Revista Murmurul Jiltului nr 68-69

32
REVISTÃ A COLEGIULUI NAÞIONAL TEHNOLOGIC MÃTÃSARI - GORJ Anul XVII Nr. 68-69 noiembrie 2013 32 PAGINI Muzeul Jilţului la 15 ani Omul de lângă noi Cu 15 ani în urmă, pe 31 octombrie 1998, organizam prima Sărbătoare a Fiilor Jilţului care era precedată de doua sau chiar trei săptămâni de zilele liceului, ale colegiului .Era un prilej in care,timp de 10 ani, elevii, cadrele didactice, sărbătoreau cu cinste instituţia în care îşi desfăşurau activitatea iar copiii se pregăteau de la vârsta de 3 ani până când terminau liceul şi şcoala postliceala. A fost o activitate apreciată, întrucât în zilele de sâmbătă şi duminică veneau din toate colţurile ţării acasă, să-şi vadă părinţii, locurile natale, unde au copilărit, să se ducă să pună la cimitir o lumânare pentru cei care au intrat, ,din lumea cu dor în lumea fără dor’’ .Aşa s-a făcut ca începând din 1995, pornind de la o lecţie de la clasa, am făcut un legământ cu mine însumi de a realiza, pentru elevii studioşi din Mătăsari, o instituţie culturală care la acea dată şi nici acum nu o are nimeni în liceele din Gorj, care au nişte puncte muzeistice într-un colţ de la capăt de hol .Muzeul in care sunteți, părinți si elevi, scoate la iveală trecutul, folclorul, tot ceea ce a făcut mai frumos pe lumea asta ţăranul român . Am gândit că în această sală, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar, să fac acest muzeu . Aş fi putut să umplu toată grădiniţa asta cu obiecte,datorita entuziasmului care era în rândul cadrelor didactice, al elevilor, al părinţilor, al comunităţii ca să avem ceva ieşit din comun, şi, am găsit înțelegere la oameni de la Motru până la Filiaşi, de la Covrigi până la Bumbești Jiu care au răspuns cu inimă deschisă la ideile pe care eu le-am promovat la acea vreme. Aşa se face că prin copii, prin oameni, prin părinţi, împreuna cu soția, profesoara Floarea Dădălău, am strâns peste 2500 de obiecte pe care le vedeţi puse aci, care constituie, de fapt, o gospodărie ţărănească în care elevul, copilul de azi şi părintele de mâine, să vadă cum s-a trăit în trecut şi sa tragă concluziile pentru perioada viitoare, să ştie ce are de făcut în viaţă. Aş vrea să vă reamintesc faptul că atunci, pe 31 oct 1998, veneau aici prefectul si subprefectul, venea preşedintele Consiliului Judeţean cu cei 2 vicepreşedinţi, veneau directorul şi directorul adjunct al Muzeului Judeţean, veneau cei cu funcţii de conducere la Inspectoratul Școlar, în plus au fost aici prezenţi directorului general Baican, cei care sunteţi părinţi ştiţi cine a fost, omul care a condus o bună parte de timp activitatea de minerit din această vale, fostul ministru Huidu, cu cei doi consăteni ai noştri care erau directori în cadrul S.N.L.O., Tibi Trotea din Runcurel si de Grigorie Dădălău din Croici . Îmi aduc aminte ca atunci au venit doctorul Joavina din Constanta, Sebastian Bălescu din Timișoara, generalul de armată Nicolae Irinoiu, cel care fusese consul general al României la Washington, în Emiratele Arabe, în Turcia şi îşi încheiase activitatea în Republica Sud Africană, alte cadre care lucrau în Ministerul de Interne, Ministerul Învăţământului, oameni din presa scrisă, vorbită şi vizuală, Ansamblul artistic Doina Gorjului. Am primit cu cinste in acest muzeu pe ministrul învățământului, Andrei Marga, pe Mitropolitul Olteniei,Teofan. Toți au apreciat, munca titanică făcută aici, dovada ca acest muzeu, act istoric fără precedent, va dăinui peste veacuri şi copiii copiilor dumneavoastră vor găsi aici nişte lucruri care cu greu se mai găsesc la ora actuală . Bucuria mare a fost că de-a lungul anilor Muzeul Jilţului a constituit placă turnantă a realizărilor Colegiului despre care un fost inspector general spunea că, ,am devenit o şcoală de temut în judeţul Gorj’’, iar alţii de lângă el, tot din conducere, spuneau că am creat o, ,instituţie mamut ‚’, care ajunsese să aibă 2150 elevi, să aibă 130 cadre didactice, si 30 personal administrativ şi auxiliar care veneau zi de zi să-şi facă datoria, să creeze în Mătăsari primul colegiu din România de la ţară. Cine nu-şi cunoaşte trecutul nu va avea un viitor strălucit, cine trăieşte doar din închipuiri, din vise şi din visuri nu va avea un viitor care să-i asigure un trai decent, care să-l facă mândru că e roman, că s-a născut în această zonă binecuvântată de Dumnezeu. Aici după inaugurare, în 25 februarie 1999 am organizat prima claca la care au participat alături de elevi,profesorii si părinții, dar aveam alt aluat de elevi, pe care am să-i întâlnesc la sfârşitul lunii noiembrie, la prima întrunire pe care o organizez cu primii, ,electronişti şi informaticieni ‚’ de acum 20 ani. Unde staţi dumneavoastră acum, cu ani în urmă, au venit aici profesoara Kerin Martin din statul Ohio, din America, o tânără sosita în România să creeze punţi de legătură între învăţământul românesc şi cel american, aici am ţinut o lună de zile 2 elevi de liceu din Franţa, de la Toulouse, localitate unde Petre Roman şi-a luat doctoratul, ca sa-și facă lucrarea de diploma pentru absolvirea liceului. Pe 19 iulie 2007 am primit 38 de tineri, medici, profesori, arhitecţi, economişti, toate meseriile, din ţările din Sud-Estul Europei într-o întrunire cu tineretul din satele Gorjului, am fost prima şi singura localitate din Gorj care le-am organizat un program propice pentru a se simţi bine in şcoala si-n muzeu .In 2011,in colaborare cu Școala gimnaziala Bolboși am fost gazda primitoare a 20 de profesori si inspectori școlari din Turcia, coordonați de profesoara Elena Dima au realizat schimburi de experiență pe dezvoltarea învățământului in Romania. Aici s-au făcut emisiuni de televiziune, radio, s-a scris în ziare şi reviste despre strădania şi munca oamenilor din această zonă a ţării care i-a făcut fericiţi pe toţi invitaţii noştri. Muzeul a constitut punctul forte in realizarea planului de școlarizare in cadrul târgurilor ofertei educaționale. Eu cred că apogeul acestor 15 ani este momentul în care l-am avut in muzeu pe ministrul învăţământului Andrei Marga si pe mitropolitul Olteniei Teofan. LA MULTI ANI MUZEUL JILTULUI! D.DUMITRU În 1893, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice organiza Şcoala Comunală Mătăsari, din judeţul Mehedinţi, Plasa Motru de sus, cu primul învăţător Mândruleanu Ion, care înscria în catalogul clasei I, 46 băieţi proveniţi din comunele Mătăsari, Brădetu şi unul din Dragoteşti, din suburbiile Mătăsari, Croici, Mătăsarii de sus, Valea şi Dealul Jgheabului,Valea Lacului, Purceleşti,din cătunele Mătăsarii de jos, Mătăsarii de sus, Brădet, Brădetul de sus, Hârca, Croici. Câte unul era născut în 1880, 1881, 1882, 1883, 11 în 1884, 7 în 1885, 9 în 1886, unul în 1887. La sfârşitul anului şcolar au fost declaraţi 25 de repetenţi, 7 absenţi, 11 cu medii de 5,28, 4,60, 5,01, 4,75 ,4,26, 4,34, 4,13, 4,61, 5,22, 5,37, 4,48. Aşa s-a aprins flacăra ştiinţei şi progresului în Mătăsari care a ars ca o torţă vie în timpul reformelor lui Spiru Haret, din 1948, 1965 sau 1997, al celor două războaie mondiale, al prefacerilor economice, sociale, politice, culturale din zbuciumata noastră istorie de la sfârşitul şi începutul mileniilor al doilea şi al treilea. În toata această perioadă cei care s-au născut şi trăit pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu şi-au făcut datoria faţă de neam şi de ţară, au mânuit cu credinţă şi devotament coarnele plugului, au apărat fruntariile ţării cu arma în mână, au transformat sapa-n condei şi brazda-n călimară, au scos aurul negru din străfunduri, ajungând să înveţe carte, după anul 2000, 2150 de elevi, 130 de cadre didactice, şi 20 de persoane din domeniul auxiliar şi administrativ, în Cetatea Luminii, din Valea Jilţurilor, singurul Colegiul Tehnic din România, care-şi desfăşoară activitatea în mediul rural. În acest moment aniversar aducem prinosul nostru de recunoştinţă tuturor celor care au dat lumină din lumina lor, acestor arhitecţi ai sufletelor înnobilate de ştiinţă şi cultură, în uzina noastră cu foc continuu, care au șlefuit caractere, au pregătit oameni de nădejde pentru ţară, le-a cultivat în inimă mândria de a fi român. Fie ca generaţiile de astăzi şi cele ce vor urma să ducă mai departe tot ce s-a înfăptuit mai durabil şi mai frumos în domeniul învăţământului, să menţină la cote ridicate dorinţa tineretului studios de a se pregăti, în Mătăsari, pentru muncă şi viaţă. Aşa să ne ajute Dumnezeu. 120 de ani de învăţământ în Mătăsari Am ajuns în clasa a IX-a şi l-am cunoscut pe profesorul Dumitru Dădălău. La prima vedere părea un om dur şi foarte sever. Într-un an, care mi s-a părut că a trecut foarte repede, am învăţat şi am aflat multe despre dumnealui. În primul rând, este un profesor remarcabil, un om extraordinar cu o pregătire excepţională, o inteligenţă şi o memorie de invidiat. Este o persoană pe care te poţi baza oricând şi la care poţi apela cu mare încredere. E mereu alături de noi, sprijinindu-ne tot timpul la nevoie; s-a dedicat si se dedică în continuare trup şi suflet, atât pentru noi, elevii, cât şi pentru liceul la care învăţăm. Totodată, a ştiut să-şi pună amprenta pe colegiul nostru drag din Mătăsari, care şi-a căpătat un renume datorită muncii şi devotamentului domnului profesor. În liceul nostru este stâlpul de temelie, având un suflet mare şi dorind din toată inima să ofere o educaţie specială elevilor, înfiinţând chiar şi un muzeu foarte frumos unde oricine poate vedea obiecte foarte vechi, reprezentând obiceiuri din trecutul bunicilor noştri. Tot el a înfiinţat prima revistă şcolară a colegiului nostru, unică în toată ţara şi de care suntem foarte mândri. Este un om special, devotat culturii şi literaturii în general, pe lângă care oricine poate învăţa foarte multe lucruri bune. Considerentul care m-a făcut să realizez acest portret a fost caracterul lui deosebit.Tot timpul l-am admirat pentru disponibilitatea afectivă pentru cei din jur; generozitatea lui nu a însemnat niciodată prin acordarea de note mari. Tot timpul pentru o notă mare a fost depusă multă muncă, pentru a-i câştiga recunoştinţa. Consider că profesorul ideal nu este acela care dă doar note mari. De aceea profesorul Dumitru Dădălău este foarte apropiat şi iubit de elevi, întotdeauna ne predă într- un mod plăcut, ne încurajează şi motivează prin participarea la diferite olimpiade, concursuri, activităţi şcolare. Dânsul ne acordă toată priceperea şi răbdarea pentru a ne ajuta să ajungem cineva în viaţă. Nutresc pentru dumnealui un sentiment de profundă admiraţie, pentru nobleţea sa sufletească, deoarece prin el am găsit drumul spre propria mea devenire. Constantin Nedelcu, Revista Muncel, 2013 D. DăDăLăU

description

Revista a Colegiului National Tehnologic Matasari

Transcript of Revista Murmurul Jiltului nr 68-69

  • REVIST A COLEGIULUI NAIONAL TEHNOLOGIC MTSARI - GORJ

    Anul XVII Nr. 68-69 noiembrie 2013 32 PAGINI

    Muzeul Jilului la 15 aniOmul de lng noiCu 15 ani n urm, pe 31 octombrie

    1998, organizam prima Srbtoare a Fiilor Jilului care era precedat de doua sau chiar trei sptmni de zilele liceului, ale colegiului .Era un prilej in care,timp de 10 ani, elevii, cadrele didactice, srbtoreau cu cinste instituia n care i desfurau activitatea iar copiii se pregteau de la vrsta de 3 ani pn cnd terminau liceul i coala postliceala. A fost o activitate apreciat, ntruct n zilele de smbt i duminic veneau din toate colurile rii acas, s-i vad prinii, locurile natale, unde au copilrit, s se duc s pun la cimitir o lumnare pentru cei care au intrat, ,din lumea cu dor n lumea fr dor .Aa s-a fcut ca ncepnd din 1995, pornind de la o lecie de la clasa, am fcut un legmnt cu mine nsumi de a realiza, pentru elevii studioi din Mtsari, o instituie cultural care la acea dat i nici acum nu o are nimeni n liceele din Gorj, care au nite puncte muzeistice ntr-un col de la capt de hol .Muzeul in care suntei, prini si elevi, scoate la iveal trecutul, folclorul, tot ceea ce a fcut mai frumos pe lumea asta ranul romn . Am gndit c n aceast sal, cu aprobarea Inspectoratului colar, s fac acest muzeu . A fi putut s umplu toat grdinia asta cu obiecte,datorita entuziasmului care era n rndul cadrelor didactice, al elevilor, al prinilor, al comunitii ca s avem ceva ieit din comun, i, am gsit nelegere la oameni de la Motru pn la Filiai, de la Covrigi pn la Bumbeti Jiu care au rspuns cu inim deschis la ideile pe care eu le-am promovat la acea vreme. Aa se face c prin copii, prin oameni, prin prini, mpreuna cu soia, profesoara Floarea Ddlu, am strns peste 2500 de obiecte pe care le vedei puse aci, care constituie, de fapt, o gospodrie rneasc n care elevul, copilul de azi i printele de mine, s vad cum s-a trit n trecut i sa trag concluziile pentru perioada viitoare, s tie ce are de fcut n via.

