s-aurâtTreburilacasăfăcîndFatămarefudulind;Da’ştiitale,orinuştii,Ştiitalecăfetele,Fetele-scamerăle.CândsuntelecrudiceleStaufrumosînrămureleIarcândsăpîrguiescPicăjosşiputrezescAşaşinoifetele,Suntemtotcamerăle,Câtsuntemmaimititele

60

SuntemdragipărinţilorFraţilorşirudelorUrâtestreinilorIardacănefacemmariSuntemdragibăieţilorŞicătămcasănelomCosteami-afostscrissă-mifie,MăduccueldevecieNu-idecevăsupăra,Aşasetrecelumea.ÎmpăcaţişipemaicaŞifaceţişivoiaşa.Fraţîsăcutremura,Lacrimile-ipodidea;Eipesoră-mbrăţişaPesorăşipecumnat,Cumnatucele-afostdatLăcrămândsedepărtaŞicaleale-osloboza.Anastasia Em. Popescu, 71 de ani, Miluta, 1928, mama autorului culegerii

Învăţământul american perceput de un român

Petotparcursulprimuluisemestrualanuluişcolar2004/2005,amlocuit înrenumita metropolă americană, oraşul New-York. Prezenţa mea în lumea dedincolodeoceanafostdeterminatădenevoiadeaînsoţinepoţicamea,elevăînclasaa11-a,laŞcoala212dintr-uncartiernew-yorkez,laîncepereaşiterminareaprogramului,părinţiieifiindocupaţicuserviciu.

Faptulcăoperioadăîndelungată,depestepatrudecenii,amslujitînvăţământulromânesc preuniversitar, cunoscând din interior sistemul educaţional din ţaramea, m-a determinat să manifest o anumită curiozitate faţă de modul cumfuncţionează şcoala americană şimai ales învăţământul preuniversitar, claseleI-VIII.Câtmi-astatînputinţăamcăutatsăobserv,dinafarascolii, încalitatede «părinte», unele note caracteristice ale sistemului educaţional american.Cunoştinţele mi-au fost îmbogăţite prin discuţiile pe care le-am purtat, peaceeaşitemă,cuamabiladoamnădirectoareaŞcolii222dinacelaşioraş.Astfel,deladistinsa interlocutoareamaflatcăînSUAînvăţământulareoorganizare,în general, unitară, puţine şi nesemnificativefiinddiferenţele de sistemdintrediferitestatecarecompunUniunea.Fiecarestataredepartamentul(ministerul)

61

educaţional,iarînvăţământulpreuniversitaramericanesteorganizat,caşilanoi,pebinecunoscutele trepte (Grădiniţă, I-IV, claseleV-VIII şi clasele IX-XII).ÎnAmerica,învăţământuluide12aniesteobligatoriu.

La şcolilecuclaseleI-VIII,înoraşulNew-York,programulpregătiriielevilorestecuprinsîntreorele8.20-14.50.Laora12.00eleviiservescmasa,înincintaşcolii, într-osalăcumeseexcelentamenajată. înschimbuluneisumemodice,decâţivadolari,eleviiprimeschranăconsistentă(pizza,pui,hamburgher,peşteetc.).

Fiind prezent in flecare dimineaţă, la începutul programului, am fostimpresionatdemodulîncareamericaniimanifestăpreocupare pentrucultivareasentimentuluipatriotic laelevi.Programulfiecăreiziledeşcoală începecuunanumit ceremonial solemn desfăşurat cu rigurozitate, începând cu ora 8.20.Elevii,grupaţipeclase, într-oordinedesăvârşită,asistaţidedirectoruladjunctsaudeprofesoruldeserviciu, în faţadrapeluluiamerican,susţinutdeunelev, cu mânadreaptălainimă,recităprimastrofădinimnulSUA.Deobicei,acestceremonialsedesfăşoarăîncurteaşcolii,iarinvremenefavorabilăînspaţioasasalăcumese,fiindobligatoriupentruînceputulfiecăreiziledeşcoală.

Unalt faptcarem-afrapat, înmoddeosebit,estegrijapecareomanifestăşcoalafaţădesiguranţavieţiielevilorşimaialesacelordinclaselemici.PânăînclasaaV-a,eleviisuntînsoţiţi,înmodobligatoriu,depărinţi,bunicisaualtepersoane,atâtlavenireacâtşilaplecareadinşcoală.Laora14.50,laterminareacursurilor, învăţătoarea îşiconduceelevii, înaceeaşiexemplarăordine, înfaţaşcoliiundesuntaşteptaţidepărinţisauînsoţitori.Nusepermiteniciunuielevsăplecedelaşcoală,pânăcândnuestedatînprimireapărinteluisauînsoţitorului.În paranteză, fie spus, într-una din zile, dintr-un anumit motiv, am întârziatcâtevaminute faţa de ora terminării cursurilor.După o jumătate de oră, cândam ajuns la şcoală, mi-am găsit nepoţica, în compania directoarei adjunctă,aşteptându-mă. Fiecare şcoală este străjuită la intrare de obicei de o poliţistăcarenupermitepătrundereapersoanelorstrăine în instituţie. Înfine,circulaţiarutieră şi apietonilordin intersecţiile stradalede lângă şcolile americane estedirijatăde agenţi civili recrutaţimai alesdin rândulpensionarilor şi plătiţi deşcoli.Eleviiaicărorpărinţisuntîncadraţiînmuncă,neputândfiînsoţiţilavenireasaulaplecareadelaşcoală,sunttransportaţicuautobuzeconfortabile,speciale(SchoolBus)delaşipânăladomiciliullor.Aşadarniciunelevcuvârstămicănucirculăpestradăfărăsăfieînsoţitdeopersoanămatură.Unaltfenomen,demnderelevat,carecaracterizează învăţământulamerican,maialeslaclaselemici,îlconstituiemodulîncareînvăţătorii(majoritateasuntînvăţătoare)şiprofesoriise comportă faţă de elevii pe care-i instruiesc şi educă.Cadrele didactice dinNew-YorkşiprobabildinîntreagaAmericăsuntdeosebitdeapropiatedeeleviilor.Tonulcalmalcomunicării,vocabularulelevat,bunadispoziţieafişatasuntelemente ce caracterizează comportamentul ultra civilizat al cadrului didactic

62

new-yorkez.Întoateîmprejurările încareamvenit încontactcuşcoala,n-amîntâlnitniciosituaţie,încareînvăţătorulsauprofesorulsăridicetonullaeleviisăi.De altfel, aşa cum îmi spunea directoarea de şcoală, de care am amintit,agresareaverbală a elevilor, de ceafizicănefiind înnici un cazvorba, are caurmareînlăturareacadruluididacticdinînvăţământOasemeneaatmosferădeînţelegereşibunădispoziţiefacecaeleviisă-şiiubeascădascăliişisămeargăcudraglaşcoalăînciudaunorasemenearelaţiidascăl-elev,înmodparadoxal,aşzice,disciplinaşcoliloresteexemplară,aicineaplicându-secunoscutulproverbromânescpotrivit căruiadacăunui copil îi dai undeget îţi apucămâna toată.Amasistat ladesfăşurareauneiserbărişcolare,datăcuprilejulsărbătorilordeCrăciunlaŞcoala212şiamfost,purşisimplu,uimitdeordineaşidisciplinacecaracterizeazăşiasemeneaactivităţiextraşcolare.

Cunoscândsituaţiadinînvăţământulromânescpreuniversitar,maialesînurmăcucâţivaani, cânderam înactivitate,privindmanualele şcolare alternative şimodulcumsuntpreferatedeunităţişcolareşichiardeprofesorişiclasedeelevi,m-a făcut sămanifest interes şi faţă de acest aspectmajor al învăţământului.Discuţiilepurtate,peaceastă tema, cuaceeaşidirectoareaŞcolii212, au fostpentruminemaimultdecâtsurprinzătoare.Astfelmis-aspuscăînoraşulNew-York,careareopopulaţiemaimicăcucevadecâtceaaRomânei,elevii,celpuţinlaclaselemici,învaţădupăacelaşimanual.Ocomisieeducaţională,existentălaniveluloraşului,stabileşte,laînceputulanuluişcolar,manualeledupăcarevorînvăţaeleviiînşcolilenew-yorkeze.

Prof.DumitruPopescu

63

SCRISORI CĂTRE UN PERSONAJ DIN LUMEA BASMELOR

Dragă Harap – Alb,

Îţiscriucăteadmirfoartemult,aşacăm-amgânditcătum-aiputeaajutasă-mi îndeplinescodorinţă: sămăajuţi să scot această lumedinobscuritateainfinităîncaretrăieşte.

Nuvreausă-ţicernimicpentrumine,deoareceeuamdetoatesaucelpuţinamstrictulnecesarîncomparaţiecucopiiisărmani,neajutoraţi,copiiaistrăzii,pecareîivădînjurulmeu,carenuaunicimăcarunsfertdinceameu,poatecăsuntorfani,pentrucăinfantilismulpărinţilorsauchiarprostiaşiobscenitatealorîiinduceînaceastăstareşipechipullorseciteşteclaronepătrunsădeprimare,oadâncăprivirecarecereajutorşicareîţiprovoacămilă,pustietateşineputinţă.

Înfond,aceşticopiinuauniciovină,nuauniciunscopînviaţă,nuauunviitor,suntcondamnaţideceicarenuaudreptulsăofacă,sămeargăpeundrumîntunecat,nedesluşit,greudeînţelespentrueişipentruoameniidinjur,pentrunoiceicarenuleoferimajutorşisprijin.

Celmaimultm-aimpresionatşimi-aprovocatoemoţieimensă,nudebucurie,cidetristeţe,cândamvăzutcinismulpărinţiloracestorcopii,deoarece,deşii-auplămădit,dându-leosoartăcrudă,îşibatjocdeei,îiumilesctrimiţându-isămuncească,deşisuntminori,sauîncazurimaigrave,săcerşească.

Oare pentru ce?Pentru părinţi, dacămai potfi numiţi aşa, care nu ausuflet,carepractic trăiescpespinareacopiilorcândeiar trebui să leofereuncăminplindebucurie,iubireşiînţelegere,cumoricecopilşi-ardori,chiardacătrăiescînsărăcie.

Mădoaresufletulsăvădcăînjurulmeusărăciadomneşte. Mi-arplăceasărefacaceastălume,săoaducdinaceaobscuritatedespre

careîţivorbeam,înlumină. Îmidorescsă-ţispun,Harap–Alb,căteadmirpentrucătuaipututsă

depăşeştigreutăţiledatorităajutoruluiprimitdelafiinţelefantasticeşiaiputut,câtdecâtsărefaciacealumeîncareerauşipersonajenegative.Forţelecucareteînfrunţisuntdefacturăsupranaturalăspecificebasmului(spânul,ursul,cerbul)şiaparşiniştecifresimbolice–cifratreipredominăşimultipluldetrei.

Istoriataesteunmoddeadovedicăomuldeneambunpoatefisuboricestraieşilaoricevârstă.

În preajma ta apar şi apa cu focul, care sunt elemente primordiale aleuniversului,atâtpozitive,câtşinegative,careaparcusimbolambivalent.

Tuajuţi lumea ta,pentrucăvrei să tepurificimoral.Lumeadinbasmreprezintăolumecăzutăînhaoscareseamănăculumeareală,careaşteaptăsăfiereaşezatăînordinedecătreeroulsolar.

64

Eştiunerouviteaz,curajos,careînfruntăoricegreutăţişinusedăînapoidelanimic,nuexistăîncaleataniciunimpediment.

Aigesturile,cuvintele,gândirea,caracterulunuiom.Ceeacepreţuiesclatineestecăaimulterelaţiiinterumanesăteştişianume:întrajutorarea,prietenia,respectulpentrupărinţişibătrâni,relaţiaapropiatăcuvieţuitoarelenaturii.

Latineesteprezentşiumorulcareesteasimilatcuvoiabună. Spercămăveiajutaînaceastă„misiune”şispercăînlumeafantasticului

veifacefaţărăutăţilor. Chiardacăeştiunpersonajdinbasm,eu,citinddesprefapteleşibasmul

tău,teconsiderunprietenalmeu,potspuneimaginarşitotodatăfabulos. Dragosteaşiînţelegereatapentruceidinjurşidragosteaşirespectullor

pentrutineteajutăsămergimaideparteşisăînfrunţioricegreutăţi. Teadmirdintoatepuncteledevedereşitevoiadmirapetineşipetoţi

eroiifabuloşiînluptacontrarăului.CUDRAGŞICUSINCERITATEDELAPRIETENATA,DIANA

Caşcaval Mirela – Diana, VII B

Dragulmeuprieten,Harap–Alb

Amaflatdespretinecăeştiputernicşivoios.Aşvreasăamşieuamintiricaşitinesauchiarîmpreunăcutine,darnucredcăsepoate.Toţispuncăeştifrumos,chipeşşiputernic.Vreau,dacăsepoate,să-miîndeplineşticâtevadorinţe,măcaruna-aşvrea:săningăşiprinMătăsari.Terog,dacăvrei,să-miîndeplineştiaceastădorinţăpecareamavut-oîntodeauna.Tusăaigrijăcucinetelupţişicum.

DragulmeuArapAlb,aşvreasăfiireal,sătevădşieu,săvădcumarăţi,darsăştiicăatuncicândcitescdespretine,îmiimaginezcumarăţi,credcăpuţinamghicit,eştiînalt,îmbrăcatînalbşiochiiverzi.

Spercăsemenipuţincuportretulpecareţil-amspus.Dacăarăţiaşa,terogsămăajuţisăcâştigeu,dacănu,ştiucăaiîncercat,darnus-apututfacenimic.

Măbucurcăamavutocaziasă-ţiscriuaceastăscrisoaredintotsufletul,pecaremi-amdoritsăţi-oscriudecevatimpînainte,darnus-apututpentrucănuamavutadresata.

Pentrumineeşticelmaiputerniccavaler.Osăcitescdecâteoriestenevoiepovestea,„basmul”tău,pentrucăîmiplacefoartemult,aşvreadacănusuntpreaindiscretă,săteîntreb:„Câţianiai?Nuesteobligatoriusă-mirăspunzilaaceastăîntrebare,număsupărdeloc”.

„Suntfericităcăaceastăscrisoarevavenichiarlatineînmânăşichiartuoveiciti.”aşteptrăspunsdinparteatasauacelorcareteajutăsăalegicâştigătorul,

65

spersăfiuchiareuacela.Eucamatâtamavutsă-ţispun,dragulmeuprieten,HarapAlbşicredcăîn

curândosă-ţimaitrimitoasemeneascrisoare,darosăfiudejapregătităacum.Aşteptrăspunsulcăeuamcâştigatacestconcurs.Săaigrijădeacumîncolodetine.

Tepupdulce,cudragprietenata,AndreeaŢăreanu,VIIB

DragăIleanaCosânzeana,

EusuntoelevădinclasaaVIIaBşiîţitransmitaceastăscrisoareprincarevreausă-şispuncăteadmirmultpentrucăeştiozânăfoartebunăşimi-auplăcuttoaterolurilepecarele-aiavut.Eştiozânăfoartebunăşiîndeplineştidorinţeletuturoroamenilor.Întoatecărţileaifăcutnumaifaptebuneşii-aiajutatpetoţiceicareauavutnevoiedetine.

Deaceeavreausăterogunlucrufoarteimportant:mi-aşdorisă-miîndeplineştişimietreidorinţe.Primadorinţăpecareaşvreasămi-oîndeplineştiestecaţaramea,România,sănumaifieaşasăracă.Sănumaiexisteatâtasărăcieşioameniisănumaiducălipsădenimic.Suntmulţioamenicarenuaubanişiabiapotsătrăiască.Darspercapeviitorsănumaifieatâtasărăcieşisătrăimmaibineşiliniştiţi.VreaucaRomânia sădevinăo ţarămaibogată şi săfiepace.Adouadorinţă,mi-aşdoricaşcoalaîncareînvăţsăaibămaimultedotări.Adicămi-arplăceasăsefacăsalădemuzicăşisalădegimnasticădarosăfiemaigreu.Pentrucădomnuldirectorne-apromiscăacestlucruosăfieposibil,darpeviitorsănedămtoatăsilinţacasăînvăţămmaibine.Atreiadorinţă,aşvreacafamiliameasăfieaşadeunităşi fericităca întotdeauna.Eusuntmulţumitădeceeace-mioferăpărinţiimeişinumi-aşdorimaimultdecâtamşivreaucatoatălumeasăfiefericită,sănătoasăşiunită,sătrăiascăînliniştecasănuexisteconflicteşisăputemsăfacemcaîntoatăţaranoastrăsătrăimmaibine.Aşvreasăpoţisă-miîndeplineştiacestedorinţecaresuntfoarteimportantepentrumine.Credcăpoţisă-miîndeplineştiacestedorinţepentrucăeşticeamaibunăzânădinpoveşti.Mereumi-ai plăcut pentru că aimulte sentimente de duioşie, de dragoste, derespect,deinteligenţăpecareleexprimiîntr-unmodapartecătretoţicititoriicarecitesccărţileîncaretuairolurilepozitive.

Înpoveştile încare tuaiapărut întotdeaunabinelea învinsrăulcuputeriletaledarle-aişiîndeplinitmultedorinţepersoanelorîndrăgitedetine.Întotdeaunatuaiîmplinitdorinţelelorşi i-aiajutatnumaipeceicareausufletbunşisuntneajutoraţi.Deaceeavreausă-ţispuncăşieuamsufletbunadicăamajutatpeceilalţi,i-amsprijinitpeceicareauavutnevoiedeunsprijin.Darterogsănutesuperidacă-ţispuncămaiamunpersonajpreferat.PersonajuluimeupreferatîispunePeştişoruldeAur.PeştişoruldeAurşielîndeplineştedorinţeleoamenilor

66

lafelcatine.Împlineştedorinţelepersoanelorcareîlroagăsăîiajutedareutepreferpe tine că eşti o zână foarte frumoasă şi inteligentădar şi peştişorul lafel.Amândoisunteţipersonajelemelepreferateşiv-amcitittoatepoveştile,maimultecutine,IleanaCosânzeana.

Aşdorisăîncheiaceastăscrisoarespunândcâtevalucruri.Aceastăscrisoaream scris-o cu mult drag pentru tine.Mi-aş dori să rămână o amintire foartefrumoasăşispecialăpentrutineşicândociteştisătegândeştilamine.Spersă-şiplacăaceastăscrisoare.Larevedere!

RacoceanuElena–MihaelaClasaaVIIaB

13ianuarie2005GheorghiuElenaLeontinaClasaaVII-aBC.N.T.MătăsariJudeţulGorjLocalitateaMătăsari

Dragăpeştişorule

Ştiucăaiîndeplinitsuficientedorinţeşite-aşruga,desigur,dacăsepoate,săîmiîndeplineştişimieceletreidorinţepecareleamdefoartemulttimp.

Primullucrupecareaşdorisăţi-lceresteaceladeadispăreatoatăuradepepământ,pentrucatoţiceilalţioamenicaretrăiescnumaiîncerturisărevinăcupicioarelepepământ.

Aldoilealucrupecarete-aşrugasămi-lîndeplineştiesteurmătorul:Aşdoricatoţioamenidepepământsăaibăcemânca,pentrucăsearacând

artrebuisăseculce,sănusemaigândeascăcusfială,pentrucănuvaaveacepunepemasă copiilor săi şi familiei sale, să uite de toate grijile şi a doua zidimineaţacânds-artreziisăfiebucuroşicătrăiesc,săfiemulţumiţidecele-adatDumnezeu.

Altreilealucruşiultimul,pentrucăştiucătuîndeplineştitreidorinţe,iaratreiaarfiaceeadeanumaiexistapersoanerele,ceicarefură,ceicaremint,ceicareucidşinuîşiasumăresponsabilitatea.

Aşvreacatusăpoţifaceacestelucruripentruanumaiexistatoateacestepersoanelipsitederespect,decredinţăşibunătate.

Dragăpeştişorule,euştiucătueştifoartebunşiîndeplineştidorinţeletuturorcopiilorcareîţiceracestlucruşisuntascultători.

Aşacăîţimaicerîncăodatăşiterogfrumos,să-miîndeplineştiacestetreidorinţepecareeuleamşipecareoricecopilleare.

67

Dacănu-mipoţiîndepliniitoateceletreidorinţescrisedemine,terogfoartemultsă-miîndeplineştiunaşiaceeaarfiultima,aceeadeanumaiexistapersoanerelepepământ.

Acestepersoanenusepotnumioamenipentrucăelefactotfeluldeînşelătoriipeurmacăroravictimeleacelorînşelătoriiausuferitcumnimeninuştie.Dragăpeştişorule,spercăîmiveiîndeplinimăcaraceastădorinţă.

Ştiucăveifaceastapentrucăeştiunpeştişordeîncredere.Credcănu te superi dacă ţi-aşmaivorbipuţindespreultimameadorinţă,

aceeadeanumaiexistaoamenirăi.Chiarşicelemaimicianimăluţe,deşieunuleconsideranimalebachiarsunt

prieteniimei,deaceeanucăaşdorisălejignescpeanimăluţe,daraceştiindiviziceneterorizeazăîiputemnuminişteanimalesălbatice.

Euiubescfoartemultanimăluţeleşideaceeaamacasăunpeştişorauriuşidoipeştişorialbişideaceeale-amdatfiecăruiacâteunnume.

PecelauriuîlcheamăGoldFish,capeprimulmeupeştişorpecarel-amdăruitverişoruluimeucareiubeşteanimăluţelelafeldemultcamine.PeunuldintreceialbiîlchemăMari,capeverişorulmeu,iarpecelălaltLeacapemine.Îţimulţumesccămi-aiascultatdorinţeleşisăştiicămi-amalesacestătemăfiindcăiubesc animăluţele mici cum ar fi: peştişorii, iepuraşii, papagalii, broscuţeleţestoase,darastanuînseamnăcănuiubescanimăluţelemari.Teiubescfoartemultşimi-apărutbinecăamavutocaziadea-ţispunece-midoresc.

DragăHarryPotter,

Personajulmeupreferat esteHarryPotter.Aventura începe înprimul an laşcoalademagieHogwarts.EltrebuiesăapereşcoaladeVoldemortcelcarei-aomorâtpărinţişicarevreasăfurePiatraFilozofală.

Voldemort îşi dorea piatra deoarece după ce îi făcuse cicatricea în formădefulger luiHarryel îşipierduse toateputerile, iarpiatra îidădeaputeriledenemuritor.ElîmpreunăcuceidoiprieteniaisăiHermioneGrangerşiRonWeaslysalveazăşcoala.

La început celui de-al doilea an înuimitoarea călătorieprin lumeamagiei,copaciiriposteazăşiunelfmisteriosvinesăîlprevinăpeHarryPotter.Înacestan,laHogwarts,păianjeniivorbesc,scrisorilebombăneauşiputerealuiHarrydeavorbicuspiriteleîipoateînrăiipeprieteniiluiîmpotrivasa.Elafostalesînprimulan,căutătoralechipeiVâjhaţ.DelaclubulDudiştilorlabalonulghiuleaestedoarunandeaventurăşipericol,darcelmaiimportantlucrumomentulîncareapareacea inscripţienefastăpeperete„S-adeschisCameraSecretelor”.PentruasalvaşcoalademagieşivrăjitorieHogwartsestenevoiedetoateputernicemagiceşimultcurajdinpartealuiHarry,RonşiHermione.

HarryseîndreaptăsprealtreilealuianlaHogwarts.Ocălătoriecuautobuzul

68

cavalerilorîladucepealeeaDiagon,undeaflăcăevadatulIiriusBlackîlcaută.Şiastfelonouăaventurăîncepe.LaHogwarts,HarryşiprietenisăiînvaţăartadelicatăaîmblânziriiunuiHippogriff,cumsăte jocicuschimbătoriiBongişichiarcumsădaitimpulînapoi.Dementorii,ceicefurăsufleteplutescdeasupraşcolii,ameninţându-lpeHerry,întimpceunprietenalblestematuluiVoldemortbântuieprintrezidurilecastelului.IarHarryvafiobligatsăîiconfruntepetoţi.

RegizatdeAlfonsoCuaronşibazatpeatreiacartealuiJ.K.Roving,acestminunat film magic te va înfricoşa şi te va lăsa fără suflare cu surprizelepregătite.

VătuiuEmmmaAlexandraClasaaV-aA

DragăRobinHood

Chiardacănueştipeştişoruldeaur,caoricepersonajdinlumeabasmului,poţifaceanumitelucruripecareceidinlumearealănulepoateînchipuicăarputeaexista,unuldintreacesteafiindîndeplinireauneidorinţeprinfolosireamagiei.

Deoarece,mergândlapescuitnuamprinsîncăpeştişorulcusolzideaur,amapelatlatinepentrua-miîndeplinitreidorinţe.Primadintreacesteaarfiaceeadeavorbicuunvrăjitordesprerăuldepepământ,iaracestasăaruncecuunprafmagicpesteîntreagalume,aceastalarânduleidevenindmaibună:fărăinfracţiunicarepentrufăuritoriaducbine,darpentruvictimepotcădeacaopiatrădemoarăcauzându-lenumairău.Pelângăacestealaprimadorinţăaşincludeşisărăciapecareaşdorisăoelimin,iaroameniisănuducăgrijapentruatrăidepeozipealta.

Adouadorinţăarficaacelecatastrofenaturale sănumaiexiste,deoareceînurma lor aparmultevictime, iarmulte familii rămân îndoliate, aşacumcucâtevazileînurmăcutremuruldemareamploaredinAsiaaprovocatvalulucigaş„tsunami”, care s-a revărsat peste ţinuturile din apropierea ţărmurilor şi pesteuneleinsuleimportanteplinedeturiştidintoatecolţurilelumii.

Aceştia în loc să-şi petreacă vacanţa relaxându-se, au fost luaţi de val, iarpuţiniisupravieţuitorinuvoruitauşoracesteclipegroaznice.PoatecăprinacestlucruDumnezeune-atrimisunmesajprincaresănespunăcaniciodatăsănuceremmaimultdecâttrebuie,referindu-selafaptulcăaceleţinuturiajunseserăcaiadulpePământ.

Daracumamsătrecpesteacestelucruritristeşiamsă-ţispunceade-atreiadarnuceadinurmădorinţă.Prinaceastaîţicerfaptuldeaajungeşieuînlumeabasmului,undesăluptalăturidetineîmpotrivaregelui,carenu-ipasădecâtdeelşi,nuajutăşioameniisăraci,cidincontrădoreştesămaiialucruridelaaceştia.

Caobiectpentruluptăeusăamosabievrăjităcutăişdecristal,careprin

69

străpungereasupuşilorregelui,aceştiasănumoară,cisătreacădeparteabinelui,adicăanoastră.

Mi-aşdoriatuncicândtuva trebuisă laşi în locul tăuunmoştenitor,acelasăfiu eu, iar oamenii să ajungă sămă iubească la fel ca pe tine, şi săfiu unconducătoralaceloracaresuntîmpotrivaregelui,celdoritordeputereşideaverefărăasegândilasoartacelordinjur,îndemnându-ilaluptapentrudrepturileşilibertăţilelor.

Înîncheiereîţiurezsuccesîncontinuareşisăîncercisăajungiinvincibilînluptacuarculşisăgeţile.

Altăuadmirator,Ionuţ

Decembrie–mirosdecozonaci

DecembrieelunaCrăcanului.Nicioaltăsărbătoaredepesteannustârneşteatâtaemoţieşibucurie.Oraşelescânteiazăcaniştebuchetedefloristrălucitoare,împodobite cu decoraţi fantastice de lumini, prăvăliile sunt luate cu asalt, dearmatedecumpărătorii,caselemirosarăşinăşicozonaci.

Cinesă-şimaiamintească,înforfotaalergăturilorşiabucătarilor,programatelamaximum,căsărbătoarepecareoaşteptămeste,defapt,mareasărbătoareaNaşteriiluiIisus?MicaieslecuMaicafrumoasăşibună,legănându-şiPruncullasân,ceteledeîngerişimagiaducătoridecomori,aurămasoamintirepierdutăîncopilărie,păstratăîncărţilecupoveşti.Încetdasigur,semnificaţiacreştinăaCrăciunuluieînghiţitădeCrăciunulceltrufaş,îmbelşugatşicomercial.Şidoardeparte,lamagazinedeoraş,înpuţinelelocuriundearmonianaturiin-afostîncădistrusădelăcomiatăietorilordepădurisaudeotrăvurileindustriale,acoloundepăsărileşiarboriişicelelaltefăpturilăsatedeDumnezeupepământtrăiesc,încă,precumlafacerealumii,acolo–naşterealuiHristosesteaşteptatăcuînfrigurare.Înceamailungănoaptedepestean,universulfabulosalnaturiivaaşteptasemnulsteleipornindînlungacălătoriespreBeethlem.

Lamiezul nopţii, cântecele îngerilor, vestindmiracolul întrupat al NaşteriFiului Sfânt, vor răsuna până sus, pe creste de munţi şi în adânc de păduri,umplânddebucuriepopoareledeanimaleşiarbori.SufletulnaturiicelebreazăcumsecuvineCrăciunul.Şiunelesat,feritedemicrobulcivilizaţiecitadine.Şiuniioameni,feriţideindiferenţacaresuflăcagheaţapestepământ.

Naşterea Domnului, primul şi cel mai mare miracol al vieţii creştine estedătătoaredeluminăîndelungată,debucurieşipacesufleteascăadâncă.Nimicnuardeşinuîncălzeşte,eiubireapentruIisus.

HirizaAndreeaVIIIC

70

Oraşul Fericirii

„BineaţivenitînoraşulFericirii!”-unoraşuncareviaţaesteundrumplinsurprizeplăcute,undrumpecareîlstrăbaţialăturidepetaledetrandafirşiîngeri.Aicitotulesteomelancoliedeculori,deparfumurişizâmbete.

uncălătoralacestuioraş imaginarvaputeavedeaîncădelabunînceputopoartămare,deschisăceneîndeamnăsăpătrundemînparadisuldepepământ.Aicivomfiîntâmpinaţidetrandafiri,decrizanteme,orhideeşipăsăricecântăcaldşiduiosomelodiedoardeeleştiută.

Acestţinutnuestepustiupentrucăseaudedindepărtărizgomotulmolcomalmulţimii.

Aicisuntnumeroaselocuridemuncăpentrucetăţeni(fabrici,spitale,şcoli,pieţe);darşiceicaresuntatraşidemuncilepământuluipotfaceacestelucruriavândunteritoriudestuldeîntinslaîndemână.

Culturidegrâu,porumb,sfeclădezahăr,cartofi,floareasoarelui,legumeşipomifructiferi.

Înperioadaîncareproducţiilevorfimaiîmbelşugatesevorcreaşiexporturialeproduselor;baniicâştigaţideaicifiindinvestiţiînaltebunuriutile.

