Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai...

8
Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti 8 pagini {edin]a de consiliu Nr Nr Nr Nr Nr. 5 . 5 . 5 . 5 . 5 mai 2019 Seria a XVII-a Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 8 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 Pag. 2 • Pompierii ne informeaz# • Pastila de n#rolfen D#ruie[te [i vei primi! – Activitate de voluntariat Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 4 _n onoarea scriitorului Patrel Berceanu, pentru a sprijini cultura scris# [i a promova valorile Olte- niei, Uniunea Scriitorilor din Ro- m@nia – Filiala Craiova a ini]iat prima edi]ie a Festivalului de poezie “Patrel Berceanu”. Propu- nerea scriitorilor a fost acceptat# de Prim#ria Municipiului B#ile[ti [i Casa de Cultur# “Amza Pellea”, institu]ii care [i-au asumat rolul de organizatori ai evenimentului [i prin sus]inere financiar#. Eveni- mentul a fost realizat \n parteneriat de Teatrul Na]ional “Marin So- rescu” din Craiova. Fiu al B#ile[tiului, scriitorul Patrel Berceanu, pe numele sau adev#rat Petre Berceanu, fiul lui Nicolae si al Mariei, muncitori, s-a n#scut la 19 aprilie 1951, \n B#ile[ti-Dolj, ora[ de c@mpie, pol al celor mai ridicate temperaturi, din care avea s# fac# un pol a arderilor sale suflete[ti. A fost elev al Liceului Teoretic “Mihai Vitea- zul” din B#ile[ti. _n 1980 a ob]inut licen]a la Institutul de Art# Teatra- l# [i Cinematografic# (sec]ia Tea- trologie-Filmologie). _n perioada studen]iei a frecventat Cenaclul “Amfiteatru”, iar mai t@rziu a fost unul dintre participan]ii activi de la Cenaclul “Ramuri” condus de scriitorul Marin Sorescu. A debu- tat publicistic cu poezie \n “Pre- ludiu” (suplimentul literar-artistic al “Sc@nteii tineretului”, nr. 31/ 1969). Un an mai t@rziu a debutat editorial cu volumul de poezie Sentimentul baricadei (Ed. “Scri- sul Rom@nesc”, 1976). A fost un prestigios secretar literar al Tea- trului Na]ional din Craiova (1990- 2006), \n linia trasat# de nume ca Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Ion D. S\rbu, dar [i director al Teatrului pentru Copii [i Tineret “Colibri” [i secretar al Filialei Craiova a USR (1994-1996). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Rom@nia, al UNITER [i al sec]iei rom@ne a Asocia]iei Inter- na]ionale a Criticilor de Teatru. Dup# debut, Patrel Berceanu a publicat volumele de poezie Poe- me \n m#rime natural# (Ed. “Scri- sul Rom@nesc”, 1983), _nt@m- plarea cea mare (Ed. “Eminescu”, 1984), Lacrimi civile (Ed. “Scrisul Rom@nesc”, 1991), Planet# de poet , antologie (Ed. MJM, Craiova, 2003), precum [i monografiile teatrale Titus Andronicus – mono- grafia unui eveniment teatral (Ed. “Aius”, 1997) [i Ubu Rex cu scene din Macbeth (Ed. “Aius”, 2000). _mpreun# cu Doina Pologea, so]ia sa, a semnat volumul Noi poves- tiri dup# piesele lui Shakespeare (Ed. “Dionysos”, 1992). Este pre- zent cu poezie \n antologiile Young Poets of a New Romania (”Forest Books”. London & Boston, 1991), Day after Night (”Criterion Pu- blishing”, SUA, 1999), Sorescu’s Choice, (”Bloodaxe Books”, Irlan- da, 2002). A colaborat la revistele “Rom@nia literar#”, “Ramuri”, “Luceaf#rul”, “Amfiteatru”, “Via]a studen]easc#”, “Teatrul”, “Vatra”, “Familia”, “Suplimentul literar- artistic al Sc@nteii tineretului”, “Via]a Rom@neasc#”, “Tribuna” etc. _n str#in#tate a publicat \n revistele “Belvedere” (Fran]a, 1995) [i “Wiener Festwochen” (Austria, 1993). A fost distins cu premiile revis- telor “Luceaf#rul” (1974), “Amfi- teatru” (1976, 1980) [i “Ramuri” (1984), Premiul U.T.C. (1984), Premiul Filialei Craiova a USR (1991, 1992). _n 2004 Pre[edin]ia Rom@niei i-a conferit Medalia Meritul Cultural clasa a III-a, categoria F – pentru “Promovare a culturii”. A participat la Simpo- zionul liderilor de teatre din Eu- ropa de Sud-Est (Budapesta, 1993), la Reuniunea ata[a]ilor de pres# din cadrul Conven]iei Tea- trale Europene (Paris, 1999) [i la Seminarul teatrului universitar [i [colar (Universitatea din Corsica, Bastia, 1999). _n 1994 a beneficiat de un stagiu de cercetare la Cen- trul dramatic na]ional din Caen (Fran]a). S-a stins din via]# pe 2 mai 2006, \n Bucure[ti. Pe 10 mai 2016, Teatrul Na]io- nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori, muzicieni, arti[ti plastici, l-au omagiat pe poetul [i pe omul de teatru \n cadrul evoc#rii Patrel Berceanu – 10 ani dup# (Sub]ire-n umeri [i schimb#tor din fire). Festivalul de Poezie “Patrel Berceanu” a debutat joi, 18 aprilie 2019, la ora 17.00, la Teatrul Na- ]ional “Marin Sorescu”, la 13 ani de la dispari]ia nedreapt# a unuia dintre cei mai valoro[i poe]i ai Craiovei, unde actorii Anca Dinu, Valentin Mihali, Tamara Popescu, Angel Rababoc au sus]inut un re- cital de poezie din cea mai recent# carte a poetului, {ase feluri de fri- c#, [apte feluri de curaj (Ed. Aius, 2019). O \mplinire a primei edi]ii a festivalului a fost editarea volu- mlui de versuri inedite din crea]ia lui Patrel Berceanu, {ase feluri de fric#, [apte feluri de curaj, carte care a fost distribuit# de c#tre orga- nizatori pentru biblioteci publice, institu]ii de \nv#]#m@nt [i a[e- z#minte culturale. Scriitorii prezen]i al#turi de doamna Doina Pologea Berceanu, so]ia poetului, l-au evocat [i \n portrete calde, tu[ante, neafectate de ego-ul celui care expune, \ntr-un recital de poezie. Ziua urm#toare, vineri 19 apri- lie, \n programul festivalului au fost prev#zute manifest#ri culturale \n B#ile[ti, localitatea natal# a sciitorului. Impactul manifest#rii a fost unul considerabil prin impli- carea unui num#r mare de oameni de cultur#, de asemenea, au fost vizitate obiective culturale [i insti- tu]ii de educa]ie [i \nv#]#m@nt. De asemenea, au fost rostite alocu- ]iuni din partea viceprimarului Municipiului B#ile[ti, dl. Codru]- Irinel Mu[uroi [i reprezentan]i ai institu]iilor organizatorice. Festivalul de Poezie “Patrel Berceanu” Un rondel pentru Patrel Pleca Patrel la pescuit, “Pe Cilieni” sau “La Ruptur#” Cu multe scule preg#tit {i cu momeal# pe m#sur#... Dar chiar de n-a fost h#r#zit S# prind#-aleas# albitur#, Pleca Patrel la pescuit, “Pe Cilieni” sau “La Ruptur#” Pe mal, g@ndu-i zbura gr#bit, Fire[te spre literatur#, La strofe, rime, ritm, cezur#, C#ci fiind versului sortit, Pleca Patrel la pescuit... Valentin TURCU Continuare din pag. 1

Transcript of Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai...

Page 1: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

{edin]a deconsiliu

NrNrNrNrNr. 5. 5. 5. 5. 5mai 2019

Seria a XVII-a

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

• Pompierii ne informeaz#• Pastila de n#rolfen

D#ruie[te [i vei primi!– Activitate de voluntariat

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

_n onoarea scriitorului PatrelBerceanu, pentru a sprijini culturascris# [i a promova valorile Olte-niei, Uniunea Scriitorilor din Ro-m@nia – Filiala Craiova a ini]iatprima edi]ie a Festivalului depoezie “Patrel Berceanu”. Propu-nerea scriitorilor a fost acceptat#de Prim#ria Municipiului B#ile[ti[i Casa de Cultur# “Amza Pellea”,institu]ii care [i-au asumat rolulde organizatori ai evenimentului[i prin sus]inere financiar#. Eveni-mentul a fost realizat \n parteneriatde Teatrul Na]ional “Marin So-rescu” din Craiova.

Fiu al B#ile[tiului, scriitorulPatrel Berceanu, pe numele sauadev#rat Petre Berceanu, fiul luiNicolae si al Mariei, muncitori,s-a n#scut la 19 aprilie 1951, \nB#ile[ti-Dolj, ora[ de c@mpie, polal celor mai ridicate temperaturi,din care avea s# fac# un pol aarderilor sale suflete[ti. A fost eleval Liceului Teoretic “Mihai Vitea-zul” din B#ile[ti. _n 1980 a ob]inutlicen]a la Institutul de Art# Teatra-l# [i Cinematografic# (sec]ia Tea-trologie-Filmologie). _n perioadastuden]iei a frecventat Cenaclul“Amfiteatru”, iar mai t@rziu a fostunul dintre participan]ii activi dela Cenaclul “Ramuri” condus descriitorul Marin Sorescu. A debu-tat publicistic cu poezie \n “Pre-ludiu” (suplimentul literar-artistic

al “Sc@nteii tineretului”, nr. 31/1969). Un an mai t@rziu a debutateditorial cu volumul de poezieSentimentul baricadei (Ed. “Scri-sul Rom@nesc”, 1976). A fost unprestigios secretar literar al Tea-trului Na]ional din Craiova (1990-2006), \n linia trasat# de nume caLiviu Rebreanu, Adrian Maniu,Ion D. S\rbu, dar [i director alTeatrului pentru Copii [i Tineret“Colibri” [i secretar al FilialeiCraiova a USR (1994-1996). Afost membru al Uniunii Scriitorilordin Rom@nia, al UNITER [i alsec]iei rom@ne a Asocia]iei Inter-na]ionale a Criticilor de Teatru.Dup# debut, Patrel Berceanu apublicat volumele de poezie Poe-me \n m#rime natural# (Ed. “Scri-sul Rom@nesc”, 1983), _nt@m-plarea cea mare (Ed. “Eminescu”,1984), Lacrimi civile (Ed. “ScrisulRom@nesc”, 1991), Planet# de poet,antologie (Ed. MJM, Craiova,2003), precum [i monografiileteatrale Titus Andronicus – mono-grafia unui eveniment teatral (Ed.“Aius”, 1997) [i Ubu Rex cu scenedin Macbeth (Ed. “Aius”, 2000)._mpreun# cu Doina Pologea, so]ia

sa, a semnat volumul Noi poves-tiri dup# piesele lui Shakespeare(Ed. “Dionysos”, 1992). Este pre-zent cu poezie \n antologiile YoungPoets of a New Romania (”ForestBooks”. London & Boston, 1991),Day after Night (”Criterion Pu-blishing”, SUA, 1999), Sorescu’sChoice, (”Bloodaxe Books”, Irlan-da, 2002). A colaborat la revistele“Rom@nia literar#”, “Ramuri”,“Luceaf#rul”, “Amfiteatru”, “Via]astuden]easc#”, “Teatrul”, “Vatra”,“Familia”, “Suplimentul literar-artistic al Sc@nteii tineretului”,“Via]a Rom@neasc#”, “Tribuna”etc. _n str#in#tate a publicat \nrevistele “Belvedere” (Fran]a,1995) [i “Wiener Festwochen”(Austria, 1993).

A fost distins cu premiile revis-telor “Luceaf#rul” (1974), “Amfi-teatru” (1976, 1980) [i “Ramuri”(1984), Premiul U.T.C. (1984),

Premiul Filialei Craiova a USR(1991, 1992). _n 2004 Pre[edin]iaRom@niei i-a conferit MedaliaMeritul Cultural clasa a III-a,categoria F – pentru “Promovarea culturii”. A participat la Simpo-zionul liderilor de teatre din Eu-ropa de Sud-Est (Budapesta,1993), la Reuniunea ata[a]ilor depres# din cadrul Conven]iei Tea-trale Europene (Paris, 1999) [i laSeminarul teatrului universitar [i[colar (Universitatea din Corsica,Bastia, 1999). _n 1994 a beneficiatde un stagiu de cercetare la Cen-trul dramatic na]ional din Caen(Fran]a). S-a stins din via]# pe 2mai 2006, \n Bucure[ti.

Pe 10 mai 2016, Teatrul Na]io-nal “Marin Sorescu”, al#turi deprieteni scriitori, actori, muzicieni,arti[ti plastici, l-au omagiat pepoetul [i pe omul de teatru \ncadrul evoc#rii Patrel Berceanu –10 ani dup# (Sub]ire-n umeri [ischimb#tor din fire).

Festivalul de Poezie “PatrelBerceanu” a debutat joi, 18 aprilie2019, la ora 17.00, la Teatrul Na-]ional “Marin Sorescu”, la 13 anide la dispari]ia nedreapt# a unuia

dintre cei mai valoro[i poe]i aiCraiovei, unde actorii Anca Dinu,Valentin Mihali, Tamara Popescu,Angel Rababoc au sus]inut un re-cital de poezie din cea mai recent#carte a poetului, {ase feluri de fri-c#, [apte feluri de curaj (Ed. Aius,2019). O \mplinire a primei edi]iia festivalului a fost editarea volu-mlui de versuri inedite din crea]ialui Patrel Berceanu, {ase feluri defric#, [apte feluri de curaj, cartecare a fost distribuit# de c#tre orga-nizatori pentru biblioteci publice,institu]ii de \nv#]#m@nt [i a[e-z#minte culturale. Scriitorii prezen]ial#turi de doamna Doina PologeaBerceanu, so]ia poetului, l-auevocat [i \n portrete calde, tu[ante,neafectate de ego-ul celui careexpune, \ntr-un recital de poezie.

Ziua urm#toare, vineri 19 apri-lie, \n programul festivalului aufost prev#zute manifest#ri culturale\n B#ile[ti, localitatea natal# asciitorului. Impactul manifest#riia fost unul considerabil prin impli-carea unui num#r mare de oamenide cultur#, de asemenea, au fostvizitate obiective culturale [i insti-tu]ii de educa]ie [i \nv#]#[email protected] asemenea, au fost rostite alocu-]iuni din partea viceprimaruluiMunicipiului B#ile[ti, dl. Codru]-Irinel Mu[uroi [i reprezentan]i aiinstitu]iilor organizatorice.

Festivalul de Poezie“Patrel Berceanu”

Un rondelpentru Patrel

Pleca Patrel la pescuit,“Pe Cilieni” sau “La Ruptur#”Cu multe scule preg#tit{i cu momeal# pe m#sur#...

