38 39

3.1. HRANA SĂNĂTOASĂ

A. Calitatea produselor alimentare Cartofii, pâinea, pastele făinoase, orezul şi fulgii de cereale sunt

alimente bogate în amidon şi vă pot oferi zilnic toată energia, de care aveţi nevoie; nu îngraşă decât dacă sunt gătite sau servite cu grăsimi; în plus, sunt o bună sursă de proteine, vitamine şi substanţe minerale. Ele ar trebui să constituie elementul principal al majorităţii meselor – ideal ar fi să constituie baza fiecărei mese. Dacă se poate, alegeţi pâine integrală – acelaşi lucru şi în cazul fulgilor de cereale – datorită conţinutului ridicat de fibre vegetale. Fibrele contribuie la prevenirea constipaţiei şi a altor tulburări intestinale.

Legumele, zarzavaturile şi fructele sunt principala sursă de substanţe minerale şi de vitamine din alimentaţie – dar mulţi dintre noi nu consumăm destul aceste produse. Trebuie să încercăm să mâncăm cât mai multe legume și fructe, unele dintre ele se găsesc indiferent de anotimp. Legumele şi zarzavaturile produse pe plan local fiind proaspete sunt şi cele mai gustoase şi hrănitoare. Dacă este posibil, cel mai bine e să mâncăm legume şi zarzavaturi din grădina proprie. Fructele sunt, de asemenea, o sursă foarte bună de vitamine şi de substanţe minerale. Trebuie să consumăm fructele de sezon şi să păstrăm cât mai multe fructe de livadă sau sălbatice – congelate, uscate ori conservate.

Reţine!• Hrana înseamnă nu doar plăcere, ci în primul rând sănătate. Mâncăm și bem ceea ce suntem și suntem ceea ce bem și mâncăm.• Trebuie să mâncăm zilnic cantităţi mai mari de cartofi, pâine, paste făinoase, orez şi fulgi de cereale și cel puţin 5 porţii de legume şi fructe.

Capitolul 3. ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ

► De unde ești informat ce și cum să te alimen-tezi?

► Ce produse trebuie să fie limitate pentru o alimentație sănătoasă?

Ar trebui să ştii:

►intoxicație – rezultat al introducerii sau acu-mulării în organism a unor substanțe toxice; starea celui ce s-a into-xicat; otrăvire.

DICŢIONAR

Nu trăim ca să mâncăm, ci mâncăm ca să trăim

E foarte important să mănânci cu plăcere, dar la fel de important e ca mâncarea să fie sănătoasă. Unele idei tradiţionale despre ce înseamnă hrana sănătoasă sunt absolut corecte – de pildă, consumul legumelor cultivate în grădină. Alte idei tradiţionale prezintă riscuri pentru sănătate – de exemplu, să mănânci zilnic carne în cantităţi mari. Potrivit unor studii recente, carnea şi grăsimile animale în cantităţi mari sunt dăunătoare. Organismului îi sunt necesare doar cantităţi mici şi nu în fiecare zi. De fapt, cu cât mâncăm mai puţine grăsimi animale, cu atât scad riscurile pentru sănătate.

Alege un regim alimentar cu multe legume, fructe şi produse cerealiere.

38 39

Laborator de creaţie

B. Grăsimi și leguminoase Consumul de grăsimi animale în cantităţi

prea mari este unul din principalele riscuri pentru sănătate. Organismul are nevoie de grăsimi în cantităţi mici.

Grăsimile se clasifică în saturate și nesaturate. Grăsimile saturate se găsesc, în primul rând, în carnea de vacă, porc şi oaie – sau în diferite produse preparate din aceste feluri de carne şi din grăsimea lor, cum sunt cârnaţii, plăcintele cu carne, hamburgerii etc. Excesul de grăsimi saturate poate duce la boli ale arterelor inimii, la îngrăşare şi obezitate.

Grăsimile nesaturate se găsesc în carnea de peşte, pui, curcan, în ouă, fasole şi linte, seminţe de floarea soarelui şi produsele care le conţin. Grăsimile nesaturate prezintă mai puţine riscuri, dar, în cantităţi prea mari, toate grăsimile duc la îngrăşare, cu riscurile amintite.

Aşadar, în loc de carne grasă ori slănină, cumpăraţi cantităţi mici de carne slabă. Şi mai bine este să mâncaţi mai mult peşte de orice fel. Mâncărurile tradiţionale din fasole şi din alte leguminoase sunt hrănitoare – le gătiţi, folosind însă cât mai puţine grăsimi animale şi evitând prăjitul. De asemenea, încercaţi să nu puneţi grăsimi în supe sau ciorbe. Regulă generală: cu cât mâncaţi mai puţine grăsimi, cu atât e mai bine pentru sănătate.

Cercetează de ce ar trebui să consumăm cât mai puține grăsimi? Ce ar trebui să consumăm în locul produselor cu grăsimi?

C. Produsele lactate, uleiul și dulciurile

Laptele şi produsele lactate sunt importante pentru o alimentaţie sănătoasă. Laptele, iaurtul, chefirul şi chişleagul sunt surse valoroase de proteine, vitamine şi substanţe minerale – dar, în acelaşi timp, au un conţinut ridicat de grăsimi animale. Dacă aveţi posibilitatea, beţi lapte degresat sau semi-degresat, care e mai bun datorită conţinutului redus de grăsimi.

E necesar să fie consumate cu cumpătare brânza grasă şi smântâna: e de preferat, de asemenea, smântână cu conţinut scăzut de grăsimi. Evident, pentru sugari laptele cel mai bun e laptele supt la sân, care conţine tot ce e necesar unei dezvoltări sănătoase în primele luni de viaţă şi chiar şi după aceea, până la vârsta de doi ani.

Uleiuri şi zahăr. Dacă gătiţi cu unt sau uleiuri, reduceţi cât e posibil cantităţile. Sau măcar folosiţi uleiurile vegetale. E de preferat să pregătiţi mâncarea prin fierbere, la oala cu presiune, sau la cuptor, fără să adăugaţi grăsimi sau uleiuri – e o cale de a scădea cantitatea totală de grăsimi în alimentaţie. Încercaţi să reduceţi grăsimile din toate reţetele pe care le folosiţi. Mâncaţi pâine, dar fără unt, sau măcar puneţi un strat foarte subţire.

Încercaţi să reduceţi toate dulciurile – zahărul nu are nicio valoare nutritivă, îngraşă şi provoacă apariţia cariilor dentare (e vorba de zahărul rafinat).

De ce este periculos pentru organism întrebuințarea multor dulciuri? Cu ce ar putea fi înlocuite?

Studiază importanța folosirii leguminoaselor pentru organism.

Explică de ce dulciurile ar trebui să fie înlocuite cu produse lactate, fructe sau legume.

Excesul de sare de bucătărie şi zahăr provoacă daune sănătăţii.