Vorexistasistemedeirigaţiicarevorajutalaridicareacreşteriialimentelor.Recolteleadunatesevordistribuiunorcentrespecialamenajate,iarapoivor

fivândutepepiaţăşiînmagazine.Deasemeneasevororganizafermedeanimale:-vorfiprelucratelaabatoare

şilacentredefabricarealactatelor;- vor exista doctori veterinari care să asigure sănătate animalelor din

împrejurimi_- vaficreatăofabricădeîmbrăcăminteşiîncălţatecaresăasigurenevoia

cetăţenilorÎnafara locurilordemuncă înaceste întreprinderinumeroşi locuitorivorfi

angajaţipentruapăstraoraşulcuratşibineîngrijit.Tuiubeştiflorile,osăaiposibilitateasă-ţiarăţimăiestriaaranjândparcurile

minunateundenoinevomrecrea.Ceminunăţie , fântâni arteziene te îmbiecu susurul lor, iarbacrudă ,verde

,mătăsoasă,îţimângâietălpilepicioarelor-aigrijăsănuostriveşticăovadurea.

Cemultitudinedeculoridelaalbulimaculatalcrinilorlavioletulliliacului,delaroşulaprinsallalelelorlanegrulmătăsosşistrălucitoralaceloraşiflori.

Cemirosîmbietorînoraşulnostru–miroaseoarealăcrimioară,emirosdeorhidee,banu,emirosdefriziesesimteînaerşidecenudetrandafiri.

Înoraşulnostrunuexistămizerie,unuldintrecetăţeniacreataceauimitoaremaşinăcaretrecândpestradăadunătotceîntineazăviaţanoastră.

71

Dedouăoripesăptămânăstradavafistropităcuapăpentruaeliminacâtdepuţinulprafexistentînatmosferă.

Cetăţeniivortrăiîncondiţiideosebiteavândapăcaldăşiapărecelaoriceorăazilei.Internetul,televiziuneasuntîntâlniteînoricelocuinţă.

- şcolilevorfibazatepeinformaticăşicercetare;- doritorii de carte vor putea veni oricând la „Biblioteca fericirii”găsind

acolototceeaceîiinteresează;- fabricilevorfolosifiltreîmpotrivapoluăriiatmosferei;totaicisevalucra

înigienăcufoartemareatenţie;- nusevorcreatermocentrale,deoarececărbuneleşipetrolulsuntmateriale

epuizabileşimaimult,principaliifactoricareduclapoluare- energiavafiprodusăprincentraleeoliene,princaptareaenergieisolare

şihidrocentrale;- oraşulestetraversatdeunrâureceşilimpede„Râulfericirii”;deaicise

vaextrageapa;- transporturilesevorrealizatotcuajutorulenergieisolareşiamagneţilor;

nusevormaifolosicombustibili,evitându-seastfelpoluarea;- ceicetrăiescînacestoraşvortrebuisăuitedegrijilemaşinilor,cândvor

traversastrada.Automobilelenuvorconsumadoarcarburanţi şinuvorpoluaaerul,ci vorfi şi computerizate astfel încât în prezenţauneifiinţe se vor opri.Şoferulnuvamaifistresat,elprogrameazadoarloculîncarevadorisămeargă.

- pentruacesteautomobileextraordinarevorexistaspălătoriiautoşiparcărispeciale;

- oraşulvaficondusdeunprimar,darnuvorexistadiferenţeînprivinţaaverilor,toţimuncitoriiavândacelaşisalariu;

- copiiişibătrâniivorfiajutaţicuhaine,hranăşiobiectedeuzpersonalînafaraalocaţieişipensiei;

- biserica va avea un rol foarte important, de asemenea toţi ceilalţi vorparticipalaslujbereligioase;

- vomîncercasănuneuitămstrămoşiişiportulstrăvechi;- vorexistalocurispecialamenajatepentrupădurişiplante;- rezidurilevorfiamplasate într-un locspecial, lăsându-sesăsepurifice

într-ogroapă,iardejurîmprejursevorplantacopaci.Eliminareadrogurilorprin:- securitateagraniţelorţării;- spitalepentrudezintoxicare;- fabricareaunorsubstanţecareaugustuldrogurilor,darcaresuntfoarte

folositoare–pentrucăajutălacurăţireaorganismuluidependent;Programuldemuncăvafideoptorecudouă,treioredemuncăsuplimentare

înfolosulcomunităţii:plantareapomilor,amenajareaunorlocurispecialepentruhranăşiadăposturipentruanimalesălbaticeşipentrupăsări.

72

- interzicereafabricăriiţigărilorpentruaseevitaîmbolnăvireapersoanelorşipoluareamediului;

- transporturileaerienevorfireduse,deoareceauunmotorcureactorşipolueazăaerul,foarteimportantpentruplanetanoastră;

- fabricareabăuturilornaturaledinfructesuntfoarteimportante,deoarecemenţinsănătateaorganismuluiuman.

Aicivomaveaparteşidedistracţii,fiindconceputespecialpentruacestlucru:sălideteatru,decinema,baluri,cofetării,restaurante,casedemodă.

Înparc seva aflaogrădinăcu felde feldeflori şi plante, înmijlocul săuaflându-seofântânăarteziană.

Totaicivafiunparcdedistracţii,tobogane,leagăne,tiribombepentrucopii.Lângărâusevaaflaunlaccunuferişilebedeundeceimairomanticisefor

plimbacubarca.Deasemeneavaexistaşiopiscină,ogrădinăzoologicăşiunstadion.

Toateacesteanuvorexistafărăajutorullocuitorilor.Vorexistaregulicarevortrebuirespectatepentrupăstrareaîncurăţenieşiînfrumuseţareaoraşului.

Ceicarenusevoracomodaastfelnuvormaifimembriaiacesteicomunităţi.Ne vom sfârşi călătoria prin acest oraş cu totulmagnific sperând că odată

şiodatăvomtrăi într-unastfeldelocal tuturorposibilităţilorunloccarene-adeschissufletulşiinimaspreoviaţămaibună,maisănătoasă,maifericităpecarene-odorimcutoţii.

VIIB.

OMAGIU ADUS UNIRII, LA ŞCOALA DIN MĂTĂSARI

Adevenittradiţie,dupăopracticăîndelungată,caîncadrulColegiuluiNaţionalTehnologicdinMătăsari să se organizezediferite acţiuni cu caractereducativpentruafiimortalizateastfeldeevenimenteimportantedintotceeaceînsemnăculturaşiistoriaromânească.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe 24 ianuarie, zi în care românii depretutindeniauadusomagiuîmpliniriia146deanidelaMareaUniredin1850,cândAlexandruIoanCuza,prinîndoitaalegere,cadomnitoraînfăptuitUnireaMoldoveicuMuntenia,realizândstatutulnaţionalmodern–ROMÂNIA.

ColegiulNaţionaldinMătăsari,pringrijaconducerii,arealizatunprogramdedicatUniriidemnde toată lauda.PutemafirmaaceastadoardupăosingurăprivirearuncatăpefugaînSaladefestivităţiaColegiuluicareafostarhiplină.Absoluttoatecadreledidactice,pulseleviidintoateformaţiuniledeînvăţământauţinutsăfieprezenţipentruaaduceodovadăderecunoştinţăacestuimomentunicînistorianoastră,aromânilor.

Merită să scoatem în evidenţă implicarea colectivului clasei aVI-aA,condus, cu toată răspunderea,deprof.CeauşescuZizi, 30de copii frumoşi şi

73

îndrăzneţi,carepringlasurilelormlădioasene-aufăcutsăneaducemamintedesuferinţaprincareautrecutînaintaşiinoştri.

A fost o zi superbă laMătăsari, o zi cu soare când ni s-a demonstratîncăodată căprintrepreocupările actuale ale şcolii româneşti există şi aceeaa conştientizării tinerilor în vederea înţelegerii nevoii de a cunoaşte şi preţuimomenteleimportantealeistorieişitradiţieinoastre.

FelicitărielevilorşicadrelordidacticedelaMătăsarişi,credcăsuntemîndreptăţiţisăafirmămcă,înideeaintegrăriieuropene,suntempedrumulcelbun,celpuţinînceeacepriveşteresponsabilitateaîntr-oangajareactivăînconstruireaEuropeiUnite.

ValoriexpresivealegraiuluigorjeenilordinzonadenordaAmaradiei.(snoaveşiexpresiipitoreştidinlocalitateaBustuchin)

Înculturaromânăfolclorulocupăunlocdistinct,apreciatdeEminescu,caresocoteacreaţiapopularăunizvornesecatdeinspiraţiepentrucreaţiacultă,întimpceMirceaEliadevedeaînfolcloraceea„cunoaştereconcretă(…)cesegăseşteînoperaoricăruimareliteratşiartist(…)”,fiindcă„oriceproducţiefolcloricăpoatefiuninstrumentdecunoaştere,pentrucăparticipălaaceaprezenţăfantastică,princareseajungelarătăcirilelucrurilor,seintuieştesubstanţarealităţii,seexprimălimitele vieţii şi nemărginirea morţii” (Mircea Eliade, Oceanografie, EdituraHumanitas,1991,p.193).

DacăfolcloruldinzonadenordaAmaradieiafostpreapuţinvalorificat,acestlucrunu înseamnăcăneaflămîntr-ozonăsăracă încarecuvântulşi-apierdutfrumuseţeadeodinioarăşinumaiprezintăinterespentrucercetători.

Înceleceurmeazăvomîncercasădemonstrămcă,înaceastăzonă,cuvântulmaipăstreazăîncăsemnificaţiiadânci,deofrumuseţeşiobogăţiefărăseamăn.

Primele referiri despre graiul din această zonă aparţin distinsului GrigoreGâlcescu,născut înaceastăparteaGorjului, respectiv în satulMoşteni, ajunsprofesorrenumitlaLiceulTudorVladimirescu,fiindpentrumulţianidirectorulacesteiprestigioaseşcoli.Totaicis-anăscutregretatainterpretăamuziciipopulareIustinaBăluţeanu,careavalorificat<<hăulitele>>şicânteceledenuntădinsatulnatal.Maiexistăîncăpăstratecântecevechi,careamintescocupaţiilestrăinepecare,cudârzenie,strămoşiinoştrile-auîndurat,cumesteacestcântec:

-Măriţo,cuochiiverzi,Nulăsaboii-nlivezi,Niciboii,nicivacileSă-ncurcepoloagele,CăpazniciiboiereştiTepuncasăleplăteşti,Deviţel,uncrăiţar

74

Şidebou,unicuşar;Dejuncan,ungologan,Dejunincă,ofirfirică,Şidevacă,opatacă;Săracălume,săracăN-aredupăcebeaapă…FrunzăverdefoideteiDoamne,copilaşiimeiAuuitatsăsemaijoace,N-aretaicaceleface;Vaidepăcatelemele,Nu-ifăină-ncăpeţele,SupăraţiicopiistrigăMamă,dă-nemămăligă!...Foaieverde,foaielată,Amuitatce-afostodată;CăpevremealuiŞtirbei,PuneaiplugulundevreiPorumbultotîlfăceai;De-lmunceai,denu-lmunceai.DarcândCuzaavenitDoamne,bine-ammaitrăit…VeniCarol,neamţhapsân,Nelăsăcumâna-nsân,Nelăsăpeici,pevale,Numaivăişişurdumoale,Cesănemaifacem,Doamne,Nemorcopiiidefoame…CulesdelaNicolaeBORHINĂdinValeaPojarului(1970)

Lexiculacestuicântecvechiducelaconcluziacăîntreagacreaţiepopularăs-aconturatpetemeiulsolidaltradiţieiacumulateîntimp…

Privindînadâncimeacreaţieipopulare,îngeneralseobservăcăîntreportulpopular şi limba vorbită s-a produs o simbioză, care evidenţiază înclinaţiagorjeanului pentru frumos, pentru expresivitate, pentru înţelegerea sensurilorvieţii.

Aşa cum prin cromatică,mâinile pricepute şi ochiul deprins cu îmbinareanuanţelorpun în reliefornamentulbrodatori ţesut, îl scoate înevidenţăori îlestompează,înfuncţiedenecesitateasaudegustulcreatorului,totastfelcuvântulestemeşteşugitcumăiestrie,fieprinrostiredeosebită,fieprintransferuldesens,redândaceaexpresivitateingenuă,specificăolteanului.

75

Căoameniide lanoisunt inventiviodovedescsnoaveledeaici,zicătorile,expresiileînsoliteşichiarporecleprecum:Brichisală,Poşircă,Prăjeală,Boască,Sacâz,Zmeu,Fleciu,Fleaşcă,Orâc,Cocoşel,Comnu,Coconu,Comedie,Neaţă,Grămadă, Subălungă, Jaiu, Jijeu, Becu, Gămoază, Găoază, Zezea, Paparudă,Ciorică,Brinac,Budibel,Chelciu,Poponete,Lăban,Răţoi,Panţâru,Ciorobelul,Iepurilă,Gaboru,Gărău,Zebu,Gagarin,Fitil,Fleaţă,Flecitu,Cosor,Moţ,Marţaru,Bâzoi,Monacu,Tilă,Murgea,Dineaţă,Râciuetc.Multesnoavepleacădelafapteşiîntâmplăripetrecuteiarinsolitulacestora,plindeumorprovoacărâsulsănătosşibunadispoziţie.UnadinelepovesteştecumperceptorulastrigatlapoartaluiSubălungă să-i ceară foncierea.Acestanefiindacasăperceptorului i-a răspunsCicinica,nevastaluiSubălungă.Acestasedusesesăsetundălasingurulomdinsatcaresepricepealaaşaceva.Aurmatdialogulurmător:

„«Cicinico,undeebăbatu-to,să-mideacevaparale?-Plecăsăsetundă...-Hai,lasăglumaşiscuate-llapoartă!-Nuînţelegicăplecăsăsetundă...-Undedracusăsetundă?-SăsetundălaGăoază.’’’1(acestaerafrizerul)Alteoriimaginaţia,înzboruleidebasm,departedeacultivamiraculosulsau

monstruozitateaestemarcatădeumorulrobustalînţeleptuluiînnăscut.Voireda,cuproximăautenticitate,oîntâmplarepovestitădeMoşIonPoamăla„unpahardevorbă»’

„Nene, culegeam făsuiul în Ponor. Era miezul zilei şi o căldură de-ţi luasufletul foc, nu alta! Culegeam tecile una câte una şimă gândeam la pofteletinereţiicând„spălamcucoanapepicioaredinceîncemaisus»,Erasăninsticlăşiniciomişcaredenorpecer.Măpomenesccăcinevaatingeînspatelemeufoiledeporumb,apoimăatingeuşorpecămaşă.Amcrezutcăcinevaaruncăţărână.-Tomo,fiicuminte, lasăglumele!ziceubucuroscăamcucinestadevorbă.Deodatăunmirosurâtîmireteazănărilenasului.Măuitprinporumbişinuvădnimic.Măuitlacămaşă,murdară.Măridic,măuitîntoatepărţile,nimic,Dacăvădmăuitşiînsus.Înînaltaceruluisevedeaunavionlegatdeofuniealbăcareîncet,încetnusemaivedea.

Nene,dinavion,îşifăcusetreaba,căcicăzuserăcâtevaţintepenorocosuldeIonalluiPoamă.Adraculuipasăremaieşiavionulşialdraculuiprostşieu,cănum-amdatdeoparte.Vorbaînce-acântecului:săteuiţicusocotealăşiînsuscădincervinetrăznetul.Pecândceidinjurseprăpădeauderâs,moşuldoarsurâdeapesubmustaţastufoasădândglumeisaleosolemnitatecarenuestelaîndemânaoricui.

Întâlnimînaceastăistorioarăoingeniozitatecarepuneînevidenţăresurselecreativeprimarealeromânuluidintotdeauna.Interesantcălinişteaomuluinuestezdruncinatădezgomotulavionului,cidegândulcăs-arputeasăfiemurdăritde

76

temerarulzburătordinvăzduh.Instinctulcreaţieivinedinadânculfiinţei,căcipovestitorul,stilisticvorbind,

estepreocupatdeimagine,nudeconsecinţelecareauurmatpresupusuluiincident.Viziuneasevreaapocaliptică,fiindcăexcrementeleumanevin„catrăsnetul”,dincer.Imaginaţia,parodia,imaginaţiaironicăîşicoaguleazăsevele,iaristorioaratăinuieunsubstrattragic,exprimataforistic:„adraculuipasăremaieşiavionul”.Pentru frumuseţea lor ingenuăvomvedea şi comentacâtevaexpresiipitoreştiîntâlnite învorbireaoamenilorde lanoi.Plasticitateaexprimării econdensatăînexpresiiprecum:„râdeinima-nmine”,„plângeinima-nmine”,„suntplindeveninşidacămătaicurgevenin,nusânge”,„şi-avândutberbecii”,„acumîitaiecoasa”,„mienu-mimaitaiecoasa”,„osă-mitaieşimiecoasa”etc.

Depildă,cinevacare,deşirezervatşifărăpoftăderâsfaceglumedisimulatepeseamaaltuia,estenumit„unmorometedeom”.Cuvântulmorometesubliniazăfireaînchisă,ciudată,careestepredispusătăceriabsolute,iaratuncicândvorbeştidinzicereasasăreaparăinteligenţanativă.

„Cinepoateoase roade, cinenunici carnemoale” însumeazăo experienţădeviaţăşidefineşteoviziuneasupraexistenţei,fiindomărturieaspirituluideanalizăşidedreptatealromânuluicăci„unosderos”esteoaltăexpresieînrudită,careînseamnă„afacereaveroasă”,„norocorb”sau„hoţie”purşisimplu.„Şi-avândutberbecii”merităuntratamentaparte;estevorbadefemeilebătutedesoţ,carepleacădeacasăplângânddarseîntorcrâzând…„Berbecii”simbolizează„năravurilefemeieşti”careconstituietotdeaunamotivdegâlceavă.

Dacăfemeiarepetă„obiceiul”,expresiacapătăironiesporităprinadăugareaadverbului„iar”,caredăonouăconotaţieadică„năravuldinfiren-arelecuire”,respectiv„iarşi-avândutberbecii…”.

Existăaiciofilozofiepopularăconcentratăînexperienţavieţiidefamilieşiexprimatăsimbolicprin„vânzarea”scumpă„aberbecilor”,seînţelegegraşişilânoşipestemăsură…

„Euîţivădpoaladragă,şitaaac!….”esteomodalitateintimădepersuasiuneşi,totodată,odisimularealeatorieaunuirăspuns„îndoiperi”,cum,printradiţiezice gorjeanul. Repetarea vocalei în cuvântul „taaac!...”, intonaţia prelungită,dislocăaceaexpresivitateinvoluntarădinatitudineamascatădeindiferenţă.Eunscenariuprofundalironieiprinminimalizareainterlocutoruluiimpudic,oreplicăfărărăspuns,tăioasătocmaiprinlipsaenervăridinglasprinmimareacalmuluiimperturbabil. Şi totul e posibil prin „tratamentul” aplicat unui singur cuvântdevenindmarcăaunuiinteligenţenative,păstratăancestral…

Zicala „după ce că e pârlită, omai bagă şi-ndoită….”face aluzie la lucrulnepotrivit. Lăsând la o parte înţelesurile aluzive insolite ale unor cuvinte(„pârlită”sespunedespreofatămarecares-apăcălitîndragoste…),subliniemexpresivitateprincareesteironizatăominciunăsauunlucrunepotrivitpentruunpreţmare….

77

Sesizăm în mai toate expresiile structura paradoxală a simbolurilor, caredezvăluieunmisterdefacturăspirituală;„coasacaretaie”înseamnăa-imergebine,afimaiputernicaiiseîndeplinitoatecondiţiile,afacecevrea…„osă-mitaieşimiecoasa”însemnăaşteptareamomentuluiprielnic„punerealapunct”aduşmanilor.Înimaginaţiaomuluisimpluchiarmoareaestevăzută„cucoasa”,iarexpresia„mienu-mimaitaiecoasa”exprimăepuizareafizică,conştientizareatreceriicaiarbaşifrunzaunritualarhaiccaredezvoltăocosmogoniececuprindeconştientul., inconştientul şi subinconştientul, căci, după cum afirmă MirceaEliade „moarte este un lucru care se învaţă …”concluzie la care ajunge şiEminescu:„Nucredeamsă-nvăţamurivreodată”.

Expresia„acumspalăputina”estesinonimă„pleacădeaicicâtmairepede”,plasticizeazăplictisealapecareoaspetelenuo înţelegesăoeviteşipecareoîntâlnimîntr-oaltăziceredestuldefrumoasă„vineomul,maişipleacă/cădoarnuebounicivacă”.

Omuluisupărăciosşiţâfnosisepotriveştesintagma„iseţinedinpuţin”,iarcelinsistentînexprimareadevăruluieconsideratcă„ţinedemână”(„măţinedemână”sinonimcu„mădivulgă”).

Plasticăbogatăînnuanţeesteexpresia„a-şibăgaminţileîncap”,văzutădenoiînantonimiecuexpresia„îifugemintea”(ager).Alternanţasingular-plural(„minţile”şi„mintea”)nuesteîntâmplătoarefiindcă„minţile”auoaltăconotaţiecaresugereazăaşezareaînspaţiulbuneicuviinţepentrucareestenecesarămaimultăomenienicidecummaimultăminte.Isteţpestemăsură,ţăranuldelanoi„apăcălitmoartea”,adicăafostbolnavdars-avindecatamiraculos;elştie„săvorbească în dungă” („vorbeşte în dungă cu mine”), iar caracterul polisemicsistematicşistructuralalziceriievidenţiazănudoaristeţimeaşipricepereacaprinton,sădeacuvântuluionouănuanţă,să-lapostrofezepeinterlocutor,sădeadeînţelesuninconvenient,odezaprobareînlegăturăcuosituaţieanume.Perspectivaexprimăriidelamargineacuvântuluirostit„îndungă”nuareuncaracterprimar,cisecircumscrieuneimorale,sănătoaseobligându-lpeinterlocutorfiesătacă,fiesărămânăperplex,fărăreplică.

În limbajul gorjenilor din zona de nord a Amaradiei cuvântului „dâlv”moştenitprobabildinfundulautohtonestesinonimcuvesteareaşipresupuneo înţelepciune şi o experienţă de viaţă care este împărtăşită celorlalţi printr-oabateregravădelanormeleetice;deaceeazicerea„seducedâlvu-nlumeaalbă…” se înţelegere ca un îndemnde a veghea la o normă ce trebuie respectatăpentruanusefacede„râsullumii”….„lumeaalbă”esteunsimbolcusubstratsocial,cuprinzândînspaţiuleichiarveşnicia,adicădeaiciînaintenusevamaiîntâmplaaşacevagreşealadevenindemblematicăpentruoconduităsănătoasă;„lumeaalbă”–elumeadreaptăliniştită…

Cel încrezut, încăpăţânat, şi plinde sine „îşi ia boii luiDumnezeu în cap”adicăsecrede„buriculpământului”dându-şipreamultăşinemeritatăimportanţă,

78

socotindu-sefigurăcentrală,atotputernică. Expresia a ieşit din „ochiul sufletului”, şi amintim versurile: „Ochii

sufletuluiplâng,/Cândvădportultăunătâng”.„Portul”nusereferălaveşminteşilacomportamentulnepotrivitşicompromiţător.Înacesteexpresiiseîntăreştefilonulnostrutraco-elen,căciPlantonconsidera„ochiulsufletului”unic,imobildarcapabildeopercepţieglobalăşisinteticăsimbolulacestaapareapoilaPlotin,Sf.Augustin,Sf.PavelşiesteconsideratmijloculdeunificareaalluiDumnezeu.Înexpresia„n-areochisămăvadă”,esteînsumatăuracuivapentrucineva;fiindînţeleşi,maimulţiochii,neaminteşteastfeldemultitudineadeochiiailuiArgust,caresimbolizeazăocondiţiesubumanăîncazuldefaşăurafărămărginiizvorâtăînadâncuriletenebroasealeRĂULUIdinsufletulomenesc….

Acestesuntdoarcâtevaexemple,poatepreapuţinedificatoarepentruvalorileexpresivealegraiuluigorjenilordinzonadenordaAmaradiei….

Prof.HaralambieBodescu Gr.Şc.IndustrialBustuchin-Gorj

Noapte de primăvară

Anotimpulcălduriişialfrumuseţiiasositpemeleagurilenoastreîmbrăcândtotulîntr-omantieverde.

Tot cerul este de un albastru strălucitor, stoluri de păsări se văd treierândvăzduhulşiciripescdeveseliecăs-auîntorslacuiburilepecarele-aulăsatîntoamnă.

Primeleflorişidefaptprimiivestitoriaiprimăverii, îşifacapariţia.Acestegingaşeflori,ghiocei,nespuncăavenitprimăvara.

Înpădureşiîngrădinişicelelalteflorideprimăvarăsefacvăzute.Înluncăseaudeşicuculcareînzorideziîşistrigănumele.Razelesoareluisuntblândeşicălduţeşitoatănaturaarevenitlaviaţă.Peogoareseaudhăulindoamenigospodaricareauieşitlamuncă.Pecâmpii,priniarbaverdesezburdămieluşeii.Cresteledealurilorparaprinse.Încet,sedesfacşiseaşternpevăiperdeledinumbră.Câţivanorifumuriicălărescîncetpeboltaalbastrăacerului.Se-nserează. Spremiazănoapte, dealurile îşi creează, pe albastrul închis al

cerului,vârfurilelorînalte,negreşineregulate.Şi-n tăcereaacesteinopţideprimăvară, freamătulplopilor, şuierulvântului

par glasuri omeneşti.Mii de licurici zburdători răsar din întunericul codrului,stropescaerulculuminileloralbăstriişitrecînroiuridepeopartepealta.

Păduriledormînşuietulizvoarelorseaudmiideglasuri.Stelelesclipesc,scuturândpeapepulberealuminiilor.

79

Întotsatulsefacelinişte,doaruncâinesemaiaudelătrânddincândîncând.

PanfiloiuMarinela ClasaaVIIIaB

Domnuleprofesor,

Încerc sădovedesc revistei„Murmurul Jilţului”că încămai trăiesc. Înacestscopvătrimittreipoeziişiungrupajdecatreneşiepigramecare,dacăseconsiderăcămerită,să-şigăseascăloculînpaginileacesteirevisteîntr-unnumărviitor.

Cu acest prilej urez revistei „Murmurul Jilţului” şi susţinătorilor eiprosperitate.

Custimă,Gh.DănescuRadaş25.1.2005

Dilemapensionarilor

Stândpegândurine-ntrebămNoicucinemaivotăm?!Căciîndouămiivotândn-amalesceaveamîngând

PensiarecorelatăAdevenitmicşoratăFiindcăpreţurilemariStabilitedeceitari

Ociontează-ncet,încetCăecrizădebugetŞiînlocsăsimţicăcreşteTotmaimultteofileşte

PlăteştipâineaşicurentulMaiplăteştişiabonamentulIarlajumătatealuniiÎmprumuţiîncontulpâinii.

CâtdezahărşiuleiTehotărăştisănuiei

80

ŞifacifoameaobligatC-aimuncitpreamultlastat

Avemgrijă-ntotdeaunaNucumvasătreacălunaŞireţetacompensatăSăfieneonorată

ChiarcunouăzecilasutăPungagoalănune-ajutăŞ-aşteptămsăse-mplineascăPoruncaDumnezeiască

LuaţiaminteşinotaţiSănuvăpreabucuraţi„oripecinepuiştampilăPensiarămânemilă”.Radaş20.10.2004Gh.Dănescu

DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN MĂTĂSARI

Diversedocumente,actedevânzări,cumpărăridemoşiiprecumşicărţidejudecatăîntocmiteşisemnatedeoameniidepeacestemeleaguri,demonstreazăcă scrisul a fost cunoscut de un grup restrâns, din timpuri vechi, în comunanoastră.

Dupăuneledatetransmiseoralşipăstratepânăazidegeneraţiiledebătrâni,înaintededomnitorulCuza–prinanii1850-1860–IonDascăluîiînvaţăpecopiibuchiile–probabilfăcându-lepenisipaşezatînlădiţedupăcumafirmăbătrâniisatului.Legeainstrucţiunilordin1864princaresepuneabazeleunuisistemdeînvăţământunitarînteorieşicareprevedeaobligativitateainstrucţiuniiprimarepentrucopiiiîntre8-12aniafostaplicatănumaiparţialdeoareceşcoalacaunitatedeînvăţământaluatfiinţălaMătăsariînanul1893–decianulacestasărbătorim110anideînvăţământînMătăsari,fărăînsăaavealocalpropriuşifuncţionândprincaseparticulare.

Înanii1893-1894afuncţionatcaînvăţătorConstantinMîndruleanucareaveaînscrişiîntr-osalădeculturăînchiriată(laZoiţaConstantinşiPopescuIon)–76copiidincareaupromovatpatruclasedoar18elevi,iarcinciclasedoielevi.

Spre sfârşitul secolului Legea din 1864 a fost modificată cu „Legeaînvăţământului primar” din 1893 (Tache Ionescu), completată în 1896 (PetrePoni).

81

ŞiprinceledouălegialeluiSpiruHaret–„Legeaînvăţământuluisecundarşiprimar”

(1899) – au constituit progrese pe linia organizării învăţământului şi aconţinutuluiacestuia.

Întreanii1894-1895afuncţionatcaînvăţătorVelicanIonurmatdeM.C.Popescu(1895-1898),PupăzeanuGheorghe1899-1900,NicolaeGeamănu1899-1904dinsatulTemişeni.

După1909aufuncţionatPăsărescuGheorghe,PăsărescuVasile1909-1940,TutilăGheorghe,laaldoileapostînfiinţatîn1924,NicolaeDragotoiu,DăescuIgnat, Tănăsoiu Constantin, Vâlceanu Constantin, Păsărescu Aneta, UrsuGheorghe,StăniloiuElisabeta,GridanGheorghe,PopescuIon,DragaGheorghe,DragaElena,StoichiţoiuMariaşialţii.

În anul 1900 laRuncurel s-a construit o şcoală cu o singură sală de clasăundeerauînscrişi64elevi,dintrecare61laclaseleI-IVşi3laclasaaV-a,dincareaupromovat39deelevi.După1900s-aupusoarecarebazemateriale înînvăţământuldinsatulMătăsariprinconstruireaunuilocaldeşcoalăcuosalădeclasă şiocămăruţăpentrupăstrareaarhivei şcolare şidecancelariepentruînvăţători.

Erauînscrişilacursurileşcolareînanulşcolar1900-1901,97eleviînclaseleI-IVşicincieleviînclasaaV-apromovânddoar38elevidintrecaretreielevidinclasaaV-a. începândcuanul1924număruleleviloracrescut înfiinţându-sealdoileapostdeînvăţător.Perioada1916-1918aconstituitunregrespentruactivitateaşcolară.

Înperioadaanilor1918-1944 regimulparlamentarburghezadusopoliticăşcolară care s-a caracterizat prin intensificarea tendinţelor de dezvoltare aînvăţământuluiromânesc–burgheziafiindclasăprogresivă.

Legeaînvăţământuluiprimaralstatuluişiprimarnormaldin1924adoctoruluiConstantinAngelescuprevedeacaşcoalaprimarăsăfieprelungităcutreiclasesupraprimare–aceastămăsurăaconstituitunpas înainte în legislaţiaşcolarăromâneascădupăcumreiesedin„IstoriaînvăţământuluidinRomânia”.Aceastămăsură n-a dus la micşorarea analfabetismului – care se menţinea la o cotăridicatătotuşi.