Dar chiar de n-a fost h#r#zitS# prind#-aleas# albitur#,Pleca Patrel la pescuit,“Pe Cilieni” sau “La Ruptur#”

Pe mal, g@ndu-i zbura gr#bit,Fire[te spre literatur#,La strofe, rime, ritm, cezur#,C#ci fiind versului sortit,

Pleca Patrel la pescuit...Valentin TURCU

Continuare din pag. 1

Page 2: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

2 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234

{edin]a de consiliu

Nr. 5mai 2019

_n baza Dispozi]iei nr. 332 din25.04.2019 a Primarului MunicipiuluiB#ile[ti [i \n baza Dispozi]iilor art. 39alin. 1 [i art. 40 din Legea 215/2001 aAdministra]iei Publice Locale republicat#,\n temeiul art. 68 [i art. 115 alin. 1 lit. adin aceea[i lege, a fost convocat ConsiliulLocal al Municipiului B#ile[ti \n [edin]#ordinar# pe data de 25.04.2019, ora 8.00la sala de [edin]e a Consiliului Local str.Prin]ul Barbu Alexandru {tirbey, nr. 13,la care au participat 17 consilieri.

Doamna Secretar a declarat deschiselucr#rile, a supus spre aprobare proce-sul-verbal al [edin]ei, a ar#tat c# estestatutar constituit#, a supus la vot proce-sul-verbal al [edin]ei anterioare [i a ar#tatc# este conform dezbaterilor din timpul[edin]ei, procesul-verbal fiind aprobat \nunanimitate.

_n continuare dna. Secretar d# cu-v@ntul dlui. Pre[edinte de [edin]# careinvit# pe dl. Primar s# prezinte ordineade zi conform dispozi]iei de convocare a[edin]ei \nregistrat# sub nr. 332/2019.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr. 57/22.04.2019 se aprob# bu-getul de venituri [i cheltuieli al municipiuluiB#ile[ti pe anul 2019 astfel:

Art. 1. Se aprob# bugetul de venituri[i cheltuieli al UAT B#ile[ti pe anul 2019dup# cum urmeaz#: venituri: 52 758 miilei; cheltuieli: 59 735 mii lei [i un deficitde 7 476 mii lei.

Art. 2. Se aprob# bugetul local devenituri [i cheltuieli al municipiului B#i-le[ti, sursa A. dupa cum urmeaz#:venituri: 27 626 mii lei; cheltuieli: 33 257mii lei [i un deficit de 6 120 mii lei.

Art. 3. Se aprob# bugetul institu]iilorpublice finan]ate din venituri proprii [isubven]ii, sursa G, dupa cum urmeaz#:venituri: 2 670 mii lei; cheltuieli: 2 670mii lei.

Art. 4. Se aprob# bugetul institu]iilorpublice finan]ate din venituri proprii,sursa E dup# cum urmeaz#: venituri:958 mii lei; cheltuieli: 1 269 mii lei [i undeficit de 311 mii lei.

Art. 5. Se aprob# bugetul institu]iilorpublice finan]ate din venituri proprii [isubven]ii, sursa F dupa cum urmeaz#:venituri: 24 124 mii lei; cheltuieli: 25 159mii lei [i un deficit de 1 035 mii lei.

Potrivit prevederilor Legii nr. 273/2006privind Finan]ele Publice Locale, cumodific#rile [i complet#rile ulterioare, seimpune elaborarea [i aprobarea bu-getului consolidat al Municipiului Baile[tipe anul 2019 cu respectarea dispozi-]iilor referitoare la bugetele locale, cu-prinse \n Legea Bugetului de Stat peanul 2019 nr.50/2019. Astfel bugetul con-solidat al Municipiului B#ile[ti se com-pune din:

- Bugetul local, sursa A;]- Bugetul institu]iilor finan]ate din

venituri proprii [i subven]ii din bugetullocal sursa G;

- Bugeul institu]iilor finan]ate integraldin venituri proprii, sursa E [i sursa F.

Veniturile bugetului local pe anul 2019sunt \n sum# de 27.626 mii lei formatedin venituri proprii, sume defalcate dinTVA, subveni]ii de la bugetul de stat,sume primite de la UE a[a cum sereflect# \n macheta privind bugetulgeneral consolidat.

Cheltuielile bugetului local sunt \nsum# de 33.257 mii lei [i un deficit \nsum# de 5.631 mii lei. Bugetul local pecele dou# sec]iuni \nregistreaz#: lasec]iunea de func]ionare a bugetuluilocal la partea de venituri, suma de

20.103 mii iei, la partea de cheltuieli sumade 20.103 mii lei; la sec]iunea dedezvoltare a bugetului local, la parteade venituri suma de 7.523 mii lei, lapartea de cheltuieli suma de 13.154 miilei [i un deficit \n sum# de 5.631 mii lei._n aceste condi]ii s-a urm#rit alocarea laun nivel strict necesar a cheltuielilor defunc]ionare \n vederea asigur#rii func]io-n#rii institu]iei, asigurarea cu prioritate afondurilor necesare pentru continuarealucr#rilor de investi]ii \ncepute precum [ifinan]area ini]ial# a investi]iilor din proiectecu fonduri nerambursabile. La sursa G,veniturile bugetului institu]iilor publicefinan]ate din venituri proprii [i subven]ii,sunt \n sum# de 2670 mii lei iar cheltuielisunt \n sum# de 2670 mii lei. La sursaE bugetul institu]iilor finan]ate din venituriproprii, la partea de venituri suma de958 mii lei, la cheltuieli sunt \n sum# de1.269 mii lei [i un deficit de 311 mii lei.

Dl Tica Gabriel men]ioneaz# c#, re-feritor la catalogul electronic, a discutatla firma care a trimis oferta [i este 1000euro/[coal#, numai daca implementea-z# prim#ria \n toate [colile. Dac# se faceseparat pe fiecare [coal#, pre]ul cre[tela 2500 euro/[coal#. Dl Mu[uroi Irinelprecizeaz# c#, \n func]ie de num#rul deunit#]i de \nv#]#m@nt, scad pre]urile.

Dl Primar men]ioneaz# c# r#m@ne lalatitudinea fiec#rei [coli dac# se achi-zi]ioneaz# acest sistem electronic,prim#ria nu are solu]ii deocamdat#. Sunt\n derulare foarte multe proiecte [i tre-buie s# sus]inem partea de cofinan]are.Totodat# dl Primar roag# unit#]ile de\nv#]#m@nt s# g#seasc# resurse. Dl TicaGabriel arat# c# la Liceul Teoretic ”MihaiViteazul” a g#sit sponsori [i va avea \ncur@nd un parteneriat cu o firm# dinCraiova. Men]ioneaz# totodat# c# tot pesponsoriz#ri va premia [i olimpicii. Faceapel la dl Pacu C-tin dac# poatesponsoriza premierea olimpicilor.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.66/23.04.2019 se aprob# impozitele [itaxele pe anul 2020 conform anexelor1-9.

Analiz@nd prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modific#rileulterioare, \n care la Titlul IX - Impozite[i taxe locale, este stabilit cadrul legalpentru impozitele [i taxele ce seconstituie \n venituri la bugetele locale.Direc]ia economic# \nainteaz# spreanaliza Consiliului local al municipiuluiB#ile[ti propunerile privind stabilireanivelului taxelor locale pentru anul 2020.

Potrivii art.491 din Legea nr.227/2015privind Codul fiscal \n cazul oric#rui im-pozit sau oric#rei taxe locale, care const#\ntr-o anumit# sum# \n lei sau care estestabilit# pe baza unei anumite sume \nlei, sumele respective se indecxeaz#anual, p@n# la data de 30 aprilie, dec#tre consiliile locale, ]in@nd cont de ratainfla]iei pentru anul fiscal anterior,comunicat# pe site-uriie oficiale aleMinisterului Finan]elor Publice [i Ministe-rului Dezvolt#rii Regionale [i Adminis-tra]iei Publice.

Pentru anul 2018 IPC=104.63% iarrata infla]iei = 4.6%. Sumele indexatese aprob# prin hot#r@re a ConsiliuluiLocal [i se aplic# \n anul fiscal urm#tor.

_n categoria impozitelor [i taxelorlocale se includ:

a) impozitul [i taxa pe cl#dire;b) impozitul [i taxa pe teren;c) impozitul pe mijloacele de transport;d) taxa pentru eliberarea certificatelor,

avizelor [i autoriza]iilor;

e) taxa pentru folosirea mijloacelor dereclam# [i publicitate; f)impozitul pespectacole;

g) taxele speciale;h) alte taxe locale.

* Amenzile aferente impozitelor [i taxelorlocale precum [i dob@nzile pentru platacu \nt@rziere a impozitelor [i taxelorlocale

* Taxele judiciare de timbru [i alte taxede timbru prev#zute de lege;

* Taxele extrajudiciare de timbru prev#-zute de lege, exclusiv contravaloareacheltuielilor efectuate cu difuzareatimbrelor fiscale.Dna N#stase Amalia \ntreab# de ce

apar diferen]e fa]# de anul trecut. DnaMo]#]#eanu Violeta precizeaz# c# anulacesta este pe hectar [i nu pe metrup#trat cum a fost anul trecut.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.55/19.04.2019 se aprob# indicatoriieconomico-financiari pe trim. I al anului2019 conform anexei al#turate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re nr. 59/22.04.2019 se aprob#bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul2019 la Casa de Cultur# ”Amza Pellea”B#ile[ti conform anexei. Dl. Pistri]uMarian spune c# nu este de acord cuprocentul de 15% pentru sporul de con-di]ii v#t#m#toare propun@nd s# r#m@n#

doar cu salariile de baz#. Dl. Primarprecizeaz# c# au salariile mici [i consi-der# c# trebuie s# fie de acordat \n conti-nuare acest spor. Totodat# se adresea-z# managerului Casei de Cultur# cer@n-du-i s# organizeze mai multe spectacolepentru a suplimenta veniturile institu]ieipe care o conduce, s# nu se bazezedoar pe subven]ii. _n continuare dl Primara spus c# avem foarte mul]i arti[ti locali[i copii de la [coli, men]ion@nd ansamblulde dansuri populare de la Liceul Teoretic”Mihai Viteazul”. A subliniat faptul c#muzeul nu a adus niciodat# venituri labugetul local. Dl Pistri]u Marian a precizatc# se pl#te[te 8000 lei/an colaboratorilor,iar dra Ni]# Corina a \ntrebat dac# aubuletin de expertizare. Contabila Caseide Cultur# dna. Iordache, a r#spuns c#este acest buletin.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.62/22.04.2019 se aprob# bugetul devenituri [i cheltuieli pe anul 2019 la Poli]iaLocal# B#ile[ti conform anexei al#turate.

Venituri totale – 1.798 mii lei, careprovin din subven]ii de la bugetul local [icheltuieli totale – 1.798 mii lei, care sedefalc# pe astfel: cheltuieli de personal– 1625 mii lei [i cheltuieli salariale \nnatur# – 265 mii lei; bunuri [i servicii –173 mii lei. Dl. Iure[ precizeaz# c# s-aref#cut bugetul fa]# de propunerea

f#cut#, a fost scoas# suma pentru sporulde condi]ii v#t#m#toare [i redus# normade hran# la 7 zile/lun#. Dl Primar preci-zeaz# c# nu trebuia s# se modifice su-mele din buget fa]# de ce se \n]eleseser#cu directorul economic. Pe viitor, dac#vom avea posibilitate, vom aacorda [isporuri. Deocamdat#, ne uti#m s#acoperim cheltuielile de func]ionare.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.68/23.04.2019 se aprob# bugetul devenituri [i cheltuieli pe anul 2019 la CSMPROGRESUL B#ile[ti, conform anexeial#turate.

La Proiectul de hot#r@re nr. 67/23.04.2019 se aprob# bugetul de venituri[i cheltuieli al Serviciului Public deSalubrizare [i Spa]ii Verzi al MunicipiuluiB#ile[ti pe anul 2019 conform anexeial#turate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re nr. 60/22.04.2019 se aprob#bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul2019 la Spitalul Municipal ”Prof. dr. IrinelPopescu” B#ile[ti conform anexei. Venituridin subven]ii de la bugetul local – 559.525lei; cheltuieli din subven]ii de la bugetullocal – 559.525 lei: cheltuieli materiale –60.000 lei [i cheltuieli de capital – 499.525lei (proiect construirea/amenajarea caseiliftului, procurarea, montarea [ipunerea \n func]iune a liftului –

A. Cl#dire cu cadre din beton armat sau 1013 608 1.060 636cu pere]i exteriori din caramid# ars# saudin orice alte materiale rezultate \n urmaunui tratament termic [i/sau chimicB. Cl#dire cu pere]ii exteriori din lemn, 304 203 318 212din piatr# natural#, din caramid# nears#,din v#l#tuci sau din orice alte materialenesupuse unui tratament termic [i/sau chimicC. Cl#dire-anexa cu cadre din beton armat 203 177 212 185sau cu pere]i exteriori din caramid# ars#sau din orice alte materiale rezultate \nurma unui tratament termic [i/sau chimicD. Cl#dire-anex# cu pere]ii exteriori din lemn, 127 76 133 80din piatr# natural#, din caramid# nears#,din v#l#tuci sau din orice alte materialenesupuse unui tratament termic [i/sau chimicE. _n cazul contribuabilului care de]ine la 75% din suma care 75% din suma care 75% din suma care 75% din suma careaceea[i adres# \nc#peri amplasate la s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#diriisubsol, demisol [i/sau la mansard#,utilizate ca locuin]#, \n oricare dintre tipurilede cl#diri prev#zute la lit. A-DF. _n cazul contribuabilului care de]ine la 50% din suma care 50% din suma care 50% din suma care 50% din suma careaceea[i adres# \nc#peri amplasate la s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#dirii s-ar aplica cl#diriisubsol, la demisol [i/sau la mansard#,utilizate \n alte scopuri dec@t cel delocuin]#, \n oricare dintre tipurile decl#diri prev#zute la lit. A-D

Tipul cl#dirii Cu instala]ii deap#, canalizare,

electrice [i\ncalzire

(condi]ii cumulative)

F#r# instala]ii deap#, canalizare,

electrice sau\nc#lzire

Cu instala]ii deap#, canalizare,

electrice [i\ncalzire

(condi]ii cumulative)

F#r# instala]ii deap#, canalizare,

electrice sau\nc#lzire

Valoarea impozabil#- lei/m2

- 2019 -

Valoarea impozabil#- lei/m2

- 2019 -

Valoarea impozabil#- lei/m2

Propus# 2020

Valoarea impozabil#- lei/m2

Propus# 2020

Propunerile noilor impozite [i taxe locale pentru anul 2020, se prezint# astfel:1. IMPOZITUL PE CL~DIRI; 1a. IMPOZITUL PE CL~DIRI - PERSOANE FIZICE

Valorile impozabile pe metru p#trat, \n cazul persoanelor fizice prev#zute la art. 457 alin. (2) dinLegea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

Pentru determinarea valorilor impo-zabile, pentru municipiul B#ile[ti pezone, la nivelurile men]ionate \n pre-zenta anex# se vor aplica urm#toriicoeficien]i de corec]ie:

IIA 2,40B 2,30C 2,20D 2,10

Rangullocalit#]ii

Zona \n cadrullocalit#]ii

Persoane fizice 2019 Persoane fizicepropuneri 2020

Cota impozitului/taxei pe cl#dirile 0.13% 0.10%reziden]ialeCota impozitului/taxei pe cl#dirile 0.2% 0.2%nereziden]ialeCota impozitului/taxei pe cl#dirile 2% 2%nereziden]iale a c#ror valoarenu a fost actualizat# \n ultimii 5 anianterior anului de referin]#Cota impozitului pe cl#dirile 0.4% 0.4%nereziden]iale utilizate \n activit#]idin domeniul agricol

Page 3: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2019

29.750 lei; construirea/amenajareacasei liftului, procurarea, montarea [i

punerea \n func]iune a liftului – 460.775 lei).Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.

