Lr u DMI tA PETR.U

'EVSKAIA

FETITA D.E LA,,METROPOL"t

iNrAuprXnl DIN vtATA MEA.:

Traducere din limba rusi si note de Antoaneta Olteanu

HEItfinilr,lF*ESEtst

aC

l- t-o-=(.)

r*]ii"H

Ghiocelul .........73

Gorila ......... ....,....................95

Numele certii.........,. ......... l0lLebida muribundi.. ........... 109

Sanici .......... ........................................... I I I

Pielea pe bi!........,,.... ....... l2lDescoperirea................. .... 127

O, teatru! ...... 155

Vasia-lra Lenin sau cum am fost dati afari

din serviciu ................. 159

Romanul meu teatral ........213

Rlspuns la intrebarea despre ,,NoVii Mir" ........... .....229

Asia de la,,Novii Mir"............ ...............237

Scrisoare citre Norstein sicititor .........241

Vermut italiano, numit ,,CinzaRo". Materiale pentru

un avocat .................... 253

Scurti istorie despre cele ,,Ti'ei fete"........................ 29 I

Urmirirea ......307

Din istoria Noplii nuntii (insemnare din jurnal)......... 3 I I

Anul nostru l99l ........... ...317

Statuia lui Puskin.................... ...............333

Cele trei surori ......... ........ 343

O amintire.. .......................351

Fratele Aliosa .................... 355

r,frro

is&com

ldcrrrurof, xcr:l*ri

lF. rm9

pirestei edipikk rxrss.

t,;D

f tfafionale a RomAnieiII.A STEFANOVNA/ Liudrtila Stefanovna Petrugevskaia ; trad.:lf Zri*. - Bucuregti : Meteor Press, 2012

irt

(in

-oo-ol-+,oE

Ga

GI

-'o-o(o.ti'{-,oII

I

k

$

II

i!I

I

iII

i

^ind

migindesc

\-:IL'#J'*Neamul arati ca o

forma unor siruri deNu stiu de ce e asa. Acolo,trrilor, se afli ei, generaiilemiini, fiecare strimos fiindo parte de piringi, pe deacelagi timp li tati, si fiu, dcare dintre ele este copiufiului ei si, ?n acelasi timp, oseamini cu nimic. Si fiecare

- de cbpit, perinte si

C6t timp cel din cenrubele laturi, ;i pe cei care seapirut dupi el. Si acesttrecerea veacurilor. Omulgeneratia urmitoare. Mirneadati cu el, nu pot fiurmasi - indirjirea, chiar oputerea spiritului;spartani, iar apa pentruneintelegerile cu autoriffie:face riu altora, dar gi sie$;pentru muzici si poezie ;itatea aprigi;itimp; puritatea intentiilor,ura fati de vecini; dragoseanici, cotidiani; capacitateanebunesti pentru cadouri;obligaliile inllexibile ale cdorprecum gi iubireaacestia dorm in toad

.Ve*ta, Ae a, pldlaod. inempiri din viata mea &tifudeta,,o4detupl"

;;,; ]Ii

...4t3

'* a. la -ofdczlaopol". int6mpliri din viata mea

INCEPUTUL

ind migAndesc la neamul omenesc, mi-l ima-ginez nu sub forma unui arbore genealogiccu ramuri.

Neamul arati ca o pidure, se vede de departe, subforma unor siruri de oameni-copaci care se tin de m6ni.Nu stiu de ce e asa. Acolo, in negura timpurilor si a veacu-rilor, se afli ei, generatiile anterioare, copaci cu mii demAini, fiecare strimos fiind legat, prin ramurile sale, pe deo parte de pirinti, pe de alta de copii. Si fiecare este inacelasi timp si tati, si fiu, el insusi fiind unic in lume. Si fie-care dintre ele este copilul mamei sale si mama fiicei sau

fiului ei si; in acelasi timp, o creature distincti, care nu

seaminl cu nimic. Si fiecare este unic, avAnd trei ipostaze

- de copil, pirinte si personalitate distincti.Cnt timp cel din centru este puternic, el sustine am-

bele laturi, si pe cei care se afliin fala lui, si pe cei care au

apirut dupi el. Si acest centru se deplaseazl odati cu

trecerea veacurilor. Omul slibeste, puterea lui trece la

generafia urmitoare. Mintea lui, cunostintele lui dispar odati cu el, nu pot fi transmise, iar calititile pot trece laurma;i - indArji rea, chiar o indirji re animalici d6unitoare;puterea spiritului; convingerea ci mAncarea trebuie si fiespartanS, iar apa pentru spilat rece; licomia de sirbitori;neintelegerile cu autorititile; consecvenla poziliei sale careface rdu altora, dar si siesi; sentimentalismul, dragosteapentru muzici si poezie si cramponarea de fleacuri; sinceri-tatea aprigi si imposibilitatea totali de a ajunge undeva la