În1924dupăcumreiesedindocumente:-înMătăsarierau508neştiutoridecartedin1411locuitori,dintrecare860

eraufemei.-ÎnBrădeterau298neştiutoridecartedin877locuitori-ÎnCroici(înanul1930)erau236neştiutoridecartedin426locuitori,din

care229eraufemei.Înanul1914–satulBrădetaveaoşcoalăconstruitădinlemnundeerauînscrişi

66elevişifrecventau55,iardepromovataupromovatdoar38elevi.Lipsa localurilor de şcoală a determinat cetăţenii satelor să se adreseze

82

organelorjudeţenepentrua-isprijiniînacestsens.Astfel,comitetuldeconstrucţiealşcoliiCroiciseadreseazăla4iulie1924

Prefecturii judeţuluiMehedinţi să leaprobeo sumădebanipentruaputea săcontinue lucrul mai departe la localul de şcoală început. Revizoratul şcolilordinjudeţulMehedinţiprinadresa4987din29octombrie1926cătreprefecturajudeţului arată stareaprecară încare segăsesc foartemulte localuride şcoalădinjudeţprintrecareşiRuncurelşicelepentru1927,unmiliondelei,subvenţiaarătândcăpentruconstrucţiişireparaţiis-auprevăzutdoar200demiilei.

În1928,MariaDădălăudinCroiciînainteazăMinisteruluideInterneopetiţieprincarearatăcăprimărianuaplătit chiriepentru localul închiriatdin1926.Pretorul răspunde că n-a existat un contract între primărie şi reclamantă iarcomunanupoatesă-iachiteplata„fiindsăracă”–adicăprimărianuaveafonduri.Din aceste cauze, în 1934, a început construirea unui nou local de şcoală cuajutorulcetăţenilor,înacestscopfiecarelocuitor–capdefamilieîieraimpusăplatauneisumeîntre100şi200lei,dupăposibilităţilefamilieirespective.

Cetăţenii, conformdocumentelor, au făcut sacrificii foartemaripentrua seterminalocaluldeşcoalădarnus-afinalizatdecâtparţialdealtfelesteedificatorunprocesverbaldin11ianuarie1939careprecizeazăcălocalulşcoliicelvechiesteînstarederuină,iarcelnounuesteîncăterminat.

În perioada celui de-al II-lea Război mondial învăţământul din comunaMătăsariaredesuferitdeoarecebărbaţiieraupefrontşilacatedrevorpredadoarfemei– totuşişcoalanus-a închis. Învăţământul,după1945acontinuatsăsedezvolteaicifuncţionândşiclaseV-VII,putândsăînveţecartenudoarcopiiidinMătăsaricişiceidinDragoteşti.

Bazamaterialăs-adezvoltatmultşicopiiiaudoveditinterespentrucarte,deaicipornindspreliceuşiapoisprefacultăţielevibinepregătiţicares-aurăspânditîntoatăţara–delamuncitoripânălamedici,profesori,oamenipolitici,diplomaţi,oamenidecultură.

ZiziCeausescu

DOMNULE DIRECTOR, STIMAŢI PROFESORI, IUBIŢI PĂRINŢI, DRAGI ELEVI,

Ne-amreunitaicipentruasărbătoriîncepereanouluianşcolar,iarsingurulţelpecareîlputemaveaesteaceladeaaflaînnoiforţaşivoinţanecesareîntâmpinăriişirezolvăriiunoreventualeproblemeînviitor.

Cu această ocazie vreau să-i mulţumesc Domnului Director, care este opersoanădeinvidiatşispunacestlucrufiindcănumaiestepersoanăînînvăţământcaresăfifăcutmăcarjumătatedinceafăcutdânsulpentruaceastăinstituţieşi

83

pentruceiceînvaţăînaceastăşcoală. În perioada4-10 septembrie,ministerul educatiei şiCercetării a organizat

otabărănaţionalăderevisteşcolareşijurnalisticăînCiric-Iaşi.AmavutastfelocaziadeamaipetreceîncăosăptămânăînMoldovaluiŞtefancelMare,dardeaceastădatăam fost însoţitădeelevii :MarcuAlina-XIIC,DobromirescuMaria-XBşiBurăuAlin-XIIBşidedomnulprofesorDobromirescuAlin.

Auparticipatastfelechipajedintoatăţara,singurulechipajdinmediulruralfiindaljudeţuluiGorj,demonstrându-seastfelcălaMătăsariseacordăomareimportanţăeducaţieielevilor.ÎnMoldovaluiŞtefancelMares-auvizitat:Casamemorială‘V.Alecsandri’dinMirceşti,Casamemorială‘GeorgeTopârceanu’,Casa Pogor Copou Bojdeuca lui Creangă , Palatul Culturii , Casa Dosoftei ,bisericile:‘TreiIerarhii’şi‘Bucium’,precumşiînNeamţlaVăratec,Agapia,CetateaNeamţuluişiCetateadeScaun,MănăstireaNeamţului.

Activitateadetabărăaconstatînrealizareauneirevisteataberei,‘Puls’,lacareşi-auaduscontribuţiaceimaibuniredactoriaicelormaibunerevisteşcolaredinţară.

Începutulunuianşcolaresteunprilejdebucuriepentrunoielevii,ceicarepăşimplinidesperanţă,cusufletulîncărcatdeemoţie,peporţileşcolilor.

Dupăovacanţăplăcutăşiodihnitoareîncareamstatdepartedecolegişideprofesori, auzimastăzi sunetuldeclopoţel, carenecheamădinnou la şcoală.Porţile sunt larg deschise pentru a păşii pline de speranţă şi emoţie, tinerelevlăstareceîmpreunăcunoi,ceidinclaselemari,vomducemaideparteprestigiulacesteiminunateinstituţii.

Trăiesccusperanţacăanulacestavomobţinerezultatecâtmaibunepetoateplanurile:atâtlacursuri,câtşilaconcursurileşcolareşilaexameneledesfârşizdepromoţie,pentruafacecanumeleşcoliinoastresăfiecitat înfrunteaaltorunităţişcolare.

Înîncheierevădoresctuturormultăsănătateşitotbineledinlume,domnilorprofesorimultă putere demuncă pentru a ne putea îndruma paşii în acest anşcolar,iarelevilor,multsucceslacursuri.

Vămulţumesc!IonelaGÎRJOABĂ,IXARedactorşef 40 DE ANI DE ÎNVĂŢĂMÂNT LICEAL DRAGI ABSOLVENŢI AI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI MĂTĂSĂREAN , STIMAŢI INVITAŢI

Conducereaşcoliiîmpreunăcucadreledidacticeşicunoi,eleviivăspunem:‘Bineaţivenitpemeleagurimătăsărene,pe tărâmulcunoaşteriiaflatpemalulJilţului!’

84

Credcănuexistăomcaresănufierăscolitdeamintireadascăluluisău,declipaîncareacestal-ainiţiatîntainelescrisului,citituluişisocotitului.

Dascălul, cu blândeţea unui zeu, va fostmereu alături, a trudit pe altarulînvăţământuluipentrucapesteanisăseregăseascăîndumneavoastră.

‘Oglinda’dascăluluiesteelevulşiacestlucruafostdemonstratprin:‘actamonverba’-fapteşinuvorbe.Credcăamintirileinundătrupuriledumneavoastrăculacrimiculesedingrădinasufletului.Aluatulpecaredascăliil-auavutînmânăafostmodelatcugrijăşidăruire.

Omul ajungeomdoar stând alături de semenii săi şi învăţând tot ceea ceînaintaşiisăiaudescoperitcumigalăşiefort

MarelefilosofImmanuelKantspuneacă‘omulnupoateajungeomdecâtprineducaţie’.Fiindunprocescomplexdeformareşidepregătireaomuluipentruviaţa socialădin toatepuncteledevedere, educaţiaareuncaracterpermanentşiseadreseazătuturorvârstelor.Educaţiasedatoreazăceluimaidepreţomdinsistemul educaţional : dascălul. El are menirea să pregătească absolvenţii înmăsură,sădecidăasupraproprieicarierişisăseintegrezeactivînviaţasocială.

Fiecarecopil,fiecaretânărcareserespectăpesineşiîirespectăpeceidinjur,trebuiesăînţeleagăcăşcoalaşiînvăţăturasunttrepteabsolutnecesarepescaradeveniriilorcaoameni,cacetăţeniresponsabiliaisocietăţiiîncaretrăiesc.

Acestetreptele-aţiurcatşidumneavoastrăîmpreunăcuprofesoriicarev-aufostmereualături.Estemultdemuncăpânăsăajungiînculme,darmerităefortul.Răsplatanuvaîntârziasăapară:ocarierăstrălucită,ofamiliereuşită.

Suntemmândrii căvăavemastăzi înmijloculnostru.Sunteţiunexemplupentrugeneraţianoastră.Nebucurămcănuaţiuitataniideliceu,căaţidoritdinsufletsăvărevedeţidascăliişicolegii,claseleşicoridoareleundev-aţipetrecutofărâmădinviaţă,bătrânulsatdepemalulJilţului.

‘Îţiregăseşti,bătrânesat,fecioriiÎmprăştiaţiîncolţurileţării;Emoţiineîncearcăînceassolemn,ceassfânt.

Încarteadeanodepefilelargdeschise,Oamenideieri,deazi,depeacestmeleag,Înscriu,nudoarunnume,cimarifrânturideviaţăCe-auînchinat-oţăriişisatuluilordrag!

Copiiplecămde-acasă,desculţişidelaplug S-aflămcomorideviaţă-n-alcărţilorbelşug Azisemândreştesatulcu-atâţidestoinicifii Şieispori-vorzestreafrumoaseiRomânii! Treceatimpul,problemelecotidienenuşi-aupusamprentaasuprasufletelor

85

dumneavoastră.Acest lucruestedemonstratdeprezenţadumneavoastrăastăziînmijlocul nostru. Ne bucurăm că vă avem alături, adevăratemodele pentrugeneraţiadeastăzi.

Într-adevăr,‘Şcoalafaceomulomşialtoiulpomulpom’.Dascălii,părinţiinoştrispirituali,nearatăcaleapecaretrebuies-ourmăm,necălăuzescpaşiispreolumepecarenune-amfiimaginat-o.Estelumeaîncareaţitrăitdumneavoastră,călăuziţideaceiaşiprofesori,înaceeaşiinstituţiedeînvăţământ.

Totuşinoisuntemmaiavantajaţidecâtdumneavoastră:săliledeclasăsuntmai dotate-calculator şi televizor în fiecare sală, liceul a fost declarat primulColegiudinmediulrural.ConducereaşcoliişimaialesdomnuldirectorDumitruDădălăupunsufletîntotceeaceînseamnădezvoltareaînvăţământuluimătăsărean.ImplicareaDomnuluiDirectorneavantajazăpenoielevii.Datorianoastrăesteaceea de a răsplăti efortul depus de conducerea şcolii şi de cadrele didacticeprin obţinerea unor rezultate foarte bune la învăţătură şi prin participarea lamultitudineadeactivităţicesuntorganizatepentrunoi,elevii:ZileleLiceului,SărbătoareapomuluideCrăciun,SărbătorilePrimăverii,Zileleabsolvenţilor.

Învăţînaceastăşcoalădelavârstade3ani,amavutposibilitateadea-mialege dinmultitudinea specializărilor : filologie,matematică-informatică, bio-chimie,economicşiprotecţia-mediului.

Mi-amalesfilologia,pentrucapestecâţivaani sămă întorcaici şi sămăintegrezînmareafamilieadascălilormătăsăreni.Acum25deani,eleviinuaveauposibilităţilenoastre,pentrucănuexistauatâteaspecializări:delaelectricienişimecaniciamajunslaadevăraţifilologişiinformaticieni.Cuajuorulelevilorinformaticieni s-au tipărit cărţi-110 ani de învăţământ în Mătăsari ; filologiiparticipăcudragostelaredactarearevisteişcoliinoastre:‘MurmurulJilţului’,revistăceaocupatloculIlafazanaţională.

Chiardacădumneavoastrăaţiavutavantajulîncadrăriiîncâmpulmuncii,noinusuntemdescurajaţi.

Vom urma cursurileUniversităţilor pentru a ne putea integramai uşor însocietate.

Vămulţumescpentruparticiparea laacestmareevenimentdinviaţaFiilorJilţuluişiurmaţialăturidenoisfatulpoetuluiOmarKayam:

‘CezifrumoasăastăziŞicâtdeblândzefirulÎnrouăîşispalăfaţaaprinsătrandafirulŞi-ntr-unasemaneaceassfântÎmbată-tedearomeşidecânt! Ionel GÂRJOABĂ, Preşedintele Comitetului de Elevi de la C.T.

MĂTĂSARI

86

Anulşcolar2005/2006readuceastăziRomâniapecaleareformeireale,apropriindu-ldecelelaltesistemeeducaţionale,europene,deexigenţeleuneinoicalităţişidenevoilecomunităţii.

Trăimozi încaresperanţelene îndreptăţescsăcredemîn reuşităşi înputereanoastrădeaînvingegreutăţile.Avemcurajulsăcredemaşadupăatâteaîncercări la care ne-a supus natura în această vară dezlănţuită şi pe care le-am depăşit cu profesionalism. Suntem obişnuiţi să învingem obstacolele princunoaştere şi învăţare continuă, iată de ce reuşim. Vom face totul pentru caşcoalasăfiecreierulsocietăţii,iarînvăţăturafructulcaresănehrăneascăminteaşi sufletul.De aceea este bine să-i acordăm toată atenţia. Pentru că adevărataînvăţăturăseîntâlneşteînşcoalăşiînluminaei,seadunădinstrădaniileşiharuldascălului, din strălucirea şi puritatea sufletului de copil, modelate în spaţiulfremătoraluneişcolimoderneşiperformante.

SuntembucuroşisărecunoaştemcăşiînGorjspaţiulşcolars-amobilatcu69reţeledecalculatoare,alăturidealteîmplinirimaterialecareîiasigurăaccesulsprenebănuiteleavantajealecomunicăriielectronice.Trebuiesăremarcămprinaceastaînceputuluneialtviitornesperatpentrucopiiinoştri,oriundearficasaşişcoalalor.Neaflamînfaţamultorproiectededestinpentruşcoalagorjeană,pentrualeîmplinitrebuiesăfimuniţi,săavemaceleaşiexigenţe,sănurenunţămniciodatăladiversitateşicompetenţă.

PersonalammareîncredereînactualaechipăaISJGorjşicredînvaloareaşivirtuţileprofesionalealecorpuluiprofesoraldinşcoalagorjeană.Toateacesteanedaucertitudineacăvomreuşişinevombucuradebinelecreatpentrupărinţi,elevişicomunitate.

La sfârşitul anului şcolar, şcoalagorjeană,dealecăreigriji suntemcutoţiirăspunzători,vafiîmplinită,maiperformantă.

Vădoresctuturorunanbun,cumultăsănătateşiîmpliniri,împreunăcufamiliiledumneavoastră.

Prof.drd.VasileLiviuAndrei, InspectorşcolargeneralalISJGorj

Suntaicipentrucăvărespect,înprimulrând.Sunaicipentrucărespectperformanţele acestui colegiu, sunt aici pentru că rezultatele dumneavoastrăsuntrezultatenotabile,rezultaterecunoscutelaniveljudeţeanşinunumai,suntrecunoscutelanivelnaţionalprinolimpicipecarei-aţidatîndiferitedomenii.Suntaici,nuînultimulrând,totdinrespectpentruaceastăzonăcareesteozonădefavorizată,unde laoraactualădin7.000de salariaţimai lucrează2.000.Şinuînultimulrândsuntpentruadouaorarăaici,aşacumamenţionatşidomnuldirector,cânddefaptamfostşicuocaziazileicopiluluişiamîmpărţitdarurila

87

toţicopiiidelagrădiniţă. Nuamvenitcuunmesajspecial.Amlăsatantevorbitoriimeisăcitească

acestemesaje.Mesajulmeuesteunulsimplu,aceladeaîndemnacopiisăînveţecâtmaimult,iarpentrudascălisăseaplecelafel,câtmaimultsăledăruiascădincunoştinţelepecareleaucaîntr-adevărsădevinăcopiiicaresăseintegreze,împreunăcunoitoţi,înUniuneaEuropeanăşimaimult,săsperămcăîn2007vomfiadmişi înU.E. iarviaţanoastrăsevaschimba.Spuncăsevaschimbaînmod sigur şi trebuie să nutrim această speranţă pentru că după aderarea laU.E.vomprimipeste13miliarde eurodinpartea ţărilor comunitare. Înmareparteaceştibanivormergeîndomeniulînvăţământului.M-amreferitlafaptulcătrebuiesăvăaplecaţispreeducaţiedarşispreştiinţă.Amvăzutcăpefrontispiciulcolegiului scrie Colegiul Tehnologic şi v-aş recomanda să vă aplecaţi asupratehnologieiinformaţiei,asuprainformaticii.CinecunoaştebineinformaticăşiolimbămodernăpoatesăacceadăuşorînţăriledinU.E.IarcirculaţiaînţăriledinU.E.vafidin2007unamultmailiberădecâtceadepânăacum.

Darvorbindfrumos,amvorbitmult,nudorescsămaicontinui,dorescsătrecşilafapte,nuînaintedeavăuranumaibine,sporlaînvăţăturăşisă-lfelicitpedomnuldirectorpentru rezultateleobţinute,fiindconvins că şi înperioadaurmătoaredumneavoastrăvăveţiînscriecurezultatemaibunecuatâtmaimultcucâtcolegiuldumneavoastrăesteprimulpejudeţcamărimeşitrebuiesăfiecorelatşicuprimulcarezultateexcepţionale.

Şiacumsătrecemlafapte.Împreunăcucolegulmeu,cudomnulOrzanne-amgânditlacopiicarepăşescpentruprimadatăpragulşcoliiînclasaI,ne-amgânditsăleoferimcâteunghiozdan,90şicevadeghiozdanepentru90şicevadecopii.

Sănătate, fericire, spor la învăţătură şiunan şcolaraşacumvi-ldoriţidumneavoastrăpărinţii,dascăliişicopii.Sănătate!

Prof.univ.dr.DanIlieMorega, SubprefectuljudeţuluiGorj SuntunulcareavenitîncadrulînvăţământuluidinMătăsaricucirca45

deaniînurmă,dupăoactivitateînalteunităţişcolarede9ani,desfăşurându-neactivitateaînaceastăzonădin1961,premergătorcelor20deanidelaînfiinţarealiceuluidinMătăsari,dupăcaremi-amcontinuatactivitateapânăînanul1990,anulpensionării.

Nuaşvreasăînţelegeţişisăoluaţicapeolipsădemodestiedinparteameafaptuldearelatauneleaspectedarconsiderstrictnecesarsăînţelegemcăorientareaspretrecerealaoformăsuperioarădeînvăţământîncadrullocalităţiinoastrenuafostposibilăşinus-afăcutîntâmplător,luândlaîntâmplareoricealtălocalitate.Decinus-afăcutpeunterensteril,peunterengol,fărărealizări.ŞcoaladinMătăsari,întoatăaceastăperioadălacaremăreferafostşcoalacares-asituatîntotdeaunapepodiumcurezultatebuneşifoartebune,dovadăfiind

88

orientarea autorităţilor locale pentru trecerea la organizarea unui învăţământsuperior în această localitate.Dispuneampentru vremea respectivă de o bazămaterialăcorespunzătoare,deunspaţiucorespunzătorşipentruaceavremeeraîntr-adevăroşcoalăpilot.Amosatisfacţiedeosebităcăs-apututcontinuapeunterenfertilcasăajungăazilaacesterezultatedupă25deanideînvăţământliceal.Esteosatisfacţiedeosebităpentruminecăsuntînconjuratdeoseriedeabsolvenţiaiacesteişcolimătăsărene,caremaidecarecudiferitefuncţii,dupăpregătireasuperioară, o bună parte dintre cadrele liceului,inclusiv cei doi fraţiDădălău,directori, foşti elevi ai şcoliimătăsărene, care dovedesc simţul răspunderii cucares-alucratînaceastăunitatepentrurezultateledeosebiteobţinuteînaceastăscoală.

Sărbătorimaziunsfertdesecoldelatrecerealaînvăţământulliceal.Esteo onoare pentru noi cetăţeni ai comunei, este omare onoare si omare cinstepentrudumneavoastrăslujitoriaiacesteişcolişielevisăbeneficiaţideasemeneacondiţiirarîntâlniteînţară.ÎmirevinînminteafirmaţiilefostuluiministruMarga,omdemarevaloare,careafirmacă,,esteîntr-adevărunuldinliceelecarepoaterivalizapeplannaţional,unuldincolegiilecareesteunicînRomâniaînmediulrural„

Dotareadecaredispuneacest liceu,mi-aşpermite să facafirmaţia că,depăşeştepracticgraniţelenaţionale.N-oluaţiînnumederău,daramavutocaziasăvizitezoşcoalădinGermaniaşimi-amdatseamacăîntr-adevăracestliceudispunedeobazănemaipomenită,fiinddotatdelaintrareşipânălaultimasalăcorespunzător,lucrupentrucaredumneavoastrăaveţitoatemotivelepentruavămândricăvădesfăşuraţiactivitateaaici.

Nu-mirămânedecâtsăvăurezîncontinuaresuccesdeplinînactivitateadumneavoastră,deafaceînaşafelsădovediţicăsunteţibeneficiariaiacesteibogatebazemateriale.

Multsuccesînviitor.Sănătatepentruaputeaducelaîndepliniretotceeacevădoriţi.

Prof.ConstantinPanfiloiu, FostdirectoralScoliiGeneralede8aniMătăsari. Măbucurcăamavutprilejul,datorităinvitaţieidomnuluidirector,dea

participala25deanidelaînfiinţarealiceuluiMătăsari.PotsăspuncăînvăţământuldinMătăsari are tradiţie, este lângămine domnul prof. Constantin Panfiloiu.Eu am fost elevul dânsului şimă bucură acest fapt. Pot să vă spun că a pussufletpentruînvăţământuldinMătăsari.Noi,elevii,caşidumneavoastrăastăziîncercamsănecopiemprofesorii.Nuîi înţelegeamatuncidarmai târziu i-amînţeles.Lemulţumesc tuturor profesorilor, domnului director Panfiloiu pentrueforturiledepusespreaneeducapenoi,eleviidintimpulacela,dinlocalitateaMătăsari. Ştiu că aveam, şi acum dumneavoastră aveţi o bibliotecă, între noiatuncieraocompetiţiecinemerge labibliotecăsicineciteştecelemaimulte

89

cărţi.Profesoriinoştriaureuşitsăneîncurajezesăcitimcâtmaimult.V-aşirugaşipedumneavoastrăsăfaceţiacelaşilucrupecarel-amfăcutnoi.CucâţivaanimaimaredecâtminelaşcoalăeradomnuldirectorDumitruDădălău,doamnaprof.Zizi.Şipedânşiiamîncercatsă-icopiem.Lemulţumescdeci,foştilormeiprofesori,pentrumuncadepusă.

Noua conducere a CNTMătăsari, domnul director Dădălău şi ceilalţiprofesori,amfostalăturidedânşiişiamreuşitsăfacemdinCNTcumnuştiudacăsuntmaimultde2,3înjudeţulGorj.Doresccaşipeviitorsăaibăputeredemuncăsărealizezecelpuţincâteaurealizatpânăacum.Nupotsăapreciezbunacolaboraredintreconducereşiautoritatealocală,ConsiliullocalMătăsari.Realizăribunenupotapăreadecâtdacăexistăostrânsăcolaborareadinparteainstituţiilorlocale.EuvăasigurcădinfuncţiapecareoamlaConsiliuljudeţeanvoicolaboracuconducereaCNTMătăsari,cuautoritatea teritorială locală,cudomnulprimarsprearealizacâtmaimultelucruriîncomunaMătăsari.

Înfinalvădorescdumneavoastră,domnilorelevisăaveţipartedesănătateşi sădeaDumnezeusă reuşiţi să realizaţimăcaratât cât au realizatprofesoriidumneavoastră.

Multăsănătate! Ec.GheorgheGrivei, VicepreşedintealConsiliuluiJudeţeanGorj

Mi-amintesc, plin de emoţie de sentimentele plăcute de la începutulfiecăruianşcolar.Vreausăvămărturisesccăsuntonoratcaîncalitatedeconsilierjudeţeandinparteapartiduluidemocrat,înConsiliulJudeţeanGorjsăvătransmitmesajulpentrudeschidereaanuluişcolar.

LaacestnouînceputdorescsăvăadresezdinparteaConsiliuluiJudeţeanGorjunmesajdesuflettuturorelevilor,părinţilorşiprofesorilor,multsuccesînactivitateadidactică.Cunoaştemcâtdeimportantăesteeducaţiapentruprogresulsocietăţii,atâtpentrugeneraţiaprezentădarmaialespentrugeneraţiileviitoare.Înţelegemsăabordămcumultăresponsabilitateprocesuldeformarealcopiilornoştri,deceeacefacemnoiastăzidepindeviitorulţăriidarmaialesaltinerilor.Pentru ca acest viitor săfie aşa cumni-l dorimcu toţii trebuie să-l tratămculuciditateşiresponsabilitate.Copiiinoştritrebuiesăfacăfaţăunorcerinţediferitedecelelacareamfostsupuşinoi.Eitrebuiesăfacăfaţăaltorprovocări,altornoideschideri,deaceeaesteimportantcaeisăfiepregătiţipentruaceastănouăsocietatepecareoconfigureazăproceseledeglobalizare,avansultehnologiilor,răspândireaacceleratăainformaţiei.

Menireadascălului este de a oferi nudoar cunoştinţe ci şi de a formaelevii în spiritulflexibilităţii, al responsabilităţii şi respectuluipentru tradiţiileromâneşti.ÎncondiţiileangajăriiRomânieiînprocesuldeaderarelaU.E.auapărutnoicerinţeprivindrealizareaunuiînvăţământlastandardeeuropene.Pentruca

90

acestanşcolarsăsedeschidăînbunecondiţiireprezentanţiiConsiliuluiJudeţeanîmpreună cu cei aiPrefecturii şi ISJGorj s-audeplasat în teritoriu încăde laînceputulvacanţeidevară,pentruamonitorizamoduldeexecuţiea lucrărilorde reparaţii, igienizare şi consolidarea şcolilor. Consilierii şi aparatul propriual primăriilor din fiecare localitate sunt conştienţi de faptul că învăţământulreprezintăoprioritatenaţională.CadovadăapreocupăriiConsiliuluiJudeţeanpentrudezvoltareabazeimaterialeaînvăţământuluigorjeanaufostalocate34,6miliardeleipentruinvestiţiişiasigurareaîncălziriisălilordeclasă.Secontinuăderulareaprogramuluiguvernamental„cornulşilaptele”învaloarede50miliardelei.BeneficiazăînGorjdeacestprogram31miidecopiidinclaseleprimareşigrădiniţe.Anulrecentîncheiataevidenţiatcompetenţeleşcoliigorjene,calităţilemorale şi profesionale ale întregului personal didacticprobateprin rezultateleobţinutelaexameneleşiconcursurilenaţionale

Acum,cuocaziaunuinouînceput,îifelicitămpetoţiceicareşi-auaduscontribuţia la obţinerea acestor performanţe, au făcut cunoscut învăţământulgorjeanînţarăşipestehotare,deciiatăcăzestreasadevaloriesteinepuizabilă.

Vădorimmultsuccesşi înnumelemeupersonalvămulţumescpentrusentimentelecaremăcopleşescacum,vădorescmultăsănătateşifericire.

CălinSimionescu, ConsilierjudeţeanalCJGorj

Amparticipatlaîntâlnireade40deaniaiprimeipromoţiide8claseaşcoliidinMătăsari.Arfinedreptdinparteameasăpărăsescacestevenimentînaintedeavăîmpărtăşicâtevaimpresiicaremăîncearcă.Acestevenimentîldeapănîn3etape.

Etapa I festivitateadin cadrul liceului carene-adat posibilitatea sănereamintim, sădepănămdin amintirile colegiale, săvizitămun localde şcoalăpecareuniipoatenuauavutocaziasă-lvizitezepentruaneîmbogăţiimagineanoastrăcuceeaceînseamnăacestobiectiv.

Adouaetapă,auneiadevărateexcursiiopriveliştedeosebită,mulţipoatenu au avut posibilitatea să străbată acest traseuminunat.Nu aş vrea să pierddinvederecăpeacesttraseuamavutplăcutaocaziesăavemalăturidenoiunconducător auto de excepţie, care ne-a delectat pe toată perioada traseului cumuzica adaptatăminunatului climat pe care l-am petrecut.Ne-am simţit într-adevărbine.Afostoambianţăextremdeplăcutăşiiatăamstrăbătutcubineşiaceastăadouaetapa.

Etapafinală,aceastăcopioasămasăfestivă,lacarevărogsă-midaţivoiesă-miexprimmulţumireatotală,satisfacţiadeplinăpentrutotceeaceaînsemnataceastămasăcopioasă,grijapentruanulipsiabsolutnimic,pentrutoateacestemomentecare-şigăsescefectprintr-unsingurom,colegde-aldumneavoastră,elevde-almeuşicolegde-almeu.Nupotsănufacastapentrucăîmidauseama

91

totceeaceînseamnăacestevenimentşitotceeaces-apetrecut. Aducmulţumireanoastră,elogiigazdelorcarene-auprimitaşacumne-

auprimit,muzicanţilorcarene-aufostalăturişine-aucreatoambianţăplăcută. Nedespărţimcuun„lamulţiani,norocşifericire,succespemeideparte

latoatălumea!”. Lamulţiani! Prof.ConstantinPanfiloiu

SuntunabsolventalliceuluidinMătăsari.M-amnăscutaici,amabsolvitliceul industrial din localitate, clasa domnului profesor Dumitru Dădălău.Am urmat cursurile Universităţii din Petroşani, iar în prezent sunt inginer laExploatareaMinierăRoşia,îmidesfăşoractivitateaînminerit.

Ţinsămulţumesccadrelordidacticecarem-auîndrumatşimi-auîndreptatpaşiispreaajungeceeaceamajuns.Ledorescmultăputeredemuncăpentruapregătimultegeneraţiideacumîncolo,săaibăpartedebucuriişidetotceeaceîşidoresc!

Ing.IonGrivei ExploatareaMinierăRoşia

Înmomentulacestacuvintelemiseparpreapuţinepentruaexprimaceeacesimt,măsimtrătăcindpeculoareleacestui liceu, însăli încareodatăeramelevăşieramgatasărăspundlatoateprivirilerăscolitoarealeprofesorilormei.Astăzisuntprofesorşilemulţumescdinsufletpentrucămi-auinsuflataceastădragostepentrueducaţie,omeserieaspră,dură,darfrumoasă,carenuseschimbăodatăcuhaineledelucruşicarenucunoaştemediocritatea.

Lemulţumescdinsufletpentrutotceeaceaufăcutpentrunoişidomnilorprofesoriaveţicopiişiîicreşteţidupăvrereşielevişiîiînvăţaţicevreţi,aveţioturmăînfaţăşiînveghereşiîntreagalorrăspundereoaveţi.

Vămulţumescpentrutotceeaceaţifăcutpentrunoi.