47.15.04.2019 se aprob# modificareastatului de func]ii al Spitalului Municipal”Prof. dr. Irinel Popescu”, conformAnexei 1, \ncep@nd cu 01.05.2019.

Tot la Spitalul Municipal, conformProiectului de hot#r@re nr. 64/23.04.2019se avizeaz# solicitarea Spitalului Munici-pal B#ile[ti de organizare a concursuluipentru ocuparea func]iilor de [ef sec]iemedicin# intern#, [ef chirurgie, [ef sec]ieobstretic#-ginecologie, [ef sec]ie pedia-trie, [ef laborator analize medicale, [efcompartiment primiri urgen]e.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.46/15.04.2019 se mandateaz# dl. GlibaGheorghe, reprezentantul Consiliului Localal Municipiului B#ile[ti, s# voteze \nAdunarea General# Ordinar# a Ac]iona-rilor Companiei de Ap# Oltenia SA, ce vaavea loc \n data de 10.05.2019 ora 10.00.

Se aprob# Planul anual privind servi-ciile sociale, conform Anexei nr. 1 ce faceparte integrant# din Proiectul de hot#r@renr. 49/15.04.2019. Totodat# se aprob#Strategia de dezvoltare a serviciilor socialela nivelul Municipiului B#ile[ti pentruperioada 2019-2020, conform anexei, dinProiectul de hot#r@re nr. 48/15.04.2019.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr. 51/17.04.2019 se aprob# dez-membrarea terenului \n suprafa]# de22598 mp, situat \n str. T#b#cari, nr. 22din Municipiul B#ile[ti av@nd num#rcadastral 32038, \n 4 loturi conformplanului de situa]ie.

_n aceea[i situa]ie, prin Proiectul dehot#r@re nr. 52/17.04.2019, se aprob#dezmembrarea terenului \n suprafa]# de16699 mp, situat \n strada {oseauaGalicea Mare, nr. 10 din Municpiul B#ile[ti,

av@nd num#r cadastral 32216, \n 4 loturi,conform planului de situa]ie. Se manda-teaz# Primarul Municipiului B#ile[ti, dl.Costel Pistri]u s# reprezinte municipiul [is# semneze \n numele lui \n fa]a NotaruluiPublic actele de dezmembrare ce vor fi\ncheiate \n acest sens.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.63/23.04.2019 se aprob# punerea la dis-pozi]ia Companiei Na]ionale de Investi]iia suprafe]ei de teren de 13653 mp,situat# \n str. Drept#]ii, nr.2, cu num#rcadastral 1390/2 din Municipiul B#ile[ti.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.54/18.04.2019 se aprob# prelungireduratei de asociere a SC MINA INTER-SERV SRL \n participa]iune nr. 7/03.10.2007 pentru suprafa]a de terende 1003,00 mp, situat# \n tarlaua 273,parcela 81, zona strada Drept#]ii, nr.2 –P@r@ul Balasan din Municipiul B#ile[ti.Dl. Pistri]u Marian precizeaz# c# \n spatelesta]iei se va face un teren de fotbal [iroag# reprezentantul societ#]ii, dac# sepoate, s# mute pu]in sta]ia. Acesta ar#spuns c# sta]ia nu poate fi relocat#\ntruc@t exist# m#suri de protec]ie carenu permit aceast# relocare [i sunt limitede distan]# fa]# de cl#diri, linii electrice [ifa]# de strad#, dar precizeaz# c# ar puteaavea o intrare comun#. Tot dl consilierPistri]u Marian propune indexarea chirieicu rata infla]iei. Dl Primar \l sf#tuie[te pereprezentantul societ#]ii s# se racordezela canalizare pentru a-[i rezolva proble-ma cu apa care b#lte[te \n fa]a sta]iei.Mai men]ioneaz# c# va fi modernizat#strada Drept#]ii [i dup# modernizare nuse va mai putea racorda la canalizare.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re nr. 27/27/04.2019 se aprob#prelungirea duratei contractul de conce-siune nr. 24123/21.12.2004, av@nd caobiect exploatarea spa]iului cu destina]ie

{coala este simbolul educa]iei [i aldezvot#rii personale pentru copiii \nscri[i\n cursa preg#tirii \ntr-o societate, \n careprimeaz# dorin]a de cunoa[tere [i desco-perire. {coala Gimnazial# nr. 3 B#ile[tia organizat un simpozion pe data de 19aprilie 2019 sub egida “{coala altfelpentru to]i [i pentru fiecare”, unde auparticipat cadre didactice din [coal#, fo[tiprofesori ce au activat \n cadrul acesteiinstitu]ii, profesori pensionari, reprezen-tan]i ai Gazetei de B#ile[ti – redactor [efValentin Turcu. Ace[tia au fost primi]i cuospitalitate de c#tre organizatori [i dedoamna director Staicu Angela, cea carea mul]umit invita]ilor ce au onorat prinprezen]a lor aceast# activitate [tin]ifico-metodic#, pe care dumneaei a conside-rat-o “\nt@lnire de suflet”, asociind [coalacu educa]ia [i a argumentat c# aceast#reuniune a fost o provocare pentrusocietatea actual#.

{coala altfel pentru elevi – izvor decunoa[tere, spa]iu de reg#sire [i recu-noa[terea posibilit#]ii de a d#rui genera]ieialpha descoperirea c# aten]ia este undeficit. {coala \ncearc# s# ofere elevilormodalit#]i de a atrage setea pentrucunoa[tere, nu numai prin internet.Rela]ia p#rin]i-[coal# sau [coala se face\n [coal# sunt dou# dintre obiectiveleurm#rite de cadrele didactice. Parteapozitiv# este aceea c# mai exist# copiicompeti]ionali, care fac cinste institu]iei[colare. Educa]ia reprezint# puntea detrecere spre via]# [i capcanele ei.

Cadrele didactice din {coala Gimna-zial# nr. 3 desf#[oar# \mpreun# cu eleviiat@t activit#]i [colare c@t [i extra[colare.{coala ECO este una dintre multitudineamisiunilor de cum s# protej#m mediul\nconjur#tor. Echipa [colii ce contribuiela formarea comportamental# [i a rela-]iilor dintre membrii acesteia ca \ntr-ofamilie. Copiii consider@nd [coala o a

doua cas#. Doamna \nv#]#tor Mitric#Vasilica a sus]inut, c# activit#]ile creativesunt adev#rate mijloace de dezvoltare aspontaneit#]ii, a libert#]ii de comunicare[i al sus]inerii punctului de vedere,dezvolt@ndu-le personalitatea.

Ac]iunea Lets Doit s-a desf#[urat \nparteneriat cu Prim#ria B#ile[ti, av@ndscopul de a da o adev#rat# lec]ie cet#]e-nilor b#ile[teni pentru ecologizarea [ip#strarea urbei noastre curat#. _n ziuade 5 octombrie, elevii {colii Gimnazialenr.3 au fost implica]i \ntr-o ac]iune deZiua Educa]iei, c@nd [colarii au impresio-nat prin viziunea lor artistico-plastic#,publicul prezent la expozi]ie.

Ziua Alimenta]iei a fost o alt# activitatepe care dl institutor Co[ereanu Vlad adesf#[urat-o \n incinta gr#dini]ei din locali-tatea Balasan. La T@rgul Toamnei, or-ganizat la nivelul municipalit#]ii \n cadrulZilelor Zaib#rului, micii precupe]i ai [colii\mpreun# cu dasc#lii au prezentat [iv@ndut produse din gospod#riile proprii,iar munca acestora a fost r#spl#tit# printr-un premiu oferit de organizatorii acesteimanifest#ri.

De asemenea, la 1 Decembrie s-auderulat proiecte dedicate Centenarului,finaliz@ndu-se cu un spectacol impresio-nant care a \nceput cu intonarea imnuluina]ional, de c#tre eleva Andreea Cioac#.Activit#]ile au continuat prin ac]iuni deajutoare a semenilor nevoia[i prin d#rui-rea de fructe [i legume, ac]iune coordo-nat# de dna prof Gabroveanu. O alt#

activitate s-a derulat \n cadrul Programu-lui Erasmus – oportunitatea prin care s-au deschis por]i spre noi orizonturi, parti-cip@nd \mpreun# cu tineri din Spania [iItalia la diverse activit#]i recreative beneficedezvolt#rii psihice a elevilor [colii.

S#rb#torile de iarn# au fost prilej debucurie pentru copii, p#rin]i [i bunici prinprezentarea unui spectacol muzical-coregrafic, \n care s-au eviden]iat elevitalenta]i. O alt# ac]iune de interes deo-sebit a fost \nt@lnirea elevilor cu cartea,sub coordonarea dnei prof de limba [iliteratura rom@n# B#dele Daniela, undeau comemorat pe inegalabilul Eminescuprintr-un concurs despre via]a [i activita-tea acestuia, st@rnind interes spre lectur#,medita]ie [i poezie.

Pe data de 24 ianuarie, dl prof deistorie al [colii a marcat aceast# zi prinorganizarea unui concurs de istorie [iparticiparea la defilarea cu tor]e la Mo-numentul Eroilor din localitate. Dna\nv#]#tor Firan Liliana a prezentatactivit#]ile desf#[urate \n cadrul progra-mului Ziua zonelor umede, impre-sion@nd prin relatarea ac]iunilor ce aucaptivat elevii prin diversitatea [i impor-tan]a conserv#rii iubirii fa]# de natur#._n gr#dini]a afiliat# [colii sub coor-donarea educatoarelor, micii pre[colariau confec]ionat m#r]i[oare din materialeecologice, \mbin@nd m#iestria cu crea-tivitatea. Activit#]ile au continuat prinac]iunea desf#[urat# pe data de 22martie – Ziua Apei sub coordonarea

dlui institutor Co[ereanu Vlad.Dna prof B#dele Daniela a prezentat

diversitatea ac]iunilor realizate de elevi[i profesori care s-au deplasat la Sec]iade pompieri B#ile[ti, unde au asistat lao demonstra]ie interesant#. Au mers laPoli]ia B#ile[ti, unde activit#]ile interactiveau captat aten]ia [colarilor care a fosturmat# de o lec]ie de circula]ie desf#[u-rat# \n [coala [i gr#dini]a, structura Bala-san. Activit#]ile au continuat prin \nt@l-nirea elevilor cu dna doctor Geambalia,care a discutat reguli de igien# cu elevii.Dna institutor V#deanu Violeta [i PaulaNeicu au sus]inut importan]a igienei \n[coli, ca fiind primordial# pentru p#stra-rea unui organism s#n#tos. Aceast#ac]iune a fost urmat# de o serie de\nt#lniri cu lumea filmului – Cinematograf\n [coal#, discu]ii despre ecologizare [iprotejarea mediului, activit#]i sportive(coordonator prof Duinea Florin) desf#-[urate \n sala Ada Nechita sub deviza –Mi[care – S#n#tate – Sport.

Vizita la Biblioteca Municipal# a st@rnitun deosebit interes elevilor fa]# de lec-tur#. De asemenea micii ecologi[ti auplantat copaci [i au f#cut cur#]enie, igieni-z@nd [coala. Un alt gen de activitate afost cea artistic#, unde s-au descoperittinere talente ce i-a destins [i i-a delec-tate pe micii arti[ti participan]i, c#t [i pepublicul spectator. Jocurile interactive,sosirea iepura[ului, trenule]ul muzical,dansul [i voia bun# au bucurat sufletulmicilor pre[colari din gr#dini]ele afiliate

{colii Gimnaziale nr. 3, \nv#]@nd cum s#circule corect [i s# m#n#nce s#n#tos.

Toate cele prezentate au putut fivizualizate prin imagini surprinse de lafiecare activitate, st@rnind curiozitatea [icaptiv@nd publicul prezent. Dna directorAngela Staicu a rugat pe cei prezen]i s#rosteasc# c@teva cuvinte despre celeprezentate. Dl B#dele Alexandru,profesor [i fost director al acestei insitu]iia felicitat cadrele didactice pentruorganizarea acestui eveniment.

Discu]iile au continuat \n mod construc-tiv, armonios [i educativ unde au fostpuse \n valoare importan]a comunic#rii[i a interac]iunii – elevi, dasc#li, familia.Bucuria de a participa la acest simpoziona r#mas \n sufletele tuturor celor prezen]i,care au apreciat buna organizare. Invita]iiau fost impresiona]i de atelierele tematiceprin confec]ionarea de obiecte artizanalede c#tre elevii {colii Gimnaziale nr 3B#ile[ti [i ai [colilor partenere, {c GimBistre], {c Gim Galicea Mare, {c GimAmza Pellea B#ile[ti, {c Gim Galiciuica,{c Gim Catane, {c Gim Sf. GheorgheCraiova, {c Gim Afuma]i, Lic Tehnologic{tefan Anghel B#ile[ti, {c Gim Caraula,{c Gim Izvoare.

Organizatorii Insp {colar Dolj, CasaCorpului Didactic Dolj [i {c Gim nr. 3B#ile[ti au fost la \n#l]ime printr-o bun#derulare a evenimentelor prezentate \ntr-o manier# elegant#, prin expunereaobiectelor confec]ionate cu mult# ingenio-zitate, cre@ndu-se adev#rate minun#]iidin m@inile dibace ale elevilor coordona]i[i \ndruma]i de cadrele didactice.

Ac]iunea a continuat cu dezbateri pebaza materialelor prezentate, apoi s-atrecut la evaluarea activit#]ii unde au fostrelatate impresii [i opinii personale ceau primit aten]ia [i aprecierile cuvenitede c#tre cei invita]i la acest simpozion.

