Npn Geruaw (n. 1960, Marea Britanie) este autor de romane,

povestiri SF qi fantasy, romane ilustrate, benzi desenate, teatruradiofonic Ai film. Cele mai celebre lucrdri ale sale sunt seria BD

The Sand.moz gi cdrlile Pulbere d.e stele (Arthur, 20t2), Coraline(Arbhur, 2014), Noroc cu laptele (Arthur, 2015), Oceanul d'e Ia

capd.tul aleii (Paladin, 2013) qi Zei americani (Paladin,20t4).

Pentru scrierile lui, Gaiman a primit numeroase premii, printre

care Hugo, Nebula, Bram Stoker, Medalia Newbery qi Medalia

Carnegie.

Cartea cirnitirului (Thc Grauqard Booh,2008) a fost prima carte

care a cAqtigat atAt Newbery Medal, cdt qi Carnegie Medal, cele

mai importante premii acordate cdrlilor pentru copii. A fost

distinsd gi cu Premiul Hugo pentru cel mai bun roman, Premiul

Locus pentru cea mai bund carte young adult, iar American

Bookseller Association a numit-o cea mai bund carte young adult

a anului.

Cartea cimitirului

Ilustralii de Chris Riddell

Traducere din englezd gi notede Iulia Pomagd

Nprl, GarnnaN

ANIhUR

Bd.rbatul pe nunxe Jack se opri la mijlocul scd.rii.

Ar7"A

Capnolul 1

Cum a ajuns Nimeni tn cimitir

In beznd era o mAn5, qi-n mdnd un cufit.Cu{itul avea un mAner negru, lustruit, din os, 9i o

lrrmd mai find gi mai ascufitd decAt cel mai tdios brici.l)rrcd te spinteca, puteai nici sd nu-!i dai seama cd te-at,riiat, cel pufin nu imediat.

Oulitul dusese la bun sfArgit aproape toate faptelepcntru care fusese adus in casd, gi atdt lama, cdt gi

rntincrul erau ude.tlga care dddea spre stradd ined mai era deschisd,

rkrrrr pufin, cdt fusese nevoie sd se strecoare induntrurrr[itul qi omul care-l tinea, iar fuioarele de ceald dinrrricz de noapte gerpuiau gi se rotocoleau in casd pe acolo.

lkirbatul pe nume Jack se opri la mijlocul scdrii.lir:ouse cu mAna stdngd o batistd mare, albd, din buzu-rrrrrul hainei lui negre gi qterse cu ea culitul qi mdnuga

rrriiinii drepte in care-l linea. Puse apoi batista de-o

prrrl,t:. VAndtoarea era pe sf6rgite. O ldsase pe femeie in

;rrrt,, pe bdrbat pe podeaua dormitorului, pe copila mainrrrrc in dormitorul ei viu colorat, inconjuratd de jucdrii

ryi rlcsene doar pe jumdtate terminate. Mai rdmAnea sir{r, ocupe de cel mic, un copilaq care abia mergea inpir:ioure. incd unul qi misiunea avea sd fie indeplinit5.

Nprl GatueN

igi flexa degetele. Bdrbatul pe nume Jack era, maipresus de orice, un profesionist, sau cel pulin aga lqispunea in sinea lui, gi nu-gi permitea sd zdmbeascd pAnd

cAnd treaba nu era terminatd.Avea pdrul negru gi ochii negri gi purta mdnuqi negre

din cea mai find piele de miel.Camera copilaqului era la ultimul nivel al casei. Bdr-

batul pe nume Jack urcd scdrile, pdqind neauzit pe covor.

Apoi deschise uqa podului qi intrd. Purta pantofi dinpiele negri, lustruili sd strdluceascd atdt de bine, incAtpdreau doud oglinzi lntunecate: puteai vedea luna in ei,

miculd, in al doilea pdtrar.Lumina adevdratei luni pdtrundea prin fereastra

zdbrelitd. Nu era strdlucitoare, iar ceala o imprd;tia, darbdrbatul pe nume Jack n-avea nevoie de prea multdlumin6. Lumina lunii era suficientd. Era de-ajuns.

igi putea lnchipui forma copilului in pdtu!, cap, mem-bre gi trunchi.