Prof.FeliciaBertea DirectorŞcoalaBolboşi–Valea

Măbucurăfaptulcăsuntprintreprimiiabsolvenţiaiacestuiliceu,promoţia1982-1983.

PotsăafirmcubucuriecăîmidesfăşoractivitateacamaistruelectromecanicalăturidemulţiabsolvenţilaCarieraJilţNord.Nupotsănumenţionezfaptulcăînacestliceuauabsolvitcursurilelicealeatâtsoţiacâtşidoicopiicusoţiilelor.LiceuldinMătăsariaduslaabsolvireamultorgeneraţiicucosturimultmaimicidecâtdacămergeailaMotrusaulaTg-Jiu.Calaoriceînceputafostdestuldegreu.

92

Dedimineaţăsemergealaserviciu,dupămasălaliceulseral.Datoritădomnilorprofesori amajuns în1983 să absolvimexamenuldebacalaureat înproporţiede 98%. Unmaremerit îl are domnul prof. Ion Gr. Dădălău, actual directoradjunc,lavremearespectivădirectorulliceului.Nuputemsănumenţionămşiefortul depus de cadrele didactice care au predat cursurile :BerceaN., PaicuA.,CatrinoiuC-tin,DădălăuIonşiCărăbişIonşiînmodspecialefortuldepusdesing.CiciuCornel.Deasemeneaprof.PanfiloiuConstantin,BălescuPetre,BălescuGheorghe,DădălăuLuminiţa,CeauşescuZizişialţii.

Liceul dinMătăsari a creat toate condiţiile odată cudarea în folosinţăanouluisediu,prineforturiledomnuluiDădălăuIonşicontinuândcuactualuldirectorDumitruDădălău,aducândliceullaniveluldeinstruirepedagogică,lanivelulcelormaimari licee, reuşindcucadreledidacticesăpregăteascăeleviipentruaintraînviaţauniversitară,pentruopregătireprofesionalăînprofesiiledeingineri,economişti,juriştişialtele.

Înîncheieredorescînnumelemeupersonalşialcolegiilormeidinprimapromoţiedeseraliştisămulţumimpentrutotceeaceaufăcutpentrunoidomnilorprofesorişisă-iasigurămdetotrespectulnostru.

VasileFrîntu MaistruJilţNord,absolventalprimeipromoţiial LiceuluidinMătăsari

Esteozispecialăavieţiinoastre,oziîncaresperanţaşibucuriasuntmaiputernicedecâttristeţeaşiîngrijorările,cineînvaţăaremaimulteşanseînviaţă,cineînvaţăestemaisănătos,cineînvaţăestemultmairespectatdecâtceilalţişiştielarândulluisărespecte.Merităsăînvăţăm,merităsă-iînvăţămpeceilalţi,eleviinoştri,copiinoştri,colegiinoştri.Anulacestaamînvăţatcutoţiicâtenenorociriputemtrăidacănurespectămnaturaculegileei.Văpropunsăneluămcutoţiiangajamentul, înprimazide şcoală, să facemdinacest ananul copacului, săplantămfiecarecâteuncopacpecaresă-lcreştemşisă-lîngrijim.Vomînvăţadelaelcumsăfimputernicişiliberi,cumsăneuitămlacerulînstelat,darînacelaşitimpsăfimputernicataşaţidepământulnostru.Lasfârşitulanuluivomaveaînţaranoastrăcu3milioanedecopacimaimulţişicusiguranţăsevaschimbacevaînsufletulnostru.

Ministerul pe care îl conduc se va implica cu toate resursele în acestproiect.

Văasigurdeprofundulmeurespect. Prof.univ.dr.MirceaMiclea MinistrulEducaţieisiCercetării

93

Îmiexprimîncădelaînceputregretulcănuampututparticipacummi-aşfidoritlaambelemanifestăriînceputeodatăcuaceastălună,lunădetoamnă,darîmiplacesăconsidercămisepotriveşteşimie,înaceastăsituaţiezicala,,şiceidinurmăcaşiceidintâi”. Îmiexprimdeasemenearegretulmaialescănuamparticipatîncădelaînceputulacestorfestivităţidarîncăodatăspersăsepotriveascăzicala,,celdinurmăscapăturma„,ovechezicalăromânescăpecarespersăoconsideraţipotrivităşiînaceastăsituaţie.

Domnuledirector,stimatecadredidacticerealizezcâtdemultefort,fizic,material, financiar, s-a depus pentru a derula un programatât de intens într-operioadăatâtdelungă.

Meritul vă aparţine dumneavoastră stimate cadre didactice sub timonadomnuluidirector,celor2domnidirectori,3directori,4directori,unprogramcurajoscarenusepoateconstruidecâtcumultefortşimultconsum.

Defiecaredatăcândvinînfrumoasadumneavoastrăcomună,spercănupestemulttimpvoiputeaspunefrumosuldumneavoastrăoraş,suntimpresionatdeschimbărileconstatatedelaanlaandarşidelaperioademaiscurte.

Nu pot să nu remarc încă o dată performanţele domnilor profesoriobţinutecueleviidumneavoastrăcare în totces-anumitcompetiţie,concurs,eleviimătăsăreniauobţinutlocurifruntaşe.

Amconvingereacădumneavoastră,stimatecadredidacticeveţicontinuaîn acelaşi ritm această activitate laborioasă spre a duce ştafeta prestigiuluiînvăţământuluimătăsăreanmaideparte.

Suntconvinsdragielevicăvoiveţifiaceeacareveţiasigurageneraţiilornoastre,celorcareiatăsărbătorim40deanidelaprimapromoţiede8clase,dincareşieufacparte,speranţaşiîncredereacăbătrâneţilenoastrevorfipemâinibune,pemâinilevoastredragielevi.

Vădoresc în continuareo zi câtmaiplăcută.SădeaDumnezeu săneîntâlnimşilaanulşinupestemulţiani,poatechiarodatăcuatestareadocumentarăacelor500deanideexistenţăacomuneisăputemspuneoraşulMătăsarişinucomunaMătăsari.Dumneavoastrămeritaţi,zonaomerităşidacăsemeritădecesănuseşiîntâmple.

IonFlorescu SenatordeGorjînParlamentulRomâniei

94

“Cuvânt de deschidere” – 15 septembrie 2006

Onoratăasistenţă,dragielevişipărinţi

Neaflăm,azi15septembrie2006,înpragulînceperiiunuinouanşcolar.Incalitateameadeinspectorşcolarvătransmitunmesajdesufletdinparteameaşi a inspectorului general prof. V.L.Andrei, pentru elevii şi cadrele didacticealeColegiuluiMătăsaricuscopulobţineriiderezultatemaibuneînactivitateadidactică.

Conducerea I.S.J. Gorj este preocupată permanent de îmbunătăţirea stăriiînvăţământuluigorjeanpentruacreaunclimatoptimdepregătireşiinstruire.

Pestecâtevaluni,RomâniavadevenimembrăaU.E.iarînacestsensfiecareinstituţiedeînvăţământtrebuiesăopregătimsăfielastandardelecerute.

Colegiul Mătăsari este o instituţie pilot datorită capacităţii instituţionale,adică dascăli binemotivaţi şi pregătiţi, elevi cu rezultate bune şi foarte bunela învăţătură, precum şi un management performant datorită competenţeiprofesionaleşimanagerialeaprof.DumitruDădălău,directorulColegiului.

Datorităacestorfapte,dorimcaeleviiColegiuluisăsepregăteascăşisăînveţemaimultpentruaîntemeiaosocietatedemocraticămodernă,bazatăpecompetiţiecuscopuldeaînlăturasărăciaşicorupţia.Vremcatoţiactoriiimplicaţiînactuldidactic,elevi,cadredidactice,părinţi,săschimbecevapentrucatoţisătrăimşi să o ducemmai bine.Avem încredere în corpul profesoral de la ColegiulMătăsari,îneleviinoştri,iardumnealorsăaibăîncredereînnoicăîivomsprijinipermanentcusuportlogisticşifinanciar.

E momentul în care toţi trebuie să gândim că România va deveni o ţarăEuropeanăcaredispunedeunînvăţământmodernşiperformant.Avemnevoieuniidealţiipentruaschimbaşiageneraidei,înscopulobţineriiuneinoiimaginidateînvăţământului,iardinacestmotivne-amadunatcutoţiiaziaici,pentruorazădeluminădivinăcecadepefaţafiecăruiadintrenoi,săneluminezeminteaşisănedeschidăcaleapentruaasiguraunviitordecentelevilorşicopiilornoştri.

I.S.J.–Gorjreprezentatădeinsp.şc.gen.prof.dr.AndreiVasileLiviu,vafacetoatedemersurilepentrucaînvăţământuldinMătăsari,dinjud.Gorj,săaibăoimaginemaibună,carevapromovavaloareaşicompetiţia.

Din aceste considerente, vom asigura întreaga suflare care participă lafestivitatea de deschidere a începutului noului an şcolar, că vomfi alături deproblemelelorşileurămsuccesînanulşcolar2006/2007.

AşasăneajuteDumnezeu!

Insp.Şc.CristinelConstantinGîrdu

95

Domnule Director, doamnelor şi domnilor profesori, dragi invitaţi, stimaţipărinţi,dragielevi

Esteoziemoţionantăatâtpentrumine,înprimulrândcămăaflupentruprimadatădupăatâţiaani.Esteoziemoţionantăpentrucăastăzionouăgeneraţiepăşeştepraguluneişcoli,praguluneiinstituţiiîncarenecăpătămdeprinderilepentruînvăţătură,şiîncareneformămcaoamenipentruRomâniademâine,oţarăeuropeană.Astăzionouăgeneraţiepăşeştepragulşcolii–esteprimageneraţie,putemspune,cuadevărateuropeană,pentrucăpestepuţintimp,România,dupăcumştiţivafiintegratăînUniuneaEuropeană.Dacăpuţinidintrenoiamavutocaziasăvedempeviucumsedesfăşoarăînvăţământulînunităţileşcolaredinmarea familie europeană, amavut toţi ocazia săvedemprinmijloacelemass-media, condiţiile de învăţământ din ţările europene , condiţii care vor fi cusiguranţăcreateşiînRomânia.Veţiaveaaşadarcondiţiieuropene,veţiaveaaşadarposibilitateasăfiţiconcurenţicuelevii,cucopiiidinMareaFamilieEuropeană.Suntemîntr-unbazinminier,unbazincuomareperspectivăpentrucăvreausăvăspunavemtoatecondiţiiledeanemodernizaactivitateaminierăiarindustriadeproducţieaenergieielectricepecărbune,vafiiînpermanenţălaunaltnivel.

Aşadar suntem într-o zonă cumari perspective, o zonă cu căutări dince în cemaimari, o zonă care va asigura condiţii de desfăşurare a activităţiinoastreeficientă,ozonăîncaresevorîntreprindemăsurideprotecţieamediului,măsuri care sunt puse pe primul plan în activitatea noastră minieră. Iată cădumneavoastră, în instituţia încarevădesfăşuraţiactivitatea,veţiaveaalăturio industrie minieră la nivelul performanţelor mondiale, la nivelul cerinţeloreuropene.Aşacădumneavoastră,alăturideprofesoripecaretrebuiesă-istimămveţiaveaocaziasăînvăţaţimulte,veţiaveaocaziasăvedeţicumşinoi,alăturidedumneavoastrăvomdesfăşuraoactivitateeficientă,înaşafelîncâtRomâniasăprospere,săavemoviaţădemnăalăturidecolegiidinUniuneaEuropeană.

Vădorescmultsuccesşimultăsănătatealăturidefamiliiledumneavoastrăşideceidragi.

TiberiuTROTEA,DirectorGeneral

96

DomnuleDirector,Stimaţiprofesori,iubiţiparinţiDragielevi Vreausăvăadresezîncădelaînceputulacesteicuvântăriun“Bunvenit!“

tuturorcelorcareastăziaţilăsatdeoparteproblemelecotidieneşiv-aţiîndreptatpaşiispreşcoală.Însă,credcămaipotrivitarfifostsăîncepcu“Binete-amgăsitşcoalădragă!“,şcoalacareiată,astăziîşideschidelargporţilepentruatâteaşiatâteasuflete.

Estecuadevăratozidesărbătoareînsufleteletuturorromânilor,maimicişimaipuţinmici,şcolari,părinţişiprofesori.Începeşcoala......prilejdebucurie,demomenteplăcutecucolegii,deconfruntăribinevenite,prilejdealeganoiprietenii,deastabilialteşialterelaţii.

Dupăovacanţăplăcută şiodihnitoare încareamstatdepartedecolegi şideprofesori,auzimastăzisunetuldeclopoţelcarenegâdilăauzulîntr-unmodplăcutşiîncurajator,carenecheamădinnou,pebancileşcolii.

Esteunprilejdebucurie,săîmiridicprivireaşisăvădatâteaşiatâtea,feţe,unelemainoi,altelecunoscute,dartoateplinedesperanţăîntr-unnouanşcolarplindesatisfacţii,realizariisiimpliniri.

Nereîntoarcemlaşcoală,nuînaintedeanefaceoautocriticăcănuammaidatpeaiciaproapecâtevalunibune,nereîntoarcemlaşcoală,spuneam,şigăsimaceeaşicladire, aceeaşioamenicarene-au îndrumat şi carenevor indrumaşiînviitordarparcăîntr-ocutotulaltălumină.Parcăoaurăînconjoaraclădirea,oamenii–oaurăluminoasă,orbitoare.

Este,cusiguranţă,bucuriaînceperiiunuinouanşcolar,multumireaşisperanţacareiţiîmpresoarasufletullafiecareînceput.Vreausăprofitdeacestmomentşisăanunţcăşcoalanoastrăaavutovarăfructuoasă,plinăderealizării.Chiardacănoi am fostplecaţi învacanţă , şcoalanoastrănu şi-a încetat activitatea .UniidintrenoiauparticipatlatabăradeJurnalisticăcareafostînperioadade26-31iulieorganizatăînCIRIC-IASI,aceastătabărăafostorganizatădeMinisterulEducaţieişiCercetăriicaorecompensăpentrumuncaşiefortuldepusînaceastăşcoală.

Eu am avut prilejul şi anul acesta de a mai petrece încă 2 săptămâni înMoldovaluiŞtefancelMare,deşianulacestafiindal3andecândampaşitpemeleagurileluiIonCreanga.ÎndecursulacelorsăptămânipetrecuteînţinutulluiŞtefancelMareauavutlocîntâlniricuconducereajudeţului,reprezentanţiaipreseiieşenedarşicuopartedinmembriiUniuniiScriitorilordinRomânia.AufostclipeminunatecarenuarfiexistatfărădomnuldirectorşiprofesoriicareauformateleviidinMătăsari,fărăspijinulMinisteruluiEducaţieişiCercetării.

97

Nepropunemşipentruviitorsăcontinuămcuaceleaşirezultate,nedorimsăsporimînrealizărişiîmpliniri.Înacestsens,promitemsăfimmaiatenţilaore,săparticipămmaimultlaactivităţi,săîncununamcusuccestotceeaceprofesorinoştri încearcăsăne insufle .Darcelmaimultnedorimsăavemrezultate laolimpiadeleşcolareundeştimcănuamfostdestuldeconvingători.

Eu,încalitatedepreşedintăaconsiliuluielevilor,măbucurşisuntmandrăcăaţialessăînvăţaţipebancileacesteiinstituţii.Înaceastainstituţiesăliledeclasăsuntdotatecucalculator, televizorşimobiliernou.Înfiecaresalăeste instalatinternetullacalculatoareînfolosulnostrupentruaaflacâtmaimulteinformaţiiînprocesulinstructiv-educativ.ConducereaşcoliişimaialesDomnulDirectors–auimplicatşiseimplicăîntotceeaceînseamnădezvoltareaînvăţământuluiînacestleagăndecultură.

Vreau sămulţumesc în încheiere, întreg corpuluiprefesoral, colegilormeisprecarefacunapellaocâtmaibunăcooperareşinuînceledinurmăsăadresezcelemai sinceremulţumiri conducerii colegiului care ne sprijină întotdeauna,neascultăcererileşineajutăatuncicândneîmpotmolimtottimpul.Daravemsperanţacăalăturideconducereaşcoliişideprofesorivomaveaunanşcolar2006/2007plindesatisfacţiişiîmpliniri.

Închei,cuurareaunuinouanşcolarplindesucceseşibucurii,pentrutoţiceiimplicaţiînviaţaşcolii,elevi,părinţişicadredidactice.

UN2006/2007BOGATÎNREZULTATE.SUCCES!Vămulţumesc!IonelaGÎRJOABĂ,PreşedintaConsiliuluiElevilordincadrulColegiuluiTehnicMătăsari

Istorisiri

Înpădure

Într-ozieuîmpreunăcuprietenelemeleamfostlabaltă.Cândamajunsacolone-amîntâlnitcualţiprietenicareeraumaimaridecâtnoi.

Prietenelemeleeraunerăbdătoaresăintreînapă.Cândamintratapaeradestuldemare,iarelenuştiausăînoatedoarstăteaupemal.

Deodatăunadinprietenelemeles-aîndepartatfoartepuţindemal. Euîmpreunăcuceilalţineaflamla2mdeapă,cândamvăzutcăprietena

meaaînceputsaseducalafundîncercândîndisperaresăieselasuprafaţă.Pemomentamstrigatcăseîneacăşiunbaiatasăritdupaeaşiasalvat-o.Prietenameaeraatâtdesperiatăîncâtnumaiştiacesăzică...

Nuaduratmultşiamplecatsprecasădoareuşiprietenelemele.Mergând

98

sprecasăamtrecutprintr-opădureîncareseauzeaumultezgomoteciudate.Amfost luate prin suprindere de către doi prieteni care aveau căciuli pe fata....Afostosperieturăextraordinară...Afostunmomentdeşoc,despaimă......Nuamcuvintesăpovestesccestarem–acuprinsînacelemomente....

Această zimi-adat o lecţiedeviaţă şi din acelemomentenu ammaiumblatneînsoţitedepartedecasă...Fetelorcitiţişiînvăţaţi....

SilviaOLARU

Bunicul

Bunicul meu era un om harnic şi gospodar . Iubea foarte mult copiii.Dorea ca toate sămeargă bine şimuncea pentru toată familia lui şi nu lăsalucrurilesăfielavoiaîntâmplărişiîşiînvăţabăieţiilameşteşugurilecâmpului.

Într-oziels-asimţitrăuşifamilialuil-aduslaspitalşiacoloadescoperitcăestebolnav,iarboalaaceeaeralaplămâni.

Venindacasătoţiîlîncurajaucasăsevindece,darelştiacănumaiaremultdetrăitşiaşaacrezutelcăestebinesăpetreacăultimiluiani,darşiaşabanipecareîicâştigalaserviciuîiaduceaacasă,pentrua-şicreştefamilia,ceicincicopiişisoţialui.

Bunicul meu era miner, o meserie foarte grea mai ales după ce s-aîmbolnăvit.Dupăterminareaserviciuluicubaniipecareîicâştigaînpluslaaltemunciiseducealacrâşmadinsatşiîşiînecaamarulînpahareledebăutură.

Totînanulîncareaaflatcăestebolnavaînceputsăfumeze.Dedouăoriafostbuniculmeulamedicînacelanşidoctorulîispuneacămaiareşansedescăpare,darelnusimţeacăsfârşitulesteaproape.

Atrecutiarnaşiavenitprimăvaraşicopaciiînfloriserăşiparcănuaufostniciodatăaşaîncărcaţi,cumerauînaceaprimăvară.Auvenitşimuncilecâmpuluiiarbuniculmeulaacestemuncinulipsea.Atrecutiarnaşiparcăbuniculmeueraaltomdeoareces-alăsatdebăutură.

Doianiafostbuniculmeu, iar învaraanuluial treileaacăzut lapat.Douăsăptămâniazăcutbunicullapatşitoatalumeanumaiaveachefdenimic.Stăteaulângăelşiîlboceauînlacrimişiîlrugausăsevindece.Alţioamenidinsatspuneaucămaibinerămâneacubăuturaşinumaierabolnav.

Dupădouăsăptămânidepatimăbuniculmeuamuritşitoţiaucăzutîntr-omaresupărare,nimenidinfamilienusemaiputeaopridinplâns.Lamoarteabunicului,ploaiaşifulgereleaudominatcerul.

Dupătreizilebuniculmeuafostînmormântatşitotlafelplouaşifulgera,dartots-aadunatomulţimedelume.

Omareamărăciunes-alăsatînsufletelefamilieiluidarastaeste,trebuiesătreacămaideparteşisă-şivadătoţideviaţalor.

99

Caşinaşterea,moarteaesteunlucrufirescalvieţiişicinesenaştetrebuiesăşimoară,aşaestedatpePământ.

VasileDanielNEBUNU Lapescuit

Într-ozidevară,fiindfoarteplictisit,amhotărâtsăpleclapescuit,cudoiprietenide-aimei.Laplecareadeacasă,părinţimei,fiindfoartegrijulii,mi-auspussănumăscald,pentrucăapaestefoartepericuloasă.

Ajunsacolo,ampescuitunscurttimp,dupăcare,ceidoiprieteniaimeiauintratînapăpentruaserăcori.Dânddovadădeobunăprietenieauinsistatsăintruînapădarconştiinţameaîmiinterziceaacestfapt.

Amreuşitpemomentsămăstăpânescşile-amrăspunsprietenilormeicăsuntfoarteobosit.

Dupăcapturareaprimuluipeşteamzăritlaaproximativdouăzecidemetriuncopilcareaintratînapăchiardacănuştiasăînoate.Cutoatecăpărinţiiîmiinterziseseră să intru înapă, euamsărit în ajutorul copilului şi am reuşit să-isalvezviaţa.

Fiind foarte speriat, nu ştia cum să-mi mulţumească. În ciuda acesteiîntâmplărinefericite,însufletulmeuseputeazăriooarecarebucuriepentrucăamsalvatviaţaunuiomşicăamunmotivpentrucareamintratînapă.

Dupăcem-amrăcoritîndeajuns,amînţelesdecemi-auinterzispărinţiimeisăintruînapă.

Odată cu apusul soarelui, ne-am întors şi noi acasă. Le-am povestitpărinţilorceleîntâmplate,iaraceştiam-auînţelesşim-aufelicitatpentruacestfaptminunat.

Dinziuaaceea,eumi-amfăcutunnouprieten,şianumecopilulcareerapepunctuldeaseîneca.

DănuţAlexandruŞTEŢCO

IzvorulConteselor

Nicinu ştiu cumsă începcăcinu suntunpovestitor adevăratdar aşputeaîncepeprinapovestiexcursiacupărinţiilaBăileHerculane.

Îndatade15augusteuîmpreunăcupărinţii,frateleşisorameaamplecatlaora7îndrumspreHerculane.Pedrum,dupăceamfăcutcâtevaopriri,pelaora10amajunsînfaţahoteluluiundetrebuiasănecazăm.

Dupăcene-amplimbatpuţinprinoraşne-amîntorsînapoilahotelşipelaora12ne-amcazat.

Nueracineştiecehoteldareraconfortabil.Înprimazidedimineaţădupă

100

ceamluatmiculdejunpelaora11amplecatsămăplimbprinoraş. M-amplimbatooraiardupăaceeaamplecatcumama,frateleşisoră-

mealaştrandul„7izvoare”pentruanescăldapuţinşisăfacemplajă. Înfaţahoteluluieraumicrobuzecaremergeauexactpânălaştrandul„7

izvoare”careeraunştrandtermal. Amplecatcumicrobuzuliarîn10minuteamajunslaştrandşiamcoborât

dinmaşină.Dupăceamplătit intrarea laştrandamfost lacabinăundem-amschimbatşiapoiamfăcutbaie.Dupădouăoreamieşitdinştrandşiamplecatacasăundeammerssăluămcinalarestaurant.

A doua zi după micul dejun am fost în oraş unde am văzut „ IzorulConteselor”careeraunizvordeapămineralăşideacolotoatălumealuacâteunbidondeapă.Dupăaceeaamfostlaunizvorundeeraapăpentruochi.Afostoexcursieminunată.

CătălinRÎSU

Profesorulnostru

Eraozidetoamnăîncare,caşiodinioară,mergeamlaşcoalăîmpreunăcusorameamaimare.Vântuladiarece,lunaeraascunsădupănoriipictaţiparcăcucernealaneagră.Chiarşiaşaeramzâmbitoaresinerăbdătoaresăîncepprimaorădelimbaşiliteraturaromânădinacestanşcolar,însăînspatelezâmbetuluisomnoros şi dulce se ascundea o oarecare îngrijorare şi o teamă pe care nicimăcareunuoînţelegeam.

Am ajuns la şcoală, în clasa cemă aştepta şi la colegii pe care abia i-amcunoscut,darpecareamînceputsă-iîndrăgesc.Asunatclopoţelul,deciseanunţaîncepereaorelor.Odoamnăprofesoarăavenit înclasăşine-aspuscă trebuiesămergemînlaboratoruldelimbaromânăpentrucădomnulprofesorDumitruDădălăuneaşteptasăîncepemprimaoră,dinacestan,delimbaromână.

Unomdur,exigent,delacarevomprimidoarnotemicişipecarenu-lvomputeaîndrăgivreodată,aşaîlvedeameupedomnulprofesorcareestedeasemeneaşidirectorulşcoliiîncareînvăţ,ColegiulTehnicdinMătăsari.

În schimbul acestei imagini, în faţa noastră a venit un domn care zâmbea,păreacaldşiapropiatdecopii,cuprivireaaţintităasupranoastră,păreacăneciteştegândurile,căvedeprinnoi.

Ne-apovestitcâtecevadinviaţaşiexperienţadânsului,iarnoiamdescoperitadevărataidentitateaacestuiminunatdascăl.Spuneammaisuscănucredeamvreodatăcăîlvoiputeaîndrăgi,greşit,pentrucănucredcăexistăcinevacaresănu-lîndrăgeascădupăceîlascultăşiîldescoperădincolodeparteadurăasa.Amdescoperitcăînspatelefiguriimatureşiaanilormulţilăsaţiînurmăseascundeîncăunsufletdecopil,careiubeştecopiii.

101

Afostceamaifrumoasăorădelimbăromânălacareamparticipatvreodatăşioexperienţăpecarenucredcăovoiuitasaucelpuţin,nupreacurând.Amînvăţatcătrebuiesăluptmereupentruceeaceîmidoresc.

Poatecănuviseparecevaextraordinar,darpentrumineaceastăorăaînsemnatfoartemult,maimultdecâtmi-aşfiimaginatchiareuşideşinu-miplacesămărepet,spundinnou:„aceastaafostceamaiinteresantăorădelimbăromânăşiozideosebitădinviaţamea”.

Spersădevinşieu„unluptătorcarecântă”cinuun„cântătorcareluptă”.

MădălinaIVAN

Puiuldecăprioară

Într-ozieu,sorameaşicualţiprieteniamplecatsăcercetămîmprejurimile.Eraprimăvară,zăpadasetopisedecurând,iarpomiiîncepuserăsăînmugurească.Afară era cald, soarele răsărise iar dupăo iarna lungă şi geroasă.Eraminunataşa că amhotărât să facemomică plimbare prin împrejurimi. Prin apropieredecasăseaflaopădureşine-amgânditcăamputeagăsiflorişiamplecatîncăutareaacestora.Odatăajunşiacoloamînceputsăcăutămflori.Eraunpeisajminunat,pomiiîncepuserăsăînmugurească,iarpejoserauncovordezăpadă.

Deşiamvorbitsănunedesparţimpentrucăneputeamrătăci,Alinfiindunbaiatmaineastâmpăratnuaascultatdespuselenoastreşiaplecatsingurîncautareaflorilor.Eleradinaltăzonăşinucunoşteabinelocurile.Aşăcăne–amopritdinculesflorişiamînceputsă-lcăutăm.Dupăcăutăriîndelungatel–amgăsitpeAlincarecăzuseîntr-oprăpastie.Elvăzuseunpuidecăprioarăşiaalergatdupăacestacusperanţacăîlvaprinde.Alergânddupăacestaacăzutîntr-oprăpastieadâncăşinuamaipututieşi.

După ce l-am scos din prăpastie amhotărât să plecăm acasă deoareceîncepuse sa apuna soarele.Odată ajunşi acasă am povestit părinţilor ce s-aîntâmplatînaceazi.

DanielNICOLOVICI

Varatrecută,lamare

Amplecatîmpreunăcuunchiul,mătuşaşiverişoarelemelelamare.Ammerscumaşinapânălagară,iardeacoloammerscutrenulpânălaMamaia.Întren,m-amîncuiatîntoaletăşiabiaareuşitconductorulsămăscoatădeacolo.Amintratînalteîncăperialetrenului,deundem-augonitalţicălători

AjunşiînMamaia,amluatuntaxipânălahotel, iarspresearăammerspeplajăundeeuamalunecat,amcăzutînapăşim-amudattot.M-amîntorslahotel

102

şim-amschimbatpentrucătrebuiasămergemînoraşsăluămcina.Adouazidedimineaţăamluatmiculdejunşiapoiamplecatpeplajă.Amfăcutbaie,amfăcutîntrecereînotând,amfăcutcasteledinnisip,amalergatşiamfăcutpoze.Searaîncamerăamfăcutbaieşiamjucatcărţipeporunci.Dreptporuncă,amprimitsămergînfaţahotelului,undeamstattimpdecâtevaminutebune.Nueramarelucrudartrebuiasăurc10etaje.Atreiazidedimineaţăiarammerspeplajă,iardacănueraunchiulmeusămăsalvezemureamînecat.Lamasadeprânziarm-amînecatdardeaceastădatăcuunosdepeşte.

Searaamieşitînoraşcasănedistrăm,ne-amdatîntrenuleţ,maşinuţeşitotfeluldetiribombe.Apatrazi,aceaşirutinădarunadinverişoarelemeles-apierdutşicumeradeaşteptatatrebuitsăocăutăm.Searane-amjucatfotbalpeholşine-amjucatculiftuldarne-amblocatînelşiamstatacoloooră.Ammaistatcincizileşiamvenitacasăundele-ampovestitpărinţilormeiîntâmplărilepetrecuteînaceastăvacanţă.

ClaudiuPOPESCU

Laexamen ÎncepacestdiscursprinavăpovestiterminareaclaseiaVIII-aşiînceperea

examenuluidecapacitate. LasfârşitulclaseiaVIII-a,amdatcapacitateapentruaputeatrecelaliceu

înclasaaIX-a. Am dat capacitatea la trei materii : la limba si literatura română, la

matematicăşigeografie. Cândamdatprimulexamenlalimbaşiliteraturaromână,nuştiamcum

este,aveamemoţii,deoarecenuammaidatînviaţameaunexamen,dar,pânălaurmăm-amobişnuitcuatmosfera.

Încurteaşcoliineasteptauparinţiinoştriiplinişieideemoţii. Lasfarsitulexamenului,noile-ampovestitparintilornostriiceamfacut. M-amconcentratşiamreuşitsăiauexamenulcumediageneralăde7.20

şicuajutorulluiDumnezeu. Când au venit rezultatele am fost celmai bucuros omdin lume si am

petrecutîmpreunăcupărinţiişiprieteniimei. Îmiparerăudealţielevicarenuauluatcapacitatea,darspersăîiajute

Dumnezeucumm-aajutatpemineşicândorsădeaanulviitorsăînveţemaimultşisăseconcentrezecasăpoatăşieisăiaexamenul.