40 41

D. Profilaxia intoxicaţiilor alimentare Alimentele crude (nepreparate) sunt adesea

periculoase. Acestea trebuie spălate şi gătite.Alimentele gătite trebuie mâncate imediat.

Dacă mâncarea a fost păstrată pentru mai târziu, reîncălzirea trebuie făcută la o temperatură suficient de mare, pentru a pătrunde mâncarea în profunzime.

Este important să cunoaștem: • prin prepararea alimentelor microbii sunt

distruşi. Alimentele trebuie să fie bine pregătite – mai ales carnea – (de vită, de porc şi de pasăre);

• microbii se multiplică foarte repede în încăperea caldă. Mâncarea trebuie consumată imediat după ce a fost gătită, ca microbii să nu aibă timp să se răspândească şi să producă îmbolnăviri;

• dacă mâncarea trebuie păstrată mai mult de 2 ore, ea trebuie ţinută fie fierbinte (la peste 600C-650C), fie la rece (sub 100C);

• dacă se păstrează mâncarea gătită, ea trebuie reîncălzită la o temperatură cât mai mare înainte de a fi consumată;

• alimentele crude, în special carnea de pasăre, conţin microbi. Mâncarea gătită se poate contamina şi prin cel mai mic contact cu alimentele crude. De aceea mâncarea gătită şi alimentele crude trebuie ţinute întotdeauna separat.

• cuţitele, tocătorul şi suprafeţele pe care se pregăteşte mâncarea trebuie bine curăţate după ce se pregătesc alimentele crude;

• laptele pasteurizat sau fiert proaspăt este mai sigur decât laptele muls de la vacă;

• cârpele pentru spălat vasele şi cârpele de bucătărie trebuie schimbate în fiecare zi, dacă este posibil. Ele trebuie să fie fierte înainte de a fi folosite din nou.

E. Prevenirea bolilor• Bolile pot fi prevenite prin păstrarea

alimentelor acoperite, într-un loc curat, iar produsele alterabile – în frigider.

Informează persoanele din jur: • microbii de pe alimente pot pătrunde în corpul

uman şi pot provoca boli. Dar alimentele pot fi păstrate curate prin:

• păstrarea curăţeniei pe suprafeţele unde se pregăteşte mâncarea. Microbii se dezvoltă în locurile murdare sau unde rămân resturi de mâncare;

• păstrarea alimentelor se face în vase curate şi acoperite, departe de muşte, şoareci, şobolani şi alte animale. Vasele care se închid etanş sunt cele mai indicate.

Fii prudent!• Nu procuraţi produse alimentare în stradă

şi în pieţele improvizate, deoarece ele pot fi contrafăcute, păstrate şi transportate în condiţii improprii.

• În pieţe este interzisă comercializarea ciupercilor de câmp şi de pădure; con-servelor, produselor culinare, salatelor fabricate în condiţii casnice; patiseriei cu cremă în condiţii de tarabă; produselor ali-mentare pentru copii şi plantelor medici-nale.Interesează-te de la lucrătorii medicali cum

am putea să prevenim intoxicațiile alimentare și realizează un poster informativ pentru a-l putea afișa în clasă.

Discută împreună cu părinţii regulile de utilizare, îngrijire şi păstrare a vaselor de bucătărie

Spălaţi foarte bine fructele, legumele şi zarzavaturile înainte de a fi consumate.

40 41

Joc de rol. Imaginează-ți că participi la o discuție între câteva produse, care luptă pentru a fi consumate de două persoane. Cum se vor strădui aceste produse să con-vingă persoanele să le prefere pe ele? Formulează câte un argument pentru ca persoanele să consume sau să nu consume:

- legume, fructe, produse lactate, carne, pește;- dulciuri, zahăr, sare, grăsimi etc.Care argument ți se potrivește mai mult ție? De ce?

Jocuri didactice

AutoevaluareExerciţii

a. Cine este responsabil pentru o alimentație sănătoasă?

b. Care sunt cauzele intoxicării de alimente?

• Explică dacă mâncărurile şi pro-dusele pe care le consumaţi în mod obişnuit alcătuiesc sau nu o alimentaţie sănătoasă? Dacă e vorba de legume, paste sau orez, totul e în regulă, poftă bună. Dacă e vorba de ultima grupă – consu-mă mai puţin.

• Descrie pașii profilaxiei intoxicației alimentare.

Analizează normele și comporta-mentele în alimentație. Care din ele le-ai respectat mai puțin? Ce vei în-treprinde urgent pentru a îmbunătăți situația? Construiește raţia alimen-tară pe un termen de o zi, care ar corespunde cerinţelor alimentaţiei sănătoase, luând în considerare tra-diţiile locale, anotimpul, costul etc.

II. DEMONSTREAZĂ CĂ POŢI:

III. ACŢIONĂM ÎMPREUNĂ

I. RĂSPUNDE:

Informează-te şi respectă igiena personală

• Spălă mâinile cu apă şi săpun, înainte de a atinge mâncarea.

• Alimentele crude (nepregătite) sunt adesea periculoase. Acestea trebuie spălate şi gătite. Spală foarte bine fructele, legumele şi zarzavaturile.

• Alimentele gătite trebuie mâncate imediat, nu trebuie lăsate să aştepte. Dacă mâncarea a fost păstrată pentru mai târziu, reîncălzirea trebuie făcută la o temperatură suficient de mare pentru a pătrunde mâncarea în profunzime.

• Bolile pot fi prevenite prin păstrarea alimentelor acoperite, într-un loc curat, iar cele alterabile – în frigider.

Norme și comportamente în alimentație

• Încearcă să rezişti tentaţiei de a trece la o aşa-zisă „ali-mentaţie occidentală” de tip „fast-food” (hamburgeri etc.) – conţine prea multe grăsimi şi prezintă multe riscuri pen-tru sănătate.

• Dacă ai posibilitatea de a alege ce să mânânci, atunci consumă zilnic mai mulţi cartofi, mai multă pâine, orez, paste făinoase, fulgi de cereale şi mănâncă în fiecare zi cel puţin cinci porţii de legume şi fructe.

• Dacă nu ai cu adevărat şansa de a-ţi alege meniul, atunci variază modul de preparare astfel, încât să eviţi consu-mul prea mare de grăsimi şi uleiuri. În loc să prăjeşti mân-carea – fierbe sau coace. Încearcă să introduci în meniu, de câte ori poţi, legume, zarzavaturi şi fructe proaspete.

• Dacă mânânci alimente cu multe grăsimi animale şi ule-iuri, încearcă să reduci cantitatea acestora, de exemplu, găteşte legume, fără să adăugi grăsimi.

• Dacă ai posibilitatea, consumă cât mai multe fructe şi le-gume proaspete (la pre-lucrarea lor termică se pierd multe vitamine şi săruri minerale).

• Reduce pe cât e posi-bil sarea de bucătărie în mâncare – diminuaţi ast-fel riscul de hipertensiu-ne.