Pdtulul avea laterale inalte, astfel incAt copilul s5. nuse poatd da jos. Jack se aplecd deasupra lui, ridicd mdnadreapt5, cea in care avea culitul qi linti spre piept...

...apoi ldsd mAna jos. Forma din pdtu! era un ursule!de pluq. Nici urmd de copil.

Ochii bdrbatului pe nume Jack erau obignuili cupenumbra, aga cd nu avea de gAnd sd aprindd luminaelectricd. $i, la urma urmei, Iumina nu era aga de impor-tantd,. Avea el alte abilitdfi.

Bdrbatul pe nume Jack adulmecd aerul. Ignord miro-surile pe care le adusese el lnsugi in camerd, ldsd de-oparte mirosurile pe care le putea ignora fird grijd, con-centr6ndu-se asupra mirosului pe care-l cduta. Putearealmente simli mirosul copilului: o mireasmS. de lapte,

,be 8 "6 ap96

Cqrtea cirnitirulwi

de prdjiturele cu fulgi de ciocolatd 9i izul acru al unuiscutec ud, de unici folosinfd. Simlea mirosul de qampon

din pdrul copilului, gi ceva mic gi cauciucat - ,,o jucdrie",

se gAndi, ,,ba nu, o suzetd" -, u[ obiect pe care copilul

il avea cu el.Copilul fusese aici' Acum nu rnai era. Bdrbatul pe

nume Jack cobori scdrile, lntorcAndu-se la etajul median

al casei inalte, dar nu foarte spafioase. Cercetd baia,

bucdtdria, debaraua gi, in cele din urm5., holul de laparter, unde nu era nimic de vdzut in afard de bicicletele

familiei, un malddr de pungi goale, un scutec cdzut qi

fuioarele rdt[citoare de ceald care se insinuaserd ind-

untru prin uqa intredeschisd care didea in stradd'

Bdrbatul pe nume Jack scoase r.ln sunet infundat, unmormdit de frustrare gi mullumire in acelaqi timp. Stre-

curd culitul in teaca din buzunarul interior al hainei

sale lungi gi pdqi afardin strad6. Era lumind de la lund

;i de la felinare, dar ceala atenua totul, estompa lumina

qi indbuqea sunetele, f5.cea noaptea sd fie lntunecatd 9i

inqeldtoare. Privi in josul dealului, spre luminile maga-

zinelor inchise, apoi in susul sttdzii,unde ultimele case

inalte erau rdspdndite pe coasta dealului, pe drumul ce

ducea in bezna vechiului cimitir.Bdrbatul pe nume Jack adulmecd aerul. Apoi, fdr6

grabd, incepu sd urce dealul.

De cAnd invdlase si meargi, copilul fusese deopotrivd

motiv de disperare gi inc6ntare pentm mama 9i tatdl lui,

fiindcd nicic6nd nu se mai vizuse un bdie{el atAt de dor-

nic sd hoindreascd, sd se caldre pe lucruri, sd intre qi sd

iasd de colo-colo. in noaptea aeeea) il trezise zgomotul

fdcut de ceva ce se prdbuqise pe podeaua de sub camera

Nplr, GRrueN

lui. Stdnd treaz, se plictisise curAnd gi incepuse sd cauteo cale de a se dajos din pdtu!. Avea laterale inalte, la felca perelii larcului de joacd de la parter, dar era sigur cdse putea cdldrape el. Nu trebuia sd facd decAt un pas...

Trase ursuleful mare gi auriu in collul pdtufului,apoi, fin6ndu-se de zdbrele cu mAna lui micufd, puse unpicior in poala ursului, pe celdlalt pe capul lui qi seridicd, dupd care pe jumdtate se cocofd, pe jumd.tate serostogoli peste margine gi se didu jos din pat.