Eu am dat la profilul matematică-informatică deoarece îmi placematematicaşipestepatruani,lasfarşitulclaseiaXII-a,osăamunnouevenimentimportantînviaţamea,examenuldebacalaureat.

Acestaafostcelmaiimportantevenimentdepânăacumdinviatamea. IonSTANILOIU

103

Visulmeu

Înaceastăvară,mi-ampierdutsperanţacăvisulmeusemaipoaterealiza.TrebuiasăsedesfăşoareactivitateacuTesteleNaţionaleşieusimţeamcănuosăpromovez.Chiardacăînvăţamenorm,ştiamcănusuntpregătităpecâttrebuieşiamîncercatsăînvăţşimaimult.

Darpentrucavisulmeusănusespulbere,amîncercatsăammaimultăîncredereînmineşisăîncerccuforţelemelepropriicavisulmeusăserealizeze.Visulmeu este să ajung cineva şi când spun cineva,măgândesc lamulte: săterminşcoala,săurmezofacultate,săamunserviciuşidupătoateastea,săplecînEgipt,săvădpiramidelepecarenule-ampututvedeadecâtlaTVşicredcăacestepiramide formeazăceamai frumoasă ţară.Pot să spuncă,pe jumătate,visul mi s-a împlinit.Am promovat Testele Naţionale. Când am intrat primadatăînsaladeexamen,amcrezutcănuosărezistpresiuniidarcândamvăzutsubiectele laLimbaRomână,mi-am revenit aproapecomplet. Ieşinddin sală,ştiamcăosăpromovezlaprimultest.Avenittimpulsămăprezintlacelde-aldoileatest,careerapuţincamgreu.Aicinueramsigurăcăosăpromovezşidejaîncepuserăcoşmarurile.Numaiputeamsădorm.Veniseşiultimazi,aveamdedattestullaGeografievroiamsaiaucuonotamaimare.

Amplecatacasădupăceamterminattestele,aveamosingurăteamă,credeamcăosăpiclaMatematicădarlacelelaltedouacredeamcăosapromovezsigur.Până când s-au afişat rezultatele nu am putut dormi. Aceste coşmaruri s-auterminatcândamvăzutrezultatele.Amajunsacolovăzândcaampromovateramceamaifericităfatădinlume

Amplecatacasăle-ampovestitbucuriapărinţilormei,daramrămasuimităvăzândcăpărinţiimeisuntmaibucuroşicamine.AmbăgatdosarulşidupăuntimpamvăzutcăintrasemlaMatematică-Informatică.AmînceputoreleşiamfostfoartefericităcândamaflatcăamprofesordeLimbaRomanăpedomnuldirectorDumitruDădălău.Ştiamcăestefoarteseverdaramştiutcăparcurgândnişteanideromanăcudânsulosănefiemaiuşor.

Dar totul este bine, acum aştept să termin cei patru ani de liceu şi săintrulafacultate.Darspercălabacalaureatnuosămaiamaceleaşiemoţiicalacapacitate.

Spercaviselemelesănusespulbere.

ClaudiaBĂLAN

104

Blestemul

Toata viaţa mea am petrecut-o alături da familia mea şi alături de fratelemeu.

Alăturideacestepersoaneminunateamtrăit13anidinviaţameacares-adoveditafideneuitatdatorităuneitragediivenităînprimăvaraanului2003cândsituaţiatatăluimeudeveneatotmaigravăşidenesuportat.Amştiutîntotacesttimpcăosărămânorfantotrestulvieţiimeleşiosămăgândesclaeltottimpulşicăosă-miparărăucănuamapreciatdefiecaredatăcândneînvăţaşiarătacumpoţisăducioviaţămaibunăfărăscrupuleşisăfacemtotposibiluldinlumecalarândulnostrusăfacemlafelpentrucopiinoştricarevorveniîntr-obunăzi.

Regretcăalăturidefamiliameaamfostfoartefericituneorişinuamluatînseamătoatespuseletatăluimeuşimaialescelealemamei.Euerammezinulfamilieişicelmaiiubitdetatălşidemamamea,iarfratelemeueraconsideratunincapabilcarenuaveadegândsăbagelacaptoateacestelucruripentrucaelconsideracăleştiepetoateşicănuarenevoiedesfaturilelorpentrucăatuncielaveavârstade17anişifăceatotulpedosdemulteori.

Omaregreşealăfăcutădefratelemeuafostaceeacăanesocotitvorbeletatăluişimameimeleşis-aapucatdefumatdelavârstade16ani.

Amştiutcăosăvinăziuaaceeaîncareosă-mipierdtatăl.AmajunslaaceastăconcluzieînziuaîncareeltrebuiasăfieinternatdeT.B.C.

undenuvroiasăseducădinnoupeacoloşiafostfoartegreudeconvinsşiamreuşitsă-lducemîntr-unfinallaspitalundeurmasăfieinternat,aceastăacţiuneafostfăcutăîntr-osâmbătă.

Dupăcel-amdusşil-aminternatne-amîntorsacasăcuzâmbetulpebuzepentrureuşitafăcută,darnuştiamcăîndimineaţaurmătoareaveamsăaflămdelaoasistentăprietenăcumamacătatălnostruamurit.

Dupăaflareaacesteiveştiproasteamcăzut într-unmarenecazşinefericireîncâteuşifratelemeuamplânstoatăziuaaceeadenunemaiputeamopri.

Dupăceatrecutînmormântareaamîncercatsănumămaigândesclaasta,darnuamreuşitpentrucăelestepestetotcumineşimăîndrumăpecaleaceabunădemulteori.

Autrecutdoianişitreisferturidecânds-aîntâmplataceastănenorocirepecareamavut-o.

Dupămoarteatatăluimeuamfostobunăpartedetimpînchisînmine,amurmatoviaţăgreadeoarecemamaatrebuitsăfieinternatăşiamajunssăcredcăovoipierdeşipeea.

Totacesttimppetrecutcufratelemeuafostcaodramăcarenuaveadegândsăsemaitermineşitotodatăuncoşmarcontinuu.

Amajunssa-miurăscfrateleîncâtvroiamsănu-lmaivădniciodată,dartoate

105

acesteaaufostmicilemelecoşmaruricaresepetreceauzidezi.Spun toate acesteadin cauză că elmă făcea sămă simt caultimulom , îi

plăceasămănecăjeascăşisămăumileascăatâtdemultşicaoricefraţinebăteamdarmaitottimpuleutrăgeamponoasele.

Am ajuns la concluzia că viaţamea era blestemată cu fiecare zi petrecutăalăturideel.

Cutimpulamînţelestoateacesteaşiamînceputsăuit ,mi-amziscăviaţamergeînainte.

RaduDanielLUCHIAN

Tunelulîntunecat

Îndatade26-06-2006,duminicacândamaflatnotadelacapacitatepentruminetotulnumaiaveasens.

Chiardacăafarăeravremeafrumoasăpentruminetotuls-aînnegurat,amintratîntr-untunelfărăieşire.

Toatăfamiliaîmieraaproape,cutoţimăîncurajau,zicându-micăosăfieşipentrumineunloclaunliceu.

Pânăcândamaflatcăamintratla„COLEGIULTEHNICMATASARI”la unul dintre cele mai bune profiluri „Matematică-Informatică” am trăit unadevăratcoşmar,noapteamătrezeamdinsomngândindu-mădacăesteşipentrumineloclavreunliceu,numaimâncam,stăteamtoatăziuaînchisăîncasăcasănucumvasărâdăvre-unaltcopildemine.

Toţimi-aufostalături,doarosingurăpersoanărâdeademine,verişoarameapecareoconsideramcaosorămaimare,acumtrecepelângămineşinicimăcarnumăsalutăîncrezându-secăeaestela„SpiruHaret”înTg-JiuiareulaliceuînMătăsari.Numi-eruşinecuceacesuntşiundesuntlaliceu.Aiciamfostprimităcuzâmbeteşicuîmbrăţişăricălduroase,suntfericităcăamniştecolegiextraordinaridebunide înţelegători, iarprofesoriinişteoamenidenota zece.Chiardacăamsuferitpentrunotade lacapacitateacumsuntdedouăorimaifericităcăamajunslaacestliceu.

DomnulDirectoresteunomînţelegător,prietenoscareiubeştecopiişilevreabinele.Uniicopiipoartăfricădedânsulpentrucăestemaidur,darofacepentrubinelenostru.Îmiestefoartegreucăamplecatdelângăpărinţişisorameamaimică,stândsingurăprintrestrăini,neavândcuisă-ispundacămădoarecevasaudacămăfrământăceva.Aşteptziuadevinericunerăbdaresămergacasăsăfiuprintreaimei,şisămăjoccusurioaramea.

Sâmbătastaupelângămama,mergpelabunici,iarduminicaesteziuaîncareînvăţşiîmifactemeleîmpreunăcusorameadeoptani.

Duminicaîmifacbagajulpentrutottimpulsăptămâniiîmpreunăcusora

106

şicumama.Luneaesteceamaigreazipentrumine,mătrezesclaoracincicasăajunglaoraşasejumătateînMătăsari,iarlaşcoalăsuntobosită,dartrebuiesăfiuatentălaore.Cândajungacasănumaiemamisă-mipunămasa,trebuiesămădescurcsingură.Vindelaşcoală,mănânc,iarapoimăapucsăînvăţpânăsearalaoranouă-zece,iardimineaţaîncepacelaşiprogrampânăvinerea.

DarcutoateasteasuntfericităşinumăplângdeobosealăşitrecpestetoatecucapulsusşisuntmândrăcăsuntlaColegiulTehnicMătăsarişiamgăsitieşireadintunelulîntunecat.

MariaŢUŢUDAN Accidentdecirculaţie

Mergând spre şcoală cu colegiimei, am văzutmoartea cu ochii, adică eracâtpecesămorpentrucăerasădeaomaşinăpestemine,m-a„şters”puţinpepicioruldrept.Acelşofernuaoprit,acontinuatdrumulcaşicumnimicnus-arfiîntâmplat,fărăgrijacăarfipututomorîunomcaremergeaînafaracarosabilului.Amavutnorocînsăcăi-amavutpecolegiimeicumineşieiauavutgrijăsăajungacasăcubine.Părinţiim-aucertatşimi-auspussăamgrilăpeundemerg.Înceledinurmă,stareameas-aagravatşiatrebuitsămerglaspital,undedoctoriimi-aupuspiciorulînghips.Ammersapoiacasăşitimpdeolunădezilenuampututsămergsausămăjoc,aşacumfăceaualţicopii.

Mi-amdatseamaastfel,cummiideoamenisuntaccidentaţisauchiaromorâţifărăaaveavreovină.Mi-amdatseamacâtestedeînşelătoareviaţaşicâtpoţisuferiidincauzaunorneatenţii.ŞtiucăDumnezeuaregrijădenoitoţi,chiarşideceicarefacrău,careîşitrateazăsemeniicudispreţ.Acumsuntbine,însfârşitpotluaviaţadelacapşipotîncercasăuitces-aîntâmplatşicâtamsuferit.Ampromissăfiumaiatentpentrucatotces-aîntâmplatsănusemaiîntâmple.Viaţaevicleanăşinutepoţiîncredeînea,aşacăvatrebuisăavemmereugrijădenoişisăîncercămsădevenimmaibunişimaiînţelegătoripentrucaîntr-obunăzisăpoţistaliniştit,fărăgrijacăexistăoamenicareîţidorescrăul.

SorinVÎLCEANU

Liceulmeu

Anulacestamis-aîmplinitceamaimaredorinţădinviaţamea,deoareces-a împlinitvisuldeamergemaideparte la liceuundeamcunoscutprofesorideosebiţi.Înprimulrândamdatlaacestcolegiudeoarececlaselesuntfoartebinearanjateşilaboratoareledefizică,chimieautoateexperimentelepecaredomniiprofesorinilearată.

107

Clasele sunt foarte frumos ornamentate, fiecare clasă având câte uncalculator şi un televizor. Iar în laboratorul de informatică este foarte frumospentrucădomnulprofesorneînvaţăcumsăumblămpecalculatoare.Înlaboratoruldelimbaromânăestefrumos,binearanjatşicufoartemultecărţipecaredomnulprofesorDădălăuDumitrunilearatăşipecaretoţilecitimşiapreciem.

Prima oră pe care am făcut-o la limba română a fost foarte frumoasădeoarece domnul profesor ni s-a adresat frumos şi ne povestea cum o să sedesfăşoare ora noastră de limba română. Ora următoare pe care am făcut-oîmpreunăs-adesfăşuratfoartebine,ne-apredatiarnoieramfoarteatenţişiscriamcumnepredadomnulprofesorşicumneexplicadupăîntâmplărilepovestiteînlecţie.

La începutmi-a fostpuţin teamădeoarece toţi îmispuneaucădomnulprofesorestedur,dardupăorelepetrecutemi-amdatseamaceombuneste.Cândm-amdusacasăşile-ampovestitpărinţilorcumadecursoradelimbaromânăeis-aubucuratdespuselemelededomnulprofesorşiauziscasăfiucuminteşiînţelegătoare.

Ana-MariaBOCEANU

TBC

Înprimulrândvreausăvămulţumescpentrucămi-aţiacordataceastăocaziedea-miexprimagândurileînacestemicirânduri.

Începprinavăscrieoîntâmplarefoartenefericităcaremi-aînsemnatviaţa.Poatecămulţidintreaceştieleviaişcoliiaurămasorfanideunparintesaumaibinespusmulţidintrecopiiidepeacestpământaurămasorfanideunpărinte.Aceicopiiaufostluaţidestat,stândlacămine,pestrăziaceşticopiisuntşieitotorfanisausăraci.Număpotdiferenţiapreamultdeeideoareceacelaşilucrumis-aintamplatşimie.Amramasorfanădeambiiparinţi.Tatălmeuadecedatlavârstade34deanideT.B.C.,iarmamamea,sprijinulmeuadecedatlavârstade45deani,acelaşiboalăcaşitatălmeu.

Nupotminţidacăv-aşspunecăaceastăîntâmplaremis-aintamplatacumosăptămână dar această nefericită întâmplare s-a întâmplat anul trecut.Mie unamis-apărutdeparcăieriamînmormântat-opemamamea,deparcăieriaplecatdintrenoi,dintreceivii.

Este şi normal ca părinţii sămoară căci aşa a lasatDumnezeu lumea,unulmoare,altulsenaşte.Darvăpotmărturisicădacăpărinţiiarfimuritşimaibătrânieutotaşfisuferit,însăseparecaDumnezeuavrutsămăatingăcugreudelavârstaaceastaameaatâtdefrageda.Cândmăuitprincasă,cânddormînpat,cândmănâncparcăovadpemamamea.

Aceastăîntâmplaremi-aluatunsfertsauaproapeojumătatedeinimă.Dacăîmipermiteţiaşvreasăvămulţumescîncăodatăcămi-aţiacordatşansa

108

de-amădescărcaînacesterândurineînsemnatepentrualţielevi.Dacă îmi acordaţi câteva rânduri aş vrea să îi dedic aceasta poeziemamei

mele.

MamameaDragamama,AziseîmplineşteunanAziîmiamintescdeunchinAzim-aiparasitAzieunute-amuitat.

Totcevreausă-ţispunEcătevoiiubi.

VioletaTITIREZ

M

Deziuacopilului,cândamvenitlaşcoală,doamnadirigintăDădălăuFloareaîmpreunăcudomnuldirectorDădălăuDumitusoţuldânsei,neaşteptauînclasăcudulciurilafiecarebancă.Ne-auratlamulţiani,ne-apupatpeobrazpeurmăne-auratîncontinuaremultebucurişitotceeacenedorim,săavemnumainotebuneşisăfimascultători.

Clasameaeraoclasăfoartefrumoasăcumochetă,toţicopiiaveaupapuciînpicioareşisedescălţaulauşă,aveammobilier,televizor,calculatorşimultealtele.

Înziuaaceeanuamfăcutore,amfostliberi,Doamnadirigintăne-alăsatsă facem ce vrem noi.După a şasea oră, deoarece în ziua aceea aveam doarşaseore,ammerscutoţiînsaladesportundesauspuspoezii,cântecedeziuacopilului.

Serbareaadurataproximativoorăşijumătate,dupăcareamplecatacasă,eufiinddincomunaSlivileşti,satSura,ammersînstaţie,dupăcareamluatmaşinapânăîncomunaCorobăi,deacoloamtrecutdealulpânălaSlivileşti.

Prinpădureamvăzutdouăcăprioarecaremi-auieşitîncale.Laînceputm-amsperiat,darm-amcalmatimediatşile-amadmiratcumultdragcumsăreau.Le-ampusşiunnume.PeunaochemaMicuţadeoareceeramaimicăşicredcăerapuiul,iarpealtaMioaradeoareceeramaimareşieucredcăeramama.

Amlăsatcăprioareleînurmăşimi-amcontinuatdrumulsprecasă.Cândamajunsacasămamami-afăcutcadouobicicletăiartatacândavenitacasămi-afăcut cadou telefonul săumobil.Amsărbătorit până seara târziu împreună cufamiliaşibunici.

109

Adouaziamplecatlaşcoalăbucuroscăamsărbătoritziuacopiluluicufamiliaşiprieteniimei.

GabrielRACOCEANU

Supărare

Acumdoianicândamîncetatamaificopilăcaredădeafuguţaînbraţelemameipentrua-ispunecinem-asupăratşicucedreptmi-amfăcutoprietenăcarecredeamcămăînţelege,eaîmispuneaceaveapesufletdarnutotpentrucăeanupreaaveaîncredereînmine.

Mergeamcueaoriundeneînţelegeamperfecteramcadouăsuroripânăcândamauzitcăeamăvorbeapelaspatederău,dareucontinuamsăcredcănuesteaşa.Totuleracaînainte,oprieteniefrumoasăcredeameu,darnueraceeacepăreaafi,euîiluamtotcevroia,îifăceamtoatepoftelecaşicumeuaşfiprietenaeinuprietenul,ajunsesemchiarsăfacemaceleaşiteme.

Darmereuauzeamaceleaşivorbedelafratelemeuşidelarudeleapropiatecămăvorbeade răupe la spete,nu ledămascultatedeşi eunu ştiamdacăeadevăratsaunu.

Pânăcândîntr-oziatrebuitsălipsescdelaşcoala,mi-amfăcutcereredemotivare a absenţelor, tot ce trebuia, ce era necesar.După ce s-a terminatprogramul,eaavenit în staţieundeaşteptamaşina să ajungăacasă,amauzit-odingreşealăvorbindu-măderăuuneifete.Măsupărasem,ajungândacasăm-amînchisîncamerameaşiamînceputsăplângpentrucădincauzaeiajunsesemsamăcertcuceiapropiaţimie,cuceicaremăiubeaucuadevărat.

Atunci,înmomentulacela,dupădouăziledeplânsm-amdusşimi-amcerutiertarecelorpecarei-amsupărat,singurameascăpareerasamerglaceamaibunăprietenăameadardecarenumi-amdatseamacăîmiesteaşaaproape,Mama.Eam-aînţelesţinum-a„judecat”aşacumaufăcut-ouniicumine.

Abiaacumîmidauseamacăoprietenieestebazatăpeîncredere,iubireşiînţelegereafaptelorfăcutepestezi.

Greşisemfoartemultdarnumi-amdatseamacăceamaibunaprietenăafetelorşiabăieţiloreste“mama”.Nimenişinicimăcarceamaibunăprietenăatanuteînţelegecaaceadoamnăcarete-acrescutînpânteceleeişiţi-adatviaţăaceeaestemamata.

Îmiiubescmamaşiaşfaceoricecaeasăfiefericităcuzâmbetulstrălucitorlucitorcareîlaveaatuncicândm-anăscutşiaaflatcăaavutofată.

Deatuncimamaeceabunăprietenăameaîmiînţelegenecazulşibucuria,esteşipepostdemamăînacelaşitimp,acumştiucăfăcându-mionouăprietenăuitammaimereudeeaşipoatecăorăneamnedându-miseamadeceeacefacdaracummi-amdatseamaşiştiuceînseamnăoprieteniecuadevărat.

110

Amavutdeînvăţatdinaceastăexperienţapecarepoateauavut-omultefete şi sper că au avut de învăţat ceva foarte frumos şi încă o experienţă deneuitat.

AlinaGeorgianaLUPŞOIU

Mulţumire faţă de Dumnezeu

Acumunanamtrăitoexperienţăneplăcută.Viaţameaafostcutotulaltacândamînceputsăcredcăvoisfârşidincauzauneibolicarem-aduscugândulcăviaţameasemaiţinecape-unfirdeaţăcaresederuladepeghemulsoartei.

Într-ozim-amtrezitdedimineaţăşiamobservatcămădureagâtulşinumaiputeamrespira.M-amdusladoctorşiacestami-aziscăaşacevanuamaivăzutşicăs-arputeasănumaiapucCrăciunulpentrucăboalaestegravăşiganglionulnuamaidispărutnicicutratament.

M-amduslacâţivadoctoridinţarăţiaceştiami-auspuslafel,pânăamîntâlnit-opedoamnadoctorŞerbănescuElizabetacarem-aliniştitcuvorbeledânseispunândcănuamnimicgrav,cătotulestedelaamigdaleşicăîmitrece.Fioriisifricacepatrunseserainmines-auspulberat.Amfacutintr-unatratamentşimi-atrecut.TotanulclaseiaVIII-aamtotlipsit.Aveamcatalogulplindeabsenţe,careacesteami-auafectatanulşcolardeşiaveamnotebunelaînvăţătură.Toţicolegiimeimăcriticauşiradeauînfiecarecolţdeminedareumăfăceamcănu-iobservşimergeamîncontinuarelatreburilemelecugândulplindemulţumire,stimăşirespectatâtfaţădeDumnezeucâtsifaţădeDoamnaDoctorcarem-asalvatdinfaţaboliifărăscăpare.Astăzinumaiamnimic.Mergfericitălaşcoalăcugânduldea luanumainotefoartebunesideamăferidepericolelevieţiidecarenuvreausamaiamvreodatapartedeele.CredcaDumnezeuafostşiestemandrudeminecănumaicredniciodatăcăvoimurişimergcuviaţaînainte.Depepaturilespitaluluiîncareeram,amajunssăfiuputernică,săluptpentruviaţaecaremi-adat-oDumnezeu.

Infiecaremomentalvieţiiexistapericoledartrebuiesafimtari,sănerugamlabunulDumnezeucarenefereştedeoricerau.

Îimultumescşipentrufaptulcăamapucatsădauexameneledecapacitate,lacare cred ca am luat note destul de bune şi am intrat la Colegiul NationalTehnologicMătăsariundesuntnumaiprofesoribunisidomnuldirectorDumitruDădălăuesteundomndenădejdepecareputemconta.DomnuldirectorDumitruDădălăunuestecumalţiiziceaucandauauzitcafacoradelimbasiliteraturaromână cu dânsul,dar eu am numai impresii foarte bune,extraordinare despredomnuldirector.SuntplinădesentimentedebucurieşiîncontinuaremăvoirugacaDumnezeusămăpăzeascădecelerele.Astaafostpovesteasauchiartragediavieţiimele.

ValericaFOTA

111

Lamare

ÎnvaraanuluiacestaamfostpelitoralînstaţiuneaMamaiaîmpreunăcusoraşicumnatulmeu.M-amdistratfoartebineîmpreunăcueişiamvizitatlocuriîncarenuammaifostpânăacumşicarecredeamcănuexistăşinucredeamcavoiajungeacolovreodată.

M-aemoţionatfoartemultsăvădînjurulmeuatâtaapăşi totodatăîmierafricădevalurilemării.Eraufoartemulţioameni,lafeldeentuziasmaţicaşiminedealtfel.Darîntâplareaafostcândamplecatînlargulmăriiîmpreunăcusoraşicumnatulmeusăneplimbămcubarca,deşibăteavântulşimareaerafoarteagitatăşinupreaaveamvoiesăieşimînlargnoiamcontinuatcunebunianoastră.DatorităfaptuluicămareeraagitatăşivalurileveneauunuldupăcelălaltlaunmomentdatbarcaaînceputsăianiştemişcăribruşteşieracâtpecesăcădemînmaredarDumnezeuafostalăturidenoişinuaîngăduitsăpăţimceva,pentrucăacestaccidentputeafifataldeoareceniciunuldintrenoinuaveavestăsaucolacdesalvare.Pânălaurmăamajunslaţărmcubineşiamjuratcăniciodatănumăvoimaiplimbacubarcaînlargulmării.Afostoexperienţăfoarteplăcutăşitotodatăînmomentulacelaamtrasosperieturăteribilă.

Cândamajunsacasăle-ampovestitşipărinţiloracestincident,caresperiaţine-aucertatpuţinpentrufaptanoastrănecugetată.

Mergândlamareamtrăitoexperienţăminunată,culucruripecarenuregretcăle-amsăvârşitşicuamintiriplăcute,cuexcepţiaacestuimicuţincident.

OvidiuDRULĂ

Interviuimaginar

Dupăterminareaceloroptclasegimnazialeşidupăabsolvireaexamenuluidecapacitate,laCiric,ozonăturisticădelangăcapitalaMoldovei,Iaşi–marelecentru cultural din ţară, de-o frumuseţe rară, datorită faptului ca aici se aflăMitropoliaMoldovei,Piaţasubterană,TeiulluiEminescucareteimpresioneazădinprimaclipaîncarel-aivăzut,MolulMoldovei,MolulJulies,s-aorganizatotabaradejurnalisticacareaveacascopcatoţiparticipanţiisăfacăschimbdeexperienţă.

Laaceastătabărăamparticipatsieudeoareceamfostalespebazaunuieseuintitulat,,Eujurnalist’’.PlecareaafostînzoridezişifoartefrumoasădeoareceamfăcutpopasîncapitalaBucureştiundeamvizitatPalatulParlamentului,HotelulIntercontinental.

Traseulafostfoartelungdarnuşiplictisitordeoarecetotcevedeammisepareatotmainou,amajunslaCiricdupaceaapussoareleşideaceeanuam

112

pututsăadmirtoatefrumuseţileacestuiloc. Eram foarte curios a doua zi să văd cumdecurg lucrurile în acest loc

minunat.Dis-de-dimineaţăne-amservitmiculdejundupăcaredirectoareatabereine-aţinutundiscursdupăcumvomfiorganizaţiînaceastăperioadădeoptzile.

Fiecare era repartizat la radio, televiziune, presă scrisă. Eu am fostrepartizatlaziarul‘FlacăraIaşului’careaveasediullangă‘Monitorul’.

Euampublicatînacestziarunarticolcupoluareaundem-amdusşii-amluatuninterviudirectoruluidelasocietateacareseocupăcu‘poluareaaerului’înIaşi,iarunarticolcu‘copiiiracolaţidesecuritate’.

ÎnacesteoptzileauavutlocfelşifeldeconcursurilacareamparticipatşieualăturideelevaRacoceanuMihaelala‘Interviuimaginar’unconcursîncaretrebuiasăimitămopersonalitateiarjudeţulnostrul-aavutpedomnulGigiBecalipecarel-amimitattoteuiarbodyguarziiaufostelevulCopaciEmilsiPamfiloiuMihăiţă,amfostaplaudaţilascenădeschisă.

Înultimaziaavutlocdecernareapremiilor,ozispecialăîntotceţinedecalităţileuneitabere...

Plecareadinacestlocminunatafostoloviturăpentrunoi,deoarecene-amînvăţatuniicualţiişine-amintegratînprogramulpecareîlaveamzilnic.ToateasteamulţumităDomnuluiDirector...Multumim...

NeestedordetineCiric!!!FlaviusIonPURCEL

Apendicita

Acumtreianiamavutoexperienţăneplacutăînviaţamea.Eraozidetoamnă,vântuladiarece,lunaeraascunsădupănoricândîntr-ozim-amtrezitcuodureremare înparteadreaptă, lafelmădureaşipicioruldrept.Văzândcădurereanuînceteazăle-amspuspărinţilormeidespredurereacarenumaiînceta,madureaşimairău.

Auzind-opemamacătrebuiesămăduclaspitalsămăoperezîntimpulacelaam trecutprintr-o sperietură înspăimântătoare.Dar trebuia samaduc laspitalsămăoperezpentrucasă-mitreacădurerea.

Ajungând la spital dimineaţa, am văzut acolo fel şi fel de oameni bolnavicubolidiferite.Intrândînspitalm-amîntâlnitcudoctorulcăruiai-ampovestitdurerea îngrozitoare pe care o simţeam.Doctorulmi-a spus că trebuie sămăinternezeozicasămăconsulteşiînziuaurmatoaremăopera.

Adouazim-amtrezitfoartedevremeşiavenito infirmierăşim-achematsămă consulte.Mergând împreună cu infirmiera ,m-a dus într-o cameră careaveanumaiaparate .M-apuspeunpat şim-aconsultatundemădurea.Mi-au găsit apendicul lângăficat.După cem-a consultat am coborât la parter în

113

saladeoperaţii.M-aubăgatîntr-ocamerăundemi-aufăcutoinjectieîncoloană,undem-aamorţit.Ajungândînsaladeoperaţiicuajutorulinfirmiereim-aupuspeunpatîncarem-aoperat.Operatiaadecurstimpdedouaoredeoareceafostfoartegrea.Auzindu-lpedoctorspunandcădacămaistăteamoorăputeamsămordeoreceerafoartegrav.Dupăcem-amoperatamstatosăptămânădezileînspitalîngrijindu-mămama.Stândînspitalosăptămânămi-afostfoarterău,mairăudecâtînaintedeamăopera.Aceastaafostceamaigreazidinviaţamea.

MihaelaJUJAN

Iertarea

Iarna trecută când aproape să vină Crăciunul, eu mi-am pierdut oricesperanţă,căvisulmeusevaimplini.Imidoreamdintotsufletulsă-mivădrudeledelaMoldovaşibineînţelessămăîmpaccumama.

Rudelemelenule-amvăzutde6ani,iarcumamanuvorbisemdemaximolună,eui-amiesitdincuvânt,nuamascultat-oiaracestlucruasupărat-ofoartetare.În momentul acela m-am simţit foarte singură,am crezut că toată lumeam–auitat,pânăşiprietenimeis-auîndepărtatdemineuşor,uşor.Darosingurăpersoanămaivorbeacumine,şiaceastaerasoramea,pecareoiubescşiovoiiubimereu.Eaavenitlamine,mi-aoferitsprijinuldecareaveamnevoie,mi-avorbitfrumosiaratuncine-amgânditsăfacemcevacasăîiamalăturideminepemamaşiprietenimei.Ampuslacaleunplan,cevafrumos,sperândcamamasămăierte.Dejaincepusemsăfacceeacemi-ampropus,primadatăamfăcutoschimbareîncasă,cândmamaeraplecatălaserviciu,apoiamcumpăratmultecadouri,multebomboaneşimultefelicitări.Cutoateacestea,euşisorameane-ampuspetreabă,mamafiindplecatădouăziledeacasă.Maiîntâiamzugrăvitîncameramamei,amaranjat-o,decorat-oşibineînţeleslasfârşitamîmpodobitşipomuldeiarnă.Totuleraaşafrumosîncâtteemoţionaişiîţidădeaulacrimile.Atrecutozi,iarmamatrebuiasăvinăacasă,încănuterminasem,daramchemat-oşipevecinameaşiastfel am terminatmai repede.Mama intrând pe uşă a fost foarte surprinsă,eum-amapropiatdeeacuunbuchetdeflorişiculacrimiînochii-amcerutiertare.Atuncimamam-aîmbrăţişatşim-asărutatuşorpeobraz.I-ampromiscănuovoimaisupăraniciodatăşicănuvoimaiieşidincuvântulei.Deatuncisuntfoarteapropiatdemamaşistautottimpulînpreajmaei.Datorităsuroriişivecineimele,visulmeus-aîndeplinitpejumătatepentrucănumi-amvăzutrudeledarmamam-aiertatşiacumtotularevenitlanormal.M-amapropriatuşordeprietenimeişiaceşteacutimpulm-auacceptat.