• Dar lucrul cel mai im-portant e să mânânci mai multe legume şi fructe şi mai puţine grăsimi.

Consumaţi zilnic legume şi fructe proaspete.

42 43

3.2. ALIMENTAŢIA ŞI SĂNĂTATEA

► Ce produse consumi zilnic?

► De unde știi că produse-le folosite în alimentație sunt sănătoase?

Ar trebui să ştii: A. Alimentația corectă și prevenirea bolilorUn regim alimentar bazat pe cele şase principii alimentare poate

ajuta la păstrarea sănătăţii şi poate chiar îmbunătăţi starea sănătăţii. Acestea sunt:1. Alimentaţia cu alimente variate.2. Menţinerea greutăţii în limite normale.3. Alegerea unui regim alimentar redus în grăsimi şi în colesterol.4. Alegerea unui regim alimentar cu multe legume, fructe şi produse

cerealiere.5. Folosirea moderată a produselor zaharoase.6. Folosirea moderată a sării de bucătărie (folosiţi numai sarea iodată).

Un motiv foarte important, pentru care ne interesăm atât de mult de mâncare, este acela că există foarte mulţi oameni care suferă de boli cauzate de alimentaţie, şi anume, legate în vreun fel de tipurile şi cantităţile de alimente cu prea mult zahăr, sare şi grăsimi, iar unii dintre noi pur şi simplu mănâncă prea mult. În cazul supraalimentării, pot apărea probleme de sănătate.

Următoarele afecţiuni sunt legate de regimul alimentar:• Obezitatea • Diabetul zaharat • Hipertensiunea arterială • Ateroscleroza • Infarctul miocardic• Cancerul • Accidentele vasculare cerebrale.

Reţine!• Alegeţi un regim alimentar cu multe legume, fructe şi produse cerealiere.• Alegeţi un regim alimentar limitat în grăsime, zahăr şi sare.

►colesterol – substanță care se găsește în cantități mari în alimen-tele grase de origine animalieră și excesul lui în organism poate pro-voca ateroscleroza.

DICŢIONAR

Fructele și legumele trebuie consumate zilnic

Este o realitate că a mânca e necesar. Mâncăm pentru a ne potoli foamea sau pentru a atinge o stare de tihnă, bucurie sau fericire. Consumăm alimente din mai multe motive: pentru a trăi, pentru a creşte, pentru a obţine energia necesară muncii şi jocului, pentru a ne simţi bine şi a fi sănătoşi.

Alegeţi un regim alimentar limitat în grăsime, zahăr şi sare.

Fructe şi legumePaine, orez, cartofi, paste

Lapte şi produse lactateAlimente şi băuturi cu nivel înalt de grăsimi şi/sau zahăr

Carne, peşte, ouă, fasole

42 43

Laborator de creaţie

Sfaturi pentru o alimentație sănătoasă:

Elevul ar trebui să mănânce cel puţin de trei ori legume şi de două ori fructe în fiecare zi. Se recomandă şase porţii de produse cerealiere cum sunt: produsele de panificaţie, cerealele, orezul, mai ales, cerealele integrale.• Mâncaţi mai puţină grăsime şi mai puţine

alimente grase.• Consumaţi mai multe fructe şi legume

proaspete.• Consumaţi produse de panificaţie şi cereale –

fără grăsimi şi zaharuri adăugate la pregătirea lor.

• Consumaţi mai puţin zahăr şi mai puţine dulciuri.• Mâncaţi porţii mici; limitaţi sau reduceţi porţiile

suplimentare.• Serviţi masa minimum de 4-5 ori pe zi. • Mâncaţi încet şi mestecaţi fiecare bucăţică de

mâncare complet, înainte de a o înghiţi.

Meditează asupra regimului propriu de alimentație.

B. Organismul şi sănătatea sunt valorile cele mai preţioase

Aveţi un singur trup pentru tot restul vieţii. Puteţi crede că, dacă acum sunteţi sănătoşi, veţi fi întotdeauna aşa, dar, dacă vă gândiţi la toţi membrii familiei voastre şi la cei din jurul vostru, care suferă de una dintre afecţiunile legate de alimentaţie, vă veţi da seama că trebuie să vă protejaţi încă de acum. Are vreo importanţă pentru voi că, dacă aveţi grijă ce mâncaţi acum, şi aveţi grijă de organismul vostru, sunt mari şanse să nu vă îmbolnăviţi de nici una din aceste boli? Din fericire, pentru că multe afecţiuni sunt pur şi simplu rezultatul unei alimentări incorecte, calitatea vieţii poate fi îmbunătăţită printr-o alimentaţie corectă.

Alimentele sunt alcătuite din diverşi agenţi nutritivi, de care toţi avem nevoie, pentru a creşte şi a ne păstra sănătatea. Aceasta înseamnă că şi voi aveţi nevoie de agenţi nutritivi, şi părinţii voştri, şi prietenii şi chiar şi căţelul şi pisica. Câţiva dintre aceşti agenţi nutritivi sunt hidraţii de carbon (glucidele), grăsimea, proteinele, vitaminele şi mineralele. Toţi agenţii nutritivi, de care are nevoie organismul nostru, se găsesc în alimente.

Diferite alimente conţin diferiţi agenţi nutritivi şi nu există un aliment care să conţină el singur toţi agenţii nutritivi de care aveţi nevoie. Nu există un aliment perfect; aceasta înseamnă că, oricât de mult ne place un anumit aliment, dacă l-am consuma tot timpul şi nu am mai mânca altceva, s-ar putea să ni se facă rău.

Este important să mâncăm alimente diferite în fiecare zi, pentru a trăi, a creşte, a ne păstra sănătatea şi a avea energie. Veţi obţine agenţii nutritivi, de care are nevoie organismul, alegând în fiecare zi alimentele care vă plac din următoarele cinci grupe: legume, fructe, produse cerealiere, lapte şi produse lactate, carne şi produse din carne. Mâncaţi zilnic alimente variate, alegând alimente din fiecare grupă.

Restabiliţi raţia voastră alimentară din ziua precedentă şi argumentaţi-o în baza principiilor alimentaţiei sănătoase.

Analizează valoarea fiecărui produs din piramida de mai sus pentru o alimentație sănătoasă. De ce odată cu urcarea spre vârful piramidei trebuie să limităm cantitatea de produse?

SURSE DE PROTEINE

2-3 porții

FRUCTE

2-4 porții

CEREALE

6-11 porții

GRăSIMI, ULEIURI, DULCIURI

folosiți foarte puțin

SURSE DE CALCIU

2-3 porții

LEGUME, ZARZAVATURI

3-5 porții

PIRAMIDA ALIMENTAȚIEI RAȚIONALE

Spălaţi mâinile cu apă şi săpun înainte de a atinge mâncarea.