timp; puritatea intentiilor, stridania de a-i ajuta pe toli tiura fati de vecini; dragostea pentru liniste si larma puter-nica, cotidiani; capacitatea de a trii firi bani si cheltuielilenebunesti pentru cadouri; tiriboiul serios din casi si

obliga4iile inflexibile ale celor din casi de a mentine ordinea,precum si iubirea nemirginiti fali de cei mici, mai ales cnndacestia.dorm in toati splendoarea lor.

4n

4t9

G

-oo-ot-+,o

=aa\

(€

oT](o.ti^+,oII

365

futa dz to.ol{elupol"

Stribunica mea Asia a murit de septicemie la treizeci gi gapte de

ani, lisind in urm6;ase copii. Sopl ei, stribunicul meu, llia Sergheevici,

medic, s-a dus la rAu. Se considera vinovat de moartea sotiei. ToIi cinci

copiii au dat fuga dupi el, l-au aiuns la mal si s-au agitat de tati, l-au

oprit. Cea mici era tinuti in brate de fiica mai mare, Vera. Cind mama

fuia a fost inmormintati, fetita Valecika, in virsti de opt ani, mergea ca

o umbri dupi tatil ei, pi;ind in urma lui si spunindu-gi: ,,Toati viata Yoi

merge pe urmele tale". Aproape toti au devenit ilegalisti, bunicul erabolsevic, Iuptitor pentru drepturile asuprililor. De reguli lucra ca medicpe l6ngi administratia fabricii, iar la el venea toati siricimea bolnavidin citune si sate. Si niciodati nu lua bani pentru tratament. Numaisalariu. ln principiu ii primea pe toti asupritii, dar trebuia si trateze numai

personalul. De aceea, normal, fusese dat afari destul de repede si-si

gisea de lucru mai ales in timpul epidemiilor - de holeri 9i ciumi. Atuncierau primiti tofi medicii, chiar si cei surghiunili.

Eu, cum am inceput si vorbesc, i-am zis Tataia.

VEGHERA

M-am niscut la hotelul ,,Metropol", aceasta era a doua Casi a Sovie-

telor, camerele fuseseri ocupate de bolgevicii vechi, printre care se

numira si stribunicul meu, Tataia, llia Sergheevici Vegher, membrual RSDRPT din 1898. Tot acolo locuia, dupi ce divorlase de solul ei,

N. E lakovlev, fiica lui l. S. Vegher, bunica mea, lakovleva Valentina llini-

cina, si ea membri de partid din 1912, cu fiicele Vera Nikolaevna si

Valentina Nikolaevna, viitoarea mea mami. Toate trei, asa cum se

?ntimpli in basme, erau uimitor de frumoase. Pe bunica Valia o curtase

tinirul Maiakovski, dar ea il preferase pe studentul Kolia lakovlev. Fiica

lor, Vava (Vera), crescuse si devenise cea mai frumoasi fati (zAmbet alb

cazdpada, cosite, ochi alba;tri) de la Academia de blindate, iar mama

mea, de la paisprezece ani, fiind o fati foarte inaltS, cind iesea era mereu

insotiti de cavaleri, mai ales de soldali; le rispundea simplu la intrebi-rile lor despre cum o cheami si unde locuieste, dar nu spunea cati ani

avea, iar asta le mAhnea pe mama si pe surorile ei. ln familie, mamei i se

I Partidul rus social-democrat muncitoresc. (n. trod.)

spunea Liulia, era mezina si era considerati rneru

.i.nF. Desi?nvita sirguincios, citea munti de ci4Fr

tatea de filologie. Pe biroul ei se aflau piramide dEvul Mediu erau trei crestomatii uriase). Se dl*eratur6, incflt considera lectura obisnuiti ca un Hrnepoata ei, de,la cea de-a treia sotie a buniollcare, pe timp de foamete, venea des la,,MetropoFUulia spunea: ,,Ei, desigur, domnisoari i la Tr.rgfr

tingi iaz, cu un roman in mtni." Pini la urmi. nepq

Literatura, pentru tAnira Liulia, era un otiqera indrigostiti de Gorki din tinerete.

Dar, pAni la urmi, se ?ntimpli ci Liulia o Itotal nevinovati, a rimas gravidi chiar de ziua Icasa de vacante din Serebrianii Borr.

ln copilirie am auzit cu urechile mele o.lnoasitre .bo4oase, in luna a opta, Grania, c:re -,nu reusise si riminigravidi. Eram la poarti si maritind spre mine: ,,lar eu am rimas din prinn--'

in vara aceea locuiau la Serebrianii Bor.