Pentrumineaceastaafostolecţiedeviaţăcarevoiaveagrijăsănuserepeteşisănumaifacaceleaşigreşeli.

AdrianaROHOZNEANU

114

Despărţirea

EramînclasaaVIIa, într-ozideprimăvară, toţiicopiiierauafarăpeterenuldesportşisedistrauiareustăteamşimăgândeamcumarfisămădistrezşi eu aşa ca ei dar nu puteampentru cămă gândeam cumo să fie laTesteleNaţionale.ToţicolegiinoştrimaimarinespuneaucăafostgreulaRomânăşilaMatematicăiarnoineblocamdeteamăşideemoţie.DomnulDirectorPieptanDumitrunespuneaînfiecarezisăînvăţăm,sănustămtoatăziuasăbatemmingea.Avenitcelmaibunprietenalmeu,Bogdansăjucămfotbal,ne-amdus,amjucataproximativ10-15minutedupăcares-asunatdeintrare.Amintratînclasă,laoradematematică.FăceamcudirigintelenostruDoruGheorgheDăiescu,careaziscăvomfaceunexerciţiustilcapacitate.Noicândamauzit,ne-amemoţionatşiieşeamunulcâteunulafarăsăscăpămdeexerciţiu,intramînclasăşi-lauzeam:Văvoiducepetoţilacapacitate,maimultdejumătatepicaţidacănupuneţimănasăînvăţaţi.

Şiaveadreptate,trebuiasăpunemmănasăînvăţămcasăajungemcinevaînlume.Maieraolunăşijumătatepânălamomentulcelgreu.Părinţiimeiauavutchiarînmomentulacelauneleproblemedefamilieşis-audespărţitiareucufratelemeumaimic,ne-amdecissămergemîmpreunăcumamalapărinţiieilaGodineşti.M-amtransferatlaşcoalălaGodineştişimi-afostfoartegreupânăcândm-amobişnuitcucolegiişicuprofesorii.

Zileletreceau,emoţiileeraudinceîncemaimari.PânălaurmăavenitşiziuacândatrebuitsămăprezintlaTesteleNaţionale.Dinfericirepentrumine,acummăafluaicilaMatematică-Informatică.

CosminCOJOCARU

LASCALDAT

Eraozidevară.Dimineaţa,cândm-amtrezit,mi-amsărutatmamapeobrajişii-amspus:„Mamă,astăzieuvreausămăduccuprieteniimeilaoplimbare”.Mama, bineînţeles, îngrijorată că ceva răumi s-ar putea întâmpla, a suspinattristăşimi-aspuscănumăvalăsasăplecdecâtdacăîmpreunăcuminevormaimergeîncăvreocincisauşasecopii.Euamasigurat-ocănimicrăunumisevaîntâmpladeoarececuminevormergeoptprieteni.Atuncimamaarăsuflatuşuratăşimi-adatîncuvinţareaeideamergecuprieteniimeilamicanoastrădrumeţie.

Dupăvreozeceminutedeladiscuţiapecareamavut-ocumama,m-atrecutunfior.Nuştiuceafost,poateoviziune,opremoniţiecacevarăus-arputeaîntâmplaînaceazisaupoatechiarîngrijorareamamei,pecareamşiluat-odreptmotivulfioruluicarem-apătruns.

Pelaorazecemi-amîntâlnitprieteniicucareurmasămerglaplimbare.Laora

115

unsprezeceampornitladrum.Atmosferaeraunaparadisiacă.Soarelestrăluceacuputere,cerulerasenin,

pealocuricucâteopatădenor,iarbaeraverdeşiumedădelabrumăcarenuseuscaseîncă.

Ammers noi cât ammers până am ajuns la o apă. Prieteniimei şi-au datrepedehainelejosşis-auaruncatînea.Euînsăampreferatsărămânpeiarbălaumbraunuicopacşisăascultsunetulnaturii.

Deodată, linişteaşipaceacaremă înconjuras-a transformat înagitaţie.Unprietendealmeuafostpecalesăseînecedarafostsalvatînultimaclipădecătreceilalţi.

Amtrasosperieturăzdravănăcutoţiişideatuncinumi-amaitrebuitplimbări,pentrucăimprudenţaerasă-lcosteviaţapecelmaibunprietenalmeu.

FabianBLAJ Lacirc

Într-o dimineaţă, puţin răcoroasă am pornit cu soramea în drum spreTimişoara.CândamajunslaMotruamaşteptatmicrobuzulpentruaajungelaSeverin.AmajunslaSeverinlaoranouădimineaţa.

DeaiciamplecatspreTimişoara,amajuns laTimişoara laoracinciseara.Aici ne-a aşteptat omătuşă care ne-a dus la fosta casă a luiCeauşescu, însă,dinnefericire,nuampututintradeoareceafostînchis.Duminicădimineaţaamplecat la catedrală, aici a fost cevadeosebit, icoanele, şi pereţii altarului erauaurite,corulcântadeasupracapuluinostru,însădupăuntimpamînceputsăsimtcănumaiamrăbdare.Dupăces-aterminatslujbaamplecatspreparculdecopiideoarecesorameadoreasăsedeaîntrenulgroazei.Dupăcesorameaaterminatcudistracţiaamplecatsprecasădeoarece,adouaziurmasămergemlaAradpentruavedeacirculBila.

AdouazidedimineaţăamplecatcumicrobuzulspreArad,însăpedrumamfostopriţidepoliţiedeoarecesorameaastatpeunuldinlocuriledinfaţăşinuavea14ani.Dupăaproximativojumătatedeorăamreuşitsănecontinuămdrumul.CândamajunslaAradammerslacirc.

Aiciamvăzutponei,elefanţi,maimuţe,zebre,clovnicarefăceaulumeasărâdăşifamiliamaimuţelorcarefăceauacrobaţii.DupăaproximativooraamplecatsprestaţiuneaAradundeamstatozi.

Soarelestrăluceapecercaunbulgăredeaur.Aiciamînotatînpiscină,ammerstoţitreisăbemunsuc,amdus-opesorameaînparculcumingipentrucopii.

AdouaziamplecatspreTimişora,iardeacoloamplecatsprecasă.

AdrianCIUTUREANU

116

Focul

Înaceastăiarnăs-aîntâmplatoadevăratăcatastrofăpentrufamiliamea.Cu o zi înainte de această „catastrofă”, tatăl meu m-a pus să rup coşul

deoarecesobadincamerabunicilorscoteafum.Ceaurmatdupă,adouazi,pânălaorele20:00–21:00,afostoziobişnuită.Pentruaficăldurătoatănoaptea,ambăgatlemneînsobătottimpulînsăfiindobositamadormitîncamerălabuniciîmpreunăcumamaia. În acest timpnuputeamsădormcum trebuiadeoarecebunicasforăia.Pentrucăacestlucrueraneobişnuitpentrueaamtrezit-oşiamîntrebat-odecesforăie.Răspunsull-amaflatimediat,bunicaspunându-micănupoaterespirabine.Trezindu-mă,mi-amdatseamacăestefumîncamerăşiamieşitafară.Cândamieşitdincamerăamobservatcăacoperişulcaseimelealuatfoc.Speriatl-amanunţatpetatălmeucaredormea.Acestas-atrezitimediatşim-aliniştit,spunându-micăosăîlstingemfărăprobleme.Amluatgăleţilecuapăşiamînceputsăaruncămpestefocînsă,custupoareamconstatat,căacestaseîntindetotmaimult.Înacelmoment,tataastrigatlaminesăiautelefonulşisăsunlapompieri.Dupăceavorbitcupompierii,tatam-apussăanunţlumeadinsatsăvinăşisăneajute.

Îndrumşilamineîncurteseadunasetotsatul.Ajutatdefamilieşidepompieriamînceputsăstingemfocul.

În curte lamine era un adevărat tărăboi.Toată lumea ţipa şi plângea.Fiindcasăbătrânească,totneamulne-asăritînajutor.Pentruastingefoculafostnevoiedetreimaşinidepompieri.

Înaceasearănuampututsăadormdeloc.Adouaziavenitlaminetotneamulşine-amapucatdeconstrucţiaunuinouacoperiş.Fiinduniţiamterminatînpatruzile,lucrândatâtziuacâtşiceamaimarepartedinnoapte.

Prinaceastăcatastrofăfamiliameaadevenitastăzimultmaiunită,multmaiplinădedragoste.

NicolaePASĂRE

DORUVFOMETESCU

,,Sănuuiţipecelce-lurmezi;să-lpomeneştişisă-ipăstreziFapta,micăsaumare,ceaterminat-o.S-oadunidacăs-aîmprăştiat.

S-oîntelegidacais-aştersspusaşi talcul,săurmezicufaptata,casă laşialtora,câtvafisăfie,legatprinnumeletauoridoarprinceeacerămâneprinel.Orifărăel…”

Aici, îl aşez pe doctorulDoruV. Fometescu, întru vesnicie si dreaptăînălţare,,,capeunNEAMcevieţuieştepentrunoi”!

117

30mai2006,Targu-Jiu GeorgeDumitru

POARTA

Nuteteme!Ingerulpăzitorveghează;DesprindedintrunchiulemoţieiVreascurilecrispăriiamare.

Potriveşte-ţiprivireaspreideal…Iaaminte,printăriedesufletSevadeschidepoartaconlucrăriiCătreonobilăstare-Dar,aigrijă,înbelşugstăpitulatUnpericol:vântulputeriitrecătoare…

Chiarosimplăpoartă,simbollatimprăscruce,Dezgrădindresentimentestranii,RostuieluminaşinăruiezânzăniiAlungăfăţarnicamândrie…

PoateşiunbietparlezArrefacebucurie!

11.08.2006 DoruVFometescu

HARUL

luiGeorgeDumitru

Cireşprimordial,coroanaGrădinafiorândamerisipruni,Cândumbradeamiazăprindetoana,FântânacaoVatră,Tune-aduni!....

CutainaceneapărăPrecumodulceflacără,

118

Străluminândsubţireapunte,Lăuntriculizvorcusuflet-luntre…

Uncerdelitere,izbuculdelumină,Avântşibucurie,fărăvină!

11.08.2006

UNBIETATEU

MOTTO: CulturalibertăţiiceredemnitateşiOmuldârzcuAdevarul,frate….

Mă–ngrijoreazăunul,fiindcăeuntiranperfidcumolozincă!

Uninssubţire,falsşiveneticce-arvreasă-ngheţecurgereaunpic….

ChiarprintresfinţidăprobădeateusubtituindtrufaşpeDumnezeu….

Devoratordepremierilaplicpseudomistic,bădăran,calic….

CândalţiiîlmailaudăatâtaPresimtînlinguleală,bâta!

DeşievinovatînlimbăNaravuldinadâncnu-lschimbă…

Lipsindu-iomenesculceldivinîllasînvoialuiduhnindavin

Cu-aceaobsesieuniversalămaimultăfaţă,totmaimultăfală!

8.09.2006 Brădiceni-Serile,ediţiaX

119

HAILABALCIC

luiGeorgesiAriadnei

HaisăneprostimlaVamaVechehaisăfacemdiferenţalaBalcichaisărevenimlaomulneperechehaisăînţelegemjertfaunuispic….

Haisănunemaimintimuşorhaisăalungămintrigiviclenehaisărevenimlaidealşidorhaisăîndrăznimşisăieşimdinlene

Haisălămurimniştepăcategrelehaisădevenimatenţi,maibuniunpichaisănumaifacemtemenelehaisăîndrăgimduhlaBalcic…

27.08.2006

Balcic-Bulgaria „Cuibulliniştit”alRegineiMaria-soacraBalcanilor

NEPTUN

Vuietulmăriizbierândsacadataducezareamaiaproape,vadullaţărmdespumăesemnatsinoriisuntcaniştepleoape

ClipindalenepestetimpÎndrumsprecuibşiduhdeBalcicÎnpreajmăunsurâsdinspreOlimpŞivisulpursezbenguieunpic….

LatinevinprinsorţirătăcitorSevesărisipescşisăadun,Zeuînţelept,te-ntrebNeptun:-Dintr-unvicleanşiunulvisătorCare-imairău,care-imaibun?

120

Zeuloftăzăcând:Celplindedor,Cineiubeştevatrăşirăgaz!!

25-08-2006

Întrezărindprezenţadinăuntru Moto:„Dăruind,luiDumnezeuteasemenea”DanielTurcea

Totmaipuţinioameniînţelegazisensulvieţiilăuntrice,oricăutareaînsinealuiDumnezeu.Prinmultiplesolicitărilipsitedevaloare,prinsugestiişiimagininihiliste,printr-osubtilăviclenie,prinactivităţiinutile„omulrecent”îşinăruieviaţaşienergiilecreative.

Paresăfieoimpietateplanetarăfaţădenevoiafireascăpentruspiritcreştinşialtruism.

SăfiecredinţaşilegăturilecuFiinţadivinăniştevestigiicareartrebuisăfierestaurate?Câtarfideapăsătoareclimatelecotidiene,încănumeroşisemenicredînconexiuniledintrecredinţă,libertateşicunoaştere,dintrereligie,arteşiştiinţe,înfolosulbineluicomunitar.

Alteismul perfid este mulţumit de fărâmiţarea creştină, de confuzia dintrereligiosşispiritual.Existăoputernicăblamarearenaşteriispiritualeprinaceaîngustimedespiritşidispreţlaadresacelorvisătorişipuţinadaptaţilasistemecudominantămaterială.

Vina acestor contemplativi nu ţine de o insurgenţă faţă de nedreptăţileexistente cu înstrăinarea dintre oameni, ci de faptul că aceşti puţini iluminaţirefuzăîndobitocireacucinismuluneigândiriglobaleşieroricolective…

Poeziastrăluminatădemetaforaviuluigraţiosesteprecumorugăciune,iarpoetulestesemenulcelmaifolositoruneicomunităţiprinluciditateaviziuniişi profunzime4a creaţiei sale, prin exorcizarea suferinţei umane, prin fondulsufletescdevitalitateprotectoare.

Unelestudiitransdisciplinaredemonstreazăideeacălumeaseschimbă,atuncicândprivireanoastrăasupralumiiseschimbă…

Altfel,dezvăluit,sensultragedieiumaneţinededeznădejdeaexprimatăînprocentîngrijorătororidetendinţalavăicărealăşiignoranţăcefaciliteazărăulgalopantdinsocietăţilemoderne.

Acel„nuvătemeţi”arfiprecumoterapiederetrezireazonelorsufleteştinecesaretrăiriiînarmonieşiregăsiriiforţeiinterioareceizvorăştedinadevărulpriniubire.

121

Într-o lumeaTainei, înconjuratăde furtunoaseclevetiri, enevoiedeomigăloasă reconstrucţie spirituală de rezistenţă prin cunoaştere tradiţională şilucrarelăuntrică,antidotlaoinvaziedemonică–nihilistăcontemporană.

„RăuleuncuvântcreatpentruadescrierezultatulabsenţeiluiDumnezeudininimaomului”–agânditatâtdeinspirattânărulgenialAlbertEinstein.

Oamenisimpli însufleţiţideharulcredinţei,poeţi fremătândsensuridelibertate,cercetătoriînfizicafluidelorşidinamicasufletească,cucernicipărinţimonarhisauînalţiierarhi,toţiaceştiaîntr-otainicăunitateprimordialărealizeazăun scut de protecţie la ciocnirea violentă dintre culturi şi civilizaţii diferite,implicateînfoculevenimenteloractuale.

GânditorulfrancezBlaisePascalconsideracă„singurultimpleaparţinecuadevăratoameniloresteprezentul”şiîşimustrasemeniicarerătăceauprinaltevremuri…

Frunzărind câteva din scrierile părintelui ParohAlexandru E. Cornoiurăsfirateprinrevistele„Prosens”şicărţilesale„Reînvieri”,„Sensurişistrădaniispirituale”cugetprinsuflet,închiplucidşiemoţional,lainterferenţelebeneficedintreCerşiPământ,dintreDivinitateşioameniînsetaţideadrevăr.

AtrasdeTainalibertăţiiîncredinţăşiacreaţieidezinteresate,tresaruimitdeauraunuilogospogorâtorspreceilalţiprinsensibilitate,sinceritateşidăruire.Trezireacredinţeişiaputeriideînţelegereînzonelenevăzutealegânduluitainicşigraţiosînseamnăavântspiritual,dinlăuntrulşidinafaranoastră.

„Logodna”iubiriifărămarginidintresevelebutuculuinobildeodinioară– credinţa strămoşească cu noile forme contemporane ce exprimă frământăripământene, fugace şi părelnice, iradiază: rugă, dialog, transparenţă, sentimentdejertfăşiîncrederecuînclinareabalanţeisprecelenemuritoare.Câtdefrumossetransferăîninimanoastrăaforismulbrâncuşian:„Nicioenergiemoralănusepierde,zadarnic, înunivers”. Îndrăznescsăspuncăacestecuvintedefinescizvorul cald al personalităţii preotuluiAlexandruE.Cornoiu, a păzitorului deneamspiritualsănătosprintradiţieşievlavie.

Reîntoarcerealafeţeleînsufleţitealecredinţeiînomulîndurător,liberşigenerosdevineotemăpreferatădereflecţieapărinteluiAlexandruE.Cornoiu.

Potrivitistoriei,într-oapusăvreme,credinţacreştinăajunseseafipiatradetemelieaîntregiiconstrucţiisociale,pânălafalsaîndrăznealădeafirăstălmăcită,altfel…

Înceledinurmă,puterearăului,aenergiilorgrosierecealunecăînplăcereşiexcesdebunurimateriale,bulverseazăvalorilemoraleşireligioase,aducândrătăcireşiconfuzie.

Domnia bunului plac atentează la „lumile orizontului creştin”. Pentrulimitarea dezorientării omului vlăguit de cultura nihilistă – mediatică şirevenirea la dreapta credinţă, preotul cărturar Alexandru E. Cornoiu, simtenevoiasăargumentezeprindoveziistoriceşiarheologicegenezaşicontinuitatea

122

străluminăriicreştin-ortodoxe.Fărăîndoială,interesulpentruspiritualeprielnicbunei evoluţii comunitare. Împreună cu părintele Alexandru E. Cornoiu amreînviat simboluri religioase pe o „Cale a zorilor – Focuri peste zăpezi” dinVăianu–Ciuperceni,fiecaredintrenoifiindun„focsacru”–Vezuviuîntr-omareordineşiarderepentrufiinţaprimordială.ÎnvoaldeTainăalbăcenaşteînceput,Timpu-iocerneredeoamenicumirări,mişcareaunuivisîntreÎnaltşilut…

Voi rămâne un apropiat al zbaterii spirituale a preotuluiAlexandru E.Cornoiu, purtător de flacără vie şi pilduitoare, slujindAltarul şi Cultura, cuadevăruri pe care numai inima şi credinţa străbună le dezvăluie întrezărindprezenţalăuntricăaluiDumnezeu.

31.07.2006DoruV.Fometescu

VIOREL GÂRBACIU – „DE-A CUVÂNTUL” Poezii pentru copii

(…) Dacă ar fi să folosesc o formulă sintetizatoare, aş putea spune că prin cărţile sale Viorel Gârbaciu îndeplineşte un excepţional serviciu comunitar: prin cuvinte dăruite şi sincere, şi prin imagini de netăgăduită frumuseţe, el educă spiritul bunului simţ şi al cetăţii pe care, din păcate, am cam uitat-o de la o vreme. Explicaţia e simplă şi la îndemâna tuturor: devenind mai bun, ai suflet de copil Copil fiind, nu poţi face decât bine. Dar câţi dintre noi mai pot gândi astăzi aşa?

Ion CEPOI

De-a cuvântul

Văpoftescacumlajoacă,Voi,copiişimarişimici–Împreunăsăse-ntreacăNepoţeidarşibunici!

Jucărieni-icuvântulNostrudulce,românesc,Maisprinţardecumevântul,Şifaincaunmărdomnesc.

123

SăgăsimprinversurimiereaLimbiipecare-ovorbim–Faceţi-mi,vărog,plăcerea:Haisănecopilărim!

Mămăica

„Ghiorele,Ghiorele,Serăceştemâncărica–LasăjocurileceleŞivinolamămăica!”

Eun-oascultam,vezibine,Cimaitarealergam–NuseputeadânsaţineDeştrengarulceeram!...

Toată-nnegruşiplăpândă,Opriveamcuochii-mitineriŞi,văzândcâtedeblândă,Îmispuneamcă-iMaicaVineri…

Tumăiartă,pupmânuţa,Umbrăsfântă,bunicuţa!

Cântecul popular

Ne-a-nsoţitprinvremimereu,Sufletulsăni-ldezmierdeŞilabineşilagreu–Vechiulnostrufoaieverde.

Deamar,debucurie,Oridedorcenusevede,Oricecântec,cumseştie,A-nceputcufoaieverde.

124

Fiule,de-igreupelume,Tu,nădejdeanuşi-opierde!TevaapăradebrumeCelrefrencufoaieverde.

Imnul pandurilor

EGorju-ntregoinimăcebatePentruechipadragătuturor.CaDomnulTudor,celfărădemoarte,Luptaţi,Panduri,luptaţi,gorjenilor!

Refren: Haide, Pandurii, Strigămdintoatăinima,Haide, Pandurii,Luptaţişiaziveţicâştiga!

AspuscândvaunhâtrubundeglumeCănoisuntemesenţădeolteni–Vois-arătaţiacumla-ntreagalumeCumştiusăluptebraviimeigorjeni!

Peploaie,ger,arşiţăsaupezloată,Alăturistămlabineşilagreu–VoisăluptaţicufiinţavoastrătoatăPentruonoareaGorjuluimereu!

Viorel GÂRBACIU

Multedulceşifrumoasă…CONFUZIIPARONIMICE

În limba română există unele cuvinte care diferă puţin ca formă, dar care au sensuri separate şi distincte. Acestea se numesc paronime şi mulţi vorbitori confundă sensurile: abil – agil, atlas – atlaz, compliment – complement, diferenţă – deferenţă, iminent – eminent – imanent, inerva – enerva, fiabil – friabil, libret – livret, maistru – maestru, a releva – a revela etc.

Abil şi agil sunt adjective care exprimă calităţi atribuite unei persoane: om abil înseamnă iscusit, priceput, în timp ce om agil este un om suplu, îndemânatic, sprinten.

125

Verbul a inerva înseamnă a prezenta o inervaţie şi este un termen medical, pe când verbul a enerva are sensul a se înfuria, a se irita. Prin urmare se va spune corect astfel: comentariile tale mă enervează şi nu mă inervează, cum se aude adeseori.

Verbul a investi, care provine de la investiţii şi are sensul de a aloca fonduri se întrebuinţează deseori în locul verbului a investi, care înseamnă cu totul altceva, respectiv a acorda unei persoane un drept, o demnitate, o funcţie. Deci nu se poate spune: a fost investit cu puteri depline, ci a fost investit…

Adjectivul eminent înseamnă remarcabil, excelent, excepţional, însoţind un substantiv nume de persoană: elev eminent, elevă eminentă. Iminent se spune despre ceva care se produce fără a putea fi oprit ori evitat: pericol de inundaţie este iminent. Imanent este ceva care ţine de esenţa unui obiect, însemnând lăuntric, intrisec, termeni din domeniul filosofiei.

În afară de paronime sunt şi alte cuvinte provocatoare de confuzii, cum este cuvântul fortuit. Aceste este un neologism provenit din limba franceză. Este folosit adesea în locul participiului forţat, crezându-se greşit că sunt sinonime, dar fortuit are înţelesul de neprevăzut, întâmplător, inopinat şi în nici un fel nu-l putem substitui lui forţat. Deci, plecarea fortuită este o plecare neprevăzută, nicidecum silită sau forţată…

Prof. Haralambie Bodescu

Programul PHARE – „Acces la educatie pentru grupurile defavorizate” în judeţul Gorj

I. Obiectivele generalealeProgramuluiPhare2004privindîmbunătăţireaaccesuluilaeducaţiealgrupurilordezavantajatesunt:

1. îmbunătăţirea condiţiilor de educaţie la nivelul învăţământuluipreşcolar şi stimularea înscrierii timpurii pentru copii ce aparţin grupurilordezavantajate

2. stimulareafinalizăriiînvăţământuluiabligatoriuşiîmbunătăţirearateisuccesuluişcolarpentrucopiidingrupuriledezavantajate

3. stimularea înscrierii în programe de tip „A doua şansă” la nivelulînvăţământului primar şi gimnazial a elevilor şi tinerilor ce aparţin grupurilordezavantajate

II. Obiectivul specificalProgramuluiPhareestesprijinireainspectoratelorşcolareîndezvoltareaşiimplementareauneistrategiiconcretepentruîmbunătăţireaaccesului laeducaţieagrupurilordezavantajateprinparticiparea laeducaţieapopulaţieideetnierromăşiacopiilorcucerinţeeducativespecialeşiacopiilorcudizabilităţiintegraţiînşcoliledemasă.

126

III. Obiective strategice

OS1.Stimulareaparticipăriicopiilorrromilaeducaţiapreşcolară,înspecialla grupa pregătitoare, în vederea prevenirii dificultăţilor de adaptare şcolară,inclusivacelorgeneratedenecunoşterealimbiiromâne.

OS2.Organizareapânăîn2008laTg-JiuaunuicentruderesursecomunitarepentrupopulaţiarromădincartiereleMeteor,Obreja,Luncilor.

OS3.Stimulareaparticipăriilaeducaţiadebazăacopiilorrromi,înspecialacelorproveniţidinmediilesocio-familialecelemaidefavorizate,prinprogramespecialdestinate.

OS4.Dezvoltareaunor formealternativedeorganizareaeducaţieidebazăpentrucopiiirromiaflaţiînsituaţiispeciale.(abandonşcolar,riscdeeşecşcolar,etc.).

OS5.Implementareaşioptimizareaunuisistemdemonitorizareafenomenuluideabandonşcolarşineşcolarizareacopiilorrromi

OS6.Asigurareanecesaruluidepersonaldidacticcalificatinunităţileşcolarecuponderemaredeelevirromi.

OS7. Adecvarea ofertei de formare la nevoile cadrelor didactice şi managerilor din şcolile care au populaţie şcolară de etnie rromă.

OS8. Valorificarea istoriei, culturii şi tradiţiilor rromilor in C.D.S. unităţii şcolare cu elevi rromi şi dezvoltarea activităţilor extraşcolare.

OS9.Creştereaniveluluideeducaţieaadulţilorrromişistimulareadezvoltariiatitudinilorpozitivealeadulţilorfaţădeşcoală.

OS10. Stimularea participării părinţilor rromi la activităţile şcolii şi utilizarea lor ca resursă.

OS11. Îmbunătăţirea comunicării şi cooperării între şcoală şi autorităţilelocale.

OS12. Dezvoltarea unor strategii manageriale de cointeresare a agenţiloreconomiciînprogramedecooperarecuunităţiledeînvăţământ.

OS13.Crestereavizibilităţiiprogrameloreducativedestinatepopulaţieirromeînscopulvalorificariirezultateloracestora.

127

IV. Criterii de eligibilitate:PrincipalulcandidattrebuiesăfieunInspectoratŞcolarJudeţeandinRomâniaşicaresănufiprimitgrantîncadrulprogramuluiPHARE2001şiPHARE2003

V. Parteneri eligibili:Parteneri obligatorii:A. Consiliul Judeţean Gorj. Acestparteneriattrebuiesăasiguredirect

sau prin intermediul Consiliului Local, contribuţia financiară locală (5% dinvaloarea proiectului) şi de asemena, suportul financiar pentru continuareaactivităţilor iniţiate în şcolile pilot (angajarea mediatorilor şcolari, programedupă-amiază,asigurareameselorgratuite,transportulcopiilor)pentrucelpuţinîncăunandupăîncetareaproiectului

B. Casa Corpului Didacticvaavearesponsabilitateadeaimplementalaniveljudeţeanformareacadrelordidacticedinşcolilepilot,câtşidinşcolilecarelucrează cu grupurile dezavantajate atât pe parcursul desfăşurării programuluiPHAREcâtşidupăîncheierealui.

Parteneri opţionali:C. B.J.R. Gorj areroluldeasprijiniactivităţileprevăzutedeI.S.J. în

cerereadefinanţareD. D.G.A.S.P.C. areroluldeaidentificacopiiidingrupuriledezavantajate,

cooperareaînconsiliereapărinţilorşiemitereacertificatelordeO.S.P.acopiilorcuC.E.S.

E. D.S.P.deconsultareînelaborareastrategieişiasigurareaserviciilormedicale

AsociaţiiA. Fundaţia pentru tineret „DEL” si Uniunea Crestina a Rromilor

careareroluldeaidentificamediatoriişcolarişideaajuraI.S.J.înelaborareabazeidedatecueleviirromişicolaborareacucomunităţilerrome.

B. Consiliile locale ale şcolilor pilot sprijină activităţile şcolilorpilotatâtpeperioadaproiectului,câtşidupăfinalizareaacestuiaprinfinanţareaactivităţilorpeoperioadădecelpuţinunan.