Paine, orez, cartofi, paste

44 45

Selectarea alimentelor sănătoase și mai puțin sănătoase

Alimente acceptabile Alimente care se recomandă de a fi excluse din rațion sau reduse în consum

I. Fructe, pomușoare I. Produse bogate în sare1. Căpşune, zmeură, coacăză, cireşe, vişine 1. Supă conservată2. Mere, pere, prune, caise, struguri, pepene galben, harbuz

2. Sosuri de friptură

3. Sucuri naturale neîndulcite, fructe uscate 3. Murături şi măslineII. Legume, zarzavaturi 4. Varză acră1. Dovlecei, morcovi, roşii, pătlagele vinete 1. Sosuri de salată din comerţ2. Castraveţi, varză, ardei gras, sfeclă, cartofi 2. Supe deshidratate sau la cutie3. Verdeaţă (mărar, pătrunjel, etc.) 3. Slănină şi şuncă4. Ceapă, usturoi drept condimente 4. Biscuiţi săraţiIII. Leguminoase 5. Cubuleţe de bulion1. Fasole, mazăre, soie II. Produse bogate în zahărIV. Cereale 6. Bomboane1. Paste făinoase, pâine, plăcinte 7. Îngheţată 2. Crupe de porumb, mălai, grâu, hrișcă, ovăz 8. JeleuriV. Carnea și produsele de carne, pește 9. Sos de ciocolată1. Pui, curcan 10. Băuturi răcoritoare dulci2. Pește 11. Cacao cu lapteVI. Produse lactate 12. Produse de patiserie1. Lapte (degresat) 13. Prăjituri 2. Unt, smântână (în cantități moderate) 14. Compot de fructe3. Chișleag, chefir (degresat) III. Produse bogate în grăsime 4. Brânză de vaci 15. UnturăVII. Ou 16. Carne conservată (cutii)VII. Grăsimi 17. Pizza 1. Ulei vegetal (ex. floarea-soarelui, porumb, măslin) 1. Brânză grasă2. Nuci, semințe de floarea soarelui și dovleac 2. Slănină şi şuncăVIII. Dulciuri 3. Mezeluri1. Miere de albini 4. „Mâncăruri rapide” (hamburger, cartofi prăjiţi)2. Gemuri din fructe fără adaos de zahăr rafinat 5. Carne de porc, vită, oaie

Discută cu părinții și află de ce este important să ne alimentăm sănătos

REȚINE!

Consumul de alimente cu fibre vegetale este important pentru o bună funcţionare a in-

testinelor, are un efect anti-cancerigen. Legumele crude sunt cea mai bună sursă de fibre. Mâncaţi mai multe fructe şi

legume cu coajă, dacă se poate, cât şi fructe uscate: caise, curmale, stafide. Includeţi în alimentaţie leguminoase ca:

mazărea, fasolea şi lintea. Fibrele vegetale se găsesc, de asemenea, în produsele de panificaţie - în pâinea

neagră mai multe decât în pâinea albă: pâinea neagră este deci mai bună pentru voi. Ce produse sănătoase ai pune în

această farfurie? De ce?

Excesul de sare de bucătărie şi zahăr provoacă daune sănătăţii.

44 45

AutoevaluareEste important să ştii

Care este regimul tău alimentar zilnic?

Realizează o listă a alimentelor sănă-toase și mai puțin sănătoase pe care le întrebuințezi.

Apreciază de câte ori ai consumat din fiecare grupă de alimente într-o singură zi. Scrieţi alimentul sub grupa căreia îi aparţine. De asemenea, apreciază dacă alimentul respectiv este bogat în zahăr, sare sau grăsime. Scrie-l pe fiecare în grupa cuvenită.

Legume și fructe

Produse cerealiere

Lapte şi produse lactate

Carne şi produse din carne

Bogate în zahăr

Bogate în sare

Bogate în grăsime

II. DEMONSTREAZĂ CĂ POŢI:

III. ACŢIONĂM ÎMPREUNĂ

I. RĂSPUNDE:

Informează-te şi răspunde la întrebările de mai jos:

• Care este obiceiul la voi acasă, atunci când vine cineva în vizită?

• Este întotdeauna necesar să oferim mâncare celor care vin în vizită?

• Este sănătos ca oamenii să mănânce de multe ori pe zi?

• Ce alegere poţi face cu privire la această problemă?

• Dacă doreşti să serveşti ceva de mâncare, poţi alege un product mai sănătos?

„Valoarea” zahărului, sării și a grăsimilorZahărul. În afară de faptul că produce energie şi formează

grăsimi, fiindcă zahărul excedentar este transformat de organism în grăsime, zahărul nu ne oferă nici vitamine, nici minerale. Zahărul adăugat la mâncare poate contribui la creşterea în greutate. Zahărul este bun – dar nu ne oferă agenţi nutritivi pentru organism şi provoacă carii dentare. Folosiţi zaharurile în cantităţi moderate!• Alegeţi ca desert mai multe fructe proaspete.• Reduceţi cantitatea de zahăr din reţete, prăjituri şi

deserturi.• Evitaţi sau reduceţi consumul de alimente foarte dulci.• Limitaţi cantitatea de zahăr, gemuri, jeleuri şi siropuri.• Alegeţi sucuri neîndulcite în loc de băuturi acidulate şi

prea îndulcite.Sarea. Anumitor oameni sarea le poate provoca

hipertensiune. Hipertensiune – sângele din interiorul arterelor apasă prea tare asupra lor. Aceasta poate provoca infarct, tulburări ale inimii sau afecţiuni ale rinichilor. Hipertensiunea poate fi o problemă foarte gravă.

Cu ani în urmă, numai oamenii vârstnici aveau hipertensiune, dar astăzi din ce în ce mai mulţi tineri fac hipertensiune – chiar şi copiii. Alegeţi gustări nesărate când se poate. Nu săraţi înainte să gustaţi, mai bine gustaţi înainte să săraţi.• Învăţaţi să vă bucuraţi de savoarea alimentelor nesărate.• Reduceţi cantitatea de sare pe care o adăugaţi când gătiţi.• Limitaţi utilizarea de alimente sărate, prelucrate.• Limitaţi aportul de alimente sărate, cum sunt alunele,

arahidele sărate, condimentele, murăturile, carnea conservată.

• Adăugaţi puţină sare sau deloc în timpul mesei.• Folosiţi mai multe legume proaspete sau congelate decât

conservate, cu sare.Grăsimile. Persoanele care consumă prea multe alimente

bogate în grăsimi au şanse mai mari să devină obeze sau să contacteze anumite tipuri de cancer, apare un risc crescut pentru bolile de inimă.

Alegeţi un regim alimentar scăzut în grăsimi. Reducerea consumului de grăsimi poate fi realizată prin reducerea cantităţii de carne şi a produselor din carne consumate şi creşterea consumului de carne de pasăre şi peşte.• Alegeţi, ca sursă de proteine carnea slabă, peştele,

mazărea şi fasolea uscată.• Înlăturaţi grăsimea de pe carne.• Folosiţi mai des cuptorul decât tigaia.• Limitaţi consumul de unt, untură, smântână şi jumări. • Folosiţi uleiurile vegetale de câte ori este posibil.