    A vrea s v reamintesc faptul c

    atunci, pe 31 oct 1998, veneau aici prefectul si subprefectul, venea preedintele Consiliului Judeean cu cei 2 vicepreedini, veneau directorul i directorul adjunct al Muzeului Judeean, veneau cei cu funcii de conducere la Inspectoratul colar, n plus au fost aici prezeni directorului general Baican, cei care suntei prini tii cine a fost, omul care a condus o bun parte de timp activitatea de minerit din aceast vale, fostul ministru Huidu, cu cei doi consteni ai notri care erau directori n cadrul S.N.L.O., Tibi Trotea din Runcurel si de Grigorie Ddlu din Croici .

    mi aduc aminte ca atunci au venit doctorul Joavina din Constanta, Sebastian Blescu din Timioara, generalul de armat Nicolae Irinoiu, cel care fusese consul general al Romniei la Washington, n Emiratele Arabe, n Turcia i i ncheiase activitatea n Republica Sud African, alte cadre care lucrau n Ministerul de Interne, Ministerul nvmntului, oameni din presa scris, vorbit i vizual, Ansamblul artistic Doina Gorjului. Am primit cu cinste in acest muzeu pe ministrul nvmntului, Andrei Marga, pe Mitropolitul Olteniei,Teofan. Toi au apreciat, munca titanic fcut aici, dovada ca acest muzeu, act istoric fr precedent, va dinui peste veacuri i copiii copiilor dumneavoastr vor gsi aici nite lucruri care cu greu se mai gsesc la ora actual . Bucuria mare a fost c de-a lungul anilor Muzeul Jilului a constituit plac turnant a realizrilor Colegiului despre care un fost inspector general spunea c, ,am devenit o coal de temut n judeul Gorj, iar alii de lng el, tot din conducere, spuneau c am creat o, ,instituie mamut , care ajunsese s aib 2150 elevi, s aib 130 cadre didactice, si 30 personal administrativ i auxiliar care veneau zi de zi s-i fac datoria, s creeze n Mtsari primul colegiu din Romnia de la ar. Cine nu-i cunoate trecutul nu va avea un viitor strlucit, cine triete doar din nchipuiri, din vise i din visuri nu va avea un

    viitor care s-i asigure un trai decent, care s-l fac mndru c e roman, c s-a nscut n aceast zon binecuvntat de Dumnezeu.

    Aici dup inaugurare, n 25 februarie 1999 am organizat prima claca la care au participat alturi de elevi,profesorii si prinii, dar aveam alt aluat de elevi, pe care am s-i ntlnesc la sfritul lunii noiembrie, la prima ntrunire pe care o organizez cu primii, ,electroniti i informaticieni de acum 20 ani. Unde stai dumneavoastr acum, cu ani n urm, au venit aici profesoara Kerin Martin din statul Ohio, din America, o tnr sosita n Romnia s creeze puni de legtur ntre nvmntul romnesc i cel american, aici am inut o lun de zile 2 elevi de liceu din Frana, de la Toulouse, localitate unde Petre Roman i-a luat doctoratul, ca sa-i fac lucrarea de diploma pentru absolvirea liceului. Pe 19 iulie 2007 am primit 38 de tineri, medici, profesori, arhiteci, economiti, toate meseriile, din rile din Sud-Estul Europei ntr-o ntrunire cu tineretul din satele Gorjului, am fost prima i singura localitate din Gorj care le-am organizat un program propice pentru a se simi bine in coala si-n muzeu .In 2011,in colaborare cu coala gimnaziala Bolboi am fost gazda primitoare a 20 de profesori si inspectori colari din Turcia, coordonai de profesoara Elena Dima au realizat schimburi de experien pe dezvoltarea nvmntului in Romania. Aici s-au fcut emisiuni de televiziune, radio, s-a scris n ziare i reviste despre strdania i munca oamenilor din aceast zon a rii care i-a fcut fericii pe toi invitaii notri. Muzeul a constitut punctul forte in realizarea planului de colarizare in cadrul trgurilor ofertei educaionale. Eu cred c apogeul acestor 15 ani este momentul n care l-am avut in muzeu pe ministrul nvmntului Andrei Marga si pe mitropolitul Olteniei Teofan.

    LA MULTI ANI MUZEUL JILTULUI!D.DUMITRU

    n 1893, Ministerul Cultelor i Instruciunilor Publice organiza coala Comunal Mtsari, din judeul Mehedini, Plasa Motru de sus, cu primul nvtor Mndruleanu Ion, care nscria n catalogul clasei I, 46 biei provenii din comunele Mtsari, Brdetu i unul din Dragoteti, din suburbiile Mtsari, Croici, Mtsarii de sus, Valea i Dealul Jgheabului,Valea Lacului, Purceleti,din ctunele Mtsarii de jos, Mtsarii de sus, Brdet, Brdetul de sus, Hrca, Croici. Cte unul era nscut n 1880, 1881, 1882, 1883, 11 n 1884, 7 n 1885, 9 n 1886, unul n 1887. La sfritul anului colar au fost declarai 25 de repeteni, 7 abseni, 11 cu medii de 5,28, 4,60, 5,01, 4,75 ,4,26, 4,34, 4,13, 4,61, 5,22, 5,37, 4,48.

    Aa s-a aprins flacra tiinei i progresului n Mtsari care a ars ca o tor vie n timpul reformelor lui Spiru Haret, din 1948, 1965 sau 1997, al celor dou rzboaie mondiale, al prefacerilor economice, sociale, politice, culturale din zbuciumata noastr istorie de la sfritul i nceputul mileniilor al doilea i al treilea. n toata aceast perioad cei care s-au

    nscut i trit pe aceste meleaguri binecuvntate de Dumnezeu i-au fcut datoria fa de neam i de ar, au mnuit cu credin i devotament coarnele plugului, au aprat fruntariile

    rii cu arma n mn, au transformat sapa-n condei i brazda-n climar, au scos aurul negru din strfunduri, ajungnd s nvee carte, dup anul 2000, 2150 de elevi, 130 de cadre didactice, i 20 de persoane din domeniul auxiliar i administrativ, n Cetatea Luminii, din Valea Jilurilor, singurul Colegiul Tehnic din Romnia, care-i desfoar activitatea n mediul rural. n acest moment aniversar aducem prinosul nostru de recunotin tuturor celor care au dat lumin din lumina lor, acestor arhiteci ai sufletelor nnobilate de tiin i cultur, n uzina noastr cu foc continuu, care au lefuit caractere, au pregtit oameni de ndejde pentru ar, le-a cultivat n inim mndria de a fi romn.

    Fie ca generaiile de astzi i cele ce vor urma s duc mai departe tot ce s-a nfptuit mai durabil i mai frumos n domeniul nvmntului, s menin la cote ridicate dorina tineretului studios de a se pregti, n Mtsari,

    pentru munc i via. Aa s ne ajute Dumnezeu.

    120 de ani de nvmnt n Mtsari

    Am ajuns n clasa a IX-a i l-am cunoscut pe profesorul Dumitru Ddlu. La prima vedere prea un om dur i foarte sever. ntr-un an, care mi s-a prut c a trecut foarte repede, am nvat i am aflat multe despre dumnealui. n primul rnd, este un profesor remarcabil, un om extraordinar cu o pregtire excepional, o inteligen i o memorie de invidiat.

    Este o persoan pe care te poi baza oricnd i la care poi apela cu mare ncredere. E mereu alturi de noi, sprijinindu-ne tot timpul la nevoie; s-a dedicat si se dedic n continuare trup i suflet, att pentru noi, elevii, ct i pentru liceul la care nvm. Totodat, a tiut s-i pun amprenta pe colegiul nostru drag din Mtsari, care i-a cptat un renume datorit muncii i devotamentului domnului profesor. n liceul nostru este stlpul de temelie, avnd un suflet mare i dorind din toat inima s ofere o educaie special elevilor, nfiinnd chiar i un muzeu foarte frumos unde oricine poate vedea obiecte foarte vechi, reprezentnd obiceiuri din trecutul bunicilor notri. Tot el a nfiinat prima revist colar a colegiului nostru, unic n toat ara i de care suntem foarte mndri. Este un om special, devotat culturii i literaturii n general, pe lng care oricine poate nva foarte multe lucruri bune.

    Considerentul care m-a fcut s realizez acest portret a fost caracterul lui deosebit.Tot timpul l-am admirat pentru disponibilitatea afectiv pentru cei din jur; generozitatea lui nu a nsemnat niciodat prin acordarea de note mari. Tot timpul pentru o not mare a fost depus mult munc, pentru a-i ctiga recunotina. Consider c profesorul ideal nu este acela care d doar note mari. De aceea profesorul Dumitru Ddlu este foarte apropiat i iubit de elevi, ntotdeauna ne pred ntr-un mod plcut, ne ncurajeaz i motiveaz prin participarea la diferite olimpiade, concursuri, activiti colare.

    Dnsul ne acord toat priceperea i rbdarea pentru a ne ajuta s ajungem cineva n via. Nutresc pentru dumnealui un sentiment de profund admiraie, pentru nobleea sa sufleteasc, deoarece prin el am gsit drumul spre propria mea devenire.

    Constantin Nedelcu, Revista Muncel, 2013

    D. DDlU

  • Murmurul J i l ului Nr. 68-69

    v 120 de aNi de NvmNt N mtsari v2

    120 ani

    Sorbu curge-n vlureleVeti ducnd spre lumea nouCa i ieri, ca i-altdat.Lunca-i cnt i turturele,Ciutele-au ieit pe rouStrngnd lapte-n ugerele,Zarea-i tot ndeprtat.

    Muntele e tot n zareMgura e sus, pe stnc,Satul curge dinspre dealuriCtre Valea Mierii-adnc,Luna-i tot sus pe crarePscnd stelele i ncFarmec cu-ndestulare. Ce-i frumos i ce-i util.Omul ce-a fcut i faceMine n-are s mai fieTimpul le-ngroap tiptilAmintiri cumva s-nvien vreo minte de copil. Paii-ncet mi calc drumulHai, copil! De unde vii?Ulia-mi pare strinntrebri vin cu duiumulDe pe cnd eram copiiCnd sream n vreo grdinLa ciree unul i unul. La Somneti, n cotiturS-a postat un cine ciontZdrenuit i prea afon

    Latr fr partiturMrind mereu din gurCa un hrb de gramofonDe ce-i calc pe bttur.

    Doru-i greu, inima arsCasa tatii nu mai esteVntul sufl dinspre dealuriuierndu-mi c-i o farsDar nu-i fars, aa este.Risipite idealuriCad pe trista mea poveste...

    Unde te-ai ascuns tu, mam?Strig de-a surda, tu nu vii.E pustiu la noi acasPe cire vd o nframCa s sperie copiiCe-ar dori s pun-n plasCireele rubinii.

    Dou capre prinse-n sfoarBehie c le-o fi sete, Vaca muge cnd m vedeInima vrea s m doarM apropii de-un peretei suspin. Cine m crede?Am s plng ntia oar.

    Sun clopotul n turlSun trist, sun de moarte,Dealul s-a umplut de jaleCinii-s ndrjii i url-Un om a plecat departe-

    Nimeni nu-i ma st n caleNimeni nu-i mai cnt-n surl.

    Sus, n drum, Gheorghe DnescuOctogen, poart baston,Alturi de Liviu, careRecit din EminescuPrins n cizme cu fasoni-mi vorbete cu bonton.Vorba lui: E lucru mare!

    Gh. Dnescu e romanticn cuvinte cu-nelesuri.Le citete-n strai semanticIar n lupta cu eresuriLe respinge-n mod afabilCu-ngrijire pentru dresuri.Idealistul incurabil!

    Vru Ion, btrn de-acumaOfilit i-ngndurat.i pe pagina lui, bruma,Cu rnjete s-a lsati suspin, poate-i drept,Nu c nu i-a adunat:-Ceva greu l doare-n piept-Copilele i-au plecat.

    n ciomag, pe btturPzete la civa puiS nu-l dijmuiasc gaiai trntete-o-njurturDe strnut vntul uiCrat pe-o buturug

    Clnnind din flci potaia.

    Vreau s plec, dar dau fuguaLa o cas prins-n fumS vd pe mama LenuaCentenar de pe-acum Munte-nalt de buntateDe la care muli au suptHran spre strintateCu mult cheag n dedesupt.

    Satul meu de rdcinS-a schimbat cnd nu tiu eu.M privete trist, cu mil,Alt via-i gospodin.-Poate-i bine, poate-i greu!-Viaa se desfoar umiln grija lui Dumnezeu.

    Nu te poi juca cu viaa!Are biciul vremii-n mn:Abia-ncepe dimineaa, Gata e o sptmn.i curgnd, ajungi ca mineOri ca Gheorghe, ori ca Ion.Viaa nu e numai cntec,Timpul este un descntecDar nu-i timp pentru fason.

    Dai nimic, nimic i vine,C nimic nu-i de plocon.

    I. Du - Novaci

    lui Gh. Dnescu pentru Scrieri din Murmurul Jilului

    La rdcini

    Drag Ghi,Am scris aceast poezie citind versurile tale din Murmurul Jilului

    i m-am gndit c n loc de felicitri, mai nimerit e o poezie care a ieit dup cum o citeti. Ea poate fi publicat n paginile aceleiai reviste (dup umila mea prere) pentru c versurile scrise de tine trebuiesc pre-miate i cel mai ndreptit premiu cred c i-l acord Radoiul, satul din care am supt seva ce ne-a putut purta n aceast via (pn am ajuns n baston).

    Sigur c poezia mea e ncrcat de tristee din cauze explicite uneori n poezia adresat ie, dar am lipit patetismele mele de prestigiul care i-l confer ie nchinarea pe care i-am adresat-o. Nu te-am prezentat singular pe ulia satului nostru, ci alturi de mugurul viei tale din care te tragi, spre continuarea drumului ca neam pe ulia satului nostru spre venicie.Repet-ulia satului nostru.

    Cu stim, I. Du, Novaci

    Rspuns la scrisoarea lui I. Du

    Drag Ioane,Satul nostru-i sat de cntecCe rsun peste vi.De el dragostea i dorulNe ndeamn pe-amndoiS-amintim cu drag n sloveCe-s din inim plecateCa s-nvee pe urmaiS-l iubeasc mai departe.

    Gh. DNesCU

  • Murmurul J i l ului

    v 120 de ani de nvmnt n mtsari v

    nr. 68-69

    120 ani

    3

    StraInOCeAN mite

    Strin am fost i sunt la fel,M lupt cu nepotrivirea fr forme,Cu mersul orelor pierdute n orologii unifor-me,i port n cuget neprihanirea c motenire i ca tel...!