VI. Şcolile pilot. Înurmacriteriilorde selectareaplicate: numărul elevilorrromi,numărulcopiilorcuC.E.S.,numărulcopiiloraflaţiînriscsocio-economic,numărulcopiilorceaparţinfamiliilormonoparentale,graddeşcolarizare,abandonşcolar, au fost identificate 9 şcoli şi un Centrul de Resurse pentru EducaţiaIncluzivăavândurmătoarealocalizare:

1. MunicipiulTg-Jiu: ŞcoalaGenerală„EcaterinaTeodoroiu”CentruldeResursepentruEducaţiaIncluzivă

128

2. MunicipiulTg-Jiu: ŞcoalaGenerală„VoievodLitovoi”3. ComunaBolboşi: ŞcoalaGeneralăValeaNr.1,satValea4. ComunaTeleşti: ŞcoalaPrimarăNr.2Buduhala,satBuduhala5. ComunaBâlteni: ŞcoalaGeneralăPeşteanaJiu,satPeşteanaJiu6. ComunaŢânţăreni: ŞcoalaGeneralăŢânţăreni7. ComunaScoarţa: ŞcoalaGeneralăBudieni,satBudieni8. ComunaBengeşti-Ciocadia: Şcoala Generală „Staico-

Bengescu”,satBengeşti9. ComunaPolovragi: ŞcoalaPrimarăNr.2Polovragi10. ComunaBaiadeFier: ŞcoalaPrimarăGalbenu

VII. Grupul ţintă• Beneficiari direcţi- 983copiirromidinşcolilepilot- 146elevicuC.E.S.dinciclurileprimarşigimnazial- 227copiicareaparţinfamiliilormonoparentale- 745copiiaflaţiînriscsocio-economic- părinţiielevilordingrupulţintă- 10mediatorişcolaridincomunităţilerrome- 120elevişitinericareauabandonatşcoala- 125cadredidacticebeneficiareacursurilordeformarepentrueducaţie

incluzivă- 9şcolipilot+unCentrudeResursepentruEducaţieIncluzivăcare

vorfireabilitateşidotatepentrudesfăşurareaunuiînvăţământdecalitate• Beneficiari indirecţi- cca. 3.000 elevi din municipiul Tg-Jiu şi localităţile rurale ale

judeţului- cca.3.000familiialeelevilordinşcolilebeneficiare- 250cadredidactice- membrii ai Consiliului Judeţean, Prefecturii, Consiliului Local,

O.N.G.-urilorrrome,membriicomunităţiilocale,autorităţilelocale

VIII. Activităţi1. Centrul de Resurse pentru Educaţia Incluzivă- Consultanţăşiconsiliere- Monitorizareafrecvenţeişcolare- Diseminareşiinformare- Asitenţăeducaţională- Serviciisociale2. Şcoala Generală „Voievod Litovoi”

129

- Program„Valorificareaşipăstrareatradiţiilorlocale”- Programeeducative(ecologice,sanitare)- Sericulturalecuspecificrrom- Programmedical3. Şcoala Generală Valea Nr. 1 - activităţiremediale,pregătiresuplimentară- activităţiextracurriculare–dezvoltareaşipromovarea laboratorului

deinformatică4. Şcoala Primară Nr. 2 Buduhala- program„Grădiniţădevară”- tradiţiipopulare–revitalizareatradiţiilorpopulare5. Şcoala Generală Budieni- program„Grădiniţăestivală”- programeeducativeîndomeniulecologic- promovarealimbiirromani- programremedial6. Şcoala Primară Nr. 2 Polovragi- program„Grădiniţădevară”- program„Adouaşansă”- programremedial7. Şcoala Primară Galbenu- program„Adouaşansă”- programremedial- dezvoltareaunuiateliarspecificmeşteşugăresc8. Şcoala Generală Bengeşti”- program„Grădiniţăestivală”- program„Adouaşansă”- promovarealimbiirromani9. Şcoala Generală Peşteana Jiu- programtradiţiilocale- promovarealimbiirromani- program„Adouaşansă”10. Şcoala Generală Ţânţăreni- promovarealimbiirromani- programremedial- programeeducative

IX. Durata proiectului: 18 luni din momentul semnării contractului degrant

X. Buget:Mărimeagrantuluiîncadrulacestuiprogramestecuprinsăîntre

130

300.000şi600.000€.Valoareatotalăaproiectuluiestede588.000€

Acestesumesuntdistribuitepefiecareşcoalăşicuprind:- cheltuieliresurseumane(plataechipeideproiect,plataformatorilor

decadredidactice,platamediatorilorşcolari,platacadrelordidacticeceparticipăladiverseprogramecomplementare)

- cheltuielidereabilitare:reparaţii,extinderi,zugrăvireaadouăclaseîn fiecare şcoală şi a trei săli de clasă înCentrul deResurse pentruEducaţiaIncluzivă

- cheltuielimateriale–dotareacumobilierşimaterialdidacticasălilordeclasă

- cheltuielipentrutehnicădecalcul- echipamenteşimaterialenecesareintegrăriiînînvăţământuldemasă

acopiilorcuC.E.S.- aparaturăşiechipamentepentrubirou- rechiziteşimaterialeauxiliare- echipamentepentruateliere- hranăpentrucopiiincluşiîndiferiteprogramealeproiectului- transportşcolarpentrugrupulţintă- transportpentrumembriiechipeideproiect,diurnă- audit,traduceri- consumabile,materialepentruorganizareaunorconferinţe

XI. Activităţi de promovare şi diseminare

Activităţiledepromovareşidiseminaresevordesfăşurapetoatădurataproiectului şi vor consta în anunţuri în presă privindfiecare etapă importantăde derulare a proiectului, în interviuri care vor fimediatizate în presa localăşi la posturile locale de radio-Tv, sub forma unor conferinţe cu invitaţi dinparteaautorităţilorlocale,apartenerilor,adirectorilorunităţilordeînvăţământ,în întâlniri de diseminare care se vor desfăşura la sediul I.S.J.Gorj, cât şi încomunităţileselectateîncadrulproiectului.

Deasemenea,sevortipărirevista„Împreunăvomreuşi”încaresevorprezentaactivităţiledincadrulproiectuluiprecumşirezultateleobţinuteînurmaimplementăriiproiectului.

SevarealizaunsitealproiectuluiPHAREîncarevorfiprezentateşcolilepilot,activităţiledinşcolilepilot,etapeledeimplementare.

• Monitorizare şi evaluareSevorîntocmigriledemonitorizareSevoraplicachestionare

131

Sevorîntocmirapoarteiniţiale,intermediareşifinale,privindstadiulderulăriiproiectului

Sevorîntocmiprocese-verbaleprivindefectuareabilanţuluifinanciarEvaluareavautilizaurmătoareleinstrumente:-portofolii- teste- fişedelucru- probepractice

XII. Auditulîmbracădouăforme:- Audit intern– realizatdeechipade implementarede lanivelul

I.S.J.- Auditextern–realizatdereprezentanţiiPHARE,C.E.,firmăde

auditarerecunoscutălanivelinternaţional

InspectorŞcolarÎnvăţământMinorităţiNaţionale,Prof. drd. Constantin Cristinel GÎRDU

Barza noastră

Aceastăiarnă,carepoatefinumităastfelnumaidacărespectămcalendarul,pentru barza din Padeş a însemnat împlinirea a 11 ani de când năstruşnicavieţuitoarearenunţatlamareacălătoriespreţărilecalde.S-ascrismultdespreeaînziareşireviste,s-auprezentatchiarşireportajecuimaginilateleviziuneanaţionalăşisefacmereucomentariipeseamaprezenţeiînnoulhabitata”fostei”păsări călătoare, încât aceasta a ajuns să fie privită ca o adevărată vedetă alocalităţiiPadeş,aşezaresituatăpefirul râuluiMotru,undeva, lanord-vestdeApaNeagră,unuldin”polii”friguluiromânesc.

Aici,localniciioprotejeazăcâtpotdemultşisemândresccuea.Inaceastăiarnă,neînţelesdecaldăpentruei,nuşi-au făcutgrijipreamaripentrusoartasolitarei zburătoare. Când ies de la şcoală, copiii satului adastă în preajmacuibului dinValea deHotare să îşi admire ”călătoarea”, veghind ca o statuiecetateamunţilorînzăpeziţişideschidereasomptuoasăaVăiiMotrului.Şcolarilorle place să povestească despre viaţa berzei petrecută până acum prin acesteţinuturişisuntconvinşicămisterioasapasărenumaiestepentrueiunvestitoralprimăverii,aceastafiinddemaimulţiani”unpersonaj”careaintratînlumeacopilărieilor,înconjurându-icubucuriişiaducându-lemereuprimăvaraînochişiînsuflet.

Nicigerurilemarişiuscatedinierniletrecute,nicişuierulviscolelorscăpatedeprinmunţi,nicizbaterileapocalipticealefurtunilornuaureuşitsă-izdruncine

132

statornicia.Rezistând tuturor potrivniciilor vremii, de 11 ani, barzadinPadeşesteacasă,ocrotindu-şicuibulşioprindprimăvarapeloc.Săteniiovenereazăşioconsiderăunsimbolalîmpământeniriibineluişiprimăverii.

Cândnuestepecuib,barzapoatefiadmiratălalucru,printreoglinziledeapealebălţilordepevatrafostelorlacuri.Acolo,lângăzăvoiulMotrului,cufiecarezbor, ea îşi regăseşte lumeaproprie a necuvântătoarelor, de unde îşi adună zidezihranaîndestulătoare.Alteori,planeazăpesteîntindereasatului,înzborurirepetateşiline,pentrualemulţumiparcălocalnicilordebunătateaşiatenţiaceilepoartă.

Barzai-asurprinstotuşipeniştetineribucureşteni,aflaţiînprimelezilealeluifebruarieînvizitălarude.Acestoranuleveneasăcreadăcăesteposibilăoastfeldeinedităîntâlnireşiopriveauîndelung,nedumiriţi,punându-şiatâteaşiatâteaîntrebărilacarenupreagăseaurăspunsuri.

Amrevăzut-oşinoi,înziuade10februarie2007,peoploaierece,mocănească.Păreaafiuitată,caoumbrăîntr-unvârfdelujer,însufleţindu-şicuibul.Nune-ammiratpreamult,deoareceoştiamîncădinprimulandeiernareaici,decândarenunţatsămaizboaresprealteţărişimări.Deaceastădată,străjuiaîntr-unpicior,subploaieşiceaţă,aşteptândcustoicismclipaîntâlniriicuadevărataprimăvară,cândîşivaîntregidinnoufamiliaşivapurcedeiarăşilacreştereapuilor,într-unritualdeviaţănumaideeaştiut,oviaţămirificăşinepământeanăpentrunoi,ceifărădezbor.

Ion ELENA

Paşi pe meleaguri gorjene

Înaceastăescursienoiamplecatlaora7:30.Delaclasanoastrăauparticipattreielevi,BărbăcioruAndreea,BurciuDragoăşiCatrinoiuAndrada.Înziuade4noiembrie2006încurteaşcoline-auîntâmpinatdouăautocare.ClaseleI-VIIIaumerscuprimulautocar,iarclaseleIX-XIIaumerscualdoileaautocar.Primaoprireaautocarelorafost,,HidroelectricaS.ACerna”,Motru,Tismana.Acolonoiammers într-untunelcareavea800m.Ghiduldeacolone-aconduslauncomplexhidroelectric.Noiamaflatdeacestcomplexcăsecapteazăculacurilede acumulare: “Lacul Cerna”, “LaculValeaMare”, ”Lacul Clocotiş”, “LaculVitia”.

CapteazăTismana,Pocruia,Motru,Cerna. Înaceeaşihidrocentralănoiammaivizitatşi“Compresorideînaltăpresiune”.Întimpulronduluiseurmărescşiseverificăurmătoarele:existenţaşiprindereaapărătorilorlacureledeantrenare,niveluldeuleiînBaiadeulei,eventualepierderideuleişiaeretc.Următoareaoprire a fost laMănăstireaTismana.Noi am aflat că este aşezată pemunteleStarmina, înconjurată de culmi împădurite şi stâncoase. Mănăstirea Tismana

133

înseamnă “loc fortificat cu ziduri”.Mănăstirea Tismana este unul dintre celemaivechiaşezămintemonarhaledinŢaraRomânească.CtitorulmănăstiriiesteCuviosulNicodimcelSfinţit(1310-1406),dinneamvalahdinsudulDunării.

ÎnŢaraRomânească,Sfântulavenitprinchemareadivinăcumisiuneadearidicaomănăstireîmpreunăcuungrupdecălugări.Loculderugăciune,priveghereşiodihnăalCuviosuluiafostîngrotaaflatăpestâncadelângămănăstire.SfântulNicodims-amutatlaceleveşnicela24dec.1406şiafostîngropatînmormântuldin pridvorul bisericii, pe care şi l-a săpat dinainte.Bisericamănăstirii a fostsfinţitala15aug.1378cuhramul“AdormireaMaiciiDomnului”.Primapicturăiconografică a fost executată în 1564 de pictorul Dobromir dinTargovişte înculorivegetalecaresepăstreazăînpronaos,fiindceamaivechepicturăbizantinădinŢaraRomânească.ÎnbisericăsegăseşteoraclădeargintcareconţineSfinteMoaştealeSfântuluiNicodim.Înprezent,înMănăstireaTismanavieţuiesczecidemaicişisurori.Depeste45deanistareţaesteStravroforaIerusalimaGrigor,subacăreipăstorireprinostenealaîntreguluisobor,Mănăstireaacunoscutmulteşiimportanteînnoiri.AmmaiaflatdespreocascadăcarecurgedinpeşterapesubclădirileSfinteiMănăstirişicadedela40demetriînalţime.

Tot înTismananoi amvizitat şi unGrupŞcolar Industrial.Faţăde liceulnostru la acest grup şcolar învaţă 350 de elevi şi sunt 25 de cadre didactice.Acoloamascultatprogrameprezentatdeuneleelevedeacolo.Ammaivizitatşi“ŞcoalaCelei”careerasituatăînmijoculnaturi,osalădesportşiogrădiniţă,undevin110elevişi20depreşcolari.LaPadeşnoiamvizitatMonumentulTudorVladimirescu.Laintrareadeacoloseaflaudiferiţiarborişiarbuştiornamentalipede-oparteşidealtaaaleii.

Acest monument ne urează “Multă sănătate, fraţilor, locuitori ai ŢăriiRomâneşti!23ianuarie1821estedataîncareTudorVladimirescus-anăscutpeplaiurileVladimirului.Dupăacesteplimbărine-amîntorslaTismanaundeamvizitat“Păstrăvăria”.Aiciamvazutpeştidetoatemărimileiarmulţimealoreracaremaidecaremaimare.MaideparteammerslaHobiţaundeamvizitat:“CasamuzeuConstantinBrancusi”.

ÎnaceastăcasănoiamvăzutpatulîncareConstantinBrâncuşiseodihnea,uneletablourialesaleşiunfeldevitrinăcumedaliileşicărţilelui.Încameradinmijlocseaflauvasevechi,masarotundălacareConstantinBrâncuşimâncaşiohotăstrămoşească.Înultimacamerăseaflaupuţineşidiferiteuneltecare-ierauluiConstantinBrâncuşidefolospentrucioplitşisculptat.Încurteacaseisemaiaflaocasămaimicăcuocamerăcarenuaveamainimic,şiunpătul.Toateacesteaerauşiîncămaisuntfoartevechi.Pelaintrareaîncurtesegăsescbăncuţedin lemngros sculptatedeConstantinBrâncuşi.Gardul este făcut frumosdinpiatrăiarpoartaestetotsculptatădeacestmaresculptorromân.

ConstantinBrâncuşis-anăscutînanul1876însatulHobiţa.Maideparteamtrecutpela“CheileSohodolului”.Acolom-auimpresionat

134

foartemultaceimunţicareeraufoarteînalţi.Lafelşiarborii,braziişicopacii.Printreaceste“Chei”curgeaoapă limpedeşicristalină încareeuamaflatcăpescuitulesteinterzis.Euammaiaflatcăprinaceştimunţitrăiescşerpişimaialesvipere.

ÎnfinaltoţiexcursioniştiiauplecatspreTg-Jiuundes-audespărţitşiaumersfiecareundeaudorit,însănoiammerscuprofesoriilaocofetărie.

Andreea BARBACIORU ,V B

Excursii prin judeţul Gorj

Noiamplecatlaora7:30dincurteaşcoliicudouăautocarecudomniişidoamneleînvăţătoare, Maria Popescu, domnul Ciobanu şi două doamne învăţătoare.Primaoprirea fost laS.C.HIDROCENTRALAS.ATismana-Bistriţa. Înaceahidrocentralăapaestecaptatădedouămotoarefiecareavîndputerede40w.

AmfostlaMănăstireaTismana.MănăstireaTismanaesteunuldincelemaivechi aşezăminte monahale din Ţara Românească. Ctitorul mănăstirii esteCuviosulNicodimcelSfânt(1310-1406),dinneamvalahdinsudulDunării.AmplecatlaşcoaladinTismanaundeamascultatniştepiesemizicaleşiuniicopiiaujucatfotbalcuceideacolo.

După aceea am fost lamonumentul luiTudorVladimirescu, în locul undeelaplecatcupanduriilaluptă.ApoiamfostlaşcoaladinCelei.Acolobăncilenueraufrumoaseşierauplinedepraf.AmplecatlacasamemorialăaluiC-tinBrâncuşi.Încameradinstângastăteael.Înce-adinmijlocerauunelte,iarînce-adindreaptaeraupuţinelucruri.Mailadreaptaerapătulullui.Els-anăscutînanul1876şii-aplăcutsculptura.AmmerslaTg-Jiuundene-amplimbatşiammerslaocofetărie.Dupăaceeaamplecatacasă.

Dragoş BURCIU,VB

Un vis frumos

Num-amgânditniciodatăcăvoiîntâlniadevăratadragoste,pânăcândîntr-onoapte,învisulmeu,aapărutel…unchipangelic,cuzâmbetulcaldşicuunglasprofundce-miîncălzeainima.

Eraosearădevarăîncarecălduranisipuluişiamăriimil-aaduspeceldecareaveamsămăîndrăgostesc.

Cândi-amîntâlnitprivirea,amsimţitunfiorînăuntrulinimiimeleşiparcăcevaîmispuneacă„el”esteiubireaceamaşteptat-o.

Cerulsenin,şiaerulcalddinmijloculveriine-ampurtatsprenisipulşiapasăratăamării,undemânaluicaldămi-aatinsobrazul,dorindu-misă-lating

135

şieu,ceasuldeşteptătorm-afăcutsămătrezesclarealitate.Cepăcat…afostdoarunvis!

Poezie

AmcăutatîninimataŞiamgăsitunoceandeiubireImensă…Păstratăpentrumine

Amaşteptatsă-mişopteştiuşor,Cuvintedulcideiubire,Sămăstrângilapieptultău,Şimereusăficumine.

CaopetalădetrandafirIubitule,emângâiereata!AtâtdefinăşidecaldăEsteatingereata!

ChipangelicComoarăavieţiimele,Săneiubim,şisăfim:Împreunătotmereu,DoarTu…şiEu!

Scrisoare de Dragobete

Suntsingură, tristăşiobosită, lipsitădeparfumul iubirii,dar înacelaşitimpîncercsămăîmbătdeaicidindepărtarecuvorbeleplinedesinceritateşidevotamentalesufletuluităudivin.

Îninimamea,domneşteoatmosferădeşcoalătăcutăşidisciplinată… Tu,uniculmeuLuceafăr,rămâiînminteaşisufletulmeuceeaceaifost

mereuvisuldeauralvieţiimeleşisingurameasperanţădefericire. Parfumultău,şinobilăvisaretecheamălângămineşisufletulmeu,îţi

doreştesăaioviaţaliniştităşilipsitădefrământări. Ţi-amscriseu,ofărâmădevis,opetalădelumină…deaici…dininima

mea…doarpentrutine…

MihaelaIORDANESCU,IXC

136

Dorul

Plângsuspin,oftezmereuDedorultău,eundorgreuUndortemutcegreumăapasăCăcinuştiuce-icuviaţanoastră.

Acummăplaci,vreisămăalinţi,Darnueştisincer,oriceziciCâtpotsăsufărpentrutineDeundeceniu,orimaibine?!

Eramcopilcuvise-nalte,Cuinimaşichipulîmbietor,CubraţeledeschisepentruarteŞisufletulîntainazâmbitor

Eun-amclăditnimic,amvrutDarfărăoricechiarnus-apututŢinutăîncolivieeuamfostIarvorbelesunttotuşifărărost.

Laundeceniuvreausămor,sămăodihnescPealţiisă-iînveselescPământulsănu-lumbrescCăcinimănuinu-ifolosesc.

Prof. Viorica Torcea

„Iluzii parfumate”

I. PlângteiirătăciţipelângădrumCăcisuntîntoncumineşicuvoi,Căploaia-inimiceştedeparfumŞivântu-iscuturădefloare.

IubiţiiplângîntoncuteiiMainou-seroagăşilazei!

137

SădeamaimultparfumînfloareDarşiunverdemaiaprinsînfrunze.

Teiuledarnicînfloareşi-nculoareŞiînmireasmăestedrept!Numaiiubireaîiîndeamnă Săîşipăstrezefalniculaspect.

Hei!Voi,iubiţi,cespuneţi,Aveţinevoiedeparfum?VeniţisubteiuldinspredrumŞiveţiaveaşifloareşiculoareşiparfum!

„Iubirea-i un noroc”

Privesclageamşimăgândesccăn-amnorocDeoamenidragişideodragostecufocDeapecristalinecunuferiîmprejurDepeisajerozesăditeînamurg

Deapelimpezin-amnorocŞinicidefloaredemagnolii,DarnicideochiităiceinegriiDoardemister,desteleşidedor

DealbulfulgilordeneanuamnorocŞinicidepajiştea-nverzită,Căcinum-ajutăatavoinţăEaîmidicteazăsărămânpeloc!

Nu-miestedragsăstaupeloc,Şisăalerg,săzbor,săjocSă-miumpluviaţacuninsoareŞiapoisă-mispun:c-ammultnoroc! Prof. Viorica Torcea

138

„Vis de culori”

OrazădesoarepierdutăprinnorÎmistingeflacăraplinăcudor,Măpoartăprinprinaer,prinzbordecocorŞi-misfâşietrupuldesimtc-amsămor

Legatămi-einimade-unsufletpierdut,Prinvaluridemaresepierdeungând,Ungândcusclipicicaşiunsoare,Tu,inimărănită,decen-aiculoare?

Culorilesenasc,seştergşireînvieInimarămânedemulteoripustieUndeepictorulcumareleluihar?Danseazăsubstelecaunştrengarhoinar!

Cedans,cevorbeşicâtăfantezie!!!Pots-oasemănc-odulcenebunieEnebuniaunuipictorşi-aarteipastelateCeprindeînmrejefrunzecolorate.

Enebunie?SaumagieaculorilordecurcubeuCeledăruieşteunpictoraldestinuluimeu?EnebuniaunuidecormultpastelatCufrunzeruginiicejoss-auaşezat. Prof. Viorica TORCEA „Lalele”

Laleledragi,făr’demirosAcumdinglastrăeuv-amscos;VăstrânglapieptulmeucudragŞimăgândesclaomulcuchipcald

139

Afară-ibine,încasă-ifrigSufletulmi-eparcăpustiitCuvoipetrecşi-nzi,şi-nnoapte,Că-misunteţidragivoi,florigingaşe

LaleledragiatâtdecolorateÎnvoiamsutedesperanţePevoivreausăvăamlacununieSau,poate,cineştie,înveşnicie?!

Cununia,moartea,îmietotunaDaramurâtatâtminciuna!DemâinepotsămergîndepărtareCuvoişi-unsufletdeculoareAtâtîmimaidorescpe-aceastălumeLalelemulte,şivouăzilemulte.

Prof. Viorica TORCEA

Ziua Marinei

A fost o dată ca niciodată că daca nu ar fi, nu s-ar povesti. Au fostodată nişte bătrâni care aveau o fată. În primăvară era ziua Marinei. Parintii s-au tot gândit ce dar să-i facă fetei. Şi dupăîndelungi căutari s-au hotarârt să-i dea un colier. Elerafăcutdintr-omonedădeaurlegatădeopanglicădindouăculori:roşuşialb.Culoarearoşieînsemnăsângeleiaralbulviaţa.Avenitşiziuade1Martie,ziua Marinei.A primit acel colier şi l-a pus după gât. Seara a visat o zânăcare i-aspussăpleceîn lumeapoveştilorpentruaaflasemnificaţiacolierului. DimineaţafataapornitladrumşiaajunslapalatulLumiipoveştilor,dupăcareunprinţa invitat-o înpalat şi acondus-oprintr-un tunelde trandafiri roşiideculoarea sângelui, după care au ieşit din tunel şi au intrat în altul degladioleşinarcise.Cândauieşitauajunslazânacarele-aspuscădeacumînaintela1Martiesevasărbătoridăruireamărţişorului.De1Martiefiecarebăiatvadăruicâteunmărţişorfetelorfrumoaseşibune.Deacumînaintesevasărbătoriacest

140

simbol.DupăacestevorbeMarinaşiprinţuls-aucăsătoritşiautrăitfericiţipânăla

adâncibărâneţi.

Emma VĂTUIU, VII A

Pledoarie pentru disciplina “Cultură civică” Dacăaruncămoprivireînistoriaînvăţământuluiromânesc,observămcă

disciplinaEducaţie civică, cadisciplinăde învăţământ, aocupatun loc foarteimportantînperioadadintreanii1920–1942,cândLegeaînvăţământuluidelaaceavremeacordaaceeaşiimportanţăpredăriieducaţieicivicecaşiscrierii,citiriişiaritmeticii.Maitârziu,înperioadatotalitarismuluicomunist,culturacivicăşi-apăstratimportanţadar,manualelealternativedepânăatunciaufostînlocuitecumanualeunice,ceaveauunvăditcaracterpropagandistic.

Educaţia civică, ca disciplină şcolară al cărei obiectiv este educaţiapentrudemocraţie,şi-arecâştigatimportanţaşiafostreintrodusăînînvăţământulromânescdupăanul1992.Pânăastăzi,aceastădisciplinăsestudiazădeopotrivăîn învăţământulprimar, laclaselea III-a şia IV-a, în învăţământulgimnazial,laclaseleaVII-aşiaVIII-a,precumşi laŞcoaladearteşimeserii, laclasaaIX-a.Predareaserealizeazădupămanualealternative,profesoriişieleviiavândposibilitateasăîlaleagăpecelmaipotrivit.

Dacăesăneoprimdoarlaproblemamanualelor,trebuiesăspunemcăacestemanuale nu aumai fost actualizate dinainte de anul 2003.Dar, fiecarecetăţean român cunoaşte că în anul 2003, Legea fundamentală a statului,Constituţia,afostrevizuităprinreferendum,aducâdu-i-seimportantemodificări.Acestlucruimpuneaimediatşiorevizuireamanualelor,înconformitatecunoileprevederişi reglementări.Pentrucă,spreexemplu,manualuldeclasaaVII-a,trateazăînmaremăsurăproblematicaConstituţiei,fărăsăfacăvreoreferirelamodificareaacesteia,cumarfinormalşidedrept.Autrecut,iată,aproape4ani,sevorbeştedejadeonouărevizuireaConstituţieişicadreledidacticecarepredauaceastădisciplină,trebuiesăadaptezeactuldepredarelanoilereglementări,fărăaaveaunsuportînmanualuldupăcarepredau.Însă,despreaceastăproblemă,ne rezervămdreptul de a discutamai în amănunt, într-o incursiuneviitoare. . Aminteam,maisus,căplanuldeînvăţământprevedestudiereadisciplineiCulturăcivică,laclaseleaVII-aşiaVIII-a,cadisciplineobligatoriiiarlaclaseleaV-aşiaVI-a,cadisciplineopţionale,înfuncţiededeciziaconduceriişcolii.Secunosc,însă,foartepuţineşcolicareauintroduseducaţiacivicălaclaseleaV-aşiaVI-a.AuîntâietatedisciplineprecumInformatica,Educaţiarutieră,Limbilestrăineşialtele.Acest lucrude întâmplă, iată, într-oetapăa învăţământuluiromânesc

141

cândneconfruntămdinceîncemaimultcugraveproblemedecomportamentlaelevi,lipsăderespectşitotalălipsăderesponsabilitateşicooperare.Ori,toateacesteproblemeenumeratemaisus,şimultealtele,constituieobiectulprogrameideculturăcivică,pentruclaselegimnaziale,aV-aşiaVI-a.

Educaţiacivicăîşipropunecascopmajor,formareaunuitipdecetăţeanactiv,informat,responsabil,sensibillaproblemelecomunităţii.Aceastădisciplinăcontribuie la formarea tânărului atât în calitatea sa de cetăţean al statului dincarefaceparte,demembrualdiferitelorgrupurisociale,câtşi,dar,maiales,încalitateasadefiinţăunicăşidemnă.Eacuprinderegulilefundamentalealevieţiiînsocietate,cultivărespectulfaţădesineşifaţădeceilalţi,responsabilitateaşicooperarea,recunoaştereadrepturilorcelorlalţi,ademnităţiiumane,aegalităţiişanselor.Nuarecascopdoartransmitereadeinformaţiidespresocietateşistat,cireprezintăuncadrusistematicdeactivitate,încareeleviisăpoatăreflectaînmodcriticasupraaspectelorabordateşisă-şiformezeatitudinicivicepebazacărorasăacţionezeresponsabilcacetăţeni.

EsteimperiosnecesarcadisciplinaCulturăcivicăsăfiestudiatăînclaseleaV-aşiaVI-a,pentruareluaproblematicapecareoîntâlnesceleviilaclaseleprimare,ladisciplinaEducaţiecivică.Pauzadedoianidezilenufacealtcevadecâtsăcreezeungolenormîneducaţiaelevilor,carenusuntfamiliarizaţiprinnicioaltămateriecuproblemecareţindeconvieţuiresaucuregulialemoralei.

CadrullegalpentrustudiereaacesteidisciplinelaclaselegimnazialedeînceputestecreatprinexistenţaOMECTnr.4921din22.09.2003,careaprobăprogrameleşcolaredeCulturăcivică,claseleaV-aşiaVI-a,cepotfiutilizateînsistemuldeînvăţământcaofertănaţionalăpentruCurriculumlaDeciziaŞcolii.Trebuiedoarcafactoriidedeciziedelanivelulunităţilordeînvăţământsăfiesensibilizaţişisăînţeleagănecesitateastudieriiacesteidiscipline,fărăîntrerupere,delaclaseleprimarepânălafinalizareaclaselorgimnaziale.

M-ar bucura dacă acest dialog pe care, în încheiere, îl las deschis,ar constitui un semnal de alarmă şi unpunct de plecare, pentru toţi acei caresunt,înmodrealşinecondiţionat,interesaţideproblemelepecareleîntâmpinăînvăţământulromânesc,într-osocietatecesevreademocraticăşieuropeană.

Prof. Alin DOBROMIRESCU,Tribuna învǎţǎmântului

142

BREVIAR MĂTĂSĂREAN

• Revista “Murmurul Jilţului” - locul I pe ţarǎ Sfârşitul de an şcolartrecutaaduspentrueleviişicadreledidacticedinMǎtǎsarialteşialtebeneficii.Vorbimaicidespreonouǎreuşitǎ,chiardacǎacest lucrudevenisede-alungulvremiicertitudine:cunoscutarevistǎaşcoliidinMǎtǎsari“Murmurul Jilţului”, aobţinutpunctajulcelmaimarepeţarǎ,dinpeste360derevisteparticipante.

• Elevii din Mǎtǎsari în tabǎrǎ Pentruaîncununasucceseleobţinute,doieleviaiColegiuluiTehnicMǎtǎsari,împreunǎcuuncadrudidactic,auparticipat,înperioadavacanţeidevarǎlaTabǎraNaţionalǎdeRevisteŞcolareşiJurnalisticǎdelaMuncel,Paşcani,Iaşi.EstevorbadespreCristianGîrjoabǎdelaclasaaIX-aBşidespreMǎdǎlinaLupulescu,delaclasaaVIII-aB.Aceştiaşi-aureprezentatcumândrierevistaînpatrialuiEminescuşiCreangǎ,undeaulucratîmpreunǎcualţieleviredactoridinţarǎlarealizarearevisteiMuncel2007.