Carmen MITRACHE

de cabinet medical situat \n B#ile[ti, stradaVictoriei nr. 164 \n suprafa]# de 43,60mp, prin cererea nr. 1751/18.01.2019 dna.dr. Bendescu Natalia, reprezentant legalal C.M.I. DR. BENDESCU NATALIA.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.28.27.04.2019 se aprob# prelungireaduratei de concesiune nr. 23754/14.12.2004, av@nd ca obiect exploatareaspa]iului cu destina]ie de cabinet medicalsituat \n B#ile[ti, strada Victoriei nr. 164\n suprafa]# de 70,76 mp, prin cerereanr. 5243/22.02.2019, dna. dr. Dun#reanuTamara, reprezentant legal al C.M.I. DR.DUN~REANU TAMARA.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.26.27.04.2019 se aprob# prelungireaduratei de concesiune nr. 23756/14.12.2004, av@nd ca obiect exploatareaspa]iului cu destina]ie de cabinet medicalsituat \n B#ile[ti, strada Victoriei nr. 164\n suprafa]# de 63,88 mp, prin cerereanr. 1173/14.01.2019, dna. dr. NincuCristina, reprezentant legal al S.C. C.M.I.DR. NINCU CRISTINA SRL.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#-r@re nr. 53/18.04.2019 se aprob# \nca-drarea pe zone [i categorii de folosin]#,terenurile situate \n extravilanul Munici-piului B#ile[ti, conform Anexei 1.

Referitor la Proiectul de hot#r@re nr.58/22.04.2019 se aprob# modificareaAnexei nr. 1 la HCL nr. 87/2013, privindaprobarea criteriilor \n baza c#rora serepartizeaz# locuin]ele din fondul locativ,proprietatea Consiliului Local. Celelaltearticole ale HCL nr. 87/2013 r#m@nneschimbate.

Anexa nr. l la H.C.L. Nr. 87 din29.05.2013: CRITERIILE _N BAZA C~-RORA SE VOR REPARTIZA LOCUIN-}ELE DIN FONDUL LOCATIV PRO-PRIETATEA CONSILIULUI LOCAL.

CRITERII RESTRICTIVE:

1. Titularul cererii de locuin]a [imembrii familiei acestuia-so]/so]ie, copii[i/sau alte persoane aflate \n \ntre]inereaacestuia: trebuie s# nu de]in# [i s# nu fide]inut o alt# locuin]a \n proprietate; s#nu fie beneficiarul unei alte locuin]edestinat# \nchirierii, din fondul locativ alMunicipiului B#ile[ti; s# nu fi beneficiatde credite acordate cu sprijinul statuluipentru realizarea de locuin]e

2. Titularul cererii de locuin]a trebuies# aib# domiciliul \n municipiul B#ile[ti.

CRITERII DE IERARHIZARE STA-BILITE PRIN PUNCTAJ:

l. SITUA}IA LOCATIV~ ACTUAL~l.l. Chiria[ - 10 pI.2. Tolerat \n spa]iu - 10 pI.3. Suprafa]a locuibil# de]inuta (cu

chirie, tolerat \n spa]iu) mp/ membru alfamiliei solicitantului: • mai mare de 18mp – 2 p; • mai mare de 15 mp [i p@n#la 18 mp inclusiv – 4 p; • mai mare de12 mp [i p@n# la 15 mp inclusiv – 6 p;• 8 mp [i p@n# la 12 mp inclusiv – 8 p;• mai mic# de 8 mp – 10 p.

Prin tolerat \n spa]iu definim persoanelesau familiile care locuiesc f#ra forme legale(contract de \nchiriere) \ntr-un spa]iu delocuit privat sau se gospod#resc \mpreun#cu p#rin]ii [i al]i membrii ai familiei.

2. STARE CIVIL~2.1.Stare civil#: • nec#s#torit – 0 p; •

c#s#torit – 5 p; • familii monoparentale– 10 p.

2.2. Num#r persoane \n \ntre]inere: •copii indiferent de num#rul acestora – 5p; • persoane v@rstnice/pensionari – 5 p.

3. STAREA DE S~N~TATE AC-TUAL~

3.1. s#n#tos – 0 p;3.2. bolnav gradul I (diagnostic confir-

mat de Comisia de Expertiz#) – 25 p;3.3. bolnav gradul II (diagnostic confir-

mat de Comisia de Expertiz#) – 15 p;

3.4. bolnav gradul III (diagnostic con-firmat de Comisia de Expertiz#) – 10 p.

Acest criteriu se aplic# at@t titularilorde cereri c@t [i membrilor familieiacestora afla]i \n \ntre]inere.

4. VECHIMEA CERERII4.1. p@n# la 1 an – 1 p;4.2. \ntre 1 [i 2 ani – 2 p;4.3. \ntre 2 [i 3 ani – 3 p;4.4. \ntre 3 [i 4 ani – 4 p;4.5. peste 4 ani 5 p.5.VENITUL CUMULAT AL MEM-

BRILOR FAMILIEI5.1. salariul minim pe economie – 8 p;5.2.\ntre salariul minim pe economie

[i venitul mediu pe economie – 6 p;5.3. peste venitul mediu pe economie

– 4 p;6. STUDII ABSOLVITE6.1 . studii superioare –15 p;6.2. studii medii – 10 p;6.3. alte studii – 5 p.7. SITUA}II SPECIALE7.1. tineri proveni]i din institu]ii de

ocrotire social# – 25 p;7.2. familii care au adoptat [i/sau adop-

t# copii din institu]ii de ocrotire – 25 p;7.3. evacua]i din casele na]ionalizate [i

redob@ndite de fo[tii proprietari – 25 p;7.4.repatria]i, apatrizi, revolu]ionari –

25 p;7.5. persoanele ale c#ror contracte de

\nchiriere au fost reziliate pentru neplatachiriei [i care achit# \n integralitate pre-judiciul cauzat vor beneficia de \ncheiereaunui nou contract de \nchiriere av@nd c#obiect locuin]a de]inut# anterior.

Cu privire la Proiectul de hot#r@re nr.61/22.04.2019 se aprob# repartizareaprofitului \nregistrat pe anul 2018 la SCPAZA CLB SRL conform anexei ce faceparte integrant# din prezenta hot#r@re,profit eviden]iat de 86.325 lei.

Marian MILOVAN

{coala altfel, pentru to]i [ipentru fiecare

19 aprilie 2019 edi]ia a VIII-a

Page 4: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 5

mai 2019

_n cadrul programului “{coalaAltfel – S# [tii mai multe, s# fiimai bun!”, Gr#dini]a nr. 9 “AmzaPellea” [i Gr#dini]a nr. 1, structuriale {colii Gimnaziale nr. 5 “Av.P. Ivanovici” B#ile[ti au desf#[u-rat joi, 19 aprilie 2019 activitateade voluntariat “D#ruie[te [i veiprimi!”, av@nd ca scop dezvoltareaspiritului civic [i \ntrajutorareasemenilor prin d#ruirea de cadouripersoanelor provenite din familiicu posibilit#]i materiale reduse,

Festivalul de Poezie“Patrel Berceanu”

A fost vizitat# Casa memorial#Amza Pellea, dup# care delega]iaa avut o \nt@lnire cu elevii LiceuluiTeoretic Mihai Viteazul B#ile[ti,asist@nd la un recital de poeziedin partea acestora.

A urmat lansarea volumului celeimai recente c#r]i a poetului, {asefeluri de fric#, [apte feluri de curaj(Ed. Aius, 2019) la Casa de Cultur#Amza Pellea [i un recital poeticsus]inut de scriitori invita]i. Tot unrecital poetic cu o \nc#rc#tur#emo]ional# deosebit# a fost, c@nd

trei eleve ale Liceului TeoreticMihai Viteazul B#ile[ti, AnamariaCiochia, Ana-Maria Efrem [iCristina Dr#ghici, preg#tite de dnaprof Ana Durac, au recitat poeziiscrise de cel care a fost PatrelBerceanu, poetul b#ile[tean.

_ncheierea primei edi]ii aFestivalului a fost \n momentuldecern#rii premiului pentru poezie“Patrel Berceanu” care a fostoferit poetului Marian Draghici,premiul const@nd \ntr-o crea]ie aartistului plastic Marcel Voinea.

Marian MILOVAN

Continuare din pag. 1

D#ruie[te [i vei primi!– Activitate de voluntariat

cu ocazia S#rb#torilor Pascale.La aceast# activitate au participat

circa 110 pre[colari de la: grupamic# A coordona]i de doamneleeducatoare Du]# Ileana [i PoenaruMioara-Oana, grupa mic# B coor-dona]i de doamnele educatoareB#dele Mihaela-Simona [i RotaruGabriela, grupa mijlocie A coor-dona]i de doamnele educatoareMust#]a Gheorghi]a-Doina [i SecuAmalia-Miruna, grupa mijlocie Bcoordona]i de doamnele educatoare

S#ceanu Liliana-Ionela [i St#nic#Elena, grupa mare A coordona]ide doamnele educatoare CruceruIonela-Veronica [i Fec# Constan]a,grupa mare B coordona]i de doam-nele educatoare Burchioiu Ani[oara[i Bistriceanu Elena, grupa mic#coordona]i de doamna educatoareTupangiu Florina [i grupa mijlociecoordona]i de doamna educatoareGun# Victori]a-Corina.

Copiii de v@rst# pre[colar# dela {coala Gimnazial# nr. 5 “Av.P. Ivanovici” B#ile[ti cu ajutorulp#rin]ilor au preg#tit mici cadouripentru a le oferi copiilor proveni]idin familii defavorizate, familiicu un num#r mare de copii, dinr@ndul asista]ilor sociali, care astfelau primit un mic dar de la Iepu-ra[ul de Pa[te.

Cadourile au fost str@nse de pre-[colarii [i p#rin]ii de la fiecaregrup# men]ionat# mai sus, care\mpreun# cu doamnele educatoareau identificat la nivelul ora[uluiastfel de familii c#tre care le-audistribuit. Colaborator \n identifi-

carea acestor familii a fost [i preo-tul Mihai Viorel, iar pentru a pu-tea transporta cadourile c#tre oparte dintre aceste familii ne-asprijinit Prim#ria MunicipiuluiB#ile[ti.

Mihaela-Simona B~DELE

Am [tiut prea pu]ine, mult preapu]ine lucruri despre bunicii mei.C@nd am c#p#tat o percep]ie-timid#[i aproximativ#, par]ial# [i proteic#-asupra lumii din jur, am aflat c#am@ndoi (Dumitru Pirnea [i Gri-gore Pavlovici) muriser# \n primulr#zboi mondial. A[adar, ambii meip#rin]i r#m#seser# orfani de tat#\nainte de a merge la [coal#! Iaratunci c@nd m# ivisem eu pe lumemurise [i bunica patern#, a[a c#informa]iile mele despre str#mo[ii

absen]i fuseser# vagi, s#race [iincerte.

Ulterior, am privit de mai multeori t#bli]ele de aram# de la Monu-mentul Eroilor, din centrul ora[u-lui, dar nu am g#sit numele Pirnea[i, superficial, am renun]at, f#r#s# mai privesc \n profunzime lis-tele incrustate \n bronz ale b#i-le[tenilor c#zu]i pentru re\ntre-girea neamului. (Cel#lalt bunic,cel matern, calafetean prin na[teredar c#s#torit la Rastu, nu putea fiidentificat la Monumentul dinB#ile[ti...)

Dar, cu prilejul Centenaruluirom@nesc, Gazeta de B#ile[ti apublicat listele cu localnicii care s-au jertfit \n primul r#zboi mondial.(Sursa o reprezenta lucrareaDomniei Sale, prof. Nicolae Miu-“B#ile[ti, o lume sub soarelec@mpiei”). Am consultat-o cuaten]ie [i, natural, am g#sit totacela[i nume, Piruca Dumitru. Edrept, gradul militar de sergentcoincide cu ceea ce [tiam desprebunicul meu. Mi-am amintim \ns#imediat c# numele meu de familie

este dificil de scris: la Facultate,la secretariat, pe l@ng# P@rnea mise spunea sau mi se scria …Piruca,prin confuzia posibil# \ntre n [iu, respectiv \ntre e [i c”.

Iar cu pu]in timp \n urm# amv#zut o emisiune cu un subiectapropiat: o familie de francezi c#u-t@nd osemintele bunicului lor.Atunci mi-am zis c# se cuvine s#repar, m#car par]ial [i tardiv, eroa-rea omeneasc# s#v@r[it# deautorit#]ile militare sau locale,

neglijente sau superficiale. Demer-surile mele au fost st@ngace [iinutile, c#ci arhivele cu mor]ii dinprimul r#zboi mondial zac \n cine[tie ce unitate militar# de pecuprinsul ]#rii... Oricum, taton#rilemele neoficiale mi-au demonstratc# numele PIRUCA nu se \nt@l-ne[te nici \n B#ile[ti [i nici \ncomunele din preajm#.

Atunci am [tiut precis c#Dumitru Piruca este, de fapt,bunicul meu, pe numele sau real,Dumitru Pirnea... _n]elegeamtotu[i c# acesta nu a fost un erourenumit (ca Ecaterina Teodoroiusau Eremia Grigorescu) ci doarunul din sutele de mii de anonimicare [i-au dat via]# la M#r#[e[tisau la M#r#[ti, la Oituz sau laTopraisar, oricum undeva unde s-au desf#[urat lupte cr@ncene, cuuria[e sacrificii de vie]i omene[ti.

De aceea, normal ar fi fost ca[i el – nu neap#rat c# fusesesergent – s# fi avut parte de oposteritate mai darnic#. Dar soartaa decis altceva [i iat# c# nu i-ad#ruit nici m#car un morm@nt [tiut

de ai lui (ca s#-i aprind# o lu-m@nare) [i, vai, nici m#car nu-mele adev#rat, real, pentru caurma[ii s#-l [tie [i s# [i-l aminteas-c#. {i dup# ce c# trupul lui zaceuitat prin cine [tie ce groap# co-mun#, destinul a decis c# p@n# [inumele s#-i fie transcris [i p#stratgre[it, uitarea fiind total# [i defi-nitive#, pe fondul succesiunii lentea anotimpurilor, anilor [i gene-ra]iilor.

P@n# una-alt# \ns#, fiindc# nu

cunosc locul unde mi-a fost \ngro-pat bunicul, literele acestea in-crustate \n bronz, fie ele [i gre[ite,reprezint# singura mo[tenire dela el, singura leg#tur# cu r#m#-[i]ele lui p#m@nte[ti; culmea, nici\n cimitir (cum a fost cazul celui-lalt bunic, dinspre mama) nu seg#se[te nicio urm# a acestuia. S#fi neglijat sau s# nu fi reu[it bu-nica, so]ia lui, s# ridice un modest”cenotaf”? S# fi putrezit eventualcrucea modest#, de lemn pus# peun morm@nt gol, a[a cum se\nt@mpl# de obicei? Mai ales c#nici amintirile copil#riei nup#streaz# nimic \n acest sens!...

Evident, nu pretind-ar fi absurd!-modificarea t#bli]ei cu numeleincrustate \n metal ale celor cares-au jertfit pentru \ntregirea ]#rii.De fapt, aceste r@nduri inten]io-neaz# s# se constituie \ntr-un de-mers simbolic pentru recuperareadin uitare a amintirii sale, anumelui s#u real.

A[adar, PIRNEA, nu PIRUCA!!!

Marian PIRNEA, iunie 2019

Un anonim pierdut \n cutele istoriei

Page 5: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

5Gazeta B~ILE{TIdededededededeNr. 5mai 2019

E vorba de cuvinte care definesc no-]iuni referitoare la atitudini sociale, cuvinteintrate \n lexicurile limbilor moderne cudou# veacuri \n urm#, vehiculate cudeosebire de partide [i grup#ri politice[i, implicit, de presa scris# [i audiovizual#.