Era casa de vacanli dati de stat fratelui mi r

mir lliciVegher, vechi bolsevic, conducitor al celdin Krasnaia Presnia si unul dintre organizatorii dKrasnaia Presnia, pe baricade din 1905. Numelelvolie12.

(Acum am serviciulintre statiile de metrou J1905". Si nimeni nu stie ci toate acestea au fdfmele, Vladimir llici, toate denumirile, toate -icaldarim si baricadele, toate acesteviitoare so.tl- arma proletariatului". Pini acum transpornl mpavajul istoric, pistrat special, dintre piata Vo,,Barrikadnaia".)

Apropo, Povoljel a fost cel care il primise tr 1

kovski, in vArsti de cincisprezece ani, dupi craButirka, iar mai apoi a ie;it din partid.

I Cartier rezidential al Moscovei, inci din perir

DgeL$a de ia,,O?leltopolb- 9"t* de. la ,ofk-tzopol". intAmpliri din viata mea

b e rrr.rrh de septicemie la treizeci si sapte de[pi- Sdrl ei, stribunicul meu, llia Sergheevici,rorsidera vinoyat de moartea sotiei. Toti cinciGt tau aiuns la mal si s-au agilat de tati, I-auEh brate de fiica mai mare, Vera. CAnd mama[ fttita \6]ecika, in virsti de opt ani, mergea ca

Fd in urnra lui si spunindu-;i: ,,Toati viafa voifproape toti au devenit ilegalisti, bunicul eralfiepturile asupr(ilor. De reguli lucra ca medictrcia, iar la el venea toati siricimea bolnaviibdd nu lua bani pentru tratament. Numaimpe tci asupritii, dartrebuiasitrateze numairmd, fusese dat afari destul de repede si-silrirpul epidemiilor - de holeri si ciumi. Atunci, diar si cei surghiuniti.tri Yorbesc, i-am zis Tataia.

VEGHERA

ff .meropot", aceasta era a doua Casi a Sovie-I cupate de bolsevicii vechi, printre care senr, Tataia, llia Sergheevici Vegher, membruI -do locuia, dupi ce divortase de sotul ei,L \bgher, bunica mea, lakovleva Valentina llini-ptirt din 1912, cu fiicele Vera Nikolaevna si

rfuarea mea mami. Toate trei, asa cum serinitor de frumoase. Pe bunicaValia o curtaserel preferase pe studentul Kolia lakovlev. Fiicae$ devenise cea mai frumoasi fati (zAmbet alb*estri) de la Academia de blindate, iar mama,r, fiird o fati foarte inalt5, clnd iesea era mereu,Ces de soldati; le rispundea simplu la intrebi-

si unde locuieste, dar nu spunea cAli anie rrnma si pe surorile ei. in familie, mamei i se

;

hnrocrat muncitoresc. (n. trod.)

spunea Liulia, era mezina si era considerati mereu un copil firi expe-rienfi. Desi?nvita sirguincios, citea munti de cirti si la scoal6, si la facul-tatea de filologie. Pe biroul ei se aflau piramide de cir,ti (numai despreEvul Mediu erau trei crestomatii uriase). Se ocupa asa de serios deliteraturi, ?nc3t considera lectura obisnuiti ca un fel de profanare. Desprenepoata ei, de la cea de-a treia sotie a bunicului ei (Ixaia), nepoaticare, pe timp de foamete, venea des la ,,Metropol'n, la Tataia, dupd cirti,Liulia spunea: ,,Ei, desigur, domnisoari i la "1-urgheniev, sti pe o bancilingd,iaz, cu un roman ?n mini." Ptni la urmi, nepoata rirnisese Ia masi.

t-iteratura, pentru t$nira Liulia, era un obiect de studiu! in secretera indrigostiti de Gorki din tinerete.

Dar, pAni la urmi, se ?ntimpli ci l-iulia, o fati naiv5, serioasi si

total nevinovat5, a rimas gravidi chiar de ziua ei, 23 august I937, lacasa de vacante din Serebrian?i Borl.

ln copilirie am auzit cu urechile mele cum i-a spus portereseinoastre bortoase, in luna a opta, Grania, care se plAngea ci mult timpnu reusise si r6mAni gravidi. Eram la poarti si mama ainceput si rAdi,aretand spre mine: ,,lar eu am rimas din prima..."

ln vara aceea locuiau la Serebrianii Bor.Era casa de vacangi dati de stat fratelui mai mare al bunicii, Vladi-

mir lliciVegheri vechi bolsevic, conducitor al celulei de partid a RSDRPdin Krasnaia Presnia si unul dintre organizatorii celebrei rizmerite de IaKrasnaia Presnia, pe baricade din 1905. Numele lui conspirativ era Po-volieg2.