• Colegiul din Mǎtǎsari – şcoalǎ europeanǎ RecentMinisterulEducaţiei,Cercetǎrii şi Tineretului a ales dintre cele mai bune şcoli pe cele mai bune.Acestorale-afostacordatǎtitulaturadeŞcoalǎEuropeanǎ.Întreele,ocupǎunloc fruntaşColegiulTehnic dinMǎtǎsari, adevǎratǎ şcoalǎ europeanǎ încǎ cumultînaintedeaceasta.

• Sǎli dotate cu videoproiector, retroproiector, DVD Deşidispuneadetotceeaceeranevoiecabazǎmaterialǎ,ColegiuldinMǎtǎsari aachiziţionat,pelângǎcalculatorşitelevizorşicâteunvideoproiector,retroproiectorşiunDVD,pentrufiecaresalǎdeclasǎ.Aşadar,eleviidinMǎtǎsarivorînvǎţa,dinacestanşcolarîncondiţiiultramoderne.

• 36 de tineri europeni la MǎtǎsariVaraafostpentruceidelaMǎtǎsari un bunprilejdeschimbdeexperienţǎşideîntâlnirecuparteneriieuropeni.Astfel,36deelevişitineridinţǎridinEuropa,aupartcicipat,într-ozifrumoasǎdevarǎ,launsimpozionpetemarasismului,dupǎcareaupetrecutcumnusepoatemaibineperutaMǎtǎsari–Tg.Jiu–Tismana–Hobiţa.

• Şcoala noastrǎ ca nouǎ Tot perioada de varǎ a fost un la fel de bunprilejşipentruconducereaunitǎţii,sǎzugrǎveascǎ întregulcorpdeclǎdire,sǎigienizezesǎliledeclasǎ,pentrucaeleviisǎfieprimiţiînaceleaşicondiţiibuneîncareaufostprimiţiîntotdeauna.

• Deschiderea de an şcolar Ceipeste1800deeleviaiColegiuluiTehnic

143

dinMǎtǎsari,împreunǎcupǎrinţiilor,s-auadunatinziuade17septembriepebazasportivǎaliceuluipentrualuapartelafestivitǎţilededeschidereanouluianşcolar.Le-aufostadresateurǎrideînceputdecǎtrereprezentanţiaiInspectoratuluiŞcolarşiConsiliuluiJudeţeanGorj,Inspectoratului dePoliţie ,PrimǎrieiMǎtǎsarişiconduceriiColegiului.

• Ghiozdane pentru elevii de clasa I Ceipeste70deelevideclasaIaiColegiuluidinMǎtǎsari auprimitcâteunghiozdancadoupringrijaconducǎtorilorpoliticişiadministrativiai judeţului,pentrualefacemai«cugreutate»primiipaşilaşcoalǎ.

• Manuale pentru toţi elevii Conducerea Colegiului s-a preocupat dintimppentrucaeleviisǎfieîntâmpinaţilavenirealaşcoalǎcutotnecesaruldemanuale.Diriginţiiaucooperatşiei,astfelcǎfiecareelevagǎsitlaintrareainsaladeclasǎ,pebancǎ,manualele.Le-auprimit,dupǎcare,cubraţeleîncǎrcateauplecatsprecasǎ,bucuroşicǎtrecuseprimazideşcoalǎ.

• Naveta elevilor se deconteazǎ OaltǎbinecuvântareanouluiînceputdeanşcolarlaMǎtǎsariafostvesteacǎfiecareelevnavetistvabeneficiadedecontareanavetei.Pebazǎdebilete sau abonament, toţi elevii vorprimi contravaloareatransportuluideacasǎlaşcoalǎşiinvers.Maimult,ColegiuldinMǎtǎsaridispuneşidedouǎmicrobuzeşcolare,caretransportǎeleviidinsatelearondatecomunei:Croici,Brǎdet,BrǎdeţelşiRuncurel.

• Cornul şi laptele, rechizite şi burse şcolare Dacǎ la clasele I – IV,continuǎ, prin grijaGuvernului, programul “Cornul şi laptele”, elevii claselorI-VIII,vorprimicaşiînaniitrecuţi,rechiziteşcolare,pebazǎdecerereadresatǎunitǎţiişcolare.Deasemenea,eleviimǎtǎsǎrenipotprimi,lunar,bursedemeritsaustudiu,înfuncţiederezultateleobţinuteînanulşcolartrecut.Maipotprimibursedeorfan,bursedeboalǎsaubursesociale,înraportcuvenitulînregistratpemembrudefamilie.

• «Bani de liceu» Şiînacestanşcolar,eleviicareînregistreazǎunvenitmediubrutdepânǎla150 leiRON,potfibeneficiariaiunuiajutorfinanciarlunarînvaloarede180leiRON,dinparteaGuvernuluiRomâniei.Estevorbadespretoţieleviiclaselordeliceu,atâtrutǎdirectǎcâtşirutǎprogresivǎ,precumşideeleviişcoliidearteşimeseriişiceiaianuluidecompletare.Pentruaceasta,eitrebuiesǎdepunǎcerereaşiactelenecesarelasecretariatulunitǎţii.

• 200 Euro pentru achiziţionarea de calculatoare Toţieleviicareprovindin familii al cǎror venitmediu brut este de pânǎ la 150 leiRON, vor putea

144

primi,deasemeneaşiînacestanşcolar,200deEuropentruachiziţionareaunuicalculatorpersonalnou.Cererilevorfidepuse,împreunǎcuacteledoveditoare,totlasecretariatulunitǎţii,pânǎladatade01martie2008,pentruanulşcolarîncurs.

• Concursuri la care participǎm O datǎ cu începerea noului an deînvǎţǎmânt, toţi elevii au posibilitatea sǎ participe la o serie de concursuriorganizateînşcoalǎ,poringrijaMinisterulEducaţiei,CercetǎriişiTineretului:OlimpiciiCunoaşterii,Eurojunior,Winners,Cangouru,Smart,MemorialulLiviuDafinescu, Sanitarii Pricepuţi, Cântecul Văilor, Cântecul Jocului şi PortuluiPopulardinGorj,Logodnavinuluicuulcica,Focuripestezăpeziş.a.

• Cafeaua de dimineaţǎ CadreledidacticedinMǎtǎsariîşipotîncepeziuademuncǎ cuo cafeabunǎ, conducereaColegiului achiziţionând în acest sensdouǎfiltrenoidecafea.Toateacesteapentrucaziuasǎfiemaifrumoasǎ,maibunǎşicurezultatelescontate.

• 100 Euro pentru cadrele didactice Cadrele didactice din comunaMătăsari au beneficiat de suma de 100 Euro pentru achiziţionare dematerialdidactic.

• Parteneriate educaţionale:PrefecturaşiConsiliulJudeţeanGorj,RadioOlteniaCraiova,InspectoratulŞcolarJudeţeanGorj, InspectoratulJudeţeandePoliţie,TribunalulJudeţeanGorj,DirecţiaJudeţeanădeCulturăşiPatrimoniu,Centrul Judeţean al Creaţiei Populare, Biblioteca Judeţeană, Teatrul “ElviraGodeanu”, Şcoala Populară de Artă, Ansamblul Artistic “Doina Gorjului”,Ansamblul Artistic “Maria Lătăreţu”, Autoritatea de Sănătate Publică Gorj,SocitateadeCruceRoşieGorj,ConsiliulLocalşiPrimăriaMătăsari,ComplexulEnergeticTurceni,ExploatareaMinierăJilţ,SindicateleMinieredinJilţ,PoliţiaMătăsari, Fundaţia “General Gheorghe Magheru” Tg. Jiu, Fundaţia “DăruieVieţiiFarmec”,Fundaţia“Ager”şiFundaţia“Rhabon”,EdituraMăiastra.Şcolidin Franţa, Italia, Germania, Olanda, Ceholsovacia, Polonia, Turcia, Letonia,Lituania,RepublicaMoldova,Grecia,TituMaiorescu-Iaşi,DirecţiaJudeteanăpentruTineretGorjşiIaşi,ForumulTinerilordinGorjşiAsociaţiaTineretuluipentruDezvoltareRegionalăOltenia.

• Proiecte internaţionale cu şcoli din Franţa, Italia, Germania, Olanda, Ceholsovacia, Polonia, Turcia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, Grecia.

145

• Zilele liceului şi Sǎrbǎtoarea Fiilor Jilţului De la începutul luniioctombrie,ColegiuldinMǎtǎsariesteînsǎrbǎtoare,lucrusemnalatînpresǎlatimpulpotrivit.Concursuri,sesiunidereferate,simpozioane,dezbateri,întâlniricuautoridecarte,cupersonalitǎţigorjenemutându-se,calaeleacasǎ,laMǎtǎsari. Fiecareziîntre01şi19octombrieestesǎrbǎtoritǎcumaimulteactivitǎţilacareparticipǎeleviişicadreledidactice.Toateacesteaculmineazǎînziuadesâmbǎtǎ,20octombrie,cuSǎrbǎtoareaFiilorJilţului,oadunaredesufletatuturorcelorcaresesimtmǎtǎsǎrenişinunumai,oadunaredesufletatuturorcelorcareştiusǎpetreacǎ.

• Sărbători tradiţionale in Colegiu : Ziua Colegiului, 1 Decembrie,Ziua Mitropolitului, Alaiul Obiceiurilor de iarnă, Porni Luceafărul, ZiuaAdolescentului,SerbărilePrimăverii,ZiuaFemeii,TârgulOferteiEducaţionale,ZiuaEuropei,1Iunie,ZiuaAbsolvenţilor.

A.D.redactorul de serviciu

«REMEMBER – culegere de aricole din presa vremii»O CARTE – MATERIAL DIDACTIC

Sespune,foarteînţeleptdealtfel,cǎsuntemsumaoamenilorpecareîiîntâlnimîntr-oviaţǎ. Îicunoaştem, îiascultǎm, îiadmirǎmşi încercǎmsǎ lecǎlcǎmpeurme.

CucevaaniînurmǎamîntâlnitunOm.L-amcunoscut–profesor,fostinspectorşcolar–,l-amascultat–defiecaredatǎfizicşidefoartemulteoriprinputereacuvântuluiscris–,l-amadmirat,pentrutotceeacereuşisesǎfacǎîntr-oviaţǎcaceapecareoavusesedânsulşipentruvoiciuneapecareoafişaoridecâteoriurcamscǎrileîmpreunǎ.Dânsullapeste70deani,eu,laaproape27.Îladmir,lafeldemultşiastǎzi,cândrǎsfoiesc“Culegereadomnieisaledearticoledinpresavremii,REMEMBER». Este vorba despre renumitul dascǎl gorjeanGheorgheLungancare,împreunǎcuprofesorLuminiţaMiliPopescu,inspectorşcolarîncadrul ISJGorjaureunit înpestedouǎsutedepaginidecarte,douǎperioadedifertedetimp,douǎperioadecubucuriileşitristeţilespecificefiecǎreia.

Culegerea de articole din presa vremiiREMEMBER, ne înfǎţişeazǎ parteafrumoasǎaunuiînvǎţǎmântromânescbogatînactivitǎţisocialculturale,profiluldedascǎlialcelordoiautoripunându-şiseriosamprentaasuprarelatǎrilor.Suntprezentateoseriedearticolecareauîncrustatînistoriavremiimanifestǎrilelacareauluatparteceidoi,atâtînperioadadedinaintecâtşidedupǎ.

Încartealor,profesoriiLuminiţaMiliPopescuşiGheorgheLunganneprezintǎtot ce îşi aducamintecǎau fǎcutmai frumos înviaţǎ,neprezintǎmodelede

146

dascǎlişioamenidevaloare,acţiunicareaureînviatde-a lungulvremiifioruldulcedesǎrbǎtoareşidragosteafaţǎdevalorileunuineamgreuîncercat.

Structuratǎînoptcapitole,«Culegereadearticole,REMEMBER»esteînaintedetoateunadevǎratreperdidactic,constituindunseriospunctdesprijinşiunamplumaterial pentru profesorii de limba şi literatura românǎ.LuminiţaMiliPopescuşiGheorgheLunganîmbinǎ,cumǎiestrie,încartealor,stiluljurnalistic(interviul,reportajul)custilulliterar(povestirea,evocarea,portretul).Atâteleviicâtşicadreledidacticepotfolosiaceastǎcartecamodelpentrurealizareaunorportrete,interviurisaureportaje,gǎsindaicitotceeaceletrebuie.

Ceicaredorescsǎcunoascǎistoriatumultuoasǎaunuipoporcareaştiutsǎrezistelaîncercǎri,potgǎsiînaceastǎcarteunbunsfetnic,profesoruldeistorieputându-sebucurade relatareaunor fapte reale, elevii şi toţi cei caredoar auauzitcevadesprecumafostatunci,avândşansaacumsǎgusteadevǎrul,grǎitcumǎiestrieprinpanaadoiprofesorigorjenidemnidetoatǎîncrederea.

Darpoatecǎvaloareaceadepreţ a acestei«Culegeridearticoledinpresavremii»oconstituiepanoramadeactivitǎţisocial-culturalepecareLuminiţaMiliPopescuşiGheorgheLunganleprezintǎcuatâtainteres.Profesoruldiriginteareoportunitateadea-şiîmbogǎţiactivitateadidacticǎcuoserieimpresionantǎdeconcursurişidiferiteîntreceri,manifestǎrisportivesauactivitǎţituristice.

Toate acestea, şi multe altele, propun cartea profesorilor Luminiţa MiliPopescu şiGheorgheLungan ca o adevǎratǎ carte didacticǎ, ca o atrǎgǎtoarecartedeistorieşicaointeresantǎcarteaunorvremuriapuseşiaaltoracareîncepsǎrǎsarǎ.

Mǎbucurǎaceastǎapariţiedinpunctuldevederealunuiacareştiucǎamunseriossprijin,prinaceastǎcarte,înactivitateadidacticǎşimaimultmǎbucurǎdinpunctuldevederealceluiacareştiucǎistoriatrebuierespectatǎ,pentrucǎistoriane-adesǎvârşitpenoi.

Recomand «Remember»cu încredere tuturoraceloracareştiusǎaprecieze,tuturoraceloracareauînţelescǎpentrua-ţistǎpâniviitorultrebuiesǎ-ţistǎpâneştimaiîntâitrecutul.

AlinDOBROMIRESCU

La Mătăsari,

Bandădemină,materialdidacticîncurtealiceului

Colegiul Tehnologic din Mătăsari este unic în ţară, pentru că are un laborator în aer liber. Nu este vorba despre orice fel de laborator, ci unul care creează imaginea veritabilă a unei cariere. În curtea şcolii a fost amplasată o bandă transportoare cu toată tehnologia de rigoare. Banda este pusă în mişcare din

147

când în când, dar în mod special la orele de Educaţie Tehnologică. În pauze şi la orele de sport, banda este folosită şi pe post de tribună.

Bandatransportoareafostadusăînultimiianideconducereaşcolii,dupăceafostprimitădelaEMCJilţ.Unitateaminierăasprijinitînnenumăraterânduriinstituţia de învăţământ de prestigiu din comuna Mătăsari. Acum le-a oferitelevilor o bandă de cauciuc cu care într-o carieră se transportă cărbunele sausterilul.Bandaestefuncţională,poatefioricândpusăînmişcareşideşiconsumăogrămadădecurent,lefoloseşteelevilorşidascălilorînactivitateadidactică.

LaoreledeEducaţieTehnologică,dupăceliceenilorliseprezintăschematicactivitateadincarierăşibenziletransportoare,profesorulîşiduceeleviiîncurteaşcolii,undelearatăpractictotmecanismul.,,Chiarştimmaimultdecâtunangajatdincarierăcarelucreazălabandă.Şidacălaînceputmi-afostteamăsăpornescmecanismul,acummiseparecevabanal”,aspusunuldintreeleviicolegiuluimătăsărean.

ProfesoruldeEducaţieTehnologicăesteşiel la feldeoptimist. ,,Nuexistăpericolulcabandasăfiepornităfărăsupraveghere.Totulesteînchisînaceastăîncăpereaflatălângăbandă,doarprofesorulporneştetotulcândvreasălearateelevilorcumfuncţionează”,aprecizatşiprofesorulIulianPurcel.

Nefolosită în carieră

Bandadincurtealiceuluiesteplacatăcucauciuc,iarpetraseulacesteiaseaflămaimultedispozitivedelacareeaseopreşteîncazdepericol.Benzileîncariereseîntindpecâtevasutedemetripânăla1kilometru,darceadelacolegiuldinMătăsari estemaimică. Lungimea acesteia este de aproximativ 150 demetrişiflancheazăcurteaşcolii.Pepartealateralădinspreşcoală,peacestas-aupusniştebucăţidemetal care au fost transformate înbănci.Aici, lamanifestăriledincurtealiceului,eleviistaufărăprobleme.,,Încapaicicâtevasutedeelevi”,aspusmândrudirectorulColegiuluiTehnologicdinMătăsari,dupăceaexplicatcăastfelarezolvatdouăprobleme,unaalaboratoruluişialtaatribuneipentruelevi.LaColegiulTehnologicdinMătăsariînvaţăaproape2000deelevişipredau150decadredidactice.

Clara Enache

148

Elevii de la Mătăsari au fost în vizită la Parlament EleviidelaMătăsariaufostînvizitălaParlament.Odelegaţieformatădin

50deelevişicadredidacticedelaColegiulTehnicMătăsariarăspunsinvitaţieiSecretariatuluiGeneralalCamereiDeputaţilorşiaefectuatovizitălaPalatulParlamentului,încadrulprogramuluideviziteorganizatedeCentrulEducaţional.EleviişiprofesoriidinMătăsariaufostînsoţiţiînvizitădecătresenatorulPSDIonFlorescu.Lafinalulvizitei,reprezentanţiiParlamentuluiauoferitcadouri,elevilorgorjeni.

17 Dec 2007 de Gabriela Gîngioveanu, Radio Tg. Jiu

Minorii, încotro

Înconjuraţi la tot pasul de dragostea părinţilor, aflaţi sporadic sub privirileprotejatealeeducatorului,fieînvăţător,profesor,maistru-instructorsaumeseriaş,influenţaţi permanent demediu social în care-şi trăiesc clipele naive ale uneiperioadescurtecuprinseînlimitelefixealeînceputurilordeviaţă,alcărormandatsedesfăşoarăîncuprinsulaoptsprezeceani,minoriicuceresczilnicnoibastioaneale unor nuanţe necunoscute de viaţă, nereuşind în celemaimulte situaţii sădiscernă,sădistingăcertitudineadeincertitudine,sădelimitezebinelederău.

Esenţialeste,încadrulacesteiproblemefundamentale-intitulată«educaţiaminorilor!» - să se asocieze toate forţele socialului să-şi conexeze energiilepozitive şi să solicite sprijinul statului chiar în vederea creării unor drumuri«asfaltate»,unui«orăşelalcopiilor»desepoate,încaresăexistegrădiniţe,şcoli,licee, bibliotecimulte, calculatoare (fără a avea instalate jocuri pe ele),mulţidascăli, doctori, asistentemedicale, judecători cinstiţi, exceptând existenţa, în«orăşelulminunilor», a restaurantelor, a barurilor, a hoţilor, a prostituatelor, apărinţiloralcoolici,ainfluenţelornegativedetotfelul.

Întimpcescriu,audunradio-casetofoncuvolumulfolositlamaximum,cuocasetăcumuzicăpopulară.

«Ce-ofi?Mă-ntreb»-gândindu-măbrusclafaptulcă-imarţiseara,ora22fix,şică,înmodcert,sâmbătăsearavafihoră,convinsfiindcăavemnuntăînsat,duminicăpe30septembrie,launfostcolegde-almeu,degenerală...

Mă dumiresc repede: o vecină frumoasă foc îşi aniversează majoratul,eveniment deosebit care o va desparte de copilărie, o s-o prezinte vieţii, demâine,aşacumeste,fărăa-iaducelacunoştinţănoilesurprize,fărăsă-iaratefaţaneplăcutăasoarelui!

«Lamulţi ani, domnişoară!»după caremă simtobligat să-mi reiaumuncamea,aceeadeaconcepeunarticolminor…….

Adaug, la primele fraze, necesitatea implicării unor factori decizionali în

149

luareaunormă-surirapidepentruajutorareacelormaidefavorizaţimembriiaiuneicomunităţi:minorii!

Peloculîntâiartrebuisăsesituezepărinţii,ştiutfiindfaptulcăeisuntcreatoriişiautoriiunor«opere»deneimitat:propriilevlăstare...Subprivirilelor,copiiicresccadinapă,învaţăsăzâmbea-că,săvorbească,săplângăcândnusuntlăsaţilajoacă,săcearătotfeluldedulciurişideprivilegii...

Toate-sbuneşilalocullor,până-nprimazideşcoală,cânduniversulcopilărieiva primi în «casa sa» noi aspecte precum: colegii de clasă, domnişoare saudoamneînvăţătoare,cărţile,ghiozdanul,rechiziteleşcolareşi,nuînultimulrând,diminuareaprogramuluidejoacă.Dupăpuţintimpseobişnuieşte«micullonel»-cumîispuneacinevaelevuluidinclasaîntâi,cuprogramul,cuînvăţătorul,cucolegii.

Părinţii devin mai exigenţi, unii, mai delăsători, alţii,aceştia considerândcă-nsarcinaeducatoruluivacadedinprimazideşcoală,întreagaactivitatedeeducareafiuluisauafiicei.Unpărintemaibădăran,întâlnitlaşedinţaşcolară,i-aspusrăspicattinereiînvăţătoare:«Considercătrebuiesănevizitaţiacasă,cândconsideraţicăfiulmeunuînvaţă,casăneanunţaţideacestlucru»,lacarefrumoasaînvăţătoarei-aîntors-ocuvenit:«Săştiţicădumneavoastrătrebuiesămăvizitaţi,încalitatedepărinte,şisămăîntrebaţidesituaţiacopiluluidumneavoastră!».

Alţipărinţimaigrosolanidecât«amicul»prezentat,sedeplaseazălaşcoalăşiprovoacădiversecerturicueducatorii,acuzându-ichiardefaptulcănudoresc«săleînveţecopiii!»Consumăalcoolînaintedevizită,pentruaavea«curaj»caunpersonajde-almaestruluiCaragiale,citatlatribunal.Dupăvizităsedeplaseazălaprimulbar,undeconsumăalcoolpânănoapteatârziu,dupăcareseducacasăşi,înbazadiferitelorpretexte,iaubătaiesoţiileşicopii,şiscotafarălocuinţă.

Soţiile se duc la vecini pentru a le găzdui, uneori, alteori reclamă lapoliţie,iarcopiiipleacălaplimbare,dupăprogramulşcolar,intrăînprimulbarundegăsescmaşinuţeleelectronice,penealoncareafăcutpuşcărieşipovesteştefrumosdesprepăţaniilesaledeacolo.

Adouazinusemaiducelaşcoală«obositulprinţ»,fiindmulţumitdefaptulcăn-amaigăsitacasăpetăticulbeat,lareveni-re,căn-aprimitdinnoubătaie.

Vaevitas-oîntâlneascăpeînvăţătoareşipecolegiideşcoală,careîlvorîntrebadecenumaivinelaore.

Însituaţiilefericite,părintelevamergelaînvăţătorşi-lvarugasă-ireprimeascăodrasla laşcoală, faptpentrucarecopilulva reintrape traseulnormalpână lanoua«surpriză»:sosireatatăluibeatacasă.Aflatsubspectrulunuisentimentdeteamădetatălbeţiv,neajutoratdemama,puţinmaiblândă,elevulvacreşteînbar,unde-inealonpuşcăriaşul,atâtdedistrat,unde-smulţicolegicareauabandonatşcoalaşisesimtatâtdebine.

AşteptamtrenulînGaradeNord,înBucureşti, întoamnaanului1999.Amasistatneputincioslaun«spectacol»,oferitdedoiaurolaci.Primul,ainhalat

150

cevanedefinitdintr-opungă,dupăcarealuatobâtăînmâinişil-alovitputernicîncappecelde-aldoileapână l-adoborât jos.Amfost trezitde ţipeteleunuibătrânonorabil,carespunea:«Săriţi,hoţii»!.M-amdumiritrepede,des-preceseîntâmplase:oţigancăceseplimbapeperonulgării,cudoicopiide7-8ani,launmomentdat,profitânddeneatenţiabătrânului,l-aîndemnatpeunuldincopiisă-ifurebaniidinmână,fugindsprecentrulgării.

A fost prins de un tânăr, care înmodpoliticos, i-a înmânat bătrânuluibanii.

Ţiganca,s-aîndreptatspreieşireadingarăşis-aîntâlnitcucopilul,făcându-lcu«ouşioţet»,spunându-icănu-ibundenimic.

Revin,cuooarecaregreutatesufletească,înGorj,maibinezisînMătăsari,localitateaîncarene-amnăscutînurmăcudouăzecişicevadeprimăverişiîncarelucrez.

L-amîntâlnitîn22-09-2001,pelaora13fix,peminorulCostînMarius,la cariera Jilţ-Nord.Am rămas stupefiant:Marius era îmbrăcat într-un treningnou-nouţ,aveaadidaşinoi,purtaoşapcă«Nike»şifumaoţigară«Winchester».M-ambucuratpemoment,întrucâtîlmaiîntâlnisemdemulteoriînvaraanului2001,prinMătăsarişiseaflaîntr-ostaredeplorabilă:eramurdar,afumatdincapşipânăînpicioaredelacauciucurilearse-ntimpulnopţii.

-Ce-icutine,Marius?-l-amîntrebat-eşticuratşiîmbrăcatbine.1-Mi-aucumpăratmuncitoriihaineşiîncălţăminte,domnule!-Aiînceputşcoala?-Nu,n-amînceput-o,amrămasrepetentînclasaaV-aşinumămaiprimeşte

nimeni la coală!Nicimie nu-mimai place la şcoală!Este bine aici: dorm învestiarelemuncitorilor,îmidaumuncitoriidemâncare!

-Mamatate-aprimitacasă?-Numaivreausămerglaea!Măpuneasăfactreabă!-Cum e cu tatăl tău,Marius? - l-am întrebat brusc gândindu-mă la faptul

că,înprimă-varalui2000,tatălsăuCostînGheorgheseprezentaselapoliţieşianunţasecăvreasă-liapeMariuslaelînBraşov,să-lîntreţină.

-M-aluatcuelînBraşov,dupăcarem-adusîncamereleîncaredormea,iaradouazim-aameninţatcucuţitul,spunându-misămerglafurat!Atreiazi,cândaadormitbeat,amfugitdelael.

-Dacăteduclaşcoală,osărămâiînclasata,săînveţi,c-aşaebine!-Poatecăda,însăsă-migăsiţişiogarsonieră,cănuvreausămerglamama!

Sămăcăutaţiaici,dacăvreţisămăduceţilaşcoală! Mi-amreamintitiarăşideCostînGheorghe.Fusesecondamnatîntrecutpentru

maimultefaptepenale,iarînprimăvaralui2001luasepeMariuscuelpentrua-ltransformaîntr-unhoţminor,sub14ani,careareprivilegiulde-anurăspundepenal.

Diabolicplangroaznicăidee!

151

Şibrusc,mi-amreamintitdeveciniideblocai luiMarius:ChirilăMarius-Claudiu,de16ani,AldeaKaroly,de17anişiGusFlorin-Cristian,de18ani,actualmentecondamnaţipentruosumedeniedefurturi,îşiispăşescpedepseleînPenitenciarulTg-Jiu.

Aufurattotces-aputut:baniidinplasasecretareiCariereiJilţSud,care,dinbunătate,leoferea,uneori,câte-unbacşiş,baniidinpoşetauneibucătăresecareleofereacâte-oporţiedemâncare,căldareauneifemeidinMătăsari,cupruşialuminiudelaCarieraJilţNord,baniiluiIIieVictor,dinMătăsari,pieseautodinmagazialuiChiriacAlexandru,cutiadeautoturism,aparţinândluiGeamănulon,chiardincurteacaseişicâtealtebunuri.În05-01-2001,ParchetulMotrule-aemismandatedearestarepe30dezile,iarJudecătoriaMotrui-acondamnatlaînchisoare.

Abandonaseră şcoala. Păcat de Aldea Karoly, care avusese medii foartebunepână în clasa aV-a.MutihacNicuşor, de19 ani, actualmente condamnatînPenitenciarulTg-Jiu,aavut“titlu”deminor-problemă,peîntreagaperioadadintre14şi18ani.Învaraanului1998,aspart5magazineşiasustrasmezelurişibani.Dupăpuţintimp,aspartatelierulliceuluişiasustrasmajoritateasculelor,cheilor,ferestraielor...le-aascunsîntr-unbidondevarzămurată.Aparticipatlanuntauneiverişore,cares-acăsătoritînsatulBrădet,com.Mătăsari,şiluniseara,profitânddeneatenţiarudelor,afurat27.000.000lei,baniinunţii,dintr-undulap,dupăcareafugitînlaşi.

Aprimitocondamnare.Dupăeliberare,asustrasmaterialedelaCarieraJilţSud,întimpulnopţii,fiindcondamnatîncursulanului2000laînchisoare.

Ar mai fi multe de spus despre minorii-problemă ai Mătăsariului, însăevidenţiezaltexempluelocventalcomuneiBolboşi,jud.Gorj,peLicăretelon,zis“chinezul”.Aabandonatşcoalala11anişi-şifăcuseunobiceipuţinciudat:treceagraniţa,prinzându-sedeparteainferioarăavagoanelortren.

S-aapucat,peparcursulanilor,debăut.în21-09-2000,fiindînstaredeebrietate,alovit-ocuuncuţitpeovecinădemaimulteori,dupăcareconstatândcăbătrânaamurit,aviolat-oşii-aluatdintr-undulapsumade290.000lei.AvenitînMătăsari,dorindsăplececuautobuzuldemineri,laFiliaşi,dupăcareurmasăplecelaTimişoaraşiprobabil,”agăţat”devreuntren,săfugăînIugoslavia.Afostprinsdepoliţieîntr-unbar.ActualseaflăînpenitenciarulTg-Jiu,fiindcondamnatlaopedeapsăgreapentrucei19aniailui.

Profitdeocaziaoferită,privilegiui-aşspune:de-apublicaunarticolnupreasemnificativ,rugându-mă,indirect,depărinţi,deprofesoriideoricinerespectpentruumanitatea,pentrubine,săfacătotce-iposibilpentruoprireaminorilordindrumulfărăîntoarcere:aceladedeasuprameniriişcolii(consideratăpebunădreptate fundament al formării, instruirii şi creării omului), al asimilării unorinfluenţenegative,aunormodeledepreciate(infractori,beţivani),alconstituiriiîngrupuricarepropovăduiescviolenţa.

152

Minorii,suntinevitabil,maturiidemâine,eivorreprezentapesteundeceniu,societateacutoatefaţadeleei,cutoateinstituţiile,fiindprezenţiîntoateramurileei.

Prevădonouăfrescă,nuanţatăcumultemotive,aflatăsubaltspectru, însămintea-mifuse-nprezentşimălasăpradăaceleaşiîntrebăriapăsătoare:

“Minorii,încotro?”

Costel Tănăsoiu Agent Poliţia Mătăsari Fragmentdinromanul„Cuibuldepuimulţi”