Aterizl,cu un bufnet infundat pe un mic morman dejucd.rii pufoase gi bldnoase, unele primite cadou de larude pentru primalui aniversare, de acum nici gase luni,altele mogtenite de la sora mai mare. Degi nu se agteptala asta, nu plAnse cAnd atinse podeaua: dacd plAngeai,veneau gi te puneau inapoi in pdtu!.

Se tAri afafi, din camerd.Scdrile care duceau in sus erau chestii complicate, gi

incd nu reugea sd le stdpAneascd pe deplin. Descoperiseinsd cd era cdt se poate de simplu sd. te descurci cu scd-rile care duceau in jos. Se agezd pe vine gi cobori treaptdcu treaptd, izbindu-se de ele cu funduleful bine cdptugitde scutec.

iqi sugea suzetade cauciuc pentru care mama ince-puse sd-i spund in ultima vreme cd el era prea mare.

Scutecul i se desfdcuse in timpul expediliei de cobo-rAre a scdrilor pe fund in jos, gi c6nd ajunse Ia ultimatreaptd, ln micul hol de la parter, qi se ridicd in picioare,ii cdzu de tot. Pdqi peste el. Era imbrdcat numai intr-ocdmdguld de noapte. Treptele care duceau inapoi sprecamera lui gi spre familia lui erau abrupte, dar uqa caredddea spre stradd.eradeschisd si il chema...

6p 10 "6r &11 "6

Cartea cimitirului

$ovdind, copilul pdqi afard. Ceala il invdlui ca pe unprioten de mult agteptat, qi baiatul incepu sd urce dealullrrrpleticindu-se, nesigur la inceput, cdpdt6nd insdI rrtrrt-incet vitezd, gi incredere.

l)c mdsurd ce te apropiai de vArful dealului, cealaIrrr:cpea sd se imprdgtie. Jumdtatea de lund strdlucea,rru la fel de puternic ca lumina zilei, in nici un caz,rLrr indeajuns cdt sd poli vedea cimitirul, indeajuns pen-

l.rrr asta.lu uite.l)uteai sd vezi capela funerard abandonati, porlile

rk, fier incuiate cu lacdte, iedera cildratd de-a lungull,rrrlclor, un copdcel care cregtea din streagin5.

Vedeai pietrele funerare qi mormintele qi cavourile

6i lrlicile memoriale. Vedeai cum lAqneau din pdmAnt gi

o zbugheau la fugd traversdnd cdrarea un iepure sau un

B()rlrcce de cdmp sau o nevdstuicd.Ai fi vdzut toate astea, in lumina lunii, dacd ai fi fost

lrcokr in noaptea aceea.l)oate nu ai ft vdzut o femeie palidi, rotofeie, care

nr(lrgea pe aleea de l6ngd porlile principale, iar dacd aif'i zirr:it-o, la a douaprivire, mai atent6, !i.i fi dat seamacri rru era decAt lumina lunii, ceafid, gi umbrd. Totugi,li'rncia palid6, rotofeie era acolo. Se plimba pe aleea carerlrrt:ca spre o grdmadd de pietre de mormdnt aproape

1 rrirbuqite din apropierea porfilor.

Itrrtile erau incuiate. Se lncuiau lntotdeauna la patrurlrrpir-amiaza in timpul iernii gi la opt seara ln timpulvcrii. O parte din cimitir era inconjuratd de un gard de

l'icr cu lepuge in vArf, iar cealaltd parte de un zid inaltrkr t:irrdmidd. Gratiile de fier de la porfi erau destul de

Nprl Glrruaw

apropiate: ar fi impiedicat un bdrbat in toatd firea sh

intre pe acolo, chiar gi un baie,tel de zece ani...

- Owens! strigi femeia palid6, cu un glas care ar fiputut fi in acelagi timp quierul vdntului prin iarbainaltd. Owens! Vino s5 vezi!

Femeia se aplecd, uitAndu-se curioasd la ceva a{lat pepdmdnt, ln vreme ce un pAlc de umbre se apropia inlumina lunii, dezvdluindu-se apoi drept un bdrbatcdrunt, trecut de patruzeci de ani. Bdrbatul se uitd injos la solia lui, apoi se uitd la ceea ce se uita ea, gi se

scdrpind in cap.