(Acum am serrriciul intre statiile de metrou ,,Barrikadnaia" si ,,Strada1905". Si nimeni nu stie ce toate acestea au fost ficute de fratele bunicii

"rrele, Vladimir llici, toate denumirile, toate aceste pietre scoase dincaldardm ;i baricadele, toate aceste viitoare sculpturi de genul ,,Pietroiul* :nma proletariatului". PAni acum transportul moscovit s-a derulat pe

frrajul istoric, pistrat special, dintre piata Vostania ;i stalia de metrou-Barrikadnaia".)

Apropo, Povoljel a fost cel care il primise in partid pe tinirul Maia-(olrskj, in virsti de cincisprezece ani, dupi care a ajuns in inchisoareag.airka, iar mai apoi a iesit din partid.

' Cartier rezidential al Moscovei, inci din perioada sovietici. (n. trad.):

-Cel de pe Volga". (n. trod.)

{alib an b -O{dtztnpot". intimpliri din viata mea fu lc ta,*ldelnpol"

rltl

Iq

Maiakovski venea in casa lui Vladimir llici-Povoliel si acolo a ficutcunoginfe cu surorile lui mai mici, Vera ;i Valia Vegher. De Valecika s-a

indrigostit instantaneu.Exista o legendi de familie care spunea ci Maiakovski 9i Burliuk

plecaseri din casa asta ?n bluze, Maiakovski in celebra lui bluzi galbeni,

Burliuk - imbricat cu una liliachie. Mama imi povestea ci biielii luaseribluze de la surorile ei, dar fetele erau mici, iar Maiakovski era uriaq. Miindoiesc. Poate ci biietii s-au imbricat cu ele numai asa, de amuzament?

E adevirat si faptul ci pe atunci elevele purtau bluze ample, ?ncretite.

. Mama mai spunea si ci in 1930 se afla cu mama ei in tramvai si au

dat acolo peste Maiakovski. Bunica i-a spus lui Maiakovski: ,,Ea este fiicamea." Poetul arilta epuizat, obosit. Era chiar in anul mor,tii sale.

***

in 1937 Vladimir llici Vegher-Povolleg gi-a construit o casi in afara

orasului, la kilometrul Patruzeci si opt, pe soseaua Kazan', intr-o cooPe-rativi a oamenilor de gtiint5, iar casa de la stat de la Serebrianii Bor i-a

dat-o surorii Valentina (viitoarea mea bunici) si fiicelor ei.Iln primivara acelui an blestemat se intimplasere evenimente

groaznice. in mai fusese arestat si supus interogatoriului fratele bunicii,

JeniaVegher, membru in Biroul Politic din Ucraina;i secretar al Comite-tului raional de partid din Odessa, fusese arestate si executati sora lui,

Lenocika Vegher (multi ani cohdusese secretariatul lui Kalinin). Fusese

arestat si executat sotul Asiei, sora bunicii, iar Asia ins59i fusese ridicatipeste aproape un an, stand mult timp in GULAG. Condamnarea la

moarte era numiti cu indulgenti,,zeceani fdri drept de corespondenti".Ceilalti membri ai familiei trebuiau se astepte oaspetii nepoftiti.

Era o torture.in fiecare noapte bunica tot auzea un zgornot de parci o masini se

oprea undevain depirtare, se deschidea portita si se auzeau foarte clarpafi pe pietris...

ln acei an erau ridicali oamenii numai noaptea, le erau sigilate apar-

tamentele si nimeni nu-i mai vedea.

ln fiecare noapte cineva intra cu sigurahti pe poarta lor;i apoi incasi. Pietrisul scirliia. Dar nu intra in casi. Trebuia si mai a;tepte. Nu

mai puteam dormi. Bunica se temea si iasi si se uite.

Qetifu de'ta.,oldelupal" . intnmpliri din viata mea

S-a dus la un psihiatru. Acesta i-a spus: ,,Rimnneti la noi, aici vetifi in sigurantd." A rimas. Probabil tocmai asta a salvat-o. lqa, n-a maifost arestati.