Analizează rezultatele tabelului completat cu părinții și determină ce ar trebui de în-treprins în următoarele săptămâni pentru a îmbunătăți programul alimentar în familie.

Sare de bucătărie

Alegeţi un regim alimentar limitat în grăsime, zahăr şi sare.

46 47

3.3. PROCURAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

► Unde, de regulă, procurăm produsele alimentare?

► Ce informație trebuie cu-noscută înainte de a pro-cura un produs alimentar?

Ar trebui să ştii: A. Riscuri ce trebuie evitate la procurarea produselor alimentare

Înainte de a procura anumite produse alimentare (carne şi produse din carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate, produse de panificaţie, paste făinoase şi biscuiţi), trebuie verificate din punct de vedere organoleptic: aspect exterior, culoare, consistenţă, gust şi miros, defecte, criterii de identificare şi recunoaştere a falsurilor etc.

Pentru a ne păstra sănătatea, trebuie să fim precauți atunci când procurăm anumite produse alimentare.

În acest scop trebuie:• să ne informăm înainte de a cumpăra un produs. Citiţi cu

atenţie pe etichetă: denumirea produsului, numele şi adresa producătorului, compoziţia, modul de întrebuinţare, condiţiile de păstrare, termenul de valabilitate, aditivii alimentari utilizaţi şi alte informaţii prezentate care vă vor ajuta să faceţi alegerea potrivită în conformitate cu necesităţile dumneavoastră;

• să cunoaştem produsele cu un grad ridicat de perisabilitate (alterabile) din punct de vedere microbiologic, termenul de valabilitate se înscrie astfel: ”expiră la... cu menţionarea zilei, lunii, anului şi orei (după caz)”. După expirarea datei respective produsul nu mai poate fi consumat, deoarece poate prezenta pericol pentru consumator şi trebuie retras din vânzare;

• să verificăm integritatea ambalajelor produselor alimentare: aceasta reprezintă una din garanţiile păstrării adecvate a produselor;

• să evităm procurarea produselor alimentare de la vânzătorul cu mâinile murdare, cu răni pe mâini, care nu are echipament special şi nu asigură cerinţele de securitate a alimentelor.

Reţine!• Nu procuraţi produse alimentare perisabile (carne, peşte, unt, lapte etc.) de la oricine şi oriunde,

expuse în vânzare în locuri neautorizate şi condiţii neadecvate. Astfel, riscaţi să vă îmbolnăviţi grav.

►examen organoleptic - apreciere a calității produ-selor alimentare cu ajutorul văzului, mirosului, gustului și, uneori, al pipăitului.

Studiază informaţia de pe etichetă şi determi-nă asupra căror ele-mente e necesar să atragi atenţia

DICŢIONAR

Consumatorul, înainte de a procura un produs, trebuie să se informeze personal asupra calităţii şi autenticităţii produsului respectiv, criteriilor de identificare şi recunoaştere a falsurilor. Aceasta are o legătură directă cu sănătatea noastră.

Pentru o viață sănătoasă consumați zilnic fructe și legume proaspete.

2013-2014 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 500 gr t 2%, 410 gr t 2% I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Fasole în sos de tomate sterilizată fără OMG-uriProducător: “Prodmold” SRL, or. Chişinău, str. Asachi 3Compoziţia: fasole alimentară, apă, sare de masă, zahăr, pastă de tomate, piper negru, făină de grâu, acid citric (E330), piper dulce.Conţinutul caloric: la 100 gr de produs - 124,3 cal.Valoarea nutritivă: glucide - 25 gr, proteine - 5,0 gr, grăsimi - 0,48 gr.Condiţii de păstrare la temperatura de 0-25oC şi umiditatea nu mai mare de 75 %.Termenul de păstrare 2 ani de la data de producere. Data producerii vezi pe ambalaj.Numărul partidei este considerată data producerii. Masa netă indicată prin crestare COY 007-12-11-2007

Prodmold Srl

103

Consumă produse aliementare şi bucate proaspete

46 47

Laborator de creaţie

B. Ce trebuie să cunoaştem înainte de a procura pește?• În timpul comercializării, peştele proaspăt

trebuie să se păstreze în încăperi frigorifice ori în căzi speciale cu apă. Temperatura optimă a apei trebuie să fie de plus 4 - 6°C (pe parcurs se răceşte cu gheaţă până la plus 1°C). Peştele proaspăt, în condiţiile expuse mai sus, se păstrează nu mai mult de 24 ore.

• Suprafaţa peştelui trebuie să fie curată, fără lovituri şi semne de boală, solzii să aibă culoarea naturală, caracteristică speciei date şi să fie lipiţi strâns de corpul peştelui, branhiile de culoare roz aprinsă, ochii bulbucați și străvezii.

• Peştele congelat este acel peşte la care temperatura corpului în profunzimea ţesutului muscular variază de la minus 1°C la plus 5°C.

• După decongelare, consistenţa peştelui congelat trebuie să fie compactă, să aibă mirosul peştelui proaspăt, fără semne şi caractere de râncezire (alterare).

Informează-te de la diferite persoane despre importanța consumului de pește pentru organismul omului.

C. Ce trebuie să cunoaştem înainte de a procura carne?

Carnea proaspătă are un miros specific, propriu cărnii proaspete de o culoare cuprinsă în intervalul de roz-pal până la roşu-închis. Muşchii în secţiune trebuie să fie puţin umezi, dar să nu lase pete. Consistenţa cărnii în secţiune trebuie să fie compactă, elastică; gropiţa formată cu degetul trebuie să se niveleze rapid.

Carnea alterată are suprafaţa acoperită cu mucozitate de culoare cenuşiu-cafenie sau cu mucegai. Muşchii în tăietură sunt umezi, lipicioşi, de culoare roşu-cafenie, iar sucul de carne este tulbure. La carnea decongelată alterată de pe suprafaţa secţiunii se scurge suc tulbure, are consistenţă ofilită; la apăsarea cu degetul gropiţa formată nu se îndreaptă, miros – acru, rânced sau putregai.

Carnea de pasăre (proaspătă), spre deosebire de altă carne, are un conţinut mai ridicat de vitamine. Carnea preambalată trebuie să fie etichetată şi marcată corespunzător cu data de fabricare şi termenul de valabilitate. Carcasele de pasăre trebuie să aibă o culoare uniformă, fără pete vinete. Carnea proaspătă are o culoare albă-roz-pal şi cu miros specific acesteia. La pipăit nu trebuie să se lipească de degete.

Încearcă să analizezi calitatea cărnii care se păstrează în frigider.

Fii prudent!• Înainte de a cumpăra peşte, examinaţi atent ochii

şi urechile (branhiile) acestuia. Renunţaţi să-l cumpăraţi, dacă are ochii înfruntaţi în orbite sau urechile dezlipite cu branhii de culoare cenuşie.