    M-am rzvrtit ca o lumin din primvar fr muguri,inut n bezn veac de veac, i-n labirintul de osnd,nctuat de aspre temeri, ceretor ce st la pnd,S primeasc izbvirea, sacrificat iar pe ru-guri...

    i-am ars n fiecare noapte ca i o stea fr lu-min,i am strigat dar nepsarea altor semeni plini de ur,Mai d-mi rbdare ndelung, s urc povrni-surile de zgur,S port cu mine adevarul ,i-n suflet s nu am vreo vina...!

    i atept s vin judecata i zidul s se ispra-veasca,Sentina a fost dat n alte anotimpuri broda-te n stil barbar,i pe talerul nedrept al vremi s pun lacri-me de amar,i vatra scaldat n rug, aripa rupt o s creasc...

    I ochII...cu DragoSte etern, mameI mele

    Cnd cerul i pmntul fac cunun-n deprta-re,Cnd viata i moartea stau pe al vremi cntar,Las gndul s zboare la tine hoinar,S-i pun pe cript o ultim chemare...

    Iar timpii ce ar fr odihn, fr hotar,Ne condamn la zilnic fars, cu marea uitare,M iart tu mam, caci nu am avut rbdare,S duc pn la capt crediina ta de har...

    nefIIn

    un monument de nefiin creten aer pur curgnd litanii univocemirese iluzorii ies din frescemiri deczui din ngeri s invoce

    efluvii de mirare urc-n visculorile luminii cad n vidbate din pleoape ceasul interziss deseneze timpul ntr-un rid

    din patimi arse erpuiri de ambrnal ruga fals nicierio tremurare cere-o alahambrn prbuiri de arderi i tceri

    frnt cpeelul lumii cade-n valurinisipuri fug de spaim nspre sudo mam strnge lacrimi n pocaluris scalde-n ele dumnezeul nud

    din pinea rupt curge parc sngen aburi calzi scncesc copii uciifoame cumplit un preot convingecad peste case, rtcii, ibii

    de neputin, idolii se-aratn nopi de groaz, pline de osndiar oamenii se-apuc, drept rsplat,vestale albe pe orgii s vnd...

    Deprtare

    tot universul s-a ascuns sub craniin umbre dezlipite de pe trupoptesc n aer incantaii straniinehotrri ce ivrele rup

    pridvoare albe-n licriri de lunstrfulgerate-n aiurri carnalemireasma nopii delirri aduncu fora prbuirilor solare

    ca doi fotoni n fuziune, iatvisezi rentlniri seismiceca-n noaptea ce scncete destrmatstele din ceruri false vor s pice

    n ploi de nesfriri cutremuratn care arzi, meteorit de foc,femeie azi pierdut, blestemats nu gseti n viaa ta noroc

    rememorri din clipele augustepoart-n priviri soldai de cearvnturi nebune rtcite-n pustesigilii rup cu patim barbar

    ncremeniri de lut, apus solemnobrazul i-e-mpietrit i pmntiudorm peste turle sfinii reci de lemnmini nevzute peste ceruri scriu

    poeme triste fetelor uitaten sate-n care niciun cine latriar mamele adorm ngenunchiatecu frunile albite peste vatr

    de Alensis DeNobilis

    Dumnezeu s-a nscut ntr-o duminic la amiaz cnd ngeri de lu-min se zbenguiau cu draci de ntune-cime chicotind ca satirii dup mirese duse la fntn s ia ap nenceput din jgheaburi de mtase ca neaua. Era prin luna lui aprilie i ppdii de ar-gint cutreierau vzduhuri de platin.

    Ghirlande cu flori de salcm cdeau peste ierburile crude, n-cremenite n rug spre o iarn ndeprtat n ceuri. Prin grdini primenite de raze, oamenii greblau cu toiege de mirt fuioare de aburi depnnd n minte legende cu zne i zmei.

    Profei fr vrst stau neclintii n metamorfoza m-bririi cerului cu pmntul din care se nasc ciclopi de ag-heasm curs n lacrimi de mir. Clugrii i atern patul cu flori i i primenesc crile sfinte cu parfumuri din Tibet, cu ateptarea viziunii n suflet, tremurnd de apropierea cunoaterii. Pe rmuri rzleite de ntinderea lumii cnt si-rene ntr-o beie necoapt a cderii n vis, freamt aerul pe lng trupuri nchipuite din miresme de crini. Fecioare de am-br urc n stele din tripticul care st aezat pe ofrand. Pacea coboar peste pmnt fr vrst n timp ce jivinele adulmec n aer mirri.

    Heruvimi de un albastru curat ies din mare ca nite statui ale rbdrii i ncep s se roage nspre nisipuri ce curg din clepsidrele timpului scurs n numrtoarea valurilor pe rm.

    Arderi n spaii strecoar roiuri de stele n fante de aripi agate de ngeri - poei izgonii din grdinile Edenului pline cu ispite molatice i erpi de dorin.

    Un tremur nelmurit cuprinde fiina pctosului i a omului curat, iar murmurele sngelui n vene se aude nfun-dat ca ntr-un cntec optit de o mam la leagn... fiarele pdurilor, gze pe lacuri, feciori i fecioare se opresc o clip respirnd parfum de sfial. Inimile bat mai tare, n fiine se rup zgazuri de plnset, fiecare suflet este apucat de o dorin de mbriare a celuilalt. Rutul precede cina i d o nou vigoare rdcinilor puternice ale vieii, ancorate n por-turi de vise. Un freamt plutete n aer i tremur n frunze de cedri nfipi cu coroanele n nori. Un abur moale i moaie oa-sele i te cheam n dualitatea care ateapt mplinirea prin cealalt jumtate, contopirea materiei n ameitoare delire.

    Dumnezeu este privirea rugtoare a unui copil de 5 ani care te ador ca s-l iubeti, frngerea galaxiilor n imensita-tea Universului explodnd n mii de culori, invitndu-te s iei parte la aceast mreie nfricoat de atta durere celest, extaziat de bogia care i se revars n retin cum se revars bogiile lumii n ochii unui padiah.

    Cu ochii plini de lacrimi, fecioarele ncremenite n simbo-lul renaterii stau ngenuncheate pe rmuri undeva la mar-ginea lumii, vntul le mngie pielea sfinit n mirodenii de Indii i mosc de Damasc, lacrimile lor de durerea ateptrii sunt mirul n care se scald ticloiile lumii ascunse n vorbe dulci i mini iuite pe sbii. Parfumul sngelui care stropete nebunia spectatorilor la marele circ al lumii ameete creiere i nduioeaz rnile nebunilor de putere, otrvesc predicile

    sfinilor i neac n gt vorbele ucenicilor martiri.Pelerin n valea tristeii otrveti lumea cu trupul tu

    mbtrnit de vltoarea pcatelor, i ridici privirea spre cer sceptic c minunile lumii i vor reda auzul i vzul, i vor lu-mina ochiul cu ghirlande de lumin. Moartea i va prea o siren, gustul amar al singurtii i va otrvi i ultima pictur de suflare, pn n ultimul ungher al fiinei tale arpele prefcut n vierme va ncoli n mucegaiul bolnav.

    Cui vei rmne tu, indecis i bolnav trupete, cnd vei privi dimineile auguste n care clugrii i spal feele n ru iar psrile cerului vntur cerul spre a-i da via? Pustietatea ta, om care nu triete admirabil te va duce spre ultimul drum fr care i fclii de nunt ci n cerg de ierburi culese pe rou pline de povara ultimei pierderi....

    Deschide ochii i cuget!Las lumina s se strecoare n tine, nobilnd huma

    pctoas, respir tot Universul deodat i nal-te. Lasa crucea deoparte, ridic-te din mormntul tu i nvie n mira-colul de netgduit al vieii

    toat frumuseea unei lumi abia bnuite de tine te ateapt. Vino printre noi i roag-te n biserici de poezie cu murmur de copil care e nsetat de comete, pref-te n nger frumos i abstract, n iluminare perpetu a icoanei iubitei, n soarele pruncului care te ateapt gngurind.

    Vino s cunoti nvierea care de mine te va transcede n nvingtor, n om mntuit!

    Simfoniile lumii

    20 de ani de la primele promoii de electroniti i informaticieni din Mtsari

    Te-ai stins ncet dnd vieii un ultim popas ,Cu vremea ce ii urmeaz cursul btran, ur-suza, tcut,Iar noi ce-i din urma cei care am rmas...

    Nu vom ti niciodat de clip pierdut,C viaa mai pune n fa un pas,i ochii ce nu se vd se uit...

    I frunzele mor...

    Mai las-m s vad odat,n ce-am crezut, mereu c estei nu-mi mai d chemarea de altadat,Peste anotimpuri de poveste...

    Nu-mi pune munii c s-mi cnte,i apele s plng n rug,Vremelnice nehotarri s m nspimnte,i nu m face a clipei slug...

    i toamna vieii destram alt decor,Urmnd destinul artat pe dos,Cci eu sunt cel ce am ncercat s zbor,Mai sus ca un ultim albatros ...

    i frunzele mor, i oamenii mor,Doar stnca rmne sub ploi,Cuvintele astea prea grele, m dorIar golul i rul rmne n noi...

    i sufletul se leag de suprema chemare,Purtat de-naltul judector,i toate sunt supuse pieritoare ,i frunzele mor, i oamenii mor...

    ruga,,Martirilor notri uitai prin pucrii,,

    Eu n-am tiut s-mi plec genunchii,S spun o pmnteasc rug,Vibrand divin din toi rrunchii,Un foc aprins din noi s smulg...

    I-am condamnat doar la uitare,Cei ce s-au dus la Dumnezeu,Prin trud lor doar amnare,La ce va fi pe acest popor mereu...

    De-ar putea pmntul ca s spun,Ce sacrificii din lung lor durere,Torionarii rului nu au putut s v rpun,Btuti i infometai doar dreptul la tcere...

    Aduceti pluguri de lumina ca s are,Ogorul plin de lacrimi i de snge,i facei rugciuni de alinare,i Dumnezeu-n ceruri triste plnge...

    i vine insui Dumnezeu,S v mai spun o vorba bun,Cci poate aa o s rzbun,Eternul anotimp de greu...

    Acolo n valea plngerii cu lacrimi rstignite,S v ridica altare cu sufletele vii,

    V vor mbraca n straie sfinte,Martiri uitai prin pucrii...

    Chiar dac v-au mistuit fiina,i v-au inut n lanuri ruginite,Nu ati czut, i nu v-ai pierdut crediina,i ati slvit biserica cu ziduri nezidite...

    pe pmnt ...

    Pe pmnt nu mai esteDectDurere i alta povesteRtcire i lacrima o ultim veste...DecdereO lume-n mizerii i fr repereFr msur,Uitate morminteCci pe pmntE doar urNepotrivite cuvinteDoar furUcidi lumina din candele sfinteTe-nduri iartTu sfintePrinteAratCe e de fcut..!

    Caci pe pmant nu mai este ,IubireRespectVirtuteSunt pierduteNu mai au aspectNe st mai bine n fireS ne credem judectoriS ne prea mrimS ne prea slavimAroganiNepstoriFrustraiParveniiLinguitoriMaterialistiDestrblaiViciaiHoiDrogaiCeretorii.......................................i toi muritori i muritorii...!

    Pe pmnt nu mai exist ,Dect durere i att...Ce e frumos se riipeste i nu are alai,Nu ne mai multumeste nimic,Prea plictisii, prea orgolioi,Totul e in jur prea mic,Lumea-i murdara i trista ,Plina de prefecuti i mincinoi,Secol de putregai...

  • Murmurul J i l ului Nr. 68-69

    v 120 de aNi de NvmNt N mtsari v4

    120 ani Totul a nceput n primvara lui 2013, o primvar

    ce nu promitea aa multe ns, odat cu venirea din partea Ministerului Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului a unui nou capitol al concursului naional de eseuri ,, Cltorie prin Uniunea European au n-ceput i primele emoii. M gndeam cu stupoare la faptul c anul precedent nu reuisem s-mi consoli-dez eseul, s-l fac s fie apreciat la adevrata s valoare, aa c domnul profesor Dumitru Ddlau, care a fost mereu alturi de mine i m-a sprijinit n tot ceea ce am fcut, a hotrt c nu trebuie s nainteze eseul. Iniial am fost bulversat, zeci de ore de munc pierdute, sute de greeli corectate i cel mai impor-tant, am simit c l-am dezamgit, eram cufundat n-tr-o bezn total, o bezn att de apstoare nct aveam impresia c sunt protagonistul operelor ba-coviene. Faptul c pierdusem ansa de a m afirma prin intermediul concursului m-a demoralizat pro-fund, dar, ajutat i mai mult ncurajat de domnul pro-fesor Dumitru Dadlu am reuit s trec i peste acest impediment, mi-am calmat gndurile, am reuit n-tr-un fel s-mi detaez contiina de la cele ntm-plate i s lupt pentru c tiam c pot i c merit.

    innd cont de cele petrecute am hotrt c tre-buie s vin cu ceva nou, ceva inovativ ce nu fusese auzit pn n momentul respectiv, trebuia s trec de banalitile ce umpleau foile de eseuri, s uit de tot ce mi era cunoscut i s caut ,,nemaintlnitul. Primii pai au fost destul de greoi, am stat pe wiky multe ore spernd s observ ceva insesizabil, vznd c nu merge cum mi-am imaginat i c nu am destul timp i pentru a redacta eseul am decis s iau harta Europei i unde o s pun degetul despre acel loc urma s-mi ncep eseul. Prima dat am crezut c fac ceva stupid, cum s m las ghidat de noroc spernd s gsesc lo-cul de incipit pentru ntreaga aciune ce va urma?!, dar am constat cu stupoare c nu tiam att de multe pe ct credeam despre Europa. La prima ,,tentativ am dat peste oraul Berlin, ns, dup cum am mai spus, doream ceva inedit, eram contient c despre Berlin o s fie sute de eseuri, iar unul n plus avea s

    fie insesizabil aa c mi-am mai ncercat o dat norocul. La a doua transpunere a degetului pe hart am dat peste unul dintre cele mai inedite orae pe care le puteam gsi n Europa, din nordul Europei am ,, migrat ctre un loc att de primitor, m-am aezat fix n inima turis-tic a Greciei, mai precis n oraul Ayia Napa. Am tiut c nimeni nu o s abor-deze acest ora i c nimeni altcineva n afar de mine nu poate s redea mai fru-mos freamtul acestui ora, aa c am nceput s lucrez tiind c o s-mi fie mult mai uor de ndat ce aveam un reper.

    A doua zi cnd am fost ntrebat de domnul profesor dac am ales despre ce s scriu am zis cu o uoar nencredere ,, Ayia Napa, iar rspunsul domnului Ddlu a fost Bine, un rspuns prompt dar n acelai timp linititor. De ndat ce am primit aprobarea domnului profesor am tiut c sunt pe calea cea bun.