C@teva dintre acestea sunt: na]iona-lism, [ovinism, interna]iona lism,cosmopolitism [i derivatele lor, \ns#fiecare, cu accep]iuni diferite, \n func]iede orientarea politic# a celor care lefolosesc, adic# dup# pozi]ionarea ladrepta, la centru sau la st@nga tablouluipolitic, la un moment dat.

Vorbitorul obi[nuit trebuie s# fie foarteatent la folosirea lor de c#tre ideologi,propagandi[ti, gazetari [i al]i formatoride opinii, pentru a nu risca s# cad# \npartizanat politic nociv.

Se cuvin c@teva preciz#ri, \n vederea\n]elegerii direc]iei \nspre care tindefolosirea fiec#ruia.

Na]ionalism este un termen ap#rut\n vestul Europei, la \nceputul secoluluial XIX-lea, odat# cu afirmarea specificu-lui na]ional \n cultur#, ca element esen]ial\n eforturile de emancipare ale popoarelor, \n cadrul luptelor pentru edificareastatelor moderne.

Libertatea na]ional# [i social#, auconstituit, ca elemente inse parabile,aspira]iile legitime ale popoarelor euro-pene [i s-au ma nifestat din plin \n marilemi[c#ri sociale din Europa anului 1848.

_n principatele rom@ne, \n plan cultural[i social, activitatea {colii Ardelene, R#s-coala lui Horea, Clo[ca [i Cri[an,R#scoala lui Tudor Vladimirescu, au avutcaracter na]ional [i social, astfel \nc@tRevolu]ia de la 1848, a reafirmat, \n con-text european, cu anvergura specific#momentului \n care glasurile popoarelor\[i afirmau drepturile na]ionale [i sociale\mpilate de imperiile retrograde ale epo-cii, au fost reac]ii legitime fa]# de st#p@-nirea str#in#, \n Transil vania-habsbur-gico-maghiar#, iar \n }ara Rom@neasc#[i Moldova de hu litul Imperiu Otoman,ambele – ni[te anacronisme ale epocii.

“Unio Trium Na]ionum” a tratat pe ro-m@nii din Transilvania, ca pe o “na]iunetolerat#”, timp de aproape o jum#tatede mileniu, \n timp ce ungurii, sa[ii [isecuii erau “na]iuni recepte”, de[i rom@nii,nu numai c# erau majoritari, dar erau [iprincipalii produc#tori de bunuri careasigurau perpetuarea acelei societ#]inedrept alc#tuite.

Revolu]ionarii moldoveni, de la 1848,s-au considerat “Partida Na]ional#”(v@rfurile studiaser# \n Fran]a), iar pestepu]ini ani, \n Transilvania, a luat fiin]#“Partidul Na]ional Rom@n”, fapt c@t sepoate de firesc, dac# se are \n vedere,c# exista, deja, “Partidul Na]ional Ma-ghiar”, astfel c# era necesar# o forma-]iune politic# a rom@nilor, majoritari, cares# le sus]in# drepturile, \nc#lcate prin legi.Na]ionalismul a fost, deci, legitim [i asu-mat; Ioan Ra]iu a afirmat pe drept cuv@ntc# “existen]a unei na]iuni nu se discut#,ci se afirm#”, iar pentru afirmarea ei, aufost prigoni]i reprezentan]ii {colii Arde-lene, iar, mai t@rziu, memorandi[tii, aufost con damna]i [i \nchi[i Slavici [i Goga[i prigoni]i de oficialit#]ile maghiare p@n#la trecerea peste mun]i, \n ]ar#, urma]ide Co[buc, Iosif, Rebreanu [i al]ii.

Este evident c#, din ra]iuni na]ionaliste,au luptat pentru Marea Unire oamenipolitici precum I.C. Br#tianu, C-tin Stere,Maniu, Cicio-Pop, Vaida-Voevod [i al]ii

Pe [ase iunie 2016 am luat parte la o \nt@lnire cu elevii [i dasc#lii {coliiGimnaziale Nr. 3, acolo unde, cu foarte mul]i ani \n urm#, \mi \ncepusem preg#-tirea [colar#,”ciclul elementar”. A fost o zi deosebit#, care m-a transportat \napoi\n timp, cu mai bine de [ase decenii; festivit#]ile s-au desf#[urat, coinciden]#stranie, chiar \n sala \n care am absolvit cele [apte clase gimnaziale, c@te sef#ceau pe atunci.

Dup# formalit#]ile protocolare de la \nceput – prezentarea invita]ilor [i oficialilor,a p#rin]ilor [i elevilor participan]i, Angela Staicu – directoarea [colii – a rostitdiscursul de primire. M# g#seam \n primul r@nd de b#nci, l@ng# fereastr# [i dintr-odat#, ca printr-un tunel al timpului, ca \ntr-o “poveste \n poveste”, m-am sim]ittrimis \napoi \n timp; memoria mi-a rede[teptat amintiri pe care nu le mai retr#isemniciodat#. Privind pervazul de l@ng# mine am rev#zut mental o coal# de h@rtiecare \mi provocase, cu zeci de ani \n urm#, primele decep]ii [i spaime [colare,primele r#ni ale orgoliului de copil.

Av@nd dou# surori mai mari “normaliste” la Lugoj, pe cale de a deveni \nv#]#toare,evident c# am \nv#]at de mic scrisul [i cititul; la [ase ani am compus prima scrisoare,c#tre cele dou# surori. A[a c#, la [coal#, eram premiantul indiscutabil al clasei.(P@n#\n clasa a patra, dup# care matematica m-a “retrogradat \n pluton”!).

_n clasa a treia, doamna \nv#]#toare Florina Cr#ciunoiu ne-a adus \n clasa onou# coleg#, Ani B#raru. Era, am aflat atunci, nepoata unui influent om politiclocal-primar sau [ef la partid, cam a[a ceva- [i locuia al#turi de [coal#, la PopaNicu (acum acolo este un cabinet “hair stil”). De la \nceput s-a n#scut o rivalitate

[i scriitori [i intelectuali ca Traian Vuia,Victor Babe[, Go[buc [i al]ii.

Termenul de na]ionalism [i-a pierdutdin semnifica]ia esen]ial# (ca [i sinonimcu patriotism), \ntre cele dou# r#zboaiemondiale, exacerbat de extrema dreapt#politic#, radical#, p@n# la [ovinism [iminimalizat, chiar peiorativ, de extremast@ng#, prin antonimul interna]iona-lismul proletar.

Pan# la na]ionalismul [ovin, au fost\n politic# [i cultur# manifest#ri de xeno-fobie, adic# a fost vorba de un antistr#i-nism motivabil. Forme de xenofobie se\nt@lnesc [i la Eminescu, \n publicistic#[i \n celebra “Doina” (“Din Hotin [i p@n-la Mare/Vin muscalii de-a c#lare”/ sau“Cine-a \ndr#git str#inii/M@nca-i-ar inimac@inii...”) – fapt pentru care n-a mai fostinclus# \n edi]iile ap#rute timp de c@ tevadecenii. Marele lorga a scris multe paginifrancofobe, dar de manifest#ri [ovine sepoate vorbi cu adev#rat la “Garda deFier”, \ncep@nd din al treilea deceniu alveacului trecut. (Termenul de [ovinismvine de la numele unui militar al lui Napo-leon I – Nicolas Chauvin, un na]ionalistfanatic). Legionarii rom@ni, ca [i fasci[tiiitalieni ai lui Mussolini [i nazi[tii germaniai lui Hitler au fos ni[te \mp#timi]iantisemi]i. Holocaustul c#ruia i-au c#zutvictime \n jur de [ase milioane de evreia lost apogeul antisemitismului, \nceput\n secolul I al erei noastre sub dinastiaFlavilor de la Roma (Vespasian, Titus [iDomi]iar, cu c@]iva ani \naintea cuceririiDaciei de c#tre romani).

Dup# r#scoala evreilor \mpotriva Ro-mei Imperiale, \nn#bu[it# de viitorul\mp#rat Titus, cei r#ma[i vii, \n urmarepresiunilor, au fost du[i cu for]a “extotto orbe romano”.

Regimurile le-au repro[at periodic spi-ritul mercantil [i i-au persecutat pe evrei,deposedandu-i de averi. _n ]#rile rom@neau venit \n num#r mai mare \n Moldova,\n timpul domniei lui Alexandru cel Bunocup@ndu-se \n ora[e [i la sate cu ne-go]ul [i, mai t@rziu, cu arend#[ia.

Cu timpul, alcoolismul a ajuns un flagelpericulos, at@t \n mediul urban, c@t [i \ncel rural, unde b#uturile falsificate auf#cut ravagii, ceea ce a determinat sem-nalarea [i combaterea fenomenului dec#tre unii intelectuali ai vremii. _nsu[idoctorul-savant Nicolae Paulescu, pec@nd era la \nceputurile carierei, a scriso bro[ur# \n care condamna alcoolismul[i rolul nociv al c@rciumarilor evrei. Celcare a avut merite incontestabile \n fizilo-logie [i prepararea insulinei a fost taxatdrept antisemit [i i s-au minimalizat meri-tele [tiin]ifice. Astfel, “Dic]ionarul Enciclo-pedic Rom@n”, vol. al III-lea, Editura Politi-c#, 1965, la pagina 687, \l eticheteaz#“mistic” [i “a proferat idei rasiste, stimu-l@nd prin scrierile sale dezvoltarea organi-za]iilor fasciste.”

Totu[i, manifest#ri antisemite au fostrare, dat# fiind toleran]a rom@nilor, dar,cu trecerea tipului, rela]iile s-au \n#sprit,de[i \n cultur# contribu]ia evreilor a fostuna benefic#.

Comer]ul acaparator, falsificarea deb#uturi alcoolice [i arend#[ia spoliatoareau determinat iudeofobia [i persecu]iiledin par tea cercurilor na]ionalist-[ovine,chiar crime nemotivabile \n nici un fel,ale G#rzii de Fier, cu deosebire \n timpulrebeliunii legionare din 1940.

Partidele politice, guvernul [i Casaregal# au salvat mii de evrei [i au refuzat

trimiterea lor la Auschwitz. Antonimulna]ionalismului a fost interna]ionalis-mul, cu o formul# sinonimic# referitoarela spiritualitate – cosmopolitismul.

Interna]ionalismul proletar a negatmul]i ani na]ionalismul, pornind de laMarx [i Engels din “Manifestul PartiduluiComunist”- “Comuni[tii nu au patrie”,transpus \n “Proletari din toate ]#rile, uni]i-v#!”, iar partidele comuniste satelite celuibol[evic au fost p@n# la a doua confla-gra]ie mondial#, filiale ale Kominternului.

_n ceea ce prive[te antisemitismul,Hitler a comis exterminarea zgomotos,prin propaganda lui Goebels [i cu ajutorultrupelor S.S., \n timp ce Stalin a f#cut-o tacit [i f#r# s# lase urme, dar s-a af latulterior, ca [i despre masacrul de laKatin, c# pe evreii refu gia]i din Poloniaocupat# de nem]i, i-a internat N.K.V.D.-ul \n la g#re de exterminare, dar f#r#gazare, ca la Auschwitz. Pe apropia]iidin conducerea bol[evic#, evrei, i-a lichi-dat pe r@nd – Tro]ki, Zinoviev, Kamenev,Racovski, Karl Radek, Bela Kun etc. Pecei mai mul]i evrei, sincer ata[a]i regimu-lui sovietic i-a trimis departe, la grani]acu China, \n Bilobijdan, unde fondase“Republica Sovietic# Autonom# Evreias-c#”, unde au murit de mizerie, \n izolare,pe un p#m@nt arid [i cu o clim# denesuportat. Cei care au sc#pat au fostv@ndu]i noului stat Israel [i printre ei atrimis un num#r \nsemnat de agen]ispecializa]i \n exportul de revolu]ie.

T@rziu a ap#rut [i o form# dena]ionalism comunist \n China luiMao Tse Dun, \n Coreea de Nord a luiKim Ir Sen [i la noi, \nceput subGheorghiu-Dej [i continuat p@n# laparoxism sub Ceau[escu. S-a \n cercatexploatarea sentimentului de m@ndriena]ional# a poporului rom@n, ca suportpropagandistic al edific#rii socialismului\n via]a societ#]ii. _n lupta pentru putereatotal#, Gheorghiu-Dej, cu voie de laStalin [i-a eliminat adversarii evrei dinconducerea partidului: Ana Pauker,Teohari Georgescu, Lothar R#d#ceanu[i losif Ki[inevski, apoi Ceau[escu, pecei r#ma[i – Al. Barl#deanu, Gh.Gaston Marin, Leonte R#utu, ValterRoman, Leon Tismeni]ki, pe ceilal]i i-av@ndut Israelului, cum a f#cut cu sa[ii[i [vabii Germaniei Federale.

Na]ionalismul ceau[ist avea meni-rea s# legitimeze cultul personalit#]ii,adic# s# motiveze socialismul dinastic,copiat dup# cel nord corean. Altfel spus,propaganda a stimulat protocronismulspecific romanesc, aureol@nd familiadomnitoare, prin istoricii de la “{tefanGheorghiu” [i nu numai, cu osanale dinpartea arti[tilor de curte, care-l f#ceaupe “Marele c@rmaci” continuatorul marilorb#rba]i ai neamului, c@ntat \n muzic# [iversuri [i pictat \n fresce, av@nd pe fundalpe Mircea cel B#tr@n, pe {tefan cel Mare,Mihai Viteazul, Cuza Vod# etc. de[idemolase biserici [i monumente de patri-moniu [i tr#sese \n ]#rani la colectivizare.

Altfel, azi, na]ionalismul se poart# fa]#de U.E, iar cosmopoli tismul a \nceputs# semene a... globalizare... mai ales \ncampania electoral# pentru europarla-mentare. Vai de ea de ]ar#, cu europar-lamentari cum au fost Severin [i Becali[i cum \ncearc# acum ni[te impostori!!!

De ce n-ar candida [i interlopii ie[i]ide cur@nd din pu[c#rii, cu recursuricompensatorii \n... euro?!

Valentin TURCU

Termeni politici cu caracterde clas#

aprig# \ntre mine [i noua coleg#, pozi]ia de frunta[ al clasei devenind acumincert#. {i, \n ziua de sf@r[it de an – ziua decern#rii premiilor – pe pervazulferestrei, la vedere, doamna \nv#]#toare a l#sat o coal# de h@rtie. Curios, amdeschis-o [i am constatat pierdut c# era lista premian]ilor clasei a III-a C: 1.B#raru Ana; 2. Pirnea Marian; 3. ...........

Fire[te c# am suferit cumplit, pentru prima oar# \n via]a mea; aveam doarzece ani! _n]elegeam c# pierdusem locul \nt@i [i \ncercam s# m# consolez c#,probabil, faptul era dictat de conjunctura momentului: ea era nepoata unui omal zilei, eu – fiul unui mic negustor ruinat de na]ionalizarea din 1948.