• Peștele alterat are mucoasa lipicioasă și cu miros neplăcut; la apăsare degetul intră cu uşurinţă în carne lăsând urme; solzii sunt dezlipiți de pe corp.

• Cumpăraţi peşte numai în locurile autorizate, unde sunt asigurate condiţii adecvate de depozi-tare, păstrare şi comercializare.

Fii prudent!► Dacă carnea are miros impropriu cărnii proaspete, nu riscaţi consumarea ei.

Nu riscaţi să procuraţi carne suspect proaspătă sau alterată, deoarece în asemenea carne nu numai indicii organoleptici sunt nesatisfăcători, dar poate fi şi o sursă de infecţii alimentare, concomitent cu microflora de putrefacţie în ea pot fi şi bacterii patogene.

Carnea moleşită, jilavă şi lipicioasă, în care intră degetele, este de proastă calitate, poate proveni de la un animal bolnav sau este alterată.

Mâncaţi mai puţine alimente grase.

48 49

D. Cum se păstrează preparatele din carne în membrană?

Preparatele din carne în membrană sunt uşor alterabile şi trebuie păstrate la o temperatură care să nu depăşească + 5° C, fără a fi congelate.

Preparatele din carne în membrană (cârnaţi, salamuri, tobe etc.), dacă nu sunt proaspete atunci membrana este deformată, cu goluri, şi lipicioasă.

Când producătorul nu respectă procesul tehnologic de fabricare, sub membrana produselor apar inele verzui, care denotă o calitate compromisă.

Produsele din carne alterate, cu modificări profunde, au un miros specific dezagreabil, ajungând până la înţepător (de putrefacţie).

Astfel de produse sunt necomestibile şi dăunătoare sănătăţii.

Discută cu părinții și află de ce ar trebui să consumăm mai mult carne proaspătă, decât preparate din carne în membrană.

E. Ce trebuie să ştim înainte de a procura lapte şi produse lactate?

Laptele are culoare albă cu nuanţă slab gălbuie, nuanţă care se accentuează în cazul laptelui cu un conţinut sporit de grăsime. Nuanţa gălbuie se dato-rează carotenului care se concentrează în special în grăsimea laptelui. Laptele mai conţine şi pigmenţi galbeni – verzui care colorează zerul.

Gustul laptelui normal, proaspăt, este dulceag, iar în cazul pasteurizării sau fierberii capătă un gust spe-cific de ”fiert”. Laptele poate avea gust sărat, amărui etc., care se datorează prezenţei unor bacterii, care au infectat laptele.

Mirosul laptelui este specific, plăcut, puţin pronun-ţat. Când laptele are un început de alterare, mirosul devine slab acrişor sau chiar neplăcut, când altera-rea este avansată.

Laptele nu se recomandă a fi folosit în stare cru-dă (nepasteurizat) şi trebuie fiert foarte bine, menţi-nându-l pe foc 3-5 min după primul clocot, deoarece prin lapte se pot transmite aşa boli ca: tuberculoza, bruceloza, antraxul, holera, salmoneloza, infecţii sta-filococice şi streptococice etc.

Lapte pasteurizat este numit laptele care a fost tratat termic apoi răcit şi este un produs gata pen-tru consum. La fierbere laptele pasteurizat îşi pierde unele proprietăţi nutritive (proteine, vitamine etc.).

De ce copii ar trebui să întrebuințeze în alimentație lapte și produse lactate?

F. Cum se păstrează brânza?Brânza proaspătă de vaci este ca o pastă

omogenă, curată, fără scurgeri de zer, fără mucegaiuri şi impurităţi.

Consistenţa: în funcţie de sortiment (moale, untoasă, nesfărâmicioasă). Culoare: albă până la alb-gălbui. Miros şi gust: specific brânzei proaspete, dar nu străin (acru, amar, de drojdie, mucegai, rânced etc.)

Brânzeturile tari (caşcavalurile) iniţial se verifică organoleptic: exteriorul bucăţilor să aibă o formă regulată, fără deformaţii, să fie curat, de culoare gălbuie, coaja netedă. Fără fisuri, pete sau urme de mucegai. În cazul brânzeturilor cu coaja parafinată se verifică uniformitatea stratului de parafină. În secţiune miezul trebuie să fie omogen, cu consistenţa pastei corespunzătoare tipului de brânză (tare, puţin elastică, cauciucoasă, sfărâmicioasă sau nisipoasă etc.).

Gustul şi mirosul trebuie să fie caracteristice tipului respectiv de brânză, fără a prezenta abateri.

Află din surse suplimentare care este valoarea brânzei și a produselor din brânză pentru organismul omului.

Atenţie!!!Alte nuanţe de culori

ale laptelui (roz, albastru, roşu etc.) denotă fie că animalul de la care

s-a recoltat laptele a fost bolnav, fie că intenţionat s-a falsificat.

Laptele absoarbe foarte uşor mirosurile străine, mai ales dacă

este păstrat într-un vas sau ambalaj deschis.

Băuturile răcoritoare cu conservanți, coloranți și conținut mare de zahăr, nu sunt favorabile sănătății tale.

48 49

Autoevaluare

Care este termenul de păstra-re a diferitor produse alimentare în frigider, congelator? Poate fi acest termen nelimitat?

Analizează tipurile de veselă (după destinaţia lor, materialul de confecţionare etc.) în care se păs-trează produsele alimentare. Ce reguli igienice de folosire şi îngri-jire a veselei cunoşti? Ce pericol pentru sănătate poate apărea la nerespectarea cerinţelor igienice faţă de veselă?

Descrie condiţiile de păstrare a produselor alimentare. Reali-zează un tabel în care vei analiza: denumirea produsului alimentar (carne, pește, lapte, brânză etc.), locul păstrării, ambalajul, tempera-tura, durata. Prezintă părinților ta-belul completat și îmbunătățește-l împreună cu ei.

II. DEMONSTREAZĂ CĂ POŢI:

III. ACŢIONĂM ÎMPREUNĂ

I. RĂSPUNDE:

G. Ce trebuie să ştim înainte de a procura ouă și pâine?

Ouăle proaspete se confirmă şi prin densitatea albuşului (cu cât albuşul este mai fluid, gălbenuşul este mai vizibil şi mobil, cu atât oul este mai proaspăt). La ouăle proaspete gălbenuşul trebuie să fie compact, cu o culoare clară de la galben-deschis până la galben-roşiatic, cu miros şi gust plăcut caracteristic ouălor proaspete. Albuşul trebuie să fie transparent, omogen, curat, limpede, fără pete sau impurităţi în conţinut. Coaja ouălor proaspete trebuie să fie curată, tare, integră, mată, fără miros şi fără pete.

Ouăle învechite se recunosc după următoarele caracteristici: coaja este lucioasă, spaţiul cu aer este mare, albuşul are viscozitate foarte mică şi este aproape lichefiat (apos).