    Au urmat nopi nedormite, la ore eram pierdut de realitate ncercnd s vizualizez eseul i s-l corectez n gnd, erau moment trzii n noapte cnd tresream din somn i porneam calculatorul doar pentru a m asigura c nu am omis ceva. n ciuda greutilor ntmpinate am izbutit n urmtoarea sptmn s scot la capt acest eseu, intitulat simplu, dar la su-biect ,, Ayia Napa.

    Vzndu-l, domnul profesor, l-a aprobat fr a sta pe gnduri i l-a naintat spre a fi corectat.

    Creznd c greul trecuse, am ateptat plin de speran un rspuns, tiam c urma s fie printre primele eseuri, tiam c am satisfcut toate cerinele acestui tip de eseu i nu n ultimul rnd eram convins c domnul profesor prin decizia de a accepta acest eseu mi acordase totodat i ncrederea dumnealui, o ncredere pe care nu voiam s-o ptez cu un eventu-al eec.

    Vznd c lunile trec i nu vine niciun rspuns ,m-am gndit c totul fusese n zadar, am sperat pn cnd s-a terminat anul colar, n acel moment mi-am zis ,, Ce am greit oare?. Am evitat n urmtoarele luni s discut despre acest subiect , ba chiar uitasem de el, pn cnd, n data de 27 octombrie 2013, ziua Sfntului Mucenic Dimitrie (Dumitru) am avut onoar-ea s-i fac drept cadou de ziua domniei sale, Dumitru Ddlu, cel mai frumos cadou de 17 ani ncoace, lo-cul I pe ara la ,, Concursul naional de eseuri Cltorie prin Uniunea European.

    Cnd am aflat reuita am decis c e datoria mea s nchin un an pentru a termina un nou numr al re-vistei ce se situeaz nc de la primul numr pn la cel din prezent pe podiumul naional al revistelor co-lare. n ncheiere in s precizez c prin reuita mea sper s dovedesc tuturor c orice lucru, indiferent ct este de greu de atins, este posibil .Reuita const n felul de a gndi abstract , s iei din tiparele con-venionale i s-i lai n abis orice lucru ce-i poate obscur gndirea.

    Terheci Nicolae

    Succes de prestigiu

    Un simplu articol publicat la un ziar local nu cre-deam c-mi poate deschide poarta ctre o aventur n Cipru. Ceea ce prea o zi obinuit din toate punc-tele de vedere, o zi n care rutin zilnic ncepea s-i pun amprenta asupra mea, s-a dovedit a fi una spe-cial deoareceam aflat c sunt norocosul ctigtor al unei excursii n Ayia Napa, o staiune din Cipru. Prima mea reacie la aflarea vetii a fost una de nesi-guran, nencredere, pur i simplu nu credeamc am ctigat. A doua zi am fost sunat de ctre o agen-ie turistic i am fost anunat c peste o sptmn urma s plec n Cipru. A trecut o sptmn, o spt-mn totui n care am fost mcinat de gndul la ex-cursie i aproape c m-am trezit n avionul care toc-mai urma s decoleze. Aflat la 12.000 m altitudine am realizat c nu prea am multe de fcut dect s atept, ns, era o ateptare apstoare, o ateptare ce prea s nu se termine din pricina emoiilor. Dup cteva ore am aterizat pe aeroportul din Larnaka, fr incidente. Cunoscut din antichitatesub numele de Kition, oraul Larnaka este o important atracie turistic, cu multe hoteluri, cu plaje i cu o frumoas promenad umbrit de palmierii falnici. Promenada care se ntinde de la portul cu ambarcaiuni de lux pn la fort, are de o parte hoteluri elegante, cafene-le i restaurante iar de cealalt parte marea cu imen-sitatea ei albastr. Fortul situat n sud, la captul pro-menadei cu palmieri, a fost construit de turci n anul 1625. La nceputul stpnirii britanice fortul a fost nchisoare i cazarm iar n prezent adpostete un muzeu. n apropiere, lng fort, se afl o fost biseri-c romano-catolic transformat n moschee, prima moschee a turcilor din Cipru. Am privit doar n trece-re fortul i moscheea ntruct obiectivul principal de vizitat n Larnaka era Biserica Sf. Lazr, o biseric re-cent renovat, cu o istorie pe ct de veche pe att deagitat. Conform Noului Testament, Lazr din Betania nviat din mori de Iisus Hristos, a fost nevoit

    s fug din Iudeea n anul 33 d. H. Ajungnd n Kition, Larnaka de astzi, a mai tr-it 30 de ani devenind pri-mul episcop, ulterior fiind considerat sfnt protector al oraului. Datnd din sec. IX, biserica ridicat de m-pratul bizantin Leo VI pe locul mormntului Sf. Lazr, a fost restaurat n sec. XVII i ultima oar dup incen-diul din 1970. Dup turnul clopotniei, pridvorul des-chis i boltit impresioneaz prin nlime i prin plcile de marmur ncastrate n zid, cu inscripii n greac, latin, francez i englez. De-a lungul timpului construcia a servit ca lca de rugciune romano-catolic, musulman i ortodox, fie-care confesiune lsndu-i amprenta asupra arhitec-turii. Biserica este mare i impuntoare, cu stlpi ro-buti, cu arcade nalte i boli de piatr. Iconostasul este deosebit, sculptat n lemn, renovat i replacat cu aur dup incendiul din 1970. Prticele din moatele Sfntului Lazr, ocrotitorul oraului Larnaka, sunt ex-puse sprevenerare lng altar. Cobornd la subsol, ntr-o ncpere scund, sub altar, am vzut mormn-tul Sf. Lazr. Sarcofagul gol este nconjurat de icoane i candele aprinse. Menionez c n momentul cobo-rrii trebuie mare atenie la cap, pragul cel de sus fiind destul de jos. n galeria exterioar a bisericii se afl un mic muzeu, un magazin de icoane i obiec-te religioase, precum i un foarte decorativ vas cu ap sfinit. Din staia de pe faleza din Larnaka, am luat autobuzul spre Ayia Napa. O cltorie cu auto-buzul ne-a costat 3 euro., dar achiziionnd un bilet dus ntors am pltit doar 5 euro. Am realizat minuna-

    tul peisaj din Cipru, plajele ncnttoare ofereau o privelite ce ,,odihneau ochii, eram uimit chiar i de norii ce ne urmau pretutindeni n ciuda faptului c era o vreme nsorit, se gseau doi nori rtcii me-reu deasupra noastr. Dup 30 de minute de mers cu autocarul am fcut un scurt popas la Acheritou. Un ghid a nceput s ne descrie istoria acestui sat spunnd c numele provine din limba turceasc i nseamn ,, cresctorie iar n ciuda faptului c este mpnzit de locuine predominant greceti, el poart un nume turcesc. n timpul perioadei otomane, po-pulaia a fostuna mixt, n recensmntul otoman din 1831 cretinii au constituit 77% din populaia sa-tului iar musulmanii doar 23%. ns n 1891 cretinii au constituit aproape n exclusiv populaia satului. n perioada cnd satul a fost sub stpnire britanic populaia satu lui a crescut de la 338 locuitori, n 1891, la 1035, n 1961. Toi locuitorii satului, pe atunci ciprioi n ntregime, au fost strmutai n au-gust 1974, fugind de armata turc care trecea n par-tea de sud a insulei. Cei mai muli dintre ciprioi tr-iau apoi ntr-o nou aezare numit Sf. Gheorghe din

    Concurs Naional de EseuriCltorie prin Uniunea European

    Ayia NapaMotto : ,, Orice peisaj este o stare a sufletului.

  • Murmurul J i l ului

    v 120 de ani de nvmnt n mtsari v

    nr. 68-69

    120 ani

    5

    Acheritousau Vrysoukkes, la numai doi kilometrii de satul lor original. Astzi este locuit n principal de persoane din Turcia care au ajuns pe insul n 1976. Acestea sunt n principal din Adana, Kahramanmaras i provinciile Osmaniye din Turcia. Dup cteva ore n care am ascultat cum ghidul ne prezenta pn n cele mai mici detalii istoria Acheritoului, am continuat c-ltoria noastr ctre Ayia Napa. Dup 30 de minute am ajuns la destinaia final. Chiar dac staiunea nu mai era att de aglomerat iar plajele nu mai gemeau de lume ca n plin sezon, la sfrit de octombrie la Ayia Napa zilele sunt nc frumoase i marea plcut pentru baie. Mica aezare de pescari aprut pe coas-ta Mediteranei se datoreaz unui grup de douzeci de greci venii din Salonic i instalai aici. Pe Leoforos Makariou, n centrul staiunii, oferul ne-a anunat c am ajuns la destinaie i trebuie s coborm. La Oficiul de Informare Turistic am gsit o bogie de material publicitar turistic, n special hri, nu numai pentru Ayia Napa, ci i pentru toate celelalte orae i zone adiacente lor. O doamn amabil, vorbitoare a ctorva limbi de circulaie, ne-a prezentat i chiar a nsemnat pe o hart cele mai atractive locuri din Ayia Napa: Muzeul Thalassa, parcul cu apeductul, mns-tirea, biserica nou, Agrotospito i Portul Limanaki, marcnd inclusiv locul unde se afl staia de autobuz pentru ntoarcerea n Larnaca. Cu acest bagaj de in-formaii, ne-am nceput programul de vizite oprindu-ne mai nti la Muzeul Thalassa. Muzeul municipal al mrii Thalassa, nvecinat cu Oficiul de Informare Turistic, este o cldire modern, din metal, marmur i sticl, inaugurat n anul 2006. Intrarea se face prin strada Oktovriou, fiind chiar prima cldire dup inter-secie. Muzeul este dedicat n ntregime mrii i evi-deniaz rolul i importana acesteia n viaa insulei ncepnd din antichitate i pn n zilele noastre. Exponatele sunt n vitrine sau dispuse liber, nenchi-se, unele sunt suspendate, iar altele se pot vedea prin vitrine de sticl la sol, vizitatorul putnd clca pe ele n timp ce admir ceea ce este dedesubt. n muzeu se pot vedea vase de ceramic, sculp-turi, gravuri i picturi cu peisaje marine. O co-pie n mrime natural dup vasul de papirus, o ambarcaiune greceasc foarte veche, dar mai ales Kyrenia I prezint un mare interes pentru vizitatori. Aceasta din urm este o co-pie dup epava unei nave datnd din sec. IV . Hr., gsit n1965 lng Kyrenia, adus la su-prafa i expus n Muzeul naufragiului din Castelul Kyrenia. La subsol se afl Muzeul mu-nicipal al vieii marine Tornaritis - Pierides, primul muzeu de acest gen din Cipru. Fondat n anul 1992 cu scopul de a prezenta fauna marin mediteraneean din jurul insulei, acesta ofer vizitatorului prilejul de a vedea mamifere, psri mpiate, peti, broate es-toase, arici i stele de mare, scoici, corali i plante marine. Am fost informai c nici un exemplar nu a fost ucis pentru a fi adus aici, scondu-se din mediul natural doar exemplare lipsite de via. Din Leoforos Kryou Nerou, aproape de muzeu, o alee fru-moas, mrginit de plante nflorite, marcheaz nce-putul parcului i drumul spre Apeductul roman, una dintre cele mai importante construcii antice conser-vate. Aleea se termin n faa unui zid nalt, despreca-re am aflat citind pe un panou c este nsui ape duc-tul nlat cu 12 m, cu o deschidere larg n partea de jos pentru a permite scurgerea rului acum secat, dar care se formeaz n sezonul ploios. Urmnd crarea la dreapta, ncet, ncet, zidul pierde din nlime i se poate vedea foarte bine fostul curs al apei. Sursa de ap aflat undeva pe dealurile dintre Ayia Napa i Protaras, captat n satul Mana Tou Nerou, coboar prin conduct pn la mnstire. Stocat ntr-un re-zervor, apa era direcionat spre o fntn sculptat care poate fi vzut i acum n curtea Mnstirii Ayia Napa. Timp de cteva sute de ani, apeductul a asigu-rat necesarul de ap att pentru mnstire ct i pen-tru aezrile omeneti din jur. Pe crarea de lng apeduct, luminat pe timpul nopii printr-un sistem cu becuri speciale montate n sol, printre pietrele pe care se nclzeau la soare oprle mari, am ajuns la oseaua care duce spre extremitatea estic a insulei, la Cap Greco. Acoperit de asfaltul modern, conducta antic de piatr se pierde, darapare din nou pe dealul de pe cealalt parte a drumului. Rentori n centru, am zbovit un timpla Mnstirea Ayia Napa. Legendele spun c un vntor a descoperit ntr-o peter o icoan a Fecioarei Maria. Asta se ntmpla prin sec. XI. Pentru c pe atunci aici era doar o pdure deas, icoan a fost numit Ayia Napa (Sfnta Pdurii), mic aezare de pescari format ulterior aici

    prelund acelai nume. Mnstirea a fost construit n jurul anului 1500 deasupra peterii ncare a fost gsit icoana. Tot legendele locale spun c o tnr din Famagusta, prsind casa pentru c familia i interzicea s se csto-reasc cu cel pe care l iubea, aces-ta fiind o persoan fr rang, s-a adpostit n petera pe care mai trziu a transformat-o n biseric. Prin construirea ctorva chilii, l-caul a devenit mnstire, fiind mai nti aezmnt de maici, apoi -n 1668 - devenind mnstire de clugri. Dup aproape o sut de ani, viaa monahal organizat a fost ntrerupt, de atunci monahii nelocuind aici dect ocazional. n prezent, restaurat, mnstirea este un centru de conferine ecumenice i un important punct de atracie pentru vizitatori. Interiorul bisericii este auster, o grot n care a fost spat o ncpere larg i un mic altar lng care este expus icoana gsit n peter i care nu a prsit niciodat acest loc. Tot n biseric se afl captat un izvor care ofer ap celor nsetai. n curtea interioar mprejmuit de ziduri masive, din piatr brut, sunt cldirile anex tot din piatr brut, dominate de tur-nul clopotni. Fntna octogonal sculptat, acope-rit, precum i cimeaua veche de cteva sute de ani, se pot vedea i acum n incint. Merit menionat i arborele monumental care umbrete intrarea n m-nstire, un Ficus Sycomorus care impresioneaz prin robustee i longevitate. La intrarea sau la ieirea din sfntul lca, aproape toi turitii se opresc lng trunchiul lui masiv pentru a se fotografia. Spre deose-bire de vechiul lca, noua biseric a Mnstirii Ayia Napa aflat n imediata apropiere, n partea de sud, impresioneazmai puin. Este nou, construit dup