Bunica mea era o femeie extraordinar de de;teapti si de perspicace.Stia ci sunt ridicatitoti, mai pufin nebunii cu patalama. Tinira sotie a lui

JeniaVegher, Solange Korpacevskaia, o foarte frumoasi pianisti, pe jumi-tate frantuToaici, dupi arestul sotului fusese si ea luati pe sus, dar inceluli, din cauza interogatoriilor nocturne, a?nnebunit si a fost eliberati.CAnd Tataia a venit la ea, pltngea intruna, stitea pe pat, inciruntitiprematur, neagri, epuizati, si tot tipa firi nicio noimi. Bunicul era doc-tor. Dar n-a rimas la cipitAiul ei, ci i-a intors spatele si, firi niciuncuvAnt, s-a dus. Nu stiu de ce. Probabil si el dorea in sinea lui si urle lafel, in tot acest timp, dar se abtinea.lar ea, nebuna, era liberi sI urle cAtpoftea. Jenia era speranta lui, mAndria lui (cu cel mare, Volodia, nu maivorbea inci de la revolutie), Lenocika era fetiga cea mici, favorita lui.Probabil ci nu existau puteri omenesti pentru a indura acest tipet.

in continuare, soarta sotiei a fost Tngrozitoare - mama lui Solangea luat-o pe ea ;i pe rnicul ei fiu, i-a dus in Ucraina. A inceput rizboiul,au venit nemtii. Solange cu fiul si mama, impreuni cu un grup de evreidin ghetou, au fost ?ngropati de vii in pimAnt.

Dar asta s-a int6mplat mai tirziu.in perioada descrisi, vara anului 1937, Solange probabilinci md

era inchisi, nu venea nicio veste de la Lenocika, Jenia si sotul Asiei (dincauza acelei formule, ,,firi drept de corespondenti"). Jenia si Lenocikafuseseri arestati pe 23 ;i pe 24 mai 1937. Lenocika fusese impugcat5 pe3 septembrie. Pe Jenia ?l ?mpuscari pe 2l noiembrie.

Mai titziu mi s-a spus ci cine rezista mai mult, nu recunostea acuza-tiile de spionai si nu semna hartiile eratorturat mai mult si ucis mai tirziu.

lar viitoarea mea familie, in vara aceasta ingrozitoare, se ascunsesela Serebrianii Bor. Uneori oamenii pur si simplu plecau din casele lor, iarrrimisii Nl(/D-ului nu maidideau de ei.

Mama povestea ci Stefan (viitorul meu tate, si el student la lFLll,dar nu la facultatea de filologie, ci la cea de filosofie) venea la ea in aceavari, la casa de vacanti de la Serebrianii Bor... Nu preciza cind anumese intimpla asta si unde se vedeau. Probabil noaptea, si nu in casi.

I lnstitutul de filologie, filosofie si istorie din Moscova. (n. trad.)

.(n,*la,.te /a.,otldelapal'

Maiakovski venea in casa lui Vladimir llici-Povolieg si acolo a fEcut

cunostinti cu surorile lui mai mici, Vera gi Valia Vegher. De Valecika s-a

indrigostit instantaneu.Exista o legendi de familie care spunea ci Maiakovski si Burliuk

plecaseri din casa asta in bluze, Maiakovski Tn celebra lui bluzi galbenS,

Burliuk - imbricat cu una liliachie. Mama imi povestea ce biiegii luaseribluze de la surorile ei, dar fetele erau mici, iar Maiakovski era uriag. Miindoiesc. Poate ci biietii s-au imbricat cu ele numai asa, de amuzament?

E adevirat si faptul ci pe atunci elevele purtau bluze ample, incretite.Mama mai spunea si ci in 1930 se afla cu mama ei in tramvai si au

dat acolo peste Maiakovski. Bunica i-a spus lui Maiakovski: ,,Ea este fiicamea." Poetul arita epuizat, obosit. Era chiar ?n anul mortii shle.

***

in 1937 Vladimir llici Vegher-Povoljeq 9i-a construit o casi in afara

orasului, la kilometrul Patruzeci ;i opt, pe soseaua Kazan', intr-o cooPe-rativi a oamenilor de ;tiint6, iar casa de la stat de la Serebrianii Bor i-a

dat-o surorii Valentina (viitoarea mea bunici) si fiicelor ei.aln primivara acelui an blestemat se intAmplaserf, evenimente

groaznice. in mai fusese arestat si supus interogatoriului fratele bunicii,

JeniaVegher, membru in Biroul Politic din Ucraina gi secretar al Comite-tului raional de partid din Odessa, fusese arestati gi executati sora lui,

Lenocika Vegher (mul{ ani coidusese secretariatul lui Kalinin). Fusese

arestat si executat sotul Asiei, sora bunicii, iar Asia insisi fusese ridicatipeste aproape un an, stind mult timp in GULAG. Condamnarea la

moarte era numiti cu indulgenli ,,zeceani lhri drept de corespondentS".