Verifică: - Înainte de a le folosi, ouăle se recomandă să fie spălate,

deoarece de pe coajă pot pătrunde în mâncare microorganisme dăunătoare sănătăţii.

- Ouăle cu gălbenuş lipit de coajă sau cu gălbenuşul vărsat în albuş sunt considerate necomestibile.

- Ouăle alterate au miros străin, iar dacă procesul de descompunere a început au miros de hidrogen sulfurat (clocit). Pâinea la exterior trebuie să fie de formă regulată, neturtită, fără

deteriorări. Suprafaţa cojii trebuie să fie netedă cu aspect lucios, nearsă. Coaja trebuie să fie rumenă, de culoare brună-aurie până la brun-roşcat – la pâinea neagră; şi galbenă-aurie – pentru pâinea albă.

Miezul trebuie să fie bine crescut cu pori fini şi uniformi, fără cocoloaşe şi urme de făină nefrământată. Consistenţa miezului trebuie să fie elastică, după o uşoară apăsare cu degetul să revină imediat la starea iniţială, să nu se fărâmiţeze sau să nu fie lipicioasă şi umedă la pipăit (pentru pâinea albă). Aroma trebuie să fie plăcută, caracteristică pâinii, fără miros străin (de mucegai, rânced sau stătut). Gustul trebuie să fie plăcut, potrivit de sărat, fără nuanţe de acru, amar, fără scrâşnet în dinţi la mestecare. Informează-te şi completează

tabelul de mai jos:Tehnologia de păstrare a produselor

alimentare în condiţii casnice.

Metoda de păstrare

Produsele alimentare

Uscarea Vişine, prune…Congelarea Carne …Conservarea casnică:- cu oţet- cu zahăr

Roşii …Caise …

Păstrarea în nisip Morcov …Sărarea Slănină …Murarea Varză …… …

Reţine!• Termenul de valabilitate al pâinii este de 24 ore de la coacere, 36

ore, 72 ore sau 168 ore în funcţie de tipul pâinii şi ambalajului, care trebuie să fie indicat pe etichetă (în cazul produselor reambalate) şi/sau pe panoul informativ din unitatea de comerţ (în cazul produselor neambalate).

• Este interzisă consumului uman pâinea contaminată cu diferite microorganisme (boala întinderii – miezul se înmoaie iar la rupere formează fire subţiri şi lucioase, mucegăirea – miezul pâinii are pete de culori diferite: albastre-verzui, cenuşii, galben-brune).

• Pâinea caldă nu se păstrează în pungi de plastic sau de pânză, dar pe suporturi speciale din materiale emailate sau din lemn.

Băuturile răcoritoare cu conservanți, coloranți și conținut mare de zahăr, nu sunt favorabile sănătății tale. Pentru a potoli setea, consumați apă din surse autorizate (apeduct, fântână), sucuri naturale

(neîndulcite și fără conservanți și coloranți), apă plată îmbutiliată, chișleag, lapte.

50 51

Sinteză și autoevaluareA. Cinci mesaje-cheie pentru siguranţa alimentară

1. Păstraţi curăţeniaO multitudine de microorganisme sunt larg răspândite în sol şi în apă, sau sunt purtate de

animale, de insecte sau chiar de oameni. Ele ajung pe mâini, pe cârpe şi pe ustensilele din bucătărie, de unde se pot uşor transfera pe alimente. Chiar dacă majoritatea microorganismelor nu afectează sănătatea oamenilor, unele dintre acestea sunt foarte periculoase şi pot provoca boli grave.

De aceea este important:• Să vă spălaţi pe mâini înainte de a atinge alimentele, dar şi în timpul preparării lor;• Să vă spălaţi pe mâini după ce folosiţi toaleta. • Să spălaţi şi dezinfectaţi toate suprafeţele şi ustensilele utilizate la prepararea hranei de

fiecare dată când le folosiţi;• Să vă protejaţi bucătăria şi zonele de gătit împotriva insectelor, paraziţilor şi animalelor.

3. Gătiţi cât mai bine alimenteleStudiile au demonstrat că atunci când alimentele sunt gătite la o temperatură de peste 70ºC majoritatea microorganismelor periculoase sunt ucise şi alimentele pot fi consumate în siguranţă. Alimentele care necesită o atenţie deosebită sunt carnea tocată, bucăţile mari de carne (macră) şi păsările întregi.De aceea este important:• să gătiţi alimentele cât mai bine, în special carnea, ouăle şi fructele de mare, supele, ciorbele şi tocăniţele trebuie fierte pentru a vă asigura că au atins 70ºC. Ar fi ideal să folosiţi un termometru alimentar. Când fierbeţi carnea, asiguraţi-vă că zeama este limpede şi nu este de culoare roz.

• să reîncălziţi alimentele gătite la o temperatură cât mai mare, preferabil peste 60ºC.

5. Folosiţi surse de apă şi materii prime sigureDiversele materii prime folosite la gătit, chiar și apa (inclusiv gheaţa), pot fi contaminate cu

microorganisme şi substanţe chimice periculoase. În alimentele alterate sau mucegăite se pot forma substanţe toxice. Riscul poate fi redus printr-o selecţie atentă a materiilor prime şi prin măsuri simple cum ar fi spălarea sau curăţarea alimentelor.De aceea este important:• să folosiţi apa potabilă din surse autorizate;• să alegeţi alimente proaspete şi sănătoase;• să alegeţi alimente procesate pentru a fi mai sigure, cum ar fi laptele pasteurizat;• să spălaţi bine fructele şi legumele, în special dacă le consumaţi crude;• să nu folosiţi alimentele după data de expirare a acestora.

2. Separaţi alimentele gătite de cele crudeAlimentele crude, în special carnea, peştele, ouăle şi fructele de mare, precum şi lichidele

acestora pot conţine microorganisme periculoase care pot fi transferate şi în alte alimente în timpul pregătirii şi depozitării acestora.

De aceea este important:• să separaţi carnea crudă şi fructele de mare de celelalte alimente;• să folosiţi echipamente şi ustensile separate (cum ar fi cuţitele şi tocătoarele) pentru

manipularea alimentelor crude;• să depozitaţi alimentele în cutii separate pentru a evita contactul dintre alimentele crude şi

cele preparate.

4. Păstraţi alimentele la temperaturi sigureMicroorganismele se pot înmulţi foarte rapid dacă alimentele sunt depozitate la temperatura

camerei. Menţinând temperatura sub 5ºC sau peste 60ºC, înmulţirea microorganismelor este încetinită sau chiar oprită. Unele microorganisme periculoase se dezvoltă şi sub 5ºC.

De aceea este important:• să nu lăsaţi alimentele gătite la temperatura camerei mai mult de două ore;• să refrigeraţi imediat alimentele gătite sau excesiv de perisabile (de preferat sub 5ºC);• să păstraţi alimentele gătite la temperatura de peste 60-65ºC înainte de a fi servite;• să nu păstraţi alimentele timp îndelungat, nici chiar în frigider;

• să nu decongelaţi alimentele la temperatura camerei.