    anul 1994 i este nefinalizat n totalitate, nc se mailucreaz la pavajul curii. Biserica este dedicat tot Fecioarei Maria, are un turn clopotni cu oscar spiral vizibil din deprtare i un acoperi portoca-liu, n semicerc, mai puin obinuit. Agrotospito am-plasat n piaa central, n apropiere de Mnstirea Ayia Napa, este reconstituirea unei gospodrii rurale autentice. Ferma, cum i spun ciprioii, este un prilej de a cunoate tradiia i viaa rural cipriot. Am v-zut aici lucrri artizanale i costume tradiionale, mo-bilier, diverse ustensile gospodreti, un rzboi de esut, cuptor i vase de buctrie, obiecte folosite la obinerea i pstrarea vinurilor i zivaniei, renumita uic local, pluguri, puuri de ap i n general tot ceea ce are legtur cu viaa rural. Tot aici se afl un magazin care ofer turitilor suveniruri i produse tradiionale cipriote.nainte de a porni, pietonal, spre port, ne-am odihnit cteva minute la un suc de por-tocale la una dintre terasele din centru. La sfrit de octombrie nu era prea aglomerat. De altfel, Leoforos Makariou este nesat de restaurante,terase, magazi-ne, hoteluri i cluburi de noapte. Portul era n apropi-ere. Un port drgu i pitoresc, aezat ntr-un glof, a crui nchidere era format de un dig, la captul cru-ia este i farul. n apropierea farului este montat un telescop, pe care l poi folosi, dac introduci o mone-d i poi admira mprejurimile coastei. Exist i cte-va bnci aici, dac te aezi nu-i vines te mai ridici, pentru c privelitea este una de vis, att ctre staiu-ne, ct i nspre largul mrii, unde poi admira scafan-drii, pescarii i ambarcaiunile de tot felul care vin i pleac din port.Dup plimbarea pe dig i dup ce am terminat de fotografiat, ne-am continuat plimbarea prin port. Am ajuns n zona celor care vnd excursii, este tot afie, oferte i insistene. Le-am studiat pe

    toate, destul de tentante dar nu tiam nici noi cum s mprim timpul mai bine. i depindeam i de orarul autobuzului cu care urma s ne ntoarcem n Larnaka. Majoritatea aveau traseul pn n oraul Famagusta, devenit o mare atracie turistic, fiind considerat un ora fantom fiind invadat de forele turceti n 1974, cnd acestea au intrat n Cipru, iar localniciiau fost nevoii s-i prseasc locuinele. Se pot vizita zidurile oraului fortificat, centrul istoric, amfiteatrul, bile romane i nite morminte regale. n cteva cu-vinte-un adevrat exemplu de arhitectur medieval din estul Mediteranei. Am ales o excursie cu barca cu fund de sticl Famagusta! Cltoria a durat o or i jumtate i ne-am ncadrat perfect n timp. O vizit nAyia Napa nu ar fi complet dac am venit pn aici i s nu fi avut ansa de a vedea cum arat staiunea din largul mrii, mai ales c mi se mplinea i dorina de a putea vedea i Nissi Beach, care m zpcise de-a dreptul, dup ce am cumprat o vedere cu totul deosebit, care misrise n ochi n staiune. Ajungem la Nissi Beach, aparatul de fotografiat nu avea voie s mai stea nchis, dar era potrivit pe zoom, deoarece

    doar ne-am apropiat de plaj, rmnnd n larg. Eu tot cu gndul la imaginea deosebit de pe vedere, tot cutm cu privirea umbre-lele roii care contrastau cu verdele palmieri-lor, cum vzusem dar mi-am dat seama c, poate, vederea e din anii trecui i umbrelele roii au fost distruse de soare i nlocuite cu alte de alt culoare! Nissi Beach, este n Top 10, Cele mai frumoase plaje din Cipru! Numele ei ar fi, tradus, plaja mica ! Dup cum ne-a sftuit o doamn de la Biroul de Informare turistic, realizm c avea perfect dreptate cnd ne-a sugerat s nu plecm de aici pn nu o vedem, fiind deosebit de fru-moas. Mult vegetaie luxuriant iar lng aceast plaj se afla o mic insul la care tu-ritii puteau ajunge uor, mergnd prin ap. Este renumit pentru practicarea diferitelor

    sporturi de ap: volei, ski nautic, windsurf, hidrobici-clete. n rest, nisip auriu, palmieri, ezlonguri i umbrele albe! Excursia noastr se apropia de sfrit. Barca mergea ctre port, de data asta fr oprire, iar noi am putut admira din larg toat staiunea Ayia Napa i mprejurimile i aceast distracie cost doar 5 euro de persoan! Croaziera de-a lungul litoralului din Ayia Napa pn la Cap Grecoa fost un prilej de a admira frumuseile slbatice ale rmului cipriot sau se puteau vedea vieti marine n mediul lor natural. Urmtorul popas a fost la Black Pearl - Corabia Pirailor, ridicancora la ora 11 :30 i se ntoarce n port n jurul orei 15:30. Cu 35 euro am primit o bu-tur de bun venit la bord, prnzul, plimbarea i dis-tracia. Personalul este costumat n pirai, copiii suntpictai pe fa i antrenai n tot felul de jocuri, se ascult muzic, se danseaz, se pot comandasupli-mentar sucuri i alte buturi, ngheat, se pot cum-pra suveniruri. Dup attea ore deplimbare, pentru c trecuse binior de ora prnzului i ni se fcuse foa-me, am ales o teras din port unde am servit masa. Preparatele fiind preponderent marine, am optat pentru pete cu cartofi i salat dar se putea coman-da i friptur de porc sau pui, spaghetti i alte specia-liti. Deoarece norii pe cer se nvlmeau agitat ameninnd cu ploaia, dup mas, am prsit por-tuli ne-am ndreptat grbii spre staia de autobuz. Am lsat n urm inutul cu pmnt roiatic i rmu-ri slbatice, Ayia Napa, cea mai frumoas i mai ani-mat staiune din estul Ciprului i la adpost de ploa-ia care s-a i dezlnuit am strbtut retur cei 40 km pn la Larnaka. De acolo ne-am urcat n primul avi-on ctre Bucureti unde m atepta familia. Ce fru-moas a fost mica mea aventur!

    Terheci Viorel

    Ayia Napa

  • Murmurul J i l ului Nr. 68-69

    v 120 de aNi de NvmNt N mtsari v6

    120 ani

    Era prin anul 1980 cnd a fost nu-mit ca director al Grupului Sc. Industrial Mtsari, Datorit caliti ce o avea a fost s fie numit director.

    Era o fire blnd, comunicativ, cu un bun sim al respectului, nu vorbea mult, era cumptat atunci cnd lua o decizie pentru bun desfurare a procesului instructiv-educativ n ca-drul colii.

    Perseverent, era preocupat de baza material a unitilor de nvmnt din comuna Mtsari.

    Astfel, nu era zi s nu discute cu, conducerea primriei i a unitilor din minerit pentru a asigura dotarea colilor cu materiale i mobilier, dar i aparatur didactic.

    Regretatul profesor, Ion Ddlu, pn la trecerea n lumea celor drepi i-a nchinat viaa colii, care a fost i viaa sa.

    A fost susinut i respectat de ca-drele didactice, elevi, ceteni, ct i de conducerile unitilor din minerit .

    De numele domniei sale se leag nfiinarea i formarea claselor de li-ceu, curs de zi i seral, coala comple-mentar de ucenici i muncitori n in-dustria minier.

    Sub conducerea sa, mineritul, pre-stigiul n nvmnt, ct i activitatea cultural i sportiv, au cunoscut noi progrese. ntmplarea a fcut s par-ticip i la oficierea cstoriei domniei sale cu actuala doamn Luminia Ddlu. Cu ocazia acestui eveniment din viaa sa, am cunoscut i pe buni-cul doamnei Luminia, fostul prefect de Gorj, domnul Crciunescu, fost fiu al comunei Ciuperceni.

    Din discuiile cu dnsul, a avut nu-mai cuvinte de laud la adresa dom-nului profesor Ion Ddlu, spunnd c ,,acest tnr cu o educaie aleas, bun-cuviin i respect va fi nepotul meu prin cstoria oficiat astzi cu nepoata mea, Luminia .

    Am remarcat la acest tnr modest i tcut, un suflet nobil, cu o educaie aleas cu toate c prinii au fost oa-meni simpli, dar au tiut s-l educe.

    A mai spus c modul de a fi al acestui tnr m-a determinat s ac-cept cstoria nepoatei mele cu el. Regre tatul profesor, Ion Ddlu, r-mne un model de conduit i com-portare n familie ct i pentru cadrele didactice i elevi pe care i-a nvat i ndrumat pentru via.

    Pe cnd regretatul profesor, Ion Ddlu era n via ntmplarea a f-cut s fac o vizit la Colegiul Naional Tehnologic Mtsari. Am rmas im-presionat de dotarea acestui edificiu de nvmnt i cultur .

    Mi-a artat cancelaria domniei sale, sala profesorilor i clasele din li-ceu cu dotrile ce le avea atunci.

    Regretatul profesor mi spunea cu satisfacie i mndrie, ca s poat rea-liza asemenea dotri nu a avut linite i somn, spunea: ,,activitatea mea a fost numai n liceu, indiferent c erau zile libere sau vacan, eu m-am dedi-cat profesiei mele, c mi-a plcut.

    Aa c, regretatul profesor a lsat motenire fratelui su mai mare, actu-alul profesor Ddlu Dumitru, acest edificiu de nvmnt i cultur cu care astzi cadrele didactice din liceu se mndresc c au un liceu modern, dotat cu aparatura electronic, ct i dotrile administrative gospodreti, fiind cel mai modern Colegiu Naional Tehnologic din mediul comunal.

    Cei 5 ani au trecut cu greu, Te ateapt n fiecare ziS te ntorci mereuDe acolo unde te-ai dus.S-i auzim glasul, Cald i potoliti cu rbdare n vorbitTe-ai dus i prea devremeDe ce te-ai supratC, copii i soia ta, mereu s te chemeC au nevoie s-i aud sfatul Iar ca tatl care, nu este altulTe plng mereu.Cnd la mormnt se duc, Se nchina, rugnd pe DumnezeuS te renvie, c le este tare greuFr tine, aici pe acest pmnt.C dormi prea mult, n acel mormnt, C aveai chipul uluiti ochii vistori, Mereu vorbind, rznd, Ca un bun aprtor, La cei din jur privindTe regretam, de ce ai disprutS fi rmas aici, De ce nu ai vrut?

    Nu mult dar, cum ai pututi n noaptea fr somnS o priveti acumi s te bucuri.

    Ilie Ilie

  • Murmurul J i l ului

    v 120 de ani de nvmnt n mtsari v

    nr. 68-69

    120 ani

    7

    Motto: Arta nu e art dac nu exist sufletAntonio Gaudi Cornet a fost un arhi-tect catalan spaniol i figura de catalana a modernismului. Operele lui Gaudi, reflect stilul su individual i extrem de distinctiv isunt n mare parte concentrate n capitala catalan Barcelona, n special lui Magnum Opus, Sagrada Famlia. O mare parte din munca lui Gaud a fost marcat de pasiunile sale mari n viaa arhitectural, natura, reli-gia. Gaudi a studiat fiecare detaliu al creaii-lorsale, integrarea n arhitectura lui i o serie de meserii, n care el a fost calificat. Ceramic, vitralii forjate, fierrie, forjare i tmplarie. El a introdus tehnici noi n trata-rea materialelor, cum ar fi trencads, realizate din buci de deeuri ceramice. Dup civa ani sub influena artei neo-gotic i tehnici orientale, Gaudi a devenit parte a micrii catalane moderniste, care a atins apogeul la sfritul secolului 19 i nceputul secolului 20. Lucrarea sa a depit masa modernist, culminnd ntr-un stil inspirat denatura or-ganic. Gaudi a atras rar planuri detaliate ale operelor sale, prefernd s lecreeze n calita-te de modele la scar redus tridimensiona-le i turnare detaliate cum el le-a fost conce-perea. Lucrarea lui Gaudi, se bucur de apel internaional pe scar larg i multe studii sunt dedicate pentru nelegerea arhitecturii sale. Astzi, lucrarea lui gsete admiratori n rndul arhitecilor i publicului larg deopo-triv. Capodopera sa, nc nefinalizat-Sagrada Familia, este unul dintre cele mai vizitate monumente din Spania. ntre 1984 i 2005, apte dintre lucrarile sale au fost de-clarate Patrimoniu Mondial de ctre UNESCO. Lui Gaudi, biserica romano-catolic i credina i-au nchinat n timpul vieii sale i imagini religioase care au premiat munca sa. Acest lucru ia adus porecla de Arhitect al lui Dumnezeu i a dus la beatificarea lui pentruapeluri. Primele proiecte ale lui Gaudi au fost corpurile de iluminat. A proiectat pentruReial Plaa de la Barcelona, la chiocurile de ziare neterminate Girossi, i Coope rat iva M ata ronense Obrera (Cooperativa Muncitorilor din Matar). El a ctigat o recunoatere mai larg pentru pri-mul su comision important, Casa Vicens, si a primit ulterior mai multe propuneri impor-tante. La Trgul de la Paris Mondiale din 1878 Gaudia afiat o vitrin i a produs pen-tru productorul Comel la mnui. Gaudi a devenit, de asemenea, un prieten de-al mar-chizului de Comillas, tata n lege a contelui Gell, pentru care a proiectat El Capricho, n Comillas . n 1883 Gaudi a fost pus la con-ducerea proiectului recent iniiat pentru a construi o catedral n Barcelona numit Bazilica i Templul Expiatori de La Sagrada Familia (Basilica i ispitoare Biserica a Sfintei Familii, sau Sagrada Familia). Gaudi a schimbat complet designul iniial i impreg-nat cu stilul su distinctiv. Din 1915 pn la moartea sa, el sa dedicat n ntregime la acest proiect. Avnd n vedere numrul de comisii a nceput s primeasc, el a trebuit s se bazeze pe echipa sa pentru a lucra pe mai multe proiecte simultan. Echipa lui a constatdin profesioniti din toate domeniile de construcie. Mai muli dintre arhitectii care au lucrat la el au devenit proemineni n domeniu mai trziu, cum ar fi Josep Maria Jujol, Joan Rubi, Csar Martinell, Francesc Folguera i Josep Francesc Rfols. n 1885, s-a mutat la Gaudi rurale Sant Feliu de Codines s scape de holera, epidemie care a fost devastatoare n Barcelona. El a trit n casa Francesc llar , pentru care a proiectat omasa ca un semn de recunotin pentru acesta. Salonul Mondial 1888 a fost unul din-treevenimentele majore ale epocii n Barcelona i a reprezentat un punct cheie n istoria modernist a micrii. Arhiteci de conducere au afiat cele mai bune lucrri ale lor, inclusiv Gaud, care a prezentat cldirea pe care el a proiectat o pentru Compaa Trasatlntica (Transatlantic Company). Prin urmare, el a primit un comision derestructu-rare a Salo de Cent de la Consiliului oraului Barcelona, dar acest proiect n cele din urm nu a fost efectuat. La nceputul anilor 1890 Gaudi a primit dou comisii din afara Cataloniei, i anume la Palatul Episcopului de Astorga i Casa Botines n Len . Aceste lucrri au contribuit la renumele tot mai mare a lui Gaudi, prin Spania. n 1891, el a