Totu[i, la anun]area rezultatelor, am r#suflat u[urat: eu eram pe locul \nt@i iarAni pe al doilea! Pesemne c#, dup# ce a reflectat mai mult, Doamna a optatpentru vechiul ei premiant! Iar \n anul urm#tor, eleva Ani B#raru s-a transferat\n alt# localitate, probabil urm@ndu-[i p#rin]ii.

…Peste c@]iva ani am \nt@lnit-o pe Ani la Craiova: ea \nv#]a la “Elena Cuza”,eu – vizavi, la Colegiul Popular Nicolae B#lcescu (azi [i p@n# \n l947, LiceulCarol). Sfios din fire, nu am \ndr#znit s-o abordez: m# re]inea ceva, eu credeampe atunci c# sunt \ndr#gostit de ea! Fireste, era doar pre]uirea instinctiv# pentruun rival redutabil!

Episodul urm#tor s-a consumat \n studen]ie, la Bucure[ti. Eu urm#m Filo-logia, ea studia la Filosofie. Astfel c# am \nt@lnit-o din nou, la una din obi[nuiteleseri dansante ale studen]ilor. Mai \ndr#zne] acum, am invitat-o la dans, \ncer-c@nd s#-mi dau seama dac# m-a recunoscut; trecuser# peste zece ani de labucluca[a serbare [colar#. Nu, nu m-a recunoscut: mai mult, c@nd i-am spusc# ne cunoa[tem de mult# vreme, a ricanat c# acesta este trucul banal [ir#suflat de a “ag#]a” o fat#. Atunci am plusat, [optind doar c@teva cuvintemagice: Goicea (comuna ei natal#), B#ile[ti, {coala Nr. 3! Dup# dou# secunde,mi-a spus numele [i prenumele [i, bucuro[i, am evocat pu]inele amintiri comune.Ne-am \n]eles apoi s# ne mai c#ut#m dar, probabil, absen]a iubirii pe carecredeam c# i-o port dar mai ales ritmul trepidant al vie]ii de student (se apropiaabsolvirea!) au \mpiedicat revederea.

Care, \n epilogul ”pove[tii din poveste”, a avut loc dup# al]i... 25 de ani! _nvara anului l988 m-a sunat acas# regretatul Mihai Petrescu, [eful CUASCB#ile[ti (un organism politic care coordona agricultura din zon#), cu care aveamrela]ii amicale.M-a rugat s# trec urgent pe la el, pentru o surpriz# pl#cut#. {i,\ntr-adev#r, \n biroul acestuia am \nt@lnit o doamna distins# [i elegant#, care \miz@mbea prietenos. Am recunoscut-o imediat: era vechea mea rival# din copil#rie,acum profesor universitar la fosta Academie {tefan Gheorghiu. Am conversatcu bucurie [i am aflat c#, fiind \n concediu la Goicea natal#, fusese invitat# dec#tre studentul ei (de la f#r# frecven]#) s# viziteze B#ile[tiul [i, fortuit, s#-l\nt@lneasc# pe cel cu care se \nfruntase pe plan [colar cu zeci de ani \n urm#.

A fost ultima oar# c@nd ne-am mai v#zut: nu [tiu nici acum dac# origineasocial# sau meritele proprii o propulsaser# spre o carier# universitar# [i nicidac#, dup# revolu]ie, a r#mas \n domeniul universitar sau s-a repliat \n alt#zon#. Nu [tiu nici m#car dac# mai tr#ie[te...

_ntre timp, Angi Staicu \[i continua cu \nsufle]ire speech-ul, f#r# s# [tie c#,simultan, eu derulasem rapid c@teva decenii de via]#, care debutaser# chiar \nsala de clas# unde ne aflam.

Totu[i, am sus]inut cu pl#cere propunerile f#cute: alc#tuirea unei monografiia [colii [i atribuirea unui nume pentru aceasta. (Op]iunea mea intim# mergec#tre Marin Ghenescu, fost elev, \nv#]#tor [i director al [colii.) Iar \ntr-o eventual#carte de onoare a unit#]ii [colare, a[ ad#uga, pe l@ng# al]ii, [i numele AneiB#raru, de[i aceasta a studiat pu]in timp \n [coal#! Marian PIRNEA

Tunelul timpuluiTunelul timpului

Page 6: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

6 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Balada b#rbilorBalada b#rbilorBalada b#rbilor

Nr. 5mai 2019

Cand a f#cut Dumnezeu,_nt@i, partea b#rb#teasc#,De-atunci [i-a l#sat mereuP#r pe fa]# s# \i creasc#{i tot de-atunci a l#sat,Cum cre[te pe p#m@nt iarb#,S# se numeasc# b#rbat,Ca sortit \n veci cu barb#,Iar fiin]a feminin#S# fie \n lumea toat#,Pe fa]# cu pielea fin#,Nu de p#r \ntunecat#,Ca semn al fecundit#]ii{i-al iubirii maternale,Izvor al societ#]ii{i-al vie]ii familiale...Cu “mater familias”A trecut “matriarhatul”;Cu “pater familias”I-a urmat “patriarhatul”,.._n vremuri neconsemnateDe Istoria lumeasc#,B#rbile, la oameni, toateErau l#sate s# creasc#.S#rmanii-n piei \mbr#ca]i,Cu plete lungi [i b#rbo[i,Tr#iau cu greu, speria]i,S#lbatici [i fioro[i...N-ar fi putut, ori[icum,S#-[i scurteze pletele,C#ci n-aveau cu ce [i cum,Tot la fel [i b#rbile.T@rziu, au fost f#urite,_n fier#rii, cu ciocane,S#bii, foarfeci [i cu]ite,T#ioase, dar grosolane.Cu astfel de ustensile_[i ajustau pletele,_n sute de ani de zile{i-[i mic[orau b#rbile...B#rba]ii-n antichitate,Mul]i, \n Roma glorioas#,Zis# “Eterna cetate”,Se purtau cu fa]a ras#,Cu brici bine ascu]it,De-un”barberius” t#cut,Parfumat [i sclivisit,Sclav sau libert priceput.Igiena personal#Locuri anume-a g#sit,_n Roma imperial#,Pentru tuns [i b#rbierit.T@rziu cei de meserie,La noi, le-a zis b#rbieri,Iar, de un veac, cum se [tie,Tund [i b#rbieresc frizeri.

Romanii, pe-alte popoare,Pentru c# purtau b#rbi mari,Le-au considerat “barbare”’,Iar pe-ai lor b#rba]i- “barbari”Dacii, ai no[tri str#mo[i,Neam de p#stori [i plugari,Dar [i r#zboinici b#rbo[i,Pe “Column#”-au fost... ”barbari”...Un rom@n f#g#r#[eanA dus la Roma pe jos,La “Columna lui Traian”,Str#mo[ilor lui prinos.................................................._n lumea medieval#Se purtau b#rbi \ngrijite’;Numai la Curtea papal#,Prin lege-au fost prohibite.Aveau b#rbi destui b#rba]i –C#petenii [i o[teni,Nobili, regi [i \mp#ra]i{i ]#rani [i or#[eni.Dac# au fost b#rbi frumoase,Zilnic bine \ngrijite,Au fost [i b#rbi p#duchioase,De sudoare n#cl#ite{i-altele, ca un fuior{i pl#cute la vedere,Unduindu-se u[or,La ori[ice adiere,La bogata[i – pom#dateCu parfumate unsori,La cei s#raci asudate,Tunse doar de s#rb#tori.Ierarhii – c#lug#ri, preo]i –Ortodoc[i, de sus \n jos,Aveau b#rbi stufoase to]i,Dup# chipul lui Christos{i se jurau musulmanii,Credincio[i Coranului –Hogii, vizirii, sultanii,Pe barba profetului...Rabinii lui Israel,_n academii forma]i,Se \nf#]i[au la fel,To]i b#rbo[i [i perciuna]i.Purtau b#rbi mici sau mai mariSamuraii japonezi,Hanii mongoli [i t#tari{i r#zboinicii chinezi,_ns# [i europenii,Coloni[ti \n Africa{i mul]i dintre indieniiApa[i din America..................................................Barba a fost \n vechime,Prin lume, semn al puterii,La monarhi [i nobilime,Al cinstirii [i averii.

Astfel, Dalila, muierea,Lui Samson, p#rul t#indu-i“I-a luat toat# puterea”,S#-o foloseasc#, la r@ndu-i,Dar nu spune-n “Biblie”Dac#-n somn l-a s#punit{i c-un brici, nimeni nu [tieCum l-o fi [i b#rbierit...Un cronicar – azi uitat –De Carol cel Mare scrieC# era ne\nfricat{i “cu barb# colilie”{i-a fost [i-alt rege francez,Carol Ple[uvul numitC# era chel [i obez{i cu barbi[on vopsit._n marea societate,B#rba]ii cu fe]e rase,La balurile mascate,Purtau peruci [i b#rbi false.Petru I, ]arul rus,Pe vremea reformelor,S# reteze, slugi a pus,B#rbile boierilor.Eminescu poveste[teCum Baiazid Ild\r\mS-a jurat el pe turce[te,Ca adev#rat p#g@n;La Nicopole, v#z@nd”C@t# frunz#, c@t# iarb#”,Mul]imi la lupt# trec@nd,{i-a [optit atunci \n barb#{i a jurat aidomaTat#lui s#u, ”f#r# p#s,Din Pristolul de la Roma,Sa dea calului ov#z...”,_ns# Mircea, la Rovine,L-a b#tut, apoi, cur@nd,De-a fugit cu frica-n vine{i cu barba flutur@nd...{tefan-Vod#, la Vaslui,Iarna, dup# ce a nins,Pe Mahomed [i ai lui,Cu oastea lui l-au \nvins{i din zori, p@n# la toac#,Din o[tirea musulman#,B#rbile cu promoroac#,Au dat vulturilor hran#,De[i Domnul, pe-a lui fa]#, _n legendarul trecut,Sub nas, numai o musta]#R#sucit# a avut.Marii boieri, pe la noi,Purtau b#rbi, cu arogan]#{i fanario]ii-apoi,Credeau c# le dau prestan]#................................................Cei ce p#r pe fa]# n-au,Sunt de r@s, printre rom@ni{i, de veacuri, lor, pe [leau,Li se zice c# sunt sp@ni,

De Dumnezeu \nsemna]i,Fiindc# oameni r#i ar fiLa fel ca [i cei ro[ca]i,C@t nici nu se poate [ti.Harap-Alb mult s-a trudit,Ajuns sluga Sp@nului,Dar 1-a-nvins, \ntr-un sf@r[it,Ca erou al binelui...Sp@nii-au fost ironiza]i,Ca persoane \nsemnate,Pretutindeni, ca b#rba]i,La noi \n societate...Titulescu – sp@n – sadea –A fost de Goga-ntrebat,Dac#, de ras, n-ar aveaUn brici de \mprumutat,Sau dou# lame, m#car,I-a cerut el mai \ncet,Vechi [i folosite, chiar,“Astor”, “Astra” sau “Gilette”,Apoi i-a cerut ceva,Sa dea, dup# ras, pe fa]#,Un antiseptic, cumva,{i pe locul de musta]#,_ns#, marele b#rbat –Titulescu, suflet mare,Nicicum nu s-a sup#rat{i n-a-ncercat r#zbunare,Din contr#, ar fi r@s, cic#,Crez@nd c# ar fi o glum#,Ba, una, chiar bunicic#,Pe-atunci, cum erau o sum#...Orice sp@n nu cheltuie[te{i face, precum se [tie,Fiindc# nu se b#rbiere[te,Vr@nd-nevr@nd, economie................................................Cuv@ntul barb# \n limb#,Are [i diminutive{i-n vorbire forma-[i schimb#{i-are [i augmentative.Cu sufixe-”i]#”, “oaie”{i cu “u]#” [i cu “oi”,Sunt b#rbi]# [i b#rboaie{i b#rbu]# [i b#rboiSau numai ca substantiv,_n timp, a fost dat s# fie,Compus cu un adjectiv,Nume de familie:Barb#ro[#, Barb#ras#,Barbaneagr#, Barb#lat#,Barb#crea]#, Barb#deas#,Ba chiar [i Barb#scurat#.C@]i din noi n-au auzit,Cum un bunic, la nepot,Basme nu i-a povestit,Cu piticul Barb#cot?!Ca]i nu s-or fi \ntrebatCum de intr# pe fereastr#,Sau pe co[, direct \n pat,La fete, un”Barb#albastr#”?!.............................................

Au fost \n istorie,B#rbi, pe lume, felurite,De trist# memorie,Sau de popoare sl#vite;Unele, pe toat# fa]a,La c#run]i, la blonzi sau bruni,{i totuna cu musta]a{i cuprinz@nd [i perciuni.Marx prin barb# a filtrat“Manifestul Comunist”{i Engels 1-a ajutat,Fiind cel dint@i marxist.Demni ai marxismului fii,Lenin [i Tro]ki-au purtatNumai ni[te... ]#c#lii,C#ci dup# mod# s-au luat.Tot pe-atunci, Zinoviev{i-a l#sat numai un smoc{i, la fel [i Kamenev,Adic# o Barb#-ciocCum \n al Fran]ei trecutS# fie NapoleonAl treilea, recunoscut,Cumva, f#r#... barbi[on?!N-ar fi doar aflare-n treab#Pe Tolstoi [i pe al]i ru[iS#-i \nchipui f#r# barb#,Pe Rodin [i pe Brancu[i?!La noi, mul]i \nal]i prela]iPoart# barb# ca un caier,Ce \n slujbe angrena]i,Sunt resfirate de aer,Iar la politicieniUn secol au fost la mod#,Ca [i la mul]i or#[eni –B#rbu]e-a la Cuza Vod#,Dar [i b#rbile bogate,Ca a lui Ion Br#tianu,Sau de b#rbieri scurtate,Ca a lui Kog#lniceanu.Mai t@rziu, de comuni[tiBarba n-a fost agreat#{i nicicum de activi[ti_n via]# suportat#.N-a avut, la \nceput,Barb# nici Gheorghe Cristescu{i-apoi, cum i-ar fi [ezutCu barb#, lui Ceau[escu?!{i, dintre to]i a[adar,Dasc#l de forma]ie,Singur {tefan Voitec, doar,A f#cut excep]ie...Apoi, la Mineriad#,C#-aveau barb#-vinova]i –Au fost b#tu]i crunt, pe strad#{i-n pie]e destui b#rba]i....................................................Zboar# peste continente{i peste vie]i vremile{i printre evenimente,Sunt la mod#... b#rbile;

Sigur, pe nea[teptate,Nu [tim cum s-a declan[atModa azi, cu b#rbi purtate_n num#r nelimitat.Sunt de m#rimi diferite,_n oglind# studiate{i cu grij# potrivite,Sp#late [i pieptenate,De ni[te frizeri [coli]i,Ce pot [tiin]a s#-[i aplice,Ostentativ-dichisi]i,Ce “stili[ti”, acum le zice.De[i sunt ne\ntrecu]i,Ei, \n arta frizereasc#,Nu at@t de pricepu]iSunt to]i s# [i b#rbiereasc#.E riscul “stilistului”Ca, din ne\ndem@nare,Pe fa]#, clientului,S# \i fac#... “buzunare”{i, astfel, de meserie,Mai poate fi b#rbier,Unu ce, s# dea, nu [tieBrici pe curea sau arcer?!Ar putea azi egalaPe Figaro, un frizer,Sau pe Nae Girimea{i-al lui Midas, b#rbier ?!................................................Poart# b#rbi parlamentari,Mini[tri [i diploma]i{i \nal]i func]ionari,Poli]i[ti [i magistra]i,Sportivi-atle]i, fotbali[ti,Baschetbali[ti [i boxeri,Voleibali[ti, handbali[ti,Arbitri, rugby[ti, scrimeri.Interlopi-violatori,De instan]e condamna]i,Ho]i, t@lhari [i-al]i infractori,Prin pu[c#rii, tatua]i.Cum s-ar putea explicaA b#rbilor afluen]#,P#i, cum, Doamne, altcumva,Dec@t c# din influen]#,A ]inutei, la b#rba]i,Cum a fost moda, odat#,Cu pantaloni evaza]i,Ast#zi, aproape uitat#,Din individualism,Superficialitate,Cuplate cu narcisism,Acum, \n societate...E o mod# trec#toare,Cum se duc toate, prin lume,Iar, pe cele viitoare,Cine s# le [tie-anume?!