Spălaţi mâinile cu apă şi săpun, înainte de a atinge mâncarea.

50 51

B. Regulile de conduită la masă•Renunţăm la orice năzdrăvănie cât timp sun-temaşezaţilamasă.

• Ocupăm scaunul indicat de cel care aşazămasa:mama,bunica,gazdaetc.

• Aşteptăm să se aşeze toţi la masă şi numaidupăaceeaîncepemsămâncăm.

• Dacă suntem în vizită, începem sămâncămnumaidupăceneinvităgazda.

• Folosim tacâmurile: lingura, cuţitul, furculiţa,linguriţa. Este bine ca acasă să exersăm câtmaimultînaceastădirecţie,adicăînfolosireatacâmurilor.

• Nubatemînmasă,înpaharesauînfarfuriicutacâmurile;nicinugesticulămcutacâmurileîn

mână.• Dacă mâncareaeste fierbinte, nusuflăm în ea pen-truao răci;purşisimplu aşteptămsăserăcească.• Nu ne aşezăm

cucoatelepemasă.Cândmâncăm,neputemsprijiniantebraţeledemargineamesei.

• Tacâmurile,pahareleşiceştilese ţincu toatămâna, cu degetele strâns unite, fără a ridicadegetulmic.Nu leţinemnici foartestrâns,cumânafăcutăpumn,niciprealejer,pentruanulescăpalaceamaimicămişcare.

•Lingura,linguriţaşicuţitulseţinîntotdeaunaînmânadreaptă.

• Furculiţase ţine înmânastângă la feluriledemâncarepentrucarefolosimînacelaşitimpşicuţitul (friptură, sarmale, roşii, caşcaval etc.).Cândmâncăm numai cu furculiţa, o ţinem înmânadreaptă.

•Atuncicândrupempâineaşicândbem,spriji-nimcuţitulşifurculiţademargineafarfuriei.

•Cândamterminatdemâncat,cuţitulşifurculiţaseaşazăînfarfurie,paralel.

• Nu introducemcuţitul îngurăpentrunici unmotiv.

•Cuţitulseţinedemâner.•Lingura,linguriţaşifurculiţaseridicălagură.În

acelaşitimp,neşiaplecămfoartepuţin.• Nuţinemcumânafarfuriadincaremâncăm.• Nuînclinămfarfuriapentrualuaultimapicătură

deciorbăsausupă.• Pâineaseiadincoşuldepâinecumâna.Nucu

furculiţaşinicicucuţitul.• Numuşcămdin pâine.Rupem cu amândouă

mâinile, pe măsură ce avem nevoie, bucăţi

potrivitedinfeliadepâine.Nurupempâineacuosingurămânăşinicinuotăiemînbucăţelecucuţitul.

• Nuvorbimcuguraplină.• Folosimoridecâteoriestenevoieşerveţelele

sauşervetele.Obligatoriulefolosimînaintedeabea.

• Şervetele(dinpânză)seaşazăpepicioare(înpoală),înaintedeaîncepesămâncăm.Nuseprinddegulerulcămăşiişinicinuseagaţădenasturiibluzei.

• Nubemcândavemguraplină.• Mestecămmâncareaavândbuzele lipite, fără

aplescăi.• Supa şi ciorba semănâncă fărăa sorbi zgo-

motos.Deasemenea,lapteleşiceaiulsebeaufărăasorbizgomotosdincană.

• Semănâncăcumâna:sandvişurile,pateurile,fursecurile,alunele,strugurii,cireşele,vişinele,căpşunile(dacănus-apusfrişcădeasupra).

• Semănâncăculinguriţa:ouălemoi,tortul,în-gheţata,orezul,grişulculapte,budinca.

• Mereleşiperelesetaieînpatrupentruaputeaficurăţatedesâmburi.Dacălecurăţămdecoa-jă,aceastasepuneînfarfurieşinupefaţademasă.

• Portocaleleşimandarinelesecurăţădecoajăcucuţitul.

• Cândneridicămdelamasăavemgrijăsănutragemdupănoifaţademasă.

• Acasă,ajutămlastrângereamesei,fărăsăaş-teptămsăfimrugaţidemama.Dacăsuntemînvizită,dupăcene-amridicatdelamasănuneoferimsăstrângemmasasausăspălămvase-le.Acesteasuntproblemelegazdei.

Spălați-vă mâinile cu apă și săpun înainte de a vă așeza la masă să mâncați.

52 53

ATENȚIE!Respectă următoarele reguli de igienă

personală:• spală-ţicusăpunmâinileînaintedeateaşezalamasă;

• beaapădinsurseautorizate:apeduct, fântâni,izvor;

• nusepoatebeaapădinrâuri,bazineetc;• legumele şi fructele proaspete, înainte dea lefolosisespalăbinecuapă;

• nu te folosi de vesela şi tacâmurile altorpersoane;

• păstreazăcurăţenielabucătărie.

Ca să fim sănătoşi, e necesar:• sămâncămde4-5oripezi;• sămestecămhranaîncet.

AUTOEVALUARE

1. Rezolvând acest rebus, vei afla 11 reguli ale igienei alimentare:

REȚINE!Categoric se interzice de a

fi folosite produsele alimentare şi hrana alterate!

Forma cea mai sănătoasă de prelucrare culinară a bucatelor este prin fierbere,

înăbușire şi coacere, cea mai nefavorabilă sănătăţii – prin prăjire şi afumare.

1. Înainte de a se aşeza la masă, se … mâinile cu săpun;2. Folosiţi cât mai puţine … (bomboane, tortă, dulceaţă etc.);3. Masa se serveşte de minimum … ori în zi;4. Nu … şi beţi din vesela de care sau folosit alţii.5. Hrana se rumegă …, fără grabă;6. Beţi apă din surse autorizate: apeduct, ........., izvor. Nu beţi apă din râu, iazuri, fântâni părăsite, sisteme de irigare

etc.;7. Mâncaţi cât mai multe legume şi … proaspete. Înainte de a le folosi – se spală bine;8. Se limitează în raţie produsele animale … (slănina, untul, smântâna, carnea de porc, vită, oaie etc.), se recomandă

carnea de pasăre, curcan, peştele;9. Pentru a nu se altera, hrana se păstrează în …, dar înainte de a o folosi, ea se încălzeşte până la fierbere.10. Nu consumaţi produse alimentare care au un miros, gust şi culoare …;11. Limitaţi … de bucătărie în hrană.

Pentru o viață sănătoasă luați la timp mesele principale ale zilei.

Mesajul rupt

Reasambleazăfragmenteleacestuimesajşiveigăsiocugetareplinădeînţelepciune.

Jocuri didactice

1 A2 L3 I4 M5 E6 N7 T8 A9 R

10 E11 A