    cltorit n Mlaga i Tanger pentru a exami-na site-ul pentru unproiect pentru misiuni franciscane catolice pe marchizul de Comillas a cerut s-lproiecteze. n 1899 Gaudi a aderat la Cercle artistic de Sant Lluc (Sfntul Luca cercartistic), o societate artistic catolic fondat n 1893 de ctre episcopul Josep TorrasBages i fraii Josep i Joan Llimona. El sa alturat, de asemenea i la Lliga Espiritual de laMare de Du de Montserrat (liga spiritual al Fecioarei de la Montserrat),o altorganizaie catolic catala-n .Caracterul conservator i religioas al gn-dirii sale politice afost strns legat de apra-rea identitii culturale a poporului catalan. La nceputulsecolului, Gaudi a lucra simul-tan la numeroase proiecte. Ele reflect trece-rea lui la unstil mai personal inspirat din na-tura. n 1900, el a primit un premiu pentru cea mai bunacladire a anului de la Consiliul Local Barcelona pentru proiectul su Casa Calvet . nprima decad a secolului a lui Gaudi sa dedicat proiectelor, cum ar fi Casa Figueras (casaFigueras, mai bine cunoscut sub numele de Bellesguard ), Parcul Gell , un proiect deurbanizare cu succes, i de re-staurare a Catedralei din Palma de Mallorca, pentru care avizitat Mallorca de mai multe ori. ntre 1904 i 1910 el a construit Casa Batllo i CasaMila,dou dintre lucrrile sale cele mai emblematice.Ca urmare a faimei tot mai mare alui Gaudi, n 1902 pictorul Joan Llimona ales caracteris-tici ale lui Gaudi de are-prezenta Sf. Filip Neri n picturile de pe culoarul biserici Sant Felip Neri nBarcelona.mpreun cu Joan Santal, fiul pri-etenului su medic Pere Santal, el a fondat,fr succes, o companie de fier forjat n acelai an.La 7 iunie 1926 Gaudi a fost laplimba-rea lui de zi cu zi la Sant Felip Neri biserica pentru rugciunea sa obinuit imrturisire. n timp ce mergea pe jos de-a lungul Gran Via de les Corts Catalones ntreGirona i strada Bailn, el a fost lovit de un tramvai care trecea i i-a pierdut cunotina. Se presupunea a fi un ceretor, din cauza lipsei sale de acte de identitate i haine ponosite, Gaudi a fost incontient i nu primit ajutor imediat. n cele din urm un ofier de poliie l-a trans-portat ntr-un taxi la Spitalul Creu Mos Craciun, unde a primit ingrijiri medicale ru-dimentare. Pn n momentul n care preo-tul de Sagrada Familia, Mosen Gil Pares, l-a recunoscut n ziua urmtoare, starea lui Gaudi era deteriorat preagrav pentru a be-neficia de tratament suplimentar. Gaudi a murit pe 10 iunie 1926, la vrsta de 73 de ani i a fost ngropat dou zile mai trziu. O mare mulime de oameni sau adunat pentru a-i lua rmas bun de la el n Capela Maicii Domnului de pe Muntele Carmel n cripta de Sagrada Familia. Piatra sa funerar poart inscripia aceasta: Antonius Cornet Gaud. Reusensis. Annos Natus LXXTV, vitae exem-plaris Vir, eximiusque ARTIFEX, mirabilis ope-ris hujus, Templi auctor, plcint obiit Barcinone mor X Junii MCMXXVI, hinc cineres Tanti hominis, resurrectionem Mortuorum nsrcinate. RIP n timpul studeniei sale, Gaudi a participat la ateliere meteugreti, cum ar fi cele predate de ctre Eudald Punti, Lloren Matamala i Os Joan, unde a nvat aspectele de baz ale tehni-cilor referitoare la arhitectur, inclusiv sculptur, tmplrie, fier forjat, vitra-lii, ceramic , modelare de ipsos , etc. El a absorbit, de asemenea, noi evoluii tehnologice, integrarea n tehnica utilizrii de fier i beton ar-mat n construcii. Gaudi a luat o ve-dere de ansamblu al arhitecturii ca un design multifuncional, n care fiecare deta-liu ntr-un aranjament trebuie s fie armoni-os fcute i bine proporionate. Aceast cunoatere ia permis s elaboreze proiecte arhitecturale, inclusiv toate elementele din lucrrile sale, de la mobilier la corpuri de ilu-minare la fierforjat. Gaudi a fost, de aseme-

    nea, un inovator n domeniul de miestrie, conceperea de noi soluii tehnice i decora-tive cu materialele sale, de exemplu, felul lui de proiectare a mozaicurilor din ceramic realizate din piese uzate, n combinaii origi-nale i imaginativ. Pentru restaurarea Catedralei Mallorca el a inventat o noua teh-nic de a produce vitralii, care a constat din juxtapunerea a trei geamuri de culori prima-re i, uneori, unul mai neutru, variind grosi-mea sticlei, n scopul de a absolvi intensita-tea luminii. El va studia cu atenie anatomia din figur, concentrndu-se pe gesturi. n acest scop, el a studiat scheletul uman i, uneori, a utilizat manechine din srm pen-tru atesta postura adecvat a cifrei pe care a fost pe cale de a o sculpta. ntr-o a doua eta-p, el a fotografiat modelele sale, folosind un sistem de oglinzi care a furnizat mai mul-teperspective. El a fcut apoi ghips al cifre-lor, att de oameni i animale. El a modificatproporiile acestora pentru a obi-ne aspectul dorit al cifrei n funcie de locul su nbiseric (cu ct mai sus, cu att mai mare). n cele din urm, el a sculptat cifrele dinpiatr. Gaudi a practicat, de asemenea, tehnici de amenajare a teritoriului, de multe ori n mediul urban. El urmrete s plaseze lucrarile sale din mprejurimile cele mai po-trivite naturale i arhitecturale prin studierea

    i a m p l a s a r e a construciilor sale bine i ncearcs se integreze natural n aceste mpreju-rimi. n acest scop, el a fo-losit de multe orimaterial care a fost cel mai frec-vent folosit n mediul din apropiere, cum ar fi arde-zie deBellesguard i gri Bierzo de Granit , n Palatul episcopal de Astorga. Multe dintre pro-iectele sale au fost gr-dini, cum ar fi Parcul Gell i Can Gar dens Artigas, sau grdini ncorporate, la fel ca n Vi cens Casa sau

    Pa vilioane Gell. Abor darea armonioas a lui Gaudi, la amenajarea teritoriului este exem-plificat n primul mister de Gloria Roza riului de la Mont serrat, n cazul n care cadrul arhi-tec tural este natura nsi , a ic i Montserratrock natura nconjoar grupul de sculpturi, care mpodobea calea spre Pestera Sfnt. n egal msur, Gaudi s-a remarcat ca decorator de interioare, deoarece cele mai multe dintre cldirile sale au fost decorate personal, de la mobilier la cele mai mici de-talii. n fiecare caz, el a tiut cum s se aplice particulariti stilistice, personalizarea ide-corul n funcie de gustul proprietarului, sti-lul predominant al acordului su a fost nm-prejurimile urbane sau naturale, laice sau religioase. Din proiectarea unui biroupentru biroul su de la nceputul carierei sale la mo-bilier concepute pentru Palatul Sobrellano de Comillas, el a proiectat toate obiectele pentru mobilarea a Vicens, Calvet, Batll i case Mila, din Palatul Gell i Turnul Bellesguard, i mobilier liturgic al Sagrada Famlia. Este de remarcat faptul c Gaudi a studiat unele ergonomice, n scopul de a seadapta la modelele sale ale anatomiei

    umane. Multe dintre mobilierele sale sunt expuse la Muzeul Gaudi. Un alt aspect este distribuia inteligent a spaiului, ntotdeau-na cu scopul de a crea un loc confortabil, atmosfer intim, interioar. n acest scop, Gaudi ar diviza spaiul n seciuni, adaptate pentru utilizarea lor specific, prin interme-

    diul unor ziduri mici, a sczut plafoanele, ui glisante i dulapuri de perete. n afar de a avea grija de fiecare detaliu a tuturor ele-mentelor structurale i ornamentale, el a f-cut construciile sale cu instalaii de iluminat i ventilaie bun. n acest scop, el a studiat orientarea fiecrui proiect cu privire la punc-tele cardinale, precum i climatul local i lo-cul su n mprejurimile sale. La acea vreme, a mai existat o cerere n cretere pentru con-fort intern, cu ap curent i gaze i utiliza-rea luminii electrice, toate din care Gaudi expert reinut. Pentru Sagrada Famlia, de exemplu, el a efectuat studiia profundate privind acustica i iluminarea, pentru a le optimiza. n ceea ce privete lumina, el a de-clarat: Lumina atinge armonia maxim la o inclinatie de 45 , deoarece se afl pe obiec-te ntr-un mod care nu este nici pe orizonta-l, nici pe vertical. Acest lucru poate fi con-siderat lumina mediu, i ofer viziunea cea mai perfect a obiectelor i nuanelor cele mai rafinate. Este lumina Mediteran. De ilu-minat, de asemenea, a servit construcia, apoi a fost regizat de diferii arhiteci. Jordi Bonet Armengol i-a asumatresponsabilita-tea n 1987 i a continuat din 2011. Artiti, cum ar fi Lloren i Joan Matamala, Carles Mani, Jaume Busquets, Joaquim Ros am Bofarull, Etsuro Sotoo i Josep Maria Subirachs (creatorul fatada Patimilor) au lu-crat la decor sculptural. Finalizare este de ateptat cel puin pn n 2027. Becheanu Ctlin Gaudi pentru organizarea spaiului, care a necesitat un studiu atent al gradien-tului de intensitate a luminii pentru a se adapta n mod corespunztor la fiecare me-diu specific. El a realizat acest lucru cu diferi-te elemente, cum ar fi luminatoare, ferestre, obloane i jaluzele; un caz remarcabil este gradaie de culori utilizate n atriumul de Casa Batllo pentru a obine distribuia uni form a luminii de-a lungul interiorului. Deasemenea, el a avut tendina de a le con-strui orientate spre sud, pentru a maximiza-lumina soarelui n case. Din 1915 Gaud sa dedicat aproape exclusiv la proiectul su magnum opus, Sagrada Familia, o sintez a evoluiei sale arhitecturale. Dup finalizarea cripta i absida, tot n stil gotic, restul biseri-cii este conceput ntr-un stilorganic, imitnd forme naturale, cu abundena lor de supra-fee. El a intenionat ca interiorul s semene cu o pdure, cu coloane nclinate, cum ar fi copaci de ramificare, elicoidale n form, cre-nd o structur simpl, dar robust.Gaudi a aplicat toate descoperirile sale anterioare experimentale n acest proiect, de la lucrri, cum ar fi Parcul Gell i cripta Colonia Gell, crend o biseric, care este n acelai timp structuralperfect, armonioas i estetic sa-tisfctoare.Sagrada Familia are un plan cru-ciform, cu un naos cu cinci abside, un tran-sept de trei nave, i o absid cu apte capele. Ea are trei faade dedicate nateri, pasiunea i slava lui Isus, i cnd va fi completat acesta va avea opt sprezece turnuri: patru pe fieca-re parte care face un total de doisprezece apostoli, patru pe transeptul invocarea de evangheliti i una pe absida dedicat Fecioarei, plusturnul central n onoarea lui Iisus, care va ajunge la 170 de metri n nlime. Biserica va avea dou sacristii adia-cente la absida, i trei capele mari: unul pen-

    tru Adormirii Maicii Domnului din absi-da, i botezul i pocin capela de la West End, de asemenea, va finconjurat de o mnstire conceput pentru pro-cesiuni i de a izola cldirea din exteri-or. Gaudi a folosit un coninut foarte simbolic n Sagrada Familia, att n arhi-tectur i sculptur, dedicand fiecare parte a Bisericii la o tem religioas. n timpul vieii lui Gaudi au fost finalizate doar cripta, absida si o parte din faada Naterii Domnului. La moartea sa asis-tentul su Sugraes Domnec a preluat construcia, apoi a fost regizat de diferii arhiteci. Jordi Bonet Armengol i-a asu-mat responsabilitatea n 1987 i a conti-nuat din 2011.

    Artiti, cum ar fi Lloren i JoanMatamala, Carles Mani, Jaume Busquets, Joaquim Ros am Bofarull, Etsuro Sotoo i Josep Maria Subirachs (creatorul faada Patimilor) au lucrat la decor sculptural. Fi na lizare estede ateptat cel puin

    pn n 2027. Becheanu Ctlin

    Concurs Naional de Eseuri Cltorie prin Uniunea European

    Antonio GAudi

  • Murmurul J i l ului Nr. 68-69

    v 120 de aNi de NvmNt N mtsari v8

    120 ani Motto : Secretul vieii nu este s ai tot ceea ce i

    doreti, ci s-i doreti tot ceea ce ai.

    Insulele Nisi Samos se afl n Grecia, sunt o locaie minunat iar sejurul meu petrecut n zona a fost abso-lut superb. Pur i simplu nu ai cum s nu rmi nmr-murit n faa peisajelor pe care le ntlneti i care te surprind la fiecare pas. Trebuie s mrturisesc c m documentasem temeinic pe internet i vzusem multe poze nainte s merg acolo dar tot rmi fr glas n faa frumuseii cu care intri n contact. n ansamblu, a fost mult mai mult dect m ateptam. Dup ce Dumnezeu a creat lumea, a rmas cu o mn de dia-mante. i-a ndreptat privirile i s-a gndit: Aici a pu-tea crea ceva minunat!. A aruncat diamantele n mri i astfel s-au nscut Nisi Samos. De cte ori n-am visat s ajung n aceste insule! De cte ori, citind despre acest loc paradisiac, nu mi-am imaginat sunetul mrii, miro-sul plantelor i zmbetul cald al localnicilor! Este o des-tinaie superb, exclusivist i deloc ieftin, dar mi-a fost dat s o vd i sunt recunosctor! n ceea ce prive-te economia Nisi Samos, turismul este principala surs de venit. Agricultur, principala surs de venit din tre-cut, nu mai ajunge n prezent pentru subzistenta popu-laiei aflat n continu cretere. Se cultiv, totui scor-ioar, vanilie, tutun i nuci de cocos, majoritatea pen-tru export, n timp ce alte tipuri de alimente sunt im-portate. Aceast insul este recomandat n special iu-bitorilor de natur i amatorilor de drumeii. Are plaje-minunate iar n centrul insulei se afl un munte de cca. 800 m nlime, mpdurit, care poate fi urcat, existnd crri, putndu-se ajunge pe plajele de pe cealalt par-tea insulei. Pe insula Nisi Samos nu exist drumuri asfaltate, doar dou drumuri de ar, prfuite, care str-bat insula de la nord la sud. Considerate de muli drept cel mai romantic loc de pe Pmnt, Nisi Samos accen-tueaz n mod perfect cuvntul paradis.