Valentin TURCU

Cartea Facerii ne istorise[te c#patriarhul Iacov, supun@ndu-se porunciip#rintelui s#u Isaac, se ducea \n p#m@ntstr#in, ca s#-[i ia so]ie de acolo.

_n fapt de sear#, se opri \n loc pustiu,ca s# se odihneasc#. Capul [i-l rezem#pe o piatr# [i adormi. _n timpul somnului,Iacov avu o vedenie minunat#. O scar#nesf@r[it# v#zu, sprijinit# pe p#m@nt [icu v@rful p@n# la cer. _ngerii Domnuluise suiau [i se coborau pe ea, iar \n slav#i se ar#t# \nsu[i Dumnezeul p#rin]ilors#i. Cel nev#zut Se f#cu v#zut ca s#-l\ncredin]eze pe robul S#u c# este cud@nsul, ca s#-i dea curaj, promi]@ndu-ic#-l va binecuv@nta \n toate c#ile [ilucr#rile ce le va face!

V# pute]i \nchipui starea patriarhuluic@nd se trezi. Inima i se umplu de team#[i bucurie, iar buzele lui rostir# aceste

cuvinte: “C@t de \nfrico[#tor este loculacesta!... Aici este casa lui Dumnezeu[i poart# a cerului”( Facerea 28,17).

Ciudat# vorbire!... Patriarhul se aflasingur, izolat \ntr-o pustie, f#r# case prin\mprejurimi, f#r# oameni; totu[i, el ex-clama c# se simte ca \ntr-un l#ca[ sf@nt,ca \n rai. Ce-l f#cea pe omul acela s# seumple de at@ta fericire [i bucurie la vede-nia aceea minunat#? Iacov se \nvrednicis#-L vad# pe St#p@nul cerului [i alp#m@ntului, crezu \n El [i f#g#dui s#\nchine Lui toat# via]a, s#-I aduc# jertfede recuno[tin]#. “Piatra aceasta va fipentru mine casa lui Dumnezeu”(Facerea 28, 22).

Multe nume s-au dat a[ez#m@ntuluim@ntuirii noastre. Dar nou# ni se parec# cel mai potrivit nume este acesta,exprimat de patriarhul Iacov: Biserica este

casa lui Dumnezeu [i poart# a cerului.O seam# de Sfin]i P#rin]i au t@lcuit

scara minunat# ca o prevestire a aceleifiin]e plin# de dar, care, \n persoana ei,a unit cerul cu p#m@ntul: Maica Domnu-lui. Iar al]ii au spus c# acele cuvinte serefer# la Biseric#.

“S#-mi faci un loca[ sf@nt, a zis Domnulc#tre Moise [i Eu voi locui \n mijloculpoporului” (Ie[irea 25,8). Iar proorocul [ic#petenia religioas# a evreilor a construitcortul m#rturiei \n care Dumnezeu se ar#taadesea [i vorbea cu israelitenii [i-i \nt#rea\n drumul lor spre Canaan.

_ndemnat de aceea[i trebuin]# de\nt@lnire cu Milostivul P#rinte, mai t@rziuSolomon a \n#l]at Domnului \n Ierusalimun templu m#re], \mpodobit cu aur, filde[,pietre scumpe [i m#t#suri, [i s-a rugatTat#lui ceresc s#-l binecuvinteze [i s#-l

sfin]easc#. Istoria sf@nt# ne spune c#, \nziua t@rnosirii, glas din ceruri s-a auzit [iDumnezeu a gr#it: “Am auzit rug#ciuneata [i, iat#, sfin]it-am templul pe care l-aizidit. Numele Meu acolo va petrece \nveci [i vor fi ochii [i inima Mea acolo \ntoate zilele“ (III Regi 9, 3).

M@ntuitorul lumii este cu credincio[ii,mai presus de toate \n biseric#, deoareceaici, pe masa Sf@ntului Altar, ca un Mielal lui Dumnezeu, El se jertfe[te ori dec@te ori se s#v@r[e[te Sf@nta Liturghie,c@nd darurile, aduse \n chipul p@inii [i alrodului vie]i, se prefac \n \nsu[i trupul [is@ngele lui Hristos, care se d# pentruiertarea p#catelor [i \ndumnezeirea celorce se \mp#rt#[esc.

P#[ind mai departe, vom zice c# \nbiseric# noi tr#im marea bucurie de ane sim]i ml#di]e ale aceluia[i trup duhov-nicesc care este Hristos. “Eu sunt Vi]a,a zis M@ntuitorul, voi ml#di]ele. Cel cer#m@ne \ntru Mine [i Eu \n el, acela mult#

road# aduce” (Ioan 15, 5).O, dac# duhul acesta al iubirii, al frater-

nit#]ii [i comuniunii sfinte s-ar men]ine [idincolo de aceste ziduri, dac# “Liturghia”ar continua [i dup# Liturghie, atunci am fica [i primi cre[tini din Ierusalim, “o inim#[i un suflet” (Fapte 4, 32), am fi ca [imembrele trupului, uni]i des#v@r[it intrutoate, \n necazuri ca [i \n vreme de bu-curie, tr#ind \n pace, ajut@ndu-ne unul pealtul, slujind unul altuia, cum colaboreaz#inima cu creierul, picioarele cu bra]ele.

Veni]i s# ne \nchin#m [i s# c#dem laHristos! Veni]i \n casa lui Dumnezeu cas# v# \nchina]i Lui, s# sim]i]i prezen]aLui [i s# primi]i binecuv@nt#rile ce vi led# \n dragostea Lui nesf@r[it#: mil# [iiertare de p#cate, ajutor \n nevoi, bucurie[i pace. C#ci Domnul Iisus a f#g#duit:“Dac# doi dintre voi se vor \nvoi cu privirela un lucru pe care \l va cere, se va dalor de c#tre Tat#l Meu, Care este \nceruri” (Matei18, 19).

Biserica - loca[ de \nchinare

Page 7: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 5mai 2019

Discu]iile organizate sau f#r# oorganizare planificat# au dus la concluziide care trebuie s# ]inem seama, atuncic@nd vorbim despre prezen]a noastr#\n peisajul celor 100 de ani fixa]i arbitrar[i oarecum incomod \n analiza noastr#,care vizeaz# dpu# secole importante dindezvoltarea actualului ora[ B#ile[ti.Centenarul viza perioada 1918-2018repartizat astfel: 1918-1944 adic# 26 deani, 1944-1989 adic# 45 de ani [i 1989-2018 adic# 29 de ani. Circumscris# astfelaceast# etap# istoric# are particularit#]icorespunz#toare anilor aminti]i.

De aceast# dat# ne vom opri la primaetap# care a f#cut trecerea sprecontemporaneitate [i cunoscut# dreptperioada interbelic#. Trecerea de la oetap# la cealalt# nu trebuie socotit# ex-abrupto ci v#zut# \ntr-o interp#trundere[i intercontinuitate. Constat#m astfel c#dup# primul r#zboi mondial, B#ile[tiulf#cuse progrese importante \n ceea ceprive[te emanciparea cultural# [idezvoltarea economic#. Bun#oar#,observ#m c# se definitivase extinderea[i cuprinderea \nv#]#m@ntului primar dec#tre majoritatea copiilor. Lumea \nce-puse s# priceap# c# modalitateaprincipal# de emancipare este extindereaculturii [i aceasta era posibil# prinprezen]a dezvolt#rii \nv#]#m@ntului [i\ncheierea \nv#]#m@ntului secundar.Pentru aceasta s-a observat nevoiaoamenilor de cultur# importan]i precumFlorea St#nculescu, Mihail Ghenescu,Ion Florescu [i al]i inimo[i \nv#]#toripentru cele cinci [coli primare dinB#ile[ti, al#turi de care au stat permanentla datorie corpul de 17 \nv#]#tori, c@]ierau la ora aceea la care \[i f#ceaprezen]a profesorul Gheorghe Tomescu,

B#ile[ti centenar (III)care, la anul 1922 era trimis la B#ile[tis# \nfiin]eze prima [coal# secundar#,adic# Gimnaziul de b#ie]i din B#ile[ti.Un rol principal l-a de]inut ridicarea cl#diriicare d#inuie p@n# ast#zi [i care s-achemat Hotelul Culescu. _n B#ile[ti existala ora aceea un spital, o judec#torie [imai multe B#nci Populare.

_n acest context ne intereseaz# apari]iaprimelor ziare precum [i bibliotecacomunal# B#ile[ti. Deci, putem vorbi deacum de a[a numita pres# local#:Ghoerghe Tomescu publica AnuarulGimnaziului de b#ie]i pentru anii 1922-1929. Nu analiz#m toat# presa ci nereferim la jurnalistica epocii, a[a c# \nanul 1924 venea la B#ile[ti de la Calafatrevista Slove care nu mai putea func]iona\n localitatea de ba[tin# din lips# defonduri.

Slove, revist# cultural# sub \ngrijireaSociet#]ii “C#minul Cultural” care eratip#rit# la libr#ria, tipografia [i leg#toriade c#r]i “Progresul” a lui Mihail R#gu[il#.Se transfera la B#ile[ti sub numele de“Gazeta B#ile[ti” \ncep@nd din 1924.Urm#rind via]a ziarului vom constata c#prin 1926 nu mai func]iona, \n locul eiap#reau alte ziare precum “Cuv@ntuls#teanului”, organ al locuitorilor b#ile[teni\ncep@nd cu primul num#r din 19februarie 1926 [i ap#rea la tipografia“Ap#rarea na]ional#” din Craiova, subconducerea unui comitet de ]#rani.

Ziarul informeaz# cet#]enii despreevenimentele referitoare la via]a B#ile[-tiului, important articol referitor la primelevot#ri generale din 1926. Public# numelecet#]enilor care urmau s# fie supu[ivotului printre care amintim pe AlexandruBecherescu care a fost [i primar alB#ile[tiului, de numele c#ruia se leag#multe evenimente. {i \n vremea aceease vorbe[te despre reprezentan]i aiopozi]iei printre care este amintit Iliu]#Pistri]u fost primar \n timpul comisieiinterimare, iar acest ziar ap#rea latipografia “Ap#rarera na]ional#” de laCraiova.

Un alt ziar numit “Cuv@ntul ]#ranului”primul num#r ap#rea la B#ile[ti la 25.Feb. 1929, la aceea[i tipografie. _n ziar\[i face prezen]a [i un ziarist str#in deB#ile[ti care ap#rea [i \n ziareleCalafatului. Este vorba despre AlexandruT#nase M#ce[u. Meritul principal alcon]inutului ziarului \l furnizeaz# prezen]alui Ghe. Tomescu [i C. Fir]ulescu,\nv#]#tor. Din ziar afl#m [i evenimentedureroase precum cel legat de moarteinginerului agronom Vasile Negru[ alc#rui nume este evocat prin toponimulLa Negru[, unde exista un teren cultivatcu salcie [i r#chit# pentru \mpletituri.

Presa vremii se \ntregea cu “Ziarulpoporului”, ziar independent ce ap#reala B#ile[ti \ncep@nd din 15 mai 1926,

director proprietar era A. Duma carede]inea prima tipografie din B#ile[tinumit# “Gloria” care era instalat# pestrada Ctin. Argetoianu din B#ile[ti.

_n Gazeta B#ile[ti g#sim foarte multeinforma]ii legate de via]a cultural# aB#ile[tiului: \nfiin]area C#minului CulturalBogdan Petriceicu Ha[deu, activitateaB#ncii Populare “Isvorul”, Gr#dinapublic#. “De patru ani se g#se[teexpropiat, mijlocul B#ile[tiului, un terencare s# serveasc# ca gr#din# public#,sau a[a cu cel pu]in spune hot#r@rea deexpropiere; de patru ani acest teren st#viran [i serve[te, \n loc de gr#din# public#,ca obor de por ci [i oi; de patru ani sepl#tesc anuit#]i [i dobinzi proprietaruluiexpropiat; de patru ani bugetul comuneipoart# sarcina acestei exproprieri. _n fa]aacestui timp \ndelungat, care a p#r#ginit[i mai mult te renul, ne \ntreb#m [i pebun# dreptate, de ce nu s-a g#sit omodalitate ca terenul s# fie \n trebuin]atpentru cea ce-a fost expropriat? Ini]iativaparticular# putea folosi acest teren cuun c#[tig at@t pentru comun# c@t [ipentru locuitori. Dac# gr#dina public# s-ar fi dat pe un num#r de ani de laexpropriere unui particular gr#dinar, cuobliga]ia s# planteze [i s# \nfrurmu-se]eze acest teren, azi contractul erape sf@r [ite [i comuna ar fi avut pel@ng# o pepinier# [i o ser# de flori, dincare ar fi tras o mul]ime de foloase.Ini]iativa particular# a ar#tat la noi c#po]i conta pe ajutorul ei, dovad# celedou# localuri de [coal# primar# [igimnaziu, pe cari comuna le-a ajutatprea pu]in la opera de \nbun#t#]ire,aceasta \ns# cu o singur# condi]ie: S#fie desinteresat#. G. S.”.

”Pentru ca s# nu se mai repete gre[elicare cost# timp [i bani [i pentru cabugetul comunei s# nu fie angrenat cuc@teva zeci de mii de lei sum# necesar#aranj#rii Gr#dinii publice, preconiz#mapelul c#tre un specialist care s# fac# opepinier# [i o ser# de flori fiind \n acela[itimp obligat s# planteze arbori care s#se aclimatizeze solului [i climei noastre,p#rerea noastr# o adres#m celor carepot s# priceap# c# \n starea \n care seg#se[te azi terenul nu mai cadreaz# nicicu aspectul unui obor de cereale darmai cu seam# cu denumirea de Gr#din#public#. (B#ile[ti, anul II, nr. 2, 1. Feb1926).”