Ceilalti membri ai familiei trebuiau si astepte oaspelii nepoft(i.Era o torturi

in fiecare noapte bunica tot auzea un zgomot de parci o masind se

oprea undevain depirtare, se deschidea portita si se auzeau foarte clarpaii pe pietris...

in acei an erau ridicati oamenii numai noaptea, le erau sigilate apar-

tamentele si nimeni nu-i mai vedea.

[n fiecare noapte cineva intra cu siguranti pe poarta lor gi apoi tn

casi. PietrQul scArgiia. Dar nu intra in casi. Trebuia si mai as,tepte. N

mai puteam dormi. Bunica se temea si iasi si se uite.

gefila, de /a..erldeaapol" . ?ntimpliri din viaga

S-a dus la un psihiatru. Acesta i-a spus: ,,Rimtneti la noi, aici vetifi in siguranti." A rimas. Probabil tocmai asta a salvat-o.Aqa, n-a maifost arestati.

Bunica mea era o femeie extraordinar de desteapti si de perspicace.Stia ci sunt ridicati toti, mai putin nebunii cu patalama. Tinira sotie a lui

JeniaVegher, Solange Korpacevskaia, o foarte frumoasi pianisti, pe jum6-tate frantu7oaici, dupi arestul sogului fusese si ea luati pe sus, dar inceluli, din cauza interogatoriilor nocturne, a?nnebunit si a fost eliberati.CAnd Thtaia a venit la ea, plingea intruna, stitea pe pat, inciruntitiprematur, neagri, epuizati, si tot tipa feri nicio noimi. Bunicul era doc-tor. Dar n-a rimas la cipitAiul ei, ci i-a intors spatele si, firi niciuncuvint, s-a dus. Nu ;tiu de ce. Probabil si el dorea in sinea lui si urle lafel, in tot acest timp, dar se abtinea. lar ea, nebuna, era liberi si urle cAtpoftea. Jenia era speranta lui, m6ndria lui (cu cel mare, Volodia, nu maivorbea inci de la revolutie), Lenocika era fetiga cea mici, favorita lui.Probabil ci nu existau puteri omenesti pentru a indura acest tipit.

ln continuare, soarta sotiei a fost ?ngrozitoare - mama lui Solangea luat-o pe ea ;i pe micul ei fiu, i-a dus in Ucraina. A ?nceput rizboiul,au venit nemtii. Solange cu fiul si mama, impreuni cu un grup de evreidin ghetou, au fost ingropati de vii in pimint.

Dar asta s-a intAmplat mai tirziu.in perioada descrisi, vara anului 1937, Solange probabilinci mai

era inchisi, nu venea nicio veste de la Lenocika, Jenia si sotul Asiei (dincauza acelei formule, ,,firi drept de corespondenti"). Jenia si Lenocikafuseseri arestali pe 23 ;i pe 24 mai 1937. Lenocika fusese imputcad pe3 septembrie. Pe Jenia il ?mpuscari pe 2l noiembrie.

Mai tarziu mi s-aspus cicine rezista mai mult, nu recunosteaacuza-tiile de spionaj si nu semna hArtiile eratorturat mai mult si ucis mai tArziu.

lar viitoarea mea familie, ?n vara aceasta ingrozitoare, se ;tscunsesela Serebrianii Bor. Uneori oamenii pur si simplu plecau din casele lor, iartrimisii Nlc/D-ului nu maidideau de ei.

Mama povestea ci Stefan (viitorul meu ate, si el student la lFLll,dar nu la facultatea de filologie, ci la cea de filosofie) venea la ea in aceavari, la casa de vacanti de la Serebrianii Bor... Nu preciza cind anumeso intimpla asta si unde se vedeau. Probabil noaptea, si nu in casi.

I lnstitutul de filologie, filosofie si istorie din Moscova. (n. trad.)

,r l,* /a, de ta. -oldelapol "

Mait6rziu am aflat ci tatil meu era originar din gubernia Nikolaevsk,satul Verhnie Rogaciki, siin familia lui mare (asta am a{lat-o de la altepersoane) multi sufereau de tuberculozi. Venise la Moscova bolnav, cumAinile goale, ca Lomonosov intrase la facultatea de filologie pe baza

originii sale, provenind dintr-o familie de qirani siraci, dar avindinclinatii deosebite, iar mai apoi ajunse la IFLI. N-avea un collisor al lui.La medici mai degrabd nu se ducea. Poate ci se temea ci va fi internat?n spital, ci va pierde anul. Triia asa, tusea din cAnd in cAnd. Era ?nalt, cu

pirul cret, simpatic. Mama, studenti silitoare la facultatea de litere, erafrumoasi, retinuti, serioasi, nu avea habar de nimic din viagi ;i steteamereu cu ci4ile ei. Mai mult, familia acestei persoane dragi locuia incea mai buni casi din Moscova, la ,,Metropol". lar mama ei lucraseanterior la Kiemlin, iar apoi la comitetul pentru ;tiinte. Si sora studiasela Academia de blindate. De aceea viitorul meu tati probabil se temeamult de ei.