- Doamnd Owens? spuse el, fiindcd aparlinea uneiepoci mai formale decAt a noastrd. Asta e ceea ce credeu cd e?

$i in elipa aceea, lucrul pe care-l cerceta surprinseprobabil privirea doamnei Owens, pentru cd deschisegura, ldsdnd sd-i cadd jos suzeta de cauciuc, si intinse o

mAnuld bucdlatd., lncercAnd parcd din rdsputeri s5. se

prindd de degetul palid al doamnei Owens.

- Mai sd fie, dacd nu e chiar un copilaq, zise domnulOwens.

- Sigur cd e un copilaq, spuse solia lui. tntrebareaeste: ce-i de fdcut cu el?

- indrdznesc sd spun, doamnd Owens, cd aceastaeste o intrebare, zise solul ei. $i totugi nu este lntreba-rea noastrd. Pentru cd acest copilag este viu fird cuputinld de tdgad6, aqadar nu are nimic de-a face cu noi,nici nu aparline lumii noastre.

- Ia uite cum zAmbegte! exclamd doamna Owens.Are cel mai dulce zdmbet, addugi ea qi mAngAie cu mAnaei imateriald pdrul blond gi ciufulit al copilagului.

^ ao ,(a> Lz sr Ap 13 q6

Cartea cim.itirului

( ) rrdiere rece de vdnt strd.bdtu cimitirul, imprSgtiindr'r'rr(,rr tle pe pantele mai joase (fiindcd cimitirul ocupalrrl, vrrrful dealului, iar cirdrile lui strdbdteau dealul insrur qri inios). O zgelfeiald: cineva trdgea qi zguduia por-

f ill rlirr fald ale cimitirului, zgdlldind lacdtul greu gi

lnrrIrrl care le linea incuiate.ln te uitd, spuse Owens, e familia copilului, a venit

sn I irr inapoi la pieptul ei iubitor. LasS-l pe omule! sd se

rlnrri, nddugd el, fiindcd doamna Owens il cuprinsese pe

lrrlir,(,r,1 cu bralul ei imaterial,linigtindu-l gi mAngAindu-l.Asta nu prea-mi pare a fi din familia nimdnui, zise

rLrrtrttut Owens.llrirbatul cu haind neagrd renunlase sd mai zgilldie

pur'{,ilc principale si acum cerceta poarta mai micd dinInlr,r'rrl. $i aceea era bine ferecati. Cu un an in urmdnvrrHrr$crd loc mai multe acte de vandalism in cimitir,tnr ronsiliul local luase misuri.

llaide, doamnd Owens. Las6-l sd se ducd. Ia terrrl,rr! cxclamd domnul Owens vdz6nd o fantomd qi

t.nnltsc cu gura cdscatd, fdrd sd mai qtie ce sd spund.A(,i putea crede - gi a,ti avea dreptate dacd ali crede

rrnl,n t:ir domnul Owens n-ar fi trebuit sd reaclioneze aqa

lrr vrrlt'rea unei fantome, dat fiind cd domnul gi doamna( )wr,rrri crau ei inqiqi morfi, gi incd de cdteva sute de ani,

1r rhrl, {iind cd toatd viala lor socialS, sau pe-aproape, o

Ir,llot:userd cu oameni care erau qi ei morfi. Dar era ceva

rl i rlrrrrsebea pe oamenii din cimitir de asta: o formdl r n r l,r'r , p0lp6itoare, infiordtoare, cenugie ca puricii de la la'l'V, lrrrrt,ri numai groazd, gi emolie pur6, sentimente care

rrrtvirlirri peste solii Owens de parc6 le-ar fr simlit chiar.r 'l'r'ci siluete, dou6 mai mari gi una mai micd, dar numai

NnIl GeruaN

una dintre ele se distingea clar qi era mai mult decdt uncontur sau o pdlpdire. Iar silueta aceasta spunea:

- Copilagul meu!Vrea sd-i facl rdu copilagului meu!