La materialul de mai sus ad#ug#mdate referitoare la ce a urmat pentru c#dintr-un proces-verbal din 14 iulie 1921,Comisiunea interimar# se adresadirec]iei administra]iunii jude]ene cuprivire la amenajarea unei gr#dini publice[i a unei noi pie]e comunale \n B#ile[ti,devenit recent comun# urban#. Localnicii

re]in c# dup# aceste interven]ii, prim#riaa contactat pe cel care organizasegr#dina public# din Calafat, un italian penume Nicolo Fanciari, care a venit laB#ile[ti, s-a stabilit la familia Marin Stroe,de pe actuala strad# Amza Pellea, careavea un spa]iu foarte mare \n care aorganizat o ser# unde a produs materialfloricol [i ca s#-[i poat# asigura existen]aconfec]iona buchete de flori pentru ocaziifestive. Acest floricultor a t#iat gr#dinapublic# a[a cum arat# acum, adic# 3,5ha. El a fost primul care a \ns#m@n]at,iar ceilal]i care au venit dup#, au

“Picteaz#” tatuatoriiMotive-mpodobitoare,Sau semne definitoriiPe clientel# – oricare.

De cur@nd [i pe minoriiFugi]i de [colarizare“Picteaz#” tatuatoriiMotive-mpodobitoare;

Chiar pe sume derizorii,Pe m@ini dar [i pe picioare,Dac# n-au ajuns notorii,Pe ceaf# [i pe spinare

“Picteaz#”tatuatorii

O noapte am s#-]i fur, numai una,Tu, umple-mi-o numai cu tine,Aprinde infinitul [i luna{i o stea albastr# \n mine.

Alege tu un vis dintre toate,S#-i dai foc \n palma-]i arz@nd#,Jaru-i s# ne renasc#, pe [oapte,Nuferi pl@n[i pe-a lacului und#.

Alege un cuv@nt ce din tineM# va strecura printre lacrimi,Apoi ]i-oi r#m@ne, [tii bine,Doar prin amintirile-n patimi.

Cerceta]i biserica pentru c#l#u-zirea sf@nt# pe care v-o dau slujitorii luiHristos, \mputernici]i s# predice cuv@ntullui Dumnezeu ca s# se des#v@r[easc#lumea prin ascultarea de poruncile sfinte.

Poporul ales din Biblie, \n drumul spre]ara Sf@nt#, avea drept c#l#uz# un st@lpde foc [i un nor de lumin#. Noi, credin-cio[ii, avem pe urma[ii Sfin]ilor Apostoli,pe arhierei [i preo]i, care \nva]# ce ebine, care este voia lui Dumnezeu.Ferice de cei ce ascult# cuv@ntul vie]iive[nice [i-l \mplinesc! Ei vor fi ca ni[tepomi r#s#di]i l@ng# ape, care \[i dauroade la vremea lor (Psalm 1, 3). Deaceea,marele Pavel, Apostolul neamu-rilor, ne \ndeamn#, zic@nd: “Asculta]i peconduc#torii no[tri [i v# supune]i lor,fiindc# ei privegheaz# pentru sufletelevoastre” (Evrei 13, 17).

Se cuvine s# cunoa[te]i c# cel mai

genial poet [i g@nditor al neamului nostru,Mihai Eminescu, a numit BisericaOrtodox# “Maica spiritual# a poporuluirom@n”. Cu adev#rat c# a[a a fostneamul nostru rom@nesc [i a[a trebuies# r#m@n#: un popor de fra]i \n aceea[icredin]#, \nchin@ndu-se \n acela[i chip,vorbind aceea[i limb#, uni]i \n cugete [isim]iri, adev#rat popor a lui Dumnezeu.

Bucura]i-v# din plin, \mp#rt#[i]i-v# dinacest osp#] duhovnicesc!

Fie ca, plini de dragoste fa]# de sf@ntula[ez#m@nt, s# pute]i gl#sui cu psalmistulDavid: “Dore[te [i se sf@r[e[te sufletulmeu dup# cur]ile Domnului. Pas#rea [i-a aflat cas# [i turtureaua cuib. Pentrumine sunt altarele Tale, Doamne... Ferici]icei ce locuiesc \n casa Ta” (Psalm 83,2).

AMIN!Preot paroh, Dorin PALEA

Ciupercenii Noi, Dolj

Alege doar o vorb# fierbinteS#dit# de mine-n privirea-]i,S-o p#strezi \n aduceri aminte{i \n r#t#ciri din menirea-]i.

Alege dintre ceasuri doar clipa_n care mi-ai r#nit ‘naltul zbor,S# po]i s# \mi dezl#n]ui aripa{i umbletu-ncuiat la picior.

F#-]i ]#nd#ri mii oglinda t#ceriiCu vorbele tale dosite,S#-mi scurgi negrul-amar al dureriiDin miezul minciuni-]i dospite.

{i vom pleca spre lumi desp#r]iteDe calea care duce spre-abis,L#s@ndu-]i aripile-mi r#nite{i-albastrul gust al iubirii din vis.

Angela MMIHAI

Un azi,f#r#

m@ine

continuat [i gr#dina a ar#tat din timp \ntimp altcumva, p@n# \n 1956 c@nd aufost adu[i arborii care exist# [i ast#zi.

Re]inem c# toate aceste discu]ii\nscrise \n material au fost posibile ]in@ndseama de faptul c# B#ile[tiul parcurseseun important pas spre emancipare \nurma declar#rii lui ca localitate urban#.

Din tot acest spectru jurnalistic asupravie]uit dup# 2001 numai ziarulGazeta B#ile[ti, pentru c# de[i a fostreluat \n 2001 [i au ap#rut 2 numere [i-a \ntrerupt apari]ia [i apare p@n# azi.

Prof. Nicolae MIU

Rondelultatuajelor (III)

Valentin TURCU

Page 8: Festivalul de Poezie dintre cei mai valoro[i poe]i ai ...blog.zaibar.ro/fisiere/05-gazeta-de-bailesti-mai-2019.pdf · nal “Marin Sorescu”, al#turi de prieteni scriitori, actori,

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactori: Marian MILOVAN, Carmen MITRACHECaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Consiliul consultativ: Mirela Matara, Andreia-Helga Stroe, Dan Gheorghi[an,C#t#lin Neac[u, Ciprian Catan#, Marian Pirnea, Constantin Surcel, NicolaeMiu, Alina Preda, Daniel Marian Ciuc#.

Pompierii ne informeaz#

Nr. 5mai 2019

Banii de la man[et#.Capitala Olteniei \n zi devar#, avea terasele dincentru pline. Un pui decer[etor se tot \nv@rte prin

zon#, dar e refuzat sistematic. Unuia venit de la ]ar#, i se face mil# de pu[tan,dar fiind convins c# banii trebuie munci]i, se hot#r#[te s#-l pun# pu]in latreab#. A[a c# ia o h@rtie de 50 lei [i o prinde cu un ac de siguran]# deman[eta pantalonului, l#s@nd un col] al bancnotei la vedere. Cer[etorul vededoar banii, manevra de fixare, nu. A[a c# porne[te \n urm#rire olteanului,convins c# banii au sc#pat dintr-un buzunar rupt [i c# vor ateriza p@n# laurm# pe jos.

Urm#rire ca-n filme: magazinul Mercur, Gr#dina Botanic#, Parcul Romanescu,Spitalul Jude]ean. Aici, la spital, olteanul \[i a[tept# so]ia s# ias# de la medic,apoi pornesc \mpreun#, la pas spre gar#, s# ia trenul spre B#ile[ti.

Dup# ce trec de Facultatea de Medicin#, doamna sesizeaz# c# sunt urm#ri]i:- Auzi, tu v#zu[i c# e unul de se ]ine dup# noi?- V#zui! Dar las#-l, c# are treab#.- Bine, \l las, dac# zici tu! De[i mi se pare ciudat! Hai s# lu#m autobuzul,

ajungem mai repede la gar#.Luar# autobuzul, to]i trei, bine\n]eles! La sta]ia urm#toare urc# un controlor

de bilete, care avea un ecuson simplu, f#r# poz#, ag#]at de c#ma[#. Plin deelan, cere biletul eroului nostru:

- Biletul!- Cine e[ti tu s#-mi ceri mie bilet?- Controlul!- Dovede[te asta!- Uite ecusonul! [i face gre[eal# s#-l dea \n m@na pasagerului.- Nu are poz#? De unde [tiu c# e al t#u?- Uite [i buletinul!{i face aceea[i gre[eal#, pentru c# olteanul av@nd \n m@n# legitima]ia [i

buletinul controlorului, le arunc# pe geamul deschis al autobuzului... Disperat,controlorul strig# la [ofer s# opreasc# [i coboar# s# \[i recupereze actele dinstrad#. [oferul amuzat de p#]ania fraierului, \nchide u[ile [i pleac#, l#s@ndu-l pe jos.

La gar# coboar# to]i trei, cump#r# bilet doar doi, dar pe peron ajung iar#[itrei.

Dup# ce \[i ajut# doamna s# urce \n tren, olteanul pune piciorul pe primatreapt#, se apleac# la picior, desface tacticos acul de siguran]# [i elibereaz#banii. Abia atunci puiul de cer[etor \n]elege c# a fost p#c#lit. Doar c# mai areparte de o surpriz#:

- Ia banii, c#-i meri]i! Ai muncit pentru ei! Data viitoare \]i dublez suma, dac#\mi cari bagajul!

Confirm#, Daniel Marian Ciuc#

Pastila de n#rolfenN#roflen (DEX oltenesc) =n#rod + oltean + nurofen

{i \n luna aprilie, pompierii b#ile[tenis-au preg#tit permanent, at@t prin[edin]e teoretice c@t [i practice, pentrua face fa]# oric#rei situa]ii de urgen]#ce poate ap#rea, \n vederea protej#riivie]ilor [i bunurilor dumneavoastr#.Fiind luna s#rb#torilor Pascale, pom-pierii s-au deplasat \n toate bisericiledin raionul de interven]ie, execut@ndactivit#]i de instruire-educare cu cet#-]enii [i preo]ii, privind modul de compor-tare din punct de vedere al prevenirii[i stingerii incendiilor \n perioada sluj-belor premerg#toare _nviierii Domnului._n zilele \n care s-au ]inut slujbe, pom-pierii s-au deplasat \n fiecare biseric#din ora[, av@nd asupra lor sting#toarefolosite pentru prima interven]ie.

S-au executat deasemenea patrulelede pompieri planificate, menite s# veri-fice func]ionarea hidran]ilor stradali. Pel@ng# acestea, \n data de 18.04., s-aexecutat [i un exerci]iu cu for]e [imijloace \n teren la Liceul TeoreticMihai Viteazul B#ile[ti.

_n ceea ce prive[te interven]iile

echipajelor de stingere-descarcerare separe c# ur#rile noastre din num#rul trecutal ziarului [i anume de a fi o lun# c@tmai lini[tit#, “au prins”, deoarece \n lunaaprilie au fost doar dou# interven]ii:

1. _n data de 01.04, prin apel la nr.unic de urgen]# 112, pompierii au fostsolicita]i s# intervin# la un incendiu \ncomuna Afuma]i, sat Boureni, laproprietatea lui Gheorghiu Florian. Lasosirea la locul interven]iei s-a consta-

tat c# ardeau furaje pe o suprafa]# decca 100 mp, exist@nd posibilit#]i depropagare la casa de locuit a proprie-tarului, c@t [i a vecinului. S-a intervenitrapid [i cu profesionalism, salv@ndu-se cele dou# locuin]e. Au ars cca 2tone coceni, o ton# be]e floarea-soarelui [i 3 tone paie. Cauza incendiu-lui a fost un foc deschis \n spa]ii des-chise. Atragem din nou aten]ia asuprafaptului c# atunci, c@nd face]i cur#]enie

\n gospod#rie [i aprinde]i resturilevegetale, trebuie s# supraveghea]i \npemanen]# focul.

2. _n data de 11.04, pompieriib#ile[teni au fost solicita]i s# intervin#\n Catanele Vechi, pentru salvareaanimalelor. La sosirea la locul inter-ven]iei s-a constatat c# era un cal c#zut\ntr-o f@nt@n# cu ad@ncimea de cca 3metri. Dup# o interven]ie perfect#,executat# cu utilaje [i accesorii specific,calul a fost salvat.

Nu putem spune c# a fost o lun#“lini[tit#” pentru echipajele SMURD,care au fost solicitate s# intervin#pentru acordarea primului ajutor me-dical de urgen]# \n 83 cazuri, dintrecare 28 \n mediul urban [i 55 \n mediulrural. Timpul mediu de deplasare lacaz a fost de 7 minute \n mediul urban[i de 21 minute \n mediul rural. Timpulmediu de rezolvare a fiec#rui caz, afost de 41 minute \n mediul urban [i58 minute \n mediul rural.

Un pacient a refuzat transportul laspital, doi pacien]i au fost preda]iechipajelor SAJ, iar al]i doi pacien]i aufost preda]i la UPU, [i 75 pacien]i aufost preda]i la CPU.

Tipuri de interven]ie:- Afec]iuni medicale – 37- Afec]iuni cardiace – 5- Afec]iuni neurologice [i psihia- trice – 2

- Intoxica]ii – 2- Traumatisme – 28- Accident rutier – 4- Stop cardio-respirator – 2- Persoane c#zute \n locuri publice – 1- _ntors din traseu – 2Manevre efectuate:- Guler cervical – 14- Saltea vacuum – 9- Atel# vacuum – 8Au fost asistate 43 persoane de sex

masculin [i 36 persoane de sex feminincu v@rste:

- 0-1 an – 5- 1-16 ani – 9- 16-50 ani – 29- Peste 50 ani – 36Parametri:- Probleme medicale – 52- Traum# – 28- Intoxica]ii cu etanol – 1- Intoxica]ii medicamentoase – 1Pediatrie:- Medical – 12- Traum# - 2Cu toate c# luna aprilie a fost ceva

mai “relaxat#” pentru echipajele destingere-descarcerare, \n eventuali-tatea cre[terii num#rului situa]iilor deurgen]#, sta]i lini[ti]i, pentru c#pompierii salvatori sunt 24 din 24\n slujba dumneavoastr#.

Plt. Adj. {ef. (R)Daniel GHEORGHI{AN

Se aga]#

Buton

La tribunal

Reclamate

Publica]ieanual#

Ra]ie

P#trat

Deosebitde deas#La g@tA[ezarerural#

Remorc#

Acru

}#ri

P#ze[te

Circular

VictorPopescu

Er#

Tirani

Coafa

Militar

Comprimat

Pas#rec@nt#toare

Cules!PosedZdrobe[testrugurii

{i lafrancezi

Rece!

Not#muzical#Iubit# demul]i

Salut

EugeniaRadu

_mpreun#cu Bran

Br#zdeaz#Sedestinde

Cadou

Suit

Primelela alfabet

NetedExista

Boal#

_n v@rst#

Prof. Constantin PREDA