Asa ci nu este exclus ca noaptea, ascunzindu-se de mama si de

sora iubitei lui, Stefan probabil, ca un fur in noapte, si fi venit cu ultimultroleibuz si s-o ia spre portiti, apoi pe pietris, strecurAndu-se la fereastraei si chemAnd-o la intAlnire. Aga cred. Pasii acegtia, care niciodati nu se

finalizau cu un ciocinit in usi!Bunica era perfect sinitoasi din punct de vedere psihic.Aceasta este versiunea mea referitoare la evenimentele cu pricina.tln orice caz, pasii au existat, dar rudele mele n-au fost duse la

Lubianka.

Pe scurt, m-am niscut in 26 mai 1938, aproximativ la noui luni dela aniversarea mamei.

Dar eu nu am fost sigilati ?n apartament, asa cum se ?ntAmpla cupruncii arestatilor, ci am crescut alituri de bunica, ascultind texte impor-tante din literatura rusi, dar despre aceasta mai tarziu.

***

lar aproximativ peste doi ani dupi evenimentele descrise, rudelemele veneau acasi si au vizut ci usa care ducea in camerele lor eratotusi sigilati. Adici bunica mergea in fap; a inceput si deschidi usa,

aceasta nu se deschidea, s-aintors;i pirlsi pentru totdeauna acel apar-tament, firi si spuni niciun cuvAnt...

n Fetda,tte ta.,pldelupol". intnmpEri din viata mea,r /r' ti/rz, rtc, ta, .Offi,lapo l "

lar Vava, care venea in urma ei, s-a apropiat si ea de usi si a vizutci pe clan.ti era ?nflgurati o sfoari, iar de sfoari atirna un sigiliu. .

Probabil, daci ar fi venit acasi mai devreme, ar fi fost ridicate ;iele. Dar intirziaseri, ca de obicei. Familia noastri ?ntArzie mereu, dingeneratie ?n generatie.

Din casa lot de la ,,Metropol", dispiruseri foarte multi oameni.Aga ci Vava si-a luat adio de la vecina de alituri, al cirei nume nu-l

tinea minte exact, nu stiu, l(alighin. Era secretari a comitetului regionalsi venea adesea la Moscova, ?n camera ei de la,,Metropol", mereu Tnsotitide citiva birbati, ajutoarele ei.

De data aceasta Vava a intrat in apartament si a vizut-o pe veciniinsotiti de doi indivizi: unul, tn uniformi, mergeainainte - celilalt, in civil,in spatele ei.

Vava a salutat-o bucuroasi. Kalighina s-a"intors, strdngindu-si buzele.Vava i-a spus mamei:

- Anna Stepanovna a fost luati de doi indivizi.Bunica mea nici micar n-a dat din cap aprobator.

Firi haine, lucruri, cirti, cu ;;,;, cear;afurile siveseta pierdute,ca si nu mai vorbim de tablouri, s-au dus la Tataia, la llia SergheeviciVegh-er, la scara vecini de la ,,Metropol'f si s-au instalat acolo.

insi eu tineam minte apartamentul nostru, de dinainte, de la ,,Me-tropol", doui camere aliturate separate printr-o usi, iar deasupra usii

- un tablou: pe un fond de smarald un cap de femeie in profil, cu gAtulplecat si un pir de un rosu intens, ca un coif.

IAKOVLEVII

Mama a confirmat apoi ciin stAnga usii se afla portretul stribuniciimele din partea bunicului, rua €um am aflat acum, Aleksandra Konstan-tinovna lakovleva, pe numele de fati Andreevici-Andreevskaia, mosie-reasiin citunul Bulgarin din regiuneaArmatei Donului. La mo;ia ei, cumspune legenda familiei, se afla inrimat un document ,care spunea ci stri-mosul ei, Andreevici, primise un titlu nobiliar la curtea regelui polonez

il

Mai tarziu am aflat ce tatil meu era originar din gubernia Nikolaevsk,satul Verhnie Rogaciki, si in familia lui mare (asta am aflat-o de la altepersoane) rnulti sufereau de tuberculozi. Venise la Moscova bolnay cu