Un zdngdnit. Bdrbatul de afari tAra pe alee un tom-beron de metal greu spre zidul inalt de cdrdmidd care

inconjura acea parte a cimitirului.

- Apdrafi-mi frul! zise fantoma qi doamna Owens se

gdndi cd probabil era o femeie - mama copilului, desigur.

- Ce v-a fdcut omul Sla? intrebd doamna Owens, nufoarte sigurd cd fantoma o putea auzi.

,,Moartd de cur6nd, biata de ea", se gAndi. E intot-deauna mai uqor sd mori in pace, sd te trezegti la wemea

cuvenitd in locul unde ai fost ingropat, sd te impaci cu

moartea gi sd faci cunogtinld cu ceila$i locuitori. Crea-

tura asta nu era altceva decAt panicd gi teamd pentrucopilul ei, qi groaza ei, pe care solii Owens o percepeau

ca pe un lipdt de tonalitate joasd, atrdgea acum atenfia,pentru cd deja incepuserd sd apard 9i alte siluete palide

din toate collurile cimitirului.

- Tu cine eqti? o intrebd Caius Pompeius.

Piatra lui funerard era acum doar o ridicdturd de

pietre ndpdditd de buruieni, dar cu doud mii de ani lnurmd ceruse sd fie inmormdntat in movila de 16ng5 alta-

rul de marmur6, in loc si-i fie trimis trupul la Roma' Inplus era unul dintre cei mai v6rstnici locuitori ai cimi-tirului. lqi lua responsabilitdlile foarte in serios.

- Eqti ingropatd aici?

- Sigur c5 nu e! E moartd de curAnd dupd cum aratd,

zise doamna Owens, cuprinzAnd cu bralul silueta de

femeie qi spun6ndu-i ceva doar ei, cu glas scdzut, calm

gi ralional.

A'. L4 "6ib," 15 "6

Cartea cimitirului

Dinspre zidul inalt de ldngd alee se auzi o bufniturdqri un trosnet. Cdzuse tomberonul de gunoi. Pe coamazidului se cdldrase un b5.rbat, un contur negru profilatin lumina mAnjitd de ceafd a felinarelor stradale. Se opriu clipd, se ldsd in jos pe cealalti parte, tindndu-se curnAinile de marginea zidului, cu picioarele atArnAnd,rrpoi, pentru ultimii metri, iqi dddu drumul sd caddjos,irr cimitir.

- Dar, draga mea, li spuse doamna Owens siluetei,singura care mai rdmdsese din cele trei care apdruserdin cimitir. E viu. Nu putem. ig aai seama...

Copilul se uita ln sus spre ele, nedumerit. Se intinser:irtre una, apoi cdtre cealalt5, fdrd sd giseascd nimicrrll,ceva decdt aer. Silueta-femeie se dezintegra rapid.

- Da, zise doamna Owens, ca rdspuns la ceva cerrimeni altcineva nu mai auzise. Dacd putem, o vom face.

Se intoarse apoi spre bdrbatul de ldngd ea:

- $i tu, Owens? O sd fii tatdl acestui bdiefaq?

- O sd fiu ce? intrebl Owens incruntd.ndu-se.

- N-am avut niciodatd un copil, spuse solia lui. $inurrna lui wea sd-l protejdm. Eqti de acord?

lldrbatul cu haind neagrd se lmpiedicase in invdl-rrrrigeala de iederd si pietre de mormAnt pe jumdtaterlistruse. Acum se ridicd in picioare gi porni mai departe,rrrcrgAnd mai grijuliu, dar tot sperie o bufnild care se

rirlicd plandnd silenfioasS. Deja vedea copilagul gi tri-rrrrrful i se putea citi in ochi.

Owens gtia ce gAndea so{ia lui cAnd folosea tonulrrccln. Nu degeaba erau cdsdtorili de mai bine de doudnrrl,c cincizeci de ani, in viald si in moarte.

Egti sigur6? o intrebd. Egti absolut sigurd?