    Apropo, recent am aflat c Insulele Nisi Samos se afl pe locul patru n lume din punct de vedere al pei-sajelor slbatice, rmase oarecum neatinse sau puina-tinse de evoluia omenirii (nu tiu de ctre cine a fost realizat clasamentul), fiind devansate doar de Alaska, Siberia i Insulele Galapagos. Am pe-trecut 10 nopi (11zile), dintre care 9 pe Insula Nisi Ikaria (pe care chiar o recomand, este o bijuterie, nu mi-a prut ru nicio secund pen-tru alegerea pe care am fcut-o) i una pe insu-la Nisi Mikonos. Uitndu-m pe site i citind impresiile adugate, am observat c nu a stat nimeni efectiv pe Nisi Ikaria, aa c o s adaug cteva cuvinte despre insula (care, de fapt, au ajuns s fie mult mai multe, n final). Insula Nisi Ikaria este a patra ca dimensiune din Nisi Samos, este situat la 4 km de Insula Sigri care este a doua ca dimensiune.

    Are 15 km ptrai, un munte cu altitudinea de aproximativ 300 m, este supranumit insula starurilor (pentru c se spune c ar fi frecven-tat de persoane din aceast categorie) i aici se gsete cea mai fotografiat plaj din lume. Apropo de faptul c este insula starurilor, ntr-o zi, n restaurantul hotelului nostru a luat masa i Eros Ramazzotti (la nceput am crezut ce un tip care vrea s semene cu el) cu familia i apoi am observat c ei chiar erau cazai n acelai ho-tel cu mine.Pe insula sunt doar 24 de maini (dup cum ne-a spus un localnic) deoarece nu ai voie s aduci ma-ina pe insul dect dac justifici c folosirea ei va adu-ce un beneficiu zonei. Aa c att localnicii, ct i turi-tii se plimb pe insul cu bicicletele. Din acest motiv poate se spune i c pe insula Nisi Ikariatimpul pare a fi stat n loc. Doar din cnd n cnd mai trece cte o ma-in iar drumul nu este destul de lat nct s ncap dou maini (una pe cte un sens). Hotelurile din Nisi Ikaria sunt micue i respect stilul insular. Cazare ofe-r i localnicii, n diverse pensiuni. Pe insula sunt dou sate, ambele avnd, n total, 2.000 de persoane. Existmai multe restaurante i diverse magazine de unde te poi aproviziona cu mncare i butur. Preurile (la mncare i butur) sunt mai mari pe aceast insul dect cele practicate n Mahe i Praslin (potrivit localnicilor). Ceea ce m-a surprins a fost fap-tul c preurile pentru turiti erau la fel cu cele pentru localnici, chiar a fost o supriz... Pe Nisi Ikaria exist o rezervaie natural, care este o parte de pdurice, foarte frumoas, fiind casa unei specii de psri endemice.

    Apoi mai este i o zon denumit LUnion Estate (ca s intri acolo pl-teti taxa, cam 6 euro de persoan), unde poi vedea o zon cu estoase gi-gantice, un fel de muzeul satului local, plus plaj. La intrarea la plaj gseti i cteva puncte de unde poi cumpra nuci decocos (pentru but) i salat de fructe. Excelente. Tot perimetrul LUnion Estate este foarte frumos n-treinut, cu palmieri superbi, aici sunt cele mai spectaculoase formaiuni gra-nitice din insul, foarte nalte i mari. A, nc o chestie, n Nisi Samosmareea este puternic i difer ca ore n func-ie de zile. Fiecare hotel are afiat la-recepie lista pe zilele cu orele de flux i reflux. Dac vrei s faci snorkling, de exemplu, trebu-ie s te uii s fie pentru moment punctul maxim de flux, cnd ncepe s se retrag ap (se zice c atunci e cel mai bine).

    Dac mergi pe diverse plaje la reflux, pot prea mai ciudate, c apa se retrage destul de mult. Am fost cnd era flux dar recomand s mergei cnd e reflux pentru c aceast plaj e format din mai multe mini plaje, de fapt, care sunt separate de formaiuni granitice. Dac e flux, poi s ajungi dintr-o parte n alta mergnd prin pdurea margina care e superb, i faci loc pe lng copaci i stnci, uneori poteca ngustndu-se, parc ai fi n jungl i ocolind stncile. Dac e reflux, poi trece dintr-o parte n alt chiar pe plaj, c apa se retrage mult i atunci ai parte de cea mai frumoas privelite.Este foarte frumoas privelitea asupra insulei i a insu-lelor nvecinate pe care o ai de la Nid dAigle, merit urcat pn acolo, dei drumul este destul de obositor (pantele fiind uneori foarte abrupte). Poi urca cu bici-cleta doar pn la un punct, apoi mai este de mers pe jos vreo or, o or i ceva. n Nisi Samos temperaturile variaz foarte puin de-a lungul anului, media anual fiind de 25 de grade. Cele mai rcoroase perioade sunt de la sfritul lui noiembrie i pn la nceputul lui fe-

    bruarie cnd temperatura poate scdea pn la 20 de grade. Din mai i pn n noiembrie adie vntul iar aceasta este considerat cea mai bun perioad pentru turiti. Anse Patates, unde am fost cazat este micu, intim dar foarte frumoas. Aici poi face snorkling dar trebuie s mergi puin mai departe sau mai n lateral ca s ai o privelite mai interesant. O client a hotelului meu mi-a spus c a vzut i estoase n timp ce fceau snorkling n zon. Grand Anse, care e oarecum slbati-c, fiind la o oarecare distan de zona locuit. Aici nu sunt obstacole pe fundul apei, deci putei intra cu pi-cioarele goale i implicit apa e super turcoaz, ct vezi cu ochii. Parc ai fi ntr-o piscin imens. Dar valurile sunt destul de mari iar n larg curenii sunt foarte pu-ternici, deci nu este recomandat notul. Noi am intrat n ap pn la umeri i a fost bine, sream peste valuri, c acolo nu erau destul de formate nct s se sparg. PetitAnse, la care se ajunge din zona GrandeAnse pe jos, pe o potec iar drumul n spreea e super, c trebuie s te caeri pe pietre i ai panoram printre palmieri i potecile sunt nguste i pline de vegetaie. Condiiile de aici sunt similare cu cele de la GrandAnse, doar c e un

    pic mai mic plaj, aa cum i este i numele. Anse Coco se spune c e foarte frumoas, noi nu am mai ajuns i acolo pentru c la ea se ajunge pe jos de pe Petite Anse i trebuie s mergi ceva timp. Mai sunt i alte plaje interesante de vzut, situate n zona de est, mai puin locuit a insulei, mai slbatic, nimic nu tre-buie ratat, eu am insistat doar asupra celor care m-au impresionat mai mult. De pe unele plaje din insula nu prea poi intra n ap fr papuci deoarece este plin de corali i de pietre. Avnd n vedere acest aspect, apa nu-este turcoaz n toate locurile. Oricum, nu vreau s ne-legei greit, culoarea apei n Nisi Ikaria este de un tur-coaz de invidia, nisipul foarte alb i vegetaia abunden-t. Nu poi ajunge la toate plajele de unul singur, sunt vreo dou-trei unde poi ajunge doar cu ghid, pe care poi s l contactezi pe insul. Ce ne-a uimit foarte mult a fost faptul c oriunde mergeam, dei erau destul de muli turiti n insula, plajele nu erau pline, noi fiind obinuii cu aglomeraia de la marea noastr. Chiar ai surpriza s te regseti uneori singur pe o plaj. De ne-crezut. Pe una dintre plaje, care era deaproape 1 km, eram doar eu.

    Nici pe plajele importante situaia nu este mult schimbat. Este super. n Nisi Samos sunt dou agenii mari de turism local. Cea cu care am fost, oferea trei

    excursii opionale, care sunt tare piperate, eu am fost n 2: una pe Andissa laVallee de Mai, o pdure patrimoniu UNESCO, categoric nu trebuie ratat, apoi cteva ore timp liber pe Anse Lazio, una dintre cele mai frumoase iar alta special desnorkeling, se coboar doar pe prima insul, n rest fceai snorkling direct de pe catamaran, n zona celorlalte dou, unde e rezervaie marin. Ambele excur-sii au costat, fiecare, 100 de euro de per-soan dar merit. Am vzut estoase i chiar am avut norocul s not cu una din-tre ele, ghidul o inea de o nottoare iar eu de alta.

    De la hotel puteai nchiria biciclete cam cu 9-10 euro pe zi de persoan, dac nchiriai pentru 3 zile, plteai doar pentru 2 zile. n Nisi Samos rata infracionalitii este redus, nu era nevoie s i asiguri bi-cicleta ca s nu i-o fure, o lsm peste noapte n faa camerei i nu era nicio pro-blem, toat lumea avea biciclete, aa c

    nu mai erau tentante altele n plus. La fel era i cnd te plimbai prin insul i vedeai o plaj care i plcea, i abandonai bibicleta la marginea drumului i mergeai la plaj i la baie. Iari ce mi-a mai plcut la insul a fost faptul c nici o plaj nu avea accesul restricionat, nu era privat, aa c te puteai bucura la maxim de frumu-seea insulei, oriunde erai cazat. Aegina. Aceast insul greceasc se afl n apropiere de Atena, avnd form triunghiular. Acesta este probabil motivul pentru care Aegina este popular printre localnici, fiind o modali-tate excelent de a combate rutina sptmnii. n Aegina vei gsi un port aglomerat, brci de pescuit, iahturi elegante i un frumos litoral. Turitii nu pr-sesc insula nainte de a vizita templul Aphaia i biserica Agios Nektarios. Aceast insul are de asemenea o isto-rie bogat, existnd chiar cteva descoperiri preistorice care denot locuirea timpurie a acestei insule. Skiathos.Aceast insul greceasc se afl n Marea Egee, nca-drndu-se n grupul insulelor Sporades. Interesul turis-tic al insulei Skiathos rmne pentru cele 70 de plaje nsorite care includ i o plaj de nuditi. Aceast insul verde i linitit e plin de turiti n lunile iulie-august.

    Insulele Nisi SamosConcurs Naional de Eseuri Cltorie prin Uniunea European

  • Murmurul J i l ului

    v 120 de ani de nvmnt n mtsari v

    nr. 68-69

    120 ani

    9

    Nisipurile aurii i apele clare invit ochiul oamenilorde departe. Oraul Skiathos ofer o noapte plin de via pentru petrecrei. Santorini face parte din grupul de insule Ciclade din Grecia. Aceasta s-a format din cauza unei erupii vulcanice din trecut. Este compus din insule vulcanice i este deasemenea cunoscut ca Thera sau Thira. Santorini ofer priveliti spec-taculoase, ceea ce i permite oricui s fie un fotograf creativ. Apusuri de soare romantice i ovia de noapte vibranta face aceast insul greceasc o alegere popular pentru muli tu-riti. Andros se afl pe latura de nord a Cicladelor. Este o destinaie ideal-pentru sfritul de sptmn al lo-calnicilor. Vile verzi i dealurile atrag muli oameni iubitori de dru-meii. Aceast insul este recomanda-t pentru cei care ador s se plimbe i s exploreze mediul rural, deoarece aceasta are un numr mai mic depla-je. Insula Creta este una dintre cele mai mari insule greceti existente vreodat. Aceasta ocup poziia a cincea ntre cele mai mari insule din Marea Mediteran. Dei aceast insu-l este supus supraaglomerrii din cauza activitilor comerciale, este cu siguran locul ideal pentru a obi-ne un bronz de invidiat! Plajele izolate i nisipoase din insula Creta i satele tradiionale o fac una dintre cele mai cutate destinaii turistice. Corfu este una dintre cele mai vizitate insule greceti. Aceasta se afl n

    Marea Ionic, fiind cunoscut pentru muzica sa tipic. Sunete de chitar, acompaniate de cor, toate contribuie la atmosfera vesel de pe insula Corfu. Mykonos este una dintre destinaiile de top din toat lumea. Aceasta

    este o alt insul foarte popular pentru frumuseea natural i viaa de noapte. Mykonosse afl n centrul grupului Ciclade. La nceput Mykonos era vzut c un loc controversat datorit tipului de cultur propagat dar astzi este foarte cosmopolit i ofer mai degrab o vacan. Nu este de mirare c Mykonos este considera-

    t una dintre destinaiile de top-clubbing n Marea Mediteran. Situat n Marea Egee, Naxos este una din-tre cele mai mari insule care aparin grupului Ciclade. Locaiile pitoreti i plajele de nisip fac Naxosul o des-

    tinaie popular pentru muli turiti. Apa limpede i oraele ciudate de pe aceast insu-l, mpreun cu activiti sportive precum windsurfing i kitesurfing completeaz pa-chetul pentru vacan! Paros. Aceast insul greceasc se afl n zona central a Mrii Egee. Principala caracteristic a insulei Paros este marmura alb, fin. Aceast insul din Grecia are multe plaje de-a lungul granielor sale. Plajele de nisip i aleile pietruite adaug-farmec locului. Paros rmne a fi o destinaie destul de slab, dei are destinaii frumoase i o atmosfer de linite complet. O mare pro-blem o pot constitui transferurile nspre i dinspre Insula Nisi Ikaria, context n care do-ritorii trebuie s fie foarte ateni i s se do-cumenteze nainte, informaiile se gsesc pe internet, ageniile pot s nu te avertizeze. Ca s nelegei, trebuie s menionez c, pentru a ajunge pe Nisi Ikaria, din Nisi Samos trebu-ie s iei feribot pn n Nisi Ikaria. Astfel, n unele zile sunt i doar dou curse ntre aceste insule. Eu am avut ghinionul s opesc. n

    aceast cltorie am avut ocazia de a m plimba feribo-tul i de a ncerca experiene noi pe care mi le voi aminti mereu. Mi-a dori s mai pot vizita astfel delo-curi inedite i de a cunoate mai multe teritorii i mo-duri de via.

    stuparu Dan

    Insulele Nisi Samos

    Concurs Naional de Eseuri Cltorie prin Uniunea European

    LedraMotto : ,, Civilizaia este procesul de

    eliberare a omului de oameni.