miinile goale, ca Lomonosov intrase la facultatea de filologie pe baza

originii sale, provenind dintr-o farnilie de girani siraci, dar av6nd?nclinatii deosebite; iar mai apoi ajunse la lFLl. N-avea un colligor al lui.La medici mai degrabi nu se ducea. Poate ci se temea ci va fi internat?n spital, cd va pierde anul. Trdia asa, tutea din cAnd in c6nd. Era ?nalt, cupirul cret, simpatic. Mama, studenti silitoare la facultatea de litere, erafrumoasi, retinuti, serioasd, nu avea habar de nimic din viati si stiteamereu cu c64ile ei. Mai mult, familia acestei persoane dragi locuia incea mai buni casi din Moscova, la ,,Metropol". lar mama ei lucraseanterior la Kiemlin, iar apoi la comitetul pentru stiinte. Si sora studiasela Academia de blindate. De aceea viitorul meu tata probabil se temeamult de ei.

A;a ci nu este exclus ca noaptea, ascunzindu-se de mama si desora iubitei lui, Stefan probabil, ca un fur in noapte, si fi venit cu ultimultroleibuz si s-o ia spre porti!;, apoi pe pietri;, strecurAndu-se lafereastraei si chemAnd-o la intAlnire. Aga cred. Pasii acestia, care niciodati nu se

finalizau cu un ciocinit in usi!Bunica era perfect sinitoasi din punct de vedere psihic.Aceasta este versiunea mea referitoare la evenimentele cu pricina.tln orice caz, pasii au existat, dar rudele mele n-au fost duse la

Lubianka.

Pe scurt, m-am niscut in 26 mai 1938, aproximativ la noui luni dela aniversarea mamei.

Dar eu nu am fost sigilati in apartament, asa cum se intAmpla cupruncii arestalilor, ci am crescut alituri de bunica, ascultAnd texte impor-tante din literatura rusi, dar despre aceasta mai tarziu.

***lar aproximativ peste doi ani dupi evenimentele descrise, rudele

mele veneau acasi si au vdzut ci uga care ducea in camerele lor eratotusi sigilati. Adici bunica mergea in fali; a inceput si deschidi uga,

aceasta nu se deschidea, s-aintors si pirisi pentru totdeauna acel apar-tament, firi si spuni niciun cuvint...

t0 €et4a' cle /a.,,c,/det'npol". intAmpliri din viata mea

lar Vava, care venea in urma ei, s-a apropiat gi ea de usi si a vizutci pe clanti era inlSsurati o sfoari, iar de sfoari atarna un sigiliu. .

Probabil, daci ar fi venit acasd mai devreme, ar fi fost ridicate siele. Dar ?ntirziaseri, ca de obicei. Familia noastri intArzie mereu, dingeneratie ?n generatie.

Din casa lor, de la,,Metropol", dispiruseri foarte multi oameni.Asa ciVava si-a luat adio de la vecina de alituri, al cirei nume nu-l

tinea minte exact, nu stiu, Kahghin. Era secretari a comitetului regionalsi venea adesea la Moscova, in camera ei de la ,,Metropol", mereu insotitide citiva birbati, ajutoarele ei.

De data aceasta Vava a intrat in apartament si a vizut-o pe veciniinsofite de doi indivizi: unul, in uniformi, mergeainainte - celilalt, in civil,in spatele ei.

Vava a salutat-o bucuroasS. Kaltghina s-a htors, strAngindu-si buzele-Vava i-a spus mamei:

- Anna Stepanovna a fost luati de doi indivizi.Bunica mea nici micar n-a dat din cap aprobator.

Firi haine, lucruri, cirti, cu ;;,;, cearsafurite ;i veseta pierdute,ca si nu mai vorbim de tablouri, s-au dus la Tataia, la llia SergheeviciVeghpr, la scara vecini de la ,,Metropol'f si s-au instalat acolo.

lnsi eu tineam minte apartamentul nostru, de dinainte, de la ,,Me-tropol", doui camere aliturate separate printr-o usi, iar deasupra usii- un tablou: pe un fond de smarald un cap de femeie ?n profil, cu gAtulplecat si un pir de un rosu intens, ca un coif.

IAKOVLEVII

Mama a confirmat apoi ci in stanga usii se afla portretul stribuniciinrele din pattea bunicului, asa cum am aflat acum, Aleksandra Konstan-tinovna lakovleva, pe numele de fati Andreevici-Andreevskaia, mosie-reasi in citunul Bulgarin din regiunea Armatei Donului. La mosia ei, cumspune legenda familiei, se afla ?nrimat un document care spunea ci stri-mosul ei, Andreevici, primise un titlu nobiliar la curtea regelui polonez

II