Nnrl Garulr.t

- La fel de sigurd pe cAt am fost weodatd sigurd de

ceva, zise doamna Owens.

- Atunci da. Dacd tu o sd fii mama lui, eu voi fi tatdllui.

- Ai auzit? intrebd doamna Owens silueta p6lpdi-toare din cimitir, acum devenitd ceva mai mult decdt uncontur, o lumind indepdrtatd de vard, strdlucind in for-ma unei femei.

ti spuse ceva doamnei Owens, ce nimeni altcineva nuauzi, gi dispdru.

- N-o si mai vind aici, spuse domnul Owens. Dataviitoare cdnd se vatrezi va fi in propriul ei cimitir sauoriunde altundeva se va fi ducAnd.

Doarnna Owens se aplecd spre copilag gi intinse bra-

lele.

- Vino incoace, iI chemd ea cu blAndefe. Vino lamama.

Bdrbatului pe nume Jack, care strdbdtea cimitirulindreptdndu-se spre ei, avAnd culitul pregdtit in m6nd,i se p5ru c[ un fuior de ceald invdluia copilul, in luminalunii, gi deodatd bdiatul nu mai era acolo: doar cealdumedd gi iumina lunii gi iarbd fognind.

Clipi qi adulmecd aerul. Se intAmplase ceva, dar nuinlelegea ce. MArAi din fundul gAtlejului, ca un animalde pradd, furios gi frustrat.

- Hei? strigd bdrbatul pe nume Jack, intrebAndu-sedacd nu cumva copilul se pitulase dupd ceva.

Vocea ii era misterioasi qi rdgugitd, qi rdzbdtea ceva

bizar din tonul lui, un soi de uimire sau nedumerireauzindu-se vorbind.

Cimitirul nu-gi dezvdluia tainele.

- Hei! strigd el din nou.

€r' 16 .6 ibp I7 q6

Cartea cimitirului

Spera sd auddun scAncet de copil sau un cuvdnt stdl-cil,, ori sd-l audd miqcdndu-se. Nu se aqtepta la ceea ce

rrrrzi de fapt, o voce mdtdsoasd rostind:

- Pot s5 vd ajut cu ceva?Ildrbatul pe nume Jack era inalt. Bdrbatul acesta era

rrrrri inalt. Bdrbatul pe nume Jack purta haine de culoareirrt:hisd. Bdrbatul acesta purta haine de culoare qi maiirrt:hisi. Oamenii care-l observau pe bdrbatul Jack cdndlrrr gata sd treacd la treabd - gi lui nu-i pldcea si fieobservat - se simleau tulburafi, sau nelalocul lor, sauiryi dddeau seama cd erau speriafi, in mod inexplicabil.llitrbatul pe nume Jack ridicd privirea spre str5.in, qi el,

lriirbatul pe nume Jack, se simfi tulburat.-- Cdutam pe cineva, zise Jack, strecurAndu-qi m6na

rlroaptd in buzunarul hainei, astfel incAt sd ascunddt'trlitul, dar sd-l aib6la indemAnd dac[ avea nevoie de el.

- intr-un cimitir incuiat, in toiul nopfii? intrebi strd-irtul.

-_ E un copilag, spuse bdrbatul pe nume Jack. Tre-(:cam pe aici qi amauzit un copil plAng6nd, gi m-am uitatgrrintre por,ti gi l-am vdzut. Ce puteam sd fac?

- Aprecie z reacliadumneavoastrd civic5, spuse str6-irrul. $i totugi, dacd ali fi reugit sd gdsifi acest copil, cumrrvcafi de gAnd sd iegifi cu el de aici? Nu vd puteali cdlfuairrapoi pe zid cu un copil in brafe.

- Aq fi strigat pAni imi dddea cineva drumul, rds-

l)unse bdrbatul pe nume Jack.Un zdnginit puternic de chei.

- Acela ag fi fost eu, spuse strdinul. Eu ar fi trebuitsrr vd dau drumul afard.

Alese o cheie mare de pe inel qi addug6:

- Urma!i-m5.