    Din aezarea antic Ledra existent aici cu mult nainte de Hristos, nu a mai rmas dect locul i nume-le unei strzi. Strada Ledra este o important - la un moment dat chiar cea mai important - strada comer-cial din Nicosia. Destinul su a fost unul deosebit. n anul 1958, pentru prima oar, i-a separat pe ciprioi: cei de origine turcn nord iar cei de origine greac n sud. Dup independen s-a renunat la baricad dar puin dup aceea a fost nlat din nou ca parte integrant a liniei verzi. Aici, pe strada Ledra, n apropierea liniei verzi, se ncheia excursia noastr inclus n preul seju-rului n Cipru.

    Majoritatea programelor achiziionate prin agenii cuprind aceast excursie de jumtate de zi, de aceea, pentru cei care vor s-i organizeze altfel timpul n Nicosia, n cele ce urmeaz voi scrie impresiile mele, rezultatul a dou incursiuni n Nicosia de nord, de la linia verde pn la zidurile vechii ceti veneiene.Nu voi povesti cum a decurs ntreaga vizita n Nicosia, m refer la partea sudic, pentru c este aceeai pe care am vizitat-o i anul trecut. De ast dat, dup ce am nche-iat vizita n partea greac, am hotrt s nu ne ntoar-cem cu autocarul, mpreun cu ntregul grup de turiti, ci s rmnem mai mult n Nicosia urmnd s ne n-toarcem n Larnaca pe cont propriu, cu autobuzul Inter City. Ghida ne-a artat unde este punctul de plecare i ne-a spus ca biletele (3 euro / pers.) se pot lua de la o-fer. Aadar, cu puin experien de anul trecut privind trecerea prin punctul de control de la Lokmaci i cu o hart a vechii zone de nord, am purces s cunoatem mai mult din Nicosia, singura capital divizat.Nicosia sau Lefkoa amplasat n centrul insulei, este un ora cultural, cu o istorie foarte bogat care ncepe din Epoca Bronzului. Capital a insulei nc de la sfritul perioadei bizantine, din sec XI, Lefkoa a ajuns la apo-geul splendorii sale sub lusignanii care au construit aici palate regale i mai multe biserici. n Nicosia de astzi regsim farmecul trecutului i animaia oraului mo-

    dern. n special ntre zidurile ve-neiene, datnd din sec XVI, vom vedea la tot pasul muzee, vechi biserici i cldiri medievale de importan istoric.n jumtatea turc a oraului mprit de linia verde, vizitatorul trebuie s se atepte s vad o amestectur ce-i poate prea nefireasc de case vechi, drpnate, unele abandonate, altele n renovare, bazaruri animate i falnice mo-numente medievale, toate unite printr-un labirint de strzi ngus-te unele dintre ele modernizate, altele noroioase i pline de gu-noaie. Dincolo de zidurile vechii ceti, Nicosia de nord este un ora modern, care clocotete de via.

    De la Famagusta spre Kyrenia, n drum cu maina, pe osea, am trecut prin nordul ex-trem al Nicosiei de nord. Construciile nalte, strzile largi i luminoase, nu amintesc deloc de zonele vizitate pietonal n extremitatea sudic a oraului, cea termina-t cu paravane urte de tabl cu srm ghimpat i cu nsemnele cu poliisti i No Photo - linia verde. Dar, destul cu introducerea! Pn la punctul de trecere Lokmaci, pe cteva sute de metri, strada Ledra - pieto-nal - etaleaz numeroase mici magazine i terase.

    Cam acelai lucru dar ntr-un stil mai oriental, vom descoperi i dincolo de punctul de control. Denumit Mustafa, strada continu pn la Poarta Girne (Kyrenia) i practic taie n dou interiorul vechii ceti. Strada Arasta, pornind spre dreapta din strada Mustafa, a fost cndva una dintre cele mai importante strzi co-merciale din vechiul ora. Denumirea are rdcini per-sane i semnific o anumit parte dintr-o moschee n care comercianilor li se permitea s-i practice nego-ul. n timp, denumirea s-a extins semnificnd orice zon n care se desfurau activiti de pia. Nu ntm-

    pltor aici au aprut i cldiri n care erau gzduii ne-gustorii i cltorii. Am vzut i am fotografiat Arasta Pansion, un hotel acum abandonat, cu aspect de cas bntuit de stafii. Piaa central a oraului -Belediye Pazari, numit de localnici Bandabuliya - acoperit, a fost construit n timpul ocupaiei britanice i este re-novat de curnd. Este un amestec colorat de tarabe cu tot felul de produse proaspete, carne, legume, fructe, produse locale specifice (fistic, msline, halva, brnz halloumi), suveniruri, bijuterii i chiar vestimentaie. Cafenelele existente aici sunt un loc bun de odihn pentru turistul mereu n alergare i de socializare pen-tru localnici. Dar, nu pentru Bandabuliya am luat-o pe strada Arasta. Cele dou minarete de la Moscheea Selimiye, principalul punct de reper al oraului, au fost i pentru noi atracia numrul unu a vizitei n Nicosia de nord. Iniial o catedral romano-catolic, Ayia Sofia, cea mai veche i una dintre cele mai reprezentative con-strucii gotice din Cipru, a fost ridicat de cruciai.

    Pe ruinele unei vechi biserici bizantine numit

  • Murmurul J i l ului Nr. 68-69

    v 120 de aNi de NvmNt N mtsari v10

    120 ani Hagia Sophia, n timpul domniei regelui Henric I

    Lusignan, n 1209, a nceput nlarea unei catedrale. Lucrrile audurat 150 de ani, iar biserica a fost sfinit n 1326 cnd nc nu era terminat. n1571, cnd oto-manii au cucerit cetatea, au distrus amenajrile interi-oare, crucifixurile, amvonul, stranele i au acoperit cu covoare pietrele funerare ascunzndu-le vederii turis-tului contemporan.

    Musulmanii au adugat turnurilor rmase netermi-nate dou minarete nalte de 50 m i au construit n curtea interioar o fntn ngrdit, cu acoperi deco-rat. Pn n 1954 moscheea cu portaluri i contrafor-turi gotice dinuind lng minarete ntr-o alturare parc nefireasc, apstrat numele Hagia Sofia, apoi a fost redenumit Moscheea Selimiye. Cea mai frumoas moschee din Nicosia, punct de reper pentru orice vizi-tator strin, are n zidul de vest trei intrri cu ancadra-ment sculptat. Am lsat nclmintea la intrare i am ptruns n imensa biserica gotic, azi moschee. Coloanele i acoperiul boltit sunt impresionante dar - n opinia mea - fr s egaleze Catedrala Saint Nicolas, devenit mai trziu Moscheea Lala Mustafa Psa din Famagusta. Menionez c intrarea n Moscheea Selimiye, fosta Catedral Sf. Sofia din Nicosia, este li-ber pentru oriceturist. De asemenea trebuie s subli-niez faptul c n incint exist toalet la care se intr doar cu plat. Nu tiu dac acelai este regimul de funcionare i n timpul slujbelor, atunci cnd afluxul de credincioi musulmani se presupune a fi mai mare.n spatele moscheei, condui de indicatoare, am ajuns ntr-o mic piaa - SelimiyeMeydan - i la Biblioteca Sultan Mahmut. Un panou modern, de sticl, ne-a in-format c n interior cldirea cu opt laturi i cupol adpostete un centru de cercetare cu opreioas colec-ie de manuscrise islamice i coranuri vechi. Programul - pentru specialiti - este mari i joi n in-tervalul 9.00-12.00. Lng ua ncuiat, fr nimeni n jur, nu mi-am dat seama dac n interior au acces i vizitatorii. n perioada bizantin Catedrala Sf. Sofia a avut una din-tre cele mai vechi biblioteci. Ocupaia turc a nsemnat un regres din acest punct de ve-dere, multe biblioteci i opere de art religi-oas fiind distruse atunci cnd bisericile au fost transformate n moschei.nfiinarea Bibliotecii Sultan Mahmut al II-lea (n 1829 de ctre Ali Rouhi, guvernatorul Ciprului), a venit ca o compensaie. Sultanul i alte per-sonaliti ale vremii au donat peste 1800 de cri religioase scrise n arab, turc i per-san, multe dintre manuscrise fiind foarte valoroase. Lapidary Museum aflat nu depar-te de Moscheea Selimiye este gzduit de o cldire despre care se crede c a aparinut Catedralei Sf. Sofia. Aici pot fi vzute ornamente medievale din pia-tr i marmur, pietre tombale, fragmente de coloane, sculptur laborioas dat jos de pe catedrala gotic la transformarea ei n moschee, un sarcofag, un leu de marmur - simbolul veneienilor. n partea de sud a Moscheii Selimiye, doar la civa metri distan, se afl rmiele unei impresionante biserici bizantine. Privindu-le, nu poi s nu te ntrebi cum de au fost construite dou biserici att de mari, att de aproape una de alta. n fosta Biserica ortodox Sf. Nicolae, Bedestan, se intra printr-o u gotic, frumos sculpta-t, amplasat pe latura de nord a cldirii. n interior, pe panouri mari, se pot vedea imagini nainte i dup efectuarea lucrrilor de restaurare-conservare. Edificiul a fost nlat n sec. XII i ulterior extins de lusignani i veneieni. n timpul stpnirii otomane interiorul bise-ricii a fost depozit de mrfuri i pia de desfacere n special pentru produse textile. Pn la construirea de cealalt parte a drumului a pieei acoperite, Banda-buliya, fosta biseric ortodox Sf. Nicolae a fost centrul negoului n Nicosia.

    n prezent este un autentic monument, cu relicve la vedere, coloane de marmur i granit, monumente fu-nerare medievale, multe avnd n semnele cruciailor. Mi-a atras atenia alturarea ntr-un mod nu tocmai fericit a geamurilor mari care nchid arcadele strvechi i scaunele de plastic n design modern aliniate n inte-rior. Probabil c aici, din cnd n cnd, au loc ntruniri culturale. Printre tarabele ncrcate cu mrfuri, am p-rsit Strada Arasta i am continuat pe o alt strdu ngust care ne-a condus la intrarea vestic a unui edi-ficiu grandios, asemntor unei fortree, Byk Khan. Byk Khan, cel mai mare caravansarai din Cipru, una

    dintre cele mai frumoase cldiri de pe insul, a fost construit de oto-mani n 1572 pentru a oferi ad-post cltorilor i negustorilor. Hanul avea n zidurile solide, nite ferestre mici, situate la nlime, pentru a descuraja potenialii jefu-itori care tiau c aici trag comer-cianii bogai. De form ptratic, cu 68 de camere pentru oaspei dispuse la parter i singurul etaj la care se urc pe dou scri mari, de piatr, hanul avea n curtea interi-oar o moschee i o fntn. Prima nchisoare n timpul administraiei britanice, apoi din 1893 un adpost pentru sraci, Byk Khan, restaurat n perioada 1990-2002, a deve-nit un centru de art cu multe galerii i ateliere de lu-cru. Exist, de asemenea, cafenele unde turistul ostenit poate savura o butur ntr-un cadru arhaic, magazine cu obiecte de artizanat tradiional, pictur, ceramic, sculpturi, suveniruri, earfe, geni i multe, multe altele. Strbtnd curtea hanului, am ieit prin poarta de est i am ajuns din nou pe strada central.

    Am continuat spre nord numai pn la Byk Hamam. Baia turceasc nlat pe ruinele Bisericii Sf. Gheorghe construit delusignani n sec. XIV, mai ps-treaz doar intrarea vechiului lca, foarte asemntoa-re cu cea de la Bedesten. Aprut dup 1571 cnd insu-la a fost cuceritde otomani, baia public a fost unul dintre cele mai frecventate locuri mai ales n vremurile n care nu existau bi n locuine. Dei ar putea fi nc funcional, baia public nu mai are solicitani i nici nu mai este ntreinut.Trebuie remarcat faptul c nive-lul cldirii este mai jos cu mult fa de nivelul strzii,

    aceasta fiind probabil o caracteristic a multor orae n care s-au construit noi edificii pe ruinele altora cu o vechime de multe sute de ani. Obosii de alergtur, am poposit la o mic teras, afacere de familie a unor ciprioi turci, pentru un moment de tihn la o bere i un suc de portocale. Prima surpriz plcut a fost c acceptau plata n euro, noi neavnd nici mcar o lir turceasc. Preurile au fost chiar mai mici dect cele cu care neobinuiserm la terasele de pe faleza din Larnaca, ba mai mult, din partea casei, ne-a fost oferit un bol cu alune decojite i prjite cu sare.

    Aadar, ederea noastr pe terasa turceasc din ini-ma Ciprului s-a prelungit mai mult. Tot acolo


Murmurul fantomelor

Murmurul fantomelor

Revista Murmurul Jiltului Nr.6si7

Revista Murmurul Jiltului Nr.6si7

Revista Murmurul Jiltului nr 54

Revista Murmurul Jiltului nr 54

Revista Murmurul Jiltului Nr.18si19

Revista Murmurul Jiltului Nr.18si19

Murmurul Jilțului nr. 74 și 75

Murmurul Jilțului nr. 74 și 75

Indrumarul 68 Fundatii Constr.rut

Indrumarul 68 Fundatii Constr.rut

Procedura nr 68 ALOP.pdf

Procedura nr 68 ALOP.pdf

68 Lectie Demo Negociere

68 Lectie Demo Negociere

Boris cyrulink-Murmurul-fantomelor

Boris cyrulink-Murmurul-fantomelor

Murmurul Jiltului nr3

Murmurul Jiltului nr3

Murmurul fantomelor - Boris Cyrulink

Murmurul fantomelor - Boris Cyrulink

*/$68/9,/25 - glasulvailor.ro

*/$68/9,/25 - glasulvailor.ro

Revista Murmurul Jiltului Nr.10

Revista Murmurul Jiltului Nr.10

PD 68-73 agricultura

PD 68-73 agricultura

Revista Murmurul Jiltului Nr.25

Revista Murmurul Jiltului Nr.25

Revista Murmurul Jiltului Nr. 60 si 61

Revista Murmurul Jiltului Nr. 60 si 61

Revista Murmurul Jiltului Nr.35

Revista Murmurul Jiltului Nr.35

Burnaz Teleorman nr.68

Burnaz Teleorman nr.68

Revista Apollon 68

Revista Apollon 68

Revista Murmurul Jiltului Nr.26

Revista Murmurul Jiltului